CVJ Nr 406, joi, 11 iulie by Geza Szedlacsek

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 406

Cronica Vãii Jiului Joi, 11 Iulie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Manual contra promovare

Profesor universitar acuzat de condiþionarea examenelor

S-a încercat anularea mitingului

Minerii protestatari reclamã presiunile administraþiei

>>> PAGINA A 3-A

Ruta ocolitoare, plinã de pericole

in cauza lucrãrilor de reabilitare a Defileului Jiului traficul în ultima vreme este un adevãrat coºmar pentru toþi conducãtorii auto.

>>> PAGINA A 5-A

Alo, PSD-ºti din Valea Jiului, la voi se aude? Nu mai dormiþi ”pe coadã”!

n ºedinþa de luni a Biroului Permanent Naþional al PSD, mai marii partidului au tras de urechi pe cei care s-au vãzut în funcþii dupã alegerile din organizaþii, cele locale ºi parlamentare ºi dorm liniºtiþi fãrã sã facã nimic pe linie de partid.

>>> PAGINILE 8-9

n profesor de informaticã de la Universitatea din Petroºani este acuzat de studenþi de condiþionarea promovãrii examenului de manualele cumpãrate, evident la negru, de la el. Conducerea UPet anunþã demararea unei verficãri în acest sens. >>> PAGINA A 3-A

Furtunã cu grindinã în Alpi, Tomi nu se lasã! >>> PAGINA 16

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Iulie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia –

Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea

Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Iulie 2013

Manual contra promovare

Profesor universitar acuzat de condiþionarea examenelor

se spune cã profesorul de informaticã Constantin Zãvoianu „interzice rãsfoirea manualului sãu la exa-

men, doar dacã nu l-ai achiziþionat din servieta sa! Nimeni nu face nimic în acest sens, doar pentru cã în

În mai multe zone din municipiul Petroºani au apãrut anunþuri, postate de un ONG care luptã împotriva corupþiei din facultãþile româneºti, referitoare la profesorul Constantin Zãvoianu, de la Universitatea Petroºani. Sub numele „Din dosarele secrete”

România <<merge ºi aºa>>. Ne-am sãturat, domnilor Profesori, de un aºa tratament!”. Manifestul, ca sã îl numim aºa, a fost distribuit în 1784 de exemplare, dupã cum scriu autorii lui ºi reprezintã o campanile încurajatã de Omnia Verba, “pentru libera exprimare a opiniei”. Rectorul Universitãþii din Petroºani, Aron Poantã, spune cã a aflat despre aceste manifeste ºi cã a decis sã ia mãsuri în limitele legale. “Am discutat cu decanul Facultãþii, cu dl Baron ºi l-am rugat sã discute cu domnul Zãvoianu, sã vadã care este situaþia. Vreau sã vã spun, însã, cã nu existã nicio sesizare scrisã din partea vre-

unui student în acest sens”, a declarat Poantã. Totuºi, oficialul UPet este decis sã îl cheme pe profesorul de informaticã la Consiliul de Administraþie pentru a discuta problema ridicatã, dar a precizat cã fãrã un document care sã semnaleze negru pe alb eventualele nereguli

nu se pot face prea multe din punct de vedere legal. Constantin Zãvoianu este lector universitar în cadrul departamentului MatematicãInformaticã a Facultãþii de ªtiinþe, unde Decan este Mircea Baron. Car men COSMAN

S-a încercat anularea mitingului

Minerii protestatari reclamã presiunile administraþiei L

iderii Sindicatului „Huila”, la care sunt afiliaþi angajaþii de la cele trei mine neviabile, acuzã conducerea Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului SA cã a pus presiune pe mineri pentru a nu participa la mitingul organizat în Petroºani. Preºedintele Sindicatului „Huila”, Laszlo Domokos , susþine cã s-au fãcut presiunia supra oamenilor ºi, mai ales, asupra personalului TESA, ºi cã i s-a sugerat ºi lui, direct, sã renunþe la manifestarea de protest organizatã marþi. Domokos spune cã presiunile au fost fãcute direct de conducerea SNIMVJ. „S-a încercat sã se punã presiune pe oameni sã nu participe la miting, personalului TESA i s-a sugerat sã nu participe la miting...

Conducerea a fãcut acest lucru, nu ºtiu ce interese are (...) Oamenilor li s-a sugerat sã nu participe la miting, iari nouã ni s-a spus de cãtre conducerea societãþii cã ar fi bine sã renunþãm...”, a declarat Laszlo Domokos, liderul Sindicatului „Huila”. Pe de altã parte, directorul SNIMVJ, Petre Drãgoescu, recunoaºte cã a stat de vorbã cu sindicaliºtii, dar în ideea amânãrii acþiunii de protest. „La sfârºitul acestei sãptãmâni vom avea o întâlnire la nivelul ministerului, pentru a încerca sã

gãsim o soluþie a acestei probleme. Le-am solicitat sã amâne protestul pânã dupã aceastã întâlnire”, a declarat Petre Drãgoescu. Cât priveºte personalul TESA, directorul SNIMVJ spune cã nu ar fi putut participa la acþiunea sindicalã decât dacã ar fi plecat mai repede de la serviciu, pentru cã mitingul a fost programat între orele 13:30 – 15:30. Sindicaliºtii reclamã faptul cã oficialii Complexului Energetic Hunedoara au refuzat de la 1 iulie sã mai cumpere huilã de la cele trei mine neviabile – Petrila, Paroºeni ºi Uricani ceea ce duce la oprirea producþiei. În plus, preþul oferit pentru cãrbunele extras de ei este extrem de mic, de doar 43 de lei/ Gcal, în contradicþie cu programul convenit cu reprezentanþii Comisiei Europene. La începutul acestei sãptãmâni, CEH a lansat o comandã, pentru 10.000 de tone de huilã, dar numai pentru sãptãmâna în curs, ceea ce nu rezolvã problema de fond. Car men COSMAN

4 Opinii

m simþit cã trebuie sã fac aceste precizãri. Nu este normal cã munca echipei MONDO sã fie pusã sub semnul întrebãrii de cãtre indivizi care, deºi ºtiu adevãrul, mint cu neruºinare. ªtiu cine, ºtiu ºi unde, ºi înþeleg ºi de ce va roade atât de tare gândul “drajelor ºi drajilor”. Sã vã roadã… Încã de la începutul activitãþii MONDO TV/MONDO FM, nu puþini au fost cei care s-au uitat “caº” spre Dealul Institutului, trãgând nãdejde cã ne vom (vor) opri. Mâncãtorii de cãcat strânºi în jurul unui pahar cu apã fãrã bule prin cârciumile din târg, ori prin birourile unor nefericiþi funcþionari/aleºi, ºi-au înfipt adânc caninii în “dosul” nostru… În 2008, atunci când am plecat de la ONE TV/ONE FM, alãturi de mine au fost toþi, dar toþi colegii mei cu o excepþie, tanti Elvira, femeia de serviciu. Mi-a pãrut rãu, era femeie de treabã, dupã câteva sãptãmâni a plecat ºi ea. Eram atunci, ca ºi acum, un grup de oameni care încearcã sã îºi facã treaba ºi atât. Încã de la prima orã de emisie… se pregãteau sã ne mãnânce pomanã. Cu o înverºunare pe care nu am înþeles-o la acel moment, ºi îmi este peste puteri sã o înþeleg ºi acum, “zvonacii de profesie” rãspândeau ideea cã MONDO TV/MONDO FM este un proiect electoral, menit, atunci în 2008, sã sprijine P.N.L în campania electoralã, dupã care vom trage obloanele, adicã ne vom

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Iulie 2013

închide. Nu s-a întâmplat. Niciodatã, însã, cei care ne-au pus la îndoialã profesionalismul nu ºi-au retras jignirile. Apoi, periodic, activitatea MONDO TV/MONDO FM a fost

pãcate, acum nu mai este printre noi, IOAN TIMIª. Într-o dupã amiazã de varã, m-am întâlnit cu acesta la HAÞEG. Era deputat. Deºi chinuit de o boalã istovitoare, deºi preocupat de problemele din interiorul

pusã la îndoialã de cãtre niºte “zdrenþe în curu’ unor sãraci cu duhul”. Mereu, în loc sã îºi vadã de “zoaiele” din blidul lor ºi-au îndreptat ochii pe jumãtate închiºi spre noi. Mãgarul moare de drum lung, prostul de grijã altuia. Noi, am preferat mereu sã rãspundem prin fapte, sã nu purtãm altora de grijã. În curând, cu ajutorul lui Dumnezeu împlinim 5 ani de la primul minut de emisie. Nu este puþin lucru pentru o echipã care niciodatã nu a avut asigurat fondul de salarii din “buzunarul generos al unui finanþator” cãruia sã îi dãm limbi în cur pentru a ne asigura existenþa. Nu este puþin lucru pentru o echipã care niciodatã nu a ºantajat pentru a trãi. Nimeni din Valea Jiului nu poate spune cã vreodatã un angajat MONDO TV/MONDO FM a condiþionat atitudinea profesionalã de anumite foloase materiale. Atunci, la început, acum aproape 5 ani, ne-au fost alãturi câþiva oameni. Primul ºi cel mai important, din

partidului din care fãcea parte, acesta m-a ascultat, a avut încredere în mine ºi mi-a întins mâna. Nu o sã uit niciodatã aceea zi. Urmãtorul, POP EMIL – Rectorul UNIVERSITÃÞII PETROªANI. Nu aveam un sediu, am apelat la domnia sa. A fost alãturi de noi, ºtiu cã nu i-a fost uºor. ªtiu câte probleme a avut din partea “ciracilor portocalii” de la aceea vreme. Nu aveam nici echipamente. ALIN SIMOTA se vedea la acel moment parlamentar. Era luna septembrie 2008. Se apropia campania electoralã. Am purtat o discuþie cu acesta, MONDO TV/MONDO FM îi ofereau spaþiu în campanie (conform prevederiilor C.N.A), iar acesta, fiind un potent om de afaceri, sã ne ajute cu amenajarea spaþiilor de emisie ºi cu o parte din echipament. S-a ºi întâmplat. SIMOTA a achiziþionat echipamentul ºi l-a închiriat cãtre noi. Noi, în urma înþelegerii avute, i-am oferit spaþiu de emisie în cadrul pro-

Câinele moare de drum lung ºi prostul de grija altuia…

gramelor produse MONDO TV/MONDO FM. Ne-a sprijinit inclusiv în constituirea societãþii care a produs pânã în urmã cu ceva vreme programele. Niciodatã însã, ALIN SIMOTA nu a fost titularul celor douã licenþe MONDO TV/MONDO FM. Tot atunci ne-au fost alãturi ºi alþii, EMIL PÂRÂU, SORIN APOSTU, SANZAIAN, MOCANU s.a.m.d. Tuturor le suntem recunoscãtori. MONDO TV/MONDO FM emit acum ºi datoritã faptului cã atunci când ne-a fost greu,

TV/MONDO FM, spun orice. Evident minciuni ordinare. ALIN SIMOTA nu are nici o legãturã, dar nici una, cu licenþele/programele/acti vitatea MONDO TV/MONDO FM. Între noi, cei de aici ºi reprezentanþii legali ai firmelor controlate de SIMOTA existã un contract de colaborare în domeniul publicitãþii, atât. Cât am colaborat cu acesta, am fãcut-o ca de altfel cu sute de oameni din Valea Jiului (demnitari, primari, consilieri, oameni de afaceri, cetãþeni simpli etc. ). Niciodatã nu am ºtiut ºi nici nu m-a interesat viaþa lui SIMOTA, dacã comanda ori ba “ciomãgeli”, dacã. Am vorbit de multe ori, despre multe, cu acesta. Îi respect familia ºi

am gãsit o mânã întinsã din partea unor oameni ca aceºtia. Imediat dupã reþinerea lui ALIN SIMOTA, “târgul” a început din nou sã prindã grai. MONDO TV/MONDO FM se vor închide. ªtiu ei/ele… Aceiaºi care ne-au mai închis ºi pânã acum. Sunt siguri, este o chestiune de zile. ªtiu ei… În încercarea de a discredita MONDO

sunt alãturi de ea. Nu sunt momente uºoare cele prin care soþia ºi copii acestuia trec. Dumnezeu sã le dea puterea sã depãºeascã aceastã cumpãnã cu bine. A fost un om pe care nu îl credeam vreodatã în stare sã comitã faptele pentru care se aflã dupã gratii. Dacã a fãcut-o însã, sã rãmânã acolo, nu meritã sã fie în libertate. Justiþia sã îºi facã treaba.

uaþii în viaþã ”Existã anumite sit uie simplitatea constit în care adevãrul ºi icã” cea mai bunã tact e - Jean de la Bruyer

Am simþit cã trebuie sã fac aceste precizãri. Nu este normal ca munca echipei MONDO sã fie pusã sub semnul întrebãrii de cãtre indivizi care, deºi ºtiu adevãrul, mint cu neruºinare. ªtiu cine, ºtiu ºi unde, ºi înþeleg ºi de ce va roade atât de tare gândul “drajelor ºi drajilor”. Sã vã roadã… Pentru o varã în tihnã, vã anunþ cã, în câteva zile, vom lansa un nou post de radio în VALEA JIULUI. Acesta, RADIO VALEA JIULUI, va emite pe 94,6 FM un program propriu 24/24 ore, 7/7 zile ºi va fi o staþie care va difuzã doar muzicã popularã. Sunt sãtul, ca ºi mulþi dintre voi de altfel, de “cãcãcioºii fãr’ de boaºe”, care vorbesc despre un om atunci când acesta nu este de faþã. Sigur, fiecare este liber sã spunã ce vrea, însã nimeni nu are dreptul sã vorbeascã despre lucruri pe care nu le cunoaºte. Nimeni, nu m-a întrebat niciodatã despre acest subiect. Dacã o fãcea, îi spuneam adevãrul. Îmi este scârbã de aceastã categorie de oameni, care fie la o apã, fie la þigarã, fie pe holuri, fie prin birouri, fie cu gura cãscatã (dintr-un motiv ori altul ) savureazã viaþa mâncând cãcat ºi udând izmenele. Ionuþ DRAGOTESC

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Iulie 2013

Ruta ocolitoare, plinã de pericole

in cauza lucrãrilor de reabilitare a Defileului Jiului traficul în ultima vreme este un adevãrat coºmar pentru toþi conducãtorii auto. Având în vedere cã traficul rutier a început deja sã fie restricþionat mai multe zile pe sãptãmânã, acest lucru în conditile în care lucrãrile de reabilitare se vor întinde pe parcursul a mai mulþi ani, poarta de intrare în Valea Jiului dinspre judeþul Gorj este practic paralizatã acest lucru aducând pe lângã nervi mulþi, oboseala ºi cheltuieli suplimentare pentru ºoferi, ºi prejudicii financiare Vãii. Monika BACIU

Astfel cã multã lume care tranziteazã Valea Jiului este obligatã sã aleagã rute ocolitoare. De cele mai multe ori aceste rute ocolitoare sunt alese în ultimul moment pentru cã sunt puþini ºoferi care ºtiu de situaþia din Defileul Jiului. Astfel am întâlnit mai mulþi ºoferi care

dupã ce au aºteptat aproape o zi întreagã la coadã în aºteptarea deschiderii defileului au preferat sã se întoarcã din drum ºi sã aleagã o altã rutã care din pãcate nu numai cã este cu câþiva zeci de kilometrii mai lungã dar ºi drumul este foarte prost. ”Nu am ce face, trebuie sã ajung cât mai repede la Târgu Jiu ºi nu pot sã aºtept

pânã desearã când se vor trezi ei sã ne dea drumul. O sã merg pe Voineasa chiar dacã este mai lung drumul ºi pe lângã asta este ºi foarte prost pentru cã aici nimeni nu a mai bãgat bani. M-am sãturat sã tot arunc bani în stânga ºi în dreapta pentru reparaþia maºinii mai ales cã este ºi aproape nouã ºi oricum nimeni nu ne va da banii înapoi

nici pentru piese ºi nici pentru combustibilul pe care îl consumãm degeaba din cauza lor” ne spune un ºofer. Mai mult decât atât ruta aceasta pe Jiet ºi implicit pe Voineasa poate fi una la fel de periculoasã ca ºi în Defileul Jiului pentru cã drumul nu este unul bun, este plin de curbe

periculoase iar traficul este îngreunat din cauza maºinilor de mare tonaj care la rândul lor trebuie sã ocoleascã defileul pe acest drum sau pe Valea Oltului sau Caras Severin. ”Am un termen de respectat ºi trebuie sã predau aceasta marfã pentru cã este perisabila. Va trebui sã merg

pe Voineasa pentru cã nici nu mai am foarte multã motorina ca sã mã întorc ºi sã merg pe Valea Oltului. Am mai fost o singurã datã pe acel drum ºi nu mia plãcut deloc pentru cã nu este bun ºi trebuie sã fiu foarte atent mai ales cã au 20 de tone dupã mine” a declarat un ºofer de tir. Þoferii nu vor putea circula pe Defileul Jiului între Târgu Jiu þi Petroþani, sãptãmânal, marþi, miercuri ºi joi. Compania Naþionalã de Autostrãzi þi Drumuri Naþionale din România a luat aceastã decizie pentru a efectua lucrãri de reparaþie la ºoseaua dintre munþi. Sectorul de drum cuprins în proiectul de reabilitare are 32 de kilometri, iar costul reparaþiilor se ridicã la 185 de milioane de lei.

Viteza a fãcut victime pe DN 7A

ccident rutier pe DN 7A. Un accident rutier soldat cu o victimã a avut loc, miercuri, pe drumul naþional 7A, care leagã municipiul Petroºani de judeþul Vâlcea. Un conducãtor auto a acroºat un autoturism care circula regulamentar pe direcþia Voineasa – Petroºani. În urma accidentului conducãtorul auto din Dolj a fost rãnit ºi ambele maºini au fost avariate. Monika BACIU ”Din primele constatãri la faþa locului se pare cã conducãtorului autoturismului Skoda Fabia ce se deplasã din direcþia Petroºani cãtre Voineasa a pierdut controlul volanului într-o curbã la dreapta, a pãtruns pe contrasens ºi s-a

tamponat frontal cu un autoturism Volkswagen Pãsat care se deplasa regulamentar din direcþia opusã. În urma impactului a rezultat avarierea celor douã autoturisme ºi rãnirea uºoarã a conducãtorului din autoturismul Volkswagen Pasat. Ambii conducãtori auto au fost testaþi cu

aparatul alcool-test rezultatul fiind negativ. Urmeazã sã recoltãm probe biologice de sânge în vederea stabiliri alcolemiei”, a declarat Daniel Vamvu, agent ºef principal Poliþia Rutierã Petroºani. Conducãtorul autoturismului înmatriculat în judeþul Dolj a fost transportat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. ”A fost adus un bãrbat de aproximativ 48 de ani, conºtient, cooperant, dar cu un traumatism craniofacial cu o plagã contuzã frontalã., afirmativ cu amnezie retrogradã, adicã nu ºtie ce s-a întâmplat. Se fac investigaþiile necesare. Se va hotãrî ulterior dacã va rãmâne internat”, a declarat medicul de gardã de la UPUSMURD Petroºani, Monica Ciugulea. Traficul în zonã a fost blocat mai bine de o orã pânã când ambele autoturisme au fost îndepãrtate de pe carosabil. În tot acest tim, ºoferii

care folosesc acest drum pentru a ajunge în sudul þãrii au stat ºi au aºteptat. ”De mai bine de o orã stau ºi aºtept. Defileul e blocat, aici e accident, asta este”, spune conducãtorul

unui autoturism. Pompierii Detaºamentului din Petroºani au înlãturat ambele maºini de pe carosabil, iar traficul a fost redeschis circulaþiei.

6 Educatie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Iulie 2013

De la 97,27% la 8,89%

n Valea Jiului, pe licee, promovabilitatea la examenul de Bacalaureat s-a situat între 97,27% ºi 8,89%. Cele mai bune rezultate le-au obþinut elevii de la Colegiul Naþional “Mihai Eminescu” din Petroºani, dintre cei 146 de participanþi doar 4 nereuºind sã treacã de examenul de maturitate. Mircea NISTOR

“Dintre cei 4 care au fost declaraþi respinºi, 3 provin din promoþia acestui an ºi unul singur din promoþia anului trecut, care a mai ratat de 3 ori examenul. Promovabilitatea de peste 97% nea clasat pe primul loc între liceele din Valea Jiului, la fel ca ºi în anii anteriori, ºi pe locul 2 în judeþul Hunedoara, dupã Colegiul Naþional “Decebal” din Deva. Pot sã spun cã profe-

sionalitatea de care dau dovadã cadrele didactice de la unitatea noastrã de învãþãmânt dar ºi nivelul foarte bun de pregãtire al elevilor care au absolvit cursurile ºi-au spus din nou cuvântul”, a declarat Ramona

Ludinaºiu, locþiitor director Colegiul Naþional “Mihai Eminescu” Petroºani. La polul opus în ceea ce priveºte promovabilitatea s-au situat Liceul Tehnologic “Apollonius” ºi Colegiul Tehnic

“Dimitrie Leonida”, ambele din Petroºani. Rezultatele obþinute de cãtre cele douã licee sunt 8,89%, respectiv 9,42%. “Noi speram sã obþinem o promovabilitate de 20% dar am ajuns la 9,42%, oricum ceva mai mare decât cea de anul trecut. Eu personal, consider cã elevii nu au tratat cu prea mare seriozitate probele ºi examenul, în sine, acesta fiind motivul pentru

care avem o promovabilitate de doar aproape 10%. Dintre cei 230 de absolvenþi înscriºi la examen doar 22 l-au promovat. Totuºi, mulþi au depus contestaþii, apoi va urma sesiunea de toamnã ºi sper cã procentul de promovabilitate va mai creºte, mãcar pânã la 20%”, a declarat Zina Galeº, director Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroºani. Pe ansamblul judeþului Hunedoara, la sesiunea din aceastã varã a examenului de Bacalaureat promovabilitatea a fost de 53,25%. Oricum, mai mare cu 15 procente, în comparaþie cu cea de anul trecut.

În aºteptarea reparterizãrii computerizate

rima etapã de admitere în liceu a elevilor din clasele terminale ale ºcolilor generale s-a încheiat în data de 9 iulie. De acum, elevii aºteaptã, cu sufletul la gurã, reparterizarea computerizatã, proces care se va încheia pe 16 iulie. Mircea NISTOR „La noi, lucrurile au mers bine, pãrinþii participând la acest eveniment important în viaþa copiilor lor. Nu am înregistrat nicio reclamaþie iar diriginþii elevilor din clasele terminale s-au achitat cu brio de misiunea de a-i îndruma pe elevi ºi pãrinþii acestora asupra modului în care trebuie sã procedeze la întocmirea dosarelor. De acum înainte urmeazã momentul adevãrului, respectiv

cel în care vom vedea la liceu vor intra elevii. În parantezã fie spus, cei mai mulþi dintre absolvenþii claselor a VIII-a de la noi au depus adeziuni pentru a urma cursurile Colegiului Naþional de care aparþine ºi unitatea noastrã de învãþãmânt, respectiv Colegiul Naþional „Mihai Eminescu”. Pentru cã subiectele de examen au fost unele ceva mai uºoare cred cã nota 9:00 va fi cea mai micã la accederea la liceul respectiv”, a

declarat Robert Hummel, directorul ªcolii Generale „Avram Stanca” din Petroºani. Pentru anul ºcolar 2013 – 2014, în judeþul Hunedoara, au fost înfiinþate 148 de clase de liceu pentru învãþãmântul la zi, 14 la seral ºi frecvenþã redusã ºi 3 pentru elevii cu nevoi speciale. Toate clasele au câte 28 de locuri.

Ori ºomaj, ori postlicealã, ori “afarã”

entru tinerii care au terminat liceul în acest an dar nu au reuºit sã obþinã o diplomã de Bacalaureat opþiunile sunt extrem de puþine. Aceºtia pot deveni ºomeri, pot pleca la muncã “afarã” sau, eventual, se pot înscrie la o serie de cursuri postliceale. Mircea NISTOR “Pentru cei care nu au luat Bacalaureatul, noi le asigurãm o serie de cursuri de calificare,

cu sau fãrã platã. În funcþie de solicitãri ar urma sã avem 8 clase, cu câte 26 de elevi, cu 8 calificãri. Pentru cei care vor sã urmeze cursurile cu platã, aceºtia trebuie sã achite anual suma de 1.300 de lei”, a precizat Zina Galeº,

director CT “D. Leonida” Petroºani. La Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” din Petroºani, de exemplu, tinerii care nu

au luat Bac-ul se pot califica în meseriile de maistru electrician, maistru mecanic, tehnician laborant pentru protecþia mediului, tehnician echipamente de calcul, maistru minier sau maistru electromecanic minier.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Iulie 2013

Caz închis, bazat pe expertiza INSEMEX

xpertiza tehnicã pe care au fãcut-o specialiºtii de la INSEMEX Petroºani a constituit elementul de bazã în ancheta procurorilor în cazul incendiului de la Maternitatea Giuleºti. Din raportul pe care cei de la INSEMEX l-au trimis Parchetului a reieºit ca a fost vorba despre un incendiu ºi nu despre o explozie. Expertiza efectuatã de cercetãtorii petroºãneni, de la INSEMEX, pentru elucidarea cauzelor care a provocat incendiul de la Maternitatea Giuleºti a costat zeci de mii de lei, însã aceste costuri nu au fost suportate de spitalul bucureºtean. Asistenta Florentina Cîrstea a fost condamnatã de Judecãtoria Sectorului 6 la doi ani ºi douã luni de închisoare cu executare, fostul manager Bogdan Marinescu a primit o amendã penalã de 6.500 de lei, iar Maternitatea Giuleºti, o amendã penalã de

400.000 de lei. În ziua incendiului, potrivit planificãrii, era de serviciu la salonul de Terapie Intensivã nou-nãscuþi al Secþiei neonatologie, pe o turã de 12 ore, asistenta medicalã Florentina Daniela Cîrstea. Potrivit procurorilor, aceasta nu ºi-a îndeplinit atribuþiile de serviciu stabilite în fiºa

postului, în sensul cã nu a supravegheat în permanenþã nou-nãscuþii aflaþi în salonul de Terapie Intensivã. Asistenta, la ora 18.24, a pãrãsit în mod nejusitificat salonul, lipsind aproximativ 12 minute, ceea ce a fãcut imposibilã sesizarea momentului izbucnirii incendiului ºi luarea mãsurilor de

evacuare a nou-nãscuþilor, cu consecinþe extrem de grave. Potrivit deciziei instanþei, asistenta Florentina Cîrstea a fost condamnatã la doi ani ºi douã luni de închisoare pentru ucidere din culpã ºi la cinci pedepse de câte zece luni de închisoare pentru vãtãmare corporalã gravã din culpã,

Calea feratã vândutã la fier vechi

azii de amploare la centrele de colectare hunedorene. Nu mai puþin de 15 portsaboþi de frânã specifici vagoanelor de marfã au fost gãsiþi la o societate comercialã din Petroºani, în urma unei razii a poliþiºtilor. ªi nu a fost singura descoperire a oamenilor legii. Reprezentanþii Serviciului Judeþean de Poliþie Transporturi Hunedoara, împreunã cã poliþiºti ai Serviciilor de Investigaþii Criminale ºi Investigarea Fraudelor, însoþiþi de jandarmi hunedoreni, au efectuat mai multe percheziþii la domiciliile unor persoane suspectate de comiterea unor furturi de componente de cale ferate. Oamenii legii au descins

ºi la sediile mai multor societãþi comerciale din Cãlan, Petroºani, Pui ºi Ciopeia, care au ca obiect de activitate colectarea deºeurilor metalice, iar rezultatele nu s-au lãsat aºteptate. La o societate comercialã din Cãlan au fost gãsite 3.830 de kilograme de cupru, care nu a putut fi justificatã, iar poliþiºtii au ridicat cuprul fãrã documente de provenienþã ºi continuã cercetãrile. De asemenea, în Petroºani un centru de fier vechi deþinea 15 portsaboþi de frânã pentru vagoanele de

marfã, în timp ce la o societate comercialã din Pui s-au gãsit componente de la linia de cale feratã, respectiv plãci metalice ºi tirfoane, care au fost ridicate în vederea continuãrii cercetãrilor. Furturile de pe calea feratã reprezintã o adevãratã problemã în judeþul Hunedoara. Hoþii furã tot ce poate fi valorificat la centrele de fier vechi, fãrã sã þinã cont de faptul cã, de multe ori, pun în pericol siguranþa traficului feroviar. Car men COSMAN

urmând sã execute pedeapsa cea mai grea, de doi ani ºi douã luni. Fostul manager al Spitalului „Panait Sârbu“ Maternitatea Giuleºti, profesorul Bogdan Marinescu, a primit o

amendã penalã de 6.500 de lei, iar ºeful Secþiei neonatologie, medicul Adrian Ioan Toma, a fost achitat. ªeful Serviciului tehnic Vasile Dima a primit o pedeapsã de doi ani ºi opt luni de închisoare cu suspendare, iar electricianul Gigel Oprea a fost condamnat la doi doi ani de închisoare. Decizia Judecãtoriei Sectorului 6 nu este definitivã, putând fi atacatã la Tribunalul Bucureºti. Din expertiza tehnicã a rezultat cã incendiul a izbucnit din cauza supraîncãlzirii elementelor de contact ale ºtecãrului montat pe cablul de alimentare cu energie electricã al aparatului de aer condiþionat. Monika BACIU

8 Politicã n ºedinþa de luni a Biroului Permanent ÎNaþional al PSD, mai marii

partidului au tras de urechi pe cei care s-au vãzut în funcþii dupã alegerile din organizaþii, cele locale ºi parlamentare ºi dorm liniºtiþi fãrã sã facã nimic pe linie de partid. Ca urmare, mai marii PSD le-au dat teme de casã acuzându-i cã datoritã lor spiritul civic este în declin major, iar problemele cetãþenilor nu se regãsesc pe agenda publicã. ªefii cei mari ai PSD au sesizat cã dupã alegerile din organizaþii, din cele locale ºi parlamentare, membrii sãi ajunºi în funcþii s-au culcat pe coadã ºi nu mai fac nimic, cu

Politicã 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Iulie 2013

Alo, PSD-ºti din Valea Jiului, la voi se aude? F Nu mai dormiþi ”pe coadã”!

iecare hârtiuþã a cetãþeanului nemulþumit va fi repartizatã ºi rezolvatã

câteva excepþii, de parcã funcþiile în care au ajuns îi fac mai deºtepþi, mai frumoºi ºi deci îi fac pe români mai fericiþi. ªefii cei mari dau dovadã de ceva minte sau este atât de evidentã ruptura de realitate a unora încât la începutul sãptãmânii au luat o decizie ºi le-au dat temã de casã ”adormiþilor” PSD.

”N

u uitaþi de unde aþi plecat!”

Ca urmare, chiar politicienii cu greutate din PSD sunt sfãtuiþi într-un document adoptat de partid sã iasã din birourile

lor, din ”scutecele” comode ºi sã se întâlneascã mai mult cu cetãþenii simpli, au relatat surse din conducerea social-democratã. Recomandarea se regãseºte în Programul politic adoptat de BPN al PSD, intitulat “De la om la om”, despre care pesurse.ro a scrie pe larg. Adicã PSD reînvie o atitudine care ar fi trebuit mult dezvoltatã pânã acum, respectiv activismul de partid, de care oamenii sãi a uitat ºi astfel li se imputã declinul spiritului civic. “Proiectul îi obligã pe oamenii politici. La ce îi obligã? În ultimii ani politicienii grei n-au mai ieºit din birourile lor luxoase, nu s-au mai dat jos din limuzinele lor, or asta a însemnat un declin al spiritului civic. Politicienii nu s-au mai implicat, iar oamenii au început sã-i ignore… Principiul pe care vrem sã-l implementãm este: Nu uitaþi de unde aþi plecat”, au arãtat surse din PSD ideea de bazã a proiectului.

e vor înfiinþa Cuburi Social-Democrate pentru muncã, nu pentru distracþie În respectiva ºedinþã, s-a marºat pe aducerea aminte cum cã “instituþiile sunt în slujba cetãþeanului, nu invers”, drept urmare conducerea centralã a PSD a adoptat în ºedinþa de luni un plan de acþiune pentru “activistul de

e un an de zile se tot vorbeste de creºterea plafonului pentru contractarea de servicii prin atribuire directã, timp în care legea ºi-a urmat cursul fiind modificatã ºi chiar promulgatã de preºedintele þãrii. Abia acum opoziþia, respectiv PDL reacþioneazã invocând grija pentru banul public. Va pârâ România la ”ºeful” european, respectiv Comisia Europeanã, pentru ”nerespectarea nici unei reguli în contractãri pe bani publici”.

partid”, plan formulat în douã documente de uz intern Programul politic “De la om la om” ºi înfiinþarea Cluburilor Social-Democrate. Activiºtii de partid sunt îndemnaþi, astfel, sã comunice cu toate categoriile socio-profesionale, inclusiv cu preoþii ºi cu reprezentanþii armatei. Scopul: activiºtii PSD trebuie “sã ia pulsul” societãþii. Într-o primã fazã se vor înfi-

inþa Cluburile SocialDemocrate (CSD) în fiecare judeþ. Ele vor funcþiona ca “platformã de comunicare PSD – autoritãþi locale – categorii socio-profesionale”. În partid se doreºte ca prin înfiinþarea acestor locuri de întâlnire “sã se ofere rãspunsuri ºi soluþii la problemele oamenilor simpli, într-un cadru propice unor discuþii libere ºi interactive”.

PSD va pune în aplicare programe ºi subprograme pentru toate categoriile sociale, de la tineri, la ºomeri, pensionari, mineri, persoane cu dizabilitãþi, etc. în care sã implice instituþii, oameni de afaceri ºi oameni simpli. “Ajuþi pe ceilalþi, te ajuþi pe tine”, este principiul acestui subprogram care va fi implementat de PSD. PSD a mai adoptat luni, în BPN, un Program politic intitulat “De la om la om”. Acest program vine în completarea Cluburilor Social-Democrate ºi este un program strict pentru activiºtii de partid, pentru simpatizanþii partidului ºi pentru voluntari. Activiºtii de partid se vor implica în programele PSD privind ºcoala, armata ºi jandarmeria, cu Biserica, probleme ale tinerilor ºi pensionarilor care existã la tot pasul. Toate acestea trebuie inventariate ºi rezolvate pe cât posibil. Astfel, reprezentaþii PSD spun cã din 10 probleme ale unui cetãþean este imposibil sã nu poatã fi rezolvatã mãcar una, pe loc. Printre tot felul de metode, recomandate de PSD mem-

brilor ei, este ºi cea a amplasãrii la fiecare sediu de organizaþie din România, oricât de mic ar fi el, a unor cãsuþe poºtale. Ideea este ca oamenii sã depunã acolo fie doar ºi o simplã hârtie în care sã scrie ce îi mulþumeste ºi ce nu. Toate recomandãrile vor ajunge la organizaþiile judeþene. Ce þine de planul local va rãmâne acolo ºi se va încerca gãsirea unor soluþii, în timp ce lucrurile care þin de politica guvernamentalã se trimit la centru, spun PSD-iºtii conform pesurse.ro. PSD îºi motiveazã acest proiect prin faptul cã se doreºte identificarea prioritãþilor populaþiei deoarece de multe ori agenda publicã nu coincide cu agenda cetãþeanului ºi aducerea oamenilor sãi la obligaþiile pe care ºi le-au asumat alegând sã fie politicieni.Se spune cã pentru a evolua trebuie sã conºtientizezi unde ai probleme, pentru a nu repeta greºelile. PSD-iºti din Valea Jiului, la voi se aude??!! Mulþi dintre liderii PSD de pe la noi dorm liniºtiþi ”pe coadã” considerând cã e de datoria altor colegi sã se implice. ªi asta se petrece în special la PSD Petroºani, carevasãzicã nu existã!

PDL pârãºte la Bruxelles lipsa licitaþiilor în achiziþii publice Cu circa un an în urmã, Cronica Vãii Jiului informa despre contractarea de servicii prin atribuire directã care a creat mari scandaluri, ºi anunþa cã Guvernul intenþioneazã creºterea plafonului permis de la 15.000 euro, la 30.000 euro, cu eliminarea garanþiei de participare la selecþia de oferte. Hotãrârea avea ca scop creºterea absorbþiei fondurilor europene, a scurtãrii timpilor de execuþie lucrãri, dar deschiderea largã a uºilor cãtre firme de casã ale partidelor politice, care s-a dovedit cã ºtiu sã-ºi ”construiascã” documente de îndeplinire a condiþiilor impuse. Între timp s-au emis hotãrâri ºi ordonaþe ale guvernului care sã modifice respectiva lege a

achiziþiilor publice. În urmã cu nici o sãptãmânã, Mediafax a anunþat cã este funcþionalã legea ºi cã pragul valoric în limita cãruia instituþiile publice pot încheia contracte prin achiziþie directã, fãrã licitaþie, a fost dublat de la 15.000 euro la 30.000 euro pentru produse ºi servicii ºi ridicat de la 15.000 euro la 100.000 euro pentru lucrãri, plafoane valabile începând cu luna iulie din acest an, iar anumite regii autonome ºi companii naþionale la care statul este acþionar absolut sau majoritar au fost scoase din categoria structurilor obligate sã atribuite contracte prin licitaþii în baza OU 34/3006 privind achiziþiile publice. Deºi se tot vorbeºte de acest lucru de un an de zile, reprezentanþii opoz-

iþiei, respectiv PDL, au sãrit ca arºi acum când totul pare a fi prea târziu, ºi ameninþã cã vor pârâ Guvernul Ponta la Bruxelles cã nu se respectã nici o regulã pentru cheltuirea banilor publici ºi cã s-a bulversat întreg sistemul. „Vom sesiza Comisia Europeanã ºi toate instituþiile îndrituite în acest sens cu privire la modificarea Legii achiziþiilor publice din Parlament ºi cu privire la toate modificãrile care au avut loc în ultimele 6 luni la legislaþia în domeniu. Sã nu uitãm cã Guvernul Ponta a emis 4 ordonanþe de urgenþã creând o realã bulversare a sistemului de achiziþii publice. Jaful banului public a fost desãvârºit de USL prin ultimele modificãri adoptate în Parlamentul României,

modificãri în sensul în care, începând cu 1 iulie 2013, a crescut pragul de achiziþie directã de la 15.000 de euro la 30.000 de euro pentru produse ºi servicii ºi de la 15.000 la 100.000 de euro pentru lucrãri. Asta înseamnã cã toþi ºefii de autoritãþi contractante, toþi primarii, toþi demnitarii în funcþii vor putea atribui lejer ºi fãrã respectarea nici unei reguli contracte pe bani publici”, a spus Cristina Trãilã, Secretarul executiv al PDL, într-o conferinþã de presã. Premierul Ponta a afirmat cã va analiza o eventualã modificare a noii reguli care excepteazã anumite regii ºi companii de stat de la obligativitatea licitaþiilor publice, adãugând însã cã, din moment ce preºedin-

Ileana FIRÞULESCU tele Bãsescu a promulgat legea care include ºi aceastã modificare, „înseamnã cã este bunã“. Întrebat dacã îºi menþine decizia de a modifica Legea achiziþiilor publice pentru a reintroduce obligativitatea ca toate regiile autonome ºi companiile de stat sã atribuie contracte prin licitaþii publice, variantã avansatã sãptãmâna trecutã în faþa presei, premierul a rãspuns cã va analiza situaþia, dar a amintit cã modificãrile au fost promulgate de preºedintele Traian Bãsescu. „O sã fac o analizã, pentru cã, din moment ce a promulgat-o, înseamnã cã e bunã, nu?“, a spus prim-ministrul. Acþiunea PDL pare a fi tardivã pentru cã lupta, pentru ca banul public sã fie corect gestionat, ar fi trebuit dusã pânã a nu se parafa legea. Ileana FIRÞULESCU

8 Politicã n ºedinþa de luni a Biroului Permanent ÎNaþional al PSD, mai marii

Politicã 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Iulie 2013

Alo, PSD-ºti din Valea Jiului, la voi se aude? F Nu mai dormiþi ”pe coadã”!

iecare hârtiuþã a cetãþeanului nemulþumit va fi repartizatã ºi rezolvatã

”N

u uitaþi de unde aþi plecat!”

Ca urmare, chiar politicienii cu greutate din PSD sunt sfãtuiþi într-un document adoptat de partid sã iasã din birourile

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Iulie 2013

ona de joacã pentru copii din Parcul Central Z Carol Schreter din Petroºani,

Loc de joacã modernizat

modernizatã de primãrie. Administraþia publicã a municipiului Petroºani a demarat lucrãrile de modernizare ºi reabilitare a zonei dedicate copiilor din parcul central. Aici sunt înlocuite suprafeþele de protecþie ale terenului. ”Colegii de la SPADPP care se ocupã de acest lucru mi-au spus cã lucreazã la înlocuirea tartanului, a suprafeþei care este montatã în astfel de parcuri pentru ca cei mici sã nu se accidenteze, sã nu se loveascã ºi la împrospãtarea nisipului de pe alei ºi de pe locurile de joacã pentru copii. Jocurile efective pentru copii, leagãnele ºi tot ce

anifestãrile de protest ale minerilor din Valea Jiului au avut ºi un efect indirect.

þine de acest lucru au fost dea reparate”, a spus Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Dupã finalizarea proiectului copi-

Regretele pensionarilor minieri

inerii au fost cândva o forþã. Declaraþia îi aparþine unui fost miner, acum pensionar. Cu tristeþe, omul povesteºte cum se lucra în minele din Valea Jiului acum câþiva zeci de ani ºi cât de uniþi erau pe atunci ortacii. Acum, minerii sunt dezbinaþi, în principal de liderii lor, spune pensionarul. ”Pe timpul nostru eram în jur de 54 de mii de mineri, dar realitatea este urmãtoarea. În condiþiile actuale nu prea avem lideri, sunt puþini liderii ºi a scãzut ºi forþa de muncã. Asta a fost una dintre problemele de care a beneficiat Guvernul sã spargã uni-

Apã caldã ºi în luna iulie!

tatea muncitoreascã din Valea Jiului. Acum 30 de ani noi eram o forþã, pe vremea când eram mineri am deschis fronturi de lucru, am sãpat în adâncuri pentru a oferi cãrbune ºi aveam locuri de muncã. Atunci am deschis calea ºi celor tineri ºi ne-am gândit cã dupã ce noi vom ieºi la pensie le va fi mai uºor. Le-am lãsat moºtenire tot ce am ºtiut ºi degeaba. Acum ei, oamenii ãºtia care mai au câþiva ani pânã la

pensie nu mai au siguranþa zilei de mâine, nu mai ºtiu dacã lucreazã ºi pentru ce lucreazã”, spune Paul David, fost miner. Mineritul este în continuu declin. Investiþii nu s-au realizat, forþa de muncã este din ce în ce mai puþinã ºi mai îmbãtrânitã. ”Cu zeci de ani în urmã minerii din Valea Jiului erau o forþã, erau uniþi, acum au mai rãmas câþiva. ªi pe vremea mea se muncea greu la minã, dar acum e mai greu pentru cã nu s-a mai fãcut nimic pentru oamenii ãºtia”, mai spune pensionarul. Spusele fortului ortac au ºi o bazã realã. La mitingul de marþi, din faþa Teatrului Dramatic ID Sîrbu din Petroºani au participat puþin peste 300 de ortaci, deºi în minele din Valea Jiului lucreazã peste 7700 de mineri. Monika BACIU

ii vor avea un spaþiu de joacã mai curat ºi mai modern. În municipiul Petroºani a fost inaugurat, în anul 2011, un nou spaþiu de joacã destinat copiilor. Acesta este amplasat în incinta Parcului Central “Carol Schreter” ºi a costat 146.000 de lei. Iniþiativa de amenajare a spaþiului dotat cu bãnci, tobogane sau hinte se datoreazã unui grup de iniþiativã din Cartierul Carpaþi. Monika BACIU

Lucrãri de varã la termoficare

n aceste luni de varã, angajaþii societãþii de termoficare din Petroºani efectueazã mai multe lucrãri destinate îmbunãtãþirii infrastructurii. Printre acestea se numãrã ºi cele derulate în zona Punctului Termic 15, în preajma ªcolii Generale „Avram Stanca”. „Efectuãm racordarea separatã a unitãþii ºcolare la reþeaua de termoficare, precum ºi a sãlii de sport care aparþine acesteia.

Mai exact, întrucât huila extrasã trebuia sã ajungã pe undeva (pentru ca oamenii sã fie plãtiþi) societãþile de termoficare din zonã vor furniza apã caldã menajerã ºi în cursul acestei luni. Aceasta, în condiþiile în care abonaþii la acest serviciu erau obiºnuiþi ca, la mijlocul verii, SE Paroºeni sã intre în tradiþionalele lucrãri de revizie anualã. „Dacã anii trecuþi sistam furnizarea apei calde menajere pe la mijlocul lunii iulie, în acest an vom continua sã dãm apã caldã, cel puþin, pânã la începutul lunii august. Pânã în prezent, conducãtorii termocentralei nu ne-au comunicat o eventualã datã la care intenþioneazã sã opreascã furnizarea apei calde menajere. Probabil vor efectua lucrãrile de revizie în luna august dar, deocamdatã, nu ne-au anunþat când, ºi dacã, vor fi demarate aceste lucrãri”, a precizat Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani. În cazul în care nu vor mai fi înregistrate noi convulsii minereºti, termocentrala de la Paroºeni ar putea întrerupe furnizarea apei calde menajere în cursul lunii august. Deocamdatã, însã, nu a fost stabilit nimic în acest sens. Mircea Mircea NISTOR În acelaºi timp, lucrãm ºi la reþeaua de branºare a sãlii de sport ce aparþine Clubului Sportiv ªcolar din localitate, pentru a fi pregãtiþi în cazul în care responsabiliii unitãþii ne vor solicita racordarea la reþeaua de termoficare”, a declarat Ovidiu Munteanu, directorul SC Termoficare SA Petroºani. Dacã nu vor mai fi alocate ºi alte sume de bani de cãtre Consiliul Local, lucrãrile de racordare separatã a unitãþii de învãþãmânt ºi a celor douã sãli de sport din preajma acesteia ar putea fi ultimele derulate în acest an de cãtre SC Termoficare SA Petroºani. Mir cea NISTOR

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Iulie 2013 Pericolul de la terasa „Caffe Flore”

Ospãtarul cu papion ºi cãmaºã roz-bombon!

u ospãtarii n-am nimic. Ba, chiar am un “filing” aparte pentru ei. Nici cu poliþiºtii n-am treabã. ªi nici nu vreau. Au mintea prea odihnitã ºi sunt imprevizibili ca o ploaie de varã. Aºa cã, mai bine nu! Dar când te izbeºti de ei în viaþã trebuie sã-i bagi în seamã. Deci… Mircea BUJORESCU Luni, 8 iulie, pe la 7-8 seara, mama fiicelor mele, împreunã cu nepoþica noastrã, îºi plimbau cãþeluºul. Prin centrul civic, pe trotuar, cu punguþa-n buzunar (dacã avea cãþelul vreo “idee”…). În faþa bãruleþului “Caffe Flore” (care mi se pare cochet, discret, curãþel ºi cu patroanã drãguþã ºi binevoitoare) cãþelul a fost atras de o zonã kitsch-oasã din jurul unui pom, dar din afara terasei. Unde (contrar regulamentului, fiind în afara spaþiului concesionat) au

pus flori peste flori, ghivece peste ghivece ºi o mini-grãdinã zoologicã – ursuleþi, elefãnþei ºi alte dihãnii. În momentul ãla a început balamucul. “Ospãtarul” s-a repezit la femeie, ameninþândo cu bãtaia. Mã rog, toatã tevatura, sperietura ºi celelalte. Lumea se uita ca la circ, “ospãtarul” (am pus ghilimelele, fiindcã nu e chiar ospãtar) þipa ºi ameninþa cu bãtaia… Bâlci. Femeia agresatã sunã la Poliþie, vine echipajul (“Doi plus unu`, nu mai e moda aia „Capra cu trei iezi”).

Echipajul intrã cu patroana ºi “ospãtarul” în bar (“poftiþi înauntru, domnu`, sã discutãm civilizat!”), inchid uºa dupã ei ºi, dupã ce discutã “civilizat”, ies sã discute ºi cu reclamanta. Nu sã discute, ci s-o certe. “Doamnã, nu mai daþi telefon la 112, fiindcã vã amendãm” ºi “Vã recomandãm sã nu mai treceþi pe trotuar pe-aici, sã evitaþi neplãcerile”. Bravo, Miºule, mã trântiºi! Alo, Poliþia? Adicã discuþi „civilizat” cu agresorul ºi amendezi agresatul? Ba, îi mai ºi interzici sã circule pe

stradã, într-un loc public? Nu tu un proces verbal de constatatre, nu tu o audiere de cetãþean (erau destui prin zonã care au vãzut cum „ospãtarul” s-a repezit sã o batã pe femeie, þipând cã el e patron ºi e proprietatea lui, sã plece deacolo cã o plesneºte de nu se vede!). Astea sunt faptele. ªi-acum, s-o luãm „cãtinel” sã vedem despre ce e vorba în propoziþiune. În primul rând, barul a închiriat un spaþiu public pentru terasã (care, în treacãt fie spus, e cam pustie, ca ºi barul de altfel, dar asta e altã poveste de spãlare de bani, chestii grave!). Am scris ospãtar în ghilimele, pentru cã individul nu prea e ospãtar. Acest papiþoi cu papion ºi cãmaºã roz-bombon n-are nici

Samsarii de maºini au revenit pe bulevard

rincipalul bulevard din Petroºani este plin de maºinile samsarilor care ocupã abuziv drumurile dar mai ales locurile unde parcarea nu este interzisã ºi unde sunt multe instituþii publice unde oamenii au de rezolvat diferite probleme. Maximilian GÂNJU O perioadã bunã ce care se ocupã cu comerþul de autoturisme ºi-au luat maºinile de pe bulevard de teama amenzilor, însã cum apele s-au mai liniºtit, au revenit în forþã. Aºa se face cã în tot centrul municipiului Petroºani, sunt trase pe dreapta o mulþime de maºini aduse de samsari din strãinãtate. Aceºtia e câºtigã

bani buni de pe urma comerþului cu autoturisme second hand, dar nu plãtesc nimic

la bugetul local. În „capitala” Vãii Jiului existã chiar un târg unde comerþul cu

autoturisme se poate face legal, însã nimeni nu merge în „piaþã” dacã-ºi poate expune marfa pe bulevard ºi scapã cu faþa curatã. În multe cazuri nici poliþiºtii de la circulaþie nu pot interveni pentru cã administratorul drumului, în speþã Primãria Petroºani, nu a reglementat prin

indicatoare staþionarea interzisã sau oprirea interzisã ºi cu atât mai puþin parcarea în unele

locuri. În aceste condiþii „prinde orbul, scoate-i ochii”, explicã unul dintre oamenii legii, care mai precizeazã cã dacã ar amenda proprietarul unui autoturism staþionat într-un loc în care acest lucru nu este reglementat, ar comite un abuz în serviciu.

o treabã cu meseria asta. S-a nãscut supãrat pe lume ºi cred cã de-aia ameninþã cu bãtaia femeile de pe stradã! Ne vom adresa Inspectoratului Teritorial de Muncã, sã vedem dacã e angajat cu acte în regulã la barul cu pricina, fiindcã ne-a ºoptit o pãsãricã veselã cã s-ar putea sã fie angajat ºi pontat pe la o minã, sau o firmã de închidere de mine... Ceea ce ar fi ºi mai grav! Asta da muncã la negru, cu papion ºi cãmaºã roz-bombon! În al doilea rând, domnule comandant Brãgaru, ãºtia vã sunt poliþiºtii? De ce doriþi sã ne determinaþi sã-i dãm dreptate lui Cãtãlin Docea, care vã ia „la refec”, zi de zi? Aºa procedeazã „oamenii legii”, „organele”, sau cum sã le zic? Ameninþã cetãþenii cu amenda, dacã sunã la 112 ºi le interzic sã circule pe

domeniul public? Consideraþi acest articol nevinovat ca pe o sesizare scrisã, domnule comandant, ºi vã rog sã rãspundeþi, tot în scris ºi în termen legal, sã vedem ce mãsuri aþi luat, fiindcã de mãsuri e vorba, greutãþi aveþi destule! Sfaturi utile pentru cititori. Nu mai apelaþi la Poliþie dacã vã ia cineva la bãtaie pe stradã. Vã amendeazã tot pe dumneavoastrã, pentru cã i-aþi deranjat. Dacã poliþistul vã spune sã nu mai circulaþi pe un anume trotuar, nu mai treceþi peacolo! E de rãu! Dacã, prin absurd, mergeþi la terasa „Caffe Flore”, sã nu vi se opreascã berea-n gât. În locul ospãtarului cu papion ºi cãmaºã roz-bombon, care lucreazã la negru ºi ameninþã cu bãtaia femeile de pe stradã, s-ar putea sã aparã unul tot cu papion de papiþoi, dar în cãmaºã bleu-ciel ca cerul. E tot „defectul” ãla. ªi tot la negru lucreazã! Vã doresc sãnãtate ºi ambiþie la 6 din 49!

12 Turism

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Iulie 2013

Potenþial turistic neexploatat

Judeþul Hunedoara ascunde un colþ de rai (IV)

udeþul Hunedoara este un colþ de rai, cu care natura a fost generoasã. Sunt nu mai puþin de 42 de arii protejate, unele prea puþin cunoscute sau puse în valoare. Carmen COSMAN

laºtina de la Peºteana

Este o arie naturalã protejatã de interes naþional care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaþie naturalã, tip botanic) inclusã Geoparcului Dinozaurilor “Þara Haþegului”. Cu o suprafaþã de 2 ha, rezervaþia se aflã pe teritoriul satului Peºteana, comuna Densuº, fiind una din cele mai sudice mlaºtini oligotrofe din România, în flora cãreia s-au identificat populaþii de Drosera rotundifolia (Roua cerului) – un adevãrat relict glaciar.

alcarele de la Faþa Fetii

Este o arie naturalã protejatã de interes naþional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaþie naturalã, tip botanic), inclusã Geoparcului Dinozaurilor “Þara Haþegului”. Având o

suprafaþã de 3,0 ha ºi fiind situatã în amonte de satul Clopotiva, comuna Râu de Mori, în Munþii Þarcu, rezervaþia adãposteºte specii de plante de interes ºtiintific exceptional. În prezent, Direcþia Silvicã Deva prin Ocolul Silvic Retezat, deþine custodia acestei rezervaþii naturale.

V ârful Poieni Este o altã arie naturalã protejatã de interes naþional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaþie naturalã, tip botanic), inclusã Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului. În suprafaþã de 0,8 ha, rezervaþia este situatã în apropierea ºoselei naþionale DN 66 Deva Petroºani, pe teritoriul comunei Sãlaºu de Sus. Pe stâncãriile dealului “Vârful Poieni” existã o vegetaþie xericã, cu elemente floristice remarcabile: specialiºtii care au cercetat arealul (N.

Boºcaiu et.al.) declarând cã aici e singura staþiune certã din þarã pentru specia Plantago holosteum.

P ãdurea Chizid Este o altã arie naturalã protejatã de interes naþional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervatie naturalã, tip botanic). Cu o suprafaþã de 50 ha, rezervaþia este situatÃ pe raza municipiului Hunedoara ºi reprezintã un valoros document fitogeografic privitor la etajarea forestierã a regiunii, un vestigiu al diversitãþii ecosistemelor iniþiale. În prezent, Direcþia Silvicã Deva prin Ocolul Silvic Hunedoara, deþine custodia acestei rezervaþii naturale.

P ãdurea Bejan Este o altã arie naturalã protejatã de interes naþional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervatie naturalã, tip forestier).

Amplasatã în imediata apropiere a cartierului Micro 15 din municipiul Deva, rezervaþia ocupã o suprafaþã de 70,0 ha ºi are o deosebitã valoare ºtiinþificã, datoratã faptului cã, pe suprafaþa sa (restrânsã la doar câteva zeci de hectare), coabiteazã 8 din cei 9 reprezentanþi indigeni ai genului Quercus. Convieþuirea îndelungatã a acestora a facilitat apariþia – naturalã – a unor hibrizi ai speciilor de quercinee, prezenþa lor dând valoare de unicat rezervaþiei. În prezent, Direcþia Silvicã Deva prin Ocolul Silvic Hunedoara, deþine custodia acestei rezervaþii.naturale.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Iulie 2013

Turismul subteran la Aninoasa rãmâne doar o intenþie

rimãria localitãþii Aninoasa din judeþul Hunedoara vroia sã realizeze cu finanþare nerambursabilã un muzeu subteran al mineritului, unic în Europa, dar ºi un imens parc de distracþii. Planurile s-au nãruit dupã ce administraþia a vãzut cã sacul este gol ºi intrã în insolvenþã. Investiþia ar fi trebuit finalizatã acum doi ani. Maximilian GÂNJU

Edilii vedeau în turism ca singura alternativã la minerit, industrie care a dispãrut din Aninoasa încã din 2006, odatã cu închiderea singurei subunitãþi miniere. Proiectul prevedea transformarea fostului perimetru minier al EM Aninoasa într-un complex turistic, iar banii pentru aceastã investiþie trebuiau sã

vinã de la Banca Mondialã. Astfel, în incinta fostei mine Aninoasa se amenaja un muzeu al mineritului, proiect care costa mai mult de douã milioane de dolari ºi era unic în Europa. Fondurile nerambursabile au venit în parte doar pentru ecologizare ºi realizarea unei pãrþi din muzeu. Restul proiectului va rãmâne doar intenþie, pentru cã Aninoasa este în

insolvenþã. În plus, finanþarea de la Banca Mondialã a fost stopatã în repetate rânduri, iar actualul edil nici nu crede cã va mai fi reluatã prea curând. De altfel, Nicolae Dunca ar prefera sã funcþioneze pe fostul perminetru minier o fabricã, o investiþie care sã genereze mai multe locuri de muncã. „Nu prea aduce mari beneficii comunitãtii locale acest muzeu.

Mai bine s-ar crea locuri de muncã în halele respective”, declara Nicolae Dunca, primarul Orasului Aninoasa. Muzeul este realizat în proporþie de 50 la sutã în locul unde a funcþionat Mina Aninoasa, exploatare care ºi-a închis porþile în anul 2006. Ideea acestui parc de distracþii cu muzeu a aparþinut fostului edil, Ilie Botgros. “Aceastã mina ar putea vorbi despre istoria mineritului din momentul începerii exploatãrii ºi pânã în 2006, data la care s-a închis oficial. În subteran, pe galeria Aninoasa-Piscu,

Proprietarii de terase, somaþi sã-ºi plãteascã chiriile nele terase ce þin de localurile din zona centralã a PetroºaU niului, ar putea sã disparã pentru cã patronii nu au mai plãtit cu lunile chiria pentru spaþiu. Primãria a trimis ieri somaþii de platã. Luiza ANDRONACHE Mai mulþi patroni de baruri ºi restaurante din zona centralã a Petroºaniului au fost somaþi ieri sã-ºi plãteascã redevenþa pentru spaþiul închiriat de la primãriei pentru terase. În centrul civic, spre exemplu, sunt proprietari care nu au plãtit chiria, nici mãcar parþial, în tot acest an. „Aceste somaþii vin în mod normal conform clauzelor contractuale pe care ei le-au acceptat atunci când au fost dispuºi sã deschidã aceste terase ºi în care se angajau ca pânã în data de 20 a lunii în curs sã plãteascã

chirie pentru spaþiul închiriat. Din pãcate, Serviciul de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din cadrul primãriei a fost nevoit sã emitã somaþii de platã pentru câteva terase din Centrul Civic”, ne-a declarat Dorina Niþã, viceprimarul Municipiului Petroºani. ªi, în cazul în care nu se achitã de obligaþiile contractuale, în câteva zile, patronii pot rãmâne fãrã terase, pentru cã primãria nu va ezita sã le desfiinþeze. „Dacã nu cautã sã-ºi reglementeze aceastã situ-

doar la începutul sezonului a achitat suma datoratã pe anul trecut.

aþie, noi vom fi nevoiþi, tot conform contractului, sã ridicãm aceste terase”, a mai spus viceprimarul Petroºaniului. De altfel, exemple de acest gen sunt ºi în alte zone ale oraºului, însã în Centrul Civic, cele mai mari datorii sunt la Jolly, unde administratorul nu a plãtit niciun leu din datoria pe acest an, ci

lungã de 800 de metri, vor fi amenajate încãperi cu utilaje ºi dovezi ale existenþei exploatãrii cãrbunelui din întreaga þara”, declara fostul primar. Muzeul subteran trebuia sã se întindã pe o suprafaþã de doua hectare. Vizitatorii

primeau salopete, cãºti ºi lãmpaºe, iar transportul lor în minã se fãcea cu vagoneþi. Proiectul includea, pe lângã perimetrul minier, ºi o parte a localitãþii, unde se amenaja un parc de distracþii pe o suprafaþã de 10-15 hectare, însã totul a rãmas doar pe hârtie.

14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Iulie 2013

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

9:30 Don Quijote 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (reluare) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Dupã faptã ºi rãsplatã 21:45 Mondenii 22:15 Trãsniþii 23:00 Focus Monden 23:30 Dragul de Raymond

10:45 11:00 12:00 13:15 13:45 14:45 16:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

10:15 11:15 11:30 12:30 13:00 13:05 14:00 14:15 15:15 15:25 15:30 16:30 17:30

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Strict secret (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Viaþa în trei 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Duºmanul din ape 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI: New York 0:00 Pariu cu viaþa (r)

21 martie *** 20 aprilie Puteþi sã vã faceþi planuri pentru o cãlãtorie în interes propriu ºi planuri de investiþii pe termen lung. Dupã-amiazã este posibil sã fiþi invitat la prieteni. Nu-i refuzaþi! Nu neglijaþi odihna, ca sã nu aveþi probleme cu sãnãtatea.

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge Reþeta de Acasã Doamne de poveste Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor

9:15 Teleshopping 10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport 0:00 IAAF Athletix Magazin

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Vã cumpãraþi un obiect de valoare, cu ajutorul unei rude apropiate. La serviciu, ºefii vã apreciazã rezultatele, mai ales dupã ce reuºiþi sã rezolvaþi o problemã delicatã. Evitaþi speculaþiile financiare

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Sunteþi foarte hotãrât ºi reuºiþi sã terminaþi cu bine o activitate importantã, începutã zilele trecute. Este momentul sã culegeþi roadele muncii depuse în ultima vreme. Nu este exclus sã obþineþi avantaje materiale ºi sã vã afirmaþi în societate. Fiþi prudent. Teleshopping Culoarea fericirii Destinul regelui Pastila Vouã (r) Suflete pereche (r) Profetul (r) Copii contra pãrinþi Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Profetul

23 iulie *** 22 august Aprecierile ºefilor vã pot atrage invidia colegilor. Partenerul de viaþã vã reproºeazã cã vã preocupã prea mult problemele de serviciu. Pãstraþi-vã calmul ºi nu plecaþi urechea la bârfe. Discutaþi pe îndelete cu partenerul de viaþã, ca sã lãmuriþi problemele!

Sunteþi ambiþios, iar asta se simte atât în activitatea profesionalã, cât ºi în relaþiile parteneriale. Aveþi posibilitatea sã rezolvaþi uºor problemele de serviciu ºi de acasã. Daþi dovadã de mult tact ºi aveþi rãbdare.

23 august *** 22 septembrie Încrederea în propriile forþe vã stimuleazã spiritul de iniþiativã. Aveþi calitãþi de bun organizator ºi se pare cã nimic nu poate sã vã stea în cale. Relaþiile cu partenerul de viaþã sunt armonioase ºi petreceþi clipe plãcute în familie. Nu vã supraestimaþi.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Aveþi ocazia sã faceþi paºi importanþi în afaceri ºi în societate. Dimineaþa aveþi ocazia sã încheiaþi un contract avantajos. Înarmaþi-vã cu rãbdare, pentru cã rezultatele se vor vedea mai târziu.

ªefii vã recunosc competenþa, dar sã nu vã aºteptaþi la aprecierea colegiilor! Nu este recomandabil sã spuneþi chiar tot ce gândiþi! Cei din jur nu vor fi încântaþi. Dupã-amiazã este posibil sã plecaþi.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Aveþi ocazia sã faceþi schimbãri importante în viaþa dumneavoastrã, mai ales pe plan sentimental. Dimineaþa aveþi succes în afaceri, fiind favorizate ºi întâlnirile cu prietenii.

Se pare cã nu aveþi timp sã vã trageþi sufletul, însã hotãrârea ºi autodisciplina vã ajutã sã terminaþi tot ce v-aþi propus. Profitaþi de aceastã conjuncturã favorabilã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Este un moment favorabil pentru a începe o activitate nouã ºi a vã asuma noi responsabilitãþi. Puteþi avea succes în activitãþi intelectuale ºi aveþi ocazia sã vã afirmaþi în societate.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa sunteþi hotãrât sã vã ordonaþi ideile ºi sã demaraþi o afacere împreunã cu un prieten. Acceptaþi sfaturile unei femei ºi ajutorul partenerului de viaþã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Iulie 2013

Peste 700 de persoane vor susþine examenul de titularizare în Hunedoara

este 700 de persoane din judeþul Hunedoara vor sã devinã dascãli. La finalul acestei luni, la nivel naþional se va susþine examenul în care viitoarelor cadre didactice le vor fi testate cunoºtinþele. În data de 30 iulie are loc examenul de titularizare. La nivelul judeþului peste 700 de persoane ºi-au depus dosarele pentru a susþine acest examen. Monika BACIU ”Au fost depuse peste 700 de dosare pentru examenul de titularizare. Majoritatea sunt pentru posturile de educator, învãþãtor, dar ºi limba românã”, a declarat Marta Mate, purtãtor de cuvânt al Inspectoratului ªcolar Hunedoara. Desfãºurarea probei scrise va avea loc la 30 iulie, iar primele rezultate vor fi afiºate la 5 august. Înregistrarea contestaþiilor

la inspectoratele ºcolare ºi transmiterea acestora la centrele de evaluare se vor face în perioada 5-6 august, iar rezultatele finale vor fi anunþate la 8

Numãrul ºomerilor a scãzut cu un procent “minuscul” omparativ cu luna anterioarã, la sfârºitul lunii iunie, în judeþul C Hunedoara rata ºomajului a scãzut cu

0,15%., ajungând la 5,81%. În acelaºi timp, faþã de luna iunie a anului trecut, a fost înregistratã o creºtere de 0,83%. Mircea NISTOR În prezent, în judeþul

Hunedoara sunt înregistraþi 10.886 de ºomeri dintre care 5.374 sunt

august. Prima etapã de repartizare, la care vor lua parte candidaþii care au obþinut cel puþin media 7,00 pentru posturi pe duratã indemnizaþi. Pe localitãþi, cel mai mare numãr de ºomeri este în Deva – 1.442, urmatã de Hunedoara – 1.417. În Valea Jiului, numãrul ºomerilor este de 1.224 în Petroºani, 709 în Vulcan, 650 în Lupeni ºi 469 în Petrila. Pe de altã parte, în aceastã lunã, 1.266 de hunedoreni au reuºit sã se încadreze în muncã.

Anunþ public privind decizia etapei de încadrare S.C. INSTITUTUL DE CERCETÃRI ªI PROIECTÃRI MINIERE S.A. PETROªANI, împuternicit al M.E. – D.G.R.M. - Societatea Naþionalã de Închideri de Minã Valea Jiului S.A., cu sediul în Petroºani, Str. Mihai Viteazu nr.3, etaj II, titular al “PROIECTULUI TEHNIC DE ÎNCHIDERE ªI ECOLOGIZARE PENTRU EXPLOATAREA MINERÃ PAROªENI (în prezent Mina Paroºeni, unitate aflatã în subordinea Societãþii Naþionale de Închideri

de Minã Valea Jiului S.A.)”, anunþã publicul interesat asupra luãrii deciziei etapei de încadrare de cãtre AGENÞIA PENTRU PROTECÞIA MEDIULUI HUNEDOARA, în cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului ºi de evaluare adecvatã, pentru proiectul menþionat, propus a fi realizat în intravilanul Municipiului Lupeni, zona unitãþi industriale, jud. Hunedoara. Proiectul deciziei de încadrare ºi motivele care o fundamenteazã

pot fi consultate la sediul autoritãþii competente pentru protecþia mediului Hunedoara din Deva, Str. Aurel Vlaicu nr. 25, în zilele de luni - joi, orele 8 – 16.00 si de vineri, orele 8 – 13.30, precum ºi la urmãtoarea adresã de internet: http://apmhd.anpm.ro Publicul interesat poate înainta comentarii/observaþii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 5 de zile calendaristice de la data publicãrii prezentului anunþ, pânã la data de 16.07.2013.

nedeterminatã, va începe în data de 9 august. A doua etapã de repartizare, la care vor participa candidaþii care au obþinut cel puþin media 5,00 pentru posturi pe duratã determinatã, va începe în 14 august. Potrivit metodologieicadru privind mobilitatea personalului didactic din învãþãmntul preuniversitar în anul ºcolar 20132014, coordonarea metodologicã a concursului pentru ocuparea posturilor didactice sau a catedrelor declarate vacante ori rezervate în învãþãmântul preuniversitar de stat ºi particular este asiguratã de Ministerul Educaþiei.

Restricþii apã

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru joi 11 iulie 2013, între orele 8,00 - 15,00 în oraºul Petrila. Zona afectatã Colonia Brãtianu. Motivul restricþiei - reabilitare reþea de distribuþie pe str. ªoimilor. Mulþumim pentru înþelegere. Cu deosebitã stimã, DIRECTOR GENERAL, Costel AVRAM

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Iulie 2013

Furtunã cu grindinã în Alpi, Telescaunul din Parâng, supus verificãrilor

Tomi nu se lasã!

ncã o datã Alpii au pus la grea încercare calitãþile atleþilor înscriºi în competiþia extremã, printre care ºi hunedoreanul Toma Coconea. O furtunã cu grindinã i-a þinut la sol pe cei mai mulþi competitori, un francez a sfidat însã logica ºi printre bucãþile de gheaþã ºi-a încercat norocul în zbor. Maximilian GÂNJU Ieri, Toma ºi-a întins aripa ºi pânã la miezul zilei (n.r. ora 12 în România) zburase o bunã bucatã din traseu. Veteranii Tomi Coconea ºi Christian Maurer au calculat îndelung posibilitatea unui zbor de pe cei mai înalþi munþi ai Germaniei, însã vremea extrem de rea i-a convins cã riscul este prea mare în comparaþie cu victoria de moment obþinutã. Ploaia de marþi ori furtuna cu grindinã ºi fulgere de pe Zugspitze (Germania) ia obligat la cãþãrare pe cei doi sportivi care au luptat umãr la umãr

ºi la ediþia din 2011, însã elveþianul a ieºit învingãtor. Toma are o revanºã de luat ºi chiar dacã ieri-în a patra zi de concurs - era devansat de alþi sportivi, strategia sa îl va scoate în faþã dacã luãm în calcul parcursul de la ediþia trecutã. În altã ordine, pânã miercuri la prânz, Tomi a parcurs peste 400 de kilometri în zbor

de la startul din Szalsburg, iar mai bine de 200 în cãþãrare, adunând un total de aproape 600 de kilometri parcurºi la Red Bull X Alps. A patra zi de concurs a adus ºi prima eliminare, concurentul de pe ultima poziþie, argentinianul Claudio Heidel fiind trimis acasã din Alpii europeni.

elescaunul din Parâng, în revizie tehnicã. O echipã specializatã se ocupã de efectuarea unei revizii la cablul telescaunului ce duce spre staþiunea montanã Parâng. Acþiunea se întine pe câteva zile, urmând ca la finalizarea verificãrilor sã fie luatã o decizie în privinþa funcþionãrii pe viitor a instalaþiei. Monika BACIU ”O bucatã din cablul telescaunului care face legãtura între municipiul Petroºani ºi staþiunea Parâng se aflã în analizã s-au sesizat unele inadvertenþe. Aceste analize vor dura câteva zile, iar dupã efectuarea acestoa se va trage o concluzie dacã acest cablu mai este viabil sau nu”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani. În cazul în care în urma verificãrilor se dovedeºte faptul cã instalaþia nu oferã siguranþã, atunci cel mai probabil cablul va fi înlocuit. ”Probabil cã va trebui schimbat, însã pânã la luarea unei decizii în acest sens, telescaunul nu funcþioneazã”, a mai spus sursa citatã. În ceea ce îi priveºte pe angajaþii

de la telescaun, aceºtia îºi desfãºoarã activitatea, executând anumite proceduri de revizie. ”Se ocupã de revizii ºi alte lucruri

care sunt necesare pentru funcþionarea telescaunului, urmând ca o decizie sã se ia în perioada urmãtoare”, a mai spus Taºcã.

Zilele trecute, la primãria municipiului Petroºani au fost mai mulþi cabanieri din Parâng care au acuzat administraþia de faptul cã turiºtii nu mai urcã la munte din cauzã cã nu funcþioneazã instalaþia pe cablu. Telescaunul are o vechime de circa 40 de ani, fiind una dintre cele mai vechi instalatii din tarã, încã în functiune. Aici se vorbeste de ani buni de constructia unei telegondole, care însã întârzie sã înceapã din cauza banilor putini care vin de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale si Turismului pentru proiectul general de Amenajare a Domeniului Schiabil în masivul Parâng.