Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 411

Cronica Vãii Jiului Joi, 18 Iulie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Producãtorii agricoli ”le bagã carne în frigider” PSD-iºtilor ºi ei tac...

Simota înlocuit din consiliile de administraþie

>>> PAGINA PAGINA A 3-A

Memoriu pentru “drumul lui Bãsescu” oþi primarii din Valea T Jiului au semnat ieri, 17 iulie, un memoriu care va fi înaintat factorilor de decizie de la cel mai înalt nivel. Prin acesta se doreºte lucrãrilor de construcþie la drumul Câmpul lui Neag Herculane.

>>> PAGINA PAGINA A 5-A

O varã fierbinte - încep alegerile femeilor PSD, mai repede cu un an!

eºi mandatul aleselor din D PSD expirã în septembrie 2014, alegerile în organizaþiile de femei din toatã þara au fost devansate cu un an din cauza aglomerãrii electorale de anul viitor. În Valea Jiului, aceste alegeri vor avea loc la sfârºitul lunii iulie.

>>> PAGINILE PAGINILE 8-9

Sportivi de talie internaþionalã, antrenaþi în condiþii vitrege.

Ministerul Educaþiei uitã de sport >>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Iulie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia –

Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea

Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Iulie 2013

Simota înlocuit din consiliile de administraþie A

lin Simota, înlocuit ºi din consiliile de administraþie. Dupã ce Alin Simota ºi-a pierdut locul din cadrul Consiliului Local al municipiului Petroºani, acesta va fi înlocuit ºi din consiliile de administraþie ale unitãþilor de învãþãmânt ºi ale altor structuri. Monika BACIU Odatã cu arestarea acestuia, Simota ºi-a pierdut toate drepturile. Consilierii locali de la Petroºani vor trebui sã numeascã douã persoane în cadrul unor consilii de administraþie din care pânã acum a fãcut parte Alin Simota.

imota pierde locul de la Krantz Administraþia localã de la Petroºani a încheiat în urmã cu câteva luni un contract de asociere cu firma care se ocupã de dezvoltarea domeniului schiabil din masivul Parâng. La momentul respectiv, Alin Simota a fost numit membru în cadrul consiliului de

administraþie al asocierii în participaþiune între municipiul Petroºani ºi Krantz Eurocenter. ”Consiliul Local al municipiului Petroºani a desemnat reprezentanþii în consiliul de administraþie al acestei asocieri. Având în vedere faptul cã domnul Alin Simota nu mai îndeplineºte calitatea de consilier local se impune înlocuirea acestuia cu un alt reprezentant”, se aratã în nota de fundamentare întocmitã de primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Simota a fost numit în consiliul de administraþie de la Krantz Eurocenter în cadrul unei hotãrâri de consiliu local. Asocierea dintre administraþia

localã ºi firma care se ocupã de dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng are ca obiect asigurarea administrãrii domeniului schiabil Parâng ºi a bunurilor dobândite în urma implementãrii acestui proiect, ratrack, tunuri de zãpadã ºi altele.

nlocuit ºi la liceu

Alin Simota a fost reprezentantul administraþiei locale ºi în cadrul consiliului de administraþie de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani. Pe acelaºi considerent, ºi anume cã Simota nu mai îndeplineºte statutul de consilier local acesta va fi înlocuit din structura de administraþie al

colegiului de învãþãmânt. Din consiliul de administraþie al Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani fac parte consilierii Lupu Constantin ºi Nicolae Florin. Urmeazã ca aceastã structurã sã mai fie completatã cu un consilier local. Alin Simota a fost exclus din cadrul Consiliului Local al municipiului Petroºani, luna trecutã, dupã ce acesta a fost reþinut pentru comiterea unor infracþiuni deosebit de

Suspendare: Universitatea „Traian” din Deva nu mai organizeazã examen admitere

in cauzã cã nu a solicitat evaluarea Universitatea Ecologicã “Traian” din Deva nu mai poate organiza examenul de admitere anul acesta. Carmen COSMAN Mai multe instituþii de învãþãmânt superior din þarã nu mai pot organiza examen de admitere, iar pe lista datã publicitãþii se regãseºte ºi Universitatea Ecologicã „Traian” din Deva. Universitatea din Deva are în structura sa trei programe de studii

universitare de licenþã autorizate în perioada 2002 - 2003, care au depãºit termenele de evaluare în vederea acreditãrii. Potrivit

datelor oficiale, din anul 2003, instituþia nu a mai fãcut nicio solicitare de evaluare. Ministrul pentru Învãþãmânt

Superior, Mihnea Costoiu, a anunþat cã o serie de instituþii de învãþãmânt superior din þarã - Universitatea “Mihai Viteazul” din Craiova, Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaºi, Societatea Ateneul Român -

Universitatea Ecologicã “Traian” din Deva, Fundaþia Univeristarã “Milenium” din Timiºoara, Fundaþia pentru Promovarea Învãþãmântului European (FINE) - Universitatea Wales- România din Bucureºti ºi Asociaþia pentru Învãþãmânt Superior în Comerþ ºi Turism - Universitatea de ªtiinþe, Arte ºi Meserii din Bucureºti - vor intra în lichidare pentru toate programele de studii de licenþã.

grave. Potrivit anchetatorilor, Simota este liderul unei grupãri infracþionale organizate deosebit de violenþã, specializatã în comiterea unor infracþiuni de ºantaj, cãmãtãrie ºi înºelãciune. Gruparea, conform probatoriului, a acþionat în perioada 2007 pânã la începutul anu-

lui 2011, iar procurorii au identificat zece pãrþi vãtãmate. În acest timp, Simota era cel care transmitea ordinele cãtre Cristian Litera, care asigura punerea lor în executare. Omul de afaceri petroºeneam precum ºi ceilalþi inculpaþi risca pânã la 20 de ani de închisoare.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Iulie 2013

La apusul libertãþii

itlul este inspirat dintr-o carte excepþionalã scrisã de Ieromonahul HRISTODUL AGHIORATUL. Ceva tainic mã îndeamnã sã scriu, sã vorbesc despre acest sentiment, pânã nu demult necunoscut, însã, odatã cu trecerea vremii, din ce în ce mai prezent. Cu fiecare zi care trece, simt cã ne apropiem de Apusul Libertãþii. Sentimentul îmi este întãrit atunci când mã întâlnesc cu un prieten, om simplu, iar acesta îmi vorbeºte în ºoaptã, îºi scoate bateria de la telefon sau se uitã în dreapta ºi în stânga, de teamã sã nu fie cineva în preajmã. Suntem ascultaþi, urmãriþi, manipulaþi ºi controlaþi pas cu pas. Deºi ne aflãm în luminã, þinem ochii închiºi. Nu vrem sã îi mai deschidem. Din teamã, poate din inconºtienþã sau pentru a împlini scrierile. În urmã cu mai bine de un veac, Sfântul IGNATIE BRIANCIANINOV spunea: ”Vãd nepotrivirea, vãd nãruirea ce decurge din ea; dar nu vãd începutul din care decurg toate nenorocirile: pentru cã privesc la lumina propriei lor raþiuni cãzute ºi nu în lumina lui Dumnezeu”. Astãzi, OMUL MODERN, îºi priveºte cu ignoranþa sfârºitul. ªtiu cã zilele pe care le trãim nu seamãnã cu cele

Sunt bani pentru proiecte pe regiuni

trãite undeva, cândva, de bunicii noºtri, erau alte vremuri în care oamenii nu depindeau atât de mult de cuvântul “trebuie”. Astãzi, nu mai avem timp sã ne bucurãm de nimic, trãim mecanizat, privind mereu înapoi cu teama,

conºtientizând cã suntem urmãriþi/ascultaþi/controlaþi pretutindeni. Viaþa celor mai mulþi dintre noi este un drum permanent intre locul de muncã, hipermarket ºi casa... Cu toate acestea, deºi omul simplu nu are nimic de ascuns, sunt entitãþi în aceastã þarã care simt nevoia sã îi asculte telefonul, sã îi bage lanternã sub plapumã, sã îi controleze corespondenþa, sã ºtie cu cine, unde ºi de ce se întâlneºte. Camera Deputaþilor a adoptat, cu 197 de voturi “pentru”, 18 voturi “împotrivã” ºi 13 abþineri, proiectul

Legii privind reþinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reþele publice de trafic de telefonie ºi internet, cunoscutã ca Legea “Big Brother”. Proiectul de lege prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixã ºi mobilã ºi de internet sã reþinã timp de 6 luni anumite date ale abonaþilor care sã fie trimise, la cerere, autoritãþilor din domeniul siguranþei naþionale pentru acþiunile de prevenire, cercetare, descoperire ºi urmãrire a infracþiunilor grave. Sunt de acord, infractorii sã fie ascultaþi, cei care prezintã un risc pentru siguranþa naþionalã, la fel. Oamenii predispuºi la acte de terosrism, asemenea. Însã cu Ion din Dalja Micã ce aveþi? Dar cu Marioara din Jieþ, ori cu Petricã din Rãscoalã sau cu Ana lu’ Bãlan din Slãtinioara. Cu ãºtia ce aveþi, sã stocaþi cele îndrugate la telefonul abia descoperit? Este începutul unui “genocid moral” fãrã precedent, am ajuns LA APUSUL LIBERTÃÞII. Nimic din ceea ce veþi vorbi/scrie/transmite nu va mai fi confidenþial, dar nimic... În curând duhovnicilor li se va impune, printr-o lege adoptatã tacit, sã stocheze “spovedania” pe un hard, cine ºtie? , poate cândva va folosi ca proba în instanþã... Literatura modernã trebuia sã ia act de aceastã nouã paginã în istoria umanitãþi. Explicaþii se vor da, se vor gãsi ºi argumente, însã acest fenomen de “rãpunere a libertãþii” trebuie constatat obiectiv ºi cercetat în sine. Nu este de râs, cum zice romanul. Este de plâns. Sunt sufocat, scârbit, mâhnit. În jurul gândurilor noastre, apar garduri înalte din sârmã ghimpatã... Am ajuns LA APUSUL LIBERTÃÞII... Ionuþ DRAGOTESC

PROGRAM TV - Joi, 18 Iulie 2013 16:00 Punctul pe i cu Ionuþ Drãgotesc 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

comunã ºi un oraº ar putea deveni partenere pentru a atrage fonduri. Singura condiþie e ca acestea sã fie învecinate, iar sumele disponibile sunt de aproximativ 1 miliard de euro. Comunele ar putea face parteneriate cu oraºle învecinate pentru a accesa împreunã fonduri europene. Sumele care vor putea fi accesate vor fi stabilite abia când se va stabili bugetul Uniunii Europene pe perioada 2014-2020, dar se poate ajunge pânã la 5% din valoarea fondurilor alocate - 1 miliard de euro. “Aceste fonduri vor putea fi accesate pe viitorul buget al UE. Sumele pot ajunge pânã la 5% din valoarea alocatã României, respectiv 1 miliard de euro. Comunele ºi oraºele vor putea face proiecte pe infrastructurã, transport, utilitãþi, iluminat public, piaþa agricolã. Aceste parteneriate pot fi fãcute în special pe zonele metropolitane ale oraºelor, între un oraº ºi o comunã, între douã oraºe mai mici ºi între mai multe comune ºi un oraº. Am fãcut aceastã propunere pentru cã România are nevoie de o dezvoltare integratã. Trebuie sã se micºoreze acele zone moarte între comune ºi oraºe. 55% din populaþia României este în mediul rulal. Chiar dacã va fi greu, comunitãþile locale trebuie sã dezvolte astfel de proiecte”, a declarat Romeo Stavarache, raportor al Comitetului Regiunilor din România. Propunerea va fi fãcutã în octombrie, iar acesta ar putea fi un nou punct de dezvoltare pentru diferite regiuni. Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Iulie 2013

Clãdirea fostei poºte ”în liniºte” deplinã

iniºtea s-a aºternut peste clãdirea fostei poºte din Petroºani. Dacã acum un an de zile se vorbea de dãrâmarea vechii clãdiri în care a funcþionat Poºta, acum nu se mai cunoaºte nimic legat de acest aspect. Mai mult, aici se vorbea ºi de construcþia unui hotel. Deocamdatã s-a lãsat ”negura” pe toate aceste proiecte. Monika BACIU ”Clãdirea fostei poºte este a Romtelecomului, dar nu am primit nicio înºtiinþare sau solicitare în care sã se spunã ceva legat de aceastã clãdire. Existã autorizaþia de construcþie, însã cei care au terenul au sistat aceste demersuri”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu

Iacob Ridzi. Poºtaºii au fost mutaþi în casã nouã pe motiv cã vechea

clãdire prezenta risc seismic ridicat. Acum, nu se mai cunosc aceste aspecte.

”Nu ºtiu acest lucru, nu ne-a fost adus nouã la cunoºtinþã, este o problemã care þine de Inspectoratul de Stat în Construcþii”, a mai precizat sursa citatã. Construcþia este una dintre cele mai vechi din municipiul Petroºani iar, în urma unor calcule s-a stabilit cã structura de rezistenþã este avariatã ºi nu mai poate gãzdui birouri. A dispãrut bulina roºie de pe clãdirea în care, timp de o jumatate de secol, a funcþionat Poºta Petroºani. Imobilul apartine celor de la Romtelecom, iar în toamna anului

trecut un raport de expertizã întocmit de un profesor din Bucureºti indica faptul cã impunãtoarea clãdire s-ar prãbuºi ca o construcþie din beþe de chibrituri în cazul unui cutremur. Practic, conform raportului de expertizã, clãdirea Poºtei & Romtelecom s-ar fi încadrat în gradul I de risc seismic. Deºi Valea Jiului nu este nicidecum o zonã seis-

Memoriu pentru “drumul lui Bãsescu” oþi primarii din Valea Jiului au semnat ieri, 17 iulie, un memoriu T care va fi înaintat factorilor de decizie de la cel mai înalt nivel. Prin acesta se doreºte lucrãrilor de construcþie la drumul Câmpul lui Neag - Herculane. Luiza ANDRONACHE „Mulþumesc colegilor primari din Valea Jiului cã am semnat ºi susþinut acest memoriu pe care o sã-l trimitem primului ministru Victor Ponta, ministrului Dezvoltãrii, Liviu Dragnea, ministrului Economiei, ministrului Turismului, doamna Grapini, preºedintelui de Comisiei bugetfinanþe din Camera Deputaþilor, Dan Radu Ruºanu ºi preºedintelui comisie de buget de la Senat, senatorului Cosmin Nicula. Încercãm sã sensibilizãm toþi factorii de decizie, sã se înþeleagã cã dorim ca de anul viitor sã se reînceapã lucrãrile la drumul Câmpul lui Neag-Herculane, care înseamnã o alternativã destul de serioasã la

mineritul Vãii Jiului. Cel puþin o parte din forþa de muncã poate fi preluatã aºa, nu numai cu construcþia drumului, ci cu punerea în valoare a potenþialului nostru turistic”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani. Lucrãrile au ajuns la km 47, iar cei aproximativ 50 de kilometri care s-au realizat pânã acum au fost construiþi cu multe piedici. DN66 A se construieºte pe amplasamentul unui vechi drum forestier. Iniþial, lucrãrile ar fi trebuie sã fie gata în anul 2010, dar execuþia a fost stopata mult timp de cãtre Garda de Mediu, dupã ce s-a descoperit ca nu existau toate aprobãrile necesare. ªi, când a venit ºi avizul de mediul pentru ultimul tronson care mai trebuia executat,

emis de Agenþia Regionala pentru Protecþia Mediului Craiova la începutul anului trecut, nu s-au mai gãsit banii. Acum mai este de fãcut porþiunea cea mai grea de 22 de km într-o zonã unde este o prãpastie lângã drum de circa 100 de metri. Lucrãrile trebuie începute în cel mult doi ani de la data eliberarii avizului. De-a lungului timpului, pentru încetarea construcþiei drumului, aici au protestat mai multi activiºti, printre care ºi cei de la Agentul Green, care au invocat faptul ca astfel se distruge ultima pãdure virginã din Europa. Însã, una peste alta, acum, când existã toate avizele, nu sunt bani, cel puþin aºa au rãspuns oficialii de la Bucureºti la nenumãratele adreese trimise de primãria Uricani. „ªtiþi ce se întâmplã?! Oamenii ne-au pus în funcþiile de primari ºi am susþinut Guvernul

nu ca sã nu spunem nimic sau sã cerem ceva, ca sã nu-i deranjãm pe cei de sus. Dimpotrivã! Sunt acolo guvernanþi din partidele noastre, iar oamenii au avut încredere în noi ºi în ei ºi ca urmare, trebuie sã cerem”, a mai afirmat Buhãescu.

micã ºi nici nu a fost vreodatã, iar clãdirea nu prezintã indicii conform cãreia ar avea structura de rezistenþã grav afectatã, proprietarii imobilului au montat urgent o bulinã roºie de risc seismic ridicat ºi au evacuat chiriaºii, adicã Poºta Românã. Asta deºi se spune cã imobilul este mai sigur decât multe alte clãdiri mai noi, fiind construit pe sistem de role.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Iulie 2013

proape 140 de cadre didactice din judeþul Hunedoara participã la proba scrisã a examenului naþional de definitivare în învãþãmânt, sesiunea 2013. Carmen COSMAN Examenul se desfãºoarã joi, 18 iulie, iar cei 138 de profesori hunedoreni care intrã în examen vor susþine aceastã probã la Colegiul Naþional „Decebal” Deva, începând cu ora 10.00. Cei 138 de candidaþi au trecut de prima probã a examenului naþional de definitivat,

Cadrele didactice intrã în examen desfãºuratã în perioada ianuarie - 20 iunie, care a constat în susþinerea a douã inspecþii speciale la clasã. „Înscriºi la acest examen au fost 146 de candidaþi, dar pentru examenul de mâine valizi sunt 138”, a declarat Marta Mate, purtãtor de cuvânt al Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara.

crescut media de promovare

Proba scrisã conþine subiecte de specialitate, metodica predãrii, pedagogie ºi elemente de psi-

hologia educaþiei. Durata de redactare a lucrãrii este de 4 ore, iar nota obþinutã la proba scrisã este nota la examen. De precizat cã nota minimã de promovare a examenului este 8.

Cadrele didactice care promoveazã examenul dobândesc dreptul de practicã în învãþãmântul preuniversitar. Noutãþile sesiunii 2013 sunt acordarea dreptului de participare la examen ºi debutanþilor cu un an

”Ghiozdanul meu” doar pentru elevii de la clasa pregãtitoare

rogramul destinat elevilor, ºi anume ”ghiozdanul meu”, se va modifica din urmãtorul an ºcolar. Consilierii locali de la Petroºani se vor întruni în cadrul unei ºedinþe de consiliu pentru a vota, printre altele, ºi un proiect de hotãrâre care vizeazã modificarea programului în care elevii primeau ghiozdane cu rechizite. Monika BACIU ”Primarul municipiului petroºani va propune consilierilor locali modificarea programului ”Ghiozdanul meu” din cauzã cã programul va fi extins inclusiv la clasele pregãtitoare, iar copiii de la clasele

I-VIII nu vor mai primi ghiozdane pentru cã au primit în anul ºcolar trecut ºi vor primi doar pachete cu rechizite”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. ªi suma alocatã pentru program va suferi modificãri. ”Suma alocatã se modificã pentru cã din bani au fost fãcute pãþi cãtre persoanele cu handicap grav ºi astfel suma s-a redus puþin ºi astfel fiecare elev va primi din anul viitor ºcolar fie ghiozdan cu

Vor, nu vor, au nevoie de o recalificare

dolescenþii care nu au promovat examenul de maturitate au mai multe opþiuni. Printre acestea se numãrã plecarea în vacanþã, depunerea actelor pentru obþinerea ºomajului sau urmarea unor cursuri de calificare profesionalã. În Valea Jiului, astfel de cursuri sunt organizate, în 32 de meserii, doar la Centrul de Calificare, Recalificare ºi Perfecþionare din Petroºani. Mircea NISTOR „Noi îi aºteptãm în fiecare an pe tinerii care nu reuºesc sã obþinã o diplomã de Bacalaureat pentru a le acorda o calificare. Aceºtia au ca termen o perioadã de 60 de zile pentru a se înregistra ca ºomeri dupã care pot veni la noi sã

urmeze un curs de calificare. Le oferim 32 de meserii dar, dacã doresc altceva, ne pot comunica în ce domenii ar dori sã urmeze cursuri de calificare”, a precizat Dorina Uifãlean, director CCRP Petroºani. În judeþul Hunedoara, promovabilitatea la examenul de

Bacalaureat din aceastã varã a fost de 58,42%, pentru elevii proveniþi din promoþia curentã. „Picaþii” care nu se vor înscrie nici la ºomaj ºi nici la urmarea unor cursuri de calificare mai au o ºansã de a obþine diploma de „bac” în toamnã.

vechime la catedrã, dar ºi creºterea mediei minime de promovare a inspecþiilor la clasã de la 7 la 8. Subiectele de examen, traducerea acestora ºi baremele de evaluare au fost elaborate, pentru fiecare disciplinã de examen, de cãtre Centrul Naþional de Evaluare ºi Examinare. Afiºarea rezultatelor se va face pe data de 23 iulie, iar între 23 ºi 24 iulie candidaþii vor putea depune contestaþii la centrele de examen. Soluþionarea contestaþiilor se va realiza în intervalul 25 - 26 iulie, urmând ca pe data de 27 iulie sã se afiºeze rezultatele finale.

rechizite, fie doar rechizite”, a mai spus sursa citatã. Peste 3000 de elevi vor beneficia de rechizite constând în caiete, penar echipat cu toate ustensilele ºi alte obiecte necesare elevilor. Copiii vor primi

ghiozdanele ºi rechizitele în prima zi de ºcoalã. În cadrul programului vor fi achiziþionate 370 de ghiozdane pentru elevii din clasele pregãtitoare ºi 3450 de pachete cu rechizite ºcolare pentru elevii claselor I-VIII.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Iulie 2013

Se aºteaptã o nouã comandã pentru huila de la minele neviabile

iitorul este incert în ceea ce priveºte Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului cu cele trei mine aferente, Petrila, Paroºeni ºi Uricani. În fiecare lunã se duc lupte grele pentru ca huila sã fie cumpãratã de Complexul Energetic Hunedoara, iar asta la un preþ corect. “În momentul de faþã producem pe stoc ºi urmeazã sã fie emisã o nouã comandã cãtre Societatea de Închideri Mine. Ea este practic condiþionatã de aprobarea Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara. Vom vedea ce vom face în funcþie de ce vor aproba membrii Consiliului de Administraþie ºi atunci, categoric, vor încerca sã stabileascã ºi

preþul. În momentul de faþã, tot ce vã pot spune este cã Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului nu poate vinde sub preþul de 64, preþ convenit de statul roman cu Comisia Europeanã. Sãptãmâna trecutã, la comanda de 10.000 de tone, am vândut tot cu 64 de lei pe gigacalorie ”, ne-a declarat Petre

Primãria Petroºani cautã creditor

dministraþia localã de la Petroºani a demarat procedurile pentru contractarea creditului. În urmã cu câteva luni, consilierii locali de la Petroºani au aprobat contractarea unui credit de 15 milioane de lei. Acum, administraþia localã, a publicat anunþul în vederea contractãrii creditului.

Contractul de servicii de acordare credite este în valoare de maxim 15.000.000 lei, în vederea finan-

tarii unor investitii de interes public local. Perioada de rambursare a creditului este de 120 de luni,

Drãgoescu, director Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului.

oncurs de orgolii, atitudini absurde ºi sesizãri

Însã, în fiecare lunã, conducerea Complexului Energetic Hunedoara încearcã sã cumpere cãrbunele la un preþ mai mic

decât cel stabilit de Comisia Europeanã, lucru care dã peste cap activitatea celor trei mine. “Din informaþiile pe care le am, Sindicatul Huila a fãcut demersurile de sesizare a Consiliului Concurenþei, iar în ceea ce priveºte Societatea de Închideri Mine, noi am respectat scara ierarhicã, ne-am adresat Ministerului, Ministerul urmeazã a avea în aceastã sãptãmânã discuþii cu Consiliul Concurenþei ºi Ministerul de Finanþe. Mã aºtept ca legislaþia statului roman ºi acordurile semnate cu comunitatea europeanã, sã fie respectate”, a mai precizat Drãgoescu. Tot conform directorului Petre Drãgoescu, Complexul Energetic Hunedoara are deja câteva facturi restante

Pazã de 19 zile = 294.508 lei

aza de la SNH, câºtigatã de Scorseze. Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani a atribuit un contract de servicii de pazã celor de la Scorseze. Valoarea contractului este de 294,508 RON, fãrã TVA, acesta urmând a se derula pe o perioadã de 19 zile. Contractul atribuit celor de la Scorseze a fost atribuit fãrã adicã 10 ani. Împrumutul este structurat pe loturi, ºi anume prima parte în valoare de 2 milioane de lei va fi folositã pentru lucrãrile de la ambulatoriul de specialitate. Mai exact, banii vor fi alocaþi pentru pentru finanþarea obiectivului de investiþii „Reabilitarea, modernizarea ºi achiziþionare echipamente pentru ambulatoriul de specialitate al Spitalului de

Urgenþã Petroºani”, cofinanþat prin Programul Operational Regional 2007 – 2013. Suma de 13 milioane va fi alocatã pentru continuarea lucrãrilor la dezvoltarea domeniului schiabil din masivul Parâng. Proiectul din Parâng continuã pe banii constructorului si ai Primãriei, pentru cã de la Guvern nu s-a mai alocat nici un leu. Monika BACIU

cãtre Societatea Naþionalã de Închideri Mine. Reamintim faptul cã sãptãmâna trecutã, minerii de la Petrila, Paroºeni ºi Uricani au ieºit în stradã, la un miting paºnic de protest, unde au cerut un preþ corect al huilei ºi siguranþa zilei de mâine. Luiza ANDRONACHE

un anunþ de participare la licitaþie pe motiv cã ”lucrarile / produsele / serviciile pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive tehnice”. Pentru un alt contract de la SNH s-au duelat trei societãþi. Trei firme de pazã din þarã s-au disputat pentru a obþine un contract la Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani în valoare de 5 milioane de lei. În cazul de faþã este vorba de Axis Corporate Security, Guard One Alarm Systems ºi Hyperion Trans. Monika BACIU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Iulie 2013

Producãtorii agricoli ”le bagã carne în frigider” PSD-iºtilor ºi ei tac...

fiºe care incrimineazã PSD-iºtii, cã au crescut taxele în Piaþa Dacia Petroºani, a fãcut ca aceºtia sã intre în dizgraþia producãtorilor agricoli. Acþiunea de discreditare este catalogatã ca o miºcare politicã inteligentã având în vedere cã se bazeazã pe lipsa de reacþie a PSD. Ileana FIRÞULESCU Politica se face zilnic, chiar din orã în orã ºi la minut. Pentru a pãtrunde în conºtiinþa cetãþenilor cu drept de vot trebuie sã fii activ, iar acolo unde, ca adminstartor public, mãsurile nepopulare pot avea efecte negative asupra imaginii de edil ºi politician, de regulã se recurge la atenuarea impactului. Cum? Punând în spatele opozanþilor vina de a scumpi, de exemplu, taxele din Piaþa Dacia din Petroºani. În ºedinþa ordinarã a Consiliului Local Petroºani, din luna mai 2013, a fost votat un proiect de hotãrâre prin

care se modificau taxele din Piaþa Dacia, ca urmare a investiþiilor fãcute la aceastã locaþie. Motivul a fost cã în aceastã piaþã, condiþiile de desfacere a mãrfurilor s-au schimbat, respectiva piaþã devenind una modernã. ªi cum orice investiþie trebuie amortizatã, vechea HCL NR. 376/2012, care stabilea aceste închirieri de tarabe/chioºcuri pentru anul 2013, a fost modificatã, astfel taxa pe o masã/zi este 13 lei, în loc de 10 lei, iar ca noutate sau introdus închirieri de chioºcuri demontabile cu 450 lei/lunã sau 20 lei/zi. ªi cum respectiva hotãrâre intra în vigoare în acestã lunã iulie, au

apãrut ºi afiºe lipite pe stâlpi ºi pe unde s-a mai putut cu precizãri cum cã acestã horãrâre s-a datorat PSD-ului, cã socialdemocraþii sunt vinovaþi de aceastã creºtere de taxe. De ce? Pentru cã preºedintele ºedinþei CL de la acea datã a fost Ioan Rus, liderul PSD Petroºani, ºi a contrasemnat hotãrârea, aºa cum cere legea. Acþiunea a fost de impact, pentru cã celor din PSD li s-a ”bãgat carne în frigider” la greu, iar blestemele nu au încetat nici acum, dupã mai bine de douã sãptãmâni de la creºterea taxelor. Astfel, celelalte partide prin consilierii lor locali s-

au scos, nici usturoi nu au mâncat, nici gura nu le miroase. Vreo doi-trei consilieri PSD au încercat, timid, sã contracareze reacþia afiºelor care-i scoteau doar pe ei vinovaþi, dar fãrã efect pentru cã producãtorii din Piaþa Dacia sunt acum convinºi cã sunt de vinovaþi... ”Ruºine sã le fie cã i-am votat sã fie mai bine ºi ne pun biruri. ªtiþi ceva, trebuia sã vinã sã spunã ce ºi cum, aºa cum fac în campania electoralã, dar acu

nici dracu nu-i vede. Am vãzut un domn care a luat anunþurile alea ºi doi tineri care au spus ceva cã de ce s-a fãcut aºa ºi cã toþi de la Consiliu au hotãrât aºa, cã-i musai cã a costat mult piaþa. Dar nu trebe sã facã? În alte oraºe cum fac ºi nu îi atâta taxa la o masã” – a declarat Pantelimon Ceurean, producãtor agricol. ”Am aflat ºi noi despre acest lucru. PSD a fost scos în faþa oamenilor din Piaþa Dacia profitându-se

de faptul cã preºedintele Ioan Rus a condus acea ºedinþã. Hotãrârea a fost una bine motivatã ºi întradevãr acum condiþiile din Piaþa Dacia sunt deosebite, cu niºte costuri. Îmi asum votul pentru aceastã hotãrâre. Eu am încercat sã contracarez acea anticampanie, care nu ºtiu exact cine a iniþiat-o. Asta este politica. Rãu este cã nu avem reacþie pe mãsurã” – a declarat Costel Postolache, consilier local PSD. ”Da, am fost informatã de tineri cã au fost afiºe care spuneau cã PSD a crescut taxele din Piaþa Dacia. Am încercat sã explicãm oamenilor cã nu existã vreo vinã a cuiva, ci cã a fost o hotãrâre luatã de Consiliul Local din raþiuni economice”- a precizat Lavinia Grigoriu, consilier PSD, preºedinta tinerilor social-democraþi din Petroºani.

O varã fierbinte - încep alegerile femeilor PSD, mai repede cu un an!

eºi mandatul aleselor din PSD expirã în septembrie 2014, alegerile în organizaþiile de femei din toatã þara au fost devansate cu un an din cauza aglomerãrii electorale de anul viitor. În Valea Jiului, aceste alegeri vor avea loc la sfârºitul lunii iulie. Vineri, la Deva, în cadrul Biroului Permanent, se va stabili întregul calendar. Ileana FIRÞULESCU Deºi mandatele preºedinþilor organizaþiilor de femei ale PSD expirã în septembrie 2014, o hotãrâre a Biroului Permanent Naþional a devansat alegerile cu un an. Adicã în perioada iulieaugust 2013 vor avea loc alegeri în toate municipiile, oraºele ºi comunele din þarã, în septembrie vor avea loc conferinþele judeþene, iar în octombrie – Congresul Naþional. Va fi o lungã varã ”fierbite” când lumea încã se aflã în

concedii, când în teritoriu au loc multe acþiuni culturale de sezon, nunþi, botezuri ºi ce o mai fi specific sezonului. Care este cauza acestei devansãri? ”Hotãrârea Biroului Permanent Naþional a avut un motiv serios, respectiv suprapunerea în 2014 a alegerilor europarlamentare, cele prezidenþiale ºi cum mandatele noastre expirau în septembrie 2014, nu ar fi existat timpul fizic necesar ca în acelaºi an sã se desfãºoare ºi aceste alegeri în miile de localitãþi ale þãrii, plus

toate judeþele, apoi congresul naþional. Vineri, la ora 16,00, va avea loc, la Deva, ºedinþa Biroului Permanent Judeþean al Organizaþiei de Femei, la care va participa ºi preºedintele Laurenþiu Nistor, ºedinþã în care vom stabili ºi aproba programul desfãºurãrii alegerilor pe zile ºi ore. Pe lângã alegerile în organizaþiile de femei, vor avea loc alegeri ºi la Liga pensionarilor. De luni, mã voi afla zilnic în teritoriu, la fiecare organizaþie în parte, exceptând sfârºitul de sãptãmânã

având în vedere cã e varã, cã existã tot felul de evenimente ºi manifestãri. În organizaþiile din Valea Jiului, aceste alegeri vor avea loc cealaltã sãptãmânã, adicã la sfârºitul lunii iulie” – a declarat Liliana Þolaº, preºedinta Organizaþiei Judeþene PSD Hunedoara.

Organizaþiile de femei din Valea Jiului sunt cotate a fi cele mai puternice, în sensul mobilizãrii de excepþie în campaniile electorale ºi a implicãrii în viaþa socialã ºi culturalã, a precizat Liliana Þolaº. În urmã cu 7 ani, preºedinta organizaþiei judeþene a fost o

femeie din cadrul organizaþiei Petroºani, Iuliana Forminte, de la care actuala preºedintã a preluat conducerea. În prezent, structura judeþeanã a femeilor social-democrate numãrã circa 3.500 de membre. Liliana Þolaº a precizat cã va candida la aceste alegeri, subliniind cã îi place ceea ce face. ”Eu voi candida. Nu ºtiu încã dacã vor mai fi ºi alte doamne care doresc sã candideze. Puþine femei sunt dispuse sã facã sacrificii, adicã sãºi punã viaþa la bãtaie, pentru cã existã un motiv serios - au familii ºi nu este uºor. În plus, cred eu, trebuie sã ai chemare pentru aºa ceva, sã-þi placã. Eu sunt obiºnuitã cu com-

Mihai Rãzvan Ungureanu vine la Petroºani

ihai Rãzvan Ungureanu, preºedintele partidului Forþa Civicã va fi prezent la sfârºitul acestei sãptãmâni în Valea Jiului. Marius MITRACHE

De partea cealaltã, nici PPDD, nici PNL, nici PDL nu au cunoºtinþã de apariþia acelor afiºe în Piaþa Dacia. Ar fi ”nepolitic” sã se deconspire ºi ar dovedi o crasã lipsã de experienþã în domeniu. PSD ar fi avut de câºtigat doar dacã ar fi publicat hotãrârea respectivã, cu precizarea ce se impunea. Dar cine s-o facã?

petiþia ºi politic ºi profesional. Este pãcat, pentru cã femeile nu cer mult în politicã, dar muncesc, sunt loiale, trãdeazã foarte greu ºi greu pãrãsesc partidul. Existã statistici din care reiese cã femeile au fost extrem de puþine în acea migraþie de la un partid la altul” – a mai precizat Liliana Þolaº, preºedinta femeilor PSD din judeþul Hunedoara, care este ºi director al Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi

Romane din Deva. ªi pentru cã preciza cã la sfârºit de sãptãmânã oamenii au alte preocupãri ”de varã”, Liliana Þolaº se va afla în Valea Jiului, la nunta preºedintelui executiv al PSD Hunedoara, Cristian Resmeriþã.

Potrivit preºedintelui organizaþiei municipale a partidului Forþa Civicã, Adrian Rus, preºedintele Mihai Rãzvan Ungureanu va participa vineri la deschiderea oficialã a sediului de la Petroºani a partidului Forþa Civicã, va susþine o conferinþã de presã la ora 11.00, iar la orele amiezii, mai exact la ora 14.00 se va întâlni cu simpatizanþii ºi membrii partidului la sala de protocol a Hotelului Petroºani. Este pentru prima datã când Mihai Rãzvan Ungureanu se aflã în Valea Jiului. Mihai Rãzvan

Ungureanu este istoric ºi diplomat, care a deþinut funcþiile de ministru de externe al României între anii 2004-2007 ºi director al Serviciului de Informaþii Externe al României între anii 2007-2012. A fost primministru al Guvernului României între 9 februarie 2012 ºi aprilie 2012.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Iulie 2013

Producãtorii agricoli ”le bagã carne în frigider” PSD-iºtilor ºi ei tac...

O varã fierbinte - încep alegerile femeilor PSD, mai repede cu un an!

Mihai Rãzvan Ungureanu vine la Petroºani

ihai Rãzvan Ungureanu, preºedintele partidului Forþa Civicã va fi prezent la sfârºitul acestei sãptãmâni în Valea Jiului. Marius MITRACHE

10 Actualitate

remea ploioasã le-a adus numai necazuri zilierilor, care vin la Petroºani. Fie cã bat drumul din nordul þãrii, ori sunt doar de la Gorj, cosaºii sunt tot mai sãraci de la an la an. ªi dacã pânã acum singura problemã era darea de mânã a momârlanilor, care îi tocmeau pe bani mai puþini, anul acesta oamenii dau vina ºi pe climã.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Iulie 2013

Clima ºi sãrãcia îi falimenteazã pe cosaºi

Euro priveºte din nou spre 4,45 lei n aºteptarea discursului, de ieri, a preºedintelui ÎRezervei Federale americane, Ben Bernanke, în faþa comisiei de servicii financiare a Congresului SUA, monedele din regiune, inclusiv leul, se depreciau în faþa euro. Intervenþia ºefului Fed va continua astãzi în faþa comisiei bancare a Senatului SUA. Aceastã evoluþie este una obiºnuitã, investitorii fiind prudenþi. În cazul în care ºeful Fed va reitera afirmaþia cã instituþia pe care o conduce va începe, în urmãtoarele luni, sã reducã sumele injectate în economia americanã, prin programul de relaxare cantitativã, este de aºteptat ca dolarul american sã revinã pe creºtere, dupã ce sãptãmâna trecutã s-a apropiat de pragul de 1,27 unitãþi/euro. În prezent, Fed ajutã lunar economia SUA cu 85 miliarde

dolari, prin cumpãrarea de obligaþiuni ale Trezoreriei SUA sau ale companiilor americane. Pe acest fond, cursul euro urca ieri, în a treia ºedinþã consecutivã, de la 4,4358 la 4,4467 lei, mai sus cu peste 2,5 bani faþã de finele sãptãmânii trecute. Piaþa valutarã s-a deschis în uºoarã apreciere faþã de închiderea de marþi, la 4,4320 – 4,4350 lei. Presiunea pusã pe cumpãrarea de valutã a împins euro spre pragul de 4,45 lei, la ora 14:00 cotaþiile coborând la 4,4430 – 4,4460 lei. Cursul dolarului american a coborât de la 3,3905 la 3,3809 lei, iar francul elveþian a urcat de la 3,5819 la 3,6036 lei. Monedele din regiune se depreciau uºor în faþa euro, cea polonezã la 4,253 – 4,475 zloþi iar cea maghiarã la 292,6 – 294,6 forinþi. Perechea euro/dolar se tranzacþiona ieri la 1,3052 – 1,3174 dolari, la jumãtatea zilei cotaþiile situându-se în jurul valorii de 1,3140 dolari. În piaþa la termen de la Sibiu, euro se tranzacþiona pe septembrie la 1,3132 – 1,3160 dolari, iar uncia de aur pe august la 1.287 dolari. Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la ora 14:00.

A plouat mult ºi chiar dacã se anunþa un an secetos ºi cu recolte bogate, cei care trãiesc din cositul ierbii la momârlani au aºteptat zilele cu soare. Doar cã în Valea Jiului clima schimbãtoare nu le este deloc pe plac ºi oamenii fac foamea prin apropierea pieþei. Acolo e locul din care orice momârlan îºi tocmeºte ajutoare la cositul ierbii. Toþi au animale ºi pãºuni întinse ºi, când vine vremea de cosit, îi cautã pe zilieri. Ei vin de peste munte, din satele de la Gorj ºi stau în piaþã gata sã se apuce de lucru. E greu ºi mai e ºi ploaia care le-a încurcat planurile, aºa încât oamenii au stat mai mult în piaþã, decât la lucru. „Stau de câteva zile aici. Vine sfârºitul de sãptãmânã ºi abia mai am bani de mâncare. E greu, cã a plouat mult ºi nu a fost de coasã”, spune un zilier venit dintr-un sat din apropiere de Târgu Jiu. „Merge rãu anul ãsta, pentru cã a plouat. Momârlanii ne mai înºealã. Una ne tocmim, alta gãsim acolo. Zic cã au numai douã zile ºi o suprafaþã mai micã ºi ne tocmim pe 3 milioane (n.r. lei vechi), iar apoi muncim mai mult. Ploaia ne-a þinut aici ca sclavii sã aºteptãm o zi mai bunã”, spune un alt zilier. Fiecare om care aºteaptã în piaþã spune cã primeºte cam 150 de lei pe zi, plus mâncare ºi

ceva de bãut, iar momârlanii se tocmesc mult pânã cad la învoialã. Alþii, însã, spun cã mai bine lucreazã singuri, ori ºi-au cumpãrat motocoase. „Am dus pe pãºune, câþiva zilieri ºi le-am dat bani ºi mâncare, dar nu mai fac asta, cã nu muncesc bine .Îmi iau motocoasã ºi mai bine fac singur”, spune un momârlan, care nu s-a învoit la preþ cu zilierii din piaþã. Tot la piaþã vin sã tocmeascã zilieri pentru câteva ore ºi oamenii care au suprafeþe mai mici în zona oraºului, dar zilierii nu cad la învoialã doar pentru câteva ore. „Am vrut eu sã îi iau sã coseascã iarba în faþa unei firme din oraº. Era mai mult de cosmetiozat, dar nu au acceptat, deºi le-am zis cã primesc 50 de lei pentru douã ore. Au zis cã stau în piaþã, pentru cã acolo vine vreun momârlan ºi iau mai mult”, a povestit un om de afaceri din Petroºani. Bãºtinaºii din Valea Jiului, momârlanii, sunt renumiþi în Maramureº, ca ºi la Gorj, pentru faptul cã au pãºuni ºi sunt bogaþi, iar de zeci de ani, cosaºii de acolo vin cu trenul pentru a le cosi iarba. Sumele nu sunt mari, cei pricepuþi la

aceastã meserie sunt puþini, iar momârlanii vin în piaþã ºi se tocmesc. În fiecare dimineaþã, înainte de a da cãldura, cosaºii stau într-un loc al pieþei – acelaºi de zeci de ani – ºi aºteaptã sã vinã momârlanii la ei. Se tocmesc pentru muncã ºi iau drumul munþilor. Þin cont de vreme ºi niciunul nu se plânge cã bate atâta drum, iar momârlanii îi aleg dupã cum se tocmesc. ªi minerii mai pleacã în aceastã perioadã la coasã. Îºi iau concediu ori foaie de boalã ºi pleacã la munca câmpului. Acum e perioada când la unitãþile miniere sunt cei mai mulþi oameni lipsã în sala de apel, tocmai pentru cã merg la muncã, pe dealuri, la pãºuni. Diana MITRACHE

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Iulie 2013

Faþã în faþã cu pensionarii minieri

irectori, primar, lideri de sindicat puºi faþã în faþã cu problemele pensionarilor minieri din Valea Jiului. Foºtii ortaci din Valea Jiului s-au adunat miercuri în cadrul unei ºedinþe la care a participat directorul Casei Judeþene de Pensii, primarul municipiului Petroºani, dar ºi lideri de sindicat. Pensionarii le-au spus din nou cu ce probleme se

confruntã. Principala nemulþumire a pensionarilor este legatã de sistarea gratuitãþilor. ”Ca de fiecare datã rãspund afirmativ oricãrei invitaþii, chiar mã simt onorat cã am o colaborare deosebitã cu pensionarii din Valea Jiului. Problemele sunt deosebite ºi rãmân aceleaºi, recunoaºterea ºcolii profesionale ca ºi stagiu asimilat, strãmutarea unor drepturi de la Ministerul Economiei la Ministerul Pensilor ºi reglementarea algoritmului de calcul al

pensilor legale. Cu siguranþã se încearcã sã se facã ceva în acest sens, este în funcþie de creºterea economicã ºi de depistarea resurselor bugetare ºi de legile care vor fi votate în Parlament”, a spus Ilie Toma, directorul Casei Judeþene de Pensii Hunedoara. La întâlnire a fost prezent ºi primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, care cunoaºte problemele foºtilor ortaci. ”Problemele pe care dumnealor le ridicã sunt cunoscute la nivelul administraþiei publice locale foarte bine, unele dintre ele ºi-au gãsit rezolvarea anii trecuþi. Altele însã ºi cea mai importantã dintre problemele care le-au avut este aceea de a trece aceste gratuitãþi pe care le au de la ministerul Industriilor la Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale pentru cã acesta este pasul cel mai important care ar trebui realizat. Legislativ ar fi posibil, dar e nevoie de o lege, e nevoie de o hotãrâre de Guvern ºi de voinþã politicã pentru a realiza

Angajãri sub semnul întrebãrii a primãria Lupeni nu se fac L angajãri, cel puþin deocamdatã. Fondul de salarii pe anul acesta este deja aprobat, ceea ce face ca integrarea unor persoane noi în sistem, chiar dacã acum este permisã, sã fie dificilã din cauza considerentului financiar. Chiar dacã Guvernul a adoptat o ordonanþã care prevede ca angajãrile în sistemul bugetar sã se facã dupã formula 1 la 1, adicã la un post eliberat, se face concurs pentru ocupare, la primãria Lupeni, conducerea nu se grãbeºte sã-ºi reîntregeascã schema de personal. “Astãzi nu putem spune cã vom profita de aceastã ordonanþã, pentru cã înainte de toate trebuie sã ne gândim foarte bine dacã putem sã asigurãm salariile celor pe care îi avem angajaþi la acest moment. Când vrem sã facem o angajare în plus, trebuie sã fim siguri cã putem sã plãtim toate

salariile. Pânã atunci nu putem sã luãm mãsuri doar aºa”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiul Lupeni. În ultimii ani, aici, angajaþii au tot plecat din sistem din cauza salariilor mici. Cei care au rãmas, însã, ºi-au luat câteva luni de concediu fãrã platã pentru a munci în strãinãtate,iar asta în repetate rânduri cu ºtiinþa primarului Cornel Resmeriþã. „Au plecat foarte mulþi angajaþi în strãinãtate ºi pleacã în continuare pentru cã le-am dat acceptul sã o facã pentru perioade determinate de 2, 3, 6 luni, ba chiar ºi mai mult, pentru cã oamenii ºi-au fãcut împrumuturi bancare, iar salariile în sistemul bugetar sunt mici”, a mai afirmat Cornel Resmeriþã. Luiza ANDRONACHE

aceste lucruri. Eu am fost invitat aici în calitate de primar. Problemele nu sunt legate de ceea ce putem noi sã rezolvãm pe plan local, însã eu îi susþin ºi i-am susþinut de fiecare datã în demersurile pe care dumnealor le-au fãcut pentru cã pânã la urmã sunt cetãþeni ai comunitãþii ºi este foarte

Vor, nu vor, au nevoie de o recalificare

dolescenþii care nu au promovat examenul de maturitate au mai multe opþiuni. Printre acestea se numãrã plecarea în vacanþã, depunerea actelor pentru obþinerea ºomajului sau urmarea unor cursuri de calificare profesionalã. În Valea Jiului, astfel de cursuri sunt organizate, în 32 de meserii, doar la Centrul de Calificare, Recalificare ºi Perfecþionare din Petroºani. „Noi îi aºteptãm în fiecare an pe tinerii care nu reuºesc sã obþinã o diplomã de Bacalaureat

Actualitate 11 important ca orice cetãþean din municipiul nostru în momentul care are o problemã sã putem veni ºi sã sprijinim acest lucru”, a spus primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Pensionarii minieri au ridicat ºi problema biletelor de tratament, dar ºi a stagiului de cotizare. Monika BACIU pentru a le acorda o calificare. Aceºtia au ca termen o perioadã de 60 de zile pentru a se înregistra ca ºomeri dupã care pot veni la noi sã urmeze un curs de calificare. Le oferim 32 de meserii dar, dacã doresc altceva, ne pot comunica în ce domenii ar dori sã urmeze cursuri de calificare”, a precizat Dorina Uifãlean, director CCRP Petroºani. În judeþul Hunedoara, promovabilitatea la examenul de Bacalaureat din aceastã varã a fost de 58,42%, pentru elevii proveniþi din promoþia curentã. „Picaþii” care nu se vor înscrie nici la ºomaj ºi nici la urmarea unor cursuri de calificare mai au o ºansã de a obþine diploma de „bac” în toamnã. Mir cea NISTOR

12 Turism

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Iulie 2013

Potenþial turistic neexploatat

Judeþul Hunedoara ascunde un colþ de rai (IX)

udeþul Hunedoara este un colþ de rai, cu care natura a fost generoasã. Sunt nu mai puþin de 42 de arii protejate, unele prea puþin cunoscute sau puse în valoare. Carmen COSMAN

ocul fosiler cu dinozauri Sânpetru Este o altã arie naturalã protejatã de interes naþional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaþie naturalã, tip paleontologic), inclusã Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului. Cu o suprafaþã de 5,0 ha, situatã în bazinul depresiunii Haþeg, pe teritoriul satului Sânpetru, comuna Sântãmãrie Orlea, paleofauna reptilianã de la Sânpetru este reprezentatã de specii de dinozauri, crocodili, broaºte þestoase.

ânaþele Pui

Este o altã arie naturalã protejatã de interes naþional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaþie naturalã, tip botanic), inclusã Geoparcului

Dinozaurilor Þara Haþegului. Cu o suprafaþã de 13,0 ha este situatã pe rama esticã a bazinului depresionar al Haþegului, pe teritoriul comunei Pui. Vegetaþia cestor fâneþe reprezintã fragmentele unor moliniete relictare: Peucedano (rocheliani) – Molinietum, vegetaþie de la sfârºitul glaciaþiunii cuaternare.

iatra Crinului

Este o arie naturalã protejatã de interes naþional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaþie naturalã, tip botanic), inclusã în prezent unui sit de interes comunitar pentru protecþia habitatelor naturale, a speciilor de florã ºi faunã sãlbaticã. Cu o suprafaþã de 0,5 ha, rezervaþia se aflã în apropierea municipiului Petroºani, în imediata vecinãtate a zonei montane de agrement Parâng.

Rezervaþia se aflã deasupra limitei superioare a zonei forestiere, fiind unica staþiune sigurã din þarã în care apare specia balcanodacicã Potentilla haynaldiana. În prezent custodia acestei rezervaþii naturale, este deþinuã de Asociaþia Schi Turism Montan Pro-Parâng.

ãgurile Sãcãrâmbului

Este o arie naturalã protejatã de interes naþional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaþie naturalã, tip mixt). Cu o suprafaþã de 13,0 ha, rezervaþia se aflã pe teritoriul satului Sãcãrâmb, comuna Certeju de Sus ºi

este formatã în cea mai mare parte din pãduri de fag pur (Fagus silvatica var. Leucodermis) cu vârste cuprinse între 70 ºi 90 de ani, alãturi de care apar, sporadic ºi alte specii de foioase (tei, carpen, gorun) ºi un arboret de molid. La liziera pãdurii este prezentã o bogatã faunã de lepidoptere. Directia Silvicã Deva, prin Ocolul Silvic Simeria, deþine în prezent custodia acestei rezervaþii naturale.

ãgura Uroiului

Este o arie naturalã protejatã de interes naþional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaþie

naturalã, tip geologic). Cu o suprafaþã de 10,0 ha, amplasatã pe teritoriul oraºului Simeria ºi comunei Rapoltu Mare, Mãgura Uroiului este alcatuitã din andezite cuarþifere însoþite de coloane explozive de breccii, fiind rezultatul activitãþii vulcanice neogene. Ca produs al magmatismului subsecvent s-a format ºi coºul de andezite al magurii cãruia, eroziunea ulterioarã i-a îndepãrtat o mare parte din suprastructura aparatului vulcanic. Studiile geologice ºi petrografice au arãtat cã în urma distrugerii aparatului vulcanic nu s-a mai pãstrat decât umplutura atât de caracteristicã adusã la zi pe versantul dinspre valea Mureºului.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Iulie 2013

Sportivi de talie internaþionalã, antrenaþi în condiþii vitrege.

Ministerul Educaþiei uitã de sport S

port de performanþã în condiþii de lumea a treia. Sportivii din Petroºani care se pregãtesc pentru competiþiile naþionale ºi internaþionale o fac în condiþii de mizerie. Sala polivalentã din Petroºani a fost ”uitatã” de ministerul de resort. Reabilitarea acesteia este absolut necesarã, iar rãspunsurile sunt vagi. ”Rãspunsul oficial este sã aºteptãm rectificarea de buget pe care o aºteptam din 2006. În toate adresele pe care eu le-am trimis la minister eu am spus cã sala se afla într-o stare avansatã de degradare ºi cã în curând va cãdea pe noi. Pentru reabilitare

ar trebui aproximativ 15 miliarde de lei vechi”, a spus Zoltan Toth, directorul Clubului Sportiv ªcolar Petroºani. Antrenamente se pot realiza doar în perioada de varã, când temperaturile de afarã sunt ridicate. Iarna sportivii ar trebui sã îºi

facã exerciþiile ca ºi cum ar simula viaþa la Polul Nord. ”În perioada de varã da, putem face antrenamentele, dar când începe frigul doar cu paltonul pe noi. Este o problemã veche dar nu am renunþat, speram mãcar cã o parte din bani sã ne fie alocaþi pentru cã odatã ce ai banii poþi sã te apuci de lucru, trebuie fãcute licitatile, este o întreagã procedurã pentru cã nu merge de pe o zi pe alta. Este o procedurã destul de complicatã”, spune sursa citatã. Problema principalã care ar trebui rezolvatã este izolarea termicã.

”Izolaþiile termice pentru cã cea mai mare problemã în salã este frigul ºi apoi restul dar nici celelalte nu se pot face pânã nu se respectã niºte paºi”, a mai spus directorul

CSª Petroºani. Sala Polivalentã se degradeazã tot mai mult cu fiecare zi care trece. De ani de zile, se aflã într-o stare avansatã de degradare, iar acum, construcþia

Elevii italieni, voluntari în Petroºani

elevi de la ªcoala de Formare Profesionalã din localitatea italianã Belluno au sosit în Petroºani pentru a „pune umãrul” la modernizarea unitãþii în care le este acordatã asistenþã copiilor suferinzi de sindromul Down sau proveniþi din familii cu probleme sociale.

abia mai stã în picioare. Pentru reabilitarea acestui obiectiv s-au fãcut nenumãrate solicitãri de finanþare ºi mai multe proiecte, însã pânã acum, s-au primit doar promisiuni. lãdirea a fost ridicatã în urmã cu 28 de ani ºi poate gãzdui circa 500 de spectatori, însã la ora actualã, nu are nici mãcar izolaþie termicã. Din cauza aceasta, iarna trecutã, elevii Clubului Sportiv ªcolar din Petroºani au fost nevoiþi sã facã antrenamentele în sala de sport a ºcolii “Avram Stanca”. Mai mult, este nevoie urgentã de o reconsolidare a imobilului. Monika BACIU

Aceºtia sunt coordonaþi de cãtre Valerio de Pellegrin, un mai vechi colaborator al Casei Pollicino din Petroºani. Voluntarul italian, un pensionar, a venit în Valea Jiului de peste 30 de ori. „Vin în Valea Jiului din anul 2006 ºi cu fiecare sosire descopãr lucruri noi. Pentru mine, Valea Jiului reprezintã o întoarcere în trecut, în anii copilãriei. Cum aratã zona voastrã în prezent, aºa arãta Italia în urmã cu 40 – 50 de ani, o Italie de care îmi este dor. Vãd, în fiecare an, noi ºi noi schimbãri dar ar trebui sã pãstraþi ce aveþi ca moºtenire din vechime. Dacã nu veþi face acest lucru veþi ajunge, cândva, sã vã parã rãu de ceea ce aþi pierdut. În altã ordine de idei, mã bucur pentru cã am ocazia sã lucrez cu tinerii italieni care au venit sã-ºi facã practica aici la voi dar ºi cu micuþii de la acest centru pe care, pot sã spun, l-am construit ºi eu, cu propriile mâini, de la cota zero”, a declarat Valerio de Pellegrin. Pe de altã parte, 24 dintre copiii cãrora li se oferã asistenþã la unitatea din Petroºani au plecat, ieri, la o excursie în Masivul Retezat. Acþiunea a fost coordonatã de cãtre reprezentanþii Crucii Roºii din localitate. Mir cea NISTOR

14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Iulie 2013

9:50 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Legendele palatului: concubina regelui 11:10 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 11:50 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 12:30 România Turisticã Munþii Fãgãraº 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 19:00 Dosarele secolului XX

10:00 11:10 13:00 14:00 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30 22:30 23:00

11:30 11:45 13:00 13:30 14:30 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Suflete pereche (r) 14:45 Rãzboinicul (r) 16:00 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

Teleshopping Danni Lowinski Teleshopping Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping Focus Dragul de Raymond Iubiri secrete (r) Trãsniþii (r) Focus 18 Focus Sport Cireaºa de pe tort Academia lui Horia

În gura presei Mireasã pentru fiul meu Observator Mireasã pentru fiul meu Observator Acces direct Observator Observator special Burlacul IV Un show pãcãtos Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Încurcãturi de familie bunã (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Paulie (r) 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Justiþiarul: Zona de rãzboi 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Este posibil sã aveþi mici divergenþe cu partenerul de viaþã, care vã reproºeazã lipsa de afectivitate ºi cã acordaþi afacerilor prea multã importanþã. Nu încercaþi sã obþineþi bani prin orice mijloace! Nu neglijaþi odihna ºi relaxarea.

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge Doamne de poveste Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor Intrigi ºi seducþie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:30 Campionii Digi Sport 15:30 ªtirile Digi Sport 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 FanatikShow 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal 0:00 ªtirile Digi Sport 0:30 Fotbal Club

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Aveþi sentimentul cã un partener de afaceri încearcã sã vã tragã pe sfoarã ºi sunteþi pus pe ceartã. Discutaþi calm, pânã lãmuriþi situaþia. Spre searã vã viziteazã un prieten apropiat, care reuºeºte sã vã redea buna dispoziþie.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Aveþi ocazia sã intraþi într-o afacere, dar nu vã grãbiþi. S-ar putea sã fiþi confuz ºi sã nu luaþi decizii inspirate. Aveþi ºanse de reuºitã dacã vã stãpâniþi impulsivitatea ºi daþi dovadã de rãbdare.

23 septembrie *** 22 octombrie

10:15 11:15 11:30 12:30 13:00 13:05 14:00 14:30 15:25 15:30 16:30 17:30 18:30

*** 21 mai

S-ar putea sã vã certaþi cu partenerul de viaþã, pentru cã refuzaþi sã mergeþi în vizitã la rude. Se pare cã nu aveþi succes nici în afaceri. În aceastã conjuncturã nefavorabilã, pãstraþi-vã calmul ºi încercaþi sã vã relaxaþi. 7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

aprile

Vã confruntaþi cu dificultãþi pe plan sentimental ºi sunteþi nevoit sã luaþi o decizie importantã. Este o zi favorabilã planurilor de viitor. Munca din ultima vreme îºi aratã rezultatele. Încep sã aparã satisfacþiile materiale. Evitaþi speculaþiile! 10:00 Draga mea prietenã La mare 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Lovitura dragonului 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

23 noiembrie *** 20 decembrie Aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã sentimentalã, cu ajutorul unei rude mai în vârstã. Pentru aceasta, trebuie sã aveþi încredere ºi sã vã temperaþi orgoliul.

21 ianuarie *** 20 februarie

Nici nu aþi terminat bine o lucrare importantã ºi deja vã gândiþi sã începeþi alta, spre nemulþumirea întregii familii. Nu exageraþi cu munca. Acordaþi-le mai multã atenþie celor apropiaþi!

S-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie. Puteþi fi optimist, totul va decurge conform planurilor. Relaþiile cu prietenii sunt foarte bune. Este posibil ca partenerul de viaþã sã se supere dacã refuzaþi ajutorul unei rude. Fiþi mai diplomat!

23 august *** 22 septembrie Din cauza dificultãþilor financiare, nu vã simþiþi în largul dumneavoastrã. Evitaþi discuþiile în contradictoriu, pentru cã se poate ajunge la certuri! Vã puteþi baza pe intuiþie.

23 octombrie *** 22 noiembrie Schimbãrile de la locul de muncã vã nemulþumesc. Stãpâniþi-vã nervozitatea, pentru cã riscaþi sã complicaþi situaþia ºi mai mult. O rudã mai în vârstã încearcã sãºi impunã punctul de vedere.

21 decembrie *** 20 ianuarie Vã indispune un eºec în afaceri sau o colaborare care se încheie prost. În ultima vreme, aveþi impresia cã nu vã reuºeºte nimic ºi cã toate vã sunt potrivnice. Nu mai fiþi atât de pesimist!

21 februarie *** 20 martie S-ar putea sã rataþi un obiectiv important ºi sã deveniþi irascibil. Nu vã descãrcaþi nervii pe familie. Mai bine cãutaþi cauzele eºecului! Ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile partenerului de viaþã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Iulie 2013

Guvernul vrea sã premieze elevii excepþionali de la Bacalaureat

e lângã satisfacþia sufleteascã datã de obþinerea mediei 10 la Examenul de Bacalaureat, cei mai buni absolvenþi mai au un motiv de bucurie. Guvernul vrea sã premieze elevii care au obþinut media 10.

Sunt 122 de elevi la nivel naþional care au luat 10 pe linie la Bacalaureat

ºi cinci dintre aceºtia sunt hunedoreni. Sunt elevii

care fac cinste judeþului, alãturi de colegii lor care

au obþinut medii mari la aceastã sesiune de bacalaureat. Potrivit Inspectoratului ªcolar al Judeþului Hunedoara, toþi cei cinci elevi care au obþinut nota 10 la Bacalaureat în aceastã sesiune sunt de la Colegiul Naþional Decebal din municipiul Deva. Pe de altã parte, reamintim cã trei licee hunedorene au obþinut o promovabilitate de peste 95 la sutã la Bacalaureat, iar acetsea sunt Colegiul Naþional „Decebal” din Deva, Liceul Traian din Deva ºi Colegiul Naþional „Mihai Eminescu” din Petroºani. Car men COSMAN

Aproape 800 de locuri sunt neocupate în liceele hunedorene

oar trei candidaþi din judeþul Hunedoara înscriºi pentru admiterea în clasa a IX-a au rãmas nerepartizaþi. Nu trebuie, însã, sã dispere, pentru cã sunt încã suficiente locuri libere. Nu mai puþin de 800 de locuri sunt libere în judeþul Hunedoara, dupã prima etapã de admitere în clasa IX-a. Sunt licee cu pretenþii, unde s-a intrat cu medii foarte mari, dar sunt ºi instituþii de învãþãmânt fãrã pretenþii prea mari. De exemplu, la Colegiul Naþional “Decebal” din Deva s-a înregistrat cea mai mai concurenþã în

rândul elevilor hunedoreni, ultima medie de intrare la profilul ºtiinþele naturii fiind 9,75. De asemenea, un liceu din Petroºani, respectiv Liceul Teoretic “Mihai Eminescu”, este în top, iar aici ultima medie de intrare la profilul ºtiinþele naturii a fost 9,63. Cea mai micã medie cu care a fost repartizat un elev în clasa a IX-a este 3,51, la Liceul Tehnologic “Criºan” din Criºcior. La înscrierea în clasa a IX-a s-au prezentat 3.175 de absolvenþi de clasa a VIII-a ºi doar trei au rãmas nerepartizaþi. Cel mai probabil, aceºtia au avut prea puþine opþiuni pe listã, penbtru cã sunt aproape 800 de locuri libere în judeþul

Hunedoara. De precizat cã statisticile relevã faptul cã liceele unde s-a intrat cu medii mici au avut ºi cea mai micã ratã de promovabilitate la bacalaureat. De exemplu, la Liceul Tehnologic “Criºan” din Criºcior doar 6 din 149

Cinci centre pentru bac-ul de toamnã

inci centre de examinare pentru sesiunea de toamnã a examenului de bacalaureat, douã dintre acestea fiind în Valea Jiului. Pentru cea de-a doua sesiune a examenului vor fi create cinci centre de examinare, la Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” Deva, Liceul Teoretic „Sabin Drãgoi” Deva, Colegiul Economic „Emanuil Gojdu” Hunedoara, Colegiul de Informaticã „Carmen Sylva” Petroºani ºi Colegiul Tehnic „Mihai Viteazu” Vulcan.

de candidaþi înscriºi au reuºit sã ia examenul. Car men COSMAN

ANGAJARE SC LAURA CONSTRUCT CONSULT SRL Vulcan angajeazã

BARMAN Relaþii la telefon 0766068282

Potrivit reprezentanþilor Inspectoratului ªcolar al judeþului Hunedoara, numãrul celor care ar trebui sã susþinã, din nou, examenul maturitãþii este de sub 2.200. Numãrul absolvenþilor de liceu care vor susþine a doua etapã a examenului de bacalaureat în acest an ar putea creºte dupã susþinerea corigenþelor. La nivelul judeþului Hunedoara au fost declaraþi respinºi 2.258 de candidaþi, dintre care 658 din promoþiile anterioare. Monika BACIU

Restricþii apã

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani ANUNÞÃ RESTRICÞII în furnizarea apei potabile pentru joi, 18 iulie, în oraºul Vulcan între orele 8,00 18,00 . Zona afectatã oraºul Vulcan. Motivul restricþiei spãlare ºi dezinfecþie a rezervorului Brazi de 1X 2000 mc. Mulþumim pentru înþelegere.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 Iulie 2013

Sfârºit de sãptãmânã în sãrbãtoare la Uricani edeie pe muntele N Tuliºa de la Uricani. La sfârºitul acestei sãptãmâni, la Uricani va avea loc un eveniment pentru comemorarea eroilor neamului. Evenimentul de la poalele Retezatului va avea loc în data de 20 iulie. ”Cultura tradiþionalã este o compenentã fundamentalã ºi definitorie a identitãþii naþionale a unui popor. Respectând tradiþia ºi acordând importanþa cuvenitã locuitorilor zonei

propun organizarea în data de 20 iulie 2013 aunor manifestãri care sã nuanþeze ºi sã defineascã ºi mai bine rolul de conservare, cercetare, protejare, trasmitere, promovare ºi punere în valoare a culturii tradiþionale ºi a patrimoniului cultural uricãnean”, spune edilul oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu. Dupã aproape un secol de la lupta de rezistenta împotriva austro-ungarilor pe Muntele Tulisa, în zona Vãii Jiului, eroii cãzuþi atunci pe câmpul de luptã vor fi cinstiþi aºa cum se cuvine, în zi de sãrbãtoare, printr-

un pelerinaj ºi o petrecere câmpeneasca în vârful muntelui. Localnicii, dar ºi autoritãþile din zona Valea de Brazi au hotãrât sã-i cinsteascã pe eroii cãzuþi în lupta printr-o serbare câmpeneasca, în zi de sãrbãtoare, de Sfântul Ilie, pe 20 iulie, pentru ca, spun ei, acolo au murit atât soldaþi, cât ºi þãrani, localnici care au întemeiat primele gospodarii în zona de munte a Vãii Jiului, români ºi unguri. ”Aceste manifestãri fiind un semn al aprecierii luptei

duse de bãºtinaºi pentru pãstrarea tradiþiilor momârlãneºti în data de 20 iulie 2013 se vor depune coroane la troiþa de lemn de pe muntele Tuliºa, aceasta fiind ridicatã ca un omagiu adus eroilor uricãneni care ºi-au pierdut viaþa în Primul Rãzboi Mondial, fiind locul unde în toamna anului 1916 s-au dat lupte crâncene, localitatea fiind de trei ori pierdutã ºi cuceritã de cãtre armata românã”, mai spune sursa citatã. Manifestarea, prima

dupã 90 de ani de la acele evenimente, se vrea o rememorare a timpului în care România trecea prin momente de cumpãnã, dar ºi un parastas pentru sutele de eroi din munte. În ultimele decenii, de eroii din munte ºi-au adus aminte doar câteva familii de localnici, momârlani ale cãror rude au murit atunci. Þãranii au fãcut mereu praznice în memoria lor ºi acum li s-a împlinit un mare vis: acela de a avea un monument. Nedeia în cinstea eroilor de pe Muntele Tulisa va avea loc la cota 1.780 m, la poalele Retezatului, în zona Valea de Brazi. Localnicii vor urca pe un drum de munte de zece kilometri, greu accesibil, pânã în inima muntelui, de la Drumul Naþional 66A, în dreptul Puþului 8 al minei, pânã la locul în care, cu un secol în urmã, era trasatã graniþa cu Austro-Ungaria. Monika BACIU