Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 382

Cronica Vãii Jiului Joi, 6 Iunie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Copii îmbolnãviþi de ”virusul mizeriei”

Au greºit ºi sunt buni de platã

Doi ºefi de la ApaServ puºi sã achite peste 100 mc de apã reclamaþi de o consumatoare

>>> PAGINA A 5-A

Durerea lui Moloþ: suntem ca ardelanul din bancul cu Ghio

>>> PAGINILE 8-9

Minerii vor lua salarii mai mici

inerii din Valea Jiului vor lua salarii mult diminuate în luna iunie.

>>> PAGINA 11

in ce în ce mai mulþi copii din blocul social al Petroºaniului sunt bolnavi – le-au apãrut bube pe corp ºi le cade pãrul. Se presupune a fi un” virus al mizeriei”. Aceºtia se joacã printre animalele care pasc în voie ºi haitele de câini vagabonzi, printre gunoaiele aruncate la întâmplare de locatari dar ºi de lucrãtori ai Primãriei, deºi Primãria Petroºani a fãcut eforturi pentru ca locul sã arate unul civilizat. >>> PAGINILE 8-9

Mãgãruºii salvamontiºtilor valoreazã cât greutatea lor în aur >>> PAGINA 16

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 iunie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia –

Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea

Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 iunie 2013

Mort în casã la Petroºani

n bãrbat de 65 de ani din Petroºani a fost gãsit marþi seara fãrã viaþã în locuinþa sa. Omul avea mai multe probleme de sãnãtate ºi, când au ajuns pompierii la el era deja mort. Diana MITRACHE Potrivit celor de la ISU, omul a fost gãsit fãrã suflare în locuinþa sa din Cartierul Colonie al municipiu-

lui Petroºani. El zãcea fãrã viaþã în mijlocul casei ºi, în cãdere, a reuºit sã tragã dupã el ºi mobila din camerã. Când au ajuns pompierii, nu au mai putut decât sã constate

decesul. „Noi am fost sesizaþi printr-un apel la 112 de cãtre vecinii care nu l-au mai vãzut. Bãrbatul avea 65 de ani ºi locuia singur în casa de pe strada Cuza Vodã din Petroºani. Noi ne-am deplasat la faþa locului cu un echipaj de descarcerare ºi unul de prim ajutor, dar nu am constatat decât decesul omului”, spune Adrian Avram,

comandantul Detaºamentului de Pompieri din Petroºani. Poliþia a sosit imediat la faþa locului, însã, exclud orice vari-

antã de comitere a vreunei fapte penale. „Un echipaj de poliþia din Petroºani a ajuns imediat la faþa locului, dar nu sunt suspiciuni de comitere a vreunei

fapte cu caracter penal. Cel mai probabil omul a murtit din cauza afecþiunilor de sãnãtate de care suferea, pentru cã am înþeles cã era bolnav”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Trupul neînsufleþit al bãrbatului a fost preluat de serviciul de medicinã legalã ºi transportat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, unde legiºtii vor stabili cu exactitate cauza morþii.

Normele de protecþie a muncii, încãlcate în cazul accidentului de la Vulcan

nspectorii ITM au finalizat ancheta în cazul muncitorului de la Vulcan care ºi-a pierdut viaþa în urmã cu aproximativ o lunã pe un ºantier. În urma verificãrilor s-a stabilit, printre alte abateri, cã muncitorul nu a respectat normele de protecþie a muncii. Monika BACIU

”Având în vedere termenul prevãzut în lege în datã de 5 se încheie perioada de cercetare ca urmare

am finalizat ºi noi cercetarea evenimentului care s-a produs la Vulcan urmând ca dosarul sã fie înaintat cãtre avizare la Deva ºi ulterior la Inspecþia

Muncii la bucureºti iar dupã aceea se vor trage concluzile finale. Aºa cum se ºtie dupã cercetãrile la faþa locului a evenimentului s-a impus sistarea activitãþii ºi o sancþiune contravenþionalã. Abaterea a fost intrarea în canal fãrã susþinerea malului. Au mai fost constatate ºi alte patru deficienþe pentru care s-au impus sancþiuni contravenþionale”, a declarat Ileana Bodea ºef

Cercetare finalizatã la Vulcan

TM a finalizat dosarul de cercetare a accidentului mortal în care un munictor din Vulcan a murit la Vulcan,în Cartierul Crividia. Miercuri a fost ziua în care aceste cercetãri au fost încheiate, iar abaterile ºi sancþiunile determinate cu exactitate. Diana MITRACHE

Potrivit inspectorilor de muncã, accidentul s-a produs din cauza neglijenþei celui care a pãtruns în spaþiul nesusþinut cu parapeþi de protecþie. Asta chiar în condiþiile în care inspectorii de

muncã spun cã au ºi fotografii cu muncitorul care a murit în timp ce era instruit de ei, chiar pe buza gropii în care ºi-a pierdut viaþa. „În data de 5 iunie a fost ultima zi în care s-a finalizat cercetarea, iar acum urmeazã ca dosarul sã fie înaintat, în vederea

avizãrii la Deva ºi apoi la Inspecþia Muncii la Bucureºti. Cu ocazia cercetãrii la faþa locului a evenimentului, s-a impus sistarea de activitate ºi implicit aceasta a fost însoþitã de o sancþiune de 8.000 de lei, pentru cã muncitorul a intrat în groapa neasiguratã cu parapeþi de protecþie. Au mai fost constatate ºi alte 4 deficienþe, pentru care noi am propus sancþiuni ºi mãsuri”, a declarat Ileana Bodea, ºefa Serviciului de

Sãnãtate ºi Securitate în Muncã din cadrul ITM Valea Jiului. ªeful de lucrãri, de 45 de ani, care ºi-a pierdut viaþa în accidentul din ºantierul de la Vulcan a vrut sã scoatã din groapã un lemn. Medicii legiºti au confirmat cã acesta a murit din cauza leziunilor produse de malul care s-a surpat peste el. Practic, omul a murit din cauza leziunilor interne provocate de ruptura unui rinichi, dar avea ºi o alcolemie de 0,3 la mie.

SSM-ITM Valea Jiului. În urmã cu aproximativ o lunã de zile, un muncitor al Hidroconstrucþia care executa lucrãri la sistemul de canalizare din cartierul Crividia al municipiului Vulcan a fost suprins de o alunecare de pãmânt. Bãrbatul a ajuns la spital cu semne vitale, însã la scurt timp acesta a decedat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Este al doilea accident mortal care are loc la Vulcan într-un interval de douã luni. Coincidenþa face cã muncitorul care a dece-

dat este angajatul aceleiaºi firme care executa lucrãrile la sistemul de alimentare cu apã când alþi doi muncitori ºi-au pierdut viaþa dupã ce un mal de pãmânt a cãzut peste ei. Dupã finalizare anchetei, firma a fost amendatã cu peste 30 de mii de lei.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 iunie 2013

Specialiºtii au ridicat vagoanele deraiate, contra-cost

echipã de specialiºti austrieci ºi români au reuºit, miercuri la prânz, sã repunã pe ºine vagoanele deraiate. Surse din rândul celor care au lucrat spun cã nota de platã va fi mare, având în vedere cã macaraua adusã costã 600 de euro pe orã. Traficul a fost manevrat pe porþiunea respectivã, pentru a nu încurca circulaþia feroviarã de cãlãtori. Diana MITRACHE

Cei care au venit de la CFR Infrastructurã spun cã operaþiunea a fost una dificilã, dar specialiºtii ºi macaraua extrem de performantã ce a fost aleasã pentru cã nu necesita timp mare de lucru, au fãcut faþã cu brio. „S-a lucrat cu o macara a unei firme private, constructoare de cale feratã, care a venit de la staþia Arad ºi a fost comandatã de colegii de la CFR Marfã, care au fost impli-

caþi în acest eveniment. Este o lucrare, care, ca oricare alta de acest gen, implicã niºte riscuri, însã, a fost personal calificat”, a declarat Octav Rusu, ºef Serviciul Revizorat Regional, Regioanala CFR Infrastructurã Timiºoara. Traficul feroviar în zona Petroºani nu a fost întrerupt, dar a fost un tren care a avut nevoie de tractare pe porþiunea afectatã de lucrare. Asta pentru ca niciun cãlãtor sã nu aibã de suferit. „Traficul feroviar

nu a fost întrerupt. S-a circulat pe o singurã dublã, una fiind închisã pentru protecþie. Circulaþia s-a restabilit chiar imediat dupã producerea accidentului. Noi am repus vagoanele pe linie, într-o pauzã de circulaþie. În jurul ora 12,45 a fost pendulat un tren de persoane care circulã pe distanþa Bãniþa – Petroºani, cu tracþiune diesel, în condiþiile în care a fost necesarã scoaterea de sub tensiune a firului electric de contact. Publicul cãlãtor nu a fost afectat”, a mai adãugat Octav Rusu. Angajaþii staþiei CFR din Petroºani au fost la un pas sã provoace o adevãratã tragedie, în noaptea de luni spre marþi. Trei vagoane goale ale unui tren de marfã au scãpat din staþie în timpul unei manevre, iar mai apoi au deraiat la mai

Regal liberal

Primele alegeri dupã reformarea PNL Petrila

dunare mare la PNL Petrila, unde vineri au loc alegeri pentru Biroul Politic Local. Pentru funcþia de preºedinte pânã acum doar preºedintele interimar Costel Avram ºi-a anunþat candidatura ºi, mai mult ca sigur, nu va avea contracandidat. Carmen COSMAN Liberalii din Petrila se pregãtesc de alegeri primele dupã reformarea organizaþiei de cãtre preºedintele interimar Costel Avram. Acesta a preluat organizaþia în noiembrie 2012 ºi a pornit totul de la zero. „Am luat-o de la zero, iar azi avem aproximativ 180 de membri. Oricum, mã intereseazã calitatea, nu cantitatea membrilor din partid”, a declarat Costel Avram. Iar dintre cei 180 de membri, 11 vor intra în Biroul Politic Local, alãturi de preºedintele organizaþiei. Alegerile vor avea loc vineri

dupã-amiaza, la Casa de Culturã „Ladislau Schmidt”, în prezenþa liderilor liberali de la Deva, dar ºi din Valea Jiului. De asemenea, în salã vor fi reprezentanþi ai tuturor partidelor politice din Hunedoara, care vor rosti mesaje cu aceastã ocazie. ªi, chiar dacã este singurul candidat, Costel Avram recunoaºte cã are emoþii, mai ales cã îºi doreºte ca totul sã decurgã ca la carte. „Vreau ca organizaþia PNL Petrila sã joace un rol important pe eºicherul politic al comunitãþii din Petrila. Imediat dupã alegeri voi demara ºi un sondaj de opinie pentru a vedea unde se situeazã partidul, dar ºi ce îºi doreºte comunitatea localã din Petrila ºi sã ne axãm pe doleanþele oamenilor”, a mai spus Costel Avram. Avram nu conduce doar organizaþia PNL Petrila, ca preºedinte interimar, ci este ºi coordonator al organizaþiilor PNL din Valea Jiului, numit de conducerea judeþeanã a partidului. „A fost o provocare pentru mine sã preiau conducerea organizaþiei din Petrila, la fel ca ºi

puþin de un kilometru distanþã. Tragedia a fost evitatã de responsabilii de la trafic feroviar, care au avut inspiraþia sã le dirijeze spre o linie moartã. O anchetã internã în rândul angajaþilor care au fãcut manevra a fost demaratã, iar responsabilii vor avea de suferit.

Asta pentru cã nota de platã este una usturãtoare, dincolo de pericolul care a existat în momentul incidentului feroviar.

decizia Biroului Judeþean de a mã numi ca ºi coordonator. Vreau ca PNL sã însemne mai mult decât acum pe eºicherul politic al Vãii Jiului ºi depinde doar de noi, de liberali, care credem în aceastã doctrinã politicã ºi care vrem sã muncim, sã punem umãrul pentru a ne atinge þelul”, a mai spus liderul local al PNL.

PROGRAM TV - Miercuri 5 iunie 2013 16:00

Punctul pe i - cu Ionuþ Drãgotesc

17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 iunie 2013

Medic în concediu, pacient trimis la consultaþii la 100 de kilometri

ratat cu indiferenþã. În cursul dupã amiezii de ieri un bãrbat din Petroºani s-a prezentat în serviciul de urgenþã al Spitalului de Urgenþã din Petroºani acuzând dureri ºi arsuri la nivelul ochilor dupã ce i-a sãrit diluant în ochi. Bãrbatul acuzã cã în serviciul de urgenþã nu i s-a fãcut absolut nimic în afarã de o fiºã de înregistrare, personalul medical spunând cã nu existã medic oftalmolog ºi cã va trebui sã meargã la spitalul de la

Deva pentru a se putea trata. ”Am fost la urgenþã pentru cã mi-a sãrit diluant în ochi ºi de la urgenþã mi s-a spus cã nu existã medic ºi eu trebuie sã merg la Deva. Eu abia stau ºi deschid ochii ºi pot sãmi rezolve problemele. Nu mi s-a fãcut absolut nimic, mi s-a fãcut o fiºã ºi mi s-a zis sã merg la Deva pentru cã nu au medic pentru cã este în concediu. Nu se poate sã se facã aºa ceva pentru cã plãtim toþi CAS, suntem toþi contribuabili ºi oamenii trebuie trataþi ca atare nu trimiºi în alte pãrþi pentru cã aici nu se rezolvã absolut nimic.

Probabil voi aºtepta pânã mâine sã merg la un medic dacã o sã-mi mai revin dacã nu va trebui sã merg la Deva pentru cã nu am ce sã fac pentru cã altã alternativã nu este” a declarat Marius Alexandru. Reprezentanþii Spitalului de Urgenþã din Petroºani spun cã din cauza faptului cã medicul oftalmolog este un concediu de odihnã, singurul medic oftalmolog de la aici, secþia nu poate funcþiona pânã la întoarcerea acestuia din concediu. „În spital existã doar un medic oftalmolog, doctoriþa Murariu, care în aceastã perioadã este

Fervex, medicament interzis?!

u mai luãm Fervex la rãcealã! Asta cel puþin deocamdatã, pentru cã produsul antigripal ar putea avea efecte nedorite. Producãtorul medicamentului antigripal Fervex a dispus retragerea de pe piaþã a produsului, din cauza suspiciunilor cã acesta ar conþine flora microbiana atipicã. Vasile Cepoi, consilier al primului-ministru pe probleme de sãnãtate a explicat cã suspiciunile vizeazã medicamentul Fervex cu aromã de zmeurã. Produsul, însã, nu era comercializat pe piaþa româneascã. Producãtorul a decis, totuºi, preventiv, ºi retragerea celorlalte tipuri de medicamente, pentru verificãri suplimentare. Potrivit informaþiilor producãtorului francez, medicamentul a fost retras din

toate farmaciile din lume unde se comercializa. Fervex este indicat în tratamentul simptomatic al rãcelilor comune, rinitelor alergice ºi vasomotorii, stãrilor gripale (pentru ameliorarea strãnutului, secreþiei nazale apoase, inflamaþiei mucoaselor nazalã ºi sinusalã, febrei, durerilor de cap ºi musculare). Compania farmaceuticã Bristol-Myers Squibb a decis, de comun acord cu Agenþia Naþionalã a Medicamentului sã retragã medicamentul Fervex ca o mãsurã de precauþie. Potrivit analizelor în patru loturi de Fervex a fost identificatã prezenþa bacteriei Enterococcus faecalis, o bacterie care poate provoca infecþii la nivelul tractului digestiv. Investigaþiile sunt în curs de desfãºurare pentru a determina originea acestei contaminãri.

Pasaj feroviar în lucru

n sfârºit, pasajul de cale feratã de pe drumul care duce la Mina Vulcan, ºi implicit spre Dealul Babii, a intrat de astãzi în reparaþii. Muncitorii de la CFR, în colaborare cu cei ai primãriei din localitate vor trage tare pentru a termina în cel mai scurt timp. „ Cred cã vom finaliza vineri seara cu lucrãri de finisare ºi

Diana MITRACHE

în concediu de odihnã. Pe perioada concediului de odihnã la Spitalul de Urgenþã din Petroºani nu existã medic oftalmolog. Pe aceastã perioadã secþia nu are cum sã funcþioneze ca atare ºi personalul medical este în concediu de odihnã. Pacientul a venit în serviciul de urgenþã, a fost vãzut de medicul de acolo, i s-a spus care este situaþia ca pe Valea Jiului nu existã cineva de gardã pe oftalmologie ºi a fost îndreptat spre Deva” a declarat Alin Vasilescu managerul Spitalului de Urgenþã din Petroºani. Nici alte secþii ale spitalului nu stau mai

bine din acest punct de vedere pentru cã doar un singur medic nu este de ajuns pentru a avea o gardã completa un ar fi nevoie de patru medici. La nivelul altei secþii medicul care este mai are puþin timp ºi va ieºi la pensie. „Pentru a avea o listã de gardã pe o anumitã specialitate este nevoie de patru sau cinci medici iar în Valea Jiului la ora actualã de toþi sunt trei. Existã ºi alte secii care au doar un singur medic cum ar fi oncologia, neuropsihiatria infantilã unde ºi doamna doctor care este acolo se apropie de pensionare” a mai pre-

Au greºit ºi sunt buni de platã

Doi ºefi de la ApaServ puºi sã achite peste 100 mc de apã reclamaþi de o consumatoare

e principiul „cine nu deschide ochii, deschide punga”, doi ºefi de la Apa Serv Valea Jiului SA sunt buni de platã. De precizat cã este în premierã când, la ApaServ, nu plãteºte consumatorul, ci angajaþii. Totul a pornit de la o sesizare fãcutã de o femeie din Petrila, care a reclamat cã i-a fost luat apometrul la verificãri, iar când i-a fost adus înapoi a constatat

cosmetizare, iar sâmbãtã inclusiv cu asfaltare. Aceastã lucrare este una de refacere a pasajului pentru punerea în siguranþã atât a circulaþiei feroviare, cât ºi a celei rutiere cu remontarea ºinelor, înlocuirea traversului ºi refacere de substrat ”, ne-a declarat Valentin Vãduva, ºef District Linii Isconi Aceste lucrãri se impuneau pentru cã aceastã trecere la nivel cu calea feratã nu a fost niciodatã reparatã aºa cum trebuie. De menþionat este faptul cã circulaþia feroviarã nu a fost întreruptã ºi cã se deruleazã normal. Luiza ANDRONACHE

cizat Vasilescu. Sistemul medical este încã unul bolnav. În spitale sunt puþini medici care asigurã asistenþa medicalã. De cele mai mult ori, numãrul medicilor este mult prea mic comparativ cu cel al pacienþilor. Toate aceste nemulþumiri care vin din partea simplilor oameni care se prezintã în serviciul de urgenþã sau stau cu orele la uºile cabinetelor din spital nu sunt în totalitate din vina personalului medical, ci sistemul medical de la noi din þarã este singurul care face ºi va face în continuare tot mai multe victime. Monika BACIU

cã are în plus 105 mc de apã. Cã este sau nu aºa, greu de ºtiut, dar angajaþii ApaServ au greºit pentru cã nu au întocmit proces – verbal când au ridicat apometrul, aºa cã acum plãtesc. „Femeia a venit la mine, în audienþã, ºi mi-a spus cã are 100 mc de apã în plus pe apometru. Angajaþii au greºit pentru cã nu au întocmit proces – verbal, aºa cum cer normele în domeniu”, a declarat directorul ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram. Suma pe care femeia susþine cã i s-a facturat în plus este de 380 de lei, respectiv contravaloarea celor 100 mc de apã rece, pe care Avram i-a ºi achitat ºi urmeazã sãi recupereze. Vinovaþi sunt, spune directorul firmei de furnizare a apei potabile, ºeful ed secþie ºi ºeful Departamentului Exploatare, care vor plãti factura frãþeºte. „Trebuia sã dau un exemplu ºi l-am dat. Greºelile nu sunt doar ale cetãþenilor, ci ºi ale angajaþilor noºtri. Cine nu deschide ochii, deschide punga”, a explicat Costel Avram. Car men COSMAN

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 iunie 2013

Concurs de dosare la Universitatea Petroºani

niversitatea Petroºani a publicat deja metodologia de examen ºi, al fel ca ºi în anii precedenþi, trierea candidaþilor se va face pe bazã de dosare. Conform metodologiei publicate, media de admitere este media de absolvire, iar în cazul egalitãþii mediilor de admitere existã criterii de departajare. Astfel, admiterea pentru toate formele de învãþãmânt ale ciclului universitar de licenþã se organizeazã prin concurs de dosare, prin calculul unei medii de admitere ponderate care ia în considerare urmãtoarele: media generalã de absolvire a liceului (cu ponderea de 40%); media la disciplinã Matematicã pentru toate domeniile din cadrul Universitãþii în afarã de domeniile Sociologie ºi Asistenþã Socialã, unde se ia în considerare media la psihologie / sociologie / economie / logicã ºi argumentare / filozofie / geografie în toþi anii de liceu (cu ponderea de 30%); media examenului de bacalaureat (cu ponderea de 30%). Aceastã medie ponderatã se calculeazã cu

douã zecimale, fãrã rotunjire. Pentru domeniile Sociologie ºi Asistenþã Socialã, în cazul în care nu se regãseºte disciplina psihologie / sociologie / economie / logicã ºi argumentare / filozofie / geografie în foaia matricolã, se va lua în considerare media la matematica pe toþi anii de studiu, spun reprezentanþii UPET. Pot candida la admiterea în învãþãmântul superior, în ciclul de studii universitare de licenþã, absolvenþii de liceu cu diplomã de bacalaureat sau diplomã echivalentã cu aceasta. La admiterea în toate ciclurile de studii universitare pot candida ºi cetãþenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparþinând Spaþiului

Economic European ºi ai Confederaþiei Elveþiene, în aceleaºi condiþii prevãzute de lege pentru cetãþenii români, inclusiv în ceea ce priveºte taxele de ºcolarizare. Recunoaºterea studiilor efectuate de cãtre aceºtia în afara României se va realiza de cãtre direcþia de specialitate din cadrul Ministerului Educaþiei Naþionale înainte de înscrierea candidaþilor la concursul de admitere, fiecare candidat având obligaþia de a prezenta la înscrierea la concurs atestatul de recunoaºtere a studiilor. La admiterea în toate ciclurile de studii universitare cu predare în limba românã,

cetãþenii strãini au obligaþia sã prezinte un certificat de competenþã lingvisticã pentru limba românã eliberat de cãtre instituþii abilitate de Ministerul Educaþiei Naþionale. De precizat cã absolvenþii cu diplomã de bacalaureat, care în timpul liceului au obþinut anumite performanþe, sunt înmatriculaþi fãrã admitere, în cadrul numãrului de locuri alocat de Ministerul Educaþiei în domenii corespunzãtoare disciplinelor la care au fost distinºi. În acest sens se iau în considerare urmãtoarele distincþii: distincþii la olimpiade ºcolare internaþionale în cel puþin unul din ultimii doi ani de studii; premiul I, II, III

Amânã examenul de bacalaureat

proape 500 de absolvenþi ai claselor de liceu nu s-au înscris la examenul de bacalaureat. Printre cei 500 de absolvenþi se numãrã ºi elevii care nu au obþinut o medie de trecere la una din disciplinele studiate în liceu sau elevii care nu sunt suficient de bine pregãtiþi pentru a promova examenul maturitãþii. “Pe ansamblu, în judeþul Hunedoara, la examenul de bacalaureat s-au înscris 4.901 elevi. Dintre aceºtia, 965 provin din promoþiile anterioare, iar restul de 3.936 sunt absolvenþi ai liceului din acest an”, a declarat marþi purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara, Marta Mate. Spre exemplu, la Colegiul Tehnic dimitrie Leonida din Petroºani peste 20 de elevi nu s-au înscris pentru prima

etapã a examenului de bacalaureat din acest an. ”La examenul de bacalaureat avem înscriºi 305 candidaþi, din serile anterioare sunt 69 de candidaþi iar absolvenþii care nu au dorit sã se înscrie la examenul de bacalaureat sunt 21 de elevi. Probabil mulþi dintre ei au considerat cã nu sunt suficiet de bine pregãtiþi ºi vroiau o perioadã mai lungã de pregãtire ca sã nu aibã rezultate foare slabe, mulþi dintre ei au obþinut deja contracte de muncã în

strãinãtate, avem deja mulþi elevi cu situaþii materiale deosebite ºi atunci ºi-au gãsit contracte de muncã în strãinãtate”, a spus Zina Galeº, directorul Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani. Din experienþa anilor trecuþi, reprezentanþii unitãþii de învãþãmânt din Petroºani spun cã elevii se vor înscrie la examenul de bacalaureat pentru etapele viitoare. ”Sunt convinsã cã se vor înscrie pentru cã sunt momente în viaþã când obligatoriu ai nevoie de aceastã diplomã ºi se vor pregãti cu mai multã seriozitate. Chiar din experienþa mea am avut candidaþi care au lucrat în Spania s-au întors, au continuat sã înveþe ºi au luat unele

sau medalia de aur la olimpiadele ºcolare internaþionale în unul din ultimii patru ani de studii; premiile I, II, III la concursuri ºcolare, organizate la nivel naþional sau pe grupe de þãri, recunoscute de MEN, în cel puþin unul din ultimii doi ani de studii.

atã graficul de admitere

Pe site-ul UPET a fost publicat deja ºi graficul de admitere.Iatã care sunt etapele concursului pentru anul universitar 2013 – 2014: 15 – 21 iulie – înscrierea candidaþilor, 23 iulie afiºarea rezultatelor (etapa I), 23 – 25 iulie – depunerea contestaþiilor, 25 iulie – analiza contestaþiilor ºi afiºarea rezultatelor.

probe iar în acest an vor veni ºi la celelalte”, a mai spus Zina Galeº. Absolvenþii claselor terminale se tem de acest examen, chiar dacã spun ei cã s-au pregãtit pe parcursul celor patru ani de liceu. ”În mare parte da, am învãþat patru ani ºi nu îmi este foarte greu. Nu ºtiu, ai nevoie de bacalaureat petru facultate ºi ai nevoie ºi pe mai departe ºi de facultate, este alegerea lor dar eu consider cã ar trebui sã se înscrie pentru cã este foarte important. Da dar pânã nu ajungi acolo nu îþi dai seama cât eºti de pregãtit. În ziua de azi nu mai ºti la ce sã te aºtepþi. Subiectele sunt în funcþie de liceu dar nu putem spune cã sunt uºoare dacã nu eºti pregãtit. Pânã nu iau bacalaureatul nu pot spune nimic”,

Între 23 ºi 28 iulie au loc urmãtoarele etape: - confirmarea locului ocupat prin concurs; depunerea documentelor originale de cãtre candidaþii admiºi pe locurile finanþate de la buget, care doresc sã beneficieze de acestea ºi care au în dosar copiile documentelor de concurs; plata taxei de înmatriculare (20 lei pentru ciclul de studii universitare de licenþã, 60 lei pentru ciclul de studii masterale respectiv 70 lei pentru ciclul de studii doctorale) ºi înmatricularea tuturor candidaþilor admiºi (candidaþii admiºi care nu se înmatriculeazã în aceastã perioadã sunt declaraþi respinºi); plata a 400 lei din taxa de ºcolarizare (numai pentru candidaþii admiºi cu taxã) ºi restituirea dosarelor candidaþilor respinºi. În 29 iulie este programatã afiºarea rezultatelor etapei a II-a a concursului de admitere. Toate informaþiile necesare viitorilor studenþi pot fi gãsite pe site-ul www.upet.ro/admitere /adm_licenta.php. Car men COSMAN

spun absolvenþii clasei a XII-a. Existã ºi situaþii în care absolvenþii claselor terminale au trecut de prima tinereþe. Motivul pentru care aceºtia susþin bacalaureatul anul acesta constã în necesitatea unei diplome. ”Pregãtitã sunt, au trecut ceva ani ºi într-adevãr ºcoala este foarte serioasã, ne-a pregãtit pentru examenele ce urmeazã. În viaþã sunt multe probleme iar locurile de muncã ne cer sã învãþãm ºi sã ne pregãtim pentru locurile de muncã”, spune una dintre absolventele clasei terminale care a studiat la frecvenþã redusã. Probele scrise, care vor începe pe 1 iulie, vor avea avea loc în 15 centre de examinare din judeþul Hunedoara, special pregãtite în acest scop. Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 iunie 2013

Achiziþiile de la SNH nu fac obiectul unei anchete a DNA

nformaþia vehiculatã cum cã Direcþia Naþionalã Anticorupþie a demarat o anchetã la Societatea Naþionalã a Huilei este infirmatã de conducerea societãþii din Petroºani. „Generalul” Drãgoi susþine cã toate achiziþiile fãcute de SNH sunt corecte ºi s-a respectat legea. Maximilian GÂNJU

Mai multe achiziþii fãcute de conducerea Societãþii Naþionale a Huilei din Petroºani sunt puse sub semnul întrebãrii ºi s-a vorbit chiar de demararea unei investigaþii derulate de procurorii Direcþiei Naþionale Anticorupþie. Directorul general al SNH, Nicolae Drãgoi, infirmã însã zvonurile ºi spune cã procurorii nu au solicitat nici documente de la societatea pe care o conduce ºi nici nu i-au citat pentru audieri. „Nu este adevãrat,

Buhãescu este nemulþumit ºi vrea sã ia cuvântul

egionalizarea admiR nistrativ teritorialã nu este agreatã întru-

nu ne-a chemat nimeni. A fost Corpul de control al ministrului ºi nu a fost gãsit nimic ilegal. DNA-ul poate veni oricând, însã nu este nimic de ascuns ºi nu s-a fãcut nimic fãrã a se respecta dispoziþiile legale. Ce contracte ilegale s-au fãcut? Ca un exemplu, eu într-o lunã de zile am fãcut la Societatea Nþaionalã a Huilei contracte care au adus o economie de 30 de miliarde de lei (n.r. lei vechi). Era plasa pentru subteran cu 4.29 lei ºi eu am luat-o cu 2.9 ºi am

fãcut economie. Am avut paza cu 7.06 lei ºi am luat-o cu 6,30 lei. ªi în ceea ce priveºte achiziþia maºinii, ºi HG-ul care a dat voie sã cumperi maºinã sub 2000 de cm3 s-a respectat. Nu o sã vinã nici un DNA, pentru cã nu s-a fãcut nimic ilegal.

Nu ne-a citat nimeni, nu a venit la SNH nimeni de la DNA. Eu nu am nici un fel de probleme ºi nici nu am fost chemat niciunde pentru a da declaraþii”, a declarat Nicolae Drãgoi, director general SNH Petroºani.

Moloþ: “Investiþiile vor fi continuate”

rioritar pentru Guvern este ca administraþiile locale sã reuºeascã achitarea arieratelor, dupã care se vor aloca fonduri ºi pentru investiþii. Preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Moloþ, spune cã în Hunedoara, drumurile începute, cu siguranþã vor fi terminate. Luiza ANDRONACHE

„Se achitã tot ce înseamnã datorie urmând sã se primeascã bani pentru lucrãri care au fost demarate ºi care trebuie continuate. Acum se lucreazã la prioritizare, care ºi de când au fost începute ºi în ce procent s-a lucrat pânã acum, pentru a le putea finaliza”, a declarat Mircea Moloþ, preºedinte C.J. Hunedoara. Însã, toate aceste investiþii nu sunt noi, ci sunt acelea care au fost iniþiate în urmã cu câþiva ani. Vorbim în acest caz ºi de douã drumuri extrem de importante pentru Valea Jiului, cel dintre Câmpul lui Neag ºi Herculane ºi cel spre Voineasa. “Nimic nou sub soare, adicã nu apare nicio investiþie nouã, pentru cã tot legea îþi impune sã nu faci nimic pânã nu îþi asiguri arieratele. Dar, ideea este cã lucrãrile se continuã, iar drumul de la Herculane este unul care se va face în mod categoric, însã nu pot sã spun dacã se apucã mâine de el”, a mai spus Moloþ.

Lucrãrile pe drumul lui Bãsescu, cum i se mai spune celui de dintre Uricani ºi Herculane, au ajuns la km 47, iar cei aproximativ 50 de kilometri care s-au realizat pânã acum au fost construiþi cu multe piedici. DN66 A se construieºte pe amplasamentul unui vechi drum forestier. Iniþial, lucrãrile ar fi trebuie sã fie gata în anul 2010, dar execuþia a fost stopata mult timp de cãtre Garda de Mediu, dupã ce s-a descoperit ca nu existau toate aprobãrile necesare. ªi, când a venit ºi avizul de mediul pentru ultimul tronson care mai trebuia executat, emis de Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Craiova la începutul anului trecut, nu s-au mai gãsit banii.

totul, mai ales dacã responsabilitãþile se duc într-o parte, iar banii în alta. Primarul de la Uricani, Dãnuþ Buhãescu va participa la sfârºitul acestei sãptãmâni la o întâlnire cu primarii din Regiunea Vest, unde are de gând sã ia cuvântul. „Este o întâlnire organizatã de Ministerul Dezvoltãrii Regionale, în speþã de domnul vice-premier Liviu Dragnea, pentru o dezbatere publicã privind regionalizarea. Eu, cel puþin, sunt foarte interesat sã vãd care este filosofia vizavi de administraþiile publice locale, iar aici mã refer la faptul cã în ultimul timp, descentralizarea în general, iar aici nu vorbesc de un anume Guvern, însemnã mai multe responsabilitãþi cãtre administraþii, iar banii rãmân la puterea centralã. În acest fel se pune carul înaintea boilor ”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani. ªi, edilul are ºi un exemplu în acest sens cu care se confruntã în ultimul timp. De altfel, în situaþia aceasta sunt toþi primarii din Valea Jiului. „ Vorbesc de transferul obligaþiilor de platã a persoanelor cu handicap de la puterea centralã spre administraþiile locale. Dar, nu noi suntem cei care dãm certificatele de handicap, nu noi hotãrâm cine are dreptul. Ca un exemplu vã spun cã de la persoanele fizice, în anul 2012 am adunat impozite ºi taxe aproape de 5 miliarde ºi jumãtate în banii vechi, dar obligaþiile pentru persoanele cu handicap, tot pe anul trecut, au fost de ºase miliarde lei vechi. Ceea ce plãtesc oamenii ca impozite pe terenuri ºi clãdiri, trebuie sã dãm în partea cealaltã. Norocul nostru este cã am primit bani suplimentar de la bugetul de stat, dar ºi cei de la centru o sã se spele la un moment dat pe mâini ºi vor spune cã nu îi mai intereseazã”, a mai declarat Dãnuþ Buhãescu. Luiza ANDRONACHE

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 iunie 2013

Copii îmbolnãviþi de ”virusul mizeriei”

Locuitori ai blocului social din fosta cazarmã din Petroºani, respectiv imobilul de pe str. Tudor Vladimirescu, bl. D3-16, se plâng de ceva vreme cã li se îmbolnãvesc copiii ºi nu ºtiu de la ce. Mulþi spun ce presupun ºi medicii de familie, conform declaraþiilor lor, cum cã ar fi vorba de un virus. Boala se manifestã cu apariþia unor bubiþe pe corp ºi cu cãderea pãrului, alþii cu febrã ºi aceleaºi pete pe corp. Pãrinþi ai copiilor în cauzã invocã faptul cã pruncii lor se joacã în preajma imobilului înconjuraþi de animale, în special haite de câini care îºi fac veacul în zonã.

Angela Voina, locuieºte într-o garsonierã cu cei patru copii. Aceasta spune cã a fost la medicul de familie, care i-a prescris un tratament ºi i s-a dat trimitere ºi la medicul dermatolog ºi o listã întreagã a analizelor ce trebuie sã le facã pentru a se putea stabili exact care este cauza bolii copiilor în vârstã de 3 ºi 9 ani. Doar cã toate acestea costã ºi veniturile familiei se axeazã în principal pe alocaþia celor patru copii. ”Am fost la Spital, apoi la Primãrie pentru a solicita un ajutor de urgenþã, pentru cã toate investigaþiile costã bani. Am fost ºi la dermatolog. Doi copii sunt

bolnavi, iar unuia a început sã-i cadã pãrul ºi are bube pe corp. La primãrie mi s-a spus cã doar luna viitoare pot fi programatã ºi nu ºtiu ce ºi cum sã fac. Cred cã este din cauza cã aceºti copii se joacã afarã ºi animalele pasc în jurul lor, sunt câinii care se adunã pe aici. E vorba de un virus, ceva. Fac tratament copiii, dar nu are nici un rezultat. Aici sunt mai mulþi copii bolnavi ºi nu se ºtie de la ce. Este adevãrat cã ºi unii locatari sunt de vinã cã nu pãstreazã curãþenia, dar asta e altceva. Rãu, foarte rãu e cã ni se îmbolnãvesc copiii” – a declarat Angela Voina, 38 de ani, locatarã a blocului social D3, Petroºani. Se spune cã atunci când eºti sãrac ºi mai eºti ºi puturos, nu te mai ajutã nimeni. Lucrãtori de la Apa Serv, pentru a ajunge la apomentre sau pentru a face reparaþii, trebuie întâi sã goleascã gunoiul aruncat de locatari. Mizeria troneazã în zonã. Nici lucrãtorii Primãriei nu sunt mai breji. Dupã toaletarea copacilor, resturile au ajuns sã zacã în aceeaºi zonã. La fel se întâmplã cu molozul provenit din demãlãri, deºi Primãria Petroºani a suportat cheltuieli mari pentru civilizarea blocului în cauzã, iar Apa Serv a fãcut numeroase concesii cu acelaºi scop. Ileana FIRÞULESCU

Aproape un miliard de lei pentru 66 de proiecte din Hunedoara

este 60 de proiecte de investiþii se realizeazã în judeþul Hunedoara prin Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice. Valoarea totalã a acestora este de peste 920 de milioane de lei noi. Reprezentanþii ministerului de resort au fãcut publicã lista proiectelor cu finanþare europeanã ce se deruleazã în judeþul Hunedoara. ”La nivelul judeþului Hunedoara se aflã în curs de implementare un numãr de 66 de proiecte, iar un numãr de 26 de proiecte sunt finalizate financiar”, spun reprezentanþii Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi administraþiei Publice. Printre cei care au aplicat pentru accesarea

fondurilor europene se numãrã atât autoritãþi locale ºi judeþene cât ºi investitori privaþi. Cele mai multe proiecte vizeazã îmbunãtãþirea infrastructurii rutiere ºi sociale. Existã însã programe care au în vedere modernizarea unor unitãþi medicale ºi realizarea unor spaþii pentru persoanele vârstnice. Valoarea totalã a

u întotdeauna principiul ”încet ºi bine” dã roade ºi poate deveni ”încet ºi na, cã am pierdut trenul !”. Aºa ºi cu regionalizarea þãrii, care ne prinde din urmã fãrã sã ne fi organizat în conurbaþii/alipiri de localitãþi în judeþul Hunedoara: Corvina ºi Valea Jiului. Ca urmare, fondurile pentru investiþii vor fi la nivel de cârpealã în loc sã ”ne batem”, pe picior de egalitate, cu Timiºoara. Marea durere a preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, este viitorul judeþului în perspectiva regionalizãrii þãrii pentru eficienþã în dezvoltare ºi, pe cale de consecinþã ridicarea nuvelului de trai a locuitorilor prin locuri de muncã ºi creºtere economicã. ªeful judeþului este supãrat cã nu s-a vrut/putut realiza conurbaþia Deva, Hunedoara, Simeria ºi Cãlan, deºi informarea populaþiei se face de ani buni. Prima idee a apãrut în anul 2005 ºi se spera ca ea sã fie aplicatã pânã în 2008, dar timpul a trecut... Nimeni nu va ºtii dacã era bine sau rãu, pentru cã dacã nu vezi/trãieºti, nu ºtii. Procedurile sunt greoaie, dar ºi responsabilii s-au complãcur spunând cã mai încet este mai bine. Dar iatã cã vine

Durerea lui Moloþ: suntem ca ardelanul din bancul cu Ghio devenit Simeria ºi nimeni nu a pãþit nimic. Dacã aceastã conurbaþie era fãcutã, era o putere în contextul regionalizãrii ºi ”ne bãteam” cu Timiºoara pe fonduri. Aºa, cine ne bagã în seamã? Acelaºi lucru e ºi cu Valea Jiului”- a declarat preºedintele CJH,

regionalizarea peste noi ºi se constatã cã nu e bine sã lungeºti ”boala”. Ca urmare comunitãþile cu mai mulþi locuitori vor primi sume mari de investiþii, pe când localitãþile mãrunþite, cu numãr de locuitori pe mãsurã vor avea bani doar ca sã se cârpeascã, sã nu moarã. În Valea Jiului, alipirea oraºelor pe modelul Bucureºtiului – cu sectoare – a fost discutatã ºi atât. Nici un primar nu a marºat pe idee de teama posibilitãþii pierderii funcþiei. Ca urmare, vom

Meserie dupã finalizarea liceului

D proiectelor implementate în judeþul Hunedoara prin ministerul Dezvoltãrii este în sumã de 927.161.842 de lei, iar contribuþia Uniunii Europene este de

594.649.071 de lei. Guvernul a alocat pentru cele 66 de proiecte din judeþul Hunedoara suma de 86.294.058 de lei Monika BACIU

iplome pentru o ºansã în plus. Absolvenþii claselor terminale au susþinut examenul de competenþe profesionale. Este vorba de un examen prin care elevii obþin o diplomã într-una din meseriile studiate la liceu. ”Este o diplomã în plus care le atestã calificarea, aceasta diplomã este recunoscutã la nivel european ºi le serveºte lor

avea de suferit, lucru recunoscut ºi de Mircea Ioan Moloþ. ”Ideea conurbaþiei este mult mai uºor de aplicat în Valea Jiului, dar depinde de cei ºase primari ai localitãþilor de aici. Cealaltã, DevaHunedoara-Simeria, pare mai uºor de realizat o datã cu noua lege a referendumului. De exemplu a venit la mine în audienþã un cetãþean care nu concepea sã nu se mai cheme simerian. Dar înainte vreme, Simeria se numea Piºki. Atunci cum îºi spuneau oamenii? ªi uite cã a

nefiind legatã de bacalaureat. Ei se pot înscrie la aceste examene de certificare fãrã sã fie obligaþi sã se înscrie ºi la bacalaureat”, a declarat Zina Galeº, directorul Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani. Specializãrile pentru elevi sunt multiple. Acestea sunt în funcþie de profilul pe care l-au studiat ºi se muleazã pe cerinþele pieþei. ”Pentru aceste competente conform claselor în care ei au fost înscriºi, care au absolvit vor obþine diplome de tehnician proiectant CAD, tehnician operator tehnica de calcul, coafor stilist, tehnician în industria textilã, tehnician în construcþii ºi lucrãri publice”, a mai spus sursa citatã. Monika BACIU

Mircea Ioan Moloþ. Suntem precum în bancul cu ardeleanul care vrea

sã-ºi atenþioneze tovarãºul neatent la drum: Mãi Ghio.... Ai grijã..... (dupã care Gheorghe dispare în groapa din drum). Mno... asta am vrut sã spun.... Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 iunie 2013

Copii îmbolnãviþi de ”virusul mizeriei”

Aproape un miliard de lei pentru 66 de proiecte din Hunedoara

Meserie dupã finalizarea liceului

D proiectelor implementate în judeþul Hunedoara prin ministerul Dezvoltãrii este în sumã de 927.161.842 de lei, iar contribuþia Uniunii Europene este de

594.649.071 de lei. Guvernul a alocat pentru cele 66 de proiecte din judeþul Hunedoara suma de 86.294.058 de lei Monika BACIU

Mircea Ioan Moloþ. Suntem precum în bancul cu ardeleanul care vrea

sã-ºi atenþioneze tovarãºul neatent la drum: Mãi Ghio.... Ai grijã..... (dupã care Gheorghe dispare în groapa din drum). Mno... asta am vrut sã spun.... Ileana FIRÞULESCU

10 Minerit

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 iunie 2013

Aplicarea soluþiilor specialiºtilor din minerit ºi energie la situaþia din industria termoenergeticã româneascã

eputatul Monica Iacob Ridzi îl sfãtuieºte pe ministrul Economiei, Varujan Vosganian sã aplice soluþiile specialiºtilor din minerit ºi energie la situaþia din industria termoenergeticã româneascã. Într-o scrisoare adresatã ministrului Varujan Vosganian, deputatul Monica Iacob Ridzi îi aduce în atenþie soluþiile pentru salvarea Vãii Jiului, care au fost propuse în urma workshopului desfãºurat în luna aprilie la Petroºani. “Ca o justificare a situaþiei dramatice în care se aflã, de ani de zile, sectorul industriei miniere din România, în mod special cel al industriei de extracþie a huilei energetice, guvernanþii invocã, cel mai des, lipsa unor soluþii coerente, categorice, care sã ne arate drumul pe care România trebuie sã-l parcurgã pentru a salva minele de la închidere ºi pentru a valorifica la potenþial maxim aceastã resursã pe care, nu întâmplãtor, românii o numeau „aurul negru”. (...) Aºa

cum în repetate rânduri am adus la cunoºtinþa Parlamentului ºi a Guvernului, astfel de soluþii, indentificate de cei mai buni specialiºti pe care îi are în acest moment România. Cu ceva vreme în urmã, în organizarea comunitãþii locale din Valea Jiului, la Petroºani a avut loc un workshop dedicat analizãrii soluþiilor de viabilizare a sectorului minier ºi termoenergetic din þara noastrã. Cu acest prilej, cercetãrori de valoare din industria energeticã româneascã, din cadrul

mediului academic de la Universitatea din Petroºani ºi din cadrul Academiei Oamenilor de ªtiinþã din România au adus sub lumina opiniei publice o serie de soluþii care, în cazul în care ar fi preluate de cei care sunt rãspunzãtori de luarea marilor decizii cu privire la guvernarea þãrii, nu doar cã ar putea salva ceea ce a mai rãmas din industria extractivã din România, dar ar putea transforma aceastã activitate într-un punct forte în balanþa economicã a þãrii noastre”, aratã Monica Iacob Ridzi. Principalele concluzii, idei ºi propuneri rezultate în urma workshopului desfãºurat în luna aprilie la Petroºani au fost: Necesitatea implicãrii mai active a statului Român în exploatarea resurselor minerale. Se apreciazã ca trebuie regânditã legislaþia, în aºa fel ca resursele minerale, terenurile de la suprafaþã º.a. sã se

constituie în capital, ca participaþie a statului român în diferite asocieri cu investitorii privaþi; reînfiinþarea unui Departament în cadrul Ministerului Economiei care sã se ocupe de gestionarea exploatãrii ºi valorificãrii superioare a resurselor minerale utile. Aceastã decizie ar fi ºi un semnal pentru investitori cã existã o strategie de exploatare a resurselor minerale utile în România; schimbarea legislaþiei în sensul flexibilizãrii redevenþelor ºi a taxelor legate de resursele naturale, în favoarea statului român (de exemplu: o redevenþã mai redusã pe o perioadã de recuperare a investiþiei ºi o redevenþã de 80% pe restul perioadei de exploatare); înfiinþarea unui fond de stabilizare (care poate fi un instrument de macrostabilitate), dupã modelul Norvegiei – care a ajuns la 50% din PIB – ºi a altor state, alimen-

tat cu resurse financiare provenite din valorificarea zãcãmintelor de resurse naturale, cu rolul de a diminua din impactul fluctuaþiilor preþurilor pe piaþa resurselor ºi din care se pot extrage cote bine reglementate pentru sãnãtate, educaþie ºi infrastructurã; înfiinþarea unui oficiu de contabilitate a investiþiilor, cheltuielilor ºi veniturilor din domeniul resurselor, în vederea stabilirii produsului naþional net ecologic – care poate fi ºi un indicator economic al unei „dezvoltãri durabile” (de exemplu: PIBul poate creºte, iar PNNE poate scãdea – ceea ce indicã o creºtere economicã falsã); modificarea legislaþiei în sensul unor salarii stimulative a persoanelor implicate în procesul de gestionare a resurselor naturale ºi creºterea la nivel descurajant a pedepselor, pe mãsura prejudiciilor aduse interesului naþional, ºi formarea de mecani-

sme de recuperare a pagubelor produse; crearea unor mecanisme care sã elimine firmele intermediare de „consultanþã” de la negocierea contractelor dintre statul român ºi companiile miniere strãine (care, cel mai adesea, sunt suspectate de corupþie internaþionalã); încurajarea capitaliºtilor autohtoni pentru a investi în domeniul exploatãrii ºi valorificãrii resurselor naþionale (în acest fel sunt ºanse mai mari ca profitul sã rãmânã în þarã!); luarea mãsurilor necesare pentru formarea de specialiºti, atât cu studii superioare cât ºi cu studii medii, în domeniul exploatãrii ºi valorificãrii resurselor minerale utile, într-un numãr suficient, cerut de piaþa muncii, chiar în condiþiile în care activitatea minierã în România s-a redus foarte mult, întrucât s-a constatat cã existã o penurie de personal corespunzãtor calificat; susþinerea formãrii specialiºtilor cu studii universitare în domeniul extragerii ºi valorificãrii resurselor prin introducerea obligativitãþii companiilor, ce desfãºoarã acest obiect de activitate, de a avea în structura de personal, cel puþin a unui astfel de specialist cu normã întreagã; revigorarea cercetãrii prin stimularea universitãþilor de profil din România de a se implica mai activ în activitatea de cercetare din acest domeniu.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Minerit 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 iunie 2013

36 de mii de tone va livra SNÎMVJ la CEH

S-a constatat cã activitatea de cercetare în domeniul extragerii resurselor minerale utile s-a diminuat considerabil datoritã „privatizãrii” institutelor de cercetare-proiectare din domeniu. Noii patroni s-au limitat la schimbarea destinaþiei terenurilor ºi a clãdirilor existente în patrimoniul acestor institute; stimularea investiþiilor în domeniul industriilor de prelucrare a resurselor minerale ºi energetice (de exemplu: metalurgia neferoaselor º.a.), pentru a creºte valoarea adãugatã a acestor produse ; realizarea unei prognoze pe termen lung in condiþiile noastre nu se poate face decât printr-o Hotãrâre la nivelul Guvernului ºi cu sprijinul lui; înfiinþarea unui „Consiliu ªtiinþific Consultativ pe probleme de minerit ºi energie” la nivel naþional, care sã funcþioneze pe lângã Ministerul Economiei, in competenþa cãruia sã intre discutarea problemelor strategice ale dezvoltãrii mineritului ºi energeticii ºi analiza proiectelor de legi ºi a hotãrârilor privind industriile minierã ºi energeticã. Pentru susþinerea mineritului din Valea Jiului, se propune creºterea capacitãþii de producþie energeticã a termocentralei Paroºeni (prin construirea unui grup energetic suplimentar, de cca. 300MW, în sistem de cogenerare, energie electricã ºi agent termic, în cadrul unei „conurbaþii” dependentã de sistemul de termoficare) care sã consume o capacitate de producþie anualã de cca. 3 milioane de tone de huilã, realizatã din minele din Valea Jiului. Varianta de creºtere a capacitãþii termocentralei Paroºeni este avantajoasã, în contextul economico-social din þara noastrã ºi pentru Valea Jiului, decât varianta de retehnologizare a termocentralei Mintia, întrucât: actualul grup energetic de la Paroºeni este modernizat ºi este implementat programul de desulfurare; se reduc investiþiile, deoarece termocentrala Mintia este neretehnologizatã ºi dispune de utilaje ºi echipamente ruseºti, depãºite

tehnologic ºi cu randamente reduse, care necesitã modernizãri ºi reabilitãri tehnice; se reduc costurile prin eliminarea transportului cãrbunelui; se pot creºte randamentele prin prepararea cãrbunelui. Adoptarea acestei variante necesitã o decizie politicã.Specialiºtii susþin cã ar fi necesarã retehnologizarea minelor active din Valea Jiului pentru creºterea productivitãþii muncii, în aºa fel încât cu maxim 8000 de angajaþi sã se poatã extrage cca. 3 milioane de tone de cãrbune pe an. Faþã de toate aceste consideraþii, deputatul Monica Iacob Ridzi îl întreabã pe ministrul Vosganian , ca principal responsabil al Economiei Naþionale, dacã are în vedere preluarea unora dintre aceste soluþii ºi care sunt mãsurile pe care le veþi întreprinde, pe termen scurt, mediu ºi lung, pentru ca industria minierã ºi termoenergeticã din Valea Jiului sã aibã perspective de dezvoltare care sã asigure un viitor pentru cetãþenii Vãii Jiului ºi un rol esenþial în politica energeticã a þãrii. Marius MITRACHE

ocietatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului continuã ºi în luna iunie livrarea cãtre Complexul Energetic Hunedoara, însã tot pe bazã de comandã. Entitatea energeticã din Hunedoara nu a încheiat un contract pentru livrarea de huilã de la societatea de închideri din Valea Jiului, drept pentru care se lucreazã tot pe bazã de comandã ºi în aceastã lunã. ”În momentul de fatã aºa cum a fost ºi în luna mai furnizãm cãrbunele cãtre CEH pe bazã de comandã. Facturarea se face la tariful care a fost impus de cãtre Comisia Europeanã adicã 64 de lei pe Gcal”, a declarat Petre Drãgoescu, directorul general al SNÎMVJ. Cantitatea de cãrbune livratã de la minele neviabile cãtre CEH este mai micã în luna iunie faþã de luna precedentã. ”Pentru luna iunie având în vedere situaþia abatajelor ne-am propus 36.000 de tone de cãrbune. Este mai puþin faþã de lunile trecute pentru cã un abataj frontal planificat la paroseni ºi-a epuizat rezervã care a fost planificatã iar la Uricani cea de-a doua capacitate

de producþie pe banc subminat panoul V, stratul III, blocul 400 încã nu a intrat în paramentrii normali de funcþionare”, a mai spus sursa citatã. Din cauza cantitãþilor de cãrbune mai mici livrate cãtre CEH, minerii vor încasa salarii mai mari luna viitoare. Cererea de huilã a scãzut din cauza importului masiv care s-a realizat la Complexul Energetic Hunedoara începând de anul trecut. Monika BACIU

Minerii vor lua salarii mai mici

inerii din Valea Jiului vor lua salarii mult diminuate în luna iunie. Plata se va face într-o lunãîn care ortacii îºi vor luat concedii, dar vina e legatã de posturile lucrate. Potrivite celor care conduc cele douã societãþi care gestioneazã activitatea unitãþilor miniere din Vlaea Jiului, respectiv Socientatea Naþionalã de Închideri de Mine ºi Societatea Naþionalã a Huilei din Petroºani, salariile vor fi în conformitate cu munca prestatã ºi diminuate din cauzã cã posturile lucrate sunt mai puþine decât întro lunã obiºnuitã. „Vor încasa salarii mai mici, pentru cã în iunie vom avea 19 posturi lucrate. De obicei, într-o lunã avem 21 sau 25 de posturi lucrate ºi acum sunt ºi Rusaliile în data de 24 iunie,când din nou va fi zi nelucrãtoare. Aºase justificã faptul cã în 15 iulie, în perioada de concedii, minerii vor primi salarii mai mici. E o situaþie similarã cu cea din luna decembrie, dacã vreþi sã facem o comparaþie”, spune Nicolae Drãîgoi, directorul general al Societãþii Naþionale a Huilei din Petroºani. Situaþie este similarã ºi la Societatea Naþionalã de Închideri de Mine, unde ortacii vor avea la fel salariile mai mici, conforme cu posturile lucrate. Diana MITRACHE

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 iunie 2013

Pregãtiri pentru sãrbãtoarea de Rusalii

nedeie în vârf de munte, la Straja, unde turiºtii pot lua parte la un concurs de cãlãrit ºi o ºezãtoare la poale de Retezat sunt doar douã oferte pregãtite în aceste zile pentru iubitorii muntelui. Organizatorii ambelor evenimente aºteaptã cât mai mulþi turiºti sã se bucure alãturi de ei de sãrbãtoare. Maximilian GÂNJU

Nedeia Sânzienelor din Straja adunã sute de localnici ºi turiºti care petrec în vârf de munte, însã pe lângã spectacolele de muzicã invitaþii au parte ºi de concursuri în care tinerii îºi pot arãta mãiestria în arta cãlãritului. Nedeia de Sânziene este o tradiþie pentru staþiunea hunedoreanã Straja, fiind þinutã cu sfinþenie de cãtre localnicii care în trecut, înainte ca Valea Jiului sã fie cunoscutã pentru cãrbune, se ocupau de pãstorit. Încet, încet, manifestarea momârlanilor a prins ºi la turiºti dar ºi la ortacii care ºi-au cãutat bunãstarea în bazinul carbonifer. Aºa se face cã în fiecare an pe 24 iunie, de Sânziene, munþii Vâlcan care strãjuiesc

de momârlani cere ca animalele de tracþiune sã fie suspuse unor probe extrem de dificile, iar la final flãcãul care reuºeºte sã câºtige competiþia este declarat „omul nedeii”.

ezãtoarea din Þara Haþegului prinde viaþã de Rusalii

staþiunea se umplu de turiºti, localnici ºi momârlani, la una din cele mai mari petreceri câmpeneºti organizate în Vale. Atracþia nedeii din Straja este concursul de cai, obicei la fel de vechi ca nedeia în sine, ºi la care gospodarii momârlani ies sã se „fãleascã cu animalele de povarã” dar ºi sã le arate celor care urmãresc întrecerea, ce calitãþi au animalele. Fiecare momârlan care se respectã are în

gospodãrie cel puþin un cal, iar bunãstarea lui este reflectatã de animal. Tradiþia respectatã cu sfinþenie

La poale de Retezat, localnicii din Þara Haþegului îi invitã pe iubitorii de turism lent sã asculte poveºtile lor, sã se bucure de muzica locului, sã deguste bucate locale ºi sã descopere natura la picior sau pe bicicletã în cadrul evenimentul ªezãtoare în Þara Haþegului.

Evenimentul are loc la centrul de vizitare al Parcului Naþional Retezat din satul Nucºoara, comuna Sãlaºu de Sus, judeþul Hunedoara, ºi este programat a avea loc în ajun de Rusalii, pe 22 iunie 2013. ªezãtoarea este la a patra ediþie ºi urmãreºte revitalizarea tradiþiilor ºi promovarea Þãrii Haþegului ca o destinaþie ecoturisticã. „Spre deosebire de anii trecuti, anul acesta se promoveazã un concept nou pentru eveniment. Oaspeþii sunt încurajaþi sã îºi petreacã douã-trei zile în zonã pentru a se bucura cu adevãrat de Þara Haþegului. Vor fi oferite pachete turis-

tice ce includ participarea la ºezãtoare ºi activitãþi precum ciclism, drumeþie pe poteci tematice, circuit cultural sau vizitarea siturilor cu fosile de

dinozauri, precum ºi cazare ºi masã,” a declarat Andrei Blumer, Preºedintele Asociaþiei de Ecoturism din România.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 iunie 2013

„Osul ºi Cornul în Arheologie” - Ultimul Atelier de Arheologie Experimentalã din cadrul Proiectului „Tânãrul Arheolog” Roman al Coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa”, susþine Mihaela Balaci, director CJRAE Hunedoara. În cadrul proiectului, tinerilor li s-a prezentat ºi oportunitate de a participa ºi la alte activitãþi deru-

ouãzeci de tineri cu vârste cuprinse între 16 ºi 18 ani au învãþat prin metode de educaþie nonformalã despre importanþa artefactelor din os în arheologie, ce tipuri de obiecte se realizau din aceastã materie în antichitate, metode ºi tehnici de confecþionare a unor astfel de artefacte precum ºi modalitãþi de ornamentare a acestora. Marius MITRACHE

Pregãtirea tinerilor a fost posibilã în cadrul uni proiect european, atelierul de lucru fiind amenajat derulat în Baza de Cercetare Arheologicã a Muzeului Naþional de Istorie a Transilvaniei, de la Sarmizegetusa (Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa). Potrivit responsabililor acestui proiect educaþional totul s-a derulat sub titlul „Osul ºi Cornul în

Arheologi” ºi a fost vorba de confecþionarea mai multor artefacte din os ºi corn asemãnãtoare cu cele din antichitate. “Tinerii participanþi ºi-au dorit cel mai

mult sã îºi confecþioneze amulete, medalioane, inele de

pregãtit la acest atelier cu un adevãrat arsenal de unelte care a fãcut posibilã realizarea obiecteor de os. Artist talentat ºi pasionat de istorie, acesta a reuºit sã le transmitã tinerilor participanþi o serie de lucruri interesante legate de realizarea unor artefacte din os

eºarfã (mulþi dintre aceºtia fiind cercetaºi) sau ace de pãr. De un real folos a fost prezenþa unui membru al Asociaþiei Terra Dacica Aeterna, Paul Cheptea, care a venit

ºi corn. Pe lângã acestea, participanþii s-au bucurat ºi de ghidaj pe situl arheologic de la Sarmizegetusa, unde au aflat detalii importante despre monu-

mentele oraºului roman, iar apoi au avut parte de câteva prezentãri ce au fãcut referire la cele mai importante obiecte din os realizate în antichitate precum ºi o prezentare ce a vizat atelierul de os ºi corn descoperit în apropierea Forului

late de Asociaþia Pro Corvina, precum cele de pe ºantierul arheologic de la Ardeu, judeþul Hunedoara, care îºi va deschide porþile acest an în luna iulie, dar ºi de ºantierele Muzeului Naþional de Istorie a Transilvaniei.

pastã. Consistenþa trebuie sã fie cea a unei

creme. Transferaþi într-un recipient cu capac, adãugaþi sare, piper ºi zeama de la o lãmâie. Adãugaþi ºi restul castraveþilor tãiaþi foarte mãrunt, amestecaþi ºi þineþi recipientul la frigider cel puþin o orã. Dacã doriþi puteþi garnisi cu migdale prãjite.

Hainy te învaþã sã gãteºti Supã rece de castraveþi Ingrediente: 250gr de castraveþi 200ml iaurt 20gr usturoi O frunzã de mentã 250ml apã rece O lãmâie Sare-piper Mod de preparare: Mixaþi într-un

blender douã treimi din castraveþi, împreunã cu iaurtul, usturoiul ºi menta. Adãugaþi apã pânã devine

POFTÃ BUNÃ! Chef de cuisine Restaurant 3D Aqua Hainalka Miclea

14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 iunie 2013

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

9:30 Don Quijote 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (reluare) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Dupã faptã ºi rãsplatã 21:45 Mondenii 22:15 Trãsniþii 23:00 Focus Monden 23:30 Dragul de Raymond

10:45 11:00 12:00 13:15 13:45 14:45 16:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

10:15 11:15 11:30 12:30 13:00 13:05 14:00 14:15 15:15 15:25 15:30 16:30 17:30

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Strict secret (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Viaþa în trei 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Duºmanul din ape 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI: New York 0:00 Pariu cu viaþa (r)

21 martie *** 20 aprilie Puteþi sã vã faceþi planuri pentru o cãlãtorie în interes propriu ºi planuri de investiþii pe termen lung. Dupã-amiazã este posibil sã fiþi invitat la prieteni. Nu-i refuzaþi! Nu neglijaþi odihna, ca sã nu aveþi probleme cu sãnãtatea.

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge Reþeta de Acasã Doamne de poveste Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor

9:15 Teleshopping 10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport 0:00 IAAF Athletix Magazin

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Vã cumpãraþi un obiect de valoare, cu ajutorul unei rude apropiate. La serviciu, ºefii vã apreciazã rezultatele, mai ales dupã ce reuºiþi sã rezolvaþi o problemã delicatã. Evitaþi speculaþiile financiare

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Sunteþi foarte hotãrât ºi reuºiþi sã terminaþi cu bine o activitate importantã, începutã zilele trecute. Este momentul sã culegeþi roadele muncii depuse în ultima vreme. Nu este exclus sã obþineþi avantaje materiale ºi sã vã afirmaþi în societate. Fiþi prudent. Teleshopping Culoarea fericirii Destinul regelui Pastila Vouã (r) Suflete pereche (r) Profetul (r) Copii contra pãrinþi Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Profetul

23 iulie *** 22 august Aprecierile ºefilor vã pot atrage invidia colegilor. Partenerul de viaþã vã reproºeazã cã vã preocupã prea mult problemele de serviciu. Pãstraþi-vã calmul ºi nu plecaþi urechea la bârfe. Discutaþi pe îndelete cu partenerul de viaþã, ca sã lãmuriþi problemele!

Sunteþi ambiþios, iar asta se simte atât în activitatea profesionalã, cât ºi în relaþiile parteneriale. Aveþi posibilitatea sã rezolvaþi uºor problemele de serviciu ºi de acasã. Daþi dovadã de mult tact ºi aveþi rãbdare.

23 august *** 22 septembrie Încrederea în propriile forþe vã stimuleazã spiritul de iniþiativã. Aveþi calitãþi de bun organizator ºi se pare cã nimic nu poate sã vã stea în cale. Relaþiile cu partenerul de viaþã sunt armonioase ºi petreceþi clipe plãcute în familie. Nu vã supraestimaþi.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Aveþi ocazia sã faceþi paºi importanþi în afaceri ºi în societate. Dimineaþa aveþi ocazia sã încheiaþi un contract avantajos. Înarmaþi-vã cu rãbdare, pentru cã rezultatele se vor vedea mai târziu.

ªefii vã recunosc competenþa, dar sã nu vã aºteptaþi la aprecierea colegiilor! Nu este recomandabil sã spuneþi chiar tot ce gândiþi! Cei din jur nu vor fi încântaþi. Dupã-amiazã este posibil sã plecaþi.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Aveþi ocazia sã faceþi schimbãri importante în viaþa dumneavoastrã, mai ales pe plan sentimental. Dimineaþa aveþi succes în afaceri, fiind favorizate ºi întâlnirile cu prietenii.

Se pare cã nu aveþi timp sã vã trageþi sufletul, însã hotãrârea ºi autodisciplina vã ajutã sã terminaþi tot ce v-aþi propus. Profitaþi de aceastã conjuncturã favorabilã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Este un moment favorabil pentru a începe o activitate nouã ºi a vã asuma noi responsabilitãþi. Puteþi avea succes în activitãþi intelectuale ºi aveþi ocazia sã vã afirmaþi în societate.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa sunteþi hotãrât sã vã ordonaþi ideile ºi sã demaraþi o afacere împreunã cu un prieten. Acceptaþi sfaturile unei femei ºi ajutorul partenerului de viaþã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 iunie 2013

Perspectiva angajãrilor de personal în sectorul minier viabil din Valea Jiului

eputatul Monica Iacob Ridzi, preocupatã de politica de personal din sectorul minier. Ridzi i-a adresat o întrebare ministrului delegat pentru energie Constantin Niþã referitoare la oportunitatea angajãrii de tineri ºi la celelalte exploatãri miniere viabile din cadrul SNH Petroºani, respectic demararea unui nou program de angajare a tinerilor la aceste exploatãri miniere. Marius MITRACHE “În ultimii ani, sectorul minier din Valea Jiului s-a confruntat cu o

serie de probleme majore, între care politica de personal constituie poate cea mai importantã problemã a prezentului în acest sector de activitate, pe care-l consider extrem de important pentru economia naþionalã. Am asistat, în ultimele decenii, la disponibilizarea a zeci de mii de salariaþi din cadrul subunitãþilor companiilor miniere din

Valea Jiului. Cu toate acestea, cererea de cãrbune în sectorul energetic a rãmas constantã, în special în perioadele de iarnã sau în cele de secetã. De fiecare datã, minerii au rãspuns prezent atunci când þara avea nevoie de cãrbune pentru a încãlzi casele oamenilor sau pentru a a produce energia electricã necesarã consumului din Sistemul Energetic Naþional. Chiar dacã, pentru a face acest lucru, au fost

Soþul DÂLJA Adrian anunþã cu nemãrginitã durere în suflet plecarea prea devreme spre cele veºnice a celei care a fost o soþie deosebitã DÂLJA NATALIA

(63 ani)

nevoiþi sã muncescã mai mult ºi tot mai greu, având în vedere cã, în ultimii ani, investiþiile în modernizarea minelor ºi în achiziþia de echipamente de ultimã generaþie au fost sporadice, ca sã nu spun inexistente. Dincolo de acest lucru, deºi România are încã nevoie de cãrbune pentru a asigura funcþionarea optimã a Sistemului Energetic Naþional, sectorul minier din Valea Jiului se confruntã cu o altã problemã majorã, ale cãrei consecinþe îºi fac tot mai des simþitã prezenþa. Este vorba despre îmbãtrânirea personalului angajat la minele din Valea Jiului. Astãzi, media de vârstã a salariaþilor din cadrul Societãþii Naþionale a Huilei este de peste 40 de ani, în condiþiile în care, dupã cum se ºtie,

în momentele grele pricinuite de trecerea în nefiinþã a mamei. Dumnezeu sã o odihneascã în pace! Sincere condoleanþe familiei îndoliate!

Amintirea ei va rãmâne veºnicã în sufletele celor dragi. Dumnezeu sã o odihneascã în pace ºi liniºte! Corpul neînsufleþit se aflã depus acasã, la Livadia nr. 10. Slujba de înmormântare va avea loc joi, 6 iunie 2013, ora 13.

Colegii din cadrul S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani sunt alãturi de Adrian DÂLJA în momentele grele pricinuite de trecerea în nefiinþã a mamei ºi transmit sincere condoleanþe familiei îndoliate. Dumnezeu sã o odihneascã în pace!

Fii Adi ºi Dan, nurorile Ramona ºi Roxana precum ºi nepoþica Daria îºi iau rãmas bun de la cea care i-a iubit pânã în ultima clipã ºi rãmân cu amintirea ei în suflet. Dumnezeu sã o aibã în pazã ºi sã odihneascã!

Colegii din cadrul Serviciului Comercial al S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani sunt alãturi de Adrian DÂLJA în aceste momente deosebit de grele pricinuite de decesul mamei. Dumnezeu sã o aºeze în loc luminat ºi sã o aibã în pace!

Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani este alãturi de Adrian DÂLJA

Colegele din cadrul Biroului Administrativ al S.C.

minerii sunt pensionaþi la 45 de ani. Acest lucru, coroborat cu perpetuarea lipsei de utilaje ºi echipamente care sã uºureze munca din subteran, face ca randamentul salariaþilor sã fie din ce în ce mai mic, numãrul de zile de foi de boalã sã creascã tot mai mult, iar pericolul unor accidente de muncã sã fie iminent. În faþa unor astfel de probleme, soluþia angajãrii de tineri în cadrul exploatãrilor miniere din sectorul minier viabil este mai mult decât o simplã necesitate. În acest sens, salut decizia aprobatã de dumneavoastrã privind angajarea unui numãr de 60 de tineri pentru activitatea Exploatãrii Huilei de la Lupeni”, spune Monica Iacob Ridzi în scrisoarea adresatã ministrului Niþã.

Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani sunt alãturi de Adrian DÂLJA ºi transmit întreaga compasiune la decesul mamei. Dumnezeu sã o odihneascã în pace!

Colegii din cadrul Serviciului Juridic al S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani sunt alãturi de Adrian Dâlja ºi transmit întreaga compasiune la decesul mamei. Dumnezeu sã o odihneascã în pace! Cu compasiune ºi cu un gând de mângâiere colegele din cadrul Biroului R.U.S. al S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani suntem alãturi de familia greu încercatã de plecarea spre lumea celor drepþi a celei care a fost DÂLJA NATALIA. Dumnezeu sã o aºeze în loc luminat ºi sã o aibã în pace!

Restricþii apã S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru joi, 6 iunie 2013 în oraºele: - Vulcan, între orele 9,00 15,30. Zona afectatã Colonia de Jos. Motivul restricþiei - remediere pierdere pe

str. Decebal. - Lupeni, între orele 9,30 15,30. Zona afectatã cartier Bãrbãteni. Motivul restricþiei - remediere pierderi pe branºamentele din b-dul Pãcii, bl. 55, sc. 2, bl. 2, sc. I ºi pe Aleea Arinilor, bl. 35, sc. II. Mulþumim pentru înþelegere.

Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 iunie 2013

Mãgãruºii salvamontiºtilor valoreazã cât greutatea lor în aur

alvamontiºtii din Retezat au cinci mãgãruºi pe care-i folosesc la aprovizionarea refugiilor ºi punctelor Salvamont cu materiale necesare misiunilor dar ºi cu hranã pentru salvatorii montani ce asigurã permanenþa în masiv. Animalele de povarã sunt preþuite de salvatori ºi fac de cinci ani echipã bunã cu ele. Maximilian GÂNJU Mãgãruºii au fost achiziþionaþi de Serviciul Judeþean Salvamont Hunedoara în anul 2008, pentru cã salvatorii montani care lucreazã în Munþii Retezat au de strãbãtut pe potecile de munte zeci de kilometri, pânã la refugii. Transportul hranei ºi a materialelor de prim ajutor erau un adevãrat calvar ºi se fãceau cu dificultate. Cum doar un elicopter ar fi putut face aprovizionarea cu tot ce este necesar la un refugiu din zonele sãlbatice, iar închirierea unui aparat

de zbor ieºea din discuþie, soluþia a fost gãsitã la ciobanii din masiv care-ºi duc de secole toate proviziile cu ajutorul mãgãruºilor. Astfel, Iancu Mare, Iancu Mic, Teddy, Gilda, Crina ºi

Pamflet Pe-un scaun de barosan, Un anume poponeþ, Cu miros de iorgovan, A ajuns ºef la judeþ În posturi de secretare… Vrãbiuþe-ncântãtoare, Cu venituri mari ºi late Din stimulente umflate.

Viorica, ºase mãgãruºi au ajuns sã facã parte din serviciul de salvare montanã. Unul dintre ei a murit de bãtrâneþe, însã ceilalþi cinci îºi duc misiunile la capãt ca în prima zi. „Avem mãgãruºii ºi ne ajutã foarte mult pe traseul Gura ZlataZãnoaga. Duc proviziile, materialele de salvare

ºi tot ce trebuie transportat acolo, pentru cã este un traseu de ºase ore ºi sã duci proviziile în spate este destul de greu”, ne-a declarat Ovidiu Bodean, ºeful Serviciului Judeþean

ªefi la punctele locale? Tot un fel de … secretare! Pãsãrici ciripitoare, ªi foarte ascultãtoare A dresat câþiva cãþei, Sã-l apere de cei „rãi”, Rozãtori de lefuri grase, De ciozvârte fãrã oase! Când puterea s-a schimbat, Cuprinzându-l total frica, Poponeþ s-a descurcat…

Salvamont Hunedoara.

r putea fi folosiþi ºi la salvare Cei cinci mãgãruºi, pe lângã transportul materialelor ar putea ajuta, în situaþii extreme, ºi la misiunile de salvare. „Pot fi folosiþi, însã din

pãcate nu este legal sã transporþi accidentatul decât cu mijloace autorizate conform noilor reglementãri. Acum, dacã are unul o entorsã ai putea sã-l foloseºti, sã-l urci pe mãgar. Totuºi, conform normelor de acordare a primului ajutor calificat, nu avem voie sã folosim decât tãrgile speciale din dotare pentru aºa ceva”, mai spune salvatorul montan. Ajutorul dat de animalele de povarã salvamontiºtilor nu rãmâne nerãsplãtit. Salvatorii se îngrijesc de animale încât sã nu le lipseascã hrana ºi adãpostul. „Mai avem cinci mãgãruºi, au fost ºase dar unul a murit de bãtrâneþe. Umblând iar cu fofârlica! Nu l-a prea afectat criza, Nici mulþimea de ºomeri, Importantã i-a fost miza… De-a strânge multe averi Epilog La orice fel de rãspunsuri, Nu pot avea vreun regret… Pentru niºte simple versuri, Ce compun acest pamflet! Petre LUNGOCI

Noi ne ocupãm de ei, vara le facem fân, mergem ºi vorbim cu sãtenii sã ne dea tulei de la porumb. Iarna îi coborâm în Sãlaº, acolo am un prieten ºi-i þinem la grajdurile lui, iar noi le ducem fânul pentru hranã”, a mai spus ºeful Salvamont Hunedoara. Mãgãruºþii folosiþi de salvatorii montani în Retezat pot transporta, fiecare, circa o sutã de kilograme de materiale ºi alimente pe potecile înguste ale masivului. Salvamontiºtii mai spun cã animalele sunt foarte docile, s-au adaptat în munte ºi chiar au învãþat

traseul de cinci ore pe care îl parcurg, între Cabana Gura Zlata ºi Refugiul Zãnoaga. Animalele de povarã au costat la achiziþie între 200 ºi 300 de lei bucata ºi deja erau obiºnuiþi cu muntele pentru cã au fost luaþi de la ciobanii din zona Retezatului. Tot de la ciobanii din Retezat care se ajutã de mãgãruºi de sute de ani, salvatorii montani au învãþat cum sã lege desagii cu alimente ºi materialele transportate cu mãgarii ºi cum pot þine animalele pe potecile de munte.