Skip to main content

2013 7 16

Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 409

Cronica Vãii Jiului Marti, 16 Iulie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Senatorul Vochiþoiu s-a racordat la banii publici

Nu au luat „bacul”, dar viseazã castraveþi ºi croaziere

S

ute de tineri din Valea Jiului, care nu au luat examenul maturitãþii viseazã acum cum sã îºi petreacã vacanþa. Câþiva s-au înscris pentru sesiunea din toamnã, iar alþii deja îºi fac actele sã plece la cules de castraveþi.

>>> PAGINA A 4-A La un pas de a fi refuzaþi la înscriere

Adeverinþe aproape inutile eliberate de Colegiul Naþional „Mihai Eminescu”

A

bsolvenþii Colegiului Naþional „Mihai Eminescu” din Petroºani, care au vrut sã prindã prima zi de înscriere la facultate, la Universitatea „Babeº – Bolyai” din Cluj – Napoca, au fost la un pas de a face cale întoarsã.

>>> PAGINA A 5-A

1 august – data de „înmatriculare” a CEH

ribunalul Hunedoara a T decis în ºedinþa din 5.07 2013 înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara, dar el va prelua minele viabile abia la 1 august.

>>> PAGINA A 10-A

Este nevoie de investiþii ºi promovare

U

na dintre firmele controlate de senatorul PPDD de Valea Jiului Haralambie Vochiþoiu ºi-a racordat puternic „tentaculele” la banii publici. Este vorba despre Diacostampet SRL Petroºani care câºtigã contracte pe bandã rulantã pentru tot felul de imprimate tipizate ori materiale publicitare pentru societãþi de stat ori primãrii din diverse colþuri ale þãrii. >>> PAGINA A 3-A

Masivul Parângul, cel mai bun „ambasador” turistic >>> PAGINA A 16-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Iulie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic –

Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Iulie 2013

Senatorul Vochiþoiu s-a racordat la banii publici U na dintre firmele controlate de senatorul PPDD de Valea Jiului Haralambie Vochiþoiu ºi-a racordat puternic „tentaculele” la banii publici. Este vorba despre Diacostampet SRL Petroºani care câºtigã contracte pe bandã rulantã pentru tot felul de imprimate tipizate ori materiale publicitare pentru societãþi de stat ori primãrii din diverse colþuri ale þãrii. Carmen COSMAN Cu numeroase procese pe rol, intentate de diverºi creditori, Diacostampet SRL Petroºani pare sã fi gãsit cheia de la „poarta” contractelor cu banii statului. Cu sediul în aceeaºi locaþie unde ani în ºir au funcþionat toate firmele apropiate senatorului PPDD Haralambie Vochiþoiu, respectiv Strada Livezeni nr. 3, Diacostampet a fost, de fapt, partener al Euro Jobs (unde Vochiþoiu a deþinut funcþia de director general) în proiecte în domeniul resurselor umane finanþate din bani europeni, iar soþia lui Vochiþoiu a fost angajatã la

aceastã firmã ca psihosociolog. ªi, absolut întâmplãtor (sau nu!) aceeaºi Diacostampet este acum partener de bazã pentru societãþi de stat ori primãrii din diverse colþuri ale þãrii. Ultimul contract l-a încheiat cu Primãria Amara pentru realizarea de materiale publicitare in cadrul proiectului „Amara izvor de sãnãtate, tãrâm de recreere”, contractul având valoarea de 39.090 lei, fãrã TVA. Tot anul acesta, Diacostampet SRL Petroºani a câºtigat ºi o bucatã din contractul pentru tipizatele necesare în activitatea Spitalului Clinic de Urgenþã pentru Copii „Louis Þurcanu”, dar ºi cel pentru impri-

mate tipizate pentru Compania Naþionalã de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica. De precizat cã, în aceeaºi locaþie unde funcþioneazã Diacostampet, respectiv Str. Livezeni nr. 3, ºi-au declarat, pe rând activitatea ºi alte societãþi comerciale de care se leagã numele lui Haralambie Vochiþoiu, respectiv Art Forest Company, Euro Jobs SRL sau Fabrica de Termopane.

P

robleme în instanþã

Pe de altã parte, societatea din Petroºani a fost chematã în instanþã în mai multe procese intentate de diverºi

creditori, pentru sume neachitate. Ultimul proces în acest sens l-a pierdut la finele lunii mai, când magistraþii din Petroºani au admis acþiunea în pretenþii formulatã de PFA DIACONU CONSTANTIN ºi au obligat firma menþionatã „sã plãteascã reclamantei suma de 1000 lei, cu titlul de preþ neachitat. Obligã pârâta sã plãteascã reclamantei suma de 110,30 lei, cu titlul de cheltuieli de judecatã”.

Vitezoman bãut prins dupã o urmãrire pe strãzile din Petroºani

U

rmãrire ca în filme pe strãzile din Petroºani, unde poliþiºtii s-au luat dupã un ºofer vitezoman, care a refuzat sã oprescã. Bãrbatul, în vârstã de 43 de ani, avea toate motivele sã încerce sã scape, pentru cã s-a urcat bãut la volan. Carmen COSMAN În timpul executãrii activitãþilor de supraveghere ºi control trafic rutier pe B-dul 1 Decembrie 1918 din Petroºani, poliþiºtii din Petroºani au surprins cu aparatul radar un autoturism ce se deplasa pe direcþia de mers Petroºani - Haþeg cu viteza de 93 km/h, pe un sector de drum unde viteza maximã admisã este de 50 km/h. Oamenii legii l-au oprit în trafic pe ºofer sau, mai bine spus, aºa au intenþionat, însã con-

ducãtorul auto nu a oprit la semnalul regulamentar al poliþiºtilor. În consecinþã, poliþiºtii s-au luat dupã ºoferul vitezoman. „Conducãtorul auto a oprit autoturismul pe strada Progresului. În urma testãrii cu aparatul alcoolscop s-a constatat cã bãrbatul avea o concentraþie de 0,72 mg/l alcool pur în aerul expirat.

În cauzã s-a întocmit dosar penal de cercetare penalã”, au declarat reprezentanþii IPJ Hunedoara.

Iar acesta este doar unul dintre procese. Oricum, Diacostampet nu estze singura societate controlatã de Vochiþoiu care are probleme cu justiþia. De exemplu, Eurojobs are mai multe procese pe rol, tot pentru litigii

comerciale, ºi, în plus, este în în atenþia Direcþiei Naþionale Anticorupþie, care instrumenteazã un dosar penal legat de cursurile de formare profesionalã derulate cu fonduri europene.


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Iulie 2013

Nu au luat „bacul”, dar viseazã castraveþi ºi croaziere ute de tineri din Valea Jiului, care nu au luat examenul S maturitãþii viseazã acum cum sã îºi petreacã vacanþa. Câþiva s-au înscris pentru sesiunea din toamnã, iar alþii deja îºi fac actele sã plece la cules de castraveþi. Diana MITRACHE Situaþia tinerilor absolvenþi de liceu este una dezastruoasã, iar examenul de Bacalautreat i-a împãrþit în absolvenþi cu diplomã ºi fãrã. Profesorii de la liceele la care promovabilitatea a fost catastrofalã se gândesc cum sã facã sã îi ajute, în timp ce ei încã viseazã. „Plec în Belgia. Deja am decis. Îmi depun totuºi dosarul pentru sesiunea din toamnã, dar o sã îmi caut acolo de lucru”, spune un absolvent picat la examenul de Bacalaureat de la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Petroºani. Aici, din peste 300 de tineri, doar vreo 20 au luat Bacalaureatul, iar alþii deja ºi-au fãcut actele sã plece la muncã în strãinãtate. „Sunt vreo 15 care deja au venit sã le semnãm actele ca sã plece la cules de castraveþi în strãinãtate. Asta e situaþia”, spun profesorii lor. Unii cred cã vor lua examenul la toamnã ºi apoi vor urma o facultate. „Mã voi medita

particular ºi o sã iau examenul. Mi-au lipsit câteva sutimi. Apoi mã înscriu la facultate. Dacã nu,eu voi merge la o postlicealã sanitarã, unde mã primeºte ºi fãrã

diplomã de Bacalaureat”, spune o elevã care luni îºi depunea dosarul pentru sesiunea de toamnã a Bacalaureatului, în timp ce alþii iau în râs ideea de ºcxoalã. „Plec la mare! Nu îmi pasã acum decât de soare. Apoi vãd eu!”, spunea tot luni un tânãr care venise la liceu sã îºi depunã dosarul. Profesorii lor încearã sã îi ajute ºi deja gândesc o strategie de a-i medita. Asta chiar dacã experienþa anilor trecuþi a demonstrat cã tinerii nu vin la pregãtire ºi profesorii vin degeaba din con-

cediu „De luni am început înscrierile. Ne-am consultat cu

colegii care intrã în concediu în perioada urmãtoare, pentru a vedea care poate veni la meditaþii. Din experienþa anului trecut, însã, bãnuim cã prezenþa elevilor nu va fi foarte mare, dar noi le oferim aceastã ºansã în ideea de a avea o promovabilitate mai bunã. Vãd cã azi au venit deja cu dosare, pentru cã în iulie, din 305 candidaþi înscriºi, au promovat 22, din care jumãtate sunt din seria curentã, iar restul din anii precedenþi. Promovabilitatea a fost micã din cauza lipsei de interes a elevilor. Suntem printre

PROGRAM TV - Marþi, 16 Iulie 2013 16:00 Punctul pe i cu Ionuþ Drãgotesc 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

ultimii din judeþ”, spune Gabriela Rus, director adjunct al Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida din Petroºani, care a susþinut cã elevii de aici nu au venit la orele de pregãtire pentru Bacalaureat nici în timpul anului. La matematicã, în decursul anului, nu a venit niciun elev lapregãtire, iar la acest liceu cei mai mulþiau picat la aceastã materie. Profesorii sunt îngrijoraþi de indiferenþa cu care trateazã aceastã etapã din viaþa lor. „Ei sperã sã îºi gãseascã un loc de muncã mai repede, deºi nu ºtiu unde, cã în Vale nu sunt locuri de muncã. În strãinãtate au plecat deja câþiva în agriculturã ºi cam atât”, a mai adãugat Gabriela Rus. Ofertele sunt ºi la Agenþia de ªomaj, iar tinerii mai au aproximativ o lunã timpsãseînscrie în rândul ºomerilor. Dacã o fac, pot urma un curs gra-

tuit ºi pot beneficia de indemnizaþia de ºomaj, iar în funcþie de preferinþele lor, Centrul de Formare Profesionalã de la Petroºanipoate organiza cursuri de calificare în orice domeniu. „În aceastã perioadã, ei se pot înregistra la agenþiile ocale ale AJOFM Hunedoara, pentru

curs, vor veni spre noi, dar acum gândul lor e la vacanþã sau de a pleca din þarã. Noi avem 32 de ocupaþii în care îi putem califica, în construcþii, industrie textilã, alimentarã, comerþ, iar dacã vcor ºi altceva, la cerera lor, noi putem sã ne autorizãm ºi în altã meserie”, a declarat

ºomaj în termen de 60 de zile. Apoi pot participa o altã ºansã de a-ºi schimba profesia sau specializarea, prin cursuri gratuite. Vã spun, însã, cã, din pãcate, nu prea sunt interesaþi tinerii, pentru cã nu conºtientizeazã ºi încã nu s-au lovit de problemele reale. În schimb, pe par-

Dorina Uifãlean, ºefa Centrului de Formare Profesionalã de la Petroºani. Promovabilitatea în judeþul Hunedoara la examenul de Bacalaureat a fost de 53,8%, respectiv 58,42 % pentru promoþia curentã ºi 36,46% pentru elevii din promoþiile anterioare.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Iulie 2013

La un pas de a fi refuzaþi la înscriere

Adeverinþe aproape inutile eliberate de Colegiul Naþional „Mihai Eminescu”

A

bsolvenþii Colegiului Naþional „Mihai Eminescu” din Petroºani, care au vrut sã prindã prima zi de înscriere la facultate, la Universitatea „Babeº – Bolyai” din Cluj – Napoca, au fost la un pas de a face cale întoarsã. ªi asta pentru cã adeverinþele primite sãptãmâna trecutã de la liceu nu aveau nicio valoare la înscriere. Carmen COSMAN Sute de kilometri bãtuþi aproape degeaba. Asta au pãþit absolvenþii Colegiului Naþional „Mihai Eminescu” din Petroºani care au vrut sã prindã prima zi de înscriere la Universitatea „Babeº – Bolyai” din Cluj Napoca ºi care au

descoperit cã adeverinþele de absolvent pe care le-au primit de la liceu nu îi ajutã cu nimic. „Ni s-a spus cã nu sunt bune aceste adeverinþe de absolvent. Adicã am fãcut 250 de kilometri degeaba, pentru cã trebuia sã scrie adeverinþã de bacalaureat, nu de absolvent. Cu multe rugãminþi ºi

verificãri am fost acceptaþi în cele din urmã”, a declarat unul dintre pãrinþii ce ºi-au însoþit copiii la înscrierea la facultate. Pe de altã parte, directorul insitituþiei de învãþãmânt liceal din Petroºani, Gilbert Danciu, spune cã vina este chiar a

absolvenþilor, care s-ar fi grãbit. „Nu au primit doar adeverinþe de absolvent, ci ºi de bacalaureat, dar nu pe cele oficiale. De miercuri sau eliberat, iar de luni se elibereazã atât adeverinþele de bacalaureat, cât ºi toate celelalte documente de studii”, a declarat Gilbert

Danciu. Numai cã, absolvenþilor care ºi-au ridicat adeverinþele de la liceul din Petroºani nu le-a explicat nimeni cã trebuie sã aºtepte adeverinþele oficiale de bacalaureat pentru a se înscrie la facultate!

Bacul de toamnã, între înscrieri ºi pregãtire

Î

nscrieri pentru bacul de toamnã. Absolvenþii claselor de liceu care nu au reuºit sã promoveze examenul de maturitate în prima sesiune a acestui an se pregãtesc pentru cea de-a doua etapã de înscrieri. Începând de luni ºi pânã vineri, cei care vor sã mai susþinã examenul de bacalaureat în sesiunea august-septembrie îºi pot depune actele la liceele la care au învãþat. Monika BACIU ”Perioada de înscriere are loc intervalul 15-19 iulie, atunci se fac înscrierile pentru cea de-a doua sesiune de bacalaureat, examenele scrise încep în 26 august ºi se terminã în data de 30 august. Competenþele încep pe data de 19 august ºi se terminã pe data de 23 august. Au dreptul toþi elevii ºcolii noastre, au voie toþi copiii care nu au trecut în prima sesiune a acestui examen de bacalaureat”, a declarat Lucian Resmeriþã, directorul Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani. Mai mult, la licee se organizeazã ºi cursuri gratuite pentru elevii

care nu au promovat examenul de bacalaureat. ”Am o graficã de pregãtire pentru aceastã perioadã, am luat legãtura cu toþi profesorii bde la noi de la ºcoalã, de la Colegiul Naþional de Informaticã ºi am încercat sã facem un tabel cu profesorii care vor face ore de pregãtire gratuite fãrã a primi niciun leu. Cât de curând vom

încerca le afiºãm în faþa ºcolii pentru ca elevii sã cunoascã aceste programe pe care noi le punem la punct ºi dacã doresc sã beneficieze de serviciile pe care le oferim”, mai spune sursa citatã. Cei care nu au promovat examenul maturitãþii nu sunt foarte interesaþi de aceste cursuri. Puþini dintre ”corijenþii” de la bac se mai prezintã la aceste ore de pregãtire. ”Copiii sunt interesaþi, nu într-un numãr foarte mare, dar vin. Pe noi ne intereseazã sã vinã un copil, doi-trei, sã încercãm sã colaborãm cu ei, sã încercãm sã îi învãþãm cât mai multe lucruri. Nu ne intereseazã neaparat numãrul lor”, a mai spus directorul unitãþii de învãþãmânt. La nivelul judeþului Hunedoara peste 45% dintre abslvenþii claselor de liceu care au susþinut examenul de bacalaureat nu au reuºit sã obþinã o medie care sã le asigure preomovabilitatea.


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Iulie 2013

Contractul dintre Primãria Petroºani ºi U. Craiova este în vigoare

E

chipa de fotbal Universitatea Craiova a fost de accord cu condiþiile impuse de Primãria Petroºani pentru disputarea meciurilor pe stadionul Jiul. Contractul a fost semnat vineri ºi a intrat în vigoare ieri, 15 iulie. Luiza ANDRONACHE

C

ontract semnat

Universitatea Craiova, echipa lui Adrian Mititelul, nu renunþã la ideea de a veni la Petroºani sã joace meciurile din campionat. Contractul a fost semnat la sfârºitul sãptãmânii trecute, iar primãria Petroºani urmeazã sã primeascã un grafic al meciurilor. “Eu am

informaþia cã vor sã vinã ºi vineri am primit ºi contractul semnat de ei,

contract care a intrat în vigoare astãzi, ( ieri )15 iulie ºi nu ºtiu de alte discuþii pe care sã le fi purtat cu vreo altã municipalitate. Ei, oricum trebuie sã

joace undeva, pentru cã terenul Ion Oblemenco este predat CNI-ului pentru reparaþii, existã un proiect de modernizare. Primul meci va avea loc atunci când va începe campionatul în divizia B ºi au spus cã ne vor anunþa cu o sãptãmânã înainte de

Baza sportivã ªtiinþa este gata

B

aza sportivã ªtiinþa de la Universitatea Petroºani este gata. Muncitorii firmei care a executat lucrarea, au finalizat lucrãrile de reparaþii ºi modernizare, iar asta de câteva zile. Luiza ANDRONACHE “In momentul de faþã, firma care a câstigat licitaþia ne-a înaintat o adresã prin care ne solicitã sã întrunim comisia de recepþie preliminarã la finalizarea lucrãrilor, urmând ca în decursul acestei luni sã recepþionãm efectiv lucrarea pentru repunerea în circuit a bazei sportive”, ne-a declarat Dacian Ciodaru, Director Administrativ la Universitatea Petroºani. Valoarea totalã a acestui proiect finanþat de Ministerul Educaþiei a fost de 360.000 de lei, iar lucrãrile executate aici erau imperios necesare. “

In urma acestei reabilitãri, putem spune ca baza sportivã ªtiinþa acum este la standarde europene, conform proiectului”, a mai precizat Ciodaru. Însã, cu toate acestea, reprezentanþii Universitãþii de la Petroºani nu se opresc aici, ci au în plan un alt proiect pentru reabilitarea terenului de gazon natural, a pistei de alergare, a gardului împrejmuitor, cât ºi a drumului interior din cadrul bazei sportive, drum ce deserveºte toate obiectivele bazei sportive. În acest caz se încearcã accesarea unor fonduri europene, guvernamentale sau gãsirea unei soluþii de executare a acestor lucrãri din venituri proprii.

a începe. Trebuie sã ne dea graficul disputãrii jocurilor”, ne-a declarat Marian Popescu, director executiv Primãria Petroºani.

V

in bani la Club!

Cât îi priveºte pe oficialii Jiului, preºedintele George

Boboc spune cã venirea la Peroºani a Universitãþii Craiova este un lucru foarte bun pentru activitatea sportivã din Valea Jiului, dar mai ales pentru situaþia financiarã a clubului din luncã. “Este un lucru foarte bun þinând cont de situaþia financiarã a clubului. Noi momentan avem spirjinul factorilor locali, respectiv al primãriei, dar trebuie sã facem ºi rost de bani. Contractul pe care l-am încheiat cu Universitatea Craiova este unul bun ºi pot sã spun ºi probabil vor veni ºi alþi factori care vor aduce bani ”, ne-a declarat George Boboc, preºedintele Clubului Jiul. Primãria Petrosani va închiria stadionul

Jiul echipei de fotbal Universitatea Craiova pentru suma de 1000 de euro pentru fiecare meci oficial, 500 pentru cele amicale plus TVA, dar ºi o cotã de 25% din încasãri.

S

imota ºi-a dat acordul din închisoare În ceea ce-l priveºte pe cel cãruia îi aparþine Clubul de fotbal Jiul Petroºani ºi care este de altfel ºi titularul contractului de cesiune pentru baza sportivã din luncã, Alin Simota, el ºi-a dat acceptul din închisoare pentru ca Universitatea Craiova sã joace pe terenul de la Petroºani.

Dorin Curtean, respins pentru postul de city manager la Petrila

Î

n luna august va avea loc concursul propriu-zis pentru ocuparea postului de administrator public la Petrila. Doi candidaþi ºi-au manifestat interesul pentru funcþie, însã, unul dintre aceºtia, respectiv fostul city-manager Dorin Curtean, a fost respins. Luiza ANDRONACHE Depunerea dosarelor pentru postul de city-manager la Petrila a avut loc, iar

mar , doar o cerere îndeplineºte condiþiile impuse de fiºa postului. În perioada 1214 august urmeazã concursul propriuzis”, ne-a declarat

în urma analizei, doar un singur candidat a rãmas în concurs. „S-au analizat dosarele, iar în urma acestei analizei fãcute de comisia numitã prin dispoziþie de pri-

Vasilicã Jurca, viceprimar Oraºul Petrila. Cel de-al doilea candidat, Dorin Curtean, a fost respins pentru cã, spune conducerea

primãriei, nu întrunea criteriile de selecþie. “ªi-au depus cereri pentru a candida la acest post Curtean Dorin Nicolae ºi Preda Ciprian. Domnul Curtean nu îndeplineºte condiþiile cerute prin fiºa postului”, a mai declarat

Vasilicã Jurca. Dorin Curtean nu mai ocupa functia de administrator public al oraºului Petrila de la mijlocul lunii august a anului trecut. De atunci, el este intr-un permanent conflict cu primarul Ilie Pãducel.


Minerit 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Iulie 2013

Mineritul nu e profitabil...

Mine închise rând pe rând Z

eci de demolatori, niciun constructor. Perimetrele miniere din întreaga þarã le fac cu ochiul aºa-ziºilor constructori care nu fac altceva decât sã demoleze. Monika BACIU Zeci de societãþi atât din þarã cât ºi de peste hotare sunt luate în evidenþele celor de la Ministerul Economiei, Comerþului ºi a Mediului de Afaceri cum cã ºi-au manifestat interesul de a efectua lucrãri de închidere ºi ecologizare a perimetrelor miniere.

43

de demolatori

Pe site-ul Ministerului Economiei sunt zeci de constructori care ºi-au exprimat intenþia de a efectua lucrãri de închidere ºi ecologizare a perimetrelor miniere. Mai exact, 43 de societãþi efectueazã în zonele miniere din þarã lucrãri de închidere ºi ecologizare. 38 dintre acestea sunt firme de construcþii din þarã. Dintre acestea, trei societãþi sunt din judeþul Hunedoara.

de mine închise în 20 Valea Jiului Conform Monitorului Oficial din anul 2007, în Valea Jiului au fost închise 20 de unitãþi miniere. Totul sa petrecut în decursul a 65 de ani. Mai exact prima unitate minierã închisã a fost Mina Rafael din Lupeni în anul 1941. Cea mai recentã închidere dateazã din anul 2006. În urmã cu 6 ani a fost suspendatã activitatea Minei Barbateni din Lupeni. Conform aceluiaºi document, s-au alocat diferite sume pentru închiderea ºi conservarea acestor perimetre miniere. Astfel, statul roman a cheltuit peste 70 de milioane de lei pentru închiderea ºi conser-

hotãrâri ale Guvernului cu un total de 556 de obiective miniere”, se aratã în documentul Ministerului Economiei. Banii necesari pentru aceste operaþii de închidere au fost alocaþi de la bugetul de stat. astfel, statul pune lacãtul pe industria minierã din întreaga þarã.

V

varea perimetrelor miniere care au fost închise în decursul timpului. Mai exact au fost cheltuiþi 76.032.621 de lei pentru închiderea minelor.

3

mine închise pânã în 2018

Statul roman printrun acord cu FMI ºi Comisia Europeanã va mai închide trei unitãþi miniere din Valea Jiului. Astfel, cele trei mine care vor fi închise pânã la data

stabilitã de comun acord cu Comisia Europeanã sunt Petrila, Paroseni ºi Uricani, toate incluse în Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. Pentru închiderea celor trei unitãþi miniere Comisia Europeanã acorda un ajutor în valoare totalã de 1,17 miliarde de lei. Pentru acest an au fost alocaþi 213,085 milioane de lei. Pânã la finele acestei perioade vor mai fi disponibilizaþi 3 300 de mineri, iar pentru acest an trebuie disponibilizaþi 500 de ortaci.

S

ute de obiective miniere închise la nivel de þarã Conform unui document al Ministerului Economiei, din anul 1998 ºi pânã în prezent au fost închise sute de perimetre miniere. Mai exact este vorba de 556 de obiective miniere. “În cadrul programului de restructurare a sectorului minier din

România, începând cu anul 1998 s-a trecut la conservarea ºi închiderea minelor ºi carierelor considerate a fi nerentabile. Pentru închiderea definitivã, conservarea, ecologizarea ºi monitorizarea postinchidere a minelor ºi carierelor au fost aprobate 11

or sã redeschidã

În ultima perioadã, la nivel central se vorbeºte de redeschiderea unor perimeter miniere. Ministrul Economiei, VArujan Vosganian are ca ”temã” gãsirea unei strategii pentru redeschiderea unitãþilor miniere ce au fost închide de-a lungul anilor.


8 Actualitate

”Ã

sta e maidan, nu teren de sport. Pãi legea spune clar cã dacã taxezi un teren natural, trebuie sã-l dotezi cu vestiare ºi duºuri. Pãi nu poþi lua bani pe un maidan ca pentru o arenã de lux!

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Iulie 2013

”Maidanul”, cu preþ de arenã de lux, a înnebunit Colonia Petroºani Dar nu el e prostul, ci cine îi permite sã-ºi batã joc de oameni. D-aia nemþi sunt nemþi, iar românii - þigani, în sensul rãu al cuvântului…”- inginer minier,

din Colonia Petroºani. În Colonia Petroºaniului, pe strada Aurel Vlaicu, 37, funcþioneazã un teren de sport cu platã. Super! – spun optimiºtii. Ideea dezvoltãrii fostei colonii muncitoreºti este una care trebuie susþinutã, mai ales cã în zonã foarte mulþi oameni ºi-au cumpãrat gospodãrii, le-au modernizat ºi ca o consecinþã, au luat fiinþã magazine de cartier, ateliere de tot felul ºi sedii de societãþi comerciale. Dar aceastã dezvoltare se produce ºi cu ”dureri”, cu rãzboie ce par mari într-o comunitate, unele ducându-se de ani de zile pentru cã fiecare îºi apãrã teritoriul împotriva agresiunilor de orice fel, fiecare doreºte sã-I fie respectate drepturile ºi sã se aibã ca fraþii cu vecinii. Doar cã proprietarul terenului de sport în cauzã

pare cã funcþioneazã fãrã acordul vecinilor, care au casele aproape lipite de plasele întinse pentru ca mingea de forbal sã nu treacã gardul, terenul respectiv fiind despãrþit doar de o cãrare. În plus firele de electricitate traveseazã destul de jos acelaºi teren de sport,

iar stâlpul din lemn al Enel este pe aceeaºi proprietate. Locuitorii din zonã sunt afectaþi de activitatea care se desfãºoarã acolo, dar au precizat cã nu se pot adresa respectivului proprietar pentru cã nu se ºtie ce pot pãþi, seara când ”poate sã-þi cadã o cãrãmidã în cap ºi nu ºtii

de unde þi se trage”. ”Aici se percep bani pe fiecare orã de fotbal. Iniþial percepea câte un milion de lei vechi pe orã, dar nu i-a mers. Acum, a scãzut preþul la 500 mii lei vechi. ªi cum aici nu vin oameni ºcoliþi, care ºtiu ce-i aia sã fii civilizat, vã daþi seama ce se petrece. Când

oamenii au încercat sã-i spunã cã totuºi zona este locuitã, sunt familii cu copii, cu bãtrâni ºi cã mai bine fãcea o serã, sau altceva din care sã scoatã bani, s-a luat de noi. De la Primãrie ni s-a spus cã fiind proprietate, poate sã facã ce vrea. Dar nu e chiar aºa, cã doar nu e în vârf de munte. Nouã nu ne-a cerut nimeni acordul pentru autorizarea, cã aºa spune legea. ªi de acel stîlp al Enel a spus cã îl dã jos dacã vrea cã e pe terenul lui. E periculos, cã are prize montate chiar pe lemn ºi casele sunt la un metru-doi de ele. O fi zonã mãginaºe, dar ºi aici la Jiu trãiesc oameni cu familiile lor. Nu poþi sã vii acasã ºi sã te temi cã ai putea pãþi ceva”- au declarat locuitori din zona strãzii Aurel Vlaicu din Colonia Petroºani, care ne-au rugat sã le pãstrãm anonimatul.

Un alt locuitor al Coloniei, mai ºugubãþ, nea spus cum e cu taxa de folosire a terenului. ”Ãsta e maidan, nu teren de sport. Pãi legea spune clar cã dacã taxezi un teren natural, trebuie sã-l dotezi cu vestiare ºi duºuri. Pãi nu poþi lua bani pe un maidan ca pentru o arenã de lux! Dar nu el e prostul, ci cine îi permite sã-ºi batã joc de oameni. D-aia nemþi sunt nemþi, iar românii - þigani, în sensul rãu al cuvântului, cã eu am un respect deosebit pentru þiganii adevãraþi, care sunt mai de omenie ca mulþi dintre noi, ãºtelalþi” – a explicat bãrbatul, care, am aflat ulterior, a fost inginer la mina Livezeni ºi locuieºte în acea zonã. La Primãria Petroºani, terenul de sport este în legalitate. ”Terenul de pe strada Aurel Vlaicu este înregistrat la Registrul Comerþului, are actele

Siguranþa naþionalã contra cost: ai –dai, n-ai – mori! O

informaþie din rândurile oamenilor puterii a bulversat chiar ºi o parte din conducãtorii României. Ministrul Apãrãrii, Mircea Duºa, pregãteºte un raport care sã fie analizat în CSAT în vederea înaintãrii unui proiect de lege prin care ISU sã treacã la Ministerul Apãrãrii Naþionale. La pachet cu aceastã trecere, ministrul Duºa vrea sã propunã ca în toate cazurile de calamitãþi, care þin de siguranþa naþionalã, intervenþiile sã aibã loc CONTRA COST!!! Adicã, dacã poporul nu are bani, poate muri liniºtit… Ileana FIRÞULESCU O parte a cabinetului guvernamental face obiectul unui raport secret care, cu siguranþã, îi va lãsa cu gura cãscatã pe membrii CSAT, conform pesurse.ro. Peste aproximativ o sãptãmânã, este preconizat a se lansa un proiect legislativ prin care Mircea Duºa s-a gândit sã cearã ca intervenþiile în caz de calamitãþi naturale sau de altã naturã sã treaca de la Ministerul de Interne la cel al Apãrãrii. ªi ascest lucru nu pare sã se datoreze grijii armatei faþã de poporul sãu, de întãrire ºi eficientizare a acþiunilor pentru o siguranþã naþionalã la cote ridicate, ci interesul poartã fesul. Cel

financiar! Plãteºti – ai siguranþã naþionalã. Nu plãteºti – te-ai ars. Deci, nãstruºnica idee nu este doar o nouã boacãnã a celui din fruntea MApN, ci una bine direcþionatã, pentru cã miza financiarã a demersului este una uriaºã, estimatã la peste un miliard de euro anual. Împins de la spate de cãtre „baronii” locali din PSD, Duºa vrea sã propunã ca în toate aceste cazuri, care þin de siguranþa naþionalã, intervenþiile sa aibã loc CONTRA COST!!! Iar decontul ar urma sã fie achitat, cu comisioanele de rigoare, din bugetele Consiliilor Judeþene, ºi, pânã la infiinþarea viitoarelor regiuni, din cel al Ministerului

Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice – relateazã pesurse.ro. Un asemenea demers nu ar fi putut prinde contur dacã nu ar avea susþinere politicã, dar mai ales dacã o parte din decidenþi nu ar fi fost consultaþi în acest sens. ªi cel puþin unul trebuie sã ºtie ºi sã vrea – Liviu Dragnea, eminenþa cenuºie a PSD. ªi totuºi, surse guvernamentale de la cel mai înalt nivel susþin cã „tupeul” cererii i-a luat prin surprindere pe unii dintre membrii Guvernului Ponta, care, la început

cel puþin, au crezut ca Mircea Duºa nu înþelege „absurditatea” demersului sãu, susþin cei de la Naþional. Toatã munca lui Raed Arafat - crearea unui sistem funcþional în domeniul intervenþiilor de urgenþã în þara noastrã - poate sã fie distrusã odatã cu încercarea de preluare a intervenþiilor de cãtre Armatã care dispune de elicoptere

PUMA total neadaptate acestor misiuni. Contribuþia MApN de pânã acum, în situaþii de calamitãri majore, s-a considerat a fi ca o datorie faþã de þarã ºi poporul sãu, exact ca pe vreme de rãzboi, numai cã acum se intenþioneazã ca acest sprijin sã nu mai fie unul de onoare, salvator, ci unul contra cost. Ai – dai, n-ai – mori! Surse chiar din interiorul PSD susþin cã „bietul Duºa” nici nu ºtie bine în ce se bagã, pentru ca alþii sã se poatã înfrupta din miliardele de euro ce vor fi alocate de la bugetele administraþiilor locale pentru

necesare, cu program de funcþionare pânã la ora 22.00. Dar dacã ceva este în neregulã ºi ne intrã în atribuþii, putem rezolva. Sã ne spuneþi despre ce este vorba” – a declarat Dorina Ragea, consilier, Serviciul Comercial al Primãriei Petroºani. Am explicat cã atitudinea ºi relaþionarea cu învecianþii respectivului teren de fotbal nu este în regulã, conform locuitorilor din zona strãzii Aurel Vlaicu din Colonia Petroºani. ªi când opt persoane spun cã ceva nu e în regulã, este ca în zicala cu omul beat: când 10 spun cã eºti beat, du-te ºi te culcã! Ca urmare, Serviciul Comercial al primãriei va sta de vorbã cu proprietarul terenului pentru i se va atrage atenþia asupra modului în care-ºi desfãºoarã activitatea în conformitate cu legea ºi bunele practici din domeniu. Ileana FIRÞULESCU

plata, de acum înainte, a intervenþiilor la deszãpeziri, inundaþii, vijelii sau secetã. Pentru cã, dacã jandarmii ºi pompierii interveneau fãrã sã fie plãtiþi suplimentar, lucrurile se vor schimba radical. Mai ales cã în ecuaþie ar putea fi cooptate ºi unele firme particulare, dupa cum s-a mai întamplat, de altfel… Iar în loc sã ajungã la învaþãmânt, investiþii, protecþie socialã sau siguranþa publicã, milioane de euro vor lua o cu totul alta cale, conform pesurse.ro. Rãmâne de vãzut ce va urma dupã ce pe masa CSAT va poposi amplul raport cu privire la acest demers care poate afecta grav siguranþa naþionalã.


8 Actualitate

”Ã

sta e maidan, nu teren de sport. Pãi legea spune clar cã dacã taxezi un teren natural, trebuie sã-l dotezi cu vestiare ºi duºuri. Pãi nu poþi lua bani pe un maidan ca pentru o arenã de lux!

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Iulie 2013

”Maidanul”, cu preþ de arenã de lux, a înnebunit Colonia Petroºani Dar nu el e prostul, ci cine îi permite sã-ºi batã joc de oameni. D-aia nemþi sunt nemþi, iar românii - þigani, în sensul rãu al cuvântului…”- inginer minier,

din Colonia Petroºani. În Colonia Petroºaniului, pe strada Aurel Vlaicu, 37, funcþioneazã un teren de sport cu platã. Super! – spun optimiºtii. Ideea dezvoltãrii fostei colonii muncitoreºti este una care trebuie susþinutã, mai ales cã în zonã foarte mulþi oameni ºi-au cumpãrat gospodãrii, le-au modernizat ºi ca o consecinþã, au luat fiinþã magazine de cartier, ateliere de tot felul ºi sedii de societãþi comerciale. Dar aceastã dezvoltare se produce ºi cu ”dureri”, cu rãzboie ce par mari într-o comunitate, unele ducându-se de ani de zile pentru cã fiecare îºi apãrã teritoriul împotriva agresiunilor de orice fel, fiecare doreºte sã-I fie respectate drepturile ºi sã se aibã ca fraþii cu vecinii. Doar cã proprietarul terenului de sport în cauzã

pare cã funcþioneazã fãrã acordul vecinilor, care au casele aproape lipite de plasele întinse pentru ca mingea de forbal sã nu treacã gardul, terenul respectiv fiind despãrþit doar de o cãrare. În plus firele de electricitate traveseazã destul de jos acelaºi teren de sport,

iar stâlpul din lemn al Enel este pe aceeaºi proprietate. Locuitorii din zonã sunt afectaþi de activitatea care se desfãºoarã acolo, dar au precizat cã nu se pot adresa respectivului proprietar pentru cã nu se ºtie ce pot pãþi, seara când ”poate sã-þi cadã o cãrãmidã în cap ºi nu ºtii

de unde þi se trage”. ”Aici se percep bani pe fiecare orã de fotbal. Iniþial percepea câte un milion de lei vechi pe orã, dar nu i-a mers. Acum, a scãzut preþul la 500 mii lei vechi. ªi cum aici nu vin oameni ºcoliþi, care ºtiu ce-i aia sã fii civilizat, vã daþi seama ce se petrece. Când

oamenii au încercat sã-i spunã cã totuºi zona este locuitã, sunt familii cu copii, cu bãtrâni ºi cã mai bine fãcea o serã, sau altceva din care sã scoatã bani, s-a luat de noi. De la Primãrie ni s-a spus cã fiind proprietate, poate sã facã ce vrea. Dar nu e chiar aºa, cã doar nu e în vârf de munte. Nouã nu ne-a cerut nimeni acordul pentru autorizarea, cã aºa spune legea. ªi de acel stîlp al Enel a spus cã îl dã jos dacã vrea cã e pe terenul lui. E periculos, cã are prize montate chiar pe lemn ºi casele sunt la un metru-doi de ele. O fi zonã mãginaºe, dar ºi aici la Jiu trãiesc oameni cu familiile lor. Nu poþi sã vii acasã ºi sã te temi cã ai putea pãþi ceva”- au declarat locuitori din zona strãzii Aurel Vlaicu din Colonia Petroºani, care ne-au rugat sã le pãstrãm anonimatul.

Un alt locuitor al Coloniei, mai ºugubãþ, nea spus cum e cu taxa de folosire a terenului. ”Ãsta e maidan, nu teren de sport. Pãi legea spune clar cã dacã taxezi un teren natural, trebuie sã-l dotezi cu vestiare ºi duºuri. Pãi nu poþi lua bani pe un maidan ca pentru o arenã de lux! Dar nu el e prostul, ci cine îi permite sã-ºi batã joc de oameni. D-aia nemþi sunt nemþi, iar românii - þigani, în sensul rãu al cuvântului, cã eu am un respect deosebit pentru þiganii adevãraþi, care sunt mai de omenie ca mulþi dintre noi, ãºtelalþi” – a explicat bãrbatul, care, am aflat ulterior, a fost inginer la mina Livezeni ºi locuieºte în acea zonã. La Primãria Petroºani, terenul de sport este în legalitate. ”Terenul de pe strada Aurel Vlaicu este înregistrat la Registrul Comerþului, are actele

Siguranþa naþionalã contra cost: ai –dai, n-ai – mori! O

informaþie din rândurile oamenilor puterii a bulversat chiar ºi o parte din conducãtorii României. Ministrul Apãrãrii, Mircea Duºa, pregãteºte un raport care sã fie analizat în CSAT în vederea înaintãrii unui proiect de lege prin care ISU sã treacã la Ministerul Apãrãrii Naþionale. La pachet cu aceastã trecere, ministrul Duºa vrea sã propunã ca în toate cazurile de calamitãþi, care þin de siguranþa naþionalã, intervenþiile sã aibã loc CONTRA COST!!! Adicã, dacã poporul nu are bani, poate muri liniºtit… Ileana FIRÞULESCU O parte a cabinetului guvernamental face obiectul unui raport secret care, cu siguranþã, îi va lãsa cu gura cãscatã pe membrii CSAT, conform pesurse.ro. Peste aproximativ o sãptãmânã, este preconizat a se lansa un proiect legislativ prin care Mircea Duºa s-a gândit sã cearã ca intervenþiile în caz de calamitãþi naturale sau de altã naturã sã treaca de la Ministerul de Interne la cel al Apãrãrii. ªi ascest lucru nu pare sã se datoreze grijii armatei faþã de poporul sãu, de întãrire ºi eficientizare a acþiunilor pentru o siguranþã naþionalã la cote ridicate, ci interesul poartã fesul. Cel

financiar! Plãteºti – ai siguranþã naþionalã. Nu plãteºti – te-ai ars. Deci, nãstruºnica idee nu este doar o nouã boacãnã a celui din fruntea MApN, ci una bine direcþionatã, pentru cã miza financiarã a demersului este una uriaºã, estimatã la peste un miliard de euro anual. Împins de la spate de cãtre „baronii” locali din PSD, Duºa vrea sã propunã ca în toate aceste cazuri, care þin de siguranþa naþionalã, intervenþiile sa aibã loc CONTRA COST!!! Iar decontul ar urma sã fie achitat, cu comisioanele de rigoare, din bugetele Consiliilor Judeþene, ºi, pânã la infiinþarea viitoarelor regiuni, din cel al Ministerului

Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice – relateazã pesurse.ro. Un asemenea demers nu ar fi putut prinde contur dacã nu ar avea susþinere politicã, dar mai ales dacã o parte din decidenþi nu ar fi fost consultaþi în acest sens. ªi cel puþin unul trebuie sã ºtie ºi sã vrea – Liviu Dragnea, eminenþa cenuºie a PSD. ªi totuºi, surse guvernamentale de la cel mai înalt nivel susþin cã „tupeul” cererii i-a luat prin surprindere pe unii dintre membrii Guvernului Ponta, care, la început

cel puþin, au crezut ca Mircea Duºa nu înþelege „absurditatea” demersului sãu, susþin cei de la Naþional. Toatã munca lui Raed Arafat - crearea unui sistem funcþional în domeniul intervenþiilor de urgenþã în þara noastrã - poate sã fie distrusã odatã cu încercarea de preluare a intervenþiilor de cãtre Armatã care dispune de elicoptere

PUMA total neadaptate acestor misiuni. Contribuþia MApN de pânã acum, în situaþii de calamitãri majore, s-a considerat a fi ca o datorie faþã de þarã ºi poporul sãu, exact ca pe vreme de rãzboi, numai cã acum se intenþioneazã ca acest sprijin sã nu mai fie unul de onoare, salvator, ci unul contra cost. Ai – dai, n-ai – mori! Surse chiar din interiorul PSD susþin cã „bietul Duºa” nici nu ºtie bine în ce se bagã, pentru ca alþii sã se poatã înfrupta din miliardele de euro ce vor fi alocate de la bugetele administraþiilor locale pentru

necesare, cu program de funcþionare pânã la ora 22.00. Dar dacã ceva este în neregulã ºi ne intrã în atribuþii, putem rezolva. Sã ne spuneþi despre ce este vorba” – a declarat Dorina Ragea, consilier, Serviciul Comercial al Primãriei Petroºani. Am explicat cã atitudinea ºi relaþionarea cu învecianþii respectivului teren de fotbal nu este în regulã, conform locuitorilor din zona strãzii Aurel Vlaicu din Colonia Petroºani. ªi când opt persoane spun cã ceva nu e în regulã, este ca în zicala cu omul beat: când 10 spun cã eºti beat, du-te ºi te culcã! Ca urmare, Serviciul Comercial al primãriei va sta de vorbã cu proprietarul terenului pentru i se va atrage atenþia asupra modului în care-ºi desfãºoarã activitatea în conformitate cu legea ºi bunele practici din domeniu. Ileana FIRÞULESCU

plata, de acum înainte, a intervenþiilor la deszãpeziri, inundaþii, vijelii sau secetã. Pentru cã, dacã jandarmii ºi pompierii interveneau fãrã sã fie plãtiþi suplimentar, lucrurile se vor schimba radical. Mai ales cã în ecuaþie ar putea fi cooptate ºi unele firme particulare, dupa cum s-a mai întamplat, de altfel… Iar în loc sã ajungã la învaþãmânt, investiþii, protecþie socialã sau siguranþa publicã, milioane de euro vor lua o cu totul alta cale, conform pesurse.ro. Rãmâne de vãzut ce va urma dupã ce pe masa CSAT va poposi amplul raport cu privire la acest demers care poate afecta grav siguranþa naþionalã.


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Iulie 2013

În aºteptarea discursului ºefului Fed, leul se depreciazã

M

oneda naþionalã a revenit ieri pe depreciere, dupã patru ºedinþe consecutive în care a înregistrat creºteri faþã de principalele valute. Scãderea a survenit pe fondul poziþiilor preventive luate de investitori, înainte de intervenþia, de miercuri ºi joi, pe care ºeful Rezervei Federale, , o despre un program de va avea în faþa Congresului SUA, unde se va disdisponibilizare. Decizia cuta politica monetarã a bãncii centrale americane. Cursul euro a urcat de la 4,4210 la 4,4232 va fi a directorului lei, pe o piaþã unde deschiderea s-a realizat 4,42 – Andronache, dar 4,4220 lei, mai jos cu circa jumãtate de ban mai trebuie gãsitrã ºi sursa jos sub închiderea de vineri. Volumele de transfer de finanþare. Cred cã au rãmas modeste, astfel cã tranzacþiile s-au realva exista totuºi un izat în apropierea pragului de 4,42 lei. La ora program de eficientizare, cu desfiinþarea, în 14:00 cotaþiile erau de 4,4220 – 4,4250 lei. Dolarul american a urcat de la de la 3,3870 la perioada imediat urmã3,3933 lei, iar francul elveþian de la 3,5672 la toare a unor posturi, 3,5720 lei. dupã fuziune. Atenþia investitorilor locali va fi îndreptatã astãzi Cei mai mulþi ºi cãtre concluziile vizitei de douã zile, începute disponibilizaþisunt bãrbaþi. Asta pentru cã ieri, de Christine Lagarde, cea care conduce FMI din vara lui 2011. Sunt aºteptate clarificãri în privfemeile ce lucreazã la minele din Valea Jiului inþa posibilitãþii ca România sã încheie un nou sunt mai raþionale ºi au acord preventiv cu FMI, dupã ce în primãvara lui 2009 a fost obþinut un împrumut de la FMI, UE, gândit cã un loc de Banca Mondialã ºi BERD în valoare de 19,95 milmuncã în acest sistem iarde euro. Un nou acord ar mulþumi investitorii, este mai sigur, Acum procentul femei – bãr- având în vedere cã Finanþele pregãtesc noi ieºiri baþi este de 1 la 4, dar ale României pe pieþele de capital internaþionale. Monedele din regiune înregistrau, la rândul lor, nimeni nu contestã o volatilitate redusã faþã de euro. Cea polonezã se importanþa pe care o tranzacþiona la 4,282 – 4,30 zloþi iar cea au acestea laminã. „Avem 1.000 de femei maghiarã la 291,1 – 292,4 forinþi. Perechea euro/dolar fluctua între 1,3019 ºi ºi cam 4.200 de bãr1,3079 dolari, fãrã a fi influenþatã de publicare baþi. Consider cãºi datelor privind creºterea economicã a Chinei. femeile au locul în Evoluþia perechii va fi influenþatã de declaraþiile minerit ºi avem ºefului Fed dar ºi de norii negri care se strâng dealãmpãriile,staþiilede supra zonei euro. Ultima veste negativã a venit din ventilatoare femeile partea Fitch, care a retras Franþei ratingul „AAA”, sunt necesare. Contractul cu firma de urmând exemplul din 2012 al Standard and Poor’s ºi Moody’s. curãþenie a fost reînÎn piaþa la termen de la Sibiu, euro se tranzanoit pentru o nouã cþiona pe septembrie la 1,3025 – 1,3045 dolari firmã ºi sperãm sã nu iar uncia de aur pe august la 1.280 – 1.285 mai fie probleme”, a dolari. adãugat Drãgoi. Sunt folosite date ºi informaþii Diana disponibile pânã la ora 14:00. MITRACHE

1 august – data de „înmatriculare” a CEH

T

ribunalul Hunedoara a decis în ºedinþa din 5.07 2013 înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara, dar el va prelua minele viabile abia la 1 august. Atunci vom vorbi despre Complexul Energetic Hunedoara ca despre o unitate de sine stãtãtoare, iar întârzierile sunt puse pe seama birocraþiei. Directorul Societãþii Naþionale a Huilei din Petroºani, Nicolae Drãîgoi, spune cã CEH va avea sediul la Petroºani ºi cã se mai întârzie cu douã sãptãmâni, din cauza actelor ce trebuiesc întocmite. „Minele viabile vor intra în CEH cu data de 1 august 2013. Este hotãrâre a Tribunalului Hunedoara de aprobare a fuziunii, dar operarea la Registrul Comerþului va fi cu data de 1 august. Asta deoarece a fost greu sã facem situaþii economico-financiare ºi de personal la jumãtatea lunii ºi am luat decizia de a funcþiona în Compex cu data de 1 august”, a spus Nicolae Drãgoi, director al SNH. Totuºi, miercuri, are

loc oºedinþã importantã la Mintia, acolo unde se va decide practic modul de preluare al minerilor. „Miercuri e Consiliul de Administraþie al CEH. Noi încã nu facem parte din CEH, iar eu voi participa în calitate de invitat ºi vom vedea de joi”, a mai spus Drãgoi, referindu-se la situaþia ce va fi generatã dupã acest pas. Pe de altã parte, Complexul Energetic Hunedoara este privit de cei din Valea Jiului ca o soluþie unicã de a rezista pe piaþã. Asta chiar dacã protestele ortacilor au scos în evidenþã faptul cã divizarea a adus numai necazuri celor care sunt acum la minele neviabile. „Noi considerãm cã soluþia este înfiinþarea acestui Complex Energetic, pentru aputea pãstra locurile de muncã. ªi acum spun cã a fost un lucru bine fãcut, cu toate cã azi, CEH întâmpinã probleme în a rezista pe piaþa de energie, dar soluþia rãmâne a acest complex”, a mai afirmat cel care, cel mai probabil, va rãspunde de minele viabile. Minerii ar putea sã aibã un nou Contract Colectiv de Muncã. Odatã intraþi în CEH,

situaþia lor s-ar putea schimba, dar deocamdatã nu se poate vorbi despre viitorul apropiat, deºi existã chiar premizele unor disponibilizãri. „Conform legii, vor fi preluaþi toþi angajaþii minelor, cu contractele

de muncã ce le au acum ºi contractul pe energie ce este acum în vigoare. Dupã preluare, vom putea discuta despre un nou contract colectiv de muncã. Vom respecta preliminarul încheiat ºi vom da producþia pe care amestimat cã o vom da. Apoi vom fi un centru de cost ºi ce va conta va fi Megawattul pe care îl vom vinde în sistelul energetic naþional. Nu sunt excluse nici disponibilizãrile, deºi deocamdatã nu s-a vorbit

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Iulie 2013

Ambulatoriu modern la Lupeni I nvestiþiile continuã la Lupeni. În timp în mai multe localitãþi din Valea Jiului finanþãrile au fost stopate pentru anumite lucrãri, municipiul Lupeni nu se regãseºte în situaþia de faþã. Reprezentanþii adinistraþiei locale spun cã aici se aflã în derulare mai multe proiecte. Monika BACIU ”Suntem în faza de licitaþie ºi atribuire un contract pe fonduri europene pentru reabilitarea ambulatoriului de la spitalul Lupeni ºi dotarea cu echipamente”, au declarat reprezentanþi ai administraþiei locale din Lupeni. Consiliul Local Lupeni doreºte reabilitarea ºi modernizarea spaþiilor care intra în alcatuirea ambulatoriului integrat al Spitalului Lupeni. Aceste spaþii sunt amplasate în cele doua corpuri noi de cladire ale Spitalului Lupeni – corp A ºi corp B – la subsol (cota -6.60), demisol

(cota -3.30) ºi parter (cota +0.00). Lucrarile propuse sunt lucrari de reabilitare termica, recompartimentari interioare, modernizare a instalaþiilor ºi a finisajelor interioare ºi exterioare în corpurile A ºi B ale Spitalului Lupeni, la nivelurile menþionate anterior (subsol,demisol ºi parter). Vor exista urmatoarele categorii de spaþii, grupate pe sectoare, ºi anume sector consultatii, sector tratamente, laboratoare, spatii pentru personalul medical si paramedical, spatii pentru pacienti, apartinatori, vizitatori, sectorul serviciilor

tehnico-gospodaresti si utilitati. Lucrãrile de modernizare constau în demolari ºi recompartimentari, lucrari de pardoseala, lucrari pereþi, lucrari tavane ºi lucrari de tâmplarie interioara. Totodatã, în cadrul contractului se va construi o rampa exterioara de acces din beton armat pentru persoanele cu dizabilitaþi locomotorii. Valoarea contractului este în valoare de 7.818.560 de lei. Proiectul propus contribuie ºi la atingerea Obiectivelor strategice ale sistemului de sãnãtate, ºi anume adoptarea principiilor ºi politi-

cilor existente în domeniul sãnãtãþii publice la nivelul Uniunii Europene – prin adoptarea noilor norme naþionale ºi comunitare privind principiile existente în domeniul sãnãtãþii referitoare la calitatea infrastructurii ºi a dotãrilor necesare asigurãrii unui act medical eficient si continuarea procesului de reformã a sistemului de sãnãtate în vederea ameliorãrii per-

Petroºani-Lupeni, prima linie a troleibuzului din Valea Jiului

T

roleibuzul din Valea Jiului va lega, în primã fazã, municipiile Petroºani ºi Lupeni. Locuitorii din Valea Jiului vor putea circula dupã anul 2014 cu troleibuzul. Ca ºi celelalte administraþii locale din Valea Jiului, ºi cea din Lupeni a aderat la proiectul Consiliului Judeþean Hunedoara privind înfiinþarea unei linii de troleibuz. Monika BACIU

La începutul anului 2014 Consiliul Judeþean Hunedoara va depune spre finanþare din fonduri europene nerambursabile, proiectul privind înfiinþarea liniei de troleibuz. Prin realizarea acestui proiect, oficialii Consiliului Judeþean, dar ºi reprezentanþii administraþiilor locale din Valea Jiului au în vedere turiºtilor în zonã. Ideea a luat naºtere în anii regimului comunist, iar dupã mai bine de 20 de ani aceasta a fost preluatã ºi de reprezentanþii

Consiliului Judeþean Hunedoara. Acum se lucreazã la proiectul tehnic, iar în anul 2014 acesta se va depune pentru a atrage fonduri europene cu ajutorul cãrora va fi imple-

mentat proiectul. Toate administraþiile locale din Valea Jiului au aderat la acest proiect judeþean, care are rolul de a facilita transportul locuitorilor din Valea Jiului.

formanþelor acestuia, ca premisã esenþialã pentru îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate – prin crearea premizelor din punctul de vedere al calitãþii infrastructurii ºi a dotãrilor cu echipamente performante necesare asigurãrii de servicii de sãnãtate de calitate Proiectul va contribui creºterea asistenþei medicale de

prevenþie ºi la imbunãtãþirea stãrii de sãnãtate a populaþiei deservite. In cadrul contractului vor fi achizitionate mai multe aparaturi medicale. Printre acestea se numara un ecograf 3D/4D fix si portabil. Valoarea contractului este de 6.498.725 de lei.


12 Turism

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Iulie 2013

Potenþial turistic neexploatat

Judeþul Hunedoara ascunde un colþ de rai (VII)

J

udeþul Hunedoara este un colþ de rai, cu care natura a fost generoasã. Sunt nu mai puþin de 42 de arii protejate, unele prea puþin cunoscute sau puse în valoare.

C

Carmen COSMAN

HEILE JIEÞULUI -

Este o altã arie naturalã protejatã de interes naþional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaþie naturalã, tip mixt), inclusã în prezent unui sit de interes comunitar pentru protecþia habitatelor naturale. Cu o suprafaþã de 10 ha, rezervaþia este situatã pe teritoriul oraºului Petrila, pe râul Jieþ, fiind strãbãtutã de drumul naþional DN 7A Petroºani-Voineasa. Importanþa acestei arii naturale protejate se datoreazã în bunã parte frumuseþii peisajului (versanþii abrupþi ai cheilor înguste, cu stîncãrii acoperite de licheni galbeni), dar ºi vegetaþiei forestiere din etajul montan, care formeazã habitatul natural ideal pentru carnivorele mari (ursul ºi lupul). Direcþia Silvicã Deva, prin Ocolul Silvic Petrila,

deþine în prezent custodia acestei rezervaþii naturale

C

HEILE RIBICIOAREI ªI UIBÃREªTILOR Este o arie naturalã protejatã de interes naþional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaþie naturalã, tip mixt). Cu o suprafaþã de 20 ha, rezervaþia se aflã pe raza comunelor Ribiþa ºi Bulzeºtii de Sus, pe cursul Ribicioarei ºi Uibãreºtiului. Se remarcã prezenþa calcarelor jurasice, pe care s-a dezvoltat o bogatã vegetaþie specificã. În versantul drept al Cheilor Ribicioarei se aflã Peºtera Cizmei Direcþia Silvicã Deva, prin Ocolul Silvic Brad, deþine în prezent custodia acestei rezervaþii naturale.

C

HEILE CERNEI

Este arie naturalã protejatã de interes naþional,

care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaþie naturalã, tip mixt), inclusã în prezent unui sit de interes comunitar pentru protecþia habitatelor naturale. Cu o suprafaþã de 2 ha, rezervaþia este situatã pe valea Râului Cerna, pe raza comunei Lunca Cernii de Jos. Ea prezintã un peisaj de o deosebitã varietate ºi frumuseþe, nealterat de intervenþia antropicã. Direcþia Silvicã Deva, prin Ocolul Silvic Hunedoara, deþine în prezent custodia acestei rezervaþii naturale.

C

HEILE TAIA

Este arie naturalã protejatã de interes naþional, care corespune categoriei a IV-a IUCN (rezervaþie naturalã, tip mixt), inclusã în prezent unui sit de interes comunitar pentru protecþia habitatelor naturale, a speciilor de florã ºi faunã sãlbaticã. Cu o suprafaþã de 2 ha, rezervaþia este situatã pe valea râului Taia, teritoriul administrativ al oraºului Petrila. Sectorul de chei inclus în aria naturalã protejatã reprezintã un peisaj spectaculos datorat vãii înguste cu versanþi de cal-

care albe ºi cenuºii, înalþi ºi abrupþi, acoperiþi doar parþial cu vegetaþie termofilã, cu multe elemente submediteraneene, care, în perioada înfloririi adaugã culori vii arealului. Direcþia Silvicã Deva, prin Ocolul Silvic Petrila , deþine în prezent custodia acestei rezervaþii naturale.

R

EZERVATIA BOHOLT

Este arie naturalã protejatã de interes naþional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaþie naturalã, tip mixt). Cu o suprafaþã de numai 1ha ºi situatã pe raza localitãþii Boholt, comuna ªoimuº, rezervaþia a fost declaratã la început pentru protecþia izvoarelor de apã

mineralã din zonã. În prezent obiectul protecþiei s-a restrâns doar la un sector scurt de chei de pe Valea Teiului, cu aspect de canion, mãrginit de vegetaþie forestierã cu asociaþii vegetale termofile, dezvoltate pe calcare.

A

PELE MEZOTERMALE GEOAGIU-BÃI Este arie naturalã protejatã de interes naþional, care corespunde categoriei a IVa IUCN (rezervaþie naturalã, tip mixt). Cu o suprafaþã de 8 ha, rezervaþia este situatã în nordul staþiunii balneoclimaterice Geoagiu-Bãi, reprezentând un comlpex forestier cu valoare de protecþie a izvoarelor de apã termalã din zonã.


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Iulie 2013

Gãrile din Valea Jiului, platouri pentru filme horror! G ãrile din Valea Jiului, abandonate de ministerul de resort. Porþile de intrare în Valea Jiului prin intermediul traficului feroviar aratã ca desprinse din filmele de groazã. Primul impact al cãlãtorului din tren este la Petroºani, unde gara mai are puþin ºi se dãrãmã. Rând pe rând, în decursul anilor, aici mai multe birouri au fost închise. Reprezentanþii edificiului

au sperat într-o posibilã reabilitare, însã nimic nu s-a concretizat. În condiþiile în care în

T

one de deºeuri au adunat tinerii din Valea Jiului într-o acþiune organizatã pe albia Jieþului în estul Vãii Jiului, unul dintre cele mai importante locuri de picnic din zonã. Totul a fost coordonat de membrii PNL, care au împânzit zona de oameni în galben ºi au împãrþit pungi pentru colectarea deºeurilor, celor aflaþi la picnic, la sfârºitul sãptãmânii trecute. Liberalii din Valea Jiului au gândit aceastã acþiune în plin sezon de picnic ºi pe cel mai populat mal de apã din zonã. Au venit din toate oraºele ºi au curãþat albia apei de dºeuri. Aºa au strâns mormane întregi de

pet-uri, gunoaie ºi deºeuri de tot felul, rãmase în urma celor care, din primãvarã,au ieºit la iarbã verde. „Membrii PNL din Petroºani, Petrila, Vulcan, Aninoasa, Lupeni ºi chiar Uricani au participat la aceastã acþiune de ecologizare a râului Jieþ. Acþiunea a avut douã componente: pe de o parte am împãrþit flyere ºi câte o pungã în care sã se adune gunoiul rezultat în urma consumului de bãuturi rãcoritoare ºi mâncare, tuturor celor aflaþi la picnic. Astfel,

gara din Petroºani nu existã grup sanitar, cãlãtorii sunt puºi în postura de a-ºi face nevoile pe unde pot. Soluþia celor de garã este una provizorie ºi anume, cãlãtorii îºi pot face nevoile la toaletele publice din oraº.

ara din Lupeni, G numai bunã pentru filme horror

Nici în vestul Vãii Jiului situaþia nu este mai bunã. Spre exemplu, gara din Lupeni pare sã fi fost abandonatã cu totul. Aici doar un simplu panou indicã faptul cã se aflã o garã, care a fost transformatã parþial în spaþiu comercial. Cãlãtorii sunt de pãrere cã aici s-ar putea turna un film de groazã. ”Am venit la Straja ºi am

venit cu trenul. Nu pot sã cred , nu mi-am imaginat vreodatã cã poate arãta astfel gara. Aici se pot turna filme de groazã. Nu vreau sã îmi imaginez cum aratã noaptea”, spune un cãlãtor. Autoritãþile locale ridicã din umeri, fãrã a avea posi-

bilitatea de a realiza ceva concret pentru modernizarea acestor spaþii. Mai mult, nici la nivelul Ministerului Transporturilor nu s-au alocat bani pentru includerea acestor obiective în planul de investiþii. Monika BACIU

Ecologizare în galben în Valea Jieþului am sfãtuit persoanele venite sã se bucure la sfârºit de sãptãmânã de recreere, sã aiba grijã de mediul înconjurãtor ºi sã lase locul în care au stat, la fel de curat cum l-au gãsit, dând dovadã de respect, nu doar pentru mediu ci ºi faþã de

ceilalþi semeni ai lor care vor mai trece pe acolo. Pe dealtã parte, am curãþat ºi noi efectiv zona de gunoaiele rãmase de-a lungul trecerii weekend-urilor cu vreme bunã de care am beneficiat în aceastã varã”, a declarat Dorina Niþã, preºedinta PNL Petroºani, coordonatoarea acþiunii. Liberalii din Valea Jiului au organizat mereu acþiuni care sã vinã în sprijinul celor de aici, iar de la

Crãciun, la Paºti, sau cu alte ocazii, aceºtia au venit în stradã ºi s-au implicat. „Acþiunea de la finele sãptãmânii trecute se înscrie în calendarul manifestãrilor desfãºurate anual la nivelul PNL Petroºani, alãturi de altele deja tradtiþionale,

precum împãrþirea unor pachete cu alimente pentru cei mai nevoiaºi în preajma sãrbãtorilor de Paºte ºi Crãciun, concertul de colinde, împãrþirea de flori ºi mãrþiºoare de 1 ºi 8 Martie, sau marcarea zilei Cãrþii ºi a Zilei Sãnãtãþii”, a conchis Dorina Niþã. Diana MITRACHE


14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Iulie 2013

9:50 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Legendele palatului: concubina regelui 11:10 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 11:50 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 12:30 România Turisticã Munþii Fãgãraº 13:00 Împreunã în Europa! 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Vara pe val 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 19:00 Dosarele secolului XX

10:00 11:10 13:00 14:00 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30 22:30 23:00

9:30 Poveºti sã mori de râs (r) 10:30 Dupã faptã ºi rãsplatã 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Taxi Driver (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul

În gura presei Mireasã pentru fiul meu Observator Mireasã pentru fiul meu Observator Acces direct Observator Observator special Ceasul disperãrii Un show pãcãtos Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Hanul Roºu (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Bãrbaþii nu povestesc 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Sub teroare 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Þintã umanã 0:00 Sub teroare (r)

21 martie *** 20 aprilie De dimineaþã aveþi ocazia sã demaraþi o afacere. Nu vã pripiþi. Mai staþi douã-trei zile înainte de a lua o hotãrâre! Astãzi sunt favorizate relaþiile cu partenerul de viaþã ºi aveþi toate ºansele sã petreceþi împreunã o searã romanticã.

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge Doamne de poveste Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor Intrigi ºi seducþie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:30 Campionii Digi Sport 15:30 ªtirile Digi Sport 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 FanatikShow 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 WTC IronMan 2013 22:30 Serie A Show 23:00 Ligue 1 0:00 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Nu sunteþi prea comunicativ, motiv pentru care relaþiile sociale ºi sentimentale pot avea de suferit. Nu începeþi activitãþi noi chiar dacã primiþi propuneri din partea prietenilor.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august S-ar putea sã fiþi indispus ºi sã nu aveþi chef de nimeni ºi de nimic. Riscaþi sã vã izolaþi. Fiþi mai sociabil. Problemele care vã frãmântã nu sunt chiar atât de grave cum credeþi.

23 septembrie *** 22 octombrie

10:15 11:15 11:30 12:30 13:00 13:05 14:00 14:30 15:25 15:30 16:30 17:30 18:30

*** 21 mai

22

Astãzi sunteþi puþin inhibiat, motiv pentru care puteþi avea dificultãþi de comunicare. Evitaþi ieºirile cu prietenii ºi, mai ales, cu persoanele importante. Evitaþi investiþiile ºi nu cumpãraþi obiecte de valoare! 7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

aprile

22

Sunteþi într-o formã intelectualã deosebitã. Aveþi succes în activitãþile legate de familie ºi cãmin. Stabiliþi-vã clar prioritãþile, ca sã nu pierdeþi timpul. Ascultaþi ºi pãrerile partenerului de viaþã!

10:00 Draga mea prietenã La mare 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

21

Simþiþi nevoia sã vorbiþi cu o persoanã de sex opus, despre problemele dumneavoastrã sentimentale. Este posibil sã credeþi cã sunteþi neglijat. Nu vã lãsaþi pradã melancoliei.

23 august *** 22 septembrie Nu este o zi favorabilã cãlãtoriilor ºi câºtigurilor financiare. Inhibiþia ºi lipsa de sociabilitate ar putea sã vã conducã la eºecuri în afaceri ºi deziluzii în plan social.

23 octombrie *** 22 noiembrie Dimineaþa, colegii ºi familia fac eforturi sã vã scoatã din starea de apatie care vã face de nerecunoscut. Ar putea fi de vinã obosela acumulatã sau problemele financiare care vã frãmântã.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Nu este o zi favorabilã întâlnirilor cu prietenii. Resimþiþi o stare de inhibiþie care vã împiedicã sã vã exprimaþi clar. Nu faceþi investiþii ºi nu cumpãraþi obiecte de valoare.

Astãzi simþiþi nevoia sã schimbaþi ceva sau sã faceþi lucruri noi. Este o zi favorabilã relaþiilor sentimentale ºi treburilor casnice. S-ar putea ca cei din jur sã nu vã aprecieze ideile.

21 ianuarie *** 20 februarie

De dimineaþã aveþi multe probleme de rezolvat, dar aveþi suficientã energie pentru a le face faþã. S-ar putea sã întâmpinaþi dificultãþi de naturã financiarã. Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sentimentale ºi familiei.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Lãsaþi-o mai uºor cu munca ºi aplecaþi-vã mai mult spre problemele sentimentale. Amânaþi-vã proiectele de afaceri, pentru cã sar putea sã pierdeþi o sumã importantã!


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Iulie 2013

Evaluarea persoanelor cu handicap se va realiza în Petroºani

P

ersoanele cu handicap evaluate în Valea Jiului. Persoanele cu handicap din Valea Jiului nu vor mai fi nevoite sã se deplaseze pânã la Deva pentru evaluarea sau reevaluarea pentru dosarul de handicap. Începând din luna august, reprezentanþii Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara se vor deplasa în Valea Jiului pentru a veni în ajutorul persoanelor greu deplasabile. Monika BACIU „Evaluarea ºi reevaluarea persoanelor cu handicap, adulþi ºi copii, se vor face, în conformitate cu prevederile legale, de cãtre specialiºtii din cadrul Serviciilor de

Evaluare Complexã, formate din medici de specialitate, asistent social, psiholog, psihopedagog, instructor de educaþie, inspectori de specialitate. Având în vedere solicitãrile persoanelor cu handi-

cap (copii ºi adulþi) care au domiciliul în zona Vãii Jiului, specialiºtii Serviciilor de Evaluare Complexã din cadrul D.G.A.S.P.C. Hunedoara efectueazã deplasãri în aceastã zonã în vederea evaluãrii

/reevaluãrii persoanelor cu handicap”, a precizat Ionela Lazãr, purtãtorul de cuvânt al DGASPC Hunedoara. Adulþii vor fi primiþi în 6 ºi 13

august, de la ora 10, în Petroºani, strada Brazilor nr. 8. Copiii sunt aºteptaþi în aceleaºi zile, de la aceeaºi orã, la Centrul „Cuore”, Petroºani, strada Nicolae Titulescu.

Se cautã cadre medicale

A

dministraþia localã de la Petrila face demersurile necesare pentru a angaja medici ºi asistente medicale pentru viitoarele cabinete medicale ºcolare. Astfel, este vorba de angajarea a cinci asistente medicale ºi doi medici.

Viitori studenþi P Z

ca de la 8 la 12”, a declarat prorectorul Universitãþii Petroºani, profesorul Marius Marcu.

eci de dosare au fost depuse la Universitatea Petroºani de absolvenþii de liceu. Din absolvenþi vor ajunge viitori studenþi. Luni a fost prima zi de înscrieri în cadrul facultãþilor de la Universitatea Petroºani. Încã din prima zi, zeci de tineri au venit sã îºi depunã actele pentru a obþine un loc la una din cele trei facultãþi. ”Înscrierea are loc în timpul sãptãmânii acesteia, în timpul zilelor de lucru programul este de la 8 la 15, iar sâmbãta ºi dumini-

rimele rezultate, afiºate în data de 23 iulie

”Rezultatele dupã douã zile de la terminarea înscrierii vor fi afiºate, iar deocamdatã au fost depuse câteva dosare la unele din facultãþi. Aºteptãm ºi alþi candidaþi sã vinã sã se înscrie”, a mai spus sursa citatã. Cei care vor urma cursurile învãþãmântului superior de stat aici au la dispoziþie peste 600 de locuri la studiile de licenþã. În ceea ce priveºte taxele de ºcolarizare, acestea au fost majorate, astfel studenþii vor fi nevoiþi sã scoatã mai mulþi bani din buzunar. Monika BACIU

Monika BACIU ”Nu este vorba doar de cabinete stomatologice în ºcoli, este vorba de cabinete medicale în ºcoli, s-a aprobat în ºedinþa de consiliu infintarea unui cabinet medical de medicinã generalã ºi a unui cabinet stomatologic. Am fãcut demersurile pentru a putea fi dotate dar prioritatea ar fi angajarea medicilor ºi asistentelor necesari pentru activitatea în aceste cabinete, documentaþia este la prefectura, aceasta trebuie sã obþinã aprobarea de la Ministerul Administraþiei ºi Internelor urmând ca dupã aceea sã putem sã achiziþionãm aparatura necesarã. Sperãm cã pânã la începerea anului ºcolar 2013-2014 sã le putem pune în funcþie. Avem stabilite ºi pregãtite locatile în ºcoli. Este borba de 5 asistente ºi de doi medici”, spune edilul din Petrila, Ilie Pãducel. Reprezentanþii administraþiei locale au alocat suma de 120 de mii de lei pentru

Restricþii apã

achiziþia de aparaturã necesarã în vederea dotãrii cabinetelor medicale ºcolare. Petrila Între orele: 08:00 - 17:00 Zona: Sat Jiet, Detalii: Montare vanã (regulatoare în Petroºani, str. Maleia zona Vila Melinda Petroºani Între orele: 08:00 - 17:00 Zona: Str. Maleia Detalii: Montare vanã (regulatoare str. Maleia zona Vila Melinda


16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Iulie 2013

Este nevoie de investiþii ºi promovare

Masivul Parângul, cel mai bun „ambasador” turistic

unþii Parâng M ascund comori naturale ce ar putea

aduce un adevãrat aflux de turiºti, dacã ar exista fonduri pentru investiþii ºi o promovare pe mãsurã. Nu doar staþiunea montanã Parâng, deja cunoscutã iubitorilor de schi, poate contribui la dezvoltarea turismului, ci întregul areal montan, care se deschide acum doar cunoscãtorilor. Raportat la cifrele oficiale, judeþul Huendoara, în ansambul sãu, ar puztea fi raiul turismului din România. Sunt 4 staþiuni turistice atestate de Autoritatea Naþionalã pentru Turism, douã de interes naþional – Petroºani – Parâng ºi Geoagiu – Bãi, iar alte douã de interes local, adicã Straja ºi Vaþa de Jos. În plus, ANT vorbeºte despre 6 trasee turistice atestate, aflate în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara ºi toate sunt în

Munþii Parâng. Astfel, vorbim despre „Stâna Roºiile – Lacul verde – Muntele Sliviei – Stâna Roºiile”, „Lacul Câlcescu – Piatra Tãiatã – Vf. Mohorul – Cabana Rânca”, „Petroºani – Valea Maleia – Dl Mosic – Dl Slãtinioara – Cabana Rusu”, „Cabana Obârºia Lotrului – Lacul Câlcescu – Vârful Parângul Mare – Caba Rusu”, „Cabana Obârºia Lotrului – muntele Cãrbunele – Vf. Mohorul – Lacul Câlcescu” ºi „Cabana Rânca – Muntele Verde – Valea iezerul – Cabana Obârºia Lotrului”. Acestea sunt cele ºase trasee montane care pot reprezenta tot atâtea motive pentru atragerea turiºtilor în zonã, cu atât mai mult cu cât toþi oficialii vorbesc despre turism ca despre singura alternativã viabilã la minerit. „Încã din 2004, de la preluarea Consiliului Judeþean, am spus cã ºansa judeþului Hunedoara pentru a supravieþui ºi pentru a se dezvolta este turismul.

Spuneam atunci cã Valea Jiului este zona cea mai propice pentru a se dezvolta turismul, în special pe timp de iarnã. (...) Se dovedeºte cã ce am spus atunci este o realitate, pentru care continui sã mã bat sã fie pusã în aplicare”, spunea recent preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ.

T

urismul de varã, aproape inexistent

ªi dacã iarna Parângul mai atrage încã turiºtii chiar dacã sezonul trecut lucrurile au fost negre pentru cei care au dezvoltat activitãþi turistice în zonã, dupã ce proiectul investiþional a stagnat – vara sunt puþini cei care aleg aceastã destinaþie turisticã. Paradoxal, în judeþul Huendoara funcþioneazã aproape 50 de agenþii de turism licenþiate de ANT. Dintre cele 48 de agenþii, 8 funcþioneazã doar

în Petroºani, iar alte 3 în Vulcan, Petrila ºi Lupeni. Din pãcate, însã, activitatea lor este orientatã preponderant spre alte staþiuni din þarã sau din lume sau, altfel spus, mai mult duc turiºtii decât îi aduc. “Sunt puþini cei care vor sã petreacã vacanþele aici, la noi. Clienþii noºtri sunt, în general, oameni din zonã, din Valea Jiului, care în concediu îºi

doresc sã plece în alte pãrþi. Dar, la târgurile de turism ne întâlnim cu alþi colegi de-ai noºtri, din alte judeþe, facem schimb de informaþii, dar ofertele sunt destul de puþine”, a precizat reprezentantul unei agenþii de turism din Valea Jiului. ªi pentru cã este nevoie de dezvoltarea acestuis egment, oficialii se gândesc la cel mai serios mod posibil la turismul de varã. “În primii doi ani dupã ce a început investiþia din staþiunea Parâng a crescut numãrul de paturi cu aproape 50%, s-au construit pensiuni noi. Într adevãr, însã, turismul de iarnã deþine ponderea. Ne gândim sã dezvoltãm turismul de varã prin diverse acþiuni care þin de noi, respectiv motocros, parapantism sau cros montan”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Car men COSMAN


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
2013 7 16 by Geza Szedlacsek - Issuu