Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 410

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 17 Iulie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Propaganda devenitã realitate

Apa Serv tureazã motoarele pentru eficienþã, chiar cu ”victime”, dacã se impune

>>> PAGINA PAGINA A 3-A

La loc comanda. Construcþia microhidrocentralei de pe Taia întârziatã din cauza unor erori

vize necesare pentru A construcþia microhidrocentralei de pe Taia.

Administraþia localã de la Petrila are de întocmit anumite acte pentru a demara lucrãrile la constrcuþia microhidrocentralei de pe Taia.

>>> PAGINA PAGINA A 5-A

Huila de la SNÎMVJ, contract de ”exclusivitate” cu CEH >>> PAGINA PAGINA A 10-A

Civilizaþie veche descoperitã în Defileul Jiului

estigii ale unei civilizaþii vechi au fost descoperite în zona Defileului Jiului. Totul a fost posibil odatã cu începerea lucrãrilor...

>>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Iulie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia –

Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea

Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Iulie 2013

Apa Serv tureazã motoarele pentru eficienþã, chiar cu ”victime”, dacã se impune

C Apa Serv se aliniazã cu paºi mãsuraþi secolului XXI. De luni, 15 iulie, s-a trecuta la plata facturilor prin citire cod de bare scurtându-se astfel timpul de încasare, iar de la 1 august, abonaþii furnizorului de apã pot plãti facturile la bãnci sau prin PayPoint, astfel fiind scutiþi de drumuri în plus. ªirul mãsurilor de eficientizare a societãþii este accelerat. Urmeazã externalizãri de servicii, iar salariaþii care nu dau dovadã în viitor de ”conºtiinþa munci”, vor pleca. Ileana FIRÞULESCU

Informaþia cum cã SC Apa Serv Petroºani a început sã foloseascã facturi cu cod de bare, ne-a reliefat o posibilã orientare spre plata rapidã, la nivelul secolului XXI, a apei scutind astfel abonaþii de drumurile ºi cozile care se formeazã la centrele de încasare aparþinãtoare. Tenace, ºi în permanentã cãutare de soluþii pentru a eficientiza societatea, directorul Costel Avram a identificat mai multe soluþii, prima fiind sprijinul abonaþilor, dar ºi a societãþii. Celelalte vizeazã scãderea cheltuielilor ºi conºtientizarea salariaþilor de ideea cã dacã societatea va fi solidã, eficientã, serioasã, ºi salariaþii vor avea beneficii, pe principiul ”dacã firma are, am ºi eu”.

e la 1 august, apa se poate plãti ”la tot pasul” ”De ieri, se folosesc facturile cu cod de bare. Toate casieriile Apa Serv vor fi dotate cu cititoare cod de bare pentru a eficientiza serviciul de încasare ºi a scurta timpii de aºteptare a oamenilor. Ne aflãm în discuþii cu patru bãnci ºi cu societãþi de profil pentru ca abonaþii noºtri sã poatã plãti ºi factura de apã la un loc cu celelalte utilitãþi, sau acolo unde doresc, unde este mai comod pentru ei. Acest lucru se va putea face din data de 1 august, dar vom face anunþurile de informare a cetãþenilor în timp util. Dacã doar 20% dintre abonaþi vor folosi aceste servicii, este un câºtig. La fel ºi pentru noi, dacã cresc încasãrile datoritã acestei mãsuri

tot cu 20%, sunt mulþumit” – a declarat directorul SC Apa Serv Petroºani.

rmeazã externalizãri de servicii ºi... de salariaþi fãrã simþ al rãspunderii Conducerea societãþii a cãutat ºi a gãsit variante de soluþii pentru eliminarea pierderilor ºi eficientizarea activitãþii. Costel Avram a precizat cã în acest sens s-ar putea ca anumite activitãþi ale Apa Serv sã fie externalizate, iar salariaþii care nu muncesc cu simþ al rãspunderii vor pleca. ”M-am gândit sã externalizez anumite servicii. De exemplu, am fãcut o analizã ºi am constatat cã doar un punct de lucru, mai îndepãrtat, dacã îl vom da în administrare, am câºtiga dintr-un foc

300 milioane lei anual. ªi asemenea soluþii mai existã. Tot la capitolul eficierntizare vreau sã precizez cã dacã existã salariaþi care nu se implicã, nu muncesc cum se cuvine, cu simþ al rãspunderii, vor trebui sã-ºi gãseascã alt loc de muncã. Vã dau un exemplu doar. Am gãsit facturi care nu au fost duse de salariaþii noºtri la abonaþi. Vã daþi seama ce situaþii penibile se creeazã când ceri omului sã-ºi plãteascã apa, dar noi nu i-am dat factura?! Aºa ceva nu se va mai întâmpla. Am ºi avut discuþii cu Poºta, cu o firmã de curierat pentru a fi eficienþi pe acest palier, dar ne costã mult. Dar nu mã las, trebuie sã gãsesc o soluþie pentru a îndepãrta astfel de derapaje. La asta mã refer când spun cã salariaþii trebuie sã aibã simþul rãspunderii, sã-ºi facã treaba la locul de muncã. Trebuie sã se gândeascã la faptul cã dacã firma nu merge ca unsã, dacã existã probleme pe lanþul prestare servicii furnizare apã de calitate - întreþinere reþele – facturare – încasare, plus atitudine adecvatã în faþa abonaþilor Apa

Pensionarii se întâlnesc la Petroºani

oºtii mineri din Valea Jiului sunt invitaþi astãzi la o întâlnire cu Preda Nedelcu, preºedintele Federaþiei Naþionale a Pensionarilor din România. La întâlnire ar putea fi prezent ºi Ministrul Muncii. Mircea NISTOR „Noi i-am invitat ºi pe ministrul Muncii ºi pe parlamentarii din Valea Jiului ºi pe primarii localitãþilor din zonã. Rãmâne, însã, de vãzut câþi dintre ei vor rãspunde apelului nostru. Problemele pe care

dorim sã le discutãm sunt multiple dar cele mai stringente sunt legate de viitorul ºi gratuitãþile acordate foºtilor angajaþi ai SNH. Cel mai tare pe noi, foºtii mineri, ne macinã incertitudinea acordãrii ºi pe mai departe a drepturilor obþinute

de-a lungul anilor”, a declarat Ion Hortopan, preºedintele Ligii Sindicatului Pensionarilor Minieri din Valea Jiului. Dupã data de 17 iulie ºi pensionarii minieri vor intra în vacanþã. Astfel, urmãtoarea lor întâlnire este programatã în cursul lunii septembrie.

Serv, vor avea inclusiv ei de suferit. Încetîncet lucrurile se îmbunãtãþesc ºi în ce privesc drepturile angajaþilor ºi mã refer la materiale de protecþie, de lucru, plus bonuri de masã ºi ceva prime, atât cât a fost posibil. Munca nu este uºoarã, mulþi fiind consemnaþi prin rotaþie, ºi eu ºtiu cã plata acestei munci este sub necesar. Dar trebuie sã facem din aceastã societate una

eficientã. Mã repet pentru cã ãsta este scopul meu ºi ar trebui sã fie al nostru, al tuturor salariaþilor” – a precizat Costel Avram, directorul Apa Serv. Dacã va reuºi Avram toate acestea, rãmâne de vãzut. Totul pare ca din cãrþi, sau ca la nemþi, ceea ce nu se prea potriveºte cu spiritul latin al românului. Dar pânã nu încerci, nu ai de unde sã ºtii...

4 Actualitate

”P

rin proiectul Leonardo Da Vinci am avut colaborãri cu Olanda, iar acum, cei din anul III vor putea sã facã practicã în Barcelona, Spania. Am primit aprecieri la adresa elevilor noºtri, în sensul unei bune pregãtiri, chiar au fost surprinºi de pregãtirea acestora. Un exemplu sunt cei din Belgia” – Gabriela Stanca, manager ªcoala Sanitarã Postlicealã ”Carol Davila” Petroºani. Un grup de tinere în halate albe se aflau la sfârºitul sãptãmânii în Parcul Carol Schreter din Petroºani. Trecãtorii se opreau pentru a li se mãsura pulsul ºi tensiunea,

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Iulie 2013

”Halatele albe” ºcolite la Petroºani fac practica în þãri ale Europei dupã care primeau informaþiile ºi recomandãrile ce se impuneau. Erau un grup de eleve ale ªcolii Sanitare Postliceale ”Carol Davila” din Petroºani. ”Acþiunea face parte din cadrul practicii anuale stabilite prin programã. Acþiunea este bine venitã pentru cã elevii au contact direct cu populaþia ºi dincolo de punerea în practicã a cunoºtinþelor este foarte inportantã ºi atitudinea faþã de pacient. În aceatã perioadã, pe vreme de caniculã, rãspundem ºi solicitãrilor primãriei ºi asigurãm acele puncte de prim ajutor, de mãsurare a tensiunii, recomadãri ºi eventual intervenþii având în vedere cã aceastã practicã se desfãºoarã sub îndrumarea unui asistent medical ºi chiar medic, pentru acordarea de calificative” – a declarat managerul ªcolii Sanitare Carol Davila, Gabriela Stanca. ªcoala postlicealã are protocoale încheiate cu Azilul de bãtrâni din Lonea, cu Spitalul de Urgenþã Petroºani pentru practica medicalã a viitorilor asistenþi medicali farmacie ºi asistenþi medicali generaliºti.

PROGRAM TV - Miercuri, 17 Iulie 2013 16:00 Se întâmplã în Valea Jiului cu Ramona Grunwald 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

Prin câteva proiecte, elevii de aici au acum posibilitatea sã facã practicã ºi în þãri ale Europei.

acestora. Un exemplu sunt cei din Belgia. Acestã bunã pregãtire mai are la bazã un principiu simplu, efi-

”Prin proiectul Leonardo Da Vinci am avut colaborãri cu Olanda, iar acum, cei din anul III vor putea sã facã practicã în Barcelona, Spania. Am primit aprecieri la adresa elevilor noºtri, în sensul unei bune pregãtiri, chiar au fost surprinºi de pregãtirea

cient. ªcoala nostrã este una privatã ºi alegi sã vii aici, cu plata celor 1850 lei pe an, iar dacã nu îþi place, nu ai înclinaþie spre astfel de profesie, riºti sã pierzi pe mai multe planuri. Se vede în situaþiile noastre, când la început de ºcoalã efectivul este

mare, iar pe parcurs se pierd o parte dintre elevi. Cei care rãmân sunt cei care vor cu adevãrat sã facã acest lucru. Chiar ºi cei care stau mai rãu cu banii îºi duc pregãtirea la capãt pentru cã plata ºcolii este flexibilã. Or cu aceºtia, care rãmân, este o adevãratã plãcere sã lucrezi, sã-i formezi ca viitoare cadre medicale” – a precizat Gabriela Stanca. La ªcoala Sanitarã abia s-au încheiat examenele finale la asistenþi farmaciºti, în perioada 9-11 iulie, la care au participat 16 absolvenþi. În luna august, urmeazã sã facã acelaºi lucru clasele de asistenþi medicali generaliºti, adicã vreo 80 de absolvenþi. ªcoala Sanitarã Postlicealã Carol Davila din Petroºani funcþioneazã cu brio, ca ºcoalã privatã, de peste 20 de ani, cu rezultate remarcabile. Mulþi ne-au criticat cã folosim acest termen de ”rezultate remarcabile” într-un sistem românesc de sãnãtate din care îþi vine sã fugi, nu sã te duci. ªi totuºi existã mulþi absolvenþi care sunt mulþumiþi de posturile obþinute în spitale din România, dar ºi mai mulþi sunt ºi mai mulþumiþi pentru cã strãinãtatea i-a primit cu braþele deschise ºi sunt apreciaþi ºi plãtiþi la justa valoare. Ileana FIRÞULESCU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Iulie 2013

La loc comanda. Construcþia microhidrocentralei de pe Taia întârziatã din cauza unor erori

reîntocmirea actelor pentru obþinerea tuturor avizelor. ”Nu a fost întocmitã documentaþia în mod corespunzãtor de cãtre Direcþia Silvicã Judeþeana ºi Regia Naþionalã a Pãdurilor, a respins ºi a cerut sã fie refãcutã aceasta documentaþie”, a mai spus edilul. Banii care ar rezulta de pe urma acestei

vize necesare pentru construcþia microhidrocentralei de pe Taia. Administraþia localã de la Petrila are de întocmit anumite acte pentru a demara lucrãrile la constrcuþia microhidrocentralei de pe Taia. Monika BACIU ”Microhidrocentrala de pe Tãia, chiar sãptãmâna trecutã a fost proiectantul de la ENEL împreunã cu viceprimarul oraºului pentru a stabili traseul liniei electrice de la microhidrocentrala

pânã la staþia de 110KV de la mina Lonea, se lucreazã la cele douã captãri de la Valea Popi ºi spre Auselu ºi se fac demersuri pentru avizarea sãpãrii ºi montare a reþelei microcentralei, a fost respinsã de cãtre min-

ister, se reface ºi sperãm cã în datã de 1 august sã putem efectiv sã începem sãpãturile ºi montarea conductei de aducþiu-

ni”, a declarat primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel. Din cauza unor erori din documentaþie, a fost necesarã

investiþii vor fi folosiþi la plata iluminatului public. Doar pentru iluminatul public de pe raza localitãþii, cei din administraþie plãtesc aproximativ 50.000 de lei lunar, în lunile din varã.

Posturi desfiinþate la Unitatea Medico - Socialã din Uricani

rimarul oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu, s-a prins cã nu Unitatea de Asistenþã Medico – Socialã din Uricani încã nu are activitate ºi, ca atare, a decis sã desfiinþeze douã posturi pe care tot el a decis sã le înfiinþeze. Carmen COSMAN Postul de administrator ºi cel de referent resurse – umane din cadrul UAMS Uricani vor fi desfiinþate. Primarul Dãnuþ Buhãescu a propus consilierilor

locali un proiect de hotãrâre în acest sens, iar posturile respective rãmân desfiinþate pânã cã Unitatea Medico – Socialã devine funcþionalã. Atribuþiile postului de administrator vor fi preluate de directorul unitãþii, în timp ce postul de referent resurse – umane vor fi asigurate de economistul UAMS Uricani. Pe de altã parte, pânã ce UAMS va deveni funcþionalã, orice angajare se va face „numai cu încadrarea în limitele bugetului aprobat ºi numai pentru activitatea specificã de întreþinere, administrare

ºi urmãrire a investiþiilor, precum ºi pentru buna funcþionare ºi asigurare a utilitãþilor necesare desfãºurãrii activitãþilor la Ambulatoriul de Specialitate ºi la Centrul de Permanenþã ce funcþioneazã în spaþiile din cadrul unitãþii”, dupã cum se aratã în hotãrârea de consiliu.

Încã se lucreazã la viitorul sediu al pompierilor din Lupeni

n cel mult douã sãptãmâni, la Lupeni, va funcþiona garda de intervenþie a pompierilor. Pompierii de la Uricani vor fi relocaþi la Lupeni în câteva sãptãmâni, cel puþin asta declarã edilul din Lupeni, Cornel Resmeriþã. Monika BACIU ”Eu zic cã în cel mult douã sãptãmâni se va muta garda de intervenþie de la Uricani la Lupeni. Încã mai avem mici lucrãri de fãcut”, a spus edilul Cornel Resmeriþã.

Reprezentanþii administraþiei locale susþin cã prin aceastã mutare se va micºora timpul de deplasare la anumite intervenþii. pompierii vor avea un nou sediu în fosta clãdire cunoscutã sub denumirea de Casa

Muzicii. Relocarea gãrzii de intervenþie de la Uricani la Lupeni a fost aprobatã ºi la nivelul Inspectoratului Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã Hunedoara.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Iulie 2013

Castelul Corvinilor, nucleul episodului 10 din seria “Ghost Adventure” difuzat în premierã pe canalul Travel Channel

echipã Travel Channel filmeazã, în perioada 10 - 21 iulie, în România, douã episoade speciale din seria “Ghost Adventure”. Traseul filmãrilor urmãreºte drumul marcat în istoria medievalã de cãtre Marele Domnitor al Þãrii Româneºti, Vlad Þepeº: Sighiºoara (locul naºterii voievodului), Curtea Domneascã de la Târgoviºte (cetatea de scaun a Þãrii Româneºti), Cetatea Poenari (locul sãu de refugiu), Mãnãstirea Comana (ctitorie a lui Vlad Þepeº ºi locul unde se spune cã ar fi fost înmormântat) ºi Castelul Corvinilor de la Hunedoara (unde Vlad Þepeº a fost þinut prizonier pentru o perioadã care variazã în însemnarile istorice de la o luna la sapte ani).

Castelul Corvinilor va fi nucleul episodului 10 din aceastã serie “Ghost Adventure” ºi va fi difuzat în premierã pe canalul Travel Channel de Halloween. “Echipa Travel Channel se va afla la Castelul Corvinilor în zilele de 16, 17 ºi 18 iulie. Vedetele Zak Bagans, Nick Groff, Aaron Goodwin ºi Billy Tolley vor realiza o serie de interviuri despre istoria ºi imaginea Castelului, dar ºi despre experienþele speciale trãite în jurul acestuia. De asemenea, cei patru prezentatori vor investiga, în întuner-

icul unei nopþi de varã, cu ajutorul tehnicii de ultimã generaþie, dacã la Castelul Corvinilor existã vreo urmã de activitate paranormalã. În cele trei zile se vor filma reconstituirile unor scene transformate în legende, care sunt legate de Castel: Legenda balustradei corului capelei, legenda niºei secrete de lângã Turnul Capistrano, legenda fântânii, legenda trapei din

Sala cavalerilor ºi legenda corbului. Astfel, la Hunedoara, personaje celebre ale istoriei medievale vor prinde viaþã, pe durata filmãrilor: Vlad Þepeº, Elisabeta Szilagy, Matei Corvin, Iancu de Hunedoara, per-

sonaje care astãzi atrag tot mai mulþi turiºti dornici sã descopere stilul de viaþã ºi tipul de gândire care a influenþat cândva veacurile”, declarã Flavius Tudor, director Muzeul Castelul Corvinilor

în numãrul tot mai mare de turiºti care vor vizita pe viitor Castelul Corvinilor. Emisiunea “Ghost

Cursuri dedicate ºomerilor „europeni”

a centrul de recalificare profesionalã din Petroºani au demarat din aceastã sãptãmânã mai multe cursuri. Printre acestea, 7 la numãr, se aflã cele dedicate ospãtarilor, lucrãtorilor din comerþ, confecþionerilor de textile, lucrãtorilor la drumuri ºi cãi ferate sau designerilor de pagini web. Mircea NISTOR „Centrul nostru deserveºte întreaga Vale a Jiului astfel cã avem cursanþi de la Bãniþa ºi pânã la Câmpu lui Neag. Trebuie sã precizez faptul cã le oferim celor care vin sã urmeze cursurile organizate aici ºi decontarea biletelor de transport. Acest fapt, adãugat celui cã ºomerii sau necalificaþii nu sunt nevoiþi sã achite contravaloarea cursurilor, consider cã reprezintã un un fapt benefic pentru ei toþi”, a declarat Dorina Uifãlean, direc-

torul Centrului de Calificare ºi Recalificare Profesionalã din Petroºani. Chiar dacã ºomerii au facilitatea de a urma, gratuit, aceste cursuri ei întâmpinã, la angajare, unele probleme. În medie doar 25 30% dintre absolvenþi reuºesc sã-ºi gãseascã un loc de muncã. „Acest fapt reprezintã,

Hunedoara. Atât autoritãþile locale, cât ºi producãtorii români sunt convinºi cã promovarea rezultatã din acest proiect, fiind vorba despre cea mai urmaritã emisiune a canalului Travel Channel, se va regãsi

într-adevãr o problemã. Mulþi dintre ei, însã, pleacã ºi se angajeazã în strãinãtate. O diplomã este, oricând, binevenitã ºi oriunde”, a mai spus Dorina Uifãlean. Cursurile începute luni, 15 iulie, au durata cuprinsã între 3 ºi 5 luni ºi sunt gratuite. În total, au fost demarate cursuri în 7 meserii, iar numãrul cursanþilor din fiecare clasã este de 14.

Adventure” este, în esenþã, o docu-dramã care urmãreºte pe tot mapamondul locuri încãrcate de semnificaþii istorice ºi mistice, relevante pentru un public atât de numeros ºi de inteligent precum cel al reþelei Discovery Channel. Gazdele show-ului investigheazã legãturile lumii noastre cu figurile emblematice ºi spiritele unor epoci demult apuse. Echipa americanã, prin vocea producãtorului general Cory Lyons, ºi-a arãtat nerãbdarea de a descoperi locurile minunate ale României ºi unul dintre cele mai frumoase castele ale Europei: Castelul Corvinilor de la Hunedoara.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Iulie 2013

chipa de fotbal Universitatea Craiova nu va mai veni la Petroºani, desi existã un contract în vigoare în acest sens. Oltenii vor juca la Drobeta Turnu Severin, ceea ce face ca primãria Petroºani sã piardã banii care i-ar fi încasat din închirierea bazei sportive. Oltenii de la Universitatea Craiova se gândesc ºi rãzgândesc. Dupã ce au anunþat cã vor sã joace pe stadionul Jiul de la Petroºani, ba chiar au ºi trimis contractul semnat la primãrie, document care a intrat

Investiþie cu viitor incert

roiect sistat la Petrosani. Administratia locala de aici a început în urmã cu câþiva ani construcþia unei piscine scolare, dar dupa numeroase prelungiri de termen, nici pânã în prezent construcþia nu este finalizata si nici nu va fi prea curând.

Oltenii fac alba- neagra cu noi deschiºi ºi am pus la dispoziþie baza sportivã în cadrul unui contract destul de avantajos pentru noi. Deci, dacã vor sã vinã, bine, dacã nu, nu”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului

în vigoare de luni, 15 iulie, acum s-au rãzgândit. Clubul finanþat de Adrian Mititelu, FC Universitatea Craiova, a anunþat pe site-ul oficial cã a încheiat un contract de închiriere pentru doi ani cu

Bazinul de înot de lângã sediul ªcolii generale Spiru Haret, fosta ºcoalã nr. 5 din Cartierul Aeroport, nu se mai construieºte, cel puþin deocamdatã. Lucrãrile au fost oprite din nou, dupã ce în ultimii doi ani, banii au venit cu þârâita, iar termenele de construcþie s-au tot prelungit. „ Din pãcate, veºtile nu sunt tocmai îmbucurãtoare, în sensul cã urmare a adresei pe care noi am fãcut-o cãtre Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice din data de 7 iunie,

municipiul Drobeta Turnu Severin. Conducerea primãriei Petroºani a luat o atitudine degajatã vizavi de nehotãrârea oltenilor. „Nu ar trebui sã facem nimic în acest caz. Noi avem un contract încheiat cu ei, iar eu o

prin care solicitam realocarea sumelor necesare finalizãrii acestui proiect, rãspunsul a fost negativ. Ni s-a comunicat cã nu existã fonduri suficiente pentru a continua aceastã investiþie. În cererea pe care am înaintat-o ministerului,noi am adus la cunoºtinþã stadiul lucrãrilor precum ºi sumele necesare pentru a finaliza ºi vom continua sã facem aceste demersuri indiferent de rãspunsul primit, pentru cã acest obiectiv nu este doar unul necesar, dar este pãcat ºi de tot ceea ce

sã-i rog pe cei din subordinea mea sã ia legãtura cu oficialii clubului de Craiova sã zicã clar dacã mai vor sã vinã la Petroºani sau nu. Din punctul nostru de vedere nu este niciun fel de problemã, noi am fost

s-a fãcut pânã acum. În proporþie de 60 % investiþia este realizatã”, a declarat Dorina Niþã, viceprimar Municipiul Petroºani. Daca Guvernul nu va aloca bani în curând pentru finalizarea acestui obiectiv, atunci ceea ce s-a realizat pânã acum s-ar putea degrada, pentru ca administratia publica nu are fondurile necesare pentru a continua lucrãrile. Piscina se realizeazã prin Compania Naþionalã de Investiþii ºi este prima de acest fel din Valea Jiului. Luiza ANDRONACHE

Actualitate 7 Petroºani. Contractul încheiat de primãrie cu echipa Universitatea Craiova stipula o chirie de 1000 de euro pentru fiecare meci oficial, 500 pentru cele amicale, plus o cotã de 25 % din încasãri. Luiza ANDRONACHE

Ani de liceu... A

bsolvenþii de gimnaziu care au susþinut evaluarea naþionalã în acest an au fost repartizaþi la liceu. Repartizarea s-a realizat în funcþie de opþiunile completate în fiºa de înscriere. Reprezentanþii Ministerului Educaþiei au anunþat, luni, finalizarea primei etape a repartizãrii computerizate în învãþãmântul liceal. 99,91% dintre elevii hunedoreni au fost repartizaþi la liceu. Numãrul celor care din toamnã vor fi liceeni este, dupã prima etapã de repartizãri, în numãr de 3.175. A doua etapã de repatizare va avea loc în data de 25 iulie. Monika BACIU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Iulie 2013

”Dumnezeu sã le dea sãnãtate celor de la Crucea Roºie!” ”E

ste o terapie cu efecte uimitoare”

”P

entru mine, ca pãrinte al unui copil cu dizabilitãþi, sunt manã cereascã... O datã cã nu aº avea bani sã-i pot oferi aºa ceva ºi apoi cât de bine se simte copilul, nu mai spun! Este o terapie cu efecte uimitoare. Dumnezeu sã le dea sãnãtate celor de la Crucea Roºie”- a declarat cu recunoºtinþã mama unui copil de la Casa Pollicino din Petroºani. Crucea Roºie pare sã fi existat ”de când lumea ºi pãmântul”, de când s-a auzit primul strigãt de ajutor. Istoria este presãratã de acþiunile volunþarilor de Cruce Roºie, de poveºti de umanitate rar întâlnite… Chiar ºi pe vremea regimului Ceauºescu organizaþia umanitarã era tratatã cu seriozitate, regimul înfiinþând în fiecare întreprindere ºi în ºcoli grupe de Cruce Roºie… Dupã 1989, au urmat câþiva ani de incertitudine… existenþialã a respectivei organizaþii, pentru ca în 1995 lucrurile sã se reaºeze. Conform Legii Societãþii Naþionale

de Cruce Roºie din România nr. 139/1995 Art.1, ºi Statutului sãu, Crucea Roºie Românã este persoanã juridicã cu drept public, autonomã, neguvernamentalã, apoliticã ºi fãrã scop patrimonial. Ea îºi desfãºoarã activitatea cu caracter umanitar, ca organizaþie de ajutor umanitar, auxiliarã a autoritãþilor publice. Crucea Roºie Românã are filiale în toate judeþele, prin municipii ºi oraºe. ªi cum umanitarismul veridic nu are culoare politicã, organizaþiile de profil s-au adaptat ”economiei de piaþã”, chiar dacã aceste organizaþii sunt susþinute, modic dacã e sã comparãm cu

uriaºa nevoie de ajutorare. Au stabilit colaborãri cu asociaþii de caritate din strãinãtate, organizeazã tombole ºi expoziþii cu vânzare etc., toate cu scop de strângere de fonduri, pentru cã oricât de mare þi-ar fi dorinþa de a ajuta, fãrã bani acest aceastã dorinþã se ofileºte… Cam aºa s-a petrecut ºi cu filiala de la Petroºani a Crucii Roºii, care este activã în viaþa municipiului ºi care îºi îndeplineºte menirea chiar dacã a fost criticatã, acuzatã, dar ºi premiatã ºi implicatã ”în tot ºi toate” nevoile urbei, fie ele sociale, culturale ºi civice, mai ales.

Mâine, marþi 16 iulie, un grup de circa 50 de copii de la Casa Pollicino, Centrul CUORE ºi de la Clubul Copiilor, vor avea parte de o excursie organizatã de Crucea Roºie în colaborare cu Asociaþia Pro Parâng, la poarta de intrare în Parcul Naþional Retezat, respectiv la Câmpu lui Neag, Cabana Retezat. ”Cei 50 de copii vor fi transportaþi cu un autocar pânã acolo ºi vor fi cazaþi la Cabana Retezat, unde vor beneficia de o masã. Am mai fãcut astfel de excursii anul trecut ºi au fost un succes, copiii cu probleme simþindu-se minunat, aºa cum a fost anul trecut la Cabana Jieþ. Cei de la Pro

Parâng se vor ocupa de ei în sensul cã le vor explica despre istoria zonei, despre naturã ºi frumuseþea locului ºi se vor organiza mici acþiuni de ecologizare, un mod de educare prin joacã ºi relaxare”- a declarat Felicia Necºa, preºedinte Crucea Roºie Petroºani. ”Pentru mine, ca

pãrinte al unui copil cu dizabilitãþi, sunt manã cereascã aceste excursii. Odatã cã nu aº avea bani sã-i pot oferi aºa ceva ºi apoi cât de bine se simte copilul, nu mai spun! Este o terapie cu efecte uimitoare. Dumnezeu sã le dea sãnãtate celor de la Crucea Roºie”- a declarat cu recunoºtinþã mama uni copil de la Casa Pollicino din Petroºani.

Petroºani a dezvoltat o relaþie solidã cu Germania, de unde o societate cu profil umanitare aduce ajutoare de patru ori pe an. Sunt ”nemþii care ne

atedrala Încoronãrii ºi Cetatea Ortodoxiei ªi pentru cã de circa 16 ani, Crucea Roºie din Petroºani a încheiat un parteneriat cu o asociaþie de turism, pentru a veni în sprijinul celor defavorizaþi de soartã – copii ºi vârstnici - ºi pensionarii au partea lor de bucurie. La sfârºitul lunii iulie, un autocar va duce un numãr de circa 50 de pensionari la Catedrala Încoronãrii sau a Reîntregirii din Alba Iulia, simbol al unitãþii

blate, s-au ridicat schituri ºi mãnãstiri, unele dintre ele înfruntând veacurile. Aºa a fost pe Valea Geoagiului, Mãnãstirea Râmeþilor, sau a eremiþilor, rugãtorii neamului din Munþii Apuseni”. Excursiile organizate de Crucea Roºie sunt gratuite pentru cã dincolo de banii primiþi de la administaþia localã, filiala de la

z Crucea Roºie a fost fondatã de un om de afaceri din Geneva, Henri Dunant, în anul 1863, în semn de rãspuns la suferinþa soldaþilor rãniþi ºi abandonaþi pe câmpul de luptã din Solferino, nordul Italiei. În prezent, CICR împreunã cu Federaþia Crucii Roºii ºi cu societãþile Semilunii Roºii, a devenit o miºcare mondialã cu zeci de mii de angajaþi ºi voluntari. z Pe 4 iulie 1876, Nicolae Cretzulescu, George Gr. Cantacuzino, C.A. Rosetti, Ion Ghica, Dimitrie Sturza, Gr.G. Cantacuzino ºi Carol Davila au înscris România pe harta mondialã a Crucii Roºii, deschizând prima “sucursalã” în incinta Spitalului Colþea din Bucureºti. Personalitãþi de seamã precum regina Maria, regina Elena, George Enescu sau Cella Delavrancea etc. au îmbrãcat uniforma Crucii Roºii de-a lungul timpului.

Cursuri pentru sanitari n premierã, din toamÎde Culturã na acestui an, la Casa a Sindicatelor din Petroºani, îºi va deschide o filialã ºi ªcoala Sanitarã Postlicealã. Aici, absolvenþii de liceu cu, sau fãrã diplomã de bacalaureat, se vor putea califica în meseriile de asistent medical generalist sau asistent medical de farmacie. „Am decis sã organizãm astfel de cursuri þinând cont de numãrul mare

naþionale, apoi aceºtia vor poposi la Cetatea ortodoxiei – Râmeþ, despre care Arhimandrit Timotei Aioanei scrie: ”La poalele Carpaþilor, în locuri neum-

de solicitãri pe care l-am înregistrat. Condiþiile de ºcolarizare pe care le oferim sunt unele foarte bune, vom avea în total 3 clase, 2 la specializarea asis-

tent medical generalist ºi una pentru asistenþii medicali din farmacie. Taxa de înscriere este de 50 de lei iar cea pentru urmarea cursurilor are valoarea de 1.600 de lei, pe an. Îi aºteptãm pe toþi cei interesaþi dar, în special, pe absolvenþii de liceu care nu au reuºit sã obþinã o diplomã de Bacalaureat”, a precizat Mia Albescu, directorul noii ªcoli Sanitare Postliceale din Petroºani. Înscrierile au demarat luni, 15 iulie, iar cursurile vor începe în luna septembrie. Mir cea NISTOR

iubesc”, cum le spune Felicia Necºa, fãcând referire la gestul lor extraordinar pentru rãniþii în urma accidentului de la Mina Petrila, în 2008. Ajutoarele primite sunt sortate cu ajutorul volutarilor Crucii Roºii, iar parte dintre ele vândute la licitaþii cu scop caritabil, sau sunt folosite la tombolele organizate cu acelaºi scop, iar banii sunt folosiþi pentru acest gen de acþiuni, dar ºi pentru altele cum ar fi viitoarea Casã de bãtrâni din Petroºani.

upã Crucea Roºie, va trece Azilul preotului Bulf Pentru cã mai are puþin ºi va trebui sã pãrãseascã locul din fruntea Crucii Roºii din Petroºani, Felicia Necºa, s-a gândit sã se dedice în viitor Casei celor în vârstã, proiect demarat

de pãrintele Bulf. ”Dacã terminã pãrintele Bulf acea Casã de bãtrâni din Dãrãneºti, cred cã mã voi dedica acesteia. De acum ne implicãm în acel proiect. Am organizat o tombolã ºi din banii încasaþi am cumpãrat vesela necesarã acestei case. ªi cum acolo va funcþiona în continuare o clasã de grãdiniþã, iar copiii vor avea parte de o masã pe zi, am cumpãrat ºi pentru ei cele necesare. Nu voi putea sta fãrã sã mã implic dupã o viaþã de activitate. Eu, din 1963 activez pe acest palier – Crucea Roºie, ºi am sentimentul cã nu am trãit degeaba. De la concursuri naþionale cãºtigate, la evi-

denþieri în reviste de specialitate, de sãnãtate, la colaborãri cu oameni ºi organizaþii de prestigiu, pânã la medalii de aur, apoi proiecte pe diverse domenii, inclusiv pe domenii tehnice etc., înseamnã multã muncã ºi implicare. Este un mod de viaþã, nu doar o activitate…” – a declarat Felicia Necºa. Singurul sãu regret este cã nu a reuºit sã gãseascã un ”urmaº” care sã se dãruiascã acestei activitãþi, pentru cã fãrã acea chemare pentru caritate ºi umanitarism nimeni nu poate rãzbate cu adevãrat peste timp. Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Iulie 2013

”Dumnezeu sã le dea sãnãtate celor de la Crucea Roºie!” ”E

ste o terapie cu efecte uimitoare”

”P

Petroºani a dezvoltat o relaþie solidã cu Germania, de unde o societate cu profil umanitare aduce ajutoare de patru ori pe an. Sunt ”nemþii care ne

naþionale, apoi aceºtia vor poposi la Cetatea ortodoxiei – Râmeþ, despre care Arhimandrit Timotei Aioanei scrie: ”La poalele Carpaþilor, în locuri neum-

de solicitãri pe care l-am înregistrat. Condiþiile de ºcolarizare pe care le oferim sunt unele foarte bune, vom avea în total 3 clase, 2 la specializarea asis-

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Iulie 2013

Huila de la SNÎMVJ, contract de ”exclusivitate” cu CEH

ãrbunele extras de la minele neviabile nu poate fi valorificat unor terþi. Reprezentanþii Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului sunt la ”mâna” Complexului Energetic Hunedoara. Aceºtia nu pot valorifica huila extrasã de la cele trei mine neviale altor societãþi. Monika BACIU ”Categoric nu putem vinde cãrbunele altcuiva. În acea decizie finalã aprobatã de Comisia Europeanã nu se vorbeºte doar de programul de închideri a celor trei unitãþi miniere, ci se vorbeºte ºi de cele douã termocentrale Mintia ºi Paroºeni cu retehnologizarea grupurilor 3 ºi 4 de

la Mintia ºi desulfurarea atât de la Paroºeni cât ºi de la Mintia. În acea decizie finalã sunt trecute toate elementele necesare ca pe piaþã ulterior Complexul Energetic Hunedoara sã poatã funcþiona trebuie sã îndeplineascã niºte condiþii. Condiþiile de materie primã necesare desfãºurãrii activitãþii CEH sunt stipulate cã

va funcþiona cu cãrbune din Valea Jiului”, a declarat Petru Drãgoescu, directorul general al SNÎMVJ. Cei de la Complexul Energetic Hunedoara au impus mai multe condiþii pentru a prelua cãrbunele de la societate. Este vorba

de redirecþionarea cãrbunelui de la minele neviabile la Termocentrala Paroºeni, termocentralã care arde cãrbune de o capacitate caloricã superioarã. Mai mult, cãrbunele extras de la minele neviabile trebuie supus unei spãlãri pentru a fi acceptat la poarta CEH. Directorul SNÎMVJ spune cã nu este exclusã o astfel de posibilitate, însã în momentul de faþã nu se recurge la aceastã mãsurã.

”În momentul în care cãrbunele nu corespunde parametrilor pe care o foloseºte instalaþia, va trece printr-un proces de preparare. În momentul de faþã la parametri cu care noi îl livrãm nu necesitã aceastã preparare”, a mai spus sursa citatã. Dacã societatea ar fi aplicat aceastã mãsurã pierderile s-ar fi ridicat undeva la peste 20 de milioane de lei. Mai mult, liderii de sindicat de la minele neviabile au ajuns la concluzia cã se doreºte deturnarea subvenþiei cãtre societatea formatã din minele viabile ºi cele douã termocentrale.

Sancþiuni drastice pentru munca la negru

societate din municipiul Hunedoara, care are ca obiect de activitate comerþ cu ridicata al fructelor ºi legumelor, a încercat sã eludeze plata contribuþiilor la stat prin folosirea a nu mai puþin de 83 de zilieri. Acþiunile de verificare din teren au dus la descoperirea mai multor societãþi ce foloseau angajaþi fãrã forme legale. Carmen COSMAN Fapta a ieºit la ivealã în urma unui control al Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara. „Din verificarea angajaþilor prezenþi la punctul de lucru ºi a documentelor puse la dispoziþie de angajator a reieºit faptul cã societatea presteazã activitate cu ºase angajaþi cu contract individual de muncã pe perioadã nedeterminatã cu fracþiune de normã de doar 2 ore/zi ºi cu un numãr de 83 de zilieri”, a precizat

Sorin Istrate, consilier în cadrul ITM Hunedoara. Administratorul societãþii a încercat sã le explice inspectorilor aflaþi în control cã, de fapt, zilierii sunt folosiþi la operaþii de curãþare, cubare ºi ambalare a fructelor de pãdure ºi nu la manipulãri de mãrfuri. Numai cã explicaþiile nu au þinut, iar firma s-a ales cu un avertisment drept sancþiune, dar ºi cu un denunþ penal. „Prin folosirea celor 83 de persoane ca zilieri ºi nu ca lucrãtori încadraþi cu contract de muncã - lucru ce presupunea ºi plata

contribuþiilor aferente cãtre bugetele de asigurãri sociale - administratorul a încercat de fapt eludarea legislaþiei muncii ºi evitarea plãþilor aferente. Urmarea acestor fapte depistate de inspectorii de muncã, reprezentantului angajatorului i s-a fãcut un denunþ penal cãtre Parchetul de pe lângã

Judecãtoria Hunedoara, iar ca sancþiune i s-a aplicat un avertisment pentru nerespectarea timpului real de muncã ºi neevidenþierea acestuia în condica de prezenþã”, a mai spus Istrate. Pe de altã parte, în timpul unui alt control, a fost depistatã o asociaþie ce se ocupa de copii bolnavi ºi care are sediul în Sibiu ºi punct de lucru în Deva, ce folosea la muncã o persoanã fãrã forme legale.

Asociaþia a fost sancþionatã cu amendã în cuantum de 10.000 lei. ªi la o altã societate din Hunedoara au fost identificate douã persoane fãrã forme legale de angajare. „Reprezentantul firmei nu nici nu s-a prezentat la control deºi i s-a lãsat o invitaþie scrisã în acest sens în final a fost sancþionat cu amendã de 20.000 lei pentru primirea la muncã a douã persoane fãrã forme legale de angajare”, au precizat reprezentanþii ITM Hunedoara. Trei în Petroºani De asemenea, în municipiul Petroºani au fost depistate trei

societãþi comerciale ce foloseau persoane fãrã a le fi întocmit contracte individuale de muncã în formã scrisã. Astfel una din societãþi a fost sancþionatã cu 20.000 lei pentru douã persoane „la negru” ºi un avertisment pentru neîntocmirea pontajelor aferente, a doua societate pentru o persoanã depistatã fãrã forme legale a primit o amendã de 10.000 lei ºi un avertisment pentru netransmiterea aplicaþiei Revisal, iar ultima societate a primit o sancþiune de 30.000 lei pentru trei persoane folosite fãrã forme legale ºi 1.500 lei pentru neîntocmirea pontajelor aferente timpului de muncã.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Iulie 2013

SNÎMVJ lucreazã pe stoc. Se aºteaptã o comandã de la CEH

eprezentanþii Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului aºteaptã o comandã de la Complexul Energetic Hunedoara. Pentru aceastã sãptãmânã SNÎMVJ nu a primit o comandã pentru livrarea cãrbunelui la Complexul Energetic Hunedoara. Astfel, producþia se stocheazã la unitãþile miniere. Monika BACIU ”În momentul de faþã producem pe stoc, urmeazã ca în cursul zilei de mâine sã fie emisã o nouã comandã cãtre Societatea de Închideri Mine, ea este condiþionatã de aprobarea Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara. Deocamdatã în funcþie de ce vor aproba membrii Consiliului de Administraþie de la Complexul Energetic Hunedoara. Categoric ºi preþul vor încerca sã îl stabileascã. În momentul de faþã tot ce vã pot spune, Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului nu poate vinde sub un preþ de 64 de lei gigacaloria, preþul convenit de statul român cu Comisia Europeanã. Noi am vândut tot cu 64, nu au fost strornate

facturile”, a declarat Petru Drãgoescu, directorul general al SNÎMVJ. Sindicatul Huila, reprezentantiv la nivelul societãþii de închideri mine a sesizat Consiliul

Concurenþei, cât priveºte Societatea Naþionalã de Închideri Mine noi am respectat scara ierarhicã, noi ne-am adresat

Concurenþei în ceea ce priveºte preþul oferit de CEH pe cãrbune. ”Din informaþiile pe care le am Sindicatul Huila a fãcut demersurile de sesizare a Consiliului

Ministerului, ministerul urmeazã a avea discuþii cu Consiliul Concurenþei ºi cu Ministerul de Finanþe”, a mai precizat sursa citatã. Reprezentanþii societãþii de închideri, cei din con-

În caz de forþã majorã,

SNÎMVJ a încheiat un contract cu Salvamin

alvatorii minieri de la Salvamin, contractaþi de Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. Dupã divizarea Companiei Naþionale a Huilei, salvatorii minieri de la Salvamin au rãmas la grupul viabil, ºi anume la Societatea Naþionalã a Huilei. Astfel, societatea de închideri mine nu a mai beneficiat de serviciile acestora. Monika BACIU Acum, în baza unui contract SNÎMVJ, a atribuit un contract de 281.000 de lei Staþiei de Salvare Minierã Petroºani pentru servicii de securitate si sãnãtate in munca specifice activitãþii de salvare miniera. Serviciul presupune asigurarea intervenþiei cu salvatori minieri profesioniºti, in

cazul apariþiei unor incidente majore sau dezastre (înlãturarea efectelor incidentelor majore, salvarea de vieþi omeneºti ºi / sau bunuri, sau alte evenimente similare) la sucursalele SNIMVJ SA. Perioada pe care se deruleazã contractul este de 7 luni.

ducere se aºteaptã ca decizia sã fie una corectã, în conformitate cu acordurile semnate între statul român ºi Comisia Europeanã. ”În primul rând mã aºtept ca legislaþia statului român ºi acordurile semnate cu comunitatea europeanã sã fie respectate. Cred cã nu poate fi vorba de decidenþi la nivelul Complexului Energetic Hunedoara ci e vorba de reprezentanþi ai statului român care au obligaþia de a respecta acordurile pe care le-au semnat cu cominutatea europeanã. Atunci când am dorit din tot sufletul sã devenim membri ai Uniunii Europene ne-am asumat ºi

aceastã responsabilitate ºi am înþeles cã o datã cu aderarea la Uniunea Europeanã decizia aparþine acesteia. Cât priveºte Consiliul Concurenþei, este organismul care este puntea de legãturã dintre statul român ºi Uniunea Europeanã”, a mai spus Drãgoescu. Tranzacþiile dintre Complexul Energetic Hunedoara ºi Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului se deruleazã cu ”întreruperi” ºi neînþelegeri din punctul de vedere al sumelor oferite pentru gigacaloria de cãrbune. Problemele au început în luna mai, când CEH nu a preluat cãrbunele de la minele neviabile.

12 Turism

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Iulie 2013

Potenþial turistic neexploatat

Judeþul Hunedoara ascunde un colþ de rai (VIII)

udeþul Hunedoara este un colþ de rai, cu care natura a fost generoasã. Sunt nu mai puþin de 42 de arii protejate, unele prea puþin cunoscute sau puse în valoare. Carmen COSMAN

alcarele de la Boiu de Sus

Este arie naturalã protejatã de interes naþional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaþie naturalã, tip mixt), inclusã în prezent unui sit de interes comunitar pentru protecþia habitatelor naturale, a speciilor de florã ºi faunã sãlbaticã. Având o suprafaþã de 50 ha, rezervaþia este situatã pe versantul drept al defileului Mureºului inferior, în Munþii Metaliferi. Relieful ariei naturale protejate este dezvoltat pe calcare. Endocarstul este reprezentat prin 27 de peºteri, unele dintre ele fiind populate cu specii de lilieci strict protejate. Vegetaþia termofilã ºi speciile de reptile tipice zonelor cu climat submediteranean completeazã obiectivele protejate în aceastã rezervaþie.

Direcþia Silvicã Deva, prin Ocolul Silvic Ilia, deþine în prezent custodia acestei rezervaþii naturale.

odrii seculari pe Valea Dobriºoarei ºi Prisloapei De dinozauri interes naþional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaþie naturalã, tip forestier), inclusã în prezent unui sit de interes comunitar pentru protecþia habitatelor naturale, a speciilor de florã ºi faunã sãlbaticã. Având o suprafaþã de 139,30 ha, rezervaþia este amplasatã pe teritoriul comunelor Bãtrâna, Cerbãl ºi Bunila. Pe teritoriul rezervaþiei se reunesc arborete naturale cu structuri pluriene, cvasivirgine, cu elemente de arboret în vârstã de pâna la 180-200 ani ºi cu dimensiuni excepþionale. Directia Silvicã Deva, prin Ocolul Silvic Dobra, deþine în prezent custodia

acestei rezervaþii naturale.

aleofauna reptilianã Tuºtea

Este o altã arie naturalã protejatã de interes naþional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaþie naturalã, tip paleontologic), inclusã Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului. Cu o suprafaþã de 0,5 ha, situatã în bazinul epresiunii Haþeg, pe teritoriul satului Tuºtea, comuna General Berthelot, rezervaþia este importantã datoritã depozitelor continentale din cretacicul superior care afloreazã aici ºi în care s-au gãsit ouã, oase ºi embrioni de dinozauri.

rboretumul Simeria

Este arie naturalã protejatã de interes naþional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaþie dendrologicã ºi peisagisticã). Cu o suprafaþã de 70 ha, rezervaþia este situatã în intravilanul oraºului Simeria. Aici se gãseºte cea mai veche ºi valoroasã colecþie de plante exotice ºi autohtone din România, cu peste 200 de taxoni, întrun ansamblu peisagistic deosebit. În prezent custodia acestei rezervaþii naturale, este deþinuã de Institutul de Cercetãri ºi Amenjãri Silvice

Simeria.

ocul fosilier Lãpugiu de Sus

Este arie naturalã protejatã de interes naþional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaþie naturalã, tip paleontologic). Cu o suprafaþã de 5,0 ha, aceasta este situatã pe teritoriul satului Lãpugiu de Sus, comuna Lãpugiu de Jos. Depozitul fosilifer se aflã în bazinul superior al râului Lãpugiu, pe valea Coºului, unde în depozitele badeniene au fost identificate peste 1400 specii fosile de gasteropode, osteropode si lamelibranhiate.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Iulie 2013

omuniºtii încercau cu orice preþ sã arate cât de bine se trãieºte în România ºi cât de mult se munceºte pentru „protejarea” acestui mod de viaþã. Astfel, propaganda comunistã nu ezita sã desfiinþeze orice era legat de Occident, însã articolele denigratoare aveau un sâmbure de adevãr. Poate chiar mai mult dacã ne raportãm la prezent. Anii ’50 au reprezentat pentru Valea Jiului, perioada în care se începea lupta împotriva capitalismului, rãzboi sec, dus de toate structurile comuniste, inclusiv de ziarele vremii. Perceputã de toatã lumea ca o soluþie salvatoare din calea capitalismului, “propaganda comunistã” apela des la mijloacele de comunicare cu “proletarii”, în încercarea de a-i convinge cã “þara va prospera ºi vor avea o viaþã bunã, doar dacã nu se vor abate de la liniile trasate de socialism”. Astfel, în 6 februarie 1952, minerii din Vale sunt alertaþi de un articol, preluat ºi de cotidianul Vãii Jiului de la acea datã, în care se aratã “dezastrele” pe care capitalismul le provoacã. Iatã cum suna avertismentul dat în “Steagul Roºu”.

Propaganda devenitã realitate

“A

tenþie, conservele <made in USA>, aducãtoare de moarte” Materialul se referã la mai multe încercãri ale unor firme sau persoane din þãrile capitaliste, care în încercarea lor de a se îmbogãþi peste noapte au apelat la soluþii ºi metode care puneau în pericol viaþa omului. Deºi pare cã articolul a fost “fabricat” de comuniºti, el era totuºi adevãrat dacã se exclude cosmetizarea. “În Grecia s-au îmbolnãvit sute de persoane dupã ce au consumat conserve americane. În Franþa au murit numeroase persoane din pricina unor conserve de carne americane. Cazuri similare s-au produs ºi în Austria. Dar nu numai “indigenilor” li se vând conserve alterate, ci

însãºi populaþiei americane. Fabricanþi lipsiþi de scrupule amestecã alimentele conservate cu unele substanþe chimice relativ ieftine, dar profund dãunãtoare sau chiar otrãvitoare, pentru a obþine în acest mod profituri sporite. Organul cooperatorilor elveþieni, SCHWEIZER KONSUMVEREIN din 5 ianuarie a.c. relateazã câteva din metodele de necrezut practicate de fabricanþii de alimente americani. Astfel, de pildã, un producãtor de conserve fiind informat cã cocleala contribuie la pãstrarea conservelor, a folosit fãrã scrupule aceastã otravã la prepararea acestora. Un alt fabricant de conserve lipsit de scrupule a pus pe piaþã o sare dieteticã, care conþinea clorurã de

lithiu. De pe urma consumãrii acestei sãri “dietetice” au murit mai multe persoane.

erea periculoasã

nu se dau în lãturi sã foloseascã la prepararea ei, în loc de lapte ºi ouã, o substanþã nocivã, descoperitã cu câþiva ani în urmã, ºi anume exietilenul-mono-

Actualitate 13 De peste 25 de ani se amestecã în America fãina cu triclorurã de azot, care provoacã o intoxicare lentã a organismului. Numeroºi oameni de ºtiinþã au luat pânã în prezent atitudine, chiar în faþa Congresului american împotriva folosirii în industria alimentarã a unor chimicale dãunãtoare organismului. Dar întrucât aceste metode aduc profituri fabricanþilor de alimente, statul american vegheazã ca afacerile lor sã nu fie stânjenite. Chiar dacã articolul de la vremea respectivã era unul real, dar de propagandã, situaþia de atunci nu este departe de ce se întâmplã chiar ºi în zilele noastre, iar aproape zilnic sunt

Un fabricant de bere din Massachusettes, pentru a face economii la procesul de sterilizare ºi a-ºi mãri astfel profiturile, a amestecat berea cu acid fluoric. Autoritãþile s-au sesizat de acest

procedeu criminal de abia dupã ce sute de consumatori au resimþit efectele dezastruoase ale acestei otrãvi. Pentru a obþine o pâine mai albã, brutarii

stearat. O cantitate uriaºã din aceastã substanþã chimicã a fost vândutã pânã în prezent unui numãr de 30.000 brutari, care au realizat sume uriaºe datoritã folosirii acestui “surogat”.

dezvãluite cazuri care conþin celebrele „E-uri” cu efecte devastatoare pentru sãnãtatea consumatorilor. Maximilian GÂNJU

14 Program & Horoscop

9:50 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Legendele palatului: concubina regelui 11:10 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 11:50 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 12:30 România Turisticã Munþii Fãgãraº 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 Vara pe val 17:30 O9atitudine - Protecþia consumatorilor 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã

10:00 11:10 13:00 14:00 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30 22:30 23:00

9:30 Don Quijote 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

10:45 11:00 12:00 13:15 13:45 14:45 16:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Iulie 2013

În gura presei Mireasã pentru fiul meu Observator Mireasã pentru fiul meu Observator Acces direct Observator Observator special Te pui cu blondele? Un show pãcãtos Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Bãrbaþii nu povestesc 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Încurcãturi de familie bunã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Paulie 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Þintã umanã

21 martie *** 20 aprilie Aveþi ocazia sã vã afirmaþi în societate ºi sã obþineþi câºtiguri financiare. La locul de muncã aveþi parte de laude din partea ºefilor ºi a colegilor, pentru ingeniozitatea ºi ambiþia de care daþi dovadã.

10:15 11:15 11:30 12:30 13:00 13:05 14:00 14:30 15:25 15:30 16:30 17:30 18:30

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge Doamne de poveste Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor Intrigi ºi seducþie

10:00 Draga mea prietenã La mare 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 O dãdacã plinã de surprize 22:15 WOWbiz

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:30 Campionii Digi Sport 15:30 ªtirile Digi Sport 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 FanatikShow 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Premier League 23:00 Top GOL Liga 1 0:00 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai În cursul dimineþii aflaþi cã veþi pleca într-o deplasare în interes de serviciu. Chiar dacã aceastã veste vã dã planurile peste cap, nu este cazul sã vã indispuneþi. Dupã cãlãtorie, se întrevãd schimbãri importante în relaþiile sentimentale. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Puteþi obþine venituri suplimentare dintr-o colaborare. Aveþi posibilitatea sã finalizaþi o lucrare dificilã, cu un efort minim. Evitaþi speculaþiile de orice fel. În caz contrar, riscaþi sã pierdeþi mult.

Teleshopping Culoarea fericirii Destinul regelui Pastila Vouã (r) Suflete pereche (r) Rãzboinicul (r) Copii contra pãrinþi (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Rãzboinicul

23 iulie *** 22 august Sunteþi plin de energie ºi aveþi idei originale. Puteþi avea succes în afaceri ºi cãlãtorii, în susþinerea examenelor sau cultivarea relaþiilor sociale. Evitaþi hotãrârile pripite, care ar putea sã tulbure armonia din casã!

Dacã vi se propune un nou loc de muncã, nu vã grãbiþi sã refuzaþi! ªansa este de partea dumneavoastrã. Analizând atent avantajele ºi dezavantajele, veþi descoperi perspective cel puþin interesante. Sfãtuiþi-vã ºi cu partenerul de viaþã!

23 august *** 22 septembrie Dacã sunteþi în cãutarea unui nou loc de muncã, aveþi toate ºansele sã îl gãsiþi astãzi. Farmecul personal vã ajutã sã rezolvaþi o situaþie tensionata pe cale diplomaticã. Organizaþi-vã timpul cât mai eficient, altfel riscaþi sã vã irosiþi energia.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Puteþi obþine avantaje materiale importante, cu condiþia sã vã temperaþi spiritul critic. Ar fi bine sã daþi dovadã de mult autocontrol în discuþiile cu prietenii ºi cu partenerul de viaþã, pentru a evita conflictele.

Dificultãþile financiare cu care vã confruntaþi nu reuºesc sã vã afecteze buna dispoziþie ºi nici voinþa de a munci. Pe plan profesional aveþi parte de succese, urmate de satisfacþii materiale.

23 noiembrie *** 20 decembrie Sunt favorizate cãlãtoriile în interes de afaceri. Dupã-amiazã aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã sentimentalã care vã frãmântã de ceva timp.

21 ianuarie *** 20 februarie

Este momentul sã vã puneþi în aplicare planurile în legãturã cu afirmarea profesionalã. Aveþi mari ºanse de reuºitã pe plan social ºi financiar. Relaþiile cu colaboratorii sunt foarte bune.

21 decembrie *** 20 ianuarie În prima parte a zilei aveþi succes într-o activitate extraprofesionalã, datoritã colaborãrii bune cu un partener de afaceri. S-ar putea sã vi se ofere ºansa unei investiþii avantajoase.

21 februarie *** 20 martie Vã puteþi ocupa de probleme delicate din domeniul afacerilor. Reuºiþi sã terminaþi o lucrare începutã cu mai mult timp în urmã. Astãzi rezolvaþi mai uºor probleme de naturã financiarã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Iulie 2013

ªcoala începe în 16 septembrie 2013

oul an ºcolar va debuta cu o zi mai repede decât anul trecut. Deºi suntem în vacanþã, Ministerul Educaþiei a anunþat cum va fi împãrþit noul an ºcolar, care va începe la toamnã. Diana MITRACHE Anul ºcolar 2013-2014 are 36 de sãptãmâni de cursuri. În total, copiii vor sta la cursuri 176 de zile lucrãtoare, ºi anul ºcolar va fi împãrþit în douã semestre. Potrivit unui ordin al ministrului Educaþiei publicat în Monitorul Oficial, elevii se vor prezenta la cursuri pe 16 septembrie, într-o zi de luni. Asta în condiþiile în care anul ºcolar trecut a început în ziua de

17 septembrie. Vacanþa de varã va începe pe 21 iunie 2014. În semestrul I se desfãºoarã cursuri de luni, 16 septembrie 2013, pânã vineri, 20 decembrie 2013.

În perioada 2 10 noiembrie 2013, clasele din învãþãmântul primar ºi grupele din învãþãmântul preºcolar sunt în vacanþã. Vacanþa de iarnã începe sâmbãtã, 21 decembrie 2013 ºi þine pânã duminicã, 5 ianuarie 2014. Cursurile reîncep luni, 6 ianuarie 2014 ºi continuã pânã vineri, 31 ianuarie 2014. Vacanþa intersemestrialã este de sâm-

bãtã, 1 februarie 2014 pânã duminicã, 9 februarie 2014. Semestrul al II-lea începe luni, 10 februarie 2014 ºi se încheie vineri, 11 aprilie 2014. Elevii intrã în vacanþa de primãvarã sâmbãtã, 12 aprilie 2014 pânã marþi, 22 aprilie 2014. De miercuri, 23 aprilie 2014 pânã vineri, 20 iunie 2014 sunt programate cursuri, iar de

sâmbãtã, 21 iunie 2014 începe vacanþa de varã, pânã duminicã, 14 septembrie 2014.. În zilele libere prevãzute de lege nu se organizeazã cursuri. Sãptãmâna 7–11 aprilie 2014 din semestrul al doilea este sãptãmânã dedicatã activitãþilor extracurriculare ºi extraºcolare, în cadrul programului numit „ªcoala altfel: Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!”, având un orar specific. Tezele din semestrul I al anului ºcolar 2013-2014 se susþin, de regulã, pânã la data de 20 decembrie 2013. Tezele din semestrul al II-lea al anului ºcolar 2013-2014 se susþin, de regulã, pânã la data de 23 mai 2014.

ªcolile cer bani ºi dotãri complementare

colile cer bani pentru construcþia unor bãi destinate copiilor cu probleme locomotorii ºi drumuri de acces. În aceastã perioadã se face inventarul lucrãrilor necesare. Diana MITRACHE

Directorii de ºcoli din Petroºani au cerut sprijin primãriei din localitate pentru a-i susþine în amenajarea unor obiective necesare noului an ºcolar. Cei mai mulþi au cerut fonduri ori sprijin pentru amenajarea unor drumuri de acces din jurul ºcolii,

dar ºi bani pentru amenajarea bãilor. „La ªcoala I.G Duca, cei din conducere ne-au cerut sprijin pentru a amenaja o baie pentru copiiicu probleme locomotorii. Noile normative cer imperios acest lcuru din anul ºcolar care urmeazã, iar la aceastã ºcoalã chiar

existã ºi un copil în cãrucior cu rotile. Tot la aceastã ºcoalã, dar la structura din zona Cartierului Aeroport a ºcolii este necesar sã fie amenajat un drum de acces între ºcoalã ºi sala de sportz,la fel ca ºila ªcola nr. 7, unde existã deja pavelele ºi trebuie doar sã fie montate. Cei de la ªcoala Carmen Sylva, fosta ªcoalîã nr.6, ne-au cerut sprijin pentru a amenaja scãrile de acces spre instituþia de învãþãmânt. Iar la

Avram Stanca este necesar, de amenea, un drum,dupã ce acolo în acestã varã au fost introduse niºte þevi”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Dupã inventarierea tuturor lucrãrilor, consiliul local va aproba ºi fondurile necesare acestor amenajãri, aºa încât, la data la care va începe noul an ºcolar situaþia sã fie reglementatã.

Restricþii apã

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani ANUNÞÃ RESTRICÞII în furnizarea apei potabile pentru joi, 18 iulie, în oraºul Vulcan între orele 8,00 18,00 . Zona afectatã oraºul Vulcan. Motivul restricþiei spãlare ºi dezinfecþie a rezervorului Brazi de 1X 2000 mc. Mulþumim pentru înþelegere.

16 Actualitate

estigii ale Civilizaþie veche V unei civilizaþii vechi au fost în zona descoperitã în Defileul Jiului descoperite Defileului Jiului. Totul a fost posibil odatã cu începerea lucrãrilor de pe artera rutierã ce leagã Petroºaniul de Târgu Jiu. Sãpãturile efectuate în zona în care acum se fac amenajãri pe drumul din Defileul Jiului au scos la lumina soarelui obiecte vechi ale unei civilizaþii ce atestã existenþa oamenilor pe aceste locuri din cele mai vechi timpuri. Locul în care s-au fãcut descoperirile a fost preluat acum de

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Iulie 2013 responsabilii de la Muzeul Judeþean Gorj, care efectueazã sãpãturi arheologice în zona DN 66. În acest loc existã un Castru Roman pe raza localitãþii Bumbeºti-Jiu. Urmele unor aºezãri umane au fost descoperite recent de cãtre muncitorii care efectuau lucrãri la Drumul Naþional 66, Târgu Jiu – Petroºani. În acel loc, în urma sãpãturilor s-au gãsit obiecte de mare valoare din secolele I ºi II dupã Hristos. „Sãpãturile au scos la ivealã obiecte importante, vase ceramice, lucruri din bronz, mãrgele, sticlã, dar ºi fragmente ceramice de

cãrãmizi romane. Aceste obiecte vor intra, desigur, în patrimoniul Muzeului Judeþean Gorj“, a spus directorul Dumitru Hortopan, directorul muzeului. În acest moment, pentru continuarea lucrãrilor la DN 66 este nevoie de un aviz de la Ministerul Culturii, dar deocamdatã ºantierul a fost preluat de arheologii care fac acum sãpãturi. Sectorul de drum cuprins în proiectul de reabilitare al DN 66, între Petroºani ºi Târgu Jiu, are 32 de kilometri, iar costul reparaþiilor se ridicã la 185 de milioane de lei. Diana MITRACHE

Apa de izvor, folositã la gãtit Z

eci de petroºãneni aleg sã foloseascã apa de la izvor în locul celei de la robinet. Oamenii spun cã apa ce vine direct din munte este mai cristalinã ºi mult mai bunã la gust faþã de cea de la robinet. Sunt zeci de ani de când oamenii merg la izvoare pentru a-ºi procura apa cea de toate zilele.

”Iau apa de la izvor de cel putin 10 ani de zile. In primul rand e mai buna si pentru bãut si pentru gãtit, deci este apa curata de izvor testata de cei de la ApaServ. Nu este vorba de vindecat vreo boala pentru ca pentru acelea sunt apele termale, asta este o apa potabila care

este foarte buna si nu doar eu duc apa de aici. Folosesc apa si de la robinet dar pentru bãut si pentru gãtit folosesc apa de izvor”, spune un bãrbat. Oamenii îºi fac proviziile de apã de câteva ori pe sãptãmânã. Ei spun hotãrât cã apa ce izvorãºte direct din

munte este mult mai bunã ºi nu lasã nici depuneri. ”Vin cam de doua ori pe sãptãmânã sa iau apa pentru ca si stau aproape. Nu cã nu avem apã sau cã nu ar fi bunã. Când am venit în Valea Jiului, acum 40 de ani, a fost altfel, acum s-a mai schimbat. Era apa mai bunã la robinet, acum e bunã apa de izvor. Foarte multã lume care e bolnavã e recomandabilã, cel puþin pentru rinichi. Eu o dau sã o testaþi douã luni de zile, dupã douã luni exact cum e în sticlã aºa va fi ºi atunci, nu lasã impu-

ritãþi, în schimb de cea de la robinet nu mai zic nimic”, mai spune omul. Medicii recunosc cã apa de izvor este foarte bunã ºi chiar o recomandã, dar nu neapãrat pentru tratarea unor afecþiuni, ci pur ºi simplu pentru calitãþile deosebite. În Petroºani existã cel puþin douã izvoare cu apã, iar sute de oameni urcã

în munte cu bidoanele pentru a le umple. Apa de izvor este verificatã periodic de responsabilii de la Direcþia de Sãnãtate Publicã (DSP) Hunedoara, iar atunci când nu îndeplineºte calitãþile necesare, este opritã de la consum. Pânã acum, însã, nu a fost necesarã sigilarea izvorului. Monika BACIU