Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 399

Cronica Vãii Jiului Marti, 2 Iulie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Proiectele de modernizare a turismului din Valea Jiului dezvoltã economia subteranã

Ile a spart peste un miliard pe þigãnii

ndeva la un miliard ºi o sutã de mii de lei este suma pe care primarul Gheorghe Ile a tocat-o pe simulacrul de nedeie ce a organizat-o la sfârºitul sãptãmânii trecute.

>>> PAGINA PAGINA A 3-A

Senzaþii tari printre resturi menajere aftingul aduce din ce în ce mai mulþi dependenþi R de adrenalinã pe rãul Jiu. Valea Jiului este consideratã de mulþi cea mai spectaculoasã zona de rafting din România.

>>> PAGINA PAGINA A 4-A

Ruta din Defileul Jiului se închide

nunþatã încã de acum o sãptãmânã, restricþia de circulaþie pe ruta DN 66 din Defileul Jiului intrã în vigoare de marþi, 2 iulie.

>>> PAGINA PAGINA A 7-A

Specialiºtii INSEMEX oferã consiliere pentru minele din Valea Jiului

n ciuda milioanelor de euro pompate în proiectele de dezvoltare a turismului din cele trei staþiuni montane ale Vãii Jiului – Parâng, pasul Vâlcan ºi Straja – majoritatea cabanierilor nu a înþeles cã trebuie sã intre în legalitate. Economia subteranã este în floare ºi nimeni nu pare sã tulbure activitatea celor care practicã turismul la negru. >>> PAGINA A 5-A

entru a nu se mai produce accidente miniere catastrofale, în cazul unor situaþii speciale, specialiºtii INSEMEX Petroºani oferã imediat consultanþã gratuitã minelor.

>>> PAGINA A 10-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Iulie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia –

Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea

Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Iulie 2013

Ile a spart peste un miliard pe þigãnii

ndeva la un miliard ºi o sutã de mii de lei este suma pe care primarul Gheorghe Ile a tocat-o pe simulacrul de nedeie ce a organizat-o la sfârºitul sãptãmânii trecute. Pe ce a cheltuit edilul din Vulcan aceºti bani? Bunã întrebare...!

Dacã am fi cârcotaºi am spune cã bunãstarea familiei Ile trebuie susþinutã cu bani de la bugetul local, cã unu e Gheorghe Ile în Vulcan ºi nu degeaba a fost poreclit de localnici “Paºã de Vulcan”. Numai cã, pe primarul Gheorghe Ile, pe care, nu-i aºa?, îl cunoaºtem ca fiind un om onest, nu îl putem suspecta cã ºi-ar fi afundat mâna în teºchereaua bugetului destinat acestui bâlci, denumit generic Nedeia Vulcãneanã. Realitatea este cã localnicii au rãmas profund dezamãgiþi de ceea ce au vãzut zilele

trecute, iar reacþiile lor sunt exact pe mãsura evenimentului. “Ile ºi-a bãtut joc de bani ºi de nedeia tradiþionalã. Nu

de prost gust, un spectacol grotesc. Sã-i fie ruºine primarului Gheorghe Ile pentru cã ne-a irosit banii

mi-a mai fost dat sã vãd o aºa mizerie. Organizarea a fost sub orice criticã. Cred cã Ile nu a dat bani pentru mizeria asta!”, spune Grigore. “Domnule, aproape an de an am fost la Nedeia Vulcãneanã, iar aceastã manifestare s-a dorit încã de la prima ediþie a fi una de pãstrare ºi promovare a tradiþiilor momârlãneºti. Ce am vãzut anul acesta m-a scârbit. Nu vreau sã jignesc pe nimeni, dar din punctul meu de vedere a fost o mare þigãnie, un talcioc

noºtri pe aceastã porcãrie!”, spune Marin, pensionar. Nu mai revenim sã prezentãm atmosfera groteascã din timpul celor douã zile de aºa-zise manifestãri, din

respect pentru locuitorii municipiului Vulcan. Oamenii din Vulcan, cu care am vorbit, ne-au rugat totuºi sã-i solicitãm primarului Gheorghe Ile sã facã public decontul cheltuielilor Nedeii Vulcãnene, iar noi cerem sã ne transmitã lista decontului de cheltuieli pentru a o arãta opiniei publice, deoarece considerãm cã suma este exorbitantã în comparaþie cu ce s-a întâmplat, de fapt, în realitate. Oare consilierii personali l-or fi sfãtuit pe Ile cum sã o dea în barã ºi cum sã se umple de penibil la aceastã ediþie a Nedeii Vulcãnene? Marius MITRACHE

PRM-iºtii hunedoreni dezbinaþi de Vadim

RM-iºtii din judeþul Hunedoara, a treia organizaþie din þarã, dacã þinem cont de numãrul voturilor aduse la ultimul scrutin, sunt împãrþiþi în douã. Vina o poartã chiar preºedintele PRM Corneliu Vadim Tudor, pentru cã unii sunt pro, iar alþii contra eliminãrii acestuia. Ultima întrunire a forumului judeþean aproape cã nu a stabilit nimic vis-a-vis de aceastã problemã. Toþi, însã, au fost de acord cã revolta de la Bucureºti, la care au participat ºi PRM-iºti hunedoreni, nu a fost statutarã ºi au lãsat totul pânã la congresul din toamnã. „Noi suntem împãrþiþi în douã: unii care vor debarcarea totalã a liderului Vadim Tudor ºi alþii care vor sã îi pãstrãm tribunului o funcþie onorificã ºi nu una executivã”, susþine un PRM-ist hunedorean. Membrii PRM recunosc cã sunt dezbinaþi ºi asta s-a vãzut la ultimele alegeri, dar cred cã au nevoie de un

lider nou, mai ales dupã ce l-au pierdut pe Costel Avram. „Noi nu avem în Hunedoara un lider, dupã ce Costel Avram a trecut la liberali, aparent tot din cauza unui conflict cu Vadim Tudor. Nu avem cine sã ne coordoneze ºi filialele locale nu colaboreazã între ele. Tocmai de aceea nu urmãm o strategie ºi efectul e acela de a fi aproape dizolvaþi. Asta pentru cã existã o adevãratã rupturã între conducere ºi filiale”, a adãugat unul

dintre cei mai vechi PRM-iºti din judeþ, care nu a dorit sã-ºi decline identitatea, din cauzã cã vrea ca decizia sã fie luatã la toamnã, odatã cu cea care îl priveºte pe Vadim. PRM-iºtii au rãmas fãrã Costel Avram, cel care þinea sub control activitatea partidului, iar acum primarul din ªoimuº, Mihai Irimie are o misiune grea: aceea de a-i uni pe cei ce cred în doctrina României Mari. Diana MITRACHE

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Iulie 2013

Senzaþii tari printre resturi menajere

aftingul aduce din ce în ce mai mulþi dependenþi de adrenalinã pe rãul Jiu. Valea Jiului este consideratã de mulþi cea mai spectaculoasã zona de rafting din România. Motivele sunt simple, Jiul are debit mare începând din primãvara pânã în toamna, exceptând totuºi lunile de varã secetoase când Jiul se transformã într-un râu de munte obiºnuit iar barca de

rafting trebuie de multe ori carata în braþe de participanþi pentru a trece de praguri joase.

Marea majoritate a celor pasionaþi de acest sport spun cã pe primul loc la capitolul dezavantaje în a face rafting pe rãul Jiu este mizeria pentru cã din pãcate populaþia nu ºtie sã pãstreze de frumuseþile Vãii Jiului. Din barcã se vede o imagine dezolantã cu o apã plinade tradiþionalele pet-uri, cauciucuri, frigidere ºi tot ce mai are omul pe acasã. Cã priveliºte ineditã vom observa copaci care în loc de fructe au tot felul de materiale textile de la ultimile viituri. Un al doilea dezavantaj al acestor dependenþi de

“Ziua Porþilor Deschise” la situl arheologic de la Rapoltu Mare

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, în colaborare cu Archaeological Techniques and Research Centre (ArchaeoTek-Canada), organizeazã „Ziua Porþilor Deschise” la situl arheologic de la Rapoltu Mare. Potrivit organizatorilor, evenimentul va avea loc cu ocazia Zilei Naþionale a Statelor Unite ale Americii, pe data de 4 iulie 2013, cu începere de la ora 12.00, ºi se desfãºoarã în baza unui protocol de colaborare încheiat

la sfârºitul anului 2012 între MCDR ºi ArchaeoTek-Canada. Data de 4 iulie 2013 a fost aleasã pentru derularea acestei acþiuni deoarece o parte dintre studenþii ºi voluntarii care lucreazã în cadrul proiectului referitor la cercetãrile arheologice sistematice din comuna Rapoltu Mare provin din Statele Unite ale Americii. (M.M.)

PROGRAM TV - Marti, 2 Iulie 2013 16.00 Punctul pe i - cu Ionuþ Drãgotesc 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

adrenalinã care fac rafting pe rãul Jiu îl reprezintã debitul scãzut al apei în perioada de varã. ”Vin aici aproape în

fiecare an în concediu pentru cã sunt pasionat de rafting ºi cred cã aceastã zonã este una din cele mai propice din þara pentru acest sport. Ca în fiecare an marea problemã o constitue mizeria care s-a acumulat în acest defileu minunat” a declarat un împãtimit al raftingului. Având în vedere faptul cã din ce în ce mai mulþi turiºti, indiferent dacã sunt profesioniºti sau amatori în acest sport, vin pentru porþia de adrenalinã ar trebui ca ºi autoritãþile locale sã se implice mai mult pentru a crea condiþii propice pentru cã toate aceste lucruri pânã la urma afecteazã turismul local. Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Iulie 2013

Proiectele de modernizare a turismului din Valea Jiului dezvoltã economia subteranã

Sute de cabane ºi doar câteva care ºi-au recunoscut, deschis ºi legal. Activitatea turisticã. În Parâng, Pasul Vâlcan ºi Straja turismul la negru înfloreºte cu fiecare euro plãtit pe proiectele de dezvoltare a turismului. Autoritãþile locale cunosc fenomenul, dar susþin cã sunt legate de mâini ºi de picioare, fãrã o lege care sã le dea voie sã acþioneze, altfel decât prin discuþii de conºtientizare a cabanierilor. Iar reprezentanþii Ministerului Turismului au fost vãzuþi prin zonã ultima datã în urmã cu multe luni. Oricum, nici un fir de pãr nu s-a miºcat de pe capul celor care îºi promoveazã în ilegalitate activitatea turisticã pe site-urile de profil. În Staþiunea Parâng, acolo unde se implementeazã un proiect în valoare de 69 de milioane de euro, sunt 140 de cabane. Fix 10 au declaratã activitatea de turism, chiar dacã, în realitate, sunt mult mai multe care în plin sezon sunt pline de turiºti. Proprietarii lor susþin, însã, cã deþin cabana strict pentru

folosul propriu. ªi chiar dacã nu e aºa, autoritãþile locale spun cã nu pot interveni. „Primãria nu are competenþe sã îi controleze sau sã-i constrângã sã intre în legalitate Ministerul Turismului are atribuþii de control pe aceastã laturã, iar pe linia de evaziune fiscalã Poliþia economicã”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani. Pe lângã dãrile cãtre stat, dacã ºi-ar declara activitatea cabanierii ar mai avea de achitat douã taxe modice la bugetul local, respectiv taxa pentru salvamont ºi taxa hotelierã.

n Straja, documentaþii fãcute de municipalitate În Pasul Vâlcan situaþia este similarã. Primarul Gheorghe Ile a declarat cã din 52 de cabane ºi pensiuni, doar 2 ºi-au declarat activitatea realã. „Am stat de vorbã cu ei în nenumãrate rânduri, dar noi nu putem sã luãm mãsuri. O sã-i dãm pe mâna Fiscului”, a mai spus Gheorghe Ile. În Straja lucrurile stau cel mai bune, dar sunt departe de normalitate. Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, spune cã sunt aproximativ 315 cabane, iar 70 la sutã dintre aces-

tea ºi-au declarat activitatea de turism, respectiv sunt clasificate. Dar asta pentru cã reprezentanþii municipalitãþii le-au întocmit actele necesare clasificãrii. De precizat cã, la fel ca în ãarâng, ºi în Straja se deruleazã un proiect de dezvoltare a domeniului schiabil, în valoare de 45 de mili-

oane de euro.

egi sunt. Le aplicã cineva?!

Dar turismul la negru continuã sã ridice marþi probleme, atât administraþiilor locale, dar mai ales celor care au ales sã practice turismul în legalitate. „Turismul la

negru ne afecteazã foarte mult, mai ales în sezon, când e aflux mare de turiºti. Eu, care plãtesc taxe la bugetul de stat ºi al cel local vin cu niºte preþuri sub care nu pot sã cobor, pentru cã aº fi pe pierdere, iar cel care practicã turismul la negru poate veni cu preþuri acre spulberã orice concurenþã. ªi eu stau cu camerele goale ºi mã uit la vecinul care are cabana plinã ºi nici nu plãteºte niciun leu la stat. Mã întreb de ce nimeni nu ia mãsuri, pentru cã e un fenomen aproape generalizat ºi nu de ieir – de azi”, spune un om de afaceri care deþine o pensiune în Parâng. De precizat cã legi ar fi, suficiente, dar trebuie doar aplicate cu maximã seriozitate de organele competente ale statului. ªi asta pentru cã activitatea de „turism la negru” implicã o serie de aspecte de naturã contravenþionalã, ori chiar penalã, cum ar evaziunea fiscalã. Dar, cum pânã acum nu am auzit de vreun cabanier condamnat pentru aceastã activitate ilegalã, economia subteranã din acest domeniu de activitate se poate dezvolta liniºtitã în continuare. Car men COSMAN

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Iulie 2013

122 de contestaþii la Evaluarea Naþionalã

este 100 de contestaþii la Evaluarea Naþionalã. Dupã afiºarea rezultatelor obþinute de absolvenþii clasei a VIII-a la evaluarea naþionalã au apãrut ºi nemulþumirile. Cei care nu s-au declarat mulþumiþi de notele obþinute au fost în numãr de 122. Monika BACIU ”În urma afiºãrii rezultatelor la evaluarea naþionalã, la nivelul judeþului Hunedoara s-au înregistrat 122 de contestaþii”, a declarat Marta Mate, purtãtor de cuvânt al Inspectoratului ªcolar Hunedoara. Contestatiile la evaluarea naþionalã vor fi soluþionate în intervalul 30 iunie – 2 iulie, elevii urmând a afla rezultatele finale la evaluare în data de 3 iulie 2013.

La nivelul judeþului Hunedoara, s-au înscris la evaluarea naþionalã un

numãr de 3518 absolvenþi de clasa a VIII-a, dintre care 3457 s-au prezentat la probele evaluãrii. 2347 de absolvenþi ai clasei a VIII-a au reuºit sã obþinã medii peste 5, iar 1112 elevi nu au reuºit sã rezolve subiectele date astfel încât sã obþinã o medie de 5.

Primii bolnavi, internaþi la spitalul Petrila

ase oameni s-au internat luni, în prima zi în care spitalul din Petrila ºi-a redeschis porþile ca unitate medicalã. Aceºtia sunt la secþia de boli cronice. Totuºi, bolnavii aflaþi în faza terminalã a bolii mai au o sãptãmânã de aºteptat. Asta pentru cã medicul ce se va ocupa de ei nu este încã în unitate. Diana MITRACHE

„Luni dimineaþã, în data de 1 iulie, s-au internat pe secþia de boli cronice primii 6 oameni. Acolo sunt 15 paturi,

redevenit funcþional din 15 iunie, iar aici pot fi îngrijiþi bolnavii cronic, dar ºi cei aflaþi în faze terminale. Unitatea medicalã a fost închisã timp de doi ani, dar acum s-a reuºit deblocarea

dar doar 6 au fost ocupate. În ce priveºte secþia de îngrijiri paleative, acolo nu s-au putut face deocamdatã internãri. Asta pentru cã medicul care deserveºte acest segment este laun curs. Doamna doctor se va întparce în 8 iulie ºi dupã acea datã se vor face probabil primele internãri”, a declarat Vasilicã Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Spitalul din Petrila a

situaþiei, dupã zeci de demersuri pe care deputatul Monica Iacob Ridzi le-a fãcut la ministerul de resort. Spitalul din Petrila a fost închis în urmã cu doi ani, în primãvara anului 2011, deºi aici funcþiona o secþie de boli cronice, unicã la nivel de Valea Jiului, din cauzã cã nu a mai primit finanþarea Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate, ca unitate de sine stãtãtoare.

Bac fãrã incidente în Hunedoara

acalaureat fãrã incidente în Hunedoara. Prima probã scrisã a examunului dee bacalaureat la limba ºi literatura românã a fost susþinutã luni de peste 4500 de absolvenþi ai claselor de liceu din judeþul Hunedoara. Potrivit reprezentanþilor Inspectoratului ªcolar, aceastã primã zi a probelor scrise nu a fost una cu incidente. Monika BACIU ”Din câte ºtiu eu nu au fost incidente.

salã”, a declarat Marta Mate, purtãtor de cuvânt al IªJ Hunedoara. Absolvenþii

Nici un elev nu a fost eliminat din

claselor terminale sunt

supravegheaþi ºi video în timpul examenului de bacalaureat.

În 2012, rata promovabilitãþii la examenele de Bacalaureat desfãºurate în judeþul Hunedoara a fost de peste 35 la sutã. La probe au participat peste 5.000 de absolvenþi, iar 1.100 dintre ei nu au reuºit sã treacã de proba scrisã de limba românã.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Iulie 2013

Bãtrân mort în casã la Petroºani B

ãtrân ºi singur, un bãrbat din Petroºani, a fost gãsit mort în casã. Descoperirea a fost fãcutã de pompierii, care i-au intrat luni dimineaþã pe geamul locuinþei. Asta dupã ce vecinii au alertat autoritãþile, deoarece din casa omului venea un miros greu, iar bãtrânul nu mai fusese vãzut pe afarã. Antal Gheorghe avea 74 de ani ºi locuia singur pe strada General Dragalina din centrul municipiului Petroºani. Oamenii din

Ruta din Defileul Jiului se închide

nunþatã încã de acum o sãptãmânã, restricþia de circulaþie pe ruta DN 66 din Defileul Jiului intrã în vigoare de marþi, 2 iulie. Nicio maºinã, indiferent de tonaj, cu excepþia celor aflate în misiune, nu va mai trece pe

aceastã ºosea în zilele de marþi, miercuri ºi joi. Restricþia este valabilã între orele 9,00 ºi 18,00,când pe artera rutierã se fac lucrãri de reparaþii. Artera din Defileul Jiului nu a fost reabilitatã niciodatã, iar acum sunt porþiuni întregi care riscã sã cadã în Jiu ºi pun în pericol siguranþa cãlãtorilor care tranziteazã pe calea auto prin Defileul Jiului. ªoferii nu vor putea circula pe Defileul Jiului intre Târgu Jiu ºi Petroºani, sãptãmânal, marþi, miercuri ºi joi. Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale

din România a luat aceastã decizie pentru a efectua lucrãri de reparaþie la soºeaua dintre munþi. CNADNR ofera conducãtorilor auto variante ocolitoare. Pentru a ajunge la destinaþie, evitând Defileul Jiului, ºoferii pot urma traseul: DN 67 – Târgu Jiu – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Sebeº – Simeria – Haþeg – Petroºani. Sectorul de drum cuprins în proiectul de reabilitare are 32 de kilometri, iar costul reparaþiilor se ridicã la 185 de milioane de lei. Diana MITRACHE

Autocar cu turiºti slovaci, implicat într-un accident rutier

asagerii unui autocar înmatriculat în Slovacia au tras o sperieturã groaznicã, dupã ce ºoferul a pierdut controlul volanului ºi a ajuns în ºanþul de pe marginea drumului. Doi turiºti

au avut nevoie de îngrijiri medicale. Accidentul a avut loc luni dimineaþa, aproape de ora 9.00, iar din datele de pânã acum vinovat este conducãtorul autocarului, IVAN N., în vârstã de 69 de ani, cetãþean slovac.

bloc spun cã mereu stãtea pe banca din faþa scãrii, dar cã de ceva vreme nu l-au mai vãzut. „Eu l-am vãzut cred cã joia trecutã. Avea probleme la un picior ºi cobora în cârjã. Vecinele de pe palier au sunat la 112, cã au simþit miros greu”, spune un vecin al bãtrânului. „ªtim cã

În timp ce conducea autovehiculul pe DN7, din direcþia Deva-Arad, pe raza localitãþii Leºnic, a pãrãsit partea carosabilã, oprindu-se, înclinat, în ºanþul aflat pe marginea drumului public. În momentul accidentului, în autocar se aflau 21 de pasageri

ºi 3 conducãtori auto, care se deplasau din Bulgaria spre Slovacia. Doi pasageri au fost transportaþi cu ambulanþele la Spitalul din Deva, pentru acordarea de îngrijiri medicale. Ceilalþi pasageri au fost preluaþi de microbuze ºi transportaþi la o tabãrã ºcolarã din apropierea Devei urmând a fi preluaþi de un alt mijloc de transport pentru a-ºi continua drumul cãtre destinaþie. „Din primele verificãri se pare cã evenimentul rutier a avut loc pe fondul oboselii la volan. În cauzã s-a întocmit dosar penal pentru comiterea infracþiunii de vãtãmare corporalã din culpã”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Car men COSMAN

era bolnav ºi locuia singur. Fãcuse un infarct mai recent ºi poate cã tot inima a fost. Mereu stãtea în faþa blocului, dar cred cã nu l-am mai vãzut. Probabil cã a fãcut infarct”, spune o altã vecinã. Pompierii au venit imediat ce au fost solicitaþi prin 112 ºi au intrat în locuinþã pe geam. Atunci au realizat cã omul zãcea mort în casã. „Noi am fost anunþaþi prin 112 ºi am constatat cã

Actualitate 7 bãtrânul era mort în pat, într-o avansatã stare de putrefacþie. Am constatat decesul ºi aºteptãm serviciul de medicinã legalã”, a declarat plutonierul major Constantin Cãþan, unul dintre pompierii de la faþa locului. Legiºtii au ridicat trupul neînsufleþiot al omului ºi l-au dus la serviciul de medicinã legalã din Spitalul de la Petroºani. Ei sunt cei care vor stabili cauza exactã a morþii. Diana MITRACHE

8 Actualitate

rânza de la 15 lei, la achiziþie la 42 de lei, la vânzare; oul de la 0,3 lei, la achiziþie - la 0,7 lei, la vânzare… Cam aºa aratã diferenþele de preþ de la achiziþie la vânzare în mari/medii magazine. Unele magazine mici ºi-au creat propriul lanþ de achiziþie, din poarta þãranului sau al micii fabrici de mezeluri la magazin. Ca urmare, preþurile sunt mai mici ca acelea din Piaþa Agroalimentarã Petroºani. Adicã, cu 50% mai mici ca în ”marele comerþ”.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Iulie 2013

Preþul mâncãrii, precum Fãt Frumos din poveste Românii se plâng cã mâncarea, în general, este foarte scumpã comparativ cu nivelul veniturilor medii. Le dau dreptate ºi localnicii plecaþi în strãinãtate, pentru cã la întoarcerea acasã, în concedii, aceºtia sunt din ce în ce mai surprinºi de preþurile mari la alimente, ce par sã creascã precum Fãt-Frumos din poveste, într-un an, cât alþii în ºapte! Dintre aceºtia, câþiva ne-au declarat cã nu înþeleg un lucru. De ce existã o atât de mare diferenþã de preþ de la magazinele de profil, în

general, ºi altele care par modeste, dar sunt bine organizate ºi aprovizionate, în care marfa este de multe ori mai bunã decât în cele cu pretenþii ºi preþurile mult mai mici. Chiar de ce? Ne-au spus comercianþii în cauzã... Pe de altã parte, un studiu al Institutului Naþional de Statisticã ne-a dezvãluit cã lãcomia unora – adaosuri comerciale mari – este una din principalele cauze ale preþurilor ridicate pânã într-atât încât unii oameni nu-ºi permit nici mãcar sã le guste produsele.

ei din Vale au gãsit soluþia ºi pentru ei ºi pentru consumatori În Valea Jiului existã mici comercianþi de produse alimentare care ºi-au creat o reþea de furnizori prin satele natale ºi localitãþile învecinate, ridicând astfel ºi zona agricolã respectivã, dar ºi afacerea proprie. Tot secretul este ”sã nu fii leneº”, cum

spune un astfel de mic investitor, ºi sã-þi pui mintea la contribuþie. Acest gen de comrciant, care face achiziþii din poarta þãranului, sau din cea a fabricii ”modeste” de conserve ºi mezeluri, pãstreazã preþurile la vânzare la un nivel decent, uneori ºi cu aproximativ 50% mai mici decât în rafturile marilor magazine. ”Marfa este de bunã calitate pentru cã nu este tratatã excesiv fiind vorba de grãdinile personale ale

remierul Victor Ponta a declarat public cã guvernul actual ”a ajuns în aberaþie”, în condiþiile în care un medic rezident este plãtit cu 800 net, iar un director bugetar cu peste 100 milioane lei. Primarii sã aibã libertaea sã poatã da afarã pe cel care nu munceºte, lucru pe care acum nu-l poate face acum fiind prizionerii unor legi halucinante. Oare chiar aºa rupþi de realitate par a fi politicienii, în special guvernanþii? În ce lume trãiesc ei dacã, dupã ce medicii rezidenþi au strigat, ani de zile, cã sunt plãtiþi cu 800 lei net, iar alte posturi bugetate de directori sau chestori, care nu fac nimic sau falimenteazã firme, sunt plãtite mult peste suta de milioane vechi, vine chiar ºeful guvernului cu o con-

oamenilor de pe satele de pânã la Haþeg ºi din Severin. La poarta Avicola, produsele au un preþ de achiziþie forte bun, d-aia ºi marfa din magazin este mai ieftinã decât în alte pãrþi. Nu este uºor, pentru cã sunt permanent pe drumuri, plus cã ºi aici este de lucru mult, dar în ce mã priveºte sunt mulþumit, clienþii, dupã cum se vede, sunt ºi ei mulþumiþi pentru cã sunt ºi preºuri mai mici ca acelea din piaþã, direct de la aºa-zisul

producãtor. La nivelul afacerii mele, merge. ” – a declarat Marius Marcu, din Petroºani.

ãcomia, care stricã omenia ºi înfometeazã oameni Datele unui studiu al Institutului Naþional de Statisticã aratã cã în ”marele comerþ”, adicã în ansamblul lui, de la poarta fabricii pânã pe raftul magazinelor, produsele ali-

mentare se scumpesc cu pânã la 50%, ca urmare a costurilor de transport, ambalare, marketing, publicitate etc., dar mai ales al adaosurilor comerciale mari. Din datele INS rezultã cã un ou costã la poarta fermei, în medie, 0,58 de lei, în timp ce în magazine poate fi achiziþionat cu preþuri de pânã la 0,7 lei bucata. Existã însã ºi opþiuni mult mai convenabile. În cazul în care se cumpãrã la cofraje de 30 de ouã ºi nu se þine cont de brand, preþul la raft scade simþitor, pânã spre 0,3 lei pentru un ou. Un kilogram de brânzã telemea din lapte de vacã costã în medie la poarta fabricii 15,22 lei. În magazine, un kilogram de brânzã costã în funcþie de magazin ºi brand între aproape 19 lei ºi peste 23 de lei kilogramul. Brânza telemea din lapte de oaie pleacã de la poarta fabricii cu 19,87 de lei kilogramul ºi ajunge pe rafturi cu preþuri cuprinse între 20 de lei ºi peste 42

”Am ajuns în aberaþie”

statare, acea cã legea salarizãrii unice nu s-a aplicat niciodatã ºi ”am ajuns într-o aberaþie”. Primarii s-au plâns ºi se plâng cã nu li se deblocheazã posturi în administraþiile locale, la fel ºi Spitalele, pentru cã sunt îngrãdite de legi care distrug sistemul. De multe ori, ºi mai des în ultima vreme, s-a venit cu demostraþia acestei aberaþii, cu cazuri concrete, dar a fost în zadar! ?i a venit ziua de 30

iunie 2013, când premierul României a zis-o! “Pasul urmãtor pe care vrem sã-l facem în toamnã este o regândire totalã a administraþiei. (...) Legea salarizãrii unice a bugetarilor nu s-a aplicat niciodatã. Am ajuns în aberaþie în care plãtim un medic rezident cu 1.000 de lei ºi un chestor care nu face nimic cu 150 de milioane sau un director. Deci, trebuie sã facem

o lege a salarizãrii mult mai credibilã pentru acest an”, a declarat premierul Victor Ponta, vineri, la un post tv. ªeful Executivului a spus cã administraþia publicã trebuie regânditã, astfel ca fiecare primar sã aibã libertate cu bugetul pe care îl are ºi cu angajaþii. “Trebuie sã vedem ce are de fãcut un minister, o primãrie, ce buget are ºi apoi fiecare sã aibã libertate, dar sã nu-i plãteacã pe toþi la fel, deci vrem mai multã flexibilitate. Acum, dacã vrei sã dai afarã pe cineva care nu munceºte, te dã în judecatã ºi pierzi, suntem prizoneri în aceastã chestiune”, a explicat prim-ministrul.

a fi nevoie ºi de un salariu maxim pe economie ªeful Guvernului a mai spus cã aºa cum este nevoie de un salariu minim pe economie, este necesar ºi unul maxim. “Asta va fi o reformã cu ade-

de lei. În ceea ce priveºte preþul la fructe, datele INS indicã un cost mediu la poarta fermei de 2,72 de lei kilogramul de mere, iar dintre legume, kilogramul de morcovi costã 2,24 de lei, ceapa uscadã pleacã cu 2,05 lei, iar usturoiul uscat 11,7 lei kilogramul. În marile lanþuri de magazine, un kilogram de mere ajunge la 3-6 lei, iar unul de usturoi în jur de 160 de lei kilogramul.

vãrat realã a administraþiei publice, pentru cã nu mai putem merge mai departe aºa, e nevoie de o schimbare pe care nu a fãcut-o nimeni în 23 de ani”, a precizat Victor Ponta. În urmã cu aproape douã saptãmani, Mediafax relata cã noua lege a salarizãrii, cu aplicabilitate din 2014, va majora salariile în mod etapizat ºi succesiv, dar numai pentru anumiþi funcþionari, respectiv aceia al caror salariu de încadrare este mai mic decât cel care va rezulta prin aplicarea noii legi. “Începând cu anul 2014 se vor acorda, etapizat, majorãri salariale cu încadrare în plafoanele de cheltuieli ale bugetului general consolidat. În situaþia în care, prin utilizarea valorii coeficientului I de 800 lei, va rezulta un salariu de bazã mai mic decât salariul de bazã actual, se va menþine în plata salariul de bazã actual pânã când majorãrile succesive acordate vor ajunge la nivelul acestui salariu de bazã. În situatia în care, prin utilizarea valorii coeficientului I de 800 lei, va rezulta un salariu de bazã mai mare

Deci existã lanþuri de furnizare-achiziþie mãrfuri alimentare pe mai multe nivele. Unele, ºi cele mai rentabile, sunt cele ale magazinelor mici ca ale petroºãneanului Marius Marcu, dar care nu sunt ”contabilizate” de INS, iar cele care conteazã în statistici, golesc buzunarele românilor fãrã a le potoli cu adevãrat foamea. Ileana FIRÞULESCU

decât cel deþinut în prezent, se vor acoda majorãri salariale anuale succesive astfel încât sã se ajungã la nivelul salariului de bazã nominal prevãzut de Legea-cadru, modificatã”, se aratã în documentul citat de Mediafax. Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Iulie 2013

producãtor. La nivelul afacerii mele, merge. ” – a declarat Marius Marcu, din Petroºani.

”Am ajuns în aberaþie”

a fi nevoie ºi de un salariu maxim pe economie ªeful Guvernului a mai spus cã aºa cum este nevoie de un salariu minim pe economie, este necesar ºi unul maxim. “Asta va fi o reformã cu ade-

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Iulie 2013

Specialiºtii INSEMEX oferã consiliere pentru minele din Valea Jiului

entru a nu se mai produce accidente miniere catastrofale, în cazul unor situaþii speciale, specialiºtii INSEMEX Petroºani oferã imediat consultanþã gratuitã minelor. Maximilian GÂNJU La orice orã din zi sau noapte, cercetãtorii de la Institutul Naþional de Cercetare - Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã – INSEMEX Petroºani rãspund solicitãrilor venite de la mineri, dacã se confruntã cu o situaþie specialã potenþial periculoasã ºi au nevoie de asistenþã. Consilierea se face gratuit în aceste cazuri pentru evitarea unei

tragedii, recunoaºte directorul general al Societãþii Naþionale a Huilei Petroºani, Nicolae Drãgoi. „Ca un exemplu, dacã a apãrut o problemã gravã la o minã ºi am dat telefon sã vinã specialiºtii INSEMEX, ei au venit imediat. Ei participã la discuþii ºi ne dau sfaturi, elaborãm planul de intervenþie la acea situaþie. Orice s-ar întâmpla, când am dat un telefon ei au venit ºi ne ajutã în baza bunelor relaþii pe care le-am avut de-a lungul

urturile de pe domeniul public al municipiului Petroºani este un fenomen greu de stãvilit. Din pãcate, acesta nu poate fi nici mãcar diminuat, fãrã sã mai vorbim de eradicare. Luiza ANDRONACHE

utoritãþi depãºite de situaþie Orice bucatã de fier de pe domeniul public ºi nu numai, parcã face cu ochiul hoþilor care nu stau prea mult pe gânduri ºi furã garduri, bucãþi de pod sau capace de canal pentru a le vinde mai apoi la centrele de colectare. La Petroºani, spre exemplu, periodic dis-

timpului”, a declarat directorul general, Nicolae Drãgoi. Consiliera gratuitã se referã însã numai la situaþiile speciale când riscul de accident cu posibilitate de pierderi de vieþi omeneºti este iminent. SNH are în derulare ºi un contract

comercial cu INSEMEX Petroºani. „Este un contract cu INSEMEX pe monitorizãri

subterane, pentru studii ºi lucrãri, acestea se fac doar în baza unui contract”, a mai precizat directorul SNH. Institutul din Valea Jiului care face expertizele tehnice în cazul exploziilor miniere sau testeazã ºi certificã

echipamentele care ajung în subteran, a decis în urmã cu mai mulþi ani sã ajute

Furturi multe, poliþiºti puþini par bucãþi întregi din gardul care delimiteazã drumul naþional de calea feratã. Însã, autoritãþile se vãd depãºite de situaþie din cauza numãrului mic de agenþi de poliþie localã. „Acest fenomen, evident cã ia amploare pe fondul sãrãciei ºi a degradãrii nivelului de trai, suntem conºtienþi de acest lucru. Împreunã cu Poliþia Municipiului Petroºani ºi Poliþia Localã organizeazã patrule prin

care se încearcã prinderea în flagrant a acestor persoane care acþioneazã în special noaptea. Însã, ca rezultate ale muncii, ele nu sunt tocmai îmbucurãtoare vizavi de amploarea pe care o are acest fenomen. Din pãcate, efectivele cu care noi acþionãm la aceastã datã nu sunt pe mãsura a ceea ce ne dorim ºi suntem cumva depãºiþi de situaþie”, ne-a declarat Dorina Niþã, viceprimar Municipiul

unitãþile miniere pentru a evita tragediile care au îndoliat zeci de familii în anii trecuþi. Astfel, ori de câte ori o subunitate minierã aparþinãtoare CNH, când are o problemã în subteran, cere ajutorul specialiºtilor de la Institutul Naþional de Cercetare - Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã – INSE-

Petroºani. Mai grav este cã bugetul local este prejudiciat constant de aceste furturi. „Tot ceea ce intrã în categoria bunurilor publice, evident cã aduce un prejudiciu bugetului local ºi ca atare intrã tot în sarcina noastrã de a le înlocui. Asta este marea noastrã nemulþumire, faptul cã aceste furturi ne aduc mari prejudicii ºi cã cei care furã, nu-ºi dau seama cã aceste lucruri au o însemnãtate, sunt puse acolo pentru ceva”, a mai spus Dorina Niþã. În afarã de gardul de la giratoriul cu avion, care se întinde pe toatã raza cartierului Aeroport, de-o parte ºi de alta a drumului naþional, un alt exemplu relevant de furt este ºi podul de cale feratã din zona turnului de apã de la Dãrãneºti.

MEX Petroºani. „De câte ori subunitãþile miniere au avut probleme de securitate minierã, au apelat la specialiºtii INCD, pentru a-ºi spune punctul de vedere ºi pentru a preveni apariþia unor evenimente nedorite”, declara directorul general al INSEMEX Petroºani, Constantin Lupu.

Aici, hoþii au furat sistematic în ultimele luni porþiuni din construcþia de fier. Deocamdatã, aceasta este încã funcþionalã, însã este greu de spus cum va ajunge peste câteva luni. ªi, nici cele sfinte nu au scãpat de hoþi. Crucile din metal dispar periodic din cimitire, care, la fel, sunt valorificate apoi la centrele de colectare a fierului vechi.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Iulie 2013

Aºteaptã disponibilizãrile în foi de boalã

oi de boalã, pe bandã rulantã. Minerii de la unitãþile miniere neviabile din Valea Jiului sunt din ce în ce mai bolnavi. Drept dovadã, numãrul foilor de boalã înregistrate la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului sunt în continuã creºtere. Cei mai bolnavi sunt minerii de la Petrila. Monika BACIU ”În ultima perioadã de timp am înregistrat un procent destul de consisitent de foi de boalã, undeva la 11,1% pe total pe societate dar cu vârfuri destul de dramatice la exploatarea Petrila 15,5%, la Paroseni

9%, mina Uricani 9,6%. La Petrila ºi la Paroseni au avut loc comitetele de securitate ºi s-a discutat cu marea maxoritate a celor care au foi de boala cu diverse diagnostice ºi sperãm cã lucrurile vor intra întro normalitate foarte curând”, a declarat

Petru Drãgoescu. directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. Potrivit reprezentanþilor societãþii numãrul mare al foilor de boalã se datoreazã ºi disponibilizãrilor ce vor urma. În acest mod, minerii apeleazã

Au furat containerele ºi le-au valorificat

rãiesc în municipiul Petroºani, dar condiþiile de viaþã par a fi desprinse din filmele cu sclavi. Este vorba de locuitorii cartierului Saºa care deºi locuiesc într-un cartier al municipiului Petroºani nu au condiþii demne de era în care trãim. Monika BACIU Poate nici nu vor sau poate nici posibilitãþi nu au dupã cum mulþi dintre ei spun. Accesul în zonã se face pe un drum de þarã, iar de asfalt nici va fi vorba prea curând. Reprezentanþii administraþiei locale din Petroºani afirmã cã existã un proiect de modernizare a acestui drum, proiect care nu prevede asfaltare. ”Acea stradã este prinsã în primul rând pe programul de

canalizare care are loc în municipiul Petroºani. Abia dupã ce lucrãrile de introducere a canalizãrii în aceastã zonã se vor finaliza, abia atunci se va pune problema reparaþiei acelui drum, însã nu ºtiu dacã vom putea vorbi de o astfaltare, ci doar de o pietruire”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al primãriei Petroºani. Mai mult, oamenii din zonã trãiesc lângã focare de infecþie. Gunoiul, depozitat lângã marginea drumului, formeazã în

unele zile, adevãraþi munþi. Totul pentru cã s-au furat tomberoanele. ”Colegii care se ocupã de acest lucru m-au asigurat cã gunoiul se ridicã o datã pe sãptãmânã sau în momentul în care locuitorii din cartierul respectiv, care sunt angajaþi ai primãriei chiar la serviciul de salubritate sesizeazã cã ar fi o problemã cu depunerea gunoiului menajer. Acolo a existat o problemã foarte amplã legatã de containere pentru cã tomberoanele de tablã au fost valorificate la fier fiechi, iar þarcurile de lemn sau alte formule care s-au aplicat acolo pentru a depozita gunoiul menajer au fost distruse”, a mai spus sursa citatã. Cartierul Saºa este cunoscut pentru sãrãcia în care trãiesc oamenii. Aici îºi duc veacul undeva la 55 de familii, care trãiesc de pe o zi pe alta.

la foile de boalã pentru a sta acasã pânã când li se va înmâna decizia de disponibilizare. ”La noi la preluarea din data de 26 noiembrie 2012 au venit ºi de la cele 4 mine care

au fost declarate viabile persoanele care urmeazã a se disponibiliza iar în marea lor majoritate sunt oameni care suferã de diferite diagnostice.

Este o formã de manifestare a celor care aºteaptã cu nerãbdare ziua disponibilizãrilor”, a mai precizat sursa citatã. În ceea ce îi priveºte pe

minerii de la Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani aceºtia au acumulat în primul trimestru al acestui an 29 de mii de zile de foaie de

boalã. Asta înseamnã cã doar în primele trei luni ale acestui an cei puþin peste cei 5100 de angajaþi ai SNH au acumulat aproape 62 de ani de concediu medical, asta dacã e sã ne raportãm la echivalentul zilelor calculate în ani. În ceea ce priveºte situaþia de anul trecut, ortacii de la Compania Naþionalã a Huilei au stat acasã 150 de mii de zile tot din cauze medicale.

Petroºani face parte din Complexul Energetic Hunedoara

inerii de la Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani fac parte din Complexul Energetic Hunedoara dupã ce au fuzionat cu entitatea energeticã. Decizia a fost luatã de Adunãrile Generale ale Acþionarilor de la cele douã societãþi.

sã ducã hotãrârile AGA. Cred cã în douã sau trei zile vom fi oficial în Complexul Energetic Hunedoara. Mai trebuie aprobarea judecãtorului ºi am înþeles cã dureazã

Maximilian GÂNJU În urma întrunirii acþionarilor de la cele douã societãþi de stat s-a dat avizul ca Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani sã devinã istorie, iar cele patru mine din componenþa sa, sã fac parte din Complexul Energetic Hunedoara. Cel puþin o problemã a ortacilor de la cele patru exploatãri miniere care alcãtuiesc Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani a fost rezolvatã prin fuziunea cu CEH. Aceºtia au scãpat de problema reprezentatã de lipsa pieþei de desfacere a producþiei.

Fuziunea SNH cu Complexul Energetic Hunedoara se realizeazã prin absorbþia primei societãþi, iar în câteva zile vor fi finalizate ºi documentele prin care cei peste 5000 de ortaci vor deveni angajaþi ai CEH. „Vineri a avut loc întrunirea comunã a AGA, iar acum, în aceastã dimineaþã (n.r. luni ), au mers la Registrul Comerþului

vreo douã-trei zile. Fuziunea este gata cu data în care este emisã acea hotãrâre judecãtoreascã”, a declarat ieri, directorul general al Societãþii Naþionale a Huilei, Nicolae Drãgoi. În prezent SNH are 5114 salariaþi care se vor alãtura celor din CEH, iar din componenþa sa fac parte minele viabile Lonea, Livezeni-Petroºani, Vulcan ºi Lupeni.

12 Traditii

n sâmbãta Sfinþilor Apostoli Petru ºi Pavel, la Petroºani, în satul Slãtinoara, localnicii au organizat o nedeie la care au venit sute de oameni. Bineînþeles, nu au lipsit bucatele momârlãneºti, dansurile specifice locului ºi voia bunã. Luiza ANDRONACHE

Momârlanii de pe Slãtinoara au avut o sâmbãtã de sãrbãtoare. La nedeia care a avut loc în centrul satului, a doua ediþie, au participat toþi oamenii locului ºi nu numai. Bãrbaþii s-au trezit dis de dimineaþã pentru a

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Iulie 2013

Nedeie de Sân’ Petru pe Slãtinioara pregãti bucatele care s-au servit la praznic, foarte apreciate de meseni. S-a început cu varza, care a fost tocatã de femei cu o zi înainte ºi care s-a pus prima la foc. A urmat apoi tocana de oaie sau ciorba de batal, cum i se mai spune, care a fost gãtitã ºi potrivitã cu mirodenii de-ale gustului doar de momârlani ºtiute ºi combinate. Mai apoi, ultimul fel de mâncare gãtit ºi servit la aceastã agapã sau masã a dragostei creºtine, a fost pãsatul. Aici bucãtarul are nevoie neapãrat de pricepere ºi rãbdare. În prealabil, se macinã la moarã câþiva saci de porumb, însã mãcinatul trebuie sã fie mai mare ºi nu din acela mic, ca pentru fãinã. Dupã cele povestite ºi puþin furate de la bucãtarii care îºi respectã reþetele,

pe fundul unei cãldãri mari se pun cam doi litri de ulei ºi jumãtate cantitate apã. Când ajunge de dã în clocot, se pune porumbul mãcinat. Vreme de douãtrei ore se amestecã încontinuu cu o lingurã mare de lemn, iar pe la jumatea gãtitului se pun cam douã trei kg de unt la o cantitate de câteva zeci de kilograme de pãsat. Când bucãtarul considerã cã totul este gata, deasupra se sfarâmã cam 12- 13 kg de brânzã de oaie, fãcutã tot de localnici, care se amestecã cu porumbul. Unul dintre bucãtarii care gãteºte pe la nedei, ne-a ºi spus cum ºi de unde a învãþat el secretul acestor bucate.. “Acasã nu prea fac, dar la nedei fac mâncare pentru tot satul. Am învãþat totul de la tata ºi de la un moº care a murit”, a spus bucãtarul. Oamenii care au venit la nedeie s-au aºezat la masã doar dupã ce preotul a fãcut o slujbã de sfinþire. Participanþii au venit dis de dimineaþã, deºi masa s-a servit în jur de ora 14:00, când oalele aburinde au fost luate de pe foc. De la cel cu þâþa-n gurã, pânã la ãl’ cu barba surã, cu toþii s-au ospãtat din mânarea de varzã, tocana de oaie ºi

pãsat. “ E bunã tare mâncarea fãcutã de momârlani. Varza este foarte bunã, dar ºi pãsatul e deosebit”, ne-a declarat o femeie. “ Cum sã nu îþi placã aceste bucate gãtite atât de autentic?!”, ne-a spus ºi un bãrbat.

La slujba de binecuvântare a bucatele a luat parte un sobor de preoþi care a vorbit de importanþa pãstrãrii tradiþiilor.

ândria portului popular

La aceastã sãrbãtoare femeile din sat s-au îmbrãcat în straiele tradiþionale pe care le-au purtat cu mândrie toatã ziua. La fel au fãcut ºi cele mai tinere. “Niciodatã nu mi-a fost ruºine sã spun cã sunt momârlancã ºi cã trãiesc în

satul Slãtinoara. Este cea mai mare bucurie pentru mine atunci când am ocazia sã îmbrac acest costum pe care îl pãstrez cu grijã”, nea declarat o adolescentã din sat. “Sincer sã vã spun, mai rar îmbrac acest costum, pentru cã nici nu prea mai am unde. Sunt douã, trei ocazii pe an când o pot face, iar atunci, pentru mine este o mândrie”, ne-a spus ºi o doamnã de vârsta a doua.

oþi sãtenii au contribuit

Tradiþia acestei agape a fost reînodatã anul trecut, dupã 20 de ani de pauzã iar anul acesta, organizatorii au fost mai mulþi ºi mai darnici, iar participanþii

mai cu voie bunã. De fapt, la aceastã nedeie fiecare sãtean a contribuit cu câte ceva. “Suntem dublu ca numãr faþã de anul trecut, iar acest lucru ne bucurã enorm. Fiecare sãtean a venit cu câte ceva de acasã pentru a avea o nedeie pe cinste”, ne-a declarat Petre Gãlãþan, organizator principal. Localnicii nu s-au dat plecaþi de acolo cu una cu douã, ci au petrecut pânã târziu în noapte, au jucat ºi s-au simþit bine, cu promisiunea cã la anul va fi ºi mai frumos.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Iulie 2013

furtunã violentã înregistratã pe teritoriul sitului arheologic Sarmizegetusa Regia – Grãdiºtea de Munte a dus la descoperirea unei piese deosebit de importante, sub un fag dezrãdãcinat.

Furtuna, pe post de arheolog

Descoperire remarcabilã la Sarmizegetusa Regia vorba de o matriþã din bronz folositã în antichitate la realizarea tiparelor pentru turnat piese decorative din metale preþioase. De precizat cã aceasta este singura piesã de acest fel descoperitã

pânã acum pe întreg teritoriul fostei Dacii. „Obiectul gãsit aratã calitatea artisticã ieºitã din comun a meºteºugarului care l-a realizat ºi implicit a produselor obþinute. Piesa de o valoare

Carmen COSMAN

inestimabilã a fost recuperatã imediat de cãtre reprezentantul Administraþiei Sitului Sarmizegetusa Regia ºi predatã la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi

Potrivit reprezentanþilor Consiliului Judeþean Hunedoara, care administreazã situl arheologic, este

Ludovic Bacs, cetãþean de onoare la Petrila

ntersecþie denumitã dupã un mare compozitor. Administraþia localã de la Petrila va denumi o intersecþie din localitate, mai exact intersecþia care duce spre spitalul din Localitate, dupã un mare compozitor. Strada se va numi ”Ludovic Bacs”. Monika BACIU

”Este vorba de o hotãrâre a consiliului local. Practic e o iniþiativã a unui cetãþean din Petrila, a domnului Ion Barbu care este un om de culturã, care a venit cu propunerea cãtre consiliul local ca una din intersecþiile din centrul oraºului, intersecþia pe unde se

merge cãtre spital sã fie schimbatã denumirea, sã fie denumitã intersecþia Ludovic Bacs cetãþean al oraºului Petrila, care locuieºte la Bucureºti. S-a cerut acceptul, avem accept scris de la domnul Bacs în acest sens, am fãcut un proiect de hotãrâre, urmând ca ºi domnii de la Consiliul

Judeþean sã ne dea aprobarea în acest sens ºi sã îl invitãm chiar la faþa locului pe domnul Bacs pentru acest lucru”, a spus edilul de la Petrila, Ilie Pãducel. Muzicianul s-a nãscut ºi a crescut în oraºul Petrila, în momentul de faþã acesta fiind stabilit la Bucureºti. Edilul

oraºului spune cã aceastã personalitate este o mândrie pentru localitate. ”Este un om de culturã, un muzician, un dirijor cunoscut atât în þarã cât ºi peste hotare ºi este o valoare culturalã a oraºului ºi nu în ultimul rând a þãrii”, a mai spus edilul. În tot acest timp, majoritatea dintre petrileni nu au auzit de Ludovic Bacs. ”Este compozitor. ªtim cã se va denumi intersecþia dupã el, dar trebuia un om al Petrilei, un om obiºnuit, sunt ºi alþii care meritã acest lucru”, spune un petrilean. ”Nu ºtiu cine e acest om. Mam nãscut ºi am crescut aici ºi nu am auzit niciodatã de el. Ar trebui sã facã lucruri mai impiortante consilierii nu sã denumeascã strzã. Ne trebuie locuri de muncã”, spune un alt cetãþean al oraºului.

Romane (MCDR) Deva”, au precizat oficialii CJ Hunedoara . Dupã studierea atentã de cãtre colectivul ºtiinþific al ªantierului Arheologic „Cetãþile

Ludovic Bács s-a nãscut în anul 1930 la Petrila ºi este un muzician român de origine maghiarã, dirijor, compozitor, instrumentist ºi profesor de dirijat orchestrã. Cariera sa muzicalã este strâns legatã de Societatea Românã de Radiodifuziune, unde îºi desfãºoarã activitatea din 1957. Începe studiile muzicale în oraºul natal, Petrila. Studiazã iniþial vioara, cu Joseph Faubich. Urmeazã studiile

dacice din Munþii Orãºtiei”, aceastã piesã remarcabilã va intra în circuitul muzeal firesc, fiind înregistratã în inventarul MCDR Deva.

liceale la liceul de stat din Petroºani. În timpul liceului este admis ca instrumentist în formaþia simfonicã a oraºului, condusã de profesorul Julius Horáèek. Între anii 1948-1951 îºi continuã studiile la Conservatorul de muzicã din Cluj, apoi, între 1951-1956, obþine o bursã ºi urmeazã studii de perfecþionare în Rusia, la Conservatorul de muzicã „Piotr Ilici Ceaikovski” din Moscova.

14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Iulie 2013

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 11:50 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 12:30 România Turisticã Munþii Fãgãraº 13:00 Împreunã în Europa 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Interes general 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

8:00 Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Cei trei muºchetari 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

9:30 Poveºti sã mori de râs (r) 10:30 Dupã faptã ºi rãsplatã 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport

10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Taxi Driver (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul 22:30 Campionul

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 O varã cu Smitty 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Triunghiul Bermudelor 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Trafic sângeros 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Þintã umanã 0:00 Trafic sângeros (r)

21 martie *** 20 aprilie Este o zi favorabilã negocierilor ºi comunicãrii. În cursul dimineþii sunteþi nevoit sã plecaþi într-o cãlãtorie în interesul familiei. Cu toate cã întâmpinaþi dificultãþi, reuºiþi sã finalizaþi o lucrare importantã, în care aþi investit mult timp ºi bani. Nu vã angajaþi în discuþii în contradictoriu.

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge Doamne de poveste Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor Intrigi ºi seducþie Iubiri vinovate

10:15 11:15 11:30 12:30 13:00 13:05 14:00 14:30 15:25 15:30 16:30 17:30 18:30

9:00 Digi Sport Expres 9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:30 Ligue 1 Season Review 15:30 ªtirile Digi Sport 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Box 23:45 ªtirile Digi Sport 0:15 Fotbal Club

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Reuºiþi, în sfârºit, sã rezolvaþi o problemã financiarã. Este o zi favorabilã afacerilor ºi aveþi ocazia sã finalizaþi lucrãri începute cu mai mult timp în urmã. De asemenea, este un moment bun pentru a vã ocupa de problemele persoanelor mai în vârstã din familie.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Aveþi ocazia sã mergeþi într-o excursie cu prietenii. Ar fi bine sã nu vã eschivaþi. Nu vã mai gândiþi la cheltuielile pe care le presupune excursia! Meritaþi sã vã relaxaþi ºi aveþi nevoie de odihnã.

23 august *** 22 septembrie

Aveþi idei bune, care meritã sã fie puse în practicã. Pentru a realiza ceea ce v-aþi propus, trebuie sã depuneþi eforturi susþinute ºi sã acceptaþi ajutorul prietenilor. Relaþiile sentimentale sunt armonioase.

Reuºiþi sã rezolvaþi o problemã sentimentalã. Relaþiile cu persoana iubitã sunt excelente ºi aveþi mari ºanse de reuºitã în tot ce v-aþi propus sã faceþi împreunã. Este o zi prielnicã proiectelor de viitor ºi contactelor serioase.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Aveþi capacitatea de a vã adapta cu uºurinþã unor situaþii noi ºi sã luaþi rapid decizii inspirate. Vã puteþi ocupa de probleme serioase de afaceri sau ale familiei. Ar fi bine sã acordaþi mai multã atenþie partenerului. 10:15 11:15 11:30 12:30 13:00 13:05 14:00 14:30 15:25 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30

aprile

În prima parte a zilei, aveþi contacte cu persoane importante, care contribuie la reuºita unei afaceri. Munca depusã în ultima perioadã începe sã dea roade pe plan financiar ºi duce ºi la îmbunãtãþirea relaþiilor cu partenerii de afaceri. 7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

23 noiembrie *** 20 decembrie S-ar putea sã aveþi parte de o zi dificilã, cu numeroase probleme de rezolvat la locul de muncã ºi acasã. Aveþi idei originale ºi valoroase, care vã sunt de mare ajutor pe plan profesional.

21 ianuarie *** 20 februarie

Puteþi investi cu încredere în afaceri, pentru cã parcurgeþi o perioadã favorabilã, în care faceþi alegeri inspirate. Puteþi rezolva probleme financiare foarte dificile. În partea a doua a zilei, vã simþiþi excelent.

Aveþi ocazia sã vã dovediþi talentul ºi creativitatea. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie. Petreceþi dupã-amiaza alãturi de partenerul de viaþã ºi de persoanele mai tinere din familie.

21 decembrie *** 20 ianuarie Aveþi ocazia sã faceþi schimbãri importante în viaþa dumneavoastrã, mai ales pe plan sentimental. Relaþiile cu partenerii de afaceri sunt favorizate.

21 februarie *** 20 martie Dupã o perioadã de dezamãgiri pe plan sentimental ºi în relaþiile sociale, puteþi spune ca ghinionul s-a terminat pentru dumneavoastrã. Pe plan profesional, acum aveþi ocazia sã vã afirmaþi.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Iulie 2013

Oferã-þi o ºansã! Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroºani

a în fiecare an, Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petrosani are o ofertã educaþionalã variatã, pentru orice vârstã ºi preferinþe , având toate formele de ºcolarizare: Liceu zi, Liceu seral, A 2-a ºansã, ªcoalã postlicealã ºi ªcoalã de maiºtri. Liceu zi: Clasele de liceu, curs de zi se adreseazã în primul rând absolvenþilor de clasa a VIII-a, unde sunt oferite specializãrile: - Coafor stilist, cu englezã intensivã; - Tehnician proiectant CAD; - Tehnician în instalaþii electrice; - Tehnician construcþii ºi lucrãri publice; - Tehnician în industrie textilã; ªcoalã profesionalã: Durata învãþãmântului profesional este de 2 ani ºi este organizat dupã clasa a IX-a, ca parte a pregãtirii prin învãþãmântul liceal, filiera tehnologicã. Pe toatã

durata ºcolarizãrii, elevii ºcolii profesionale vor primi o bursã de 200 Lei/ lunã. În acest an calificãrile propuse sunt: - Mecanic auto; - Costrucþii ºi lucrãri publice; - Confecþioner produse textile. Liceu seral: Clasele de liceu curs seral, se adreseazã tuturor celor peste 18 ani, care din diverse motive nu au continuat studiile, având locuri în clasele IX – XIII, astfel: Clasa a IX-a - Tehnician proiectant CAD; - Tehnician mecanic întreþinere ºi reparaþii. Clasa a X-a - Tehnician operator tehnicã de calcul;

- Tehnician în instalaþii electrice. Clasa a XI-a - Tehnician în electromecanicã; - Tehnician mecanic întreþinere ºi reparaþii. Clasa a XII-a rutã progresivã, pentru absolvenþii de 10 clase, 10 clase ºi profesionalã sau ºcoalã profesionalã: - Tehnician proiectant CAD; - Tehnician în instalaþii electrice; - Tehnician mecanic întreþinere ºi reparaþii. Pentru clasele de seral – cu excepþia claselor a IX-a – se impune susþinerea unui examen de diferenþe, pentru care se va afiºa programa ºi data susþinerii, la sediul ºcolii. O alternativã pentru „ratarea” BAC-ului. ªcolile de maiºtri ºi postliceale din acest an, oferã o ºansã celor care nu trec examenul de BAC, dar ºi a celor norocoºi, dacã doresc o specializare

adaptatã cerinþelor de pe piaþa muncii. Aprobate de la buget avem specializãrile: - Maistru electrician staþii ºi reþele; - Maistru mecanic. ªcoala posticealã în specializãrile: - Tehnician laborant pentru protecþia mediului; - Tehnician echipamente de calcul. Cu platã, existã specializãrile: - Maistru construcþii civile, industriale ºi agricole; - Maistru mecanic întreþinere ºi reparaþii utilaje ºi instalaþii din industria lemnului - Tehnician diagnostic auto; - Administrator reþele locale ºi de comunicaþii. ªcoala de maiºtri, în domeniul Mine, petrol ºi gaze este unicã în þarã ºi are specializãrile: - Maistru electromecanic minier ºi - Maistru miner. Programul a 2-a ºansã se adreseazã celor care doresc

Monografie actualizatã pentru judeþul Hunedoara

onografia judeþului Hunedoara va fi actualizatã. Aleºii de la judeþ au aprobat hotãrârea de consiliu ce vizeazã actualizarea Monografiei economico-militarã a Judeþului Hunedoara. Carmen COSMAN Potrivit preºedintelui CJ Hunedoara, Mircea Moloþ, iniþiatorul acestui proiect de hotãrâre, „prin adresa nr. nr.239/HD din 10.06.2013, Structura Teritorialã pentru Probleme Speciale Judeþul Hunedoara-Administraþia Naþionalã a Rezervelor de Stat ºi Probleme Speciale a înaintat Consiliului Judeþean Hunedoara proiectul actualizat al Monografiei economicomilitarã a Judeþului Hunedoara; în temeiul prevederilor art.4 din Instrucþiunile privind întocmirea ºi actualizarea monografiei economicomilitare a judeþului, respectiv a municipiului Bucureºti, aprobate prin Hotãrârea Guvernului României nr.1174/2011, ”Proiectul monografiei se întocmeºte o datã la 4 ani, se actualizeazã anual, pânã la sfârºitul semes-

trului I ºi se adoptã prin hotãrârea a consiliului judeþean(...)”. In acest context, este necesarã actualizarea Monografiei economico-militare a Judeþului Hunedoara”. De precizat cã actuala monografie a Judeþului Hunedoara a fost întocmitã în baza prevederilor art.2 din Hotãrârea Guvernului României nr.1174/2011. Documentul cuprinde date ºi informaþii referitoare la principalele elemente geografice ºi de infrastructurã, resursele materiale, energetice ºi umane, precum ºi alte date ºi informaþii din cadrul unitãþilor administrativ-teritoriale, necesare pentru susþinerea efortului de apãrare, asigurarea ordinii publice ºi securitãþii naþionale, pentru

prevenirea ºi gestionarea situaþiilor de urgenþã ºi de crizã. „Datele ºi informaþiile cuprinse în monografie au fost furnizate de autoritãþile administraþiei publice locale, alte instituþii publice, operatorii economici ºi alte persoane juridice de pe raza judeþului. Monografia este destinatã structurilor cu atribuþii în domeniul apãrãrii ºi securitãþii naþionale în vederea îndeplinirii atribuþiilor ºi

responsabilitãþilor legale, a organizãrii, planificãrii ºi elaborãrii documentelor programatice (planuri, scenarii, concepte, sinteze, studii ºi evaluãri strategice) care servesc la fundamentarea deciziilor liderilor militari, implementarea programelor ºi proiectelor politico-militare ºi militare asumate la nivel naþional ºi internaþional, precum ºi în conducerea Armatei Române pe timp de pace, în situaþii de crizã ºi/sau la rãzboi”, a mai explicat în expunerea de motive Mircea Ioan Moloþ.

completarea studiilor din învãþãmântul primar ºi gimnazial, respectiv ciclul inferior al liceului, cu calificare în domeniul construcþiilor ºi lucrãri publice ºi în domeniul mecanic. Dacã doriþi informaþii detaliate despre oferta educaþionalã de la Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petrosani, situat în Strada 22 Decembrie, Nr. 6 puteþi sã le obþineþi direct de la sediul liceului sau prin telefon la 0254.542.482. Niciodatã nu este prea târziu pentru învãþãturã. Un om informat este un om puternic! Prof. Mariana BOBOC

Restricþii apã Marþi, 2 iulie Lupeni 09:30 - 16:00 Zona afectatã: Cartier Bãrbãteni. Motivul restricþiei - remediere pierdere str. Bãrbãteni, bl. 16 ºi 24 A ºi reparare bransament str. Pacii, bl. 33.

16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Iulie 2013

Anexã la lege pentru un nou domeniu schiabil

raºul Petrila, integrat în proiectul pentru realizarea domeniului schiabil din ªureanu. Astãzi (marþi-n.r.) la Deva va fi o ºedinþã prin care se va completa o anexã la una din legile privind dezvoltarea domeniilor schiabile din þarã. Prin acest pas, oraºul Petrila va face parte integrantã din noua staþiune montanã ce se va construi în zonã, la limita cu judeþul Alba. Monika BACIU ”Am obþinut avizul de la Apele Române Craiova, s-a dus la Deva, este ºedinþã la Deva la Mediu ºi v a participa viceprimarul cu cei de la Alba care fac domeniul schiabil. Documentaþia pentru completarea anexei la

legea 526 este la Ministerul Dezvoltãrii. Eu în urmã cu douã sãptãmâni am fost la domnul ministru Iulian Matache ºi am discutat ºi acest lucru, aºteaptã avizul de la Mediu, îi

dã drumul ca sã fie completatã aceastã anexã astfel încât ºi Petrila sã facã parte din domeniul schiabil de la ªureanu”, a spus primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel. Proiectul este avansat ºi are ºanse de a fi implementat în cel mai scurt timp. Acest

lucru se poate întâmpla graþie unui parteneriat public – privat, între investitorul care a pus pe picioare staþiunea ªureanu ºi Primãria Petrila. Solicitarea a

venit chiar de la ei care au amenajat domeniul schiabil din Munþii ªureanu, care le-au propus edililor din Petrila sã se asocieze, în vederea extinderii domeniului schiabil. În staþiunea situatã al 2000 de metri altitudine se va putea ajunge

direct cu maºina. Existã un drum pietruit, de 18 kilometrã lungime, ºi mai sunt 5 kilometri pânã la intrarea in domeniul schiabil, dar aceastã cale de acces va fi

amenajatã de investitor, conform contractului. Astfel, judeþele Alba

ºi Hunedoara vor fi legate ºi peste munte. Noua staþiune, pe partea judeþului Hunedoara, se va întinde pe o suprafaþã de 27 de hectare pe care sã fie amenajate toate componentele menþionate. Pârtiile ar urma sã fie întreþinute ºi

deservite de constructorul staþiunii, pentru o redevenþã de 4.000 de euro. Primãria Petrila ar urma sã vinã cu terenul, adicã cu o suprafaþã de 27 de hectare pe care sã fie amenajate toate componentele menþionate. La începutul anului 2010 s-a inaugurat cea mai nouã investiþie în domeniul sporturilor de iarnã. Domeniul Schiabil ªureanu se gãseºte la o altitudine cuprinsã între 1.650 – 1.900 de metri, are

un numãr de ºapte pârtii de schi ºi douã teleschiuri amenjate în zona Vârful ªureanu – Curmãtura ªureanu – Vârful Auºel. Lungimea totalã a celor ºapte pârtii, care au dificultate medie spre uºoarã, este de 6,8 kilometri. Investitorul care a realizat prima investiþie de acest gen în Munþii Sebeºului este Ionuþ Popa, proprietarul societãþii Dip Grup SRL Alba Iulia, cel care doreºte sã se asocieze cu primãria Petrila, aºa cum a fãcut ºi în Alba. Acesta a concesionat de la Primãria Sãsciori zona în care a amenajat pârtiile pe parcursul a doar opt luni, dar proiectul este mult mai vast ºi se deruleazã în colaborare cu Consiliul Judeþean Alba, aministraþia din Sãsciori ºi cu primãriile din Cugir, Pianu de Jos ºi ªugag.