CVJ Nr. 407, vineri, 12 iulie by Geza Szedlacsek

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 407

Cronica Vãii Jiului Vineri, 12 Iulie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Pentru cã demintatea nu trãieºte în genunchi,

Securitatea i-a scurtcircuitat mintea

S-au dus vremurile de huzur

Senatorii hunedoreni rãmân la hotel, dar îºi negociazã cazarea fiecare în parte

enatorii hunedoreni rãmân la hotel. Chiar dacã Senatul nu mai are, de joi, contract de cazare direct cu niciun hotel pentru parlamentarii sãi, aleºii nu trebuie sã îºi pãrãseascã camerele, ci pot negocia direct cu reprezentanþii hotelurilor...

>>> PAGINA A 3-A

Sentinþã:

Cristian Litera - 10 ani de închisoare!

>>> PAGINA A 5-A

Marginalizaþi chiar de sistemul de educaþie >>> PAGINA A 7-A

Bãtãlie pe contractul SNH. Trei firme de pazã din þarã au contestat licitaþia de 5 milioane de lei >>> PAGINA A 10-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Iulie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic –

Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Iulie 2013

S-au dus vremurile de huzur

Senatorii hunedoreni rãmân la hotel, dar îºi negociazã cazarea fiecare în parte

Începând de joi, Senatul nu mai are contract de cazare pentru senatori cu niciun hotel din Bucureºti, dar asta nu înseamnã neapãrat cã aleºii hunedoreni care ne reprezintã în Senat se vor muta. Deputaþii ºi senatorii pot sã opteze pentru închirierea unor apartamente de pe piaþa imobiliarã sau pot rãmâne la hotel, dacã acoperã din banii proprii cheltuielile de cazare în cazul în care acestea depãºesc suma de 4.000 de lei alocatã lunar. Un numãr de 54 de senatori mai aveau cazare plãtitã pânã joi, iar printre ei se aflã ºi Dorin Pãran, Haralambie Vochiþoiu sau Vasile Cosmin Nicula. Cosmin Nicula ºi Haralambie Vochiþoiu locuiau la Raddison Blu, în timp ce Dorin Pãran beneficia de cazare la Hotel Royal. Contractele încheiate de Parlament cu hotelurile bucureºtene pentru cazarea aleºilor au expirat joi, aºa cã parlamentarii, potrivit Statutului deputaþilor ºi senatorilor, trebuie sã se încadreze începând

de vineri în suma de 4.000 de lei lunar pentru plata cazãrii în Capitalã, aºa cum s-a stabilit. Asta nu înseamnã, însã, cã aleºii trebuie sã pãrãseascã hotelurile ºi sã îºi caute apartamente pe piaþa imobiliarã, ci pot sã îºi negocieze, fiecare în parte, cazarea în continuare la hotel. Haralambie Vochiþoiu (PPDD) a ºi fãcut deja acest lucru. “Fiecare poate sã îºi negociete cazarea. Eu am renegociat deja, ºi chiar mai bine decât pânã acum. Rãmân tot la Hotel Raddison. Suma este aboslut îndestulãtoare. Sunt familii în þarã care trãi-

esc cu jumãtate din aceastã sumã 4 persoane”, a explicat

Vochiþoiu. De asemenea, Cosmin Nicula (PSD) spune cã a negociat deja cu reprezentanþii Hotelului Raddison ºi rãmâne în continuare acolo.

egociazã în grup

De asemenea, Dorin Pãran (PNL) îºi doreºte sã rãmânã în continuare la hotelul

unde este cazat, dar nu a negociat deocamdatã. Oricum, aiic negocierile se poartã în grup. “Deocamdatã nu am luat o decizie. Mai sunt câþiva colegi cu care am vorbit ºi, înainte de 1 septembrie, vom merge sã negociem cu reprezentanþii hotelulului. În principiu, cei de la hotel ar fi de acord, dar s-ar putea sã fim nevoiþi sã mai punem de la noi ceva pentru

micul dejun. Vom vedea dacã mergem pe mic dejun 7 zile pe sãptãmânã sau 4 – 5 zile, sunt chestiuni pe care o sã le discutãm la momentul respectiv. (…) Te rezumi la ce îþi ajunge”, a explicat Dorin Pãran. Pe de altã parte, acesta spune cã alocarea unei sume pentru cazare, cu care fiecare ales sã se descurce, este un lucru normal ºi aºa se

întâmplã ºi la Parlamentul European sau în alte instituþii similare din lume. Parlamentarii au petrecut ultima noapte la hotel pe tariful de 8.000 lei lunar. Diminuarea la jumãtate a sumei lunare decontate pentru

cazarea în Bucureºti, de care beneficiau pânã acum este un effect al adoptãrii Statutului deputaþilor ºi senatorilor, publicat luni în Monitorul Oficial ºi care a intrat în vigoare dupã trei zile.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Iulie 2013

La pas spre munte

de transport pe cablu din Valea Jiului mai mult stau pe loc decât sã funcþioneze, iar de pornit, Isuntnstalaþiile pornite doar în anumite condiþii.

Muzeul montan, încã un vis D

eºi la Petroºani se vorbeºte de mai bine de un an de zile de înfiinþarea unui muzeu montan, pânã acum, aceastã iniþiativã nu a prins contur. Totuºi, anul viitor, spune edilul ºef, acesta ar putea funcþiona.

La începutul anului trecut, la Petroºani se vorbea de înfiinþarea unui muzeu montan, primul de altfel, din România, în care sã fie expuse în primul rând lucruri care au legãturã cu Valea Jiului ºi Munþii Parâng. Aceastã idee nu a fost încã aplicatã. „ A rãmas în vigoare aceastã

iniþiativã, noi strângem exponatele ºi în momentul în care vom fi pregãtiþi cu tot ceea ce trebuie, vom încerca sã gãsim un loc în care sã le ºi expunem”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Însã, înfiinþarea acestui muzeu nu este un lucru atât de simplu, pentru cã în acest proiect sunt implicaþi mai mulþi oameni ºi asociaþii. Totuºi, deschierea acestui muzeu nu este un lucru imposibil în cursul anului 2014. Prima discuþie iniþiatã despre acest muzeu a avut loc în luna ianuarie 2011, la iniþiativa celor din Asociaþia VeteranMont, care au gândit cã acest muzeu ar fi o onoare pentru localitate ºi un lucru binevenit pentru întreaga zonã. Luiza ANDRONACHE

Telegondolele din vestul Vãii Jiului au costat zeci de milioane de euro pentru ca mai bine de jumãtate din perioada unui an de zile sã stea în depozitul special pentru gararea cabinelor. În plin sezon de schi, da, merg la putere maximã, însã în lunile de varã de-abia dacã se gãsesc câþiva turiºti care sã urce la munte. ªi, accesul în staþiunile turistice este oarecum condiþionat de numãrul de persoane ºi de costurile rezultate de pornirea telegondolei. La Lupeni, spre exemplu, momentan, instalaþia nu funcþioneazã decât în anumite condiþii. “ Sã punem în funcþiune telegondola costã o anu-

mitã sumã de bani, iar noi dacã nu facem suficiente încasãri pentru a acoperi curentul ºi salariile angajaþilor, înseamnã cã funcþionãm degeaba. Primãria nu poate face faþã acestor cheltuieli”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni. La Vulcan, însã, lucrurile nu stau chiar aºa, dacã este sã-l credem pe edilul ºef Gheorghe Ile, care

spune cã telegondola funcþioneazã zilnic, mai puþin în prima zi a sãptãmânii. “Telegondola merge din orã în orã. Nu conteazã câþi turiºti sunt, este pornitã ºi îi duce în Pasul Vulcan. Dacã sunt mai mulþi sau este vorba de vreo delegaþie, atunci porneºte mai repede. Telegondola funcþioneazã, însã mai puþin lunea când se face revizie ”, a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. Însã, la Vulcan, nu mereu au stat lucrurile aºa. Au fost ºi zile întregi când telegondola a stat pur ºi simplu, fie din cauza condiþiilor meteo, fie din aceleaºi considerente de ordin financiar. Luiza ANDRONACHE

PROGRAM TV - Vineri, 12 Iulie 2013 16.00 La zi - cu Adina Risipitu 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Iulie 2013

Un bãrbat ºi doi minori au fost ridicaþi de mascaþi

inori trimiºi la reeducare ºi un bãrbat arestat. Mascatii au descins joi dimineata in municipiul Lupeni de unde au ridicat trei persoane. Potrivit comandantului Politiei municipiului Lupeni, Danut Mocanu, mascatii au pus in aplicare mai multe mandate. ”În cursul zilei de astãzi (joi-n.r.) în colaborare cu structuriole de la IPJ HUnedoara a pus în executare un mandate de executare a pedepsei închisorii ºi douã sentinþe penale. Pentru mandatul de executare a închisorii persoana respectivã este din Lupeni, este un cetãþean în vârstã de 36 de ani ºi a fost condamnat pentru comiterea

datul Poliþiei Lupeni.

furat de nevoie, pentru a-ºi hrãni copiii.

infracþiunilor de furt calificat de asemenea, în legãturã cu sentineþele penale pot sã vã spun cã cei doi minori au fost ridicaþi ºi urmeazã a fi depuºi în central de minori de la Buziaº judeþul Timiº”, a declarat Dãnuþ Mocanu, comandantul Poliþiei

municipiului Lupeni. Cei trei sunt acuzaþi de comiterea infracþiunilor de furt. ”A comis mai multe infracþiuni de furt de pe raza municipiului Lupeni, furt din locuinþã,din anexe, societãþi”, a mai spus coman-

Cel puþin asta a declarat bãrbatul de 36 de ani care a fost transportat la Penitenciarul Bârcea. ”Am furat douã table de fier ca sã le dau de mâncare la copii.Am trei copii, acum vor rãmâne cu mama lor ºi vor trãi din alocaþie”, a spus bãrbatul la ieºirea din sediul Poliþiei municipiului Lupeni. Pânã acum, prejudiciul a fost recuperate în proporþie de doar 30 la sutã. ”Prejudiciul este recuperat în jur de 30%. Nu putem sã vã dãm încã o va-

Sentinþã:

Cristian Litera - 10 ani de închisoare!

idicat de mascaþi într-un dosar de crimã organizatã, Cristian Litera, fostul body-guard al lui Alin Simota – de asemenea aflat în stare de arest preventiv – a fost condamnat la 10 ani de închisoare cu executare. Litera este acuzat de infracþiuni de înºelãciune. Cristian Litera a fost trimis în instanþã în urmã cu trei ani, fiind acuzat cã ar fi corodonat din umbrã activitatea unor firme ai cãror administratori au fãcut achiziþii de materiale de construcþii ºi alte bunuri în valoare totalã de circa un milion de lei. Mãrfurile nu

mai erau plãtite de administratorii firmelor sau erau achitate prin emiterea unor cecuri fãrã acoperire. Tribunalul Hunedoara a decis condamnarea lui la 10 ani de închisoare, dar sentinþa poate fi atacatã cu recurs. „Soluþia instanþei nu este definitivã, împotriva ei putând fi declarat apel”, a precizat Ildiko Glãman, purtãtoarea de cuvânt a Tribunalului Hunedoara. Împreunã cu Litera au mai fost judecate încã douã persoane, care au primit, de asemenea, pedepse privative de libertate. Astfel, Ionuþ Bãlan a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, în timp ce

Ionuþ Criºan a primit ºase ani de închisoare, cu executare.Potrivit anchetatorilor, cei doi au administrat societãþile implicate în afaceri ilegale, contactau firmele de materiale de construcþii din þarã, arãtându-se interesaþi de achiziþionarea unor produse. Oamenii lui Litera ridcau marfa de la firmele vizate ºi lãsau drept garanþie o filã CEC, care se dovedea ulterior inutilã, pentru cã nu aveau acoperire în numerar ºi erau refuzate la platã de bãnci. Prin aceastã metodã, au fost pãgubite mai multe firme din Hunedoara, Dolj ºi Alba Iulia. . Cristian Litera se aflã în arest prevenitv fiind cercetat într-un

dosar de crimã orgnaizatã, alãturi de fostul lui „patron”, Alin Simota, care ar fi coordonat gruparea infracþionalã specializate în acte comise cu violenþã. Car men COSMAN

loare estimativã deoarece este pus în aplicare mandatul de executare a pedepsei de 2 ani ºi 6 luni”, a spus agentul de Poliþie, Florin Grivei. Ambii minori sunt în vârstã de 15 ani, iar aceºtia vor fi internaþi în Centrul de Reeducare de la Buziaº. La acþiune au luat parte ºi reprezentanþii de la Serviciul de Acþiuni Speciale. Monika BACIU

6 Educatie

Cronica Vãii Jiului | Vienri, 12 Iulie 2013

Lipsã de personal la Universitatea Petroºani

niversitatea Petroºani duce lipsã de personal administrativ, iar asta nu de ieri de azi, ci de câþiva ani. Pânã acum, aici nu se puteau face angajãri din cauza ordonanþei care prevedea blocarea lor în instituþiile de stat, însã chiar ºi dupã abrogarea acesteia, ocuparea posturilor va fi dificilã din mai multe motive. Luiza ANDRONACHE „ Avem un deficit de personal în special în privinþa paznicilor, iar aici trebuie sã corectãm situaþia, pentru cã riscãm sã fim oarecum sancþionaþi de Poliþie. ?i, lipsã de personal avem ºi în privinþa femeilor de servici ”, a declarat Aron Poantã, rector la

Universitatea Petroºani. De fapt, la Universitate ar mai fi nevoie de cel puþin 15 agenþi de pazã pentru protejarea tuturor obiectivelor din campus ºi nu numai pe care instituþia le are în administrare. Însã, chiar ºi dupã ce Guvernul a dat liber la angajãri, scoaterea la concurs a posturilor libere nu se va putea

face prea uºor. „ Vom analiza situaþia în Consiliul de Administraþie ºi vom cere o situaþie ºi la Contabilitate, iar acolo unde sunt prioritãþ, vom proceda la scoaterea la concurs a posturilor. Dar, sigur, nu este nici momentul sã avem o explozie de angajãri, pentru cã nu putem încãrca bugetul, sã intrãm în deficit

financiar, sã nu putem plãti salariile sau utilitãþile ”, a mai spus rectorul Universitãþii Petroºani. Un alt motiv pentru care posturile au fost vacante

Facturi mai mici la electricitate, din august

eºti bune pentru consumatorii casnici. Valorea facturii la electricitate se va diminua în medie cu 4% în august, ca efect al amânãrii acordãrii de cãtre stat a unor certificate pentru producãtorii de energie regenerabilã, potrivit vicepreºedintelui ANRE Emil Calotã. Carmen COSMAN Preºedintele ANRE, Emil Calotã, dã asigurãri cã „bula energiei verzi” se va calma în 2014, iar populaþia ar trebui sã fie liniºtitã. “Opinia publicã ar trebui sã se calmeze vizavi de impactul negativ sau pozitiv al energiilor regenerabile în piaþa de energie. O abordare relativ simplã ar putea sã fie de genul: Aºa cum

bula imobiliarã a fãcut atât de multe valuri acum câþiva ani ºi s-a calmat (…), cred cã ºi bula energiei verzi a ajuns la faza de calmare ºi considerãm cã începând cu 2014 investiþiile ºi funcþionarea acestui sector vor intra în parametri de normalitate”, a declarat joi Calotã. Acesta a mai precizat cã efectul în facturi al aplicãrii noii legislaþii în privinþa energiei regenera-

bile va fi de 34%. Având în vedere cã din valoare unei facturi la electricitate costul cu certificatele verzi reprezintã 12%, rezultã cã facturile ar urma sã scadã cu 4%. Ordonanþa de Guvern nr 57, aprobatã de Guvern în luna iunie, prevede cã producãtorii de energie

Divorþurile îi aruncã în stradã

u ocupat trotuarele ºi clãdirile care le pot oferi un adãpost, stau cu mâna întinsã de la cele mai ciudate locuri din stradã ºi pânã în centrul municipiului. Dorm sprijiniþi de garduri, dar ºi în canalele cele mai sordide. Unii dintre ei au aflat cã nu mai au casã ºi masã dupã ce au încercat sã-ºi gãseascã bunãstarea peste hotare. Maximilian GÂNJU Un motiv care se face tot mai simþit în ultima perioadã, cu privire la divorþ, este ºi cel în care unul dintre soþi aflat la muncã în strãinãtate îºi abandoneazã familia. Furaþi de mirajul occidentului, soþii sau soþiile nu mai vor sã se întoarcã la

familie ºi cer divorþul de la distanþã. Aceºtia îºi anunþã partenerul de

viaþã cã doreºte separarea printr-o procurã prin care-ºi împuternicesc avocatul sã-i reprezinte. Numãrul acestor cazuri este în continuã creºtere în Valea Jiului, au observat ºi magis-

regenerabilã vor primi panâ în 2017 doar o parte a certificatelor verzi, restul urmând sã le fie trans-

traþii Judecãtoriei Petroºani. Indiferent de motiv, cert este cã, numãrul soþilor din Valea Jiului, care nu mai doresc sã trãiascã sub acelaºi acoperiº este în continuã creºtere. O soluþie pentru a reduce numãrul divorþurilor este consilierea cuplurilor de cãtre specialiºti, dar soluþia este departe de a fi viabilã din douã motive: un psiholog este prea scump pentru o familie care abia îºi asigurã pâinea zilnicã, iar al doilea - nu existã nici un centru specializat în Valea Jiului, pentru cuplurile cu probleme.

atâta timp este ºi cel al salarizãrii. Leafa unui paznici este de circa 5, 6 sute de lei, bani în mânã, insuficienþi, de altfel, pentru un trai decent.

mise eºalonat din 2018. Companiile din domeniu au anunþat cã noile reglementãri vor duce la retragerea unor investiþii de peste 3 miliarde de euro în unitãþi de producþie în România. Certificatele verzi reprezintã ajutorul acordat de stat producþiei de energie din surse regenerabile ºi sunt plãtite prin facturi de toþi consumatorii de energie din România.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Iulie 2013

Marginalizaþi chiar de sistemul de educaþie

opiii cu dizabilitãþi, puºi la zid de un sistem bolnav. Un bãiat de 9 ani din municipiul Lupeni care a fost diagnosticat cu Sindromul Down nu are parte de educaþia care i se cuvine. Deºi acesta a fost înscris în clasa I, elevului i se refuzã dreptul de a avea un profesor itinerant.

”Este înscris la ºcoala generalã numãrul 2 Lupeni, eu în calitate de pãrinte ºi de preºedinte al Asociaþiei Down am fãcut un demers pentru respectarea Legii 448 în ceea ce priveºte un învãþãtor de sprijin sau itinerant. Am fãcut demersurile la ºcoala rspectivã cât ºi cãtre Inspectoratul ªcolar prin care am cerut un învãþãtor de sprijin, rãspunsul a fost unul negativ pe considerentul cã s-a fãcut structura pentru anul 20132014 deºi orientarea ºcolarã pentru acest copil este din anul 2012. Am aflat ulterior cã numai în ºcoala 2 din Lupeni sunt 18 copii cu CES care au nevoie de acest învãþãtor itinerant de sprijin ºi pe care legea ne dã dreptul sã îl avem. Cei de la Inspectoratul ªcolar ne-au refuzat

categoric, spunând cã ei nu au posibilitãþile aceste, acesta a fost motivul pentru care am fãcut demersurile necesare cãtre Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilitãþi, mi se pare un abuz ceea ce se întâmplã, cã dacã un copil este integrat întro ºcoalã de masã sã nu poatã avea drepturile prevãzute prin legea în vigoare. Totodatã relaþia mea cu ºcoala generalã numãrul 2 este foarte bunã, copilul este integrat acum în structura anului ºcolar 2013-2014 în clasa I. Am avut o dschidere deosebitã din partea doamnei învãþã-

toare care mi l-a acceptat ºi a pãrinþilor care au acceptat acest lucru”, a declarat Liviu-Robert CORSEANSCHI, tatãl minorului ºi preºedintele Asociaþiei Down Valea Jiului. Tatãl bãiatului spune cã minorul va necesita o atenþie specialã în timpul orelor de curs, însã situaþia este una foarge dificilã. ”Ne va fi foarte greu, cel puþin pentru mine va fi foarte greu pentru cã în clasa I se pune altfel structura ºcolarã, copilul are nevoie de sprijin într-o clasã de 25-30 de elevi sã acorzi atenþia deosebitã unui singur elev cu CES este foarte greu, dacã aveam acest învãþãtor, integrarea acestui copil în reþeua ºcolarã de masã era mult mai uºoarã ºi uºuram ºi munca doamnei învãþãtoare. În situaþia în care nu mi se respctã acest drept am sesizat Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilitãþi, a fost trimisã o adresã cãtre domnul ministru, dacã nu se va respecta nu ºi se vor lua mãsurile necesare vom aduce acest caz în faþa instanþei”, a mai spus tatãl copilului. Mai mult, ºi reprezentanþii Centrului European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilitãþi atrag atenþia miniºtrilot cu privire la acest caz. ”În marja mandatului pe care îl reprezentãm, vã supunem atenþiei cazul minorului Adrian CORSEANSCHI diagnosticat cu Langdon Down, retard în dezvoltarea cogni-

tivã, a limbajului ºi a deprinderilor de autonomie, în vârstã de 9 ani, înscris în învãþãmântul de masã la Liceul Tehnologic Lupeni – ªcoala Gimnazialã nr.2 Lupeni, conform recomandãrii din Certificatul de orientare ºcolarã ºi profesionalã nr. 158 din 18.09.2012, recomandare valabilã pânã la absolvirea învãþãmântului primar. Organizaþia noastrã a fost sesizatã de tatãl minorului, domnul Liviu-Robert CORSEANSCHI, cu privire la refuzul Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara de a-i asigura copilului pentru anul ºcolar 2013-2014 profesor itinerant/ de sprijin, deºi în Certificatul de orientare ºcolarã ºi profesionalã nr. 158 din 18.09.2012 este prevãzut acest drept. În motivarea refuzului, cei de la inspectorat susþin cã pentru anul ºcolar 2013-2014 s-a stabilit planul de ºcolarizare ºi lista posturilor vacante fãrã a mai avea posibilitatea de a le modifica”, spun reprezentanþii CEDCD. Rãspunul de la Inspectoratul ªcolar Hunedoara a fost unul clar. Planul de ºcolarizare a fost elaborat pentru anul în curs. ”Vã comunicãm faptul cã pentru anul ºcolar 2013-2014 s-a stabilit planul de

ºcolarizare ºi lista posturilor vacante ºi nu avem posibilitatea de a-l modifica în momentul de faþã. Pentru anul ºcolar 2014-2015 vom avea în vedere cererea dumneavoastrã ca urmare a demersurilor necesare pentru fundamentarea unui post de profesor itinerant/de sprijin care vor fi fãcute de unitatea ºcolarã solicitantã”, se aratã în rãspunsul oferit de reprezentanþii IªJ

Hunedoara celor de la Asociaþia Down Valea Jiului. Astfel, la nivelul Vãii Jiului copiii care au fost diagnosticaþi cu diferite dizabilitãþi ºi au nevoie de asistenþa unui cadru didactic itinerant trebuie sã aºtepte câþiva ani pânã când Inspectoratul va elabora planul de ºcolarizare. Monika BACIU

8 Reportaj

Reportaj 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Iulie 2013

Pentru cã demintatea nu trãieºte în genunchi, Securitatea i-a scurtcircuitat mintea

n cercetãtor în geofizicã ºi electronicã, un specialist în astronavigaþie, din Petrila, a fost distrus de Securitatea comunistã prin aºa zisa metodã ”spãlarea creierului”. O informare, care exprima poziþia unei minþi sclipitoare, nu a fost pe placul regimului Ceauºescu, drept pentru care l-a supus pe Gelu Criºan la caznele securiste pentru a-l da pe brazdã. Cum acest lucru nu a fost posibil, i s-a administrat injecþia care l-a transformat în ”om cu mintea rãtãcitã”. Omul de rând, cel care nu s-a confruntat cu Securitatea regimului Ceauºescu, nu-i vine sã creadã ce descoperã dupã atâþia ani, exclamând invariabil: eu nu am ºtiut despre aºa ceva! Cel cãruia i s-a cumpãrat sufletul, printr-un loc de muncã, repartizarea unui apartament ºi cumpãrãturi în rate, viaþa ia trecut între serviciu ºi casã, eventual ºi cu cele douã ore de emisie tv pe zi, cu apa ºi curentul dat cu porþia. Cei care-ºi puneau întrebãri existenþiale, care aveau idealuri ºi dincolo de pragul casei, cei care, vorba lui Brâncuºi, au cãutat toatã viaþa lor zborul, cunoaºterea ºi dumnezeirea, au avut mari probleme. Mulþi au murit pentru vina de a vedea derapajele unei lumi ca o închisoare, dar ºi mai mulþi au fost transformaþi în plante pentru cã au vorbit considerând cã este o datorie de onoare. Ca urmare, deminatea era þinþa principalã a securitãþii comuniste, pentru cã demnitatea nu acceptã sã trãiascã în genunchi...

obleþea celui desculþ prin zãpadã Il cheamã Gelu Criºan, este din Petrila, are 56 de ani, ºi a fost un om de excepþie, o valoare pentru þara lui ºi o mândrie a oraºului, a Vãii Jiului ºi a judeþului. Cei care i-au fost colegi ºi vecinii povestesc despre Gelu cã a fost cercetãtor în fizicã atomicã ºi profesor universitar la Bucureºti. Înalta educaþie ºi

inteligenþa de excepþie se regãsesc ºi acum la Omul care umblã desculþ prin zãpadã, iar vara poartã bocanci ºi uneori costum de schi. Uneori, când i se face rãu, îl vezi cum se culcã singur pe pãmânt, apoi îºi urmeazã drumul cu câinele sãu, poate singurul sãu prieten adevãrat... Cu ochii mari, albaºtri ºi extrem de expresivi, la Gelu se simte boemia celor cu minte sclipitoare. Recitã versuri ale marilor clasici, discutã cu cei ce nu fug de el despre subiecte ale cãrþilor premiaþilor Nobel, ajutã elevi mai mici ºi chiar liceeni rezolvându-le probleme de fizicã ºi matematicã, uneori le atrage atenþia asupra comportamentelor neadecvate, iar nobleþea ºi calitatea umanã rãzbat din orice gest, atitudine ºi mai ales din... recunoºtinþa faþã de cei care i-au întins o mânã. Gentileaþa sa este atât de rarã încât mulþi cred cã nu mai existã. Noi am rãmas uimiþi s-o descoperim la un om al cãrui creier a fost spãlat de Securitate.

eneraþie bãtutã de soartã - ºase morþi... ºi Gelu Apropiaþii spun cã mintea lui Gelu s-a îmbolnãvit în urma unei injecþii. ”A fost un copil eminent, a intrat din prima la liceu, apoi la facultate ºi la a doua facultate. A devenit cercetãtor ulterior, pe la Bucureºti. A fost cãsãtorit, socrul sãu, am înþeles cã lucra în Comitetul Central pe vremea lui Ceauºescu. Are un

copil, care a venit sã-l invite la nunta lui. Am aflat cã a fãcut o informare politicã, aºa cum se fãcea atunci, dupã care a ajuns aºa. Se spune cã ar fi criticat sistemul ºi mai ales practicile din domeniul în care lucra el. Acea infirmare politicã nu doar cã a scris-o, dar a ºi suþinut-o, cu copletãrile ºi argumentele lui. A fost un bãrbat tare frumos, senin ºi deschis. Se ºtie cã dintr-o injecþie. Dar toþi spun cã Securitatea a fãcut asta. Generaþia nostrã a fost o generaþie bãtutã de soartã. Majoritatea celor cu adevãrat buni, colegi de-ai mei, au murit. Au fost ºase oameni eminenþi... Tatãl sãu a lucrat la minã, acum este pensionar ºi stau împreunã. Mama lui a fost nevoitã sã plece în Franþa... Gelu a rãmas un om de bunã calitate, chiar dacã mintea lui o mai ia razna”a povestit Elisabeta B., fosta colegã de ºcoalã generalã ºi vecina lui Gelu.

e la Topografie, Petrol ºi gaze, la astronavigaþie... În momemte de luciditate, dacã este întrebat, Gelu povesteºte, puþinilor oameni în care are

încredere, viaþa sa, dar invariabil roagã pe cel din faþa sa ca nu cumva sã-l pârascã ”SSP”-ului, adicã serviciului de securitate ºi protecþiei ºtiute de el de pe vremea ”aceea”. Fostul cercetãtor a povestit despre fiul sãu Bogdan ºi fosta soþie Roxana cu duioºie, iar atitudinea lui exprimã mândrie ºi dor, dar ºi durere acceptatã. Gelu ne-a ajutat sã legãm piesele disparate ale pregãtirii sale, aflate de la cunoscuþi. A studiat pe rând Topografia, Geofizica, Programarea numericã a datelor ºi Electronica. A lucrat un an la mina Petrila, apoi la Institutul de Cercetare Petrol ºi Gaze, a fost profesor universitar la Bucureºti, a fãcut cercetare ºi proiectare, apoi a trecut în astronavigaþie... A vorbit cu multã consideraþie despre un anume Ionuþ Sturza, cu care s-a cunoscut pe vremurile sale bune, ºi pe care pare sã-l fi apreciat cu adevãrat. Nu am flat dacã este vorba fostul premier al Moldovei, cel care a înfiinþat Alianþa pentru Democraþie ºi Reforme ºi este specialist în comerþ exterior ºi a fost vicedirector într-o asociaþie de profil, viceconsul al Kazasthanului etc. Ion Sturza are 53 de ani, cu trei ani mai mic

decât Gelu, iar drumurile lor sã se fi intersectat... Poate fi ºi un descendent al familiei Sturdza. Nu am reuºit sã aflãm pentru cã teama lui Gelu de Securitate se manifestã ºi acum.

e ce Doamne, de ce??

Zilele trecute, Gelu m-a întâpinat cu niºte versuri. A recitat îndelung, cu ochii când ridicaþi cãtre cer, când privind dincolo de mine, ceva depre muzã ºi somn al raþiunii, despre dragoste ºi lipsa ei, despre durere ºi bucuria soarelui, despre Sisif ºi povara omului... Am crezut cã aºteaptã sã ghicesc autorul, aºa cum face de obicei. Poezia lui era ceva între sonetele lui Shakespeare ºi Anabel Lee a lui Edgar Allan Poe. ”Eu am compus-o ºi acum am completat-o, chestie de inspiraþie de moment. Ideea mi se pare bunã, dar la formã mai trebuie lucrat” – mi-a spus Gelu fãcând stânga-mprejur. Am rãmas uitându-mã lung dupã el, iar nodul din gât aproape cã mã sufoca... Am reuºit doar sã îngân, aºa, retoric, ”de ce Doamne, de ce?” ?i totuºi, în mintea lui Gelu, are zvâcniri uluitoare

din care reiese faptul cã e constient de situaþia în care se aflã ºi nu regretã gestul lui de atunci. Într-o dimineaþã m-a întrebat dacã ºtiu cine e autorului romanului ”Pentru cine bat clopotele”, ºi mi-a redat un mic pasaj din carte, extrem de sugestiv pentru situaþia lui: „Îmi închipui cã în ºaptezeci de ceasuri poþi trãi o viaþã la fel de plinã ca în ºaptezeci de ani… Deci, dacã viaþa ta schimbã cei ºaptezeci de ani pe ºaptezeci de ceasuri, am în clipa de faþã acest dar fãrã preþ ºi sunt destul de norocos cã am avut parte de el. ªi dacã nu existã ceea ce se numeºte un lung rãgaz, nici restul vieþilor noastre, nici un «de acum încolo», ci doar «acum», înseamnã cã doar «acum» trebuie preþuit, ºi sunt nespus de fericit cã-l am”...

opiii, între respingere ºi dorinþa de a-l vindeca Indurerearea „eminentului nostru”, din vechiul cartier al Petrilei, Puºkin, este reacþia de respingere a copiilor/ adolescenþilor faþã de el, care râd, þipã ºi fug... Gelu, iubind oamenii în general, ºi copiii în special, are tendinþa de ocrotire a lor, de dorinþa de a le transmite din ºtiinþa sa de dascãl, de a-i ajuta... ºi de cele mai multe ori rãmâne cu umerii cãzuþi ºi cu fruntea întunecatã. ?i ca un revers al acestei situaþii, o tânãrã pasionatã de psihologie, cu câþiva ani în urmã avea convingerea cã-l poate vindeca pe profesorul cercetãtor, vecinul ei. ”Când veneam acasã în vacanþe, aveam sentimentul cã dacã mã apropii de el, dacã ajung sã-l înþeleg pâtrunzând în mintea lui pot sã-l fac bine. Aveam un simþãmânt inexplicabil cã acolo e ceva ce se poate repara. Dar anii au trecut, specializarea mea a fost alta...”- povesteºte Izabela S. Acest material am vrut sã fie o ”reparaþie moralã” minorã comparativ cu ceea ce i s-ar cuveni lui Gelu – ”eminentul nostru” -, drept pentru care o parte a cartierului Puºkin, acum Prundului, din Petrila, s-a mobilizat ºi a cules informaþii. Toþi au avut cuvinte de apreciere, au depãnat întâmplãri care reliefau frumuseþea unui caracter ºi a unei minþi sclipitoare ”spãlate” de Securitatea comunistã. Un singur regret existã. Acela cã Gelu Criºan nu este îngrijit aºa cum meritã... Ileana FIRÞULESCU

8 Reportaj

Reportaj 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Iulie 2013

Pentru cã demintatea nu trãieºte în genunchi, Securitatea i-a scurtcircuitat mintea

e la Topografie, Petrol ºi gaze, la astronavigaþie... În momemte de luciditate, dacã este întrebat, Gelu povesteºte, puþinilor oameni în care are

decât Gelu, iar drumurile lor sã se fi intersectat... Poate fi ºi un descendent al familiei Sturdza. Nu am reuºit sã aflãm pentru cã teama lui Gelu de Securitate se manifestã ºi acum.

e ce Doamne, de ce??

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Iulie 2013

Bãtãlie pe contractul SNH. Trei firme de pazã din þarã au contestat licitaþia de 5 milioane de lei T

rei societãþi s-au ”bãtut” pentru un contract de aproape 5 milioane de lei. Trei firme de pazã din þarã s-au disputat pentru a obþine un contract la Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani. Monika BACIU

xis Corporate Security, vrea pazã în continuare Axis Corporate Security a fost una dintre cele trei societãþi care a contestat procedura de la Societatea Naþionalã a Huilei ºi a depus contestaþie la Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor. Societatea administratã de Ioan Andrei Rudeanu a solicitat anularea raportului procedurii de atribuire ºi a actelor subsecvente acestuia, obligarea autoritãþii contractante la reevaluarea ofertelor (în special pe cea desemnatã câºtigãtoare), cu stabilirea ofertei câºtigãtoare dintre ofertele admisibile. Axis Security are circa 380 de angajaþi care asigurã paza ºi protecþia obiectivelor Lonea, Petrila, Livezeni, Paroºeni ºi Uricani. Modul de lucru al acesteia s-a îngreunat mult dupã ce expoatãrile miniere

au fost împãrþite pe cele douã societãþi care le patroneazã, drept pentru care acum au relaþii contractuale cu doi angajatori în loc de unul.

de ginerele ex-ministrului Vasile Blaga, Ionuþ Rudeanu. Asta deºi nu aveau suficienþi angajaþi. Conform celor sesizate cãtre factorii responsabili, agenþii angajaþi de Axis sunt undeva la un procent de 55% din acest numãr, drept pentru care sunt obligaþi sã presteze serviciul în program de 12 ore cu 24 de ore libere,

Rudeanu este executatã silit de Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Hunedoara pentru suma de 602.695 de lei.

Axis Corporate Security a intrat pe uºa din dos în contracul de pazã al unitãþilor miniere, încheiat de Compania Naþionalã a Huilei. În anul 2010, Scorseze Security Internaþional a câºtigat licitaþia organizatã de CNH Petroºani pentru paza sucursalelor miniere din Valea Jiului. Deºi contractul iniþial prevedea clar imposibilitatea subcontractãrii cãtre terþi a serviciilor, pe fir a intrat ºi firma înfiinþatã

acumulându-se astfel o medie de 250 de ore de serviciu prestate lunar. Iar pentru volumul imens de muncã, agenþii de pazã încaseazã la final de luna vreo 720 de lei cu tot cu tichetele de masa acordate de angajator. Înfiinþatã în 24 aprilie 2009, Axis Corporate Security are sediul în Deva ºi figureazã la poziþia 784 pe lista Ministerului de Interne care cuprinde firmele ce au obþinut licenþa de funcþionare în domeniul pazã ºi protecþie, licenþa luatã de altfel la scurt timp dupã ce a fost înfiinþatã. Societatea condusã de Ioan Andrei

UARD ONE ALARM SYSTEMS, a doua contestatoare Firma din Bucureºti GUARD ONE ALARM SYSTEMS, cu administratorul Pena Silvian a contestat la CNSC acelaºi contract pentru anularea raportului procedurii prin care au fost evaluate ofertele depuse, conform art. 165 alin. (1) din OUG nr. 34/2006, anularea deciziei de respingere a ofertei sale ºi a tuturor actelor ce au urmat în procedura de achiziþie, obligarea autoritãþii la reevaluarea ofertelor ºi suspendarea procedurii de achiziþie publicã pânã la soluþionarea

pe fond a contestaþiei, iar în subsidiar, obligarea autoritãþii contractante la anularea procedurii de atribuire. Atât pentru Axis Corporate Security cât ºi pentru Guard One Alarm Systems Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor a respins, ca nefondate, contestaþiile formulate de cele douã societãþi ºi a dispus continuarea procedurii de atribuire.

YPERION TRANS, ultima contestatoare Firma Hyperion Trans din judeþul Caraº-Severin a cerut la CNSC anularea raportului procedurii de atribuire ºi a actelor subsecvente acestuia ºi, pe cale de consecinþã, reluarea procedurii de analizã a ofertelor, urmând cã

oferta sã sã fie consideratã acceptabilã. Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor a respins contestaþia formulatã de reprezentanþii societãþii ca fiind tardivã, dar ”admite excepþia tardivitãþii contestaþiei formulate de SC HYPERION TRANS SRL, invocatã de autoritatea contractantã”. Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani a demarat o licitaþie pentru ”servicii de paza a obiectivelor, bunurilor ºi valorilor pentru sucursalele SEH Lonea, SEH Livezeni, SEH Vulcan, SEH Lupeni, SPCVJ, SSSM, sediu administrativ SNH ºi servicii de patrulare ºi protecþie a încãrcãturii convoaielor de vagoane pentru SPCVJ Vulcan”. Valoarea estimatã a contractului este de 4,796,053 de lei.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Iulie 2013

Exploatarea aurului de la Certej, inclusã în Planului naþional de investiþii strategice al Guvernului

upã ce ministrul Mediului, Rovana Plumb, a stârnit un imens scandal legat de exploatarea resurselor de aur de la Certej de cãtre societatea Deva Gold ºi a cerut totodatã anularea avizului de medi pentru acest proiectu, investiþia devine acum parte integrantã a Planului naþional de investiþii strategice. Carmen COSMAN Guvernul se pregãteºte sã atragã investiþii de 10 miliarde de euro ºi sã creeze peste 50.000 de locuri de muncã, pânã la finele anului, potrivit Planului naþional de investiþii strategice ºi de creare a locurilor de muncã, fãcut public joi de Executiv. În acest plan, punct importante sunt constituite de unele dintre cele mai controversate proiecte din ultimii ani, respective cel de la Roºia Montanã, precum ºi exploatarea

de cãter Deva Gold a resurselor auro – argintifere de la Certej. Guverenul pune, însã, ºi o condiþie pentru proiectul huendorean, respective noi standard de mediu impuse celor de la Deva Gold. Vrem sã deblocãm ºi sã continuãm dezvoltarea proiectelor Deva Gold ºi Roºia Montanã, evident cu respectarea cerinþelor

de mediu. Parlamentul va lua o decizie. La începutul sesiunii parlamentare va fi finalizat proiectul de lege pe Roºia Montanã. Cred cã 13 ani de când se tot plimba prin diverse structuri parlamentare este de ajuns. Decizia finalã într-un proiect atât de controversat poate fi luatã doar de cãtre Parlament”, a declarat

Agenþia Naþionalã de Protecþie a Mediului a cerut instanþei, la solicitarea Ministerului Mediului, anularea avizului de mediu acordat pentru proiectul aurifer de la Certej de Agenþia Regionalã de Protecþie a Mediului Timiºoara, cu beneficiar direct societatea Deva Gold, chematã, de asemenea, în faþa magis-

premierul Victor Ponta, dupã prezentarra Planului naþional de investiþii strategice.

traþilor. Ministerul Mediului ºi Pãdurilor a solicitat anularea avizului, pe care ministrul Rovana Plumb la catalogat drept „ilegal ºi iresponsabil”. Aceasta a precizat cã, în urma verificãrilor efectuate în perioada 4-12 septembrie 2012 s-a constatat faptul cã acordul de mediu în cazul proiectului de la Certej este ilegal, oficialii

locat în instanþã

Mult mai puþin vizibil decât celebrul scandal de la Roºia Montanã, proiectul de la Certej este blocat la ora actualã de un proces aflat pe rolul Tribunalului Bucureºti.

susþinând cã încalcã atât legislaþia româneascã, dar ºi pe cea europeanã. Ministrul Rovana Plumb a mai precizat cã obligaþiile de mediu de dinainte privatizãrii nu au fost transferate în acordul de mediu, cum prevede legea, iar ARPM Timiºoara nu era îndreptãþitã sã iniþieze aceastã procedurã, competenþa în acest caz fiind a ANPM. Pe de altã parte, oficialii beneficiarului acestui acord de mediu - Deva Gold, spun cã au depus absolut toate actele sau documentaþiile care le-au fost solicitate pe parcursul celor cinci ani cât a durat procedura de avizare. Emiterea acordului de mediu pentru viitoarea exploatare auriferã de la Certej – o investiºie estimatã la 200 de milioane de euro -a stârnit un imens scandal, dupã ce douã organizaþii de mediu au protestat împotriva acestuia, din cauzã cã, spun ei, procedura se bazeazã pe cianuri. Ministrul Mediului a anunþat cã emiterea acordului va fi verificatã în regim de urgenþã, ceea ce s-a ºi întâmplat.

Prefectul judeþului cautã soluþii pentru Defileu

refectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu, va discuta cu reprezentanþii Companiei Naþionale de Drumuri ºi Autostrãzi pentru a gãsi o soluþie în ceea ce priveºte restricþia de pe Defileul Jiului. Monika BACIU Mãsura vine în urma discuþiilor purtate de prefect cu primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi care a solicitat ca retricþia de pe Defileul Jiului sã fie regânditã. Mai mult decât atât, tot la iniþiativa edilului din capitala Vãii Jiului, ceilalþi primari din zonã vor semna o adresã prin care cer gãsirea altor soluþii. ”Primarul municipiului Petroºani a purtat o primã discuþie cu prefectul judeþului Hunedoara Sorin Vasilescu care s-a angajat sã discute cu cei de la CNADNR ºi cu firma care a câºtigat licitaþia pentru

lucãrile de pe Defileu. Va exista însã ºi o etapã doi la iniþiativa primarul municipiului Petroºani, toþi primarii din Valea Jiului vor semna o adresã prin care vor cere gãsirea unor soluþii care sã avantajeze administraþiile din Valea Jiului”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt de cuvânt al Primãriei Petroºani. Traficul în Defileul Jiului este restricþionat trei zile pe sãptãmânã ºi anume marþi, miercuri ºi joi. În aceste zile, conducãtorii auto fie sunt nevoiþi sã aºtepte pânã dupã ora 18 când se redeschide traficul, fie sunt nevoiþi sã foloseascã rutele ocolitoare.

12 Turism

Cronica Vãii Jiului | Vienri, 12 Iulie 2013

Potenþial turistic neexploatat

Judeþul Hunedoara ascunde un colþ de rai (V)

udeþul Hunedoara este un colþ de rai, cu care natura a fost generoasã. Sunt nu mai puþin de 42 de arii protejate, unele prea puþin cunoscute sau puse în valoare.

Carmen COSMAN

rale.

ãdurea Slivuþ

Este o altã arie naturalã protejatã de interes naþional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervatie naturalã, tip botanic), inclusã Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului. Cu o suprafaþã de 40 ha, situatã în apropierea oraºului Haþeg, Pãdurea Slivuþ reprezintã un ecosistem natural cu quercinee xeroterme, rest al unor întinse suprafeþe de pãdure iniþialã de stejari, dar care au fost defriºate datoritã extinderii activitãþilor agricole specifice pentru zonele colinare de pe rama depresiunii Haþegului. Din anul 1958, în zona s-a creat în aceastã pãdure o rezervatie de zimbrii. În prezent, Direcþia Silvicã Deva prin Ocolul Silvic Haþeg, deþine custodia acestei rezervaþii natu-

untele Vulcan

Este o arie naturalã protejatã de interes naþional (inclusã unui sit de interes comunitar pentru protecþia habitatelor ºi speciilor de animale sãlbatice), care corespunde categoriei a IVa IUCN (rezervaþie naturalã, tip mixt). Cu o suprafaþã de 5 ha, situatã la limita judeþelor Hunedoara ºi Alba, pe teritoriul comunelor Buceº, Blãjeni ºi Ciuruleasa, rezervaþia apare ca un masiv izolat foarte spectaculos (o klippã calcaroasã alcatuitã din calcare recifale jurasice ºi cretacice inferioare). Stâncãriile masivului adãpostesc 18 specii de plante alpine ºi montane de interes ºtiinþific deosebit ºi specii de pasãri de importanþã comunitarã. În prezent, Direcþia Silvicã Deva prin Ocolul Silvic

Brad, deþine custodia acestei rezervaþii naturale.

odul natural de la Grohot

Este o arie naturalã protejatã de interes naþional care corespunde categoriei a III-a IUCN (monument al naturii). Cu o suprafaþã de 1 ha, Podul se aflã în treimea superioarã a Cheilor Uibãreºtilor, pe teritoriul satului Grohot, comuna Bulzeºtii de Sus. Este protejat pentru conservarea elementelor naturale specifice (podul natural propriu- zis), la care se adaugã ºi vegetaþia dezvoltatã pe substrat calcaros, cu numeroase elemente specifice zonei submediteraneene. În prezent, Direcþia Silvicã Deva prin Ocolul Silvic Brad, deþine custodia acestei arii naturale protejate.

ealul Cetãþii Deva

Este o arie naturalã protejatã de interes naþional

(inclusã unui sit de interes comunitar pentru protecþia habitatelor ºi speciilor de animale sãlbatice), care corespunde categoriei a IVa IUCN (rezervaþie naturalã, tip mixt) Cu o suprafaþã de 30 ha, rezervaþia naturalã este situatã pe teritoriul municipiului Deva. Pe lângã importanþa istoricã (prezenþa cetãþii medievale în partea superioarã a dealului), conul vulcanic format din andezite adãposteºte o vegetaþie de un interes excepþional fitogeografic. În prezent, Direcþia Silvicã Deva prin Ocolul Silvic Simeria, deþine custodia acestei arii naturale protejate.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Iulie 2013

Autoturism „de fiþe” pentru poliþiºtii hunedoreni favoarea derulãrii prezentului parteneriat îl reprezintã numãrul accidentelor cu victime înregistrate la nivelul judeþului Hunedoara, care consemneazã scãderi semnificative în ultimii 4 ani, însã, scopul nostru comun este acela de a evidenþia necesitatea formãrii unor abilitãþi de viaþã ºi siguranþã personalã în traf-

oliþiºtii hunedoreni au, de joi, un autoturism „de fiþe”, numai bun sã îi prindã pe cei care încalcã legea pe drumurile din judeþ. Carmen COSMAN Autoturismul, marca Mercedes Benz A 180 CDI, a fost pus la dispoziþia IPJ Hunedoara cu titlu gratuit, pe baza unui contract de comodat de o societate comercialã ºi va fi folosit în activitãþile Serviciului Rutier Hunedoara. Poliþiºtii

spun cã în ultimii 15 ani, circulaþia rutierã din România a cunoscut o dezvoltare semnificativã, în condiþiile dublãrii parcului de autovehicule, care însumeazã în prezent peste 4,6 mil. de unitãþi ºi creºterii numãrului posesorilor de permis de conducere, care este de

aproximativ 5,6 mil, sa considerat necesar ca Serviciul Rutier sã

fie dotat cu un autoturism performant. „Un argument solid în

Simota a pierdut (ºi) grãdiniþa F

irma lui Alin Simota, cea care a demarat lucrãrile la grãdiniþa din centrul municipiului Petroºani, a pierdut contractul dupã ce a intrat în faliment. Prin urmare, actul a fost reziliat, urmând a fi organizatã o licitaþie în vederea preluãrii lucrãrilor de cãtre o altã firmã de construcþii. Mircea NISTOR „Contractul cu ªcoala Generalã I.G. Duca a fost reziliat de drept þinându-se cont de faptul cã firma de construcþii care a început lucrãrile a intrat în faliment. Beneficiarul, respectiv ºcoala, a fãcut o notificare la lichidator pentru reziliarea de drept a contractului. Urmeazã sã fie demaratã procedura pentru organizarea

unei licitaþii în vederea preluãrii lucrãrilor. Pânã atunci urmeazã sã fie fãcutã o evaluare a lucrãrilor executate precum ºi a celor rãmase de executat. În grãdiniþa din centrul localitãþii, pânã în prezent, ministerul de resort a bãgat circa 12,5 miliarde de lei vechi”, a declarat Marian Popescu, director în cadrul primãriei municipiului Petroºani.

Pânã una - alta, însã, Ministerul Educaþiei a anunþat cã, în acest an nu vor fi alocate noi sume de bani pentru continuarea lucrãrilor la grãdiniþa care ar fi urmat sã asigure 200 de locuri pentru preºcolarii din localitate. Bani nu vor fi acordaþi nici pentru finalizarea bazinului de înot de la ªcoala Generalã Nr. 5 din Cartierul Aeroport.

„Am fost înºtiinþaþi cã în acest an nu vom mai primi bani pentru dezvoltarea infrastructurii ºcolare din localitate. Respectiv, nici pentru grãdiniþã ºi nici pentru bazinul de înot de la ªcoala Generalã numãrul 5, din Cartierul Aeroport”, a precizat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei municipiului Petroºani. Finalizarea lucrãrilor la cele douã obiective ºcolare din Petroºani ar mai necesita alocarea de la „centru” a 15, respectiv 23 de miliarde de lei vechi.

ic. În baza parteneriatului dintre Inspectoratul de Poliþie Judeþean Hunedoara ºi S.C. Auto Schunn S.R.L., la nivelul judeþului Hunedoara, vor fi desfãºurate atât activitãþi curente de prevenire a accidentelor rutiere, de supraveghere ºi controlul traficului rutier pe autostrada A 1, cât ºi campanii de informare a participanþilor la trafic, siguranþa rutierã însemnând, de fapt, siguranþa noastrã, a tuturor”, spun reprezentanþii IPJ Hunedoara.

Prinºi de poliþiºti ºi duºi în arest

n tânãr de 20 de ani, din Vulcan, despre acre existau indicii cã ar fi autorul unei tâlhãrii, a fost prins de poliþiºtii din Petroºani ºi depus în Centrul de Reþinere ºi Arest Preventiv din Deva. Carmen COSMAN În data de 9 iulie, în jurul orei 14:40, tânãrul a acostat o minorã de 14 ani, care se deplasa pe strada 1 Decembrie din Petroºani, a lovit-o ºi i-a sustras din mânã suma de 50 de lei. „În urma probelor administrate, faþã de Viorel L. s-a luat mãsura reþinerii pentru 24 de ore, iar în urma prezentãrii sale Judecãtoriei Petroºani, instanþa a emis pe numele sãu mandat de arestare preventivã pentru 29 de zile”, au precizat reprezentanþii IPJ

Hunedoara. De asemenea, poliþiºtii Biroului Investigaþii Criminale Vulcan, au reuºit sã prindã un bãrbat de 28 de ani, din Vulcan, pe numele cãruia era emis de cãtre Judecãtoria Petroºani mandat de executare a pedepsei închisorii. Bãrbatul este condamnat la o pedeapsã privativã de libertate de 6 luni pentru comiterea infracþiunii de înºelãciune ºi a fost depus în Penitenciarul Bârcea Mare.

14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Iulie 2013

9:50 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Legendele palatului: concubina regelui 11:10 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 11:50 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 12:30 România Turisticã Munþii Fãgãraº 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 Vara pe val 17:30 09atitudine - Protecþia consumatorilor 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele? 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

9:30 Meteoritul 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

10:45 11:00 12:00 13:15 13:45 14:45 16:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Supravieþuitori în Pacific (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Preþul pãmântului 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:45 Fotbal: Super Cupa României 22:45 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Vã dedicaþi unor activitãþi intelectuale, cu riscul de a va îndepãrta de prieteni, dar satisfacþia moralã este deosebitã. Reuºiþi sã rezolvaþi toate problemele familiei. Dacã se iveºte ocazia sã plecaþi într-o cãlãtorie, renunþaþi.

10:00 Draga mea prietenã La mare 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Atenþie, câine rãu 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:30 11:30 11:45 12:45 13:00 13:05 14:00 14:30 15:25 15:30 16:30 17:30 18:30

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge Doamne de poveste Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor Intrigi ºi seducþie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:30 Premier League 15:30 ªtirile Digi Sport 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 20:45 Box 22:30 Digi Sport Special 23:30 ªtirile Digi Sport 0:00 Fotbal Club

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Reºimþiþi o stare de inhibiþie care vã împiedicã sã vã exprimaþi clar. Din cauza dificultãþilor de comunicare, este indicat sã amânaþi întâlnirile programate pentru azi. De asemenea, nu este momentul sã faceþi investiþii sau sã cumpãraþi obiecte de valoare.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Nu este o zi favorabilã cãlãtoriilor în interes de afaceri. ªansele de a obþine câºtiguri financiare sunt mici. Relaþiile sentimentale pot fi excelente, dacã acordaþi mai multã atenþie partenerului de viaþã.

23 august *** 22 septembrie

S-ar putea sã suferiþi pierderi financiare ca urmare a eºecului unei afaceri în care v-aþi pus mari speranþe. Relaþiile cu partenerii de afaceri sunt tensionate ºi din cauza dificultãþilor de comunicare. Înarmaþi-vã cu rãbdare ºi evitaþi speculaþiile financiare!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Deveniþi irascibil din cauza problemelor financiare. Dacã nu vã temperaþi nervozitatea, riscaþi sã jigniþi un prieten. Nu este o zi bunã pentru a susþine examene sau proiecte ºi nici pentru cãlãtorii. 7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

aprile

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indispus din cauza unor mici probleme de sãnãtate ºi sã deveniþi mai puþin sociabil. Nu refuzaþi comunicarea cu prietenii ºi cu partenerul de viaþã. Seara sunteþi vizitat de o rudã care reuºeºte sã vã redea buna dispoziþie. Teleshopping Culoarea fericirii Destinul regelui Pastila Vouã (r) Suflete pereche (r) Rãzboinicul (r) Copii contra pãrinþi (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Rãzboinicul

23 noiembrie *** 20 decembrie Aveþi tendinþa de a reacþiona impulsiv ºi riscaþi sã vã îndepãrtaþi partenerii de afaceri ºi prietenii. Ar fi bine sã daþi dovadã de mai multã diplomaþie.

21 ianuarie *** 20 februarie

Astãzi nu este indicat sã vã ocupaþi de probleme care necesitã mult tact. Sunteþi irascibil ºi nu reuºiþi sã fiþi convingãtor. În schimb, relaþiile cu partenerul de viaþã sunt foarte bune, iar cu sãnãtatea nu aveþi probleme.

Întâmpinaþi mai multe obstacole ºi aveþi impresia cã vã irosiþi energia, ceea ce vã creeazã o stare de nervozitate. Cei din jur vã înþeleg ºi încearcã sã vã ajute. Relaþiile cu persoana iubitã au o evoluþie favorabilã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Un prieten nu îºi respectã promisiunea fãcutã cu puþin timp în urmã, ceea ce vã iritã peste mãsurã. Nu are rost sã vã enervaþi, mai ales cã întârzierea s-ar putea sã aibã cauze obiective.

21 februarie *** 20 martie În prima parte a zilei este posibil sã aveþi dificultãþi de comunicare, ce vã pot afecta relaþiile sociale ºi sentimentale. Nu este momentul sã începeþi noi activitãþi sau afaceri, oricât ar fi de tentante.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vienri, 12 Iulie 2013

Patru posturi desfiinþate la DSP

educeri de posturi la Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara. Ministrul Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu, a solicitat direcþiilor de sãnãtate publicã judeþene sã gãseascã variante de reducere a personalului. Monika BACIU Astfel, în cazul Direcþiei e Sãnãtate

Publicã Hunedoara, numãrul posturilor ocupate se va reduce cu patru. Potrivit Ceciliei Birãu, director adjunct al DSP Hunedoara, în prezent, aici sunt 106

posturi. ”În urma analizei situaþiei se vor reduce patru posturi, astfel încât sã nu se pericliteze activitatea instituþiei. Este vorba despre cei pensionabili, care mai au puþin pânã la pensie ºi

care vor pleca. De la Inspecþia Sanitarã vom desfiinþa douã posturi care sunt vacante”, a declarat directorul adjunct al DSP Hunedoara, medicul Cecilia Birãu. Legat de disponibilizãrile care vor fi fãcute, o parte dintre angajaþii DSP Hunedoara vor ajunge la consiliile locale ºi cel judeþean, cu atribuþii în domeniul medical. O altã parte ar putea

asigura funcþionarea celor opt noi DSPuri regionale. Direcþiile judeþene sunt folosite în prezent de cãtre Ministerul Sãnãtãþii pentru a controla medicina primarã, Ambulanþa ºi programele naþionale (vaccinare, screening etc.). Economiile obþinute dupã reorganizare vor fi folosite pentru finanþarea programelor naþionale de sãnãtate sau puse la dispoziþia Guvernului. Direcþiile de Sãnãtate Publicã vor fi reorganizate în Oficii Judeþene de Sãnãtate Publicã.

Definiþie epigramisticã Epigrama-i poezie, Ce conþine-o ironie, Amplasatã doar cu sens C-o poantã-n ultimul vers!

Amendaþi pentru igienã

nspectorii în alimentaþie au derulat mai multe acþiuni de control, fiind vizate firmele care desfãºoarã activitãþi cu produse alimentare, dar ºi cele care au ca obiect de activitate turismul. M. GÂNJU

În ceea ce-i priveºte pe agenþii economici care deruleazã activitãþi comerciale cu produse uºor perisabile au fost aplicate mai

multe amenzi din cauza personalului care nu respecta normele de igienã, ori a supraaglomerãrii cu produse. „În urma controalelor s-a constatat faptul cã activitatea

agenþilor economici din Valea Jiului nu este

foarte rea dar nici foarte bunã. Trebuie precizat ºi faptul cã igiena personalã a multora dintre cei care activeazã în comerþ este deplorabilã ºi lasã mult de dorit, motiv pentru care firmele care au

astfel de angajaþi au fost penalizate bãneºte. Este vorba despre câteva cofetãrii, brutãrii sau restaurante”, spun inspectorii.

Cu laude la început, Cu mângâieri ºi-n cuvinte… Dar surpriza-i la sfârºit, De-o scatoalcã s-o þii minte!

Pierderi Pierdut legitimaþie de mediator, eliberatã de cãtre Consiliul de Mediere, pe numele Sorina Diaconu, mediator autorizat în baza autorizaþiei de exercitare a profesiei Seria C, Nr. 0530/18.02.2013. O declar nulã.

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vienri, 12 Iulie 2013

Toma Coconea, susþinut de mii de fani pe Facebook

oþi petroºenenii ºi nu numai, în frunte cu primarul Tiberiu Iacob Ridzi, urmãresc zilnic pe internet evoluþia lui Toma Coconea în concursul Red Bull X Alps, cea mai durã competiþie din lume. Sportivul din Valea Jiului are ºanse mari sã câºtige titlul de campion mondial. Luiza ANDRONACHE

rimarul Petroºaniului, alãturi de Tomy

dintre favoriþi pentru locul I. Cursa dureazã aproximativ 2 sãptãmâni ºi graþie GPS-

ului, poate fi urmãritã în timp real pe website-ul pus la dispoziþie de organizatori. „Nu numai eu,

toatã comunitatea ºi-ar dori ca Tomy sã câºtige anul acesta. Este cea mai grea competiþie mondialã, iar noi îi þinem pumnii sã câºtige ”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Startul s-a dat duminica trecutã la

Toma Coconea, parapantistul din Petroºani, dublu vicecampion mondial în cea mai durã competiþie din lume, este urmãrit zilnic pe internet de mii de fani. El a luat din nou startul concursului Red Bull X Alps, pentru a ºasea oarã, fiind unul

Salzburg, iar destinaþia finalã este Monaco. Traseu este prin Austria, Germania, Italia, Elveþia ºi în final, Monaco, ceea ce înseamnã peste 1000 de kilometri parcurºi cât mai repede pe jos sau în zbor cu parapanta. Alãturi de Toma, la start au fost ºi colegii lui de la Salvamont Petroºani, care au fost ajutaþi de primãrie sã ajungã în Austria. Toma Coconea este singurul roman care participã la aceastã competiþie. La douã ediþii, cea din 2007 ºi 2011, el s-a clasat pe locul 2. Când a plecat de la Petroºani în Austria, în data de 1 iunie, primãria din localitate

a organizat un eveniment special pentru el, la care toþi susþinãtorii au avut ocazia sã-l încurajeze.

“G

o, Tomy, Go!”

Pe site-ul de socializare Facebook, susþinãtori sunt sunt cu miile ºi nu doar din Valea Jiului, ci din întreaga lume, care îl încurajeazã pe Tomy sã se batã pentru locul I. La ora închiderii acestei ediþii, el era pe locul 6 în competiþie. “Maurer conduce cursa, dar nu renunþ la gândul de a câºtiga!”, a spus Tomy celor din staff-ul lui. Christian Maurer, care deocamdatã este pe locul I, este un atlet elveþian în vârstã de 31 de ani.

Maurer conduce, Tomi îl urmãreºte

bor fenomenal al elveþianului Christian Maurer care s-a detaºat de urmãritori cu peste 150 de kilometri, distanþa înregistratã ieri, în a cincia zi de Red Bull X Alps. Toma Coconea are însã dreptul de a se cãþãra ºi noaptea ceea ce l-ar putea aduce în trena lui Maurer. Maximilian GÂNJU Elveþianul a avut cea mai uºoarã zi din concurs ºi a zburat într-o singurã zi peste 200 de kilometri, circa 100 fãrã întrerupere. Era ºi firesc în condiþiile în care medaliatul de la ediþia trecutã, a zburat „pe lângã acasã”, într-o zonã mon-

tanã pe care o cunoaºte ca în palmã. Ba chiar era la mai puþin de 100 de kilometri de propria casã ºi dacã n-ar fi fost urmãritorii, ar fi avut timp ºi de un survol prin localitatea de baºtinã. Nici Tomi n-a ezitat sã-ºi foloseascã „aripa” ori de câte ori a avut posibilitatea, iar ieri,

chiar dacã vremea era mohorâtã în Alpi, încã de dimineaþã, a plecat în zbor pentru a recupera distanþa faþã de favoritul numãrul 1 la câºtigarea competiþiei. Coconea trebuie sã facã faþã ºi altor concurenþi, un italian ºi un englez sunt foarte determinaþi sã obþinã un loc pe podium ºi nu cedeazã poziþiile doi ºi trei. Tomi are însã un As în mânecã, un avantaj care-l poate scoate în spatele liderului. Încã n-a folosit permisul care-i dã

dreptul sã se caþere ºi pe timp de noapte, drept de care Maurer a profitat deja. Nu mai este pentru nimeni o surprizã cã Toma

poate strãbate într-o singurã zi ºi 100 de kilometri doar marºând, iar cu „Nightpass-ul” poate relansa cursa.