Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 381

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 5 Iunie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Generozitate „de crizã” din bani publici

15 milioane o treaptã, pentru firma senatorului Haralambie Vochiþoiu

Consilieri ai Petrilei acuzaþi de abuz ºi fals

e principiul ”acuma, noi!”, o parte a consilierilor locali de la Petrila se dedau la abuzuri ºi la contrafaceri documente pentru a arãta cine e la putere, o putere înþeleasã greºit.

>>> PAGINA A 5-A

Tren deraiat aproape de gara Petroºani

ngajaþii staþiei CFR din Petroºani au fost la un pas sã provoace o adevãratã tragedie, în noaptea de luni spre marþi.

>>> PAGINA A 7-A

Cautã viitorul în adâncurile pãmântului

60 de persoane au susþinut în prima zi proba practicã pentru ocuparea celor 60 de posturi vacante de la Mina Lupeni. Candidaþii au trebuit sã susþinã o probã practicã de lopãtare.

>>> PAGINILE 8-9

„Alba – neagra” cu minele din Valea Jiului

na dintre firmele controlate de senatorul PPDD Haralambie Vochiþoiu, datoare vândutã cãtre diverse societãþi care i-au cerut chiar insolvenþa în instanþã, a pus mâna pe o gãinã cu ouã de aur, mai ales în vremuri de recesiune. Pentru fix 18 trepte pe care le construieºte, Art Forest Company Petrila a primit un contract cu o valoare estimativã de 28.000 de lei. O sumã imensã, spun cei din domeniu! >>> PAGINA A 3-A

>>> PAGINILE 10-11 10-11

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 iunie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia –

Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea

Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 iunie 2013

Generozitate „de crizã” din bani publici

15 milioane o treaptã, pentru firma senatorului Haralambie Vochiþoiu U na dintre firmele controlate de senatorul PPDD Haralambie Vochiþoiu, datoare vândutã cãtre diverse societãþi care i-au cerut chiar insolvenþa în instanþã, a pus mâna pe o gãinã cu ouã de aur, mai ales în vremuri de recesiune. Pentru fix 18 trepte pe care le construieºte, Art Forest Company Petrila a primit un contract cu o valoare estimativã de 28.000 de lei. O sumã imensã, spun cei din domeniu! Municipalitatea din Petroºani a decis sã repare cele 18 trepte de la Piaþa Centralã din Petroºani, de care mai mulþi localnici s-au plâns cã sunt impracticabile ºi cã îºi rup gâtul dacã încearcã sã le coboare. Iar contractul a ajuns, cum-necum, taman pe mâna unei firme controlate de senatorul PPDD, Haralambie Vochiþoiu, Art Forest Company, societate implicatã într-o serie de scandaluri, mai ales financiare. Suma alocatã din bani publici este mai mult decât generoasã, respectiv 28.000 de lei, adicã 280 de milioane de lei vechi pentru o lucrare fãrã prea mare dificultate. Practic, angajaþii lui Vochiþoiu trebuie sã spargã actualele trepte, fix 18 la numãr, ºi sã le reconstruiascã. „Este un deviz estimativ. Art Forest Company a prezentat oferta cea

mai bunã”, a declarat ºeful Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi privat (SPADPP), Aron Dumitrescu. Acesta a precizat cã nu neapãrat suma va rãmâne egalã cu cea din devizul estimativ ºi spune cã decontul se face în funcþie de cantitatea de materiale folosite, la care se adaugã, evident, manopera. Trebuie precizat însã cã, în

baza calculelor fãcute de reprezentanþii Art Forest Company o treaptã costã mai multe de 1.500 de lei. De precizat cã, în timp ce Vochiþoiu e pe cale sã încaseze din bani publici aproape 300 de milioane pentru o scarã, specialiºtii spun cã suma este exageratã. Cei care lucreazã în domeniu ne-au declarat cã întreaga execuþie, cu tot cu forþã de muncã, s-ar cifra la

5.000 – 6000 de lei sau, maximum – maximorum 10.000 de lei ceea ce este însã, deja, foarte mult. Iar pânã la 28.000 de lei mai este cale lungã…

rinsã într-o grãmadã de scandaluri Haralambie Vochiþoiu susþine, mai nou, cã nu are nicio legãturã cu acea firmã,

dar în anii trecuþi era chiar în acte acþionar majoritar. În plus, a fost chiar citat de instanþã în calitate de asociat în procesele comerciale intentate de diverºi parteneri de afaceri care au bani de recuperat de la Art Forest, iar unii au cerut chiar insolvenþa societãþii controlate de senatorul hunedorean. Art Forest Company, care funcþioneazã la ieºirea din Petroºani, este aceeaºi firmã unde angajaþii ApaServ au descoperit un branºament ilegal. ªi tot Art forest este societatea care, prin 2007, a încercat un perfect trafic de influenþã pentru o lucrare la Teatrul „I.D. Sârbu” din Petroºani, trafic de influenþã devoalat chiar de preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. Este vorba despre licitaþia pentru atribuirea lucrãrii de

mansardare a Teatrului din Petroºani, pentru care Consiliul Judeþean Hunedoara a alocat 300.000 de lei. Cel mai puternic scandal în care a fost implicatã aceastã societate a avut loc în 15 septembrie 2007, când o angajatã, Aniºoara Uliu, ºi-a pierdut viaþa dupã ce s-a curentat la o betonierã. La cercetarea accidentului, inspectorii de muncã au descoperit mai multe nereguli grave pentru care firma controlatã de Haralambie Vochiþoiu a fost sancþionatã cu amendã contravenþionalã. Preºedinte al PPDD Hunedoara din luna martie a anului trecut, dupã ce a fost exclus din PSD, Haralambie a ajuns senator de Valea Jiului, prin redistribuire, în decembrie 2012. Car men COSMAN

Copilã de 13 ani dipãrutã la Vulcan

fetiþã de 13 ani din Vulcan, Valea Jiului, a dispãrut de acasã, iar pãrinþii le-au cerut oamenilor legii sã o dea în urmãrire naþionalã. Copila a plecat acum aproape o sãptãmânã de acasã ºi nimeni nu mai ºtie nimic de ea. „În data de 03.06.2013, Poliþia Municipiului Vulcan a fost sesizatã de cãtre o femeie din localitate cu privire la faptul cã, în data de 31.05.2013, în jurul orei 15:00, fiica sa, HANÃª MARINELAANDREEA, de 13

ani, a plecat de la domiciliu ºi nu a mai revenit. Persoanele care pot da relaþii cu privire la prezenþa minorei în diferite locaþii sunt rugate sã le furnizeze celei mai apropiate unitãþi de poliþie sau prin intermediul Serviciului Unic pentru Apeluri de Urgenþã 112”, spune purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara Bogdan Niþu. Semnalmente: înãlþime 1,50 m, greutate în jurul a 55 kg, ten mãsliniu, pãr ºaten, ochi cãprui, faþã ovalã. La data dispariþiei purta: bluzã de culoare verde, o bluzã de trening de culoare roºie, pantaloni de trening de culoare negru cu dungi verticale roz ºi încãlþãminte sport culoare roz ºi nu avea asupra sa acte de identitate, bani sau alte valori. Diana MITRACHE

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 iunie 2013

Lansare de carte unicat sub patronaj liberal, la Petrila

upã adunarea de alegeri pentru ºefia PNL Petrila, de vineri, 7 iunie, va avea loc lansarea cãrþiidocument, unicat în domeniu. Volumul este o reconstituire cronologicã, în 600 de pagini, a Partidului Naþional Liberal din Valea Jiului ”Vineri, 7 iunie, orele 18,30, în foaierul Casei de Culturã Ladislau Schmidt din Petrila, voi lansa un al doilea volum din seria Politica pe Jiul de Est ºi de Vest. Volumul se numeºte Liberalii lui Miocu. O reconstituire cronologicã a Partidului

Naþional Liberal din Valea Jiului. În cele 600 de pagini, bogat ilustrate cu facsimile ºi fotografii inedite de epocã, am reconstituit pentru prima datã traiectul în Valea Jiului al unui partid istoric, Partidul Naþional Liberal, relevând realizãrile edilitare, sociale ºi economice ale acestuia (…) Mai trebuie sã menþionez cã volumul, date fiind numãrul mare de pagini ºi cheltuielile aferente unui asemenea demers documentaristic, nu ar fi putut vedea lumina tiparului dacã un om, Costel

Avram, nu s-ar fi implicat, dovedind seriozitate pe parcursul derulãrii acestuia. Cu

acest volum Asociaþia Rosa Multiflora (preºedinte Costel Avram) - cu sprijinul

Peste 3000 de elevi vor primi un ghiozdan echipat la începutul anului ºcolar

echizite pentru elevii din Petroºani. Administraþia localã din Petroºani duce mai departe proiectul început anul trecut. Este vorba de un proiect prin care fiecare elev va beneficia din partea administraþiei locale de un ghiozdan complet echipat. ”Este vorba de proietul care l-am început anul trecut, fiecare elev din clasele zero, opt vor primi acest ghiozdan la începutul anului ºcolar viitor cu rechizitele aferente. Este progamul pe care l-am început anul trecut ºi vom merge mai departe cu el atât timp

cât vom considera cã este benefic. Aproximativ 1 miliard de lei pentru aproximativ 3500 de copii care vor beneficia de acest program”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Cei mai avantajaþi de iniþiativa adminis-

traþiei locale sunt elevii, dar ºi pãrinþii care la început de an nu sunt puºi în postura de a cheltui sute de lei pentru ghiozdanul elevilor. ”Pe mine mã ajutã foarte mult pentru cã eu le folosesc în fiecare zi. Îmi folosesc foarte mult, îmi place

sã le folosesc ºi cred cã ar trebui sã ne dea mai multe. Am primit caiete, un bloc de desen, un liniar, creioane colorate, acuarele. Nu consider cã ar trebui sã primim ºi altceva”, spun elevii din Petroºani. Suma aprobatã de cãtre Consiliul Local pentru derularea aces-

cãreia a fost editatã cartea Liberalii lui Miocu. O reconstituire cronologicã a Partidului Naþional Liberal din Valea Jiului - demareazã un proiect de susþinere a culturii scrise, un proiect editorial deocamdatã singular în Valea Jiului, care se înscrie în încurajarea cercetãrilor reale, muncite ºi pasionate despre istoria acestor locuri, descurajând impostura, istoria dupã ureche ºi fenomenul broºurizãrii, din pãcate, atât de întâlnite (ºi de nocive!) în Valea Jiului” – a declarat Marian Boboc, autorul preþiosului volum. Ileana FIRÞULESCU

tui program este de 150 de mii de lei, iar peste 3500 de elevi vor beneficia de rechizite constând în caiete, penar echipat cu toate ustensilele ºi alte obiecte necesare elevilor. Copiii vor primi ghiozdanele ºi rechizitele în prima zi de ºcoalã. Monika BACIU

Afãm câþi suntem, într-o lunã

ezultatele celui mai recent recensãmânt desfãºurat în România vor fi date publicitãþii într-o lunã. Institutul Naþional de Statisticã va publica in 4 iulie rezultatele privind Recensãmântul Populaþiei, iar la urmãtorul Recensãmânt metodologia va fi schimbatã. Potrivit celor din INS, pentru a numãra cât mai riguros populaþia, au fost folosite 7 baze de date, pe lângã interviurile “faþã în faþã”. S-au folosit date de la ANAF, Registrul Salariaþilor, Casa Naþionalã de Pensii Publice, Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, Agenþia Naþionalã de Ocupare a Forþei de Muncã ºi de Agenþia de plãþi din cadrul

Ministerului Muncii. De asemenea, au mai fost utilizate bazele de date ale Ministerului Educaþiei. Urmãtorul recensãmânt nu se va mai desfãºura doar în forma clasicã. Potrivit datelor preliminare, populaþia stabilã a României este de 19.043.767 de persoane, fiind vorba despre cei care au reºedinþã obiºnuitã în România. Pentru recensãmântul locuinþelor, rezultatele vor apãrea în septembrieoctombrie. (Diana MITRACHE )

PROGRAM TV - Miercuri 5 iunie 2013 16:00

Se întâmplã în Valea Jiului - cu Ramona Grunwald

17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 iunie 2013

Consilieri ai Petrilei acuzaþi de abuz ºi fals P

e principiul ”acuma, noi!”, o parte a consilierilor locali de la Petrila se dedau la abuzuri ºi la contrafaceri documente pentru a arãta cine e la putere, o putere înþeleasã greºit. Un preºedinte de Club Sportiv schimbat prin adunare fictivã, documente ilegale întocmite dupã interes, a stârnit un adevãrat scandal în ºedinþa Consiliului Local Petrila, de sãptãmâna trecutã. Îþi stã mintea în loc când vezi, pe documente, grosolãnia în acþiune a unor edili ai Petrilei, în demersurile lor de a-ºi impune voinþa ºi oamenii pentru cã acum ”noi suntem la putere”. ªi dacã nu le iese, pentru cã se mai întâmplã ºi acest lucru, trec la ameninþãri...

otãrâre semnatã de un preºedinte care nu era, încã, preºedinte! Este cazul Clubului Sportiv Inter Petrila, al cãrui preºedinte a fost schimbat fãrã ca acesta sã afle, fãrã ca adunarea generalã a Clubului sã aibã loc ºi cu o hotãrâre de

schimbare din funcþie semnatã de... viitorul preºedinte care-ºi intra în atribuþii dupã trei zile de la data semnãrii. Da, nu este glumã! Despre ce este vorba. În data de 26 februarie 2013, un convocator semnat de preºedintele Comisiei de culturã (!?) din cadrul Consiliului Local Petrila, informeazã cã adunarea generalã a Clubului Sportiv Inter Petrila va avea loc în data de 27 februarie ºi

avea ca ordine de zi un articol unic ”schimbarea preºedintelui Clubului Sportiv”. În 27 februarie se întâmplã schimbarea lui Cristian Buium cu Doru Ghiura, începând cu data de 1 martie. Hotãrârea nr. 1/2013 a adunãrii clubului este semnatã de ”preºedinte Clubul Sportiv Inter Petrila, Doru Ghiura”. Adicã omul ºi-a semnat singur numirea, deºi schimbarea se producea peste trei zile, la 1 martie.

drese ºi contestaþii pentru fals în acte ºi minciunã

În ultima ºedinþã a Consiliului Local de

sãptãmâna trecutã, scandalul a izbucnit ieºid la ivealã cã procesul verbal al ºedinþei este fals, iar adunarea generalã nu a avut loc, documentele acesteia fiind întocmite ”pe genunchi”. Dupã aflarea ”pe surse” cã preºedintele clubului a fost schimbat, unii consilieri au cerut oficial sã li se comunice ce ºi cum s-a produs acest lucru pentru cã preºedintelui schimbat nu i se comunicase nimic. Omul ºtia cã este în fruntea

Clubului. Astfel, liberalii, respectiv doi consilieri locali – Doiniþa Bãlãnesc, Zoltan Benke - ºi preºedintele PNL Petrila, Costel Avram, au semnat respectiva adresã cerând precizãri. Dupã trimiterea acestui înscris, fostul preºedinte Cristian Buium primeºte în sfârºit înºtiinþarea în data de 19 aprilie, deci dupã circa douã luni de la aºa-zisa schimbare a sa. Acesta a fãcut o contestaþie prin care aratã ºirul de ilegalitãþi ºi abuzuri fãcute de consilieri. De precizat cã adunarea generalã a Clubului sportiv este formatã din 19 consilieri locali ºi 11 sportivi ºi antrenori ai secþiilor Clubului. Cel scos într-un mod aiuri-

tor din funcþie, a arãtat cã începând de la convocator - care este ilegal, pentru cã s-a fãcut de pe o zi pe alta, fãrã semnãturi de luare la cunoºtinþã -, pânã la faptul cã adunarea, practic, nu a avut loc în realitate ºi cã procesul verbal este un fals pentru cã a fost întocmit la momentul când liberalii au trimis acea dresã pentru a cere explicaþii, ºi pânã la inexistenþa cvorumului aºa cum reiese din lista semnãturilor membrilor adunãrii. În

plus, nici un sportiv sau antrenor nu a ºtiut de acest lucru. În scandal a apãrut totuºi un alt membru, care de fapt nu a fost nici mãcar vãzut în zona... adunãrii cu pricina.

meninþãri: nu votaþi ce trebuie, nu primiþi bani!

Cazul, care figura la rubrica ”diverse” a Consiliului Local, a devenit ceva de râsuplânsu, pentru cã în ºedinþa de consiliu local, unde fuseserã invitaþi ºi sportivii/antrenorii, nu ºtiau ce voteazã: demiterea vechiului preºedinte sau al noului preºedinte? Unul dintre cei mai vehemenþi consilieri a fost Gheorghe Bobar, preºedinte PSD Petrila. ”Noi am considerat ileagalã toatã aceastã schimbare. Nu spunem cã Buium ar fi cel mai bun sau dl. Ghiura rãu.

Nu despre asta este vorba, ci de modalitatea de acþiune, fãrã a þine cont de lege, de reguli. Dl. Bobar încercând sã influenþeze votul sportivilor a ameninþat idirect spunându-le ceva de genul ”dacã aveþi trei partide politice împotrivã, credeþi cã veþi mai primi bani?”, sau domnului Buium – ”nu înþelegeþi cã executivul nu vã mai vrea?” Este aberant! Nu se mai respectã nimic ºi au pus în situaþii jenante ºi pe Cristi Buium ºi pe Doru Ghiura. Parcã am fi în junglã, sã facem ce vrem fãrã legi ºi fãrã reguli. Chiar ºi eu am fost apostrofatã de dl. Bobar care mi-a spus cã lucrurile murdare trebuie sã se spele în bucãtãria internã.

ucruri murdare în Consiliul Local?

ªedinþele CL sunt publice ºi ca sã nu se

mai întâmple aºa ceva, voi încerca sã le facem cu adevãrat publice pentru a ridica ºtacheta calitãþii în consiliu ºi mai ales cetãþenii Petrilei sã vadã cu adevãrat cum se lucreazã ºi nu sã ºtie doar din auzite” – a declarat Doiniþa Bãlãnesc, consilier local PNL. De precizat cã sportivii de la Clubul Sportiv Inter Petrila au obþinut rezultate remarcabile, la nivel naþional.

ostel Avram, în viesparul Petrilei

ªi pentru cã vineri, la Petrila va avea loc adunarea de alegere a preºedintelui PNL Petrila, dupã lungi interimate la aceastã organizaþie, l-am întrebat pe Costel Avram dacã este pregãtit sã activeze în viesparul politic al Petrilei, care s-a fãcut cunoscut prin scandaluri de orgolii, de demiteri ºi rupturi, de atacuri ºi înscenãri. ”Da, sunt pregãtit ºi cred cã ºi aici lucrurile pot ºi trebuie pornite pe un fãgaº civilizat. Locuitorii Petrilei meritã mai mult” – a declarat candidatul la funcþia de preºedinte plin al PNL Petrila, Costel Avram, care a precizat cã a fost prima stopare a abuzurilor la Petrila, în cazul Clubului Sportiv. S-a mai încercat una, dar a fost amânatã, cea a Parcului Petru Groza... Ileana FIRÞULESCU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 iunie 2013

Universitatea Petroºani, locul unde dacã vrei ºi poþi, reuºeºti repunerea în circuit a cãminelor din acest campus, în special sub forma de spaþii de cazare a elevilor ºi a studenþilor care vin în Valea Jiului în diferite stadii de practicã sau tabere.

rãim vremuri grele, în care afacerile stau pe butuci, punctele de lucru ale unor instituþii se închid, iar câteva administraþii locale sunt aproape de faliment. Astfel, pentru a supravieþui pur ºi simplu crizei care pare cã nu se mai terminã niciodatã, ai nevoie de voinþã, pricepere, dar mai ales de speranþã, speranþa care þi-o dã încrederea cã mâine va fi mai bine. Luiza ANDRONACHE ªi Universitatea Petroºani o duce greu, lucru care nu este ascuns de conducerea instituþiei, ci din contrã. Fondurile sunt din ce în ce mai reduse, cheltuielile cu funcþionarea ºi chiar continuarea unor proiecte începute anii trecuþi sunt mari, iar studenþii din ce în ce mai puþini. Faþã de acum 3, 4 ani, numãrul tinerilor care aleg sã studieze la Petroºani, este mai mic cu câteva sute, astfel cã ºi bugetul instituþiei a avut serios de suferit. Însã, cu toate acestea, soluþii se gãsesc întotdeauna, iar dacã metodele uzuale nu dau roade, poate cele venite din dorinþa de a încerca aproape orice, doar, doar va fi bine, au succes. În acest context, reprezentanþii Universitãþii Petroºani încearcã sã se descurce cum pot, iar timpul a dovedit cã o fac destul de bine. “Este adevãrat, nu ne ascundem cã este greu, dar facem tot posibilul sã ne menþinem la acelaºi

nivel. Cel mai important pentru noi este ca studenþii sã nu simtã criza prin care Universitatea trece. Astfel, încercãm sã aducem cât mai multe venituri pentru completarea bugetului prin închirierea de spaþii în campusul studenþesc, a bazei sportive de la ªtiinþa, dar ºi a cabanei pe care o avem în Parâng”, ne-a declarat Dacian Ciodaru, director general administrativ la Universitatea Petroºani.

lanuri în ciuda crizei

Chiar dacã fondurile sunt tot mai puþine, instituþia nu face rabat de la confortul studenþilor ºi de la calitatea oarecum impusã în ultimi ani în cãminele studenþeºti. În fiecare an s-au fãcut investiþii ºi îmbunãtãþiri la spaþiile de cazare, administrative, ori la cantina studenþeascã. ªi acum, de unde au, de unde n-au, cei de la Universitate se pregãtesc de lucrãri. “ În aceastã perioadã se stabileºte necesarul de materiale ºi lucrãm la

prioritizarea lucrãrilor de reparaþii la obiectivele universitãþii, care vor fi executate pe perioada vacanþei. Dorim astfel ca în toamnã, când se vor reîntoarce la ºcoalã, studenþii sã beneficieze de cele mai bune condiþii de studiu ºi cazare ”, a mai afirmat Dacian Ciodaru. ªi dacã tot suntem la capitolul de proiecte ºi investiþii, asta în ciuda crizei, la Universitatea Petroºani este în derulare un proiect care la final, adicã peste câteva sãptãmâni, ar putea aduce plus de venituri la bugetul instituþiei. Este vorba de baza sportivã ªtiinþa care în prezent trece printr-o serie de lucrãri. Obiectivul este în plin proces de reabilitare executatã în proporþie de circa 80 %. Muncitorii fac reparaþii ºi lucrãri de modernizare la tribunã ºi vestiare ºi au termen de finalizare începutul luni iulie. Aici, printre altele, se mai doreºte realizarea canalizarii, a reþelei termice, dar ºi a instalaþiei de apã. Valoarea totalã a acestui proiect finanþat de

B Ministerul Educaþiei, este de 360.000 de lei, iar dupã finalizarea acestuia, conducerea Universitãþii vrea sã acceseze fonduri ºi pentru modernizarea terenului ºi a pistei de alergare.

ini campusul de la Câmpul lui Neag, un vis de câþiva ani Un alt proiect pe

Afaceri de crizã. Haine vândute în rate

ai mulþi patroni de magazine de haine din Valea Jiului îºi vând produsele ºi în rate pentru cã altfel ar fi nevoiþi sã-ºi închidã afacerile. Maximilian GÂNJU În municipiul Lupeni sunt patru astfel de magazine unde aerticolele de îmbrãcãminte se dau pe

credit. Oferta este „imbatabilã”, ori cel puþin aºa au sperat patronii. Astfel, au apãrut ofertele la haine plãtite în rate lunare, la fel ca ºi în cazul electrocas-

nicelor. Un articol de îmbrãcãminte poate fi achiziþionat în urma unui „credit” fãcut direct cu magazinul ºi la care nu plãteºti dobândã. Unul dintre aceste magazine oferã haine la preþuri deloc de neglijat, însã ºi calitatea lor este cu mult

care Universitatea sperã ca în curând sã îl ºi vadã realizat este reconstrucþia minicampusului de la Câmpul lui Neag. Despre acest obiectiv s-a tot scris în ultimi ani, dar din nefericire, acesta nu a mai fost finalizat, deºi acum circa doi ani, aici s-au început niºte lucrãri de modernizare, dar care au fost stopate ulterior. Pe parcursul acestui an, Universitatea vrea sã obþinã fonduri pentru

mai bunã decât ceea ce cumpãrãtorii gãsesc în târguri. „Hainele sunt de firmã, chiar dacã nu sunt mãrci foarte renumite, croiala ºi materialele sunt de foarte bunã calitate. Din acest motiv sunt ºi preþuri puþin mai mari ºi nu au legãturã cu faptul cã se dau în rate. Ori cu banii jos, ori în rate lunare preºul este acelaºi”,

ig Brother în campus

Tot pe perioada acestei veri, odatã cu execuþia lucrãrilor de reparaþii la cãmine, reprezentanþii Universitãþii vor sã creeze ºi un plus de siguranþã celor care locuiesc, merg sau au trecere prin campus. În câteva luni se vor monta alte câteva camere de supraveghere în puncte strategice. De altfel, aici au mai fost montate niºte camere de luat vederi acum circa un an ºi jumãtate ºi care în timp ºi-au dovedit eficienþa.

explicã una dintre vânzãtoare. Oferta ineditã nu mai surprinde pe oameni iar magazinele au succes. „Nu ºtiam de aºa ceva. Nu am mai vãzut pânã acum ca un magazin sã vândã haine cu plata în rate. E bine, ce sã zic, dar parcã e ºi trist cã am ajuns atât de sãraci”, spune o localnicã.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 iunie 2013

Miron Cozma: Nu este vorba de fiul meu, este o confuzie! an Cozma (32 de ani), fiul fostului D lider al minerilor din Valea Jiului, s-a ales cu un nou dosar penal pentru cã a condus sub influenþa bãuturilor alcoolice, dar ºi pentru cã a refuzat sã i se recolteze probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei. Tatãl acestuia, fostul lider al ortacilor din Vale susþine cã fiul lui nu a avut probleme cu poliþiºtii ºi ar fi vorba de o confuzie. Cozma junior a fost prins, duminicã seara, pe principalul bulevard din Petroºani de cãtre poliþiºtii rutieri ºi dupã ce i s-a pus „fiola”, s-a constatat cã avea o alcoolemie peste limita admisã. A fost dus la Spitalul de Urgenþã

Petroºani pentru a i se lua sânge, însã acesta a refuzat. “În data de 02.06.2013, în jurul orei 22:45, a fost depistat în trafic DAN C., de 32 de ani, din Timiºoara, în timp ce conducea un autoturism pe Bd. 1

Decembrie 1918 din Petroºani, iar în urma testãrii cu aparatul alcoolscop s-a constatat cã avea o concentraþie de 0,89

MG/L alcool pur în aerul expirat”, a precizat inspectorul principal Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului

Tren deraiat aproape de gara Petroºani

ngajaþii staþiei CFR din Petroºani au fost la un pas sã provoace o adevãratã tragedie, în noaptea de luni spre marþi. Trei vagoane goale ale unui tren de marfã au scãpat din staþie în timpul unei manevre, iar mai apoi au deraiat la mai puþin de un kilometru distanþã. Tragedia a fost evitatã de responsabilii de la trafic feroviar, care au avut inspiraþia sã le dirijeze spre o linie moartã. Totul s-a petrecut dupã lãsarea întunericului, iar cei din staþia CFR spun cã vina este a angajaþilor de la CFR Marfã. Cele trei vagoane le aparþin celor de la CFR Marfã ºi fãceau parte dintr-o garniturã mai mare care a fost manevratã incorect de oameni care nu ºtiau prea multe despre terasament. „Disponiblizãrile sunt de vinã. Au dat afarã oameni care lucrau la Petroºani ºi manevra a fost fãcutã de cei de la Simeria,

dacã am înþeles eu bine. Aceºtia nu ºtiu care e înclinarea ºi nu au pus, cel mai probabil, frâna la vagoane. Aºa au luat-o la vale ºi, ca sã nu ajungã prin Livezeni, au fost dirijate pe acea linie moartã”, a spus un angajat al staþiei CFR

Petroºani. Incidentul nu este singular, însã, pânã acum au deraiat vagoane doar pe linii industriale. De aceastã datã este vorba despre o linie pe care circulã ºi trenurile de cãlãtori ºi doar o minune a fãcut sã fie evitatã o tragedie. Asta cu atât mai mult cu cât zona este circulatã intens de oamenii, care coboarã din oraº spre Cartierul Colonie din Petroºani, iar la ora la care s-a produs evenimentul erau mai mulþi oameni care ar fi putut sã treacãpasarela respectivã. „Noi doar am auzit un zgomot puternic ºi atât. Apoi am vãzut vagoanele rupte aici”, spune un om care locuieºte în apropiere de locul în care s-a produs incidentul. Din fericire, însã, nimeni nu a fost rãnit,iar circulaþia trenurilor de cãlãtoris-a desfãºurat fãrã probleme. Mai multe echipe de muncitori au început, marþi dimineaþã, manevrele de repunere a vagoanelor pe linia de cale feratã. Diana MITRACHE

Judeþean de PoliþieHunedoara. Poliþiºtii i-au fãcut dosar penal lui Dan Cozma pentru conducere sub influenþa bãuturilor alcoolice, dar ºi pentru refuzul de a i se recolta probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Contactat telefonic, Miron Cozma a spus cã nu

ºtie ca fiul lui sã fi avut probleme cu poliþiºtii ºi cã este vorba de o confuzie. „Eu am vorbit înainte cu comisarul de la Poliþia Rutierã ºi mi-a spus cã nu e vorba de fiul meu, cã nu este nimic. (…) S-a mai fãcut o confuzie cu fiul meu, atunci cu evaziunea cu un milion de euro. Procurorii l-au luat, auzi ºi tu motivaþie, ca sã vadã dacã e tare’n clanþã ca ºi mine. Fiul meu nu avea nici o chestie, are o asociaþie familialã la Timiºoara, unde vine ºi el, vorba bãnãþenilor, cârpe aduse din Ungaria”, a declarat Miron Cozma. Dacã se va dovedi cã este vinovat, Dan Cozma riscã o amendã penalã ori chiar o condamnare. Maximilian GÂNJU

8 Actualitate

60 de persoane au susþinut în prima zi proba practicã pentru ocuparea celor 60 de posturi vacante de la Mina Lupeni. Candidaþii au trebuit sã susþinã o probã practicã de lopãtare. Mai exact, aceºtia au trebuit sã mute 400 de tone de nisip peste un obstacol cu o înãlþime de 1,5 metri. Participanþii la proba de lopãtare au declarat cã nu li s-a pãrut greu testul la care au fost supuºi. ”A fost foarte bine, nu a fost greu deloc. O sã mã obiºnuiesc ºi sunt pregãtit pentru orice. Am doi copii ºi

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 iunie 2013

Cautã viitorul în adâncurile pãmântului peste obstacole, este un efort susþinut care se gãseºte în mânã. Locul de muncã nu constã numai în lopãtat ci vor cãpãta experienþa ºi vor ajunge mineri destoi-

vreau sã le fac un viitor pentru cã alt loc de muncã nu gãsesc aici”, spune unul din candidaþi. ”A fost o probã foarte uºoarã ºi dacã voi fi acceptat voi face sigur fata în mânã pentru cã muncesc de mic.

Un loc de muncã conteazã foarte mult în ziua de azi”, spune un alt candidat. Oamenii au aplicat pentru aceste posturi în speranþa cã îºi vor gãsi un loc de muncã. ”Nu este chiar greu, atât cã trebuie sã fi puþin rapid ºi cu siguranþã voi face faþã dacã voi fi angajat pentru cã nu mi-e fricã de mânã. Am venit pentru acest loc de muncã din cauza situaþiei din Valea Jiului pentru cã locurile de muncã sunt prea puþine”, spune un alt candidat. Reprezentanþii minei Lupeni spun cã aceastã probã seamãnã

cu condiþiile din subteran. ”Este vorba de lopãtat peste un obstacol de 1,5 metri a

unei cantitãþi de 400 de kilograme de material. ªi în mânã se lopãteazã îndelung

Societatea de Închideri de Mine are buget

ocietatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului SA are, în sfârºit, buget de venituri ºi cheltuieli. Guvernul a aprobat, în ºedinþa de marþi, bugetul SNIMVJ pentru 2013, dupã ce, de la începutul anului, conducerea societãþii de închideri de mine a trebuit sã se descurce fãrã un BVC bine stabilit. Iar în lipsa acestuia, nici cheltuielile angajate pentru achiziþionarea de materii prime, materiale ori servicii nu au putut fi îndestulãtoare.

nici”, a declarat Daniel Brânza, inginer ºef electromecanic Mina Lupeni. Peste 500 de

dosare au fost depuse pentru cele 60 de posturi vacante de la mina Lupeni. ”Au fost 510 cereri de puse, au rãmas 476 de dosare acceptate pentru concurs, au fost 34 de dosare respinse dintre care ºase la vizitã medicalã. Cei 476 de candidaþi vor fi împãrþiþi pe trei zile, marþi, miercuri ºi joi, în prima zi 180, în a doua zi 180 iar în a treia zi 116 candidaþi. Este o misiune grea pentru cã vor fi 60 de mulþumiþi ºi 400 de nemulþumiþi. Proba de lopãtare a unei cantitãþi de steril peste un paravan de 1,5 metri înãlþime contra cronometru”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul general al SNH Petroºani. Probele practice vor avea loc atât marþi cât ºi miercuri. Dupã aceea comisia de analizã va selecta 60 de persoane care au obþinut cele mai bune rezultate. Monika BACIU

SNIMVJ coordoneazã activitatea celor trei mine declarate neviabile ºi aflate pe program de închidere, respectiv Petrila, Paroºeni ºi Uricani. În urmã cu doi ani, Comisia Europeanã a aprobat acordarea unui ajutor de stat de 1,17 miliarde de lei (circa 270 milioane euro) pentru închiderea minelor de cãrbune necompetitive ale Companiei Naþionale a Huilei (CNH) Petroºani. Planul de închidere realizat de CNH Petroºani pentru aceste unitãþi include disponibilizarea a 3.300 de angajaþi pânã în anul 2018. Pentru 2011 a fost acordat un ajutor de stat de 127 milioane lei, iar pentru 2012 - de 213 milioane lei, iar pentru 2013 Guvernul va plãti, integral din buget, un ajutor de stat în cuantum de 163 milioane lei (36,8 milioane euro) pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din Valea Jiului, ajutor folosit la acoperirea pierderilor aferente producþiei curente ºi a costurilor excepþionale. Car men COSMAN

ngajaþii municipalitãþii Petroºani care primeau sporul de dispozitiv, declarat ilegal de o instanþã de judecatã, sperã sã aibã câºtig de cauzã mãcar în privinþa returnãrii sumelor încasate pânã acum. Mai exact, funcþionarii publici sperã sã beneficieze de o amnistie ºi sã nu mai fie nevoiþi sã returneze banii. Deºi au trecut circa douã luni de zile de când angajaþii Primãriei Petroºani au primit sentinþa de la Curtea de Apel Alba, în urma cãreia au aflat cã sporul lor de 25 la sutã este ile-

Funcþionarii de la Petroºani sperã într-o amnistie

gal ºi nu trebuie sã-l mai primeascã, nici pânã astãzi nu le-a venit ºi

motivarea acestei decizii a magistraþilor. Motivarea este extrem

de importantã în stabilirea unei strategii care sã le aducã o amnistie

fiscalã. „Încã aºteptãm motivarea ca sã putem cerem revizuirea pentru a obþine o amnistie. De primit sporul nu mai poate fi vorba, este suspendat. Lefurile sunt de mizerie astãzi ºi o speranþã mai este pentru la anul, când apare legea salarizãrii”, a explicat unul dintre sindicaliºtii din Primãria Petroºani. Sporul de dispozitiv

reprezenta 25 la sutã la salariu, iar angajaþii municipalitãþii au obþinut aceste drept în urma unei decizii definitive ºi irevocabile a instanþei de judecatã. Ulterior, un control al Curþii de Conturi a declarat ilegalã acordarea sporului, iar judecãtorii au dat câºtig inspectorilor de la Camera de Conturi. Maximilian GÂNJU

”Abandonul ºcolar ca principiu are cauze multiple. Se realizeazã o monitorizirae a cazurilor de abandon la nivel de judeþ. Din punctul meu de vedere ca specialist în domeniu principala cauzã ar fi condiþiile materiale lae familiilor, adicã starea familiilor precarã, faptul cã sunt foarte mulþi elevi care au pãrinþii plecaþi în strãinãtate ºi sunt lãsaþi în grija unor rude sau persoane

cunoscute fiind nesupravegheaþi având ºi alte probleme de comportament pot sã ducã la acest fenomen”, spune Florin Muntean, psiholog ºcolar. La nivelul judeþului Hunedoara mii de copii sunt lãsaþi în grija rudelor în timp ce pãrinþii sunt plecaþi peste hotare în cãutarea unui trai mai bun.

Soartã potrivnicã pentru mii de copii S

trãinãtatea dezbinã familii ºi lasã copiii în grija rudelor. Sebastian este un bãiat de 8 ani. El este elev în clasa a II-a la ?coala Generalã Numãrul 7 din Petroºani ºi nu ºi-a mai vãzut pãrinþii de anul trecut. Copilul a rãmas în grija bunicilor încã de la frageda vârstã de 3 luni. Pãrinþii au fost nevoiþi sã plece peste hotare în cãutarea unui trai mai bun. ”Este foarte greu pentru cã ºi eu ºi soþul avem pensie de boalã, dar ne mai ajutã ºi ea ºi copilul. ªi când lucrau aici copilul tot la mine era pentru cã ei plecau dimineaþa la servici ºi veneau seara ºi atunci îl lãsau tot la mine. Nora este în Italia iar fiul meu este la Timiºoara pentru cã acolo mai am un bãiat care munceºte ºi la angajat ºi pe celãlalt acolo de o lunã de zile. Deocamdatã ne descurcam foarte bine pentru cã eu am pensie 500 de lei iar soþul are pensie de

600 de lei ºi ne descurcãm”, spune Doina Barta, bunica lui Sebastian

oarta nu a fost de partea pãrinþilor lui Sebastian.

”Singura lipsa este aceea a pãrinþilor dar este obiºnuit cu noi pentru cã îl creºtem de când

avea trei luni. Nu cred ºi nu cred cã s-ar fi despãrþit dar aici nu aveau unde sã lucreze niciunul”, mai spune bunica bãiatului. Sebastian spune cã îi este dor de pãrinþii sãi, însã tot mai bine e cu bunicii. ”Mami este în Italia la lucru ºi tati este în Timiºoara. Nu i-am vãzut

de mult timp dar este mai bine cu bunii pentru cã ei m-au crescut de mult timp. Mi-ar plãcea sã vinã înapoi, vorbim la telefon zi de zi. Aº vrea sã vinã, în vacanþe mai merg pe la tatii, iar mamii vine în vara acasã”, spune Sebastian, un copil mult prea matur pentru vârsta sa. Reprezentanþii Inspectoratului ªcolar recunosc cã este o problemã în ceea ce îi priveºte pe copiii lãsaþi în grija rudelor sau a vecinilor. ”Este o problemã în societatea româneascã nu doar în judeþul Hunedoara, în toate ºcolile din judeþ existã elevi care au pãrinþi plecaþi în strãinãtate la muncã, fiecare unitate ºcolarã are o evidenþã a cestor elevi ºi oferã sprijinul necesar în funcþie de fiecare caz în parte”, spune Maria ªtefãnie, inspector general adjunct, I?J Hunedoara. Psihologii ºcolari spun cã din cauzã cã elevii rãmân în grija rudelor sau a altor persoane sunt predispuºi la abandonul ºcolar.

Monika BACIU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 iunie 2013

cu condiþiile din subteran. ”Este vorba de lopãtat peste un obstacol de 1,5 metri a

unei cantitãþi de 400 de kilograme de material. ªi în mânã se lopãteazã îndelung

Societatea de Închideri de Mine are buget

nici”, a declarat Daniel Brânza, inginer ºef electromecanic Mina Lupeni. Peste 500 de

Funcþionarii de la Petroºani sperã într-o amnistie

gal ºi nu trebuie sã-l mai primeascã, nici pânã astãzi nu le-a venit ºi

motivarea acestei decizii a magistraþilor. Motivarea este extrem

de importantã în stabilirea unei strategii care sã le aducã o amnistie

Soartã potrivnicã pentru mii de copii S

600 de lei ºi ne descurcãm”, spune Doina Barta, bunica lui Sebastian

oarta nu a fost de partea pãrinþilor lui Sebastian.

”Singura lipsa este aceea a pãrinþilor dar este obiºnuit cu noi pentru cã îl creºtem de când

Monika BACIU

10 Minerit

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 iunie 2013

„Alba – neagra” cu minele din Valea Jiului

ineritul din Valea Jiului – la un pas de o nouã restrângere a activitãþii. Mai exact, în urmãtorii 5 ani, dintre cele 7 unitãþi miniere existente în prezent urmeazã a rãmâne în funcþiune doar 4. Este vorba despre minele declarate drept „viabile” de cãtre specialiºtii în industria minierã. Acestea sunt, de la Est la Vest, Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni. Celelalte 3 unitãþi miniere au fost declarate drept neviabile ºi urmeazã a-ºi închide porþile pânã în anul 2018. Cele 3 mine care trec, în prezent, printr-un proces de restructurare a activitãþii sunt Petrila, Paroºeni ºi Uricani. În parantezã fie spus, Mina Petrila are în spate o istorie de aproape 170 de ani, dar acest fapt nu o va scuti de apropiata închidere... În anii „post-revoluþionari” alte 6 exploatãri miniere din Valea Jiului ºi-au încetat activitatea, dupã o serie de convulsii sociale mai mult sau mai puþin vizibile. Prima minã închisã din Valea Jiului a fost Lonea Pilier, în anul 1994, dupã care au urmat Câmpu lui Neag ºi Petrila Sud (1999), Dâlja (2003), Valea de Brazi (2004) ºi Aninoasa (2006). Printre minele care îºi vor continua sau îºi vor înceta activitatea se aflã ºi douã unitãþi miniere care în acest an împlinesc 140, respectiv 50 de ani de la data extragerii primului kilogram de cãrbune. Este vorba despre Lonea, respectiv Paroºeni.

ani, între august 1879 ºi decembrie 1896, minele din aceastã zonã au fost concesionate de cãtre Societatea de Mine ºi Cuptoare Braºov. În data de 7 decembrie 1918, în Jurnalul Consiliului de Miniºtri nr. 1064 se stipuleazã trecerea “Minelor Statului Lonea” în patrimoniul statului român. Printre altele, era prevãzutã trimiterea de cãtre ministerul de resort a unui reprezentant, însãrcinat cu luarea în primire a Direcþiunii Generale a Minelor din Valea Jiului. În anul 1926 “Minele Statului Lonea” sunt transformate în societate comercialã, fiind totodatã continuate lucrãrile de dezvoltare a minei, atât pe verticalã cât ºi pe orizontalã. Mina din estul Vãii se confruntã cu o perioadã mai dificilã între anii 1928-

întâlnesc cu “beneficiile” ocupaþiei sovietice, anul 1949 aducând apariþia Societãþii Româno-Sovietice (SOVROM Cãrbune).

ocialismul a adus dezvoltarea minei

În plinã perioadã socialistã a fost realizatã ºi modernizarea minei de la Lonea, între anii 1961-1965 fiind realizate numeroase lucrãri de investiþii atât în subteran cât ºi la suprafaþa exploatãrii minere. Anul 1966 a adus dotarea puþului central de extracþie al minei cu o maºinã cu cabluri multiple ºi cu funcþionare automatã. Pentru prevenirea, asanarea ºi lichidarea focurilor de minã, în anul 1981, au fost construite trei staþii de înnãmolire la Lonea I, Jieþ ºi Valea Arsului.

storia recentã a adus conservãri ºi disponibilizãri

NA „ALBÃ”

În estul Vãii Jiului, la mina Lonea, exploatarea cãrbunelui a demarat în urmã cu aproape 140 de ani, mai exact, în luna decembrie a anului 1873. Peste doar cinci ani, de la Lonea, au fost extrase 26.813 tone de cãrbune, în acelaºi an 1878, încheindu-se ºi prima perioadã de prezenþã a statului în exploatãrile miniere din Valea Jiului. Pentru aproape 20 de

cut, a fost redimensionat sistemul de aeraj al minei ºi au fost construite noi staþii de aeraj. Demn de menþionat este faptul cã cea mai mare producþie anualã a minei Lonea a fost înregistratã tot în timpul “Epocii de Aur”, anul 1989 aducând o producþie record de 1.304.000 de tone de cãrbune.

1933, când au fost închise minele Lonea I ºi Lonea II, rãmânând în activitate doar Lonea III. Dupã cea de-a doua conflagraþie mondialã, Valea Jiului, implicit ºi mina de la Lonea se

Datoritã creºterii ritmice ºi continue a producþiei de cãrbune, precum ºi pentru asigurarea unui grad mai mare de confort ºi siguranþã în subteran, tot în deceniul al ºaptelea din secolul tre-

Dupã Revoluþia din decembrie 1989, activitatea ºi numãrul de personal de la mina Lonea au fost restrânse ºi reduse, în special în ultimii 10 ani. În anul 1994, mina Lonea Pilier, aflatã în etapa executãrii lucrãrilor de deschidere a fost alipitã minei Lonea, dar dupã punerea în execuþie a planului de restructurare a mineritului din Valea Jiului, lucrãrile au fost sistate iar mina a intrat în programul

de închidere ºi conservare, laolaltã cu unele zone de la Lonea I ºi Lonea III. În ceea ce priveºte numãrul de angajaþi ai EM Lonea, acesta a scãzut în ultimii 10 ani de la 2.979 de persoane în anul 1997 la doar 1.461 de persoane în anul 2007. Cea mai grea loviturã a primit-o mina chiar în anul 1997, anul în care minerii au învãþat ce înseamnã cuvântul “disponibilizare” ºi când aproape 1.000 de ortaci au dispãrut, dintr-un “foc”, de pe statele de platã. Totuºi, chiar ºi în aceste condiþii mina Lonea, despre care conducãtorii acesteia susþin cu probe cã are cel mai bun cãrbune din toatã Valea Jiului ºi cã este singura unitate minierã în care exploatarea cãrbunelui se mai face cu abataje clasice în stratul III, asigurã astãzi o producþie zilnicã de circa 1.250 de tone de cãrbune pe zi.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Minerit 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 iunie 2013 renuleþul unicat de la Lonea

Unul dintre lucrurile care deosebeºte mina de la Lonea de suratele ei din restul Vãii Jiului este faptul cã transportarea cãrbunelui extras din subteran, de la minã ºi pânã la punctul de încãrcare în navetele CFR se face cu ajutorul unei garnituri tractate de locomotive LDH, pe o distanþã de circa 6 kilometri. Locomotivele LDH 450 (Locomotivã Diesel Hidraulic) de acest tip dateazã de prin anii 1980, atunci când au fost înlocuite vechile locomotive gen troleu. În prezent, acestea asigurã transportarea producþiei de cãrbune cu garnituri compuse din câte 6 vagoane a câte 20 de tone.

LTA „NEAGRÃ”

Trei unitãþi miniere din Valea Jiului urmeazã a-ºi înceta activitatea în viitorul

apropiat. Pe lângã minele Petrila ºi Uricani va fi închisã ºi EM Paroºeni. Sentinþa de „condamnare” la închidere a acesteia a fost datã chiar în anul în care mina a împlinit 45 de ani de la inaugurare. La fel ca ºi minerii, se pare cã ºi minele din România sunt trimise în pensie la împlinirea vârstei de 45 de ani... În toamna acestui an se vor împlini 50 de ani de la demararea oficialã a activitãþii de producþie de la Exploatarea Minierã

Paroºeni. Primul vagonet cu cãrbune a fost scos la suprafaþã în aplauzele unei numeroase asistenþe, printre oficialitãþile prezente numãrânduse ºi ºeful statului de atunci, „tovarãºul” Nicolae Ceauºescu.

fost (cândva) cea mai modernã minã din Vale Anul 1968 a adus punerea în funcþiune a puþului auxiliar nr. 1, acesta fiind sãpat de la suprafaþã, cota 615, pânã la acoperiºul stratului 5, cota 355, din care au fost sãpate galeriile transversale spre nord, la orizonturile 575 ºi 425, pentru deschiderea straturilor 13 ºi 15, din blocurile I, II, III, IV, V ºi VI. Datoritã mecanizãrii, E.M. Paroºeni va deveni în deceniul al VII-lea al secolului trecut, cea mai modernã minã din întreaga Vale a Jiului.

Primul complex mecanizat de tãiere, evacuare ºi susþinere a fost introdus aici în urmã cu 41 de ani, în panoul 6155, din stratul 15. Complexul era alcãtuit dintr-o susþinere de tip O.M.K.T., de fabricaþie ruseascã, un transportor cu raclete blindat de tip „Ribnyk”, de construcþie polonezã ºi o combinã K.W.B. - 3 R.D.S., realizatã în C.A.E.R.. În aceeaºi perioadã în subteranul minei au fost aduse ºi alte complexe mecanizate din Polonia ºi R.D.G., de tip „Fazos”, respectiv „Klockner-Becorit”. Introducerea acestor complexe a reprezentat pentru acea vreme o adevãratã revoluþie

obþinut performanþe asemãnãtoare cu cele aduse din strãinãtate.

nii 80 au adus noi modernizãri

În anul 1983, la E.M. Paroºeni a fost montat primul abataj de mare înãlþime, de tip „Klockner-Becorit” destinat straturilor cu înãlþime de 5,5 metri, în panoul 1, stratul 5, blocul VI. Doi ani mai târziu, au apãrut ºi primele secþii C.M.A. 5H, care au echipat abatajul frontal din panoul 3, stratul 5, blocul VI. Acesta a reuºit sã atingã o serie de performanþe deosebite, înregistrând chiar ºi o productivitate de peste 20 tone/post, fapt care a dovedit eficienþa mecanizãrii. Anul

semnificativ. Totuºi, la E.M. Paroºeni, investiþiile au continuat ºi în anii 90. Astfel, în anul 1995 a fost dat în folosinþã un nou puþ auxiliar care a fost sãpat de la cota 615, pânã la cota 250. Dupã doar 4 ani, în luna mai a anului 1999 a fost inaugurat ºi puþul de aeraj din blocul VI, împreunã cu o staþie de ventilatoare V.O.K.D., care asigura aerajul în blocul respectiv. La toate acestea s-a adãugat în anul 2000 o nouã investiþie majorã, odatã cu semnarea primului mare contract de investiþii din sistemul termoenergetic românesc. Este vorba despre aºa-numitul „Proiect Kopex – Itochu”.

eci de milioane de tone de cãrbune extrase în 50 de ani

în tehnologia minierã din Valea Jiului. Tot în aceeaºi perioadã au ajuns în subteran ºi primele transportoare cu bandã de cauciuc, anul 1975 aducând în premierã transportarea întregii producþii de cãrbune extras, doar cu acest tip de benzi. Cu începere din anul 1975, la Paroºeni au fost experimentate ºi primele complexe mecanizate de producþie româneascã, C.M.A. 1, C.M.A. 2, C.M.A. 2PH ºi C.M.A. 5H, care au

1987 a adus ºi o modernã staþie de dispecerizare, un an mai târziu fiind datã în folosinþã ºi o nouã staþie de ventilatoare de producþie ruseascã. Aceasta asigura aerisirea blocurilor 0, II, III, V ºi VI.

nvestiþii dupã 1989

Dupã prãbuºirea „orânduirii socialiste multilateral dezvoltate”, mineritul românesc, implicit ºi cel din Valea Jiului a cunoscut un regres

În cei 50 de ani de activitate, la E.M. Paroºeni au fost aduse la suprafaþã (din mãruntaiele pãmântului) peste 30 de milioane de tone de cãrbune. Cea mai micã producþie a fost înregistratã chiar în anul în care mina a pornit la drum, atunci când au fost extrase doar 12.259 de tone de huilã. În acelaºi timp, „vârful” a fost atins între anii 1981 ºi 1985, când producþia anualã a fost de peste 1 milion de tone. Dupã anul 1989 producþia de cãrbune a scãzut constant, dar sigur, de la circa 600.000 de tone în anul 1991 la doar aproximativ 200.000 de tone în anul 2012. Mir cea NISTOR

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 iunie 2013

Clima îi þine pe apicultori în ºah

lima extrem de schimbãtoare, dar ºi lipsa subvenþiilor îi pune pe apicultori la grea încercare. Oamenii cheltuiesc mii de euro ca sã îºi þinã albinele ºi câºtigã prea puþini bani. Bat þara în lung ºi lat, dupã cum îi ajutã anotimpul dar ºi clima schimbãtoare de lao zi la alta ºi stau cu albinele pe câmp, rugându-se sã nu plouã prea mult, dar sã nu fie nici secetã. Diana MITRACHE Albinele sunt viaþã, iar asta o recunosc ºi cei care au ajuns acum în Valea Jiului, la poalele munþilor Parâng unde de câteva zile a înflorit salcâmul. Ploile, însã, le-au þinut albinele în stup ºi apicultorii cautã locul potrivit. Undeva în zona Jieþ am gãsit un grup de crescãtori de albine venit tocmai din Gorj, pentru cã acum e sezon bun, dar care s-au plâns cã a plouat prea mult. Unul dintre cei veniþi cu stupii aici spune cã e pensionar

ºi dupã ce a lucrat la minã, acum s-a reîntors la stupi, pentru cã printre stupi s-a nãscut. „Vin din Gorj. E greu ºi plãcut sã fii apicultor. Ducem o viaþã grea, cã e costisi-

tor sã le întreþii, iar statul nu ne ajutã deloc. Noi nu avem subvenþii ca agricultorii sau crescãtorii de vite. Ar fi bine sã primim ºi noi ceva, cã dacã albinele, cum spunea Einstein, nu ar fi, viaþa nu ar mai exista pe pâmânt. Problema e cã trebuie sã faci meseria asta cu pasiune, ca sã o laºi pentru cei care vin în urma ta. Eu m-am nãscut între stupi, o perioadã am lucrat la minã, pânã la pensie, când 1991 mam reapucat de apiculturã”, spune Petre

Ciorchinã, unul dintre Gorjenii veniþi în Valea Jiului cu stupii. Cu el sunt ºi alþii, care vorbesc despre costuri ºi spun cã s-au apucat de apiculturã cu gândul sã dezvolte o afacere, dar nu pot vorbi încã de profit. „Mierea se vinde en-gross cu 16 lei ºi numai dacã reuºim sã vindem câte un borcan cu 18 lei, cel mult 20. Mergem la târguri. Clima ne face probleme. Aici de trei zile plouã. E floare ºi albinele nu au ieºit la floare. Nu ies nici când e secetã. Batem þara în lung ºi lat ca sã

Proiectele Consiliului Judeþean - întârziate de o comisie ministerialã

ai multe proiecte privind modernizarea drumurilor cãtre staþiunile turistice din Valea Jiului sunt într-o situaþie incertã pentru cã o comisie de la Bucureºti întârzie sã dea un rãspuns. Maximilian GÂNJU Drumurile cãtre staþiunile de schi din Valea Jiului urmau sã fie amenajate, reparate sau modernizate de cãtre Consiliul Judeþean Hunedoara cu bani din bugetul instituþiei. Pentru a

avea finanþare, parlamentul judeþean a aprobat un împrumut de 40 de milioane de lei, a semnat un antecontract cu o bancã ºi când ar fi trebui sã primeascã finanþarea s-a lovit de birocraþia româneascã. Mai exact, pentru împrumut era nevoie ºi de

un aviz de la o comisie care încã nu a dat un rãspuns solicitãrii Consiliului Judeþean Hunedoara deºi a trecut jumãtate de an. „Am promis cã mp voi apuca de lucru ºi pentru Straja, Pasul Vâlcan ºi ulterior Parâng. Nu ºtiu când se va întâmpla acest lucru pentru cã toate aceste drumuri trebuie fãcute pe fonduri de la

CJ. Trebuia sã facem un împrumut de 40 de milioane de lei din bancã pentru a rezolva problemele. Împrumutul este aprobat de o comisie constituitã la nivel naþional, iar aceastã comisie nu ºia spus încã cuvântul deºi noi suntem pe locul I pe lista de aprobare de la Ministerul Finanþelor. Aºa cã spun ºi eu ce mi se spune: mâine, poimâine”, a declarat preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Moloþ.

avem ceva în plus în gospodãrie, dar investim mii de euro. Fagurul e scump, o familie costã ºi ea mult. Eu am investit 10.000 de euro în stupii mei anul trecut”, spune un alt apicultor. Cei care au venit în

Valea Jiului, la poalele munþilor, spun cã iniþial au dus stupii în Gorj, unde salcâmii au înflorit mai repede, acesta fiind al doilea popas al lor ºi mai apoi vor merge mai spre nord.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 iunie 2013

Cei care plâng pe mormânt strãin

riticile care au curs, în urechile unor ziariºti, la adresa Consiliului Judeþean Hunedoara pentru neacordarea de fonduri unor organizaþii de culturã s-au dovedit false, iar acuzaþiile – mincinoase. Dovadã stã lista completã a solicitãrilor înaintate pentru finanþãri de gen, listã care este publicã. Respectivii nemulþumiþi nici mãcar nu au depus cereri în acest sens. Ileana FIRÞULESCU Consiliul judeþean a pus la bãtaie o sumã frumuºicã pentru asociaþiile culturale, sportive ºi de tineret, dar ºi pentru unitãþile de cult din judeþul Hunedoara, respectiv vreo 3.450.000 ron, adicã 34,5 miliarde lei vechi. Cei care se plâng

cã nu sunt ajutaþi, respectiv preºedinþi de asociaþii, fundaþii ºi cluburi sportive, trebuie sã ºtie cã ajutorul trebuie cerut, iar cel care îl dã trebuie sã ºtie pentru ce o face. Din cele 227 depuse pentru finanþãri nerambursabile, au fost acceptate 221, ceea ce denotã cã deschiderea CJH pen-

tru a ajuta aceste instituþii a fost remarcabilã. Cele mai multe cereri au avut unitãþile de cult, iar cele de culturã ºi sport au fost extrem de puþine la nivelul unui judeþ cu pretenþii. Situaþia a stat cam aºa: - la culturã, dintrun numãr de 37 cereri, au fost califi-

cate 37; - la tineret, dintr-un numãr de 30 cereri, au fost calificate 28; - la sport, dintr-un numãr de 29 solicitãri, au fost calificate 27; - la unitãþile de cult, dintr-un numãr de 131 solicitãri au fost calificate un numãr 129 de cereri, iar una a fost respinsã. Criteriile de selecþie

stabilite pentru finanþare sunt rezonabile, în sensul cã pe lângã cã existã pe niºte acte, solicitanþii trebuie sã mai facã ºi câte ceva în domeniul lor de activitate ºi ce este mai important, trebuie sã depunã o cerere prin care sã solicite finanþarea. Cultele, se pare, îºi cunosc interesul pentru cã numãrul

Condiþii stricte pentru viitorul city- manager de la Petrila

onsilierii locali de la Petrila au aprobat reînfiinþarea postului de city manager în localitate dupã aproximativ un an de zile de când acest post a fost desfiinþat. Dupã aceastã perioadã destul de îndelungatã de timp administraþia localã de la Petrila a decis reinfintarea postului ºi criterile în baza cãrora ce va face concursul pentru ocuparea funcþiei de city manager. Monika BACIU ”În ºedinþa de luna trecutã a fost aprobatã infintarea ºi criterile pentru ocuparea postului de city manager, ar trebui sã aibã minim ºapte ani vechime în administraþia publicã, tre-

buie sã aibã studi de lungã duratã finalizate, un an de zile minim în post de conducere. Face parte din aparatul primarului, acest post, prin dispoziþia primarului se va stabili data pentru concursul de ocupare a acestui post. Vom vedea, primarul a vrut sã

multe persoane capabile pentru ocuparea postului fãrã a fi ”ajutate”. Postul de city manager a

cererilor lor depãºesc cu mult toate cele trei categorii aflate în discuþie – culturã, tineret, sport. Am precizat acest lucru pentru cã au existat critici din partea unor asociaþii culturale la adresa CJH, cã nu le-au ajutat invocând principiul ”sã moarã ºi capra vecinului”, doar cã nu stau în picioare aceste acuzaþii. Transparenþa CJH, respectiv proiectele de hotãrâre, cu total solicitanþi, cu nume ºi prenume, sunt publice, la fel ºi acordarea sumelor – cui ºi cât i se acordã bani – deci respectivii plâng pe mormânt strãin atunci când se adreseazã presei pentru a înfiera.

fost ocupat pânã dupã alegerile locale din anul 2012 de cãtre Dorin Curtean care în urma unor conflicte personale s-a trezit cu postul pe care îl ocupa, desfiinþat.

aibã un om cu multã experienþã ºi vom vedea câþi se vor înscrie la concurs” a declarat Vasile Jurca viceprimarul oraºului Petrila. Deºi au existat zvonuri conform cãrora postul de city manager ar fi fost special reinfintat pentru o anumitã persoanã autoritãþile locale de la Petrila spun cã în cadrul primãriei sunt

Hainy te învaþã sã gãteºti Piept de pui cu migdale Ingrediente: 500gr piept de pui 100ml ulei de soia 100gr migdale 50ml sos de soia Sare-piper Mod de preparare: Se taie pieptul de

pui ºi migdalele în bucãþi. Încãlzeºte 60ml

de ulei de soia într-o tigaie ºi cãleºte bucãþile de carne pânã când se fac aurii. Când sunt gata se scot din tigaie, se scurg de ulei. Cu restul de ulei din soia într-o altã tigaie se prãjesc

migdalele. Când sunt gata prajite, rãstoarnã-le peste pieptul de pui prãjit adaugã sosul de soia, un praf de sare, piper ºi prãjeºte-le la foc mare pentru încã câteva minute. Pieptul de pui cu migdale se serveºte alãturi de o salatã de sezon.

POFTÃ BUNÃ! Chef de cuisine Restaurant 3D Aqua Hainalka Miclea

14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 iunie 2013

7:00 Telejurnal 8:00 Telejurnal 9:00 Legendele palatului: concubina regelui 9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 Eco - Logica 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele? 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

9:30 Don Quijote 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii 23:00 Focus Monden 23:30 Dragul de Raymond 0:00 Don Quijote (r)

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Suflete pereche (r) 14:45 Profetul (r) 16:00 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

10:15 11:15 11:30 12:30 13:00 13:05 14:00 14:15 15:15 15:25 15:30 16:30 17:30

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Crimã cu oglinzi (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Strict secret 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie S-ar putea ca cei din jur sã nu vã aprecieze ideile la adevãrata lor valoare, dar asta nu vã descurajeazã. Nu semnaþi acte oficiale ºi amânaþi planurile referitoare la pornirea unei afaceri. În schimb, puteþi avea mari satisfacþii pe plan sentimental.

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge Reþeta de Acasã Doamne de poveste Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal: ACS Poli Timiºoara - Bihor Oradea 18:45 ªtirile Digi Sport 19:00 Fotbal: ACS Poli Timiºoara - Bihor Oradea 19:45 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Evenimente neprevãzute vã determinã sã vã schimbaþi programul. S-ar putea sã fiþi nevoit sã plecaþi într-o delegaþie, spre nemulþumirea partenerului de viaþã. Daþi dovadã de mult calm, pentru cã numai astfel puteþi evita o ceartã în familie.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

S-ar putea sã nu intraþi nici azi în posesia unor bani pe care trebuia sã îi primiþi zilele trecute. Amânarea unei cãlãtorii planificate mai demult vã poate afecta relaþiile sentimentale. Pãstraþi-vã calmul ºi aºteptaþi zile mai bune.

9:15 Teleshopping 10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

23 iulie *** 22 august

Sunteþi cu capul în nori ºi s-ar putea sã pierdeþi din vedere probleme importante. Nu începeþi proiecte noi, pentru cã aveþi tendinþa sã acþionaþi superficial ºi riscaþi sã compromiteþi totul. Puteþi rezolva tot ce v-aþi propus.

23 august *** 22 septembrie

S-ar putea sã fiþi indispus din cauza unui eºec în afaceri sau a unei discuþii în contradictoriu cu un prieten. Relaþiile cu persoana iubitã pot deveni încordate dacã refuzaþi sã mergeþi într-o vizitã. Fiþi mai diplomat în relaþiile cu cei apropiaþi.

Amânaþi vizitele planificate pentru azi. S-ar prea putea sã nu decurgã întocmai cum aþi dori. Împreunã cu partenerul de viaþã, puteþi sã faceþi planuri în legãturã cu locuinþa. Dupã-amiazã sar putea sã câºtigaþi o sumã importantã.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

S-ar putea sã aveþi o neînþelegere cu persoana iubitã ºi sã plecaþi într-o excursie cu prietenii. Nu exageraþi pozând în victimã! Nu hotãrâþi nimic astãzi în privinþa relaþiilor sentimentale, pentru cã s-ar putea sã regretaþi.

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa sunteþi dezamãgit de un partener de afaceri în care aþi avut mare încredere. Nu puneþi la suflet! Sunteþi energic ºi aveþi mari ºanse de reuºitã în tot ce faceþi.

21 ianuarie *** 20 februarie

S-ar putea ca o întâlnire de afaceri sã nu decurgã conform aºteptãrilor ºi sã rãmâneþi cu un gust amar. Nu vã descurajaþi! Pur ºi simplu, azi nu este o zi bunã pentru afaceri.

21 decembrie *** 20 ianuarie S-ar putea ca o disputã cu o femeie mai în vârstã din familie sã vã dea de gândit. N-ar strica sã vã întrebaþi dacã aveþi o atitudine corectã faþã de cei din jur. Fiþi mai prudent.

21 februarie *** 20 martie Chiar dacã aveþi multe probleme de rezolvat, relaxaþi-vã. Dimineaþa aveþi de gând sã cheltuiþi o sumã importantã. Fiþi prudent, nu este un moment favorabil investiþiilor sau cheltuielilor.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 iunie 2013

Hotãrârea nr. 48 / 2013 privind împuternicirea comisiei sociale constituitã la nivelul Municipiului Lupeni sã analizeze dosarele primite în vederea repartizãrii locuinþelor ANL pentru tineri, destinate închirierii, în municipiul Lupeni hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni, Având în vedere iniþiativa Primarului Municipiului Lupeni, exprimatã prin Nota de fundamentare, raportul Compartimentului de specialitate din cadrul Primãriei municipiului Lupeni, avizul Comisiei de specialitate a Consiliului local; În baza dispoziþiilor Legii nr. 152/ 1998 privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe – republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În conformitate cu prevederile

H.G. nr. 962/ 2001 privind Normele Metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/ 1998, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În temeiul Dispoziþiilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. „a” ºi lit.„c”, alin. (6) lit. „a” pct. 17 lit.„e” ºi art. 45 alin. (1) ºi alin. (3) din Legea nr. 215/ 2001 privind administraþia publicã localã, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; Hotãrãºte: Art.1 Comisia socialã constituitã la nivelul Municipiului Lupeni este împuternicitã sã analizeze dosarele primite în perioada 25.09.2012 – 31.05.2013 în vederea repartizãrii locuinþelor ANL pentru tineri, des-

tinate închirierii potrivit criteriilor aprobate de Consiliul local al Municipiului Lupeni conform Hotãrârii nr. 91/ 2012 privind aprobarea criteriilor pentru stabilirea ordinii de prioritate în soluþionarea cererilor de locuinþe ºi în repartizarea locuinþelor pentru tineri, destinate închirierii, în municipiul Lupeni. Art.2 Solicitanþii îºi vor putea completa dosarele depuse în vederea repartizãrii unei locuinþe ANL pentru tineri, destinate închirierii pânã la data de 15.06.2013. Art.3 Comisia socialã va prezenta Consiliului local al Municipiului Lupeni lista solicitanþilor care au acces la locuinþele pentru tineri, destinate închirierii, precum ºi

propuneri privind ordinea ºi modul de soluþionare a cererilor, luându-se în considerare folosirea spaþiului locativ existent, precum ºi construirea de locuinþe noi. Art.4 Prezenta hotãrâre se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea verificãrii legalitãþii, Primarului Municipiului Lupeni, Comisiei sociale organizate la nivelul Municipiului Lupeni iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului municipiului Lupeni. Lupeni, 30 mai 2013 Preºedinte de ºedinþã Remus MALACIA Contrasemneazã - Secretar Jr. Marius Claudiu BÃLOI

Gunoaie în loc de cinematograf, la un pas de Primãria Petroºani

u au încã cinematograf, dar au suficiente gunoaie urât mirositoare, aruncate chiar sub geamul lor. Locatarii blocului unde se reamenajeazã Cinematograful Victoria, aflat la un pas de Primãria Petroºani, se plâng cã nu mai pot nici respira din cauza mormanelor de deºeuri pe care firma care a primit în concesiune clãdirea nu le strânge. Carmen COSMAN Locatarii spun cã este un adevãrat focar de infecþie ºi se tem cã vor fi invadaþi de ºobolani. ªeful SPADPP din cadrul Primãriei Municipiului Petroºani, Aron Dumitrescu, a promis însã cã situaþia se va rezolva. „Eu ºtiu cã deºeurile sunt strânse periodic. Mâine

dimineaþã voi trimite oamenii sã facã curat”, a declarat Dumitrescu. Fostul Cinematograf Victoria a fost concesionat, în vara lui 2011, de municipalitate omului de afaceri Siminel Iordache, acesta având de achitat o concesiune de 15.000 de lei pe an.

Investitorul nu are voie sã schimbe destinaþia clãdirii, dar poate ca în spaþiul respectiv sã deschidã ºi un bar sau o cafenea, de exemplu, pe lângã proiecþia de filme. Omul de afaceri Siminel Iordache zis “Simi”, deþine cel mai mare club din oraº – Keops -, dar ºi magazine de pantofi ºi haine sau diverse spaþii comerciale. În campania pentru europarlamentare, o clãdire de la Keops a gãzduit sediul

de campanie al Elenei Bãsescu ºi asta l-a adus ºi în atenþia presei. Totodatã, patronul Clubului Keops a sprijinit candidaþii PDL în toate campaniile electorale în care aceºtia erau direct implicaþi, inclusiv cu sume importante de bani.

Restricþii apã S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru miercuri 5 iunie 2013 în oraºul Lupeni, între orele 10,00 - 14,00. Zona afectatã str. Viitorului. Motivul restricþiei - înlocuire robinet defect pe str. Viitorului bl. 50. Mulþumim pentru înþelegere. Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 iunie 2013 malele domestice” ne declarã reprezentantul Bisericii Colt. Acest loc de o spiritualitate ieºitã din comun nu a scãpat de problemele cotidiene ºi anume de cele financiare. Anul acetsa Mãnãstirea Colþ are restanþe la bugetul de stat de 6.500 de lei, potrivit datelor fãcute publice de Fisc. Aceºtia au trimis somaþii de platã mãnãstirii hunedorene ºi a

lipsei banilor ºi a nepãsãrii autoritãþilor de la nivel naþional care nu au sprijinit cu nimic aceasta bisericã ºi au lãsat sã se ajungã în aceastã situaþie. Autoritãþile locale din comunã spun cã fac tot posibilul pentru a ajuta la restaurarea bisericii dar fãrã fonduri aceste lucrãri se vor miºca foarte încet. Este pãcat când vedem cã multe monumente istorice pe

dispus impunerea unui sechestru asigurator pe bunurile din patrimoniul ei. Este o tragedie pentru cã s-a putut ajunge în asemenea situaþie din cauza

care le avem în judeþul nostru nu sunt puse în valoare aºa cum ar trebui din lipsa banilor care chiar dacã exista nu sunt direcþionaþi în acest scop.

Biserica Colt, un ”colþ” de liniºte sufleteascã

iserica Colt din satul Suseni, un monument istoric cu o spiritualitate aparte dar din pãcate uitatã de autoritãþi pentru foarte mult timp. Monika BACIU Bisericã din piatrã, ctitorita în secolul al XIV-lea de familia Candestilor, a fost transformatã în grajd

de animale în perioada comunistã, ajungând într-o stare de degradare totalã. Toate aceste lucruri ne sunt povestite pe un glas liniºtitor de

cãtre un dintre cei care dupã anii revoluþiei a renunþat la viaþã ºi la toate ispitele lumeºti ºi s-a dedicat în totalitate lui Dumnezeu. ”Biserica a fost redatã spiritualitãþii din anul 1995, dar biserica este ridicatã în anul 1310 toatã din piatrã de munte fãþuita, boltele tip romanic cu

arcada stil gotica, toatã pictatã în culori naturale bizantine cu influenþa slavona. De la 1600 ºi pânã în anul 1995 biserica a fost pãrãsitã. Atunci s-a degradat mai mult, nu a mai avut acoperiºul, o porþiune de partea nordicã pe unde se intra ºi partea sudicã.În altar pânã acum stãteau ani-

400 de mii de euro pentru reabilitarea grãdinii zoologice din Hunedoara

nimale electrocutate ºi proiecte de modernizare. Cam acesta este stadiul în care se aflã grãdina zoologicã din municipiul Hunedoara. Obiectivul turistic a fost deschis pentru o singurã zi, adicã în data de 1 iunie. Aici se deruleazã proiecte de modernizare a bazei. Doar aproximativ 40 de exemplare mai pot fi vãzute în Zoo Hunedoara, iar în ultimele ierni au murit un babuin, dupã ce s-a electrocutat cu cablul unui reºou, un tigru ºi un leu. Monika BACIU Proiectul de restaurare a parcului de la marginea Pãdurii Chizid nu este încã finalizat în totalitate. Lucrãrile vizeazã îmbunãtãþirea condiþiilor de pãstrare în captivitate a animalelor. Primãria din localitate are de realizat din fonduri de la bugetul local aleile

pietonale ºi spaþiile pentru vizitatori. Valoarea investiþiei se ridicã la 400 de

mii de euro. Gradina zoologicã din Hunedoara este în proprietatea con-

siliului local, iar administrator este primãria din localitate.