Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 408

Cronica Vãii Jiului Luni, 15 Iulie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

„Afaceri” de crizã în Defileul Jiului

Primarii fac front comun pentru Valea Jiului

>>> PAGINA A 3-A

Imobiliarele „paralizate” de certificatele energetice

>>> PAGINA A 7-A

Amendaþi, dar, nu prea. Ba chiar, mai deloc...

eprezentanþii primãriilor din Valea Jiului au aplicat (dar nu prea) amenzi conforme cu prevederile unora dintre legile în vigoare.

>>> PAGINA A 10-A

Fuziune finalizatã. CEH a absorbit ºi minele viabile

omplexul Energetic Hunedoara, societate deþinutã în totalitate de statul român, a absorbit Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani.

>>> PAGINA A 11-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Iulie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic –

Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Iulie 2013

„Afaceri” de crizã în Defileul Jiului

ucrãrile din Defileul Jiului aduc venituri nu numai celor care executã lucrãrile, dar ºi micilor întreprinzãtori. Astfel cã, la fiecare semafor, ºoferii sunt asaltaþi de cerºetori, vânzãtori de ziare, ori oameni de bine, care cer bani în numele unor copii bolnavi. Situaþia a fost similarã ºi pe DN 66 între Petroºani ºi Haþeg, atât timp cât acolo s-au executat lucrãrile, iar acum, în zona Gorjului, cã doar acolo sunt acum lucrãri. Diana MITRACHE ªoferii spun însã, cã drumul e infernal. „Un drum pe care îl fãceam în vreo 35 de

minute, îl fac acum, în zilele în care se poate circula, în mai bine de o orã”, spune un ºofer care face la finele sãptãmânii drumuri între Petroºani ºi Târgu Jiu.

ªi cei care vin cu produse la piaþã la Petroºani recunosc cã fac mai mult timp pe drum, stau la ocazie dimineaþã devereme ºi sunt asaltaþi de

cerºetori. „E plin de cerºetori drumul. Cã vin la fiecare semafor. Nu ºtiu de unde apar ºi unde stau ei, dar sunt la fiecare oprire!. Ne asalteazã pur ºi simplu. De vinã sunt cei care le dau pomanã”, spune o pre-

Primarii fac front comun pentru Valea Jiului

rimarii din Valea Jiului vor face o solicitare cãtre firma care executã construcþia drumului de pe Defileu pentru schimbarea programului de lucru. Iniþiativa aparþine edilului ºef de la Petroºani. Luiza ANDRONACHE Primarul Petroºaniului continuã demersurile iniþiate sãptãmâna trecutã vizavi de închiderea drumului de pe Defileu, lucru ce afecteazã economia Vãii Jiului. Edilul încearcã sã gãseascã o soluþie în aºa fel încât zona sã nu aibã de suferit, dar nici firma care executã lucrarea de construcþie. „Am vorbit cu prefectul Sorin Vasilescu, care era la Bucureºti, ºi vom face o hârtie din partea tuturor primarilor pentru a gãsi soluþie împreunã cu constructorul ºi

CNADR-ul astfel încât sã diminuãm cumva acest program de lucru care presupune închiderea defileului trei zile pe sãptãmânã. Firma, sigur, nu cred cã nu ar avea deschidere, dar trebuie sã se încadreze într-un program, iar atunci, sigur, trebuie sã-ºi facã lucrãrile. Dar, sperãm sã gãsim o soluþie astfel încât sã fie afectatã cât mai puþin Valea Jiului din punct de vedere economic ºi al faptului cã acest drum este închis, iar cel spre Voineasa nu este reparat”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani.

De altfel pânã, niciun primar nu a aderat la aceastã iniþiativã, dar toþi vor fi întrebaþi dacã vor sã o facã. “ Nu am apucat sã vorbesc cu colegii mei, dar îi voi suna ºi îi voi întreba dacã vor

aproape de ora 18.00, când drumul trebuie sã se redeschidã, în zona Livezeni se creeazã un adevãrat ambuteiaj. Sute de maºini stau la coadã pentru a ajunge spre zona de sud a

sã se alãture acestui demers”, a mai precizat primarul Petroºaniului. Defileul Jiului va fi închis trei zile pe sãptãmânã, marþi, miercuri ºi joi pânã în luna noiembrie, iar durata lucrãrilor este de 48 de luni. ªi, din pãcate, în fiecare dupã-amiazã în zilele de restricþie,

þãrii. Mai rãu este cã în acest blocaj sunt prinºi ºi ºoferii care trebuie sã ajungã în partea de vest a Vãii Jiului. Orarul de transport al microbuzelor care circulã pe ruta Petroºani-Uricani este dat peste cap în aceste trei zile, iar cãlãtorii, pe bunã dreptate, sunt nervoºi.

cupeaþã din piaþã. „Afaceri” fac ºi cei care strâng bani, cu o

profitã la maxim de timpul în care acolo existã trafic. Mai ales

mapã în mâini pe care au o fotografie cu un copil bolnav. Astfel de practici prind la cei mai miloºi ºi afacerea prosperã. Artera rutierã din Defileul Jiului este închisã de marþi pânã joi pe timpul zilei, iar micii întreprinzãtori

cã maºinile stau la semafoare, aºa încât, dacã oamenii de afaceri din Valea Jiului s-au plâns de faptul cã le scade cifra de afaceri din cauza lucrãrilor din defileu, alþii profitã la maxim ºi, probabil cã au ºi profit.

4 Actualitate

opþi albe ºi reci în care sunt expuse unor pericole ce la un moment dat par iminente. Pentru câºtigarea unui ban cu care sã-ºi creascã proprii copii, unele femei îºi petrec noaptea în plinã stradã, acolo unde pot deveni în orice moment victime. Maximilian GÂNJU Zgribulite ºi stãpânite de teamã. Muncesc noapte de

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Iulie 2013

Meserii nocturne noapte la marginea ºoselei. Acestea sunt câteva caracteristici ale acelor femei al cãror program de lucru începe dupã lãsarea serii. Deºi împart aceeaºi ºosea de centurã, situaþiile lor sunt total diferite. Unele dintre ele sunt mai norocoase. Câºtigã banii pentru ziua de mâine, într-un mod ortodox. Dupã ce în timpul zilei sunt mame gospodine, noaptea preiau rolul de paznic ºi negustor. „Venim pentru bani , nu venim de drag. Cât e de greu? Plouã, frig, noi stãm aici. Nu conteazã. Nu dormi, cã n-ai cum sã dormi, cã-þi furã pepenii. Vine unul ºi-þi

dã în cap pentru un pepene”, spune una dintre tinerele care vând pepeni pe ºoseaua de centurã a Petroºaniului.

ânzãtoare de plãceri

Pe aceeaºi marginea ºoselei de centurã, la numai câþiva zeci de metri, se aflã ºi practicantele celei mai vechi meserii de pe pãmânt. Sunt douã la un capãt

viaþa. De când se ºtiu practicã aceeaºi meserie: prostituþia. Rodica, una dintre fetele de la bordurã,

ªtrandurile din Valea Jiului ºi restul judeþului, verificate de inspectorii DSP

n judeþul Hunedoara existã circa 70 de ºtranduri ºi piscine funcþionale, care în zilele toride de varã, cel puþin, sunt luate cu asalt. Dintre acestea, 10 au fost deja verificate de reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã, iar în zilele urmãtoare urmeazã sã fie controlate ºi celelalte pentru ca siguranta si sanatatea oamenilor sa nu fie puse în pericol. Luiza ANDRONACHE

La nivel naþional, specialiºtii atrag atenþia cã existã o epidemie de conjunctivitã, dar din fericire, la noi în judeþ nu au fost înregistrate cazuri de astfel de îmbolnãviri. “Au început con-

PROGRAM TV - Luni, 15 Iulie 2013 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

al Petroºaniului ºi douã la celãlalt. Femeile uºoare îºi conºtientizeazã statutul, dar par incapabile sã facã ceva pentru a-ºi schimba

povesteºte cu seninãtate despre ocupaþia ei. „Ce sã facem, trebuie sã muncim, sã dau în cap la unul? Eu m-am sãturat ºi bãtutã ºi …. ºi cu banii luaþi. Eu de mic copil am crescut pe strãzi. ªoferii m-au crescut, ºoferii m-au …, ei miau dat bani. Ce sã fac asta mi-a fost soarta de mic copil”, povesteºte de aceastã datã una dintre prostituatele care fac centura Petroºaniului.

troalele la tot ceea ce înseamnã bazine de înot, atât închise, cât ºi cele deschise de tip piscinã. Este un control tematic în cadrul celor date de Ministerul Sãnãtãþii ºi se va desfãºura pe întreaga perioadã a verii. Se va vedea dacã unitatea este verificatã din punct de vedere sanitar, dacã existã registru în care se înregistreazã în fiecare zi valoarea clorului rezidual activ, dacã existã plãcuþe avertizoare cu adâncimea bazinului

sau dacã existã ºi punct sanitar”, a declarat dr. Cecilia Birãu, director adjunct DSP Hunedoara. De asemenea, ºi personalul ºtrandurilor

sau complexurilor acvatice trebuie sã fie cu analizele la zi. În Valea Jiului, la acest moment sunt patru ºtranduri funcþionale, dar care nu au prea fost vizitate în ultimele douã sãptãmâni, cel puþin, din cauza vremii ploiase. Într-o zi cu soare, în aceste complexuri pur ºi simplu nu mai ai loc dacã nu mergi de dimineaþã. Cele patru ºtranduri sunt la Complexul 3D Aqua, la Complexul Casa de Vis, la Vulcan, la Preparaþia Coroieºti ºi în Lupeni, la Comexim. Dincolo de acest lucru, însã, un pericol de îmbolnãvire deloc de neglijat îl reprezintã scãldatul în lacurile ºi apele curgãtoare de pe raza Vãii.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Iulie 2013

Bazele salvamont din Retezat, ”înþepenite” de litigiile din teren

ouã dintre bazele salvamont ºi refugiile montane din Retezat nu au fost realizate. Consiliul Judeþean Hunedoara a publicat lista cu obiectivele de investiþii realizate pânã în anil 2012. Printre acestea se numãrã ºi realizarea unor baze salvamont în munþii Retezat însã contractul nu a fost dus la îndeplinire din cauza unor dispute pe bucãþile de teren. 7 baze salvamont ºi refugii montane ar fi trebuit sã fie realizate în cadrul proiectului iniþiat de Consiliul Judeþean Hunedoara. Monika BACIU

Socoteala de la judeþ nu s-a potrivit cu cea din vârful muntelui. Astfel, atât pentru lotul 4 din Petrele cât ºi pentru Bucura contractul a expirat, lucrãrile au fost

neîncepute din cauza unor litigii în teren. Proiectul început în Retezat prevede finalizarea a ºapte baze ºi refugii montane în zonele Râuºor, Poiana Pelegii, Stâna de Râu, Baleia, Paltina-Buta,

Pietrele ºi Bucura. Proiectul a fost depus la minister în anul 2006 de cãtre Asociaþia Naþionalã a Salvatorilor Montani din România (ANSMR), proiect ce a prevãzut refacerea, reamenajarea ºi construirea

Mamaia, fãrã Valea Jiului acest an, la Festivalul Naþional de Creaþie ºi Înici nInterpretare „Mamaia Copiilor” nu a fost prezent un cântãreþ din Valea Jiului. Dupã cum a precizat Eugen Munteanu, cel care-i pregãteºte pe micii interpreþi din zonã, problema financiarã a fost cea care i-a determinat pe pãrinþii copiilor sã nu-i înscrie nici mãcar la etapele de preselecþie. Mircea NISTOR „Problema financiarã ºi-a spus cuvântul. Ne pare rãu cã nu am ajuns la festival dar sperãm cã anul viitor va fi mai bun ºi vom fi prezenþi, din nou, la

Practicã în Turcia

âþiva elevi de la Colegiul Economic „Hermes” din Petroºani ºi-au fãcut practica în Turcia, în staþiunea turisticã Manisa. Cei 7 liceeni, elevi în clasa a XI-a la specializarea tehnician în domeniul hotelier, au lucrat timp de aproape 2 sãptãmâni în 2 hoteluri din respectiva staþiune. Mircea NISTOR „Certificatul pe care l-au primit elevii la încheierea perioadei de practicã este unul recunoscut pe plan naþional ºi internaþional. Prin urmare, îºi vor putea continua

pregãtirea ºi chiar vor putea sã lucreze în spaþiul european, cu condiþia sã fie selectaþi ºi sã fie eligibili”, a spus profesoara Mihaela Tetileanu, responsabilul cu proiectele europene în cadrul Colegiului Economic „Hermes” Petroºani. Din Turcia, cei 7

refugiilor de altitudine. În judeþul Hunedoara au intrat în acest proiect ºapte puncte de instalare. Astfel, au fost construite refugii la

concursul de muzicã uºoarã de pe Litoral. Dacã nu am participat la Mamaia Copiilor, în schimb, în ultima perioadã am fost prezenþi la alte festivaluri, mai aproape de Valea Jiului, unde efortul financiar de participare a fost mai redus. ªi am obþinut rezultate foarte bune”, a declarat Eugen Munteanu, referent muzical în Cadrul Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani. De menþionat ar fi faptul cã de-a lungul anilor anteriori copiii

elevi s-au întors cu noi cunoºtinþe în meseria pentru care se pregãtesc dar ºi cu bani, câºtigaþi în cele 2 sãptãmâni de muncã.

Stâna de Râu, Baleia, Buta, Pietrele ºi Râuºor, iar refugiile de la Poiana Pelegii ºi Bucura au fost refãcute ºi reamenajate.

din Valea Jiului au câºtigat o salbã importantã de medalii ºi premii la concursul care în acest an a fost organizat în Constanþa. Printre

acestea, la loc de cinste, se aflã marele trofeu „Mamaia Copiilor”, câºtigat de cãtre Kinga Farkaº din Lupeni.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Iulie 2013

Drum nefinalizat din cauza unei sume simbolice

rum realizat în proporþie de aproape 100%, însã nefinalizat din lipsã de fonduri. Drumul tehnologic de la Petrila pare sã nu mai fie finalizat în întregime. Monika BACIU

Lucrãrile sunt realizate în proporþie de 99,9% dupã cum spune edilul localitãþii, însã pentru acest an nu au fost alocate fondurile necesare astfel încât sã fie tãiatã panglica. ”Drumul de centurã al oraºului este practic drumul tehnologic al oraºului Petrila. Este finalizat în proporþie de 99,9%, nu i s-a aprobat Conversminului niciun leu anu acesta am fãcut demersuri ºi telefonice

ºi scrise atât la Vonvesmin cât ºi la Ministerul Economiei, nu am primit niciun rãspuns, practic ar trebui sã fie prins în buget pentru Conversmin pentru acest obiectiv, un leu pentru a se putea pune în funcþiune ºi sã poatã fi folosit de cãtre administraþia localã de la Petrila”, declarã primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel. Suma una simbolicã, necesarã pentru finalizarea investiþiei nu poate fi alocatã din

PNL-iºtii, tot mai puþini

acã în urmã cu câþiva ani, în Consiliul Local al Municipiului Petroºani, activau 4 consilieri din partea PNL, acum, numãrul acestora s-a redus la doar 2. Respectiv, Petru Drãgoescu ºi Dorina Niþã, actualul viceprimar al localitãþii. Mircea NISTOR „Da, suntem acum doar doi consilieri PNL, comparativ cu 4, în urmã cu 2 ani. Glumind, aº putea spune cã suntem mai puþini dar, mai buni. Ultimul post de consilier pe care l-am pier-

dut este cel câºtigat de Alin Simota, în urma alegerilor locale de anul trecut, care trece printr-o perioadã mai puþin fastã. Mai exact, a fost arestat, a fost exclus din funcþia de vicepreºedinte al PNL Hunedoara ºi cea de

bugetul local. ”Nu se poate aloca din bugetul local pentru cã nu este investiþia noastrã, este investiþia Conversminului, noi am colaborat bine cu acesta dar ºi cu constructorul care a elaborat acest

Defileul rãmâne închis, dar se reparã DN 7A

emersurile autoritãþilor din Valea Jiului pentru gãsirea unei soluþii vizavi de programul de închidere a drumului de pe Defileu, ar putea fi în zadar. ªeful de la Drumurile Naþionale, sectorul Tg Jiu, a fost în Valea Jiului la sfârºitul sãptãmânii trecute pentru a se întâlni cu autoritãþile locale ºi reprezentanþii firmei spaniole care se ocupã de construcþia drumului. Luiza ANDRONACHE

La finalul discuþiilor, el a precizat cã orarul de închidere a circulaþiei rãmâne acelaºi, iar asta din mai multe considerente. “ Nu se poate sub nicio formã micºora programul, pentru cã s-ar consilier local la Petroºani. Din acest motiv PNL a pierdut un loc de consilier în CL Petroºani care urmeazã a le reveni colegilor din USL, respectiv celor de la PSD”, a declarat Dorina Niþã, preºedintele interimar al PNL Petroºani. Dupã „dispariþia” lui Alin Simota din Consiliul Local al municipiului Petroºani, componenþa (pe formaþiuni politice) a acestuia va fi urmãtoarea (cu începere din luna septembrie): PDL – 8 membri, PSD – 6 membri, PNL ºi PP-DD – câte 2 membri ºi UNPR – 1 membru.

drum dar investiþia este a ministerului Economiei prin Conversmin Bucureºti. Este vorba de o sumã simbolicã doar pentru a putea fi prins în lista de investiþii pentru a se putea face recepþia la terminatea

lucrãrilor ºi punerea în funcþiune”, mai spune sursa citatã. ªoseaua de centurã a fost gânditã ca o ºosea destinatã traficului greu ºi este amplasatã de-a lungul albiei Jiului de Est. În tot acest timp, autovehiculele cu gabarit depãºit tranziteazã în continuare localitatea. Proiectul pentru realizarea drumului tehnologic are o valoare aproximativã de 1,5 milioane euro, iar lucrãrile au presupus realizarea a 4 kilometri de drum între Petroºani ºi zona Primãriei Petrila, fãcând parte dintr-un proiect de ecologizare a canalului Predoni.

întârzia cu execuþia ºi prelungirea termenului. De sãptãmâna viitoare urmeazã sã se facã derocãri masive, pentru cã drumul s-a surpat foarte mult ºi a fost nevoie sã se meargã mai în munte ºi sã se facã benzi ocolitoare în zona podeþelor ”,

ne-a declarat Ion Tudor, ºef Departamentul de Drumuri Naþionale Tg Jiu. Una din nemulþumirile invocate de edilii din Valea Jiului, a fost aceea cã drumul cel mai scurt, ca rutã ocolitoare spre sudul þãrii, adicã DN7A, este plin de gropi,

pe partea judeþului Hunedoara, cel puþin. Astfel, reprezentanii de la Drumurile Naþionale au fost vineri dupãamniaza spre Voineasa pe acest drum ºi au promis cã în perioada ime-

diat urmãtoare vor începe lucrãri de reparaþii aici pentru confortul ºoferilor. Cât priveºte Defileul Jiului, în data de 6 august, deºi este o zi de marþi, drumul va fi deschis, pentru cã Mãnãstirea Lainici îºi sãrbãtoreºte hramul.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Iulie 2013

Imobiliarele „paralizate” de certificatele energetice

ai este mai puþin de o sãptãmânã pânã când certificatele energetice vor fi obligatorii. Din 20 iulie, nicio tranzacþie imobiliarã nu se va mai face fãrã acest act. Asta ar putea trage ºi mai mult în jos piaþa imobiliarã din Valea Jiului. Diana MITRACHE În contextul actual în care de ani buni nu se mai fac tranztacþii avantajoase pe piþa imobiliarã, iar în Valea Jiului vânzãrile de case au înregistrat o adevãratã prãbuºire, certificatele energetice vin sã îi doboare ºi mai mult pe vânzãtori. Dacã pânã acum aveau de gãsit un cumpãrãtor care sã le accepte preþul, acum vânzãtorii mai au o cheltuialã în plus. Este

vorba despre certificatul energetic,pe care orice vânzãtor imobiliar trebuie sã îl deþinã din 20 iulie. „Acest act va aduce o nouã stagnare. Vânzãtorul va mai avea o cheltuialã în plus, iar la contractele pentru prima casã va fi ºi mai greu. Nu cred cã va fi mai rãu ca înainte, cã tot în stagnare am fost, dar va fi o nouã cheltuialã”, spune un agent imobiliar din Petroºani. Din 20 iulie 2013 fiecare proprietar va fi

obligat sã punã la dispoziþia potenþialului cumpãrãtor sau chiriaº, dupã caz, anterior perfectãrii contractului, o copie de pe certificatul energetic. Altfel contractele de vânzarecumpãrare sau închiriere sunt , potrivit prevederilor Codului civil, relativ nule. Eficienþa energeticã a început sã fie un punct important adus în discuþie de cãtre potenþialii chiriaºi ºi cumpãrãtori de spaþii de birouri, în contextul

atenþiei speciale acordate în ultimii trei ani cheltuielilor de mentenanþã ale clãdirii ºi optimizãrii acestora. „ªi în anii anteriori ne-am confruntat cu astfel de „pretenþii” din partea cumpãrãtorilor, care se interesau de calitatea pereþilor,a geamurilor, doar cã nu exista un act care sã ateste acest lucru.

Fermierii, urmãriþi prin satelit A

proape 7 milioane de lei cheltuieºte APIA pentru controlul prin teledetecþie, acþiune menitã sã-i prindã pe fermierii care triºeazã. Verificãrile în teren sunt în plinã desfãºurare, iar în judeþul Hunedoara au fost deja descoperite nereguli, din fericire nu grave. Carmen COSMAN Cei care vor sã triºeze pe teren, dar beneficiazã de subvenþii pentru agriculturã, ar trebui sã se gândeascã de douã ori, pentru cã riscã sã fie prinºi ºi sancþionaþi. Reprezentanþii APIA au achiziþionat deja, pentru suma de 6,898 milioane de lei noi servicii de control prin teledetecþie a cererilor de plata pe suprafaþã, pentru campania agricolã din 2013 ºi 2014. Practic, controlul prin teledetecþie se bazeazã pe captarea radiaþiilor emise în spectrul vizibil ºi invizibil de plante în mai multe benzi spectrale, care sunt trimise cãtre detectori specifici amplasaþi pe plat-

forme satelitare. Semnalele electromagnetice captate sunt înregistrate ºi apoi transmise la sol. Reprezentanþii APIA explicã faptul cã fiecare tip de culturã are rãspuns diferit în funcþie de zona spectralã cercetatã, deci probabilitatea de eroare este redusã în cazul în care fermierul a identificat corect pe schiþele întocmite de el, parcelele pe care le exploateazã. Achiziþionarea acestor servicii au drept scopverificarea corectitudinii solicitãrilor de platã. Pentru campania anului 2013 vor fi verificaþi între 60.000 ºi 70.000 de fermieri,

iar pentru 2014 se menþin aceste valori, fiind vizat direct ºi judeþul Hunedoara sau, mai precis, beneficiarii de subvenþii de aici. De precizat cã în Hunedoara oficialii APIA au demarat deja controalele în teren, pentru a verifica corectitudinea informaþiilor furnizate de fermieri ºi au fost deja descoperite deficienþe. Este vorba despre nereguli în ceea ce priveºte lipsa la suprafaþa agricolã declaratã ori lipsa caietelor de agromediu. Controalele vor fi finalizate în luna septembrie a acestui an. Sancþiunile aplicate variazã în funcþie de gravitatea neregulilor descoperite.

Acum va fi acest certificat energetic ºi oamenii vor ºti mai bine ce cumpãrã”, a mai adãugat agentul imobiliar. Obligativitatea certificatului energetic a fost introdusã prin Legea 159/2013, publicatã recent în Monitorul Oficial, pentru modificarea ºi completarea Legii 372/2005 privind performanþa energeticã a clãdirilor. Noua lege prevede ca pentru clãdirile sau unitãþile de clãdire care se vând sau se închiriazã, investitorul/proprietarul/ad ministratorul este obligat sã punã la dispoziþia potenþialului cumpãrãtor sau chiriaº, dupã caz, anterior perfectãrii contractului, o copie de pe certificat, astfel

încât acesta sã ia cunoºtinþã despre performanþa energeticã a clãdirii. La încheierea contractului de vânzare-cumpãrare proprietarul are obligaþia de a transmite certificatul, în original, noului proprietar. De asemenea, la data înregistrãrii contractului de vânzarecumpãrare, respectiv de închiriere, proprietarul are obligaþia de a depune la organul fiscal competent o copie de pe certificat, iar originalul va rãmâne în posesia proprietarului. Preþul unui certificat energetic începe de la 200 euro + Tva, pentru apartamente ºi vile cu suprafaþã pânã în 200 mp. În acest caz, beneficiarul trebuie sã punã la dispoziþia auditorului informaþii cu privire la materialele din care este realizatã casa, date cu privire la perioda în care a fost construitã, planurile imobilului cu precizarea orientãrii cardinale, date cu privire la consumurile lunare de apã caldã ºi cele anuale de energie pentru încãlzirea imobilului, numãrul de utilizatori, etc...

8 Life&Style

e la începutul anului mi-am rezervat un loc în Paradisul Raiului. Se cheamã Royal Adam ºi Eva Resort, iar titlul nu e deloc pompos în condiþiile în care absolut tot ceea ce se întâmplã acolo e fãcut sub simbolistica Raiului. Mãrul pãcatului, drãcuºorii ispititori, îngeraºii care te întâmpinã la sosire ºi la plecare, precum ºi petrecerile, întãresc ceea ce doar bãnuiam în ianuarie: resortul Adam ºi Eva din Belek, Antalya, e Raiul pe Pãmânt. Aºa gândesc ºi turcii, care, spre deosebire de noi, românii cu ieºire la Marea Neagrã, au învãþat rapid sã fie pe placul turiºtilor dornici de relaxare 7 zile pe an.

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Iulie 2013

Mi-am rezervat un loc în Rai! „A

room în Heaven”

Situat pe malul Mediteranei, la câteva zeci de minute distanþã de aeroportul din Antalya, resortul este o oazã de verdeaþã, cu grãdini amenajate de specialiºti, cu mulþi meri stilizaþi, care sã dea impresia Raiului, aºa cum l-au gândit cei care au creat acest tip de entertainment. Iar acolo, printre mulþi ruºi, englezi ºi francezi, am gãsit ºi români. Aproape toþi aveau aceeaºi întrebare: Noi de ce nu putem face la fel, la Marea Neagrã? „Nu e ca la noi!”, am primit un rãspuns într-una dintre zilele în care, cu farfuria în mânã, îmi cãutam ceva de mâncare într-un

restaurant imens, înþesat cu bunãtãþi ºi turci îmbrãcaþi elegant, gata sã te serveascã cu orice ai pofti. ªi, într-adevãr, nu e ca la noi. Nici plaja nu e ca la noi, dar Turcia – un popor de musulmani, care anul

trecut a avut o creºtere economicã semnificativã, în condiþiile în care întreaga lume a fost în recesiune – a înþeles cã turismul e manã cereascã venitã probabil de la Alah ºi l-au exploatat la maxim în

favoarea lor. Paradisul din resortul Adam ºi Eva îþi face o impresie foarte bunã, încã de la sosirea în resort, când dupã primirea cu îngeraºi echipaþi cu aripioare, te preiau niºte

drãcuºori roºii ce te conduc în camera rezervatã cu vedere la Meditarana. Totul este acoperit cu oglinzi ºi oriunde ai întoarce capul te trezeºti reflectat în mii de exemplare. Camerele au mobilier alb, iar între cele 3 paturi din interior: unul pentru somn, altul pentru relaxare ºi al treilea situat în balcon pentru a admira grãdinile Raiului – este o vanã imensã cu jacuzzi. În plus, pentru cei somnoroºi, care nu vor sã vadã dimineaþa devreme soarele, existã jaluzele, iar lumina interioarã poate fi reglatã prin telecomandã în culorile curcubeului. Totul a fost gândit special pentru turiºti ºi, dacã þinem cont cã, la final, dacã tragi linie ºi scazi costul transportului cu avionul, ajungi la o sumã comparabilã, dacã nu chiar mai micã, decât cea pe care ai plãti-o pe litoralul românesc, atunci întrebarea

„De ce la noi nu e la fel?”, e absolut fireascã.

etreceri cu îngeraºi ºi multe ispite Petrecerile din Antalya sunt bine cunoscute de cei care au ajuns vreodatã în Turcia, însã, în paradisul din Belek încep, searã de searã, cu focuri de artificii. Fie cã sunt pe plajã, pe

ponton, sau la piscinã, toate au rolul de a-i antrena pe turiºti în scenariul gândit de trupa care asigurã buna dispoziþie, venitã tocmai din minunata Rusie. Am fost invitaþi pe ponton la o petrecere cu drãcuºori ºi toatã suflarea care a vrut sã vinã, a primit corniþe diavoleºti cu care s-a luminat atmosfera obscurã creatã. Acolo au dansat pânã spre miezul nopþii rusoaicele atât de admirate pe timpul zilei, la piscinã, unde, de asemenea au asigurat asistenþã turiºtilor ºi jocuri antrenante.

Au fost petreceri bazatre pe lasere ºi lumini care au inundat plaja ºi întreaga staþiune, dar ºi în interior, acolo unde în „Atrium” – o construcþie imensã înaltã cât 3 etaje ºi lungã de zeci de metri, existã un bar alb, pe care au urcat rusoaiecele dansatoare . Tema aleasã a fost alta în fiecare searã ºi am participat la „electric party” – un soi de petrecere electrizantã, unde fiecare a primit o brãþarã în culori electrice, pentru a ne gãsi prin întuneric. În plus, trupa de dansatoare, condusã de un travestit, a aruncat asistenþa în aer în momentul în care a început dansul pe bar. A urmat o altã searã cu îngeraºi pe bar, sau alta cu piraþi.

încearcã acum introducerea acestui sistem, însã, mai avem multe de învãþat de la musulmani! În plus, din loc în loc, pe mici insule sunt ºefi bucãtari

Coctailurile fac ºi ele deliciul celor sosiþi în Turcia ºi sunt la discreþie, atât cât sã îi mulþumeascã chiar ºi pe cei mai înrâiþi bãutori.

care pregãtesc farfurii special create pentru încântarea ochiului, dar ºi a papilelor gustative. La toate se adaugã bucãtãria tradiþionalã, iar turcii aduc în locul de plajã, câteva femei care ºtiu sã îþi facã pe loc mici plãcinþele pe plitã, umplute cu nucã, brânzã, spanac ºi alte bunãtãþi, dupã cum alege fiecare. Iar la acest gen de mâncare se serveºte un pahar de aeran (iaurt cu sare ºi diluat cu apã).

Paradisul din complexul Adam & Eva este gustat de mii de turiºti ºi Turcia prosperã datoritã sistemului pe care ºi l-au creat special pentru a-i încânta. Avioanele poposesc cu sutele pe aeroporturile din zona litoralului ºi decolãrile sunt întârziate chiar ºi zece minute de traficul aerian infernal, care le aduce turcilor venituri considerabile din turism.

ucãtãrie ridicatã la rang de artã Mâncarea în restaurantele turceºti pe sistemul all-

inclusive i-a atras mereu pe românii care au vrut o vacanþã fãrã grija restaurantelor, dar ceea ce ºtiu sã facã cei de la Adam ºi Eva e ridicat la nivel de artã culinarã. Acolo, bucãtarii îmbrãcaþi elegant, gãtesc felurile principale în faþa turiºtilor, iar cofetãriile sunt peste tot, deschise aproape non stop, pentru cei care vor sã se serveascã cu bunãtãþi. Nimeni nu pleacã fãrã câteva kilograme în plus de acolo, iar asta chiar dacã nu poþi mânca mai mult ca de obicei. Pe litoralul românesc se

Diana MITRACHE

8 Life&Style

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Iulie 2013

Mi-am rezervat un loc în Rai! „A

room în Heaven”

favoarea lor. Paradisul din resortul Adam ºi Eva îþi face o impresie foarte bunã, încã de la sosirea în resort, când dupã primirea cu îngeraºi echipaþi cu aripioare, te preiau niºte

„De ce la noi nu e la fel?”, e absolut fireascã.

încearcã acum introducerea acestui sistem, însã, mai avem multe de învãþat de la musulmani! În plus, din loc în loc, pe mici insule sunt ºefi bucãtari

Coctailurile fac ºi ele deliciul celor sosiþi în Turcia ºi sunt la discreþie, atât cât sã îi mulþumeascã chiar ºi pe cei mai înrâiþi bãutori.

ucãtãrie ridicatã la rang de artã Mâncarea în restaurantele turceºti pe sistemul all-

Diana MITRACHE

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Iulie 2013

Mii de somaþii de platã ºi peste 180 de dosare înaintate instanþei pentru recuperarea datoriilor unar, SC Apa Serv Valea Jiului SA L expediazã mii de somaþii de debranºare cãtre datornici, iar cei mai mulþi abonaþi plãtesc facturile doar atunci când se vãd ameninþaþi. În plus de asta, se fac ºi sute de dosare care se înainteazã instanþei, ca o ultimã formã de recuperare a creanþelor. Societatea furnizoare de apã potabilã din Valea Jiului continuã sã punã piciorul în prag din cauza datori-

ilor enorme pe care le are de recuperat de la consumatori. Conform unei situaþii solicitate de cotidi-

anul nostru ºi transmisã de biroul de presã al Apa Serv Valea Jiului, lunar se trimit aproximativ 950 de somaþii de platã ºi debranºare pentru utilizatorii casnici cu debite mai vechi de 45 de zile. ªi, de asemenea, în privinþa agenþilor economici, situaþia este la fel, în sensul cã în ultimele douã luni, mai

ºi iunie, s-au expediat aproape 80 de somaþii. “Obiectivul nostru nu este sã debranºãm oamenii, ci sã-i determinãm sã-ºi plãteascã apa pe care o consumã. Dar, este singura modalitate prin care oamenii trebuie sã înþeleagã sã plãteascã apa ºi vorbesc în principal de cei care nu au fãcut-o de ani de zile.

Din acest motiv, numãrul somaþiilor este atât de mare. Noi facem tot posibilul sã ne înþelegem amiabil, mergem la fiecare la uºã ºi explicãm cã apa trebuie plãtitã”, a declarat Costel Avram, director SC Apa Serv Valea Jiului SA. De altfel, societatea furnizoare de apã, în ultimele douã luni a

Amendaþi, dar, nu prea. Ba chiar, mai deloc... eprezentanþii primãriilor R din Valea Jiului au aplicat (dar nu prea) amenzi conforme cu prevederile unora dintre legile în vigoare. Printre acestea se numãrã cele privind conturbarea liniºtii publice, strângerea

„resturilor” lãsate în urmã de cãtre animalele de companie sau asigurarea „obligatorie” a locuinþelor. „În acest caz nu am aplicat, deocamdatã, nicio sancþiune contravenþionalã. Avem legea, avem stipulat cine urmeazã sã aplice amenzile, dar nu am acordat încã vreo sancþiune. Le recomandãm însã oame-

nilor sã încheie astfel de asigurãri pentru cã ei vor fi primii beneficiari ai acestora. În caz contrar, cândva, vor fi nevoiþi sã plãteascã amenzi care ar putea fi mai mari, ca valoare, decât o asigurare”, a precizat unul dintre secretarii primãriilor din Valea Jiului. În ceea ce priveºte tulburarea liniºtii publice de cãtre deþinãtorii de restaurante sau terase, pe ici-pe-colo, au mai fost aplicate o serie de sancþiuni. Niciuna, însã, în acest an. „În acest caz, sancþiunile pentru tulburarea liniºtii publice sunt aplicate de cãtre poliþiºtii din fiecare oraº sau municipiu. Cele mai

numeroase sancþiuni s-au datorat depãºirii nivelului de zgomot sau

al celui al orei de funcþionare. În urma avertismentelor sau

încheiat 82 de angajamente de platã ºi a convocat, în vederea concilierii prealabile, un numãr de 412 abonaþi casnici. Totuºi, sunt ºi beneficiari care nu înþeleg cã apa trebuie plãtitã ºi aºa s-a ajuns în situaþia în care a fost înaintat Biroului Juridic în vederea soluþionãrii în justiþie, un numãr de 181 de dosare pentru recuperarea datoriilor. În ultimele douã luni, mai ºi iunie, aproape 200 de abonaþi au rãmas fãrã apã, dintre care 136 casnici cu branºamente separate, 40 de scãri de bloc, 6 în cadrul gospodãriilor individuale ºi 10 agenþi economici. Luiza ANDRONACHE amenzilor primite, patronii de restaurante sau terase au fost nevoiþi sã-ºi reducã programul de funcþionare sau chiar sã-ºi suspende activitatea”, a declarat un alt reprezentant al unei primãrii din zonã. În acest din urmã caz, totuºi, a mai fost redus programul de activitate sau suspendatã autorizaþia de funcþionare ºi de-a lungul anilor anteriori. Nu pentru prea mult timp însã, deoarece oameni suntem, iar o mânã se spalã pe alta. ªi, amândouã, obrazul... Mir cea NISTOR

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Iulie 2013

Criterii stricte pentru înfiinþarea parcurilor industriale Î

nfiinþarea parcurilor industriale, condiþii publicate în Monitorul Oficial. În Monitorul Oficial au fost publicate normele de înfiinþare a parcurilor industriale. Monika BACIU Acestea pot fi înfiinþate atât de administraþiile publice cât ºi de orice persoanã fie ea chiar ºi din afara þãrii. Printre condiþiile importante pentru înfiinþarea parcurilor industriale se numãrã ºi criteriile de eligibilitate a suprafeþei de teren pe care urmeazã a fi realizat un astfel de obiectiv. Astfel, cei care vor sã înfiinþeze un parc industrial trebuie sã aibã în

vedere locaþia acestuia. Terenul trebuie sã aibã acces la un drum european ºi/sau naþional ºi/sau judeþean ºi/sau ºosele ocolitoare de centurã, suprafaþa compactã a acestuia trebuie sã fie de cel puþin 5 hectare cu excepþia suprafeþelor traversate de cãi de transport ºi terenul nu trebuie sã fie afectat de nicio sarcinã tabularã, dezmembrãmânt al dreptului de proprietate privatã, ipotecã, mãsurã asigurãto-

rie sau procedurã de executare silitã. Competenþa de soluþionare a cererii de acordare a titlului de parc industrial revine Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, prin intermediul direcþiei de specialitate. Vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Ioan Rus, apreciazã faptul cã zona Vãii Jiului este un pol al sãrãciei din punctul de vedere al parcurilor industriale. Acesta precizeazã cã ar trebui ca toþi factorii decizionali sã îºi dea mâna pentru a realiza astfel de spaþii de producþie.

Fuziune finalizatã. CEH a absorbit ºi minele viabile

omplexul Energetic Hunedoara, societate deþinutã în totalitate de statul român, a absorbit Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani. Anunþul a fost fãcut de casa de avocaturã care a asistat fuziunea, respectiv Zamfirescu Racoþi & Partners (ZRP). Carmen COSMAN Odatã cu încheierea formalitãþilor la Registrul Comerþului, Complexul Energetic Hunedoara S.A. include Termocentralele Mintia ºi Paroºeni, precum ºi minele viabile de cãrbune Vulcan, Lonea, Livezeni ºi Lupeni, ºi are ca obiect principal de activitate producerea ºi furnizarea energiei electrice ºi termice ºi exploatarea minelor de huilã. Prin finalizarea acestei fuziuni, au mai spus cei de la ZRP, societatea integratã energie-mine sperã sã îºi eficientizeze activitatea, sã reducã semnificativ costurile de producþie ºi sã îºi consolideze poziþia în cadrul sistemului energetic din România. „Nu a fost o misiune uºoarã, cu atât mai mult cu cât operaþiunea a necesitat autorizarea prealabilã de cãtre Consiliul Concurenþei. Un astfel de demers presupune o muncã laborioasã ºi o bunã cunoaºtere a domeniilor în care societãþile implicate îºi desfãºoarã activitatea. Mai mult, atunci când fuziunea nu se realizeazã intra-grup, provocãrile sporesc: fiecare entitate încearcã, în mod firesc, sã îºi prezerve interesele ºi sã îºi impunã viz-

iunea, au loc negocieri, trebuie regândite structuri organizatorice ºi mecanisme decizionale care sã convinã ambelor pãrþi’, au precizat într-un comunicat dat publicitãþii cei de la ZRP. Complexul Energetic Hunedoara a luat fiinþã la 1 noiembrie 2012, în urma fuziunii societãþilor Electrocentrale Deva ºi Electrocentrale Paroºeni. Capitalul social al CE Hunedoara S.A. este de 203.396.080 lei ºi este deþinut de statul român prin Ministerul Economiei în proporþie de 100%. Societatea este consideratã singurul mare producãtor de energie electricã din zona de centru ºi nord-vest a þãrii ºi înglobeazã acum ºi cele patru mine viabile din Valea Jiului, respectiv Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni.

”Sunt zone industrilale în Valea Jiului care ar trebui trecute la primarii ºi pe baza fondurilor europene sã fie reabilitate. Sã se creeze parcuri industriale pentru cã acolo sunt toate utilajele pentru o

desfãºurare bunã a lucrului. Regiunea de vest se formeazã cu un pol al bogãþiei în partea de vest ºi cu unul al sãrãciei în partea de est”, a mai spus Ioan Rus. La nivel naþional au loc dezbateri privind reindustrializarea României ºi înfiinþarea de parcuri industriale. Varujan Vosganian a precizat cã are în vedere înfiinþarea de parcuri industriale ºi în Valea Jiului.

12 Turism

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Iulie 2013

Potenþial turistic neexploatat

Judeþul Hunedoara ascunde un colþ de rai (VI)

udeþul Hunedoara este un colþ de rai, cu care natura a fost generoasã. Sunt nu mai puþin de 42 de arii protejate, unele prea puþin cunoscute sau puse în valoare. Carmen COSMAN

ALCARELE DIN DEALUL MÃGURA Este o arie naturalã protejatã de interes naþional (inclusã unui sit de interes comunitar pentru protecþia habitatelor ºi speciilor de animale sãlbatice), care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaþie naturalã, tip mixt) Cu o suprafaþã de 120 ha, rezervaþia este situatã în sudul Munþilor Metaliferi, pe teritoriul comunei Bãiþa. Ea prezintã un interes peisagistic, speologic, floristic ºi faunistic deosebit, datorat în mare parte formaþiunilor carstice pe care se aflã (peºteri cu faunã cavernicolã specificã, grote ºi doline cu numeroase vestigii paleolitice). Vegetaþia stâncãriilor cuprinde numeroase elemente termofile rare. În prezent, Asociaþia Clubul Sporturilor Montane Hunedoara în parteneriat cu Clubul Alpin Român – Secþia Deva deþin custodia acestei arii naturale protejate

HEILE MADEI

Este o arie naturalã protejatã de interes naþional (inclusã unui sit de interes comunitar pentru protecþia habitatelor ºi speciilor de animale sãlbatice), care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaþie naturalã, tip mixt) Cu o suprafaþã de 10 ha, rezervaþia se aflã în partea sud-esticã a Munþilor Metaliferi, la limita judeþului Hunedoara cu judeþul Alba, pe teritoriul comunei Balºa, de-a lungul vãii cu acelaºi nume. Cheile Madei (Mãzii), cu o valoare peisagisticã, floristicã, ºi speologicã deosebitã sunt formate pe calcare jurasice. Flora rezervaþiei este bogatã în elemente termofile, sudice si endemice..În prezent custodia acestei rezervaþii naturale, este deþinutã de Asociaþia deTurism Montan Kogaion-Orãºtie

ÂNAÞELE CU NARCISE NUCªOARA -

Este o altã arie naturalã protejatã de interes naþional, care corespunde categoriei a

prezent unui sit de interes comunitar pentru protecþia habitatelor naturale. Cu o suprafaþã de 20 ha rezervaþia este situatã la limita vesticã a judeþului Hunedoara, pe teritoriul comunei Zam. Pãdurea care o adãposteºte prezintã o mare diversitate de specii forestiere, având în etajul subarboretului ºi arbuºti xerotermi, calcifili, cum ar fi Ruscus aculeatus (ghimpele). Direcþia Silvicã Deva, prin Ocolul Silvic Dobra, deþine în prezent custodia acestei rezervaþii naturale

ALCARELE DE LA GODINEªTI

IV-a IUCN (rezervatie naturalã, tip botanic), inclusã Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului. Cu o suprafaþã de 20 ha, rezervaþia se aflã pe raza localitãþii Sãlaºu de Sus ºi reprezintã vestigiul unor strãvechi asociaþii hidrofile în care apare planta endemicã Peucedanum rochelianum. Aspectul peisagistic deosebit îl conferã prezenþa populaþiilor de narcise (Narcissus stellaris).

UFURILE CALCAROASE DIN VALEA BOBÂLNA -

Este o arie naturalã protejatã de interes naþional (inclusã unui sit de interes comunitar pentru protecþia habitatelor naturale), care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaþie naturalã, tip geologic) Cu o suprafaþã de 12,5 ha, rezervaþia este situatã pe teritoriul comunei Raportu Mare, satul Bobâlna, pe valea cu acelaºi nume. Pe sectorul din valea Bobâlna inclus în aria naturalã protejatã, la contactul dintre calcare ºi complexul cristalinului de Rapolt, apar izvoare termale, carbonatice,

datoritã cãrora în zonã existã o intensã activitate de depunere a carbonatului de calciu sub forma tufurilor calcaroase (cascade ºi praguri în talvegul pârâului, grote sãpate în tuful calcaros depus pe versanþii abrupþi). În prezent custodia acestei rezervaþii naturale, este deþinuã de Asociaþia Abeona-Orãºtie în parteneriat cu domnii Alexandru Cornel ºi Alexandru Florin.

ÃDUREA POJOGA -

Este o altã arie naturalã protejatã de interes naþional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervatie naturalã, tip botanic), inclusã în

Este o altã arie naturalã protejatã de interes naþional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervatie naturalã, tip mixt), inclusã în prezent unui sit de interes comunitar pentru protecþia habitatelor naturale. Cu o suprafaþã de 6 ha, rezervaþia se aflã în Munþii Metaliferi, în vestul judeþului Hunedoara, pe teritoriul comunei Zam. Relieful format pe calcare prezintã formaþiuni carstice tipice cu habitate dominate de florã termofilã ºi o bogatã faunã de pãsãri ºi chiroptere (lilieci). Direcþia Silvicã Deva, prin Ocolul Silvic Ilia, deþine în prezent custodia acestei rezervaþii naturale

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Iulie 2013

Stâna modernã din Retezat L

a 1400 de metri altitudine, în inima Retezatului, a fost amenajatã o construcþie modernã în care ciobanii pot sã-ºi prepare în condiþii igienice produsele obþinute din laptele muls de la oi. Stâna de la Scorota Seacã este la trei kilometri de zona Câmpul Mielului de pe DN66A, între culmile Scorota ºi Albele. Maximilian GÂNJU În Masivul Retezat a fost construitã prima stânã modernã care are apã curentã ºi energie electricã, ºi chiar dacã este un exemplu, o investiþie asemãnãtoare nu s-a mai fãcut în sudul Retezatului. Realizatã din lemn masiv are trei încãperi, apã curentã, energie electricã furnizatã cu ajutorul unui generator ºi, cel mai important, apã caldã pentru sterilizarea recipientelor în care se depoziteazã laptele. „Construcþia a fost gata în primãvara lui 2008, când s-a început activitatea la stâna ecologicã. Intenþia a fost pe cât posibil sã se respecte mediul înconjurãtor. Totul a fost adus de la o distanþã de circa trei kilometri în spate sau cu ajutorul animalelor”, spune unul dintre angajaþii stânei. La stânã sunt câteva sute de oi deþinute de locuitorii cãtunului Câmpu lui Neag din

zona oraºului Uricani, iar proprietarii spun cã s-au ghidat dupã normele moderne care prevãd un anumit numãr de animale. „Vechea stânã avea o singurã camerã ºi nu avea apã curentã. Ce sã mai vorbim de apã caldã. Acum, la noua stânã, avem chiuvete

pentru dimineaþa când mulgem oile. În rest

nu folosim lumina deloc. Avem un aparat de radio la stânã care merge pe baterii”, mai spun ciobanii. Faima stânei din Scorota

Seacã a ajuns pânã la urechile turiºtilor care viziteazã în aceastã perioadã munþii Retezat.

ºi apã rece tot timpul”, mai spun ciobanii din Scorota Seacã. În plus, stâna are ºi energie electricã produsã de un generator. „Încercãm sã le folosim cât mai puþin posibil pe timp de noapte când trebuie sã pregãtim vasele

O nouã generaþie traumatizatã în Valea Jiului

ii de copii ai foºtilor mineri care au plecat sã munceascã peste hotare îºi petrec copilãria la rude sau chiar singuri. Minorii „pãrãsiþi” de pãrinþii care îºi cautã bunãstarea peste hotare trãiesc adevãrate drame. Maximilian GÂNJU În anul 2008 erau identificaþi 2.500 de copii ai foºtilor mineri care au plecat sã munceascã peste hotare, iar statistica este în creºtere de la an la an. De dorul pãrinþilor, unii copii ajung chiar ºi la sinucidere, cum s-a mai întâmplat. Numãrul cel mai mare de copii cu pãrinþi la muncã în strãinãtate este înregistrat în zonele monoindustriale ale judeþului, cum ar fi Valea

Jiului. „Este o traumã, iar plecarea pãrinþilor îi poate afecta ºi psihic. Copiii sunt debusolaþi, nu au cu cine comunica pentru a-ºi putea spune problemele cu care se confruntã la ºcoalã, în societate sau chiar în grupul de prieteni”, spuneau specialiºtii. De cele mai multe ori, bunicii sau mãtuºile care se îngrijesc de copiii lãsaþi de pãrinþi în þarã sunt depãºiþi de situaþie ºi cer ajutorul

asistenþilor sociali. „În multe situaþii, persoanele în grija cãrora sunt lãsaþi copiii vin la Direcþie ºi cer ca instituþia sã preia minorii, pentru cã ele nu mai pot sã le îngrijeascã. Înainte sã plece, pãrinþii stabilesc cu rudele, cunoºtinþele sau vecinii cã vor trimite

lunar sume de bani pentru îngrijirea minorilor. De cele mai multe ori, astfel de înþelegeri nu sunt respectate. Se mai întâmplã ca pãrinþii sã îºi lase micuþii cu persoane foarte în vârstã, care nu îi pot îngriji”, spuneau asistenþii social.

14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Iulie 2013

9:50 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Legendele palatului: concubina regelui 11:10 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 11:50 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 12:30 România Turisticã Munþii Fãgãraº 13:00 Europa mea (r) 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Exclusiv în România (r) 16:45 Lumea modei 17:00 Vara pe val 17:30 09atitudine - Protecþia consumatorilor 17:40 Legendele palatului

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Cursa spre Witch Mountain 22:30 Vedete la apã (r)

9:30 Necunoscuta din umbrã 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Miss fata de la þarã (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Copiii Dunei

10:45 11:00 12:00 13:15 14:15 15:30 17:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Secta profitorilor (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Lecþie în naturã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Speed 2: Croazierã infernalã 23:00 Jocuri periculoase 2

21 martie *** 20 aprilie Intenþionaþi sã începeþi o activitate nouã, dar vã lipseºte simþul practic. Mai aºteptaþi. S-ar putea sã aveþi mici probleme de sãnãtate. Este ceva trecãtor, nu vã faceþi griji! Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã.

10:30 11:30 11:45 12:45 13:00 13:05 14:00 14:30 15:25 15:30 16:30 17:30 18:30

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge Doamne de poveste Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor Intrigi ºi seducþie

10:00 Draga mea prietenã La mare 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Vacanþa Mare (r) 21:30 Pe banii pãrinþilor (r) 23:00 Umbrele morþii

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 Moto GP 12:45 Ro MotorSport 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Ro MotorSport 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Moto GP 17:00 WTC IronMan 2013 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 FanatikShow 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:00 Ciclism 22:00 ªtirile Digi Sport 22:30 Moto GP

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Dimineaþa sunteþi foarte sensibil ºi nu sunteþi mulþumit de nimic. Încercaþi sã depãºiþi aceastã stare, pentru cã poate sã vã afecteze relaþiile cu familia ºi prietenii! Spre searã, primiþi veºti de la o rudã din altã localitate, dacã nu cumva chiar vã viziteazã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Se pare cã nu sunteþi foarte inspirat în ceea ce priveºte relaþiile sociale. Nu faceþi investiþii, chiar dacã vi se oferã ocazia. Relaþiile sentimentale trec printro perioadã favorabilã. Ar fi bine sã petreceþi dupã-amiaza cu persoanele mai tinere din familie. teleshopping Culoarea fericirii Destinul regelui Suflete pereche (r) Rãzboinicul (r) Copii contra pãrinþi (r) Specialiºti în sãnãtate Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Rãzboinicul

23 iulie *** 22 august

S-ar putea sã nu vã simþiþi în formã ºi sã nu puteþi termina ce aþi început. Nu este momentul sã vã asumaþi noi responsabilitãþi. Dupã-amiazã sunteþi invitat la o petrecere unde vã simþiþi foarte bine alãturi de partenerul de viaþã ºi de prieteni.

23 august *** 22 septembrie

S-ar putea azi sã nu staþi prea bine cu simþul practic. Evitaþi discuþiile în contradictoriu. Nu refuzaþi ajutorul celor din jur! Sfaturile unui prieten cu experienþã vã sunt de mare folos pentru a lua o decizie importantã în relaþiile sentimentale.

Dimineaþa este posibil sã aveþi mici dificultãþi pe plan sentimental, dar le puteþi rezolva cu calm. Cu o vorbã bunã, puteþi dezamorsa o discuþie pornitã din nimic. Deºi sunteþi nemulþumit de situaþia financiarã, aveþi rãbdare ºi evitaþi speculaþiile.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Se pare cã intuiþia nu prea vã ajutã astãzi. Þineþi cont de sfaturile unei persoane mai în vârstã din familie. Odihniþi-vã mai mult ºi cãutaþi sã vã destindeþi! În cursul serii, s-ar putea sã primiþi vizita unor prieteni de familie.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi acuzat de colegi cã nu sunteþi consecvent. Fiþi prudent, pentru cã astãzi aveþi tendinþa sã fiþi impulsiv. Dupã-amiazã primiþi o importantã sumã de bani.

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa aflaþi cã o cunoºtinþã s-a îmbolnãvit grav. Vã implicaþi ºi, astfel, faceþi mai multe drumuri scurte. În a doua parte a zilei, sfaturile unei rude vã ajutã sã vã clarificaþi sentimentele.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi hotãrât sã rezolvaþi o problemã financiarã care vã sâcâie de mai multã vreme. Dacã vi se propune sã vã asociaþi într-o afacere, nu ezitaþi. Cu puþin efort ºi riscuri minime, puteþi sã redresaþi bugetul fami-

21 decembrie *** 20 ianuarie Sosirea unor musafiri din altã localitate vã obligã sã vã schimbaþi planurile pentru azi. Dacã vã roagã sã îi ajutaþi cu ceva, nu îi refuzaþi.

21 februarie *** 20 martie Sunteþi hotãrât sã rezolvaþi o problemã financiarã care vã sâcâie de mai multã vreme. Dacã vi se propune sã vã asociaþi într-o afacere, nu ezitaþi.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Iulie 2013

România, obligatã sã combatã schimbãrile climatice

omânia trebuie sã se preocupe de anul viitor de combaterea cauzelor ºi efectelor schimbãrilor climatice. Sunt vizate în principal proiectele care au finanþare din bugetul Uniunii Europene, potrivit Fundaþiei Terra Mileniului III. Specialiºtii de la Ministerul Mediului ºi Schimbãrilor Climatice spun cã eforturile trebuie depuse în toate zonele de finanþare, inovare, infrastructurã ºi agriculturã. Bugetul pentru proiectele de combaterea cauzelor ºi efectelor schimbãrilor climatice a crescut la 200 de miliarde de euro pentru urmãtorii ani. Ca o comparaþie, în perioada 2007 – 2013, bugetul a fost de doar 50 de miliarde de euro. „Miza pentru România o reprezintã aproximativ 8 miliarde de euro, bani pe care nu îi vom putea accesa în viitorul exerciþiu financiar, dacã acum nu vom identifica cele mai bune mãsuri de intervenþie cãtre o economie cu emisii scãzute de carbon”, a spus Lavinia Andrei, preºedinte TERRA Mileniul III, citatã de rtv.net. Pact pentru contracararea schimbãrilor climatice În ultima perioadã, cel puþin la nivel verbal, lid-

erii lumii s-au arãtat interesaþi sã intensifice eforturile pentru contracararea schimbãrilor climatice. „Trebuie sã facem mai mult ºi vom face mai mult. Generaþia aceasta trebuie sã realizeze un acord mondial pentru contracararea schimbãrilor climatice pânã nu e prea târziu”, a declarat preºedintele Barack Obama, într-un discurs din timpul vizitei sale în Germania, care a avut loc în urmã cu aproximativ trei sãptãmâni. Schimbãrile climatice, foarte agresive în ultimii 50 de ani, i-au fãcut pe cercetãtori sã tragã numeroase semnale de alarmã. Cele mai intense dezbateri sunt pe seama încãlzirii globale. Potrivit unui studiu în domeniul agriculturii, pânã în anul 2050, creºterea temperaturilor ar putea reduce suprafeþele cultivate ºi ar dubla numãrul celor care vor suferi de foamete. În prezent, criza alimentelor

afecteazã peste 1 miliard de oameni de pe întreaga planetã. De exemplu, anul trecut, în Statele Unite s-au înregistrat printre cele mai ridicate temperaturi din istorie, iar recolta de porumb a fost cea mai slabã din ultimele douã decenii. Pe baza datelor din acest raport, specialiºtii estimeazã cã în urmãtorii 20 de ani, din cauza secetei, în toatã lumea se va înregistra o scãdere de 12% a terenurilor cultivate cu porumb. De asemenea, cercetarea mai atrage atenþia cã pânã în 2050, din cauza schimbãrilor climatice, recoltele de grâu ºi soia vor scãdea cu pânã la 30%. Specialiºtii au luat ca exemplu producþia de porumb din Franþa. Aceºtia au observat cã randamentul culturilor a crescut de patru ori

Promovabilitate mai mare

Încã 25 de elevi au promovat examenul de Bacalaureat

romovabilitatea la examenul de bacalaureat în judeþul Hunedoara a crescut dupã rezolvarea contestaþiilor, însã procentul este nesemnificativ. Carmen COSMAN Contestaþiile au adus încã 2 de elevi admiºi la examenul de Bacalaureat, iar asta înseamnã cã în judeþul Hunedoara procentul de promovabilitate a crescut la 53,8 la sutã, faþã de 53,25 la sutã cât era iniþial. Din cele 812 contestaþii depuse de cei

nemulþumiþi de notele la examen, 555 nu au fost admise. În schimb, potrivit Inspectoratului ªcolar Judeþean SJ Hunedoara, au fost admise 257 de contestaþii, în urma cãrora 116 note au devenit mai mari ºi 141 de note mai mici. Modificãrile de note au fost de

pânã la 1,5 puncte. Per total, numãrul celor admiºi dupã recorectarea lucrãrilor pentru care sau depus contestaþii este de 2.398. În sesiunea de bacalaureat din vara anului trecut, promovabilitatea finalã a fost de 37,72 la sutã.

între anii 1960 ºi 2000. Cu toate acestea, în ultimii zece ani totul a stagnat, iar acest lucru este pus pe seama faptului cã numãrul zilelor foarte cale s-a dublat. Specialiºtii spun cã singura rezolvare a acestei probleme este reducerea poluãrii, care va însemna ºi o stopare a încãlzirii globale. Sursa: Yahoonews

Restricþii apã

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru luni 15 iulie 2013, în oraºele: - Petroºani între orele 9,00 - 15,00. Zona afectatã Cartier Aeroport, zona industrialã Livezeni. Motivul restrictiei - remediere pierdere pe str. ªoimilor - Lupeni între orele 12,00 15,00. Zona afectatã Cartier Viitorului ºi Bãrbãteni - parþial. Motivul restricþiei - înlocuire reþea de alimentare cu apã pe str. Tineretului nr. 12. Mulþumim pentru înþelegere. Cu deosebita stimã, Director general, Costel AVRAM

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Iulie 2013

vacanþã oerfectã nu înseamnã neapãrat sute sau mii de kilometri parcurºi. Relaxarea poate veni de aproape, de acolo unde, poate, nici nu te aºtepþi. Iar judeþul Hunedoara abundã în destinaþii de vis, unele aproape necunoscute, ori ºtiute doar de o mânã de oameni. De exemplu, la aproximativ 40 de kilometri de municipiul Petroºani, o peºterã prea puþin exploratã aºteaptã încã sã-i fie descoperite toate ungherele de cãtre turiºti. Gheaþa veºnicã de aici i-a adus numele de „Peºtera de gheaþã”, iar o colonie de lilieci a gãsit aici habitatul perfect. Carmen COSMAN Chiar dacã „bizonii” de oraº ºi-au lãsat urmele trecerii lor pe aici, peºtera ºi-a pãstrat farmecul nealterat ºi, deopotrivã, misterul, pentru cã galeriile mici ºi întortocheatã nu se deschid oricãrui „muritor de rând”. Vorbim de Peºtera de Gheaþã, situatã la aproximativ 3 kilometri de lacul Valea de Peºti. Zona în sine este minunatã ºi îndeamnã la

drumeþii în mijlocul naturii, acolo unde aerul nu a fost alterat de poluarea specificã aglomeraþiei urbane. Iar traseele sunt marcate corespunzãtor, dar ca sã ajungi la peºterile din zonã trebuie sã cunoºti bine locurile, altfel rãmâi pe drumul desfundat ce duce în munte ºi treci de copacii ce ascund intrarea în Peºtera de Gheaþã. Ca sã ajungi în aceastã zonã mirificã, drumul este sim-

Gheaþa veºnicã de la Valea de Peºti sibile fãrã un echipament corespunzãtor ºi poate tocmai de aceea aici ºi-a gãsit adãpost o colonie micã de lilieci, care au ales ca habitat un horn-clopot din zona vestibularã a peºterii.

aleria principalã, cea mai vizitatã

plu. Laºi în urmã oraºul Uricani, pe drumul ce merge spre Câmpu lui Neag, iar mai apoi iei calea ce duce spre Barajul Valea de Peºti. Dupã doar vreo trei kilometri se deschide o poieniþã strãjuitã de brazi falnici, unde drujbele þapinarilor încã nu au ajuns. Intrarea în peºterã nu se vede însã de la drum, ci este ascunsã de pãdure bogatã. La peºterã se ajunge pe o potecã „sãpatã” în versant, în care „treptele” sunt construite de naturã, din rãdãcinile copacilor. Practic, dacã nu ºtii cu exactitate

unde se aflã, sau dacã nu ai un „ghid” alãturi de tine, poþi cu

mai ales pe galeria principalã cãutatã de turiºti. Remarcabile

uºurinþã sã o treci cu vederea. Dar vestea despre frumuseþea locului s-a transmis în timp, iar turiºtii vin adesea în aceastã peºterã, unde gheaþa se pãstreazã tot timpul anului. Peºtera este relativ uºor de parcurs,

aici sunt însã formele de scurgere sau prelingere formate din bucãþi de gheaþã, care au o dinamicã specificã. Sunt stalactite, stalagmite, dar ºi coloane de gheaþã de înãlþimi destul de mari. Dar nu toate zonele sunt acce-

Iubitorii de frumos se aventureazã destul de adânc în interiorul ei, pe galeria principalã, uºor descendentã, interesaþi pânã la urmã mai mult de formaþiunile de gheaþã de aici. În realitate, însã, peºtera este mult mai mare ca dezvoltare, dupã cum au povestit chiar speologii, ºi are o serie de intrãri ºi mici galerii întortocheate, unele pline cu gheaþã, altele pãstrând urme de nivaþie, adicã a acelei acþiuni de modelare a reliefului fãcutã de îngheþurile ºi dezgheþurile succesive din zonele înalte ale munþilor. E destul de rece ºi umed, rocile sunt alunecoase, dar meritã efortul, spun cei care s-au aventurat în mãruntaiele pãmântului. Iar priveliºtea din faþa peºterii e superbã. E liniºte ºi doar apa se aude susurând.