Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 380

Cronica Vãii Jiului Marti, 4 Iunie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

”Avionul blestemat” strãjuieºte Parângul

Lopãtarii puºi la proba fizicã a mina Lupeni se dã un L examen fãrã precedent. E bãtaie pe lopatã ºi tinerii

care vor sã intre în front ºi sã scoatã la suprafaþã cãrbuni se bat marþi contra-cronometru.

>>> PAGINA A 3-A

Mame abuzate ºi copii traumatizaþi. Familia ”câmp de luptã”

>>> PAGINA A 5-A

S-a format alianþa sindicatelor din unitãþile CEH, cu copreºedinte din Valea Jiului

a nivelul judeþului a luat naºtere alianþa sindicatelor din unitãþile ce formeazã Complexul Energetic Hunedoara.

>>> PAGINA A 6-A

Apel disperat pentru salvarea copiilor Aninoasei

ãmãºiþele unui avion militar prãbuºit în urmã cu o jumãtate de secol continuã sã strãjuiascã ºi acum Masivul Parâng. Salvamontiºtii din Petroºani ar coborî epava la baza muntelui, dar costurile sunt mult prea mari. >>> PAGINA A 4-A

rimul- ministru al þãrii, Victor Ponta, spunea nu cu mult timp în urmã, cã „ Avem nevoie de educaþie ºi sãnãtate pentru a deveni o þarã puternicã”. Dar de la vorba spusã ºi pânã la ªcoala Gimnazialã „ Sf. Varvara” Aninoasa este o cale lungã, foarte lungã.

>>> PAGINA A 7-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 iunie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic –

Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 iunie 2013

Lopãtarii puºi la proba fizicã

a mina Lupeni se dã un examen fãrã precedent. E bãtaie pe lopatã ºi tinerii care vor sã intre în front ºi sã scoatã la suprafaþã cãrbuni se bat marþi contra-cronometru. E greu ºi asta o recunosc ºi candidaþii, dar ºi cei care au organizat concursul. Diana MITRACHE „Am mai fost în minã când aveam 17 ani. Mi s-a pãrut greu atunci, dar eram doar un copil. Acum am doi copii ºi sunt plãtit prost la locul de muncã pe care îl am. Am decis sã merg la minã. ªtiu cã nu e uºor, ºtiu ce mã aºteaptã, dar sunt optimist ºi vreau sã muncesc pentru a-mi întreþine familia, cã

aici în Valea Jiului e greu sã îþi gãseºti de lucru”, spune un candidat care marþi e în primii 60 ce susþin proba. Pe de altã parte, cei din conducerea Societãþii Naþionale a Huilei (SNH) spun cã va fi greu ºi ne vorbesc despre concurenþa

pe lopatã. „De marþi încep probele fizice. Primii 60 de lucrãtori dau proba fizicã. Din 500 de cereri depuse ºi au rãmas 476 dosare acceptate. Un numãr de 36 de dosare au fost respinse, 6 dintre ele pentru cã au fost respinse la proba medicalã. Trei zile vor fi probele, pânã joi. E o misiune grea, fiindcã vor fi 60 de mulþumiþi ºi 400 de nemulþumiþi. Primii 180 încep marþi, miercuri tot 180 ºi joi restul”, spune Nicolae Drãgoi, director general al SNH, din care face parte Mina Lupeni. Candidaþii la funcþia de miner al exploatãrii Lupeni vor trebui sã facã

faþã, contra cronometru, unui munte de steril, pe care sã-l arunce peste un obstacol. „E o probã de lopãtare a unei cantitãþi de steril peste un obstacol aflat la un metru ºi jumãtate înãlþime, contracronometru”, a adãugat Drãgoi. Este pentru prima datã dupã mulþi ani în care se fac angajãri la minã ºi când concurenþa pentru un post de miner este atât de mare. Personalul din subteran e mult îmbãtrânit ºi oamenii care lucreazã la front se apropie de pensionare. Tocmai de aceea a fost nevoie de angajãri, iar pentru prima datã se dau ºi astfel de probe practice înainte de angajare.

SNH livreazã mai puþin cãrbune la CEH

robleme la SNH din cauza importului de huilã de la CEH. Societatea Naþionalã a Huilei din Petroºani are probleme în ceea ce priveºte cantitatea de cãrbune ce trebuie sã o furnizeze Complexului Energetic Hunedoara. Cei de la entitatea energeticã au solicitat cantitãþi mai mici de cãrbune din Valea Jiului din cauza stocurilor mult prea încãrcate. Monika BACIU ”Luna aceasta trebuia sã livrãm 120.000 de tone ºi este o solicitare fãcutã de cei de la Complexul Energetic hunedoara pentru o cantitate de 80-85 de mii de tone pentru cã azi stocul de la Mintia este de 512.000 de tone. Urmeazã sã discutãm cu cei de la Compex dacã vom rãmâne aºa sau se vor mai face alte modificãri. Speram sã gãsim soluþii ca sã nu ne afecteze”, a declarat directorul general al Societãþii Naþionale a Huilei Petroºani, Nicolae Drãgoi. Reprezentanþii SNH se bazeazã pe faptul cã urmãtoarele luni vor fi secetoase,

motiv pentru care cererea de cãrbune va creºte pe piaþã. ”Trei luni de secetã este un lucru bun din acest punct de vedere pentru cã aºa Complexul îºi va face treaba. Nu riscãm sã oprim producþia, ea merge în continuare”, a mai spus Drãgoi. De precizat este faptul cã luna trecutã, Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului a trebuit sã opreascã producþia din cauzã cã cei de la CEH au refuzat huila tocmai pe acelaºi considerent, ºi anume cã stocurile de cãrbune sunt pline. În timp ce mineritul din Valea Jiului se zbate între

viaþã ºi moarte cei de la Mintia au achizþionat în anul 2012 sute de mii de tone de huilã la sute de milioane de lei. Pentru patru contracte încheiate între Termocentrala Mintia ºi societãþi ale huilei din afara României, cei de la Mintia au plãtit aproape 32.482.897,21 de euro. Pe considerente de siguranþã ºi de cost, Termocentrala Mintia a achizþionat din import aproape 300 de mii de tone de cãrbune din import la o valoare de peste 115 milioane de lei. În urmã cu o sãptãmânã reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara, mai exact, termocentrala Mintia a refuzat cãrbunele trimis de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului pe motiv cã stocul este supraplin.

Chinezii þintesc mina Livezeni

hinezii s-au arãtat interesaþi de Complexul Energetic Hunedoara ºi acum duc o corespondenþã cu responsabilii din Valea Jiului. Þinta e Mina Livezeni, un obiectiv despre care chinezii s-au interesat în ultimele zile. Directorul general al Societãþii Naþionale a Huilei din Petroºani spune cã asiaticii ar putea sã facã investiþii aici ºi cã aceºtia au cerut detalii despre planul de viitor al unitãþii miniere aflate pe raza municipiului Petroºani. Diana MITRACHE „Prima lor intenþie, pe partea minierã, este de a participa la modernizarea Exploatãrii miniere Livezeni. Pe acest subiect þinem în prezent o corespondenþã cu ei. Dacã se va da drumul la achiziþia de utilaje în vederea modernizãrii minei, vor participa ºi chinezii la aceasta”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul general al SNH. Pentru minele de huilã ar fi necesarã suma de 60 65 de milioane de euro, iar investiþiile sunt preconizate pentru perioada de pânã în 2016. O delegaþie din care a fãcut parte ºi ministrul Energiei Constatin Niþã, dar ºi cei din Hunedoara de la Mintia ºi din Valea Jiului s-a aflat, în perioada 12 -16 mai în China, la Beijing.

Acolo s-au purtat discuþii cu chinezii, care vor de câþiva ani sã investeascã în Hunedoara în sistemul energetic. În aceastã lunã, chinezii revin la noi ºi sunt ºanse sã aducã cu ei ºi planurile financiare de susþinere a energiei produsã din huilã.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 iunie 2013

“Avionul blestemat”

strãjuieºte Parângul

Cinci oameni au murit în 1964, când un avion militar s-a prãbuºit într-o zonã unde curenþii de aer sunt extrem de periculoºi. Condiþiile atmosferice erau total neprielnice, iar militarii nu au avut nicio ºansã când aeronava s-a izbit de sol. Trupurile au fost gãsite printre resturile împrãºtiate pe o distanþã considerabilã ºi nu a existat nici un supravieþuitor. Avionul efectua un zbor ultrasecret între Craiova ºi Timiºoara, în iarna anului 1964, avea la bord un echipaj militar format din 5 ofiþeri ºi a fost prins de o furtunã deasupra vârfului Parâng. Pilotul a încercat sã aterizeze forþat pentru a scoate aparatul din furtunã. Singurul loc unde

Pe conducta Jiului curge din nou apã

lubul Jiul Petroºani are din nou apã potabilã, dupã ce în data de 23 mai a fost debranºat de la reþea. Finanþatorul Alin Simota achitat toate datoriile cãtre furnizorul de apã potabilã, ApaServ Valea Jiului SA, dar îl mai aºteaptã o facturã consistentã.

Dupã ce Jiul a rãmas fãrã apã, în ciuda împotrivirii reprezentanþilor clubului sportiv, Alin Simota a achitat facturile pânã la ultimul leu. Iniþial s-au achitat doar datoriile mai vechi, iar în sold au rãmas facturile emise în

aproape 50 de ani, a participat la prima misiune de cãutare a avionului prãbuºit, fiind tânãr alpinist în echipa CFR. „Avionul militar traversa peste Parâng. Fiind furtunã ºi ceaþã, pilotul a cerut permisiunea sã coboare mai în jos. A vrut sã aterizeze forþat pe partea cu Rusu, dar a luat un stâlp de marcaj în elice ºi a aterizat exact contrariul locului unde vroia sã aterizeze. El mergea

putea ateriza era sã se întoarcã spre Petroºani unde gãsea un platou care sã-i permitã operaþiunea. Din pãcate, nu a mai apucat. ªeful Salvamont Petroºani, Dumitru Bârlida, ºtie întreaga poveste ºi atunci, în urmã cu

luna martie ºi aprilie. Vineri, însã, întreaga sumã restantã a fost stinsã. „Îi mulþumesc lui Alin Simota cã a înþeles situaþia ºi îl asigur cã este prietenul meu cel mai bun dacã îºi plãteºte facturile”, a declarat directorul ApaServ Valea Jiului SA,. Costel Avram, fãcând referire la zvonurile conform cãruia între el ºi Simota ar exista o serie de diferende. Problemele de la Jiul nu s-au terminat, însã, iar factura ce urmeazã sã fie emisã s-ar putea sã provoace un ºoc celor care conduc destinele echipei din Luncã. Potrivit datelor oficiale, la debranºarea din data de 23 mai apometrul de la Jiul avea indexul de 17.982 mc, iar ultimul index facturat este de 16.769. Aºa cã, pentru diferenþa de circa 1.400 mc, suma ce urmeazã sã fie facturatã în aceastã lunã va fi consistentã. Car men COSMAN

înspre Craiova, s-a întors ºi a vrut sã aterizeze forþat, nu a mai putut, s-a terminat ºi platoul. A intrat în Valea Roºie ºi acolo a declanºat ºi o avalanºã”, povesteºte Dumitru Bârlida. Imediat în cãutarea avionului a plecat

echipa de alpinism a CFR Petroºani, care a rãscolit muntele timp de douã zile.

rei luni a cãutat Armata dupã epavã

Apoi, pentru cã era vorba despre un avion militar, li s-a interzis sã mai caute epava aeronavei ºi a intervenit Armata Braºov, care a preluat acþiunea. Dupã trei luni abia au fost descoperite rãmãºiþele avionului ºi au fost recuperate trupurile celor cinci ofiþeri decedaþi în timpul misiunii. „Transportul lor a fost destul de greoi. Am vorbit apoi cu colegii noºtri de la Armata Braºov ºi ne-au povestit cum au fost ambalaþi, în paraºute. Pe atunci nu era tehnologie de salvare montanã cum este acum. Dupã ce s-a gãsit avionul s-a recuperat tot ceea ce era militar ºi a fost abandonat acolo”, mai spune ºeful Salvamont Petroºani. În 2010, salvatorii montani din Parâng au mai fãcut o incursiune în Valea Roºie ºi au mai recuperat câte ceva din aeronava prãbuºitã în 1964. L-ar aduce pe tot jos, dar misiunea este extrem de dificilã ºi costisitoare. „S-a recuperat motorul, s-a recuperat ceva fuselaj. În rest este ºi acum acolo. Este destul de greu de recuperat, pentru cã materialele sunt grele”, explicã Bârlida. Car men COSMAN

PROGRAM TV - Marþi 4 iunie 2013 16:00

PUNCTUL pe i - cu Ionuþ Drãgotesc

17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 iunie 2013

Bomba din faþa blocului

ocatarii unui bloc din cartierul Aeroport au rãmas înmãrmuriþi dupã ce au descoperit o bombã în grãdiniþa din faþa imobilului. Proiectilul era activ ºi provine din timpul celui de Al Doilea Rãzboi Mondial. Maximilian GÂNJU Luiza ANDRONACHE Locuitorii de pe strada Venus din cartierul petroºãnean Aeroport au stat zeci de ani aproape de un proiectil neexplodat

din Al Doilea Rãzboi Mondial. Abia sâmbãtã, în timpul unor lucrãri, muniþia a fost descoperitã. Proiectilul care putea exploda în orice clipã a fost descoperit accidental de locatarii blocului care au ieºit sã-ºi amenajeze grãdiniþa din

jurul imobilului. În timp ce sãpau au dat peste proiectil ºi norocul a fãcut ca oamenii sã nu-l atingã ºi sã se întâmple o tragedie. „Echipa pirotehnicã a Inspectoratului de Urgenþã “Iancu de Hunedoara” a fost solicitatã sã ridice un element de muniþie gãsit pe strada Venus din Municipiul Petroºani. Proiectilul a fost gãsit de locatarii unui bloc în timp ce efectuau lucrãri de amenajare a zonei

verzi. Din fericire, aceºtia nu au lovit muniþia ºi nici nu au ridicat-o, preferând sã cearã ajutorul pompierilor pirotehniºti, care la o primã analizã au constatat cã lovitura de aruncãtor de calibru de 82 de mm era

activã ºi se putea detona în orice moment. Muniþia, provenind cel mai probabil din cel de Al Doilea Rãzboi Mondial, a fost extrasã din pãmânt de echipa pirotehnicã echipatã corespunzãtor pentru asemenea operaþiuni

ºi apoi transportatã în condiþii de siguranþã la un depozit special amenajat”, ne-a declarat Anemona Doda, purtãtor de cuvânt ISU Hunedoara. Pirotehniºtii au ridicat muniþia neexplodatã ºi au dus-o la un depozit special amenajat de unde va fi distrusã. Reprezentanþii ISU Hunedoara reamintesc oamenilor cã muniþia descoperitã nu trebuie atinsã, lovitã, demontatã sau miºcatã din loc ºi nici nu trebuie predatã centrelor de colectare a fierului vechi.

Mame abuzate ºi copii traumatizaþi. Familia ”câmp de luptã”

ãtaia nu e ruptã din rai. Violenþa domesticã înlocuieºte afecþiune ºi înþelegerea din sânul famiilor. Mai multe femei au fost abuzate în cursul acestui an de cei cu care îºi împart viaþa. La nivelul Direcþiei Generale de asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara s-au înregistrat doar în primul trimestru al acestui an 5 astfel de cazuri. Monika BACIU ”În anul 2013 - trim I, direcþia a fost sesizatã ºi s-a intervenit pentru 5 mame (12 copii), dintre care 2 mame (fiecare cu câte 1 copil) sunt din zona Valea Jiului. În cazul celor 2 mame din zona Valea Jiului

s-a intervenit astfel: 1 mama cu copilul au beneficiat de serviciile centrului maternal; 1 mama a solicitat ordin de protecþie prin Instanþã, iar pentru copil a fost stabilitã mãsurã de protecþie”, au declarat reprezentanþii DGASPC Hunedoara.

Pentru trei dintre copiii care au trãit drame în sânul familie s-au stabilit mãsuri de protecþie, iar o mamã a cerut o odronanþã preºedenþialã. Dintre cele 5 mame, 1 mama ºi-a retras plângerea ºi a refuzat consilierea sau alt sprijin. În anul 2012, Direcþia a fost sesizatã ºi s-a intervenit pentru 10 mame ºi 19 copii, dintre care douã mame,

Spitalul din Petrila a obþinut autorizaþia de funcþionare

pitalul din Petrila se pregãteºte de redeschidere. Autoritãþile locale împreunã cu reprezentanþii Spitalului de Urgenþã Petroºani, în subordinea cãruia este unitatea medicalã din estul Vãii Jiului, fac acum toate demersurile pentru redarea în circuitul spitalicesc a acesteia. Luiza ANDRONACHE

“Am executat lucrãri de reparaþii ºi igienizãri pe tot etajul doi ºi pe casa scãrii inclusiv la bucãtãria spitalului. Între timp, conducerea Spitalului de Urgenþã Petroºani a fãcut demersuri pentru obþinerea autorizaþiei sanitare de funcþionare. S-a obþinut ºi o þin chiar în mânã aceastã autorizaþie cu numãrul 19 din 28.05. 2013. Am luat legãtura cu domnul director Vasilescu ºi

astãzi (ieri) ne întâlnim la Petrila sã vedem situaþia dupã ce am fãcut reparaþiile ºi igienizãrile. Acum se fac ºi demersuri cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate sã ne asigure finanþarea pentru a putea începe activitatea efectiv”, ne-a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila. La Petrila urmeazã sã fie contractate 30 de paturi, iar spitalul va funcþiona curând.

una cu 4 copii ºi una cu 3 copii, sunt din zona Valea Jiului. Aceste douã mame au beneficiat de serviciile centrului maternal al Direcþiei, unde au fost gãzduite împreunã cu copiii lor. Totodatã, acestora li s-a oferit pe lângã gãzduire ºi consiliere / îndrumare psihologicã ºi juridicã. Din cei 19 copii, pentru 4 copii s-a instituit mãsurã de protecþie specialã. Ceilalþi copii au rãmas în familie, alãturi de mama ºi au beneficiat de îndrumare ºi servicii de specialitate. Dintre cele 10 mame, 2 mame ºi-au retras plângerea penalã la Poliþie ºi s-au împãcat cu agresorii. O mamã ºi un copil au beneficiat de serviciile Adãpostului din cadrul Autoritãþii locale.

Violenþa domesticã se înscrie într-o serie de manifestãri în cursul cãrora, pentru a-ºi instaura sau menþine superioritatea, partenerul recurge la forþa, ameninþãri, constrângere sau alte mijloace de presiune sau maltratare. Reprezentanþii Ministerului Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale spun cã dimensiunea fenomenului violenþei în familie a cunoscut cote îngrijorãtoare în ultimii ani, concomitent cu creºterea gradualã a gravitãþii faptelor comise cu violenþã împotriva unor membri ai familiei, soldate nu de puþine ori cu decesul acestora. Aceºtia mai spun cã aproximativ 800 de persoane au murit din cauza violenþei domestice din 2004 pânã în prezent.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 iunie 2013

S-a format alianþa sindicatelor din unitãþile CEH, cu copreºedinte din Valea Jiului

a nivelul judeþului a luat naºtere alianþa sindicatelor din unitãþile ce formeazã Complexul Energetic Hunedoara. Aceasta este condusã de doi copreºedinþi – Zoltan Lacataº, LSMVJ ºi Ionel Ticula, Sindicatul Termoelectrica Mintia. Sindicatul Muntele a ieºit la atac pentru a nu-ºi pierde membri. În zilele de 31 ºi 1 iunie, a avut loc ºedinþa consiliului Naþionale a Federaþiei Sindicatelor din Energie, la care au participat ºi sindicatele afiliate din Valea Jiului ºi din judeþul Hunedoara. Cu acestã ocazie s-a materializat o mai veche idee, aceea de a se coagula sindicatele din noua structurã energeticã, respectiv din cadrul Complexului Energetic Hunedoara – cele douã termocentrale Mintia ºi Paroºeni, exploatrãrile miniere din cadrul Societãþii Naþionale a Huilei ºi a Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. Participanþii la naºterea acestei alianþe sindicale au declarat cã era imperios necesar ca o datã cu transformãrile/reorganizãrile din acest domeniu sã se reorganizeze ºi sindicatele pentru a se plia pe noua structurã economicã. Noua alianþã sindicalã are doi copreºedinþi – Zoltan Lacataº, preºedintele LSMVJ ºi Ionel Ticula, preºedinte Sindicatul Termoelectrica Mintia. ”La acest Consiliu Naþional s-au pus bazele alianþei judeþene a sindicatelor din energie, respectiv de la Paroºeni, Mintia, SNH ºi SNÎM, pentru a

purta discuþii, negocieri cu factorii de decizie pe viabilitatea CEH ºi a producþiei de huilã. Ce vrem noi? În primul rând locuri de muncã la nivelul de acum ºi o situaþie socio-economicã stabilã, previzionatã a firmelor din cadrul CEH. Salariaþii acestor unitãþi pot opta pentru aceastã alianþã sindicalã. Am avut o discuþie punctualã cu directorul general al Complexului, Daniel Andronache ºi cu staff-ul acestuia, la Deva, privind preluarea catitãþii de cãrbune de la minele din Valea Jiului ºi diligenþele care trebuie fãcute pentru vinderea energiei pe o piaþã reglementatã. Am stabilit ce ºi cum se va proceda, lând în calcul pierderile, dar ºi necesitatea retehnologizãrii termocentralelor pentru a avea un preþ al energiei acceptabil. Pentru tehnologizare existã varianta chinezã. Este necesar ca Guvenul sã emitã încã o ordonanþã pentru o fluenþã a activitãþii” – Zoltan Lacataº, colider a alianþei sindicale din energia judeþului Hunedoara.

indicatul Muntele pãcãleºte oameni în timp ce aparþine de Condescu ºi CEO

”Noi am fãcut acestã alianþã pentru salariaþi, pentru cã reprezentativitate avem, ºi mai ales pentru ca noi, cei din cãrbune, sã facem parte din aceastã casã care se numeºte energie. Responsabilii nu mai vorbesc separat de cãrbune, de aceea trebuie sã fim acolo ca o componentã fãrã de care lanþul spre producerea energiei sã nu poatã funcþiona. Nu putem sã fim în afara acestei entitãþi din moment ce practic, economic, facem parte

din ea. Sindicatul Muntele încearcã sã pãcãleascã salariaþii ca sã treacã la ei pentru a avea acel 50+1% pentru reprezentativitate ºi au diferenþiat oamenii, învrãjbindu-i ºi împãrþindu-i în tabere prin propunerea de prime diferenþiate, prin tãieri salariale la cei de la suprafaþã ºi TESA, existând clar un interes personal de pãstrare a scaunelor. Adicã sã meargã în sindicatul condus de Bebe Nica ºi ai lui. Sã nu uitãm cã ei au plecat din LSMVJ la greu ºi asta spune multe. Vreau sã transmit oamenilor cã au variante: Sã se lase pãcãliþi de cei de la Muntele, de Nica, Temneanu ºi ai lor, care sunt afiliaþi la Condescu, la Federaþia Mine Energie, dar din câte ºtiu nu plãtesc cotizaþia. Codescu îºi apãrã ºi susþine ”teritoriul” ºi a fãcut corp comun cu unitãþile economice din Combinatul Energetic Oltenia. O a doua variantã a oamenilor de a alege este aceea de a ne vedea de Complexul din care facem parte, sã ne câºtigãm locul ºi sã cerem ca producþia de cãrbune sã fie preluatã, iar

energia din huilã sã fie vândutã în limita a celor 400 de kW pe piaþa reglementatã. Liderii din energie sunt extrem de serioºi ºi deschiºi spre reorganizarea sindicalã pentru a putea negocia eficient drepturile salariaþilor ºi ne-au trata cu importanþa cuvenitã încã de la început” – a precizat coliderul al Alianþei sindicale din energia judeþului Hunedoara.

a Petrila au apãrut anunþuri de denigrare a noii structuri, a noilor sindicate. ”Au apãrut diversiunile celor de la Sindicatul Muntele. La noi, la Mina Petrila, liderul Ioan Temneanu, mâna dreaptã a lui Bebe Nica, a afiºat pe avizier un înscris unde spune oamenilor cã noi suntem afiliaþi la sindicatul din energie ºi uite cã ãia, deºi le dãm o parte din cotizaþii, nu ne preiau cãrbunele. Dar vrem nu vrem noi pe viitor va trebui sã trãim împreunã cu Mintia ºi Paroºeni ºi soluþia este sã gãsim soluþii pentru a nu mai exista blo-

caje în preluarea cãrbunelui. Ce face Ioan Temneanu este un mod mizerabil de a pãcãli oamenii, având în vedere cã Muntele este afiliat la Condescu ºi ei dau banii, dacã îi dau, la cei din Oltenia. Apoi nu spune cã au propus ca oamenii sã munceascã 6 ºi chiar 7 zile pe sãptãmânã, în condiþiile în care stocurile sunt mari, în loc sã negocieze o preluare a producþiei în condiþii ºi prin soluþii care sã nu ne mai blocheze nici pe noi ºi nici termocentralele sã nu aibã probleme, pentru cã ele sunt cele care ni-l ard. Acum au mers cu presiunile ca oamenii sã meargã la muntele pânã la ameninþare la cei de la SALVAMIN, cã dacã nu fac parte din Sindicatul Muntele este posibil sã le externalizeze serviciile. La fel la Coroeºti. Cât priveºte aceastã alianþã sindicalã din energiemine, la nivel de judeþ, am stabilit ca sã se preia huila în baza acelor 400 kW, apoi sã se reînoiascã gradual stocurile pentru a exista continuitate în preluarea cãrbunelui de la toate minele, SNH ºi SNÎM. S-a discutat ºi de preþul diferenþiat al cãrbunelui, de la SNÎM cu 51,6 lei, iar de la SNH cu 69 lei. Personal, ca lider la o minã aflatã pe programul de închidere, nu am nici o problemã, atâta timp cât salariaþii nu sunt afectaþi, având în vedere cã noi, cei de pe închideri, avem o micã subvenþie. Aº vrea ca oamenii sã nu se lase pãcãliþi” – a declarat Cãtãlin Cenuºe, preºedintele Sindicatului ”Orizonturi Noi” Petrila. Dacã aceste sindicate s-ar uni, Valea Jiului probabil cã s-ar vedea altfel ºi chiar ar trãi altfel. Ileana FIRÞULESCU

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 iunie 2013

Aninoasa intrã în insolvenþã

rimãria Aninoasa va intra în insolvenþã în câteva zile. Aici urmeazã sã fie numit un administrator special care sã redreseze situaþia economicã a localitãþii.

Nici bine nu i-a luat cã i-a ºi dat. Banii proveniþi din împrumutul pe care primãria Aninoasa l-a luat de la Trezorerie au fost insuficienþi în comparaþie cu nevoile instituþiei. Datoriile, nu puþine la numãr, au fost plãtite cu þârâita, cea mai

mare sumã fiind achitatã la Apa Serv, dupã ce instituþia a fost debranºatã de la apa potabilã. „ Am plãtit 50 de milioane lei vechi la apã ºi de acum urmeazã sã plãtim eºalonat în fiecare lunã, pentru cã de achitat toatã suma, nu am avut de unde ”, ne-a declarat Nicolae

”Î

Dunca, primarul Oraºului Aninoasa. Pentru cã situaþia devine din ce în ce mai criticã, primarul Nicolae Dunca va declara în scurt timp insolvenþa primãriei. „ Astãzi ( ieri) lucrãm la cerearea pentru declararea stãrii de insolvenþã, mâine (azi) o vom depune la tribu-

nal ºi vom urma planul de redresare pe care îl va stabili administratorul judiciar desemnat de cãtre judecãtor .

Sperãm pe forþe proprii, dacã nu ne ajutã Guvernul, sã reuºim sã redresãm situaþia. Am convingerea cã pot sã fac treaba asta ºi o sã mã lupt din toate puterile”, a mai declarat Dunca. În acest context, lucrurile la Aninoasa ar trebui sã se redreseze în cel mult un an de zile. Luiza ANDRONACHE

Apel disperat pentru salvarea copiilor Aninoasei

n acest oraº aflat parcã la capãt de lume, îºi desfãºoarã activitatea ªcoala Gimnazialã „ Sf. Varvara ” Aninoasa ºi ªcoala Gimnazialã Iscronistructurã. Într- un oraº în care drama socialã cauzatã de închiderea minei ºi apoi marcatã de criza economicã, apariþia abandonului ºcolar este inevitabilã”(...) – din motivarea proiectului educaþional. Primul- ministru al þãrii, Victor Ponta, spunea nu cu mult timp în urmã, cã „ Avem nevoie de educaþie ºi sãnãtate pentru a deveni o þarã puternicã”. Dar de la vorba spusã ºi pânã la ªcoala Gimnazialã „ Sf. Varvara” Aninoasa este o cale lungã, foarte lungã. Directorul ºcolii, prof. Pascu Elena, împreunã cu Asociaþia „ PRO ANINOASA ”, au iniþiat Proiectul educaþional de prevenire a abandonului ºcolar „ Dupã ºcoalã, pentru ºcoalã ”. Proiectul are ca ºi scop principal ca elevii, din familii aflate în dificultate, sã fie supravegheaþi ºi îndrumaþi pentru pregãtirea temelor ºi lecþiilor din ziua urmãtoare, în cadrul ºcolii, de învãþãtori ºi profesori, dupã un program bine stabilit. Proiectul cuprinde ºi o documentaþie privind rezultatele elevilor în ultimii 3 ani, care este ºi semnalul de alarmã, semnal motivat ºi de situþia socialã ºi economicã pe care o traverseazã oraºul Aninoasa. Proiectul expune ºi aspectele actului educaþional ºi câtã rãbdare, voinþã ºi devotament absolut necesare din partea dascãlilor pentru cunoaºterea în

parte a fiecãrei lumi ce înconjoarã fiecare elev. Proiectul educaþional de prevenire a abandonului ºcolar „Dupã ºcoalã, pentru ºcoalã”, este poate primul din Valea Jiului ºi selecteazã 2 grupe de elevi, câte una de la Aninoasa ºi Iscroni, din ciclul primar, care în perioada anului ºcolar 2013- 2014, dupã orele de curs, vor desfãºura un program de activitãþi specific nivelului de dezvoltare, plãcut ºi recreativ, urmat de pregãtirea temelor ºi lecþiilor, pe parcursul a 5 ore în care elevii vor servi ºi o gustare. · În sprijinul proiectului s-au arãtat deschiºi pentru susþinere, directorul general S.C. ApaServ S.A., ing. Costel Avram, directorul subfilialei de „Crucea Roºie ” Petroºani, ing. Felicia Necºa, prof. dr. ing. Radu Sorin de la Universitatea Petroºani, inspector Beatrice Popescu, din cadrul Primãriei Aninoasa, medicul ºef de la Circa S.V.C.A.S.A. Petroºani, dr. Octavian Popescu, inpector de specialitate din cadrul Inspectoratului ªcolar Judeþean Deva, prof. Iuliu Deldegan. Sigur cã este important într- un demers sã fii inimos,

dar nu este suficient pentru cã ar semãna cu o zicalã plinã de cinism ”Te iubesc, dar te omor cu foamea!” Proiectul are nevoie de susþinere financiarã pentru a asigura gustarea elevilor selectaþi ºi plata cu ora pentru cadrele didactice ce vor supraveghea programul elevilor, 5 ore pe zi, în cele 36 de sãptãmâni ale anului ºcolar 2013- 2014. ”Trãim un moment actual unde pentru orice demers este nevoie de voinþã politicã. Nu este o entitate de pe altã planetã ci este omul politic de lângã noi. Tot lângã noi este omul din afara politicului, cu suflet mare, la care facem apel. Primãria Aninoasa poate spijini proiectul doar cu logisticã, demersuri ºi îndrumare. Acest apel cãtre voinþa politicã ºi cãtre societatea civilã poate avea un rãspuns de sprijin cãtre Asociaþia “PRO ANINOASA”, fãcând o donaþie în bani la Banca Transilvania în contul RO93 BTRL RONC RT02 O772 2901, sau altfel de donaþii, sunând la numãrul 0722- 509144” – se spune în apelul lansat de iniþiatorii proiectului. Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 iunie 2013

ApaServ Petroºani vrea ºi licenþã de furnizare a energiei electrice 68 de milioane de euro pentru Apa Serv Valea Jiului Dupã ce a ieºit cu succes pe piaþa producãtorilor

âine (5 iunie 2013) operatorul de apã ºi canal din Valea Jiului începe procedura prin care va atrage o finanþare nerambursabilã în valoare de 68 de milioane de euro plus TVA, pentru etapa a doua a proiectului de modernizare a infrastructurii.

i-a luat licenþa de producere a energiei electrice, dar o vrea ºi pe cea de furnizare. Este vorba despre ApaServ Valea Jiului SA, care nu mai vrea sã cumpere pentru consumul propriu energie electricã de trei ori mai scumpã decât o vinde. Carmen COSMAN Conducerea ApaServ Valea Jiului SA are planuri mari pe care vrea sã le punã în practicã. Dupã ce a reuºit sã iasã pe bursã cu energie electricã de producþie proprie, iar aceastã activitate complementarã celei de distribuþie a apei i-a adus venituri substanþiale, acum vrea sã devinã ºi furnizor. Mãcar pentru consumatorii mari din propria ogradã, cum ar fi staþiile de tratare a apei. „Vrem sã luãm ºi licenþa de furnizare

a energiei. ApaServ are din 2007 licenþã de producãtor, care îi asigurã dreptul de a produce ºi de a vinde

sumul propriu. Pentru a putea sã mi-o vând la locurile mele de consum - de exemplu Staþie Taia, Staþie Jieþ

Maximilian GÂNJU

obþinut, dar nu imposibil. Iar dacã reuºesc, costurile furnizorului de apã din Valea Jiului se mai reduc cu 10 – 1 procente.

pe piaþã energie. Societatea nu are, însã, voie sã ºi-o vândã pentru con-

– ne trebuie ºi licenþã de furnizare”, a explicat directorul ApaServ, Costel Avram. Potrivit specialiºtilor din cadrul societãþii aceastã licenþã este greu de

or independenþã energeticã totalã De precizat cã acum, pentru marii consumatori ai ApaServ, energia electricã necesarã este cumpãratã. Practic, ApaServ vinde energia

pe piaþa de profil ºi apoi o recumpãrã, dar mai scumpã chiar ºi de trei ori faþã de preþul de vânzare. Iar costurile cu energia electricã sunt considerabile, iar iarna pot ajunge ºi la 100.000 de lei. Condiþiile legale pe care societatea trebuie sã le îndeplineascã sunt extrem de stricte ºi este nevoie de o garanþie financiarã, de persoane calificate în acest sens ºi de logistica necesarã. Aºa cã se lucreazã la turaþie maximã cu toate serviciile din

cadrul ApaServ Valea Jiului SA pentru obþinerea licenþei. Oficialii firmei sunt conºtienþi cã este greu, dar meritã încercat pentru independenþa energeticã totalã. De exemplu, pentru licenþa de producãtor de energie a fost nevoie de un an ºi jumãtate, aºa cã ºi pentru cea de furnizare termenul luat în calcul este 2014. Dar apoi pot deveni furnizori pentru oricine, nu doar pentru consumul propriu.

CNH ºi SNÎMVJ, citaþi la Curtea de Apel Craiova

rocesul în care foºtii ºefi de la mina Petrila sunt cercetaþi pentru ucidere din culpã a suferit o nouã amânare. Magistraþii de la Curtea de Apel Craiova au decis sã înainteze un nou termen pentru judecarea cauzei din motive ce þin de citarea unor pãrþi implicate în dosar. Monika BACIU ”Amânã judecarea cauzei la data de 14.06.2013, pentru a se repeta procedura de citare cu pãrþile responsabile civilmente CNH SA ºi Societatea Naþinalã de Închideri Mine Valea Jiului”, se aratã în soluþia de la Curtea de Apel Craiova. Soluþia vine dupã ce Compania Naþionalã a Huilei a fost divizatã,

Reprezentanþii Apa Serv au finalizat documentaþia necesarã pentru a accesa fondurile necesare etapei a II-a a proiectului de reabilitare ºi extindere a reþelelor de apã ºi canal din cele ºase localitãþi ale regiunii. „Pe data de 5

iunie depunem dosarul pentru asistenþa tehnicã responsabilã pentru întocmirea aplicaþiei de finanþare aferente etapei a II-a 2014-2020. Proiectul este eligibil cu o valoare de 68 de milioane de euro plus TVA. Apa Serv depune proiectul ºi la sfârºitul anului, eu sper cã va avea gata toate licitaþiile

pentru începerea lucrãrilor, încât sã ne apucãm de etapa a II-a a acestui proiect”, a declarat directorul generala al

societãþii de apã ºi canal, Costel Avram. Pentru prima parte a proiectului, Apa Serv Valea Jiului a primit o finanþare de 40 de milioane de euro, iar lucrãrile sunt în derulare. La finalizare a primai etape din cadrul proiectului, în Petroºani

Soluþie ingenioasã la groapa de gunoi Petrila

u fãcut ºanþ sã nu mai meargã maºinile de gunoi la groapa din Petrila ºi au amendat toþi cãutãtorii de „comori” din spaþiul ce a servit ca groapã de gunoi acolo. Soluþia a fost necesarã, din cauza celor care nu au înþeles cã acolo nu se mai poate depozita gunoi, dar ºi a celor care continuã sã scormoneascã printre resturi. Diana MITRACHE Administraþia localã din Estul Vãii Jiului a fost la Ministerul Mediului pentru a clarifica problemele menþionate în raportul întocmit de comisia ce a venit aici de la Uniunea Europeanã, iar acum au pus în practicã metode inedite prin care sã împiedice activiatea pe terenul fostei gropi de gunoi. Locul este, însã, mai mereu, împânzit de oameni sãraci care cautã sã supravieþuiascã cu ce gãsesc acolo. „Anul trecut în luna iunie a fost aici o comisie de la UE, care monitorizeazã

închiderea gropii de gunoi. Acolo au gãsit 5 puncte, pe care le-au considerat a fi în neregulã, din cauza activitãþii de la groapã. Noi ampregãtit toate

docuemntele ºi am clarificat situaþia. Urmeazã sã întocmim un act în care sã le prindem ºi le vom înainte comisiei europene. Din punctul meu de vedere s-au

respectat acum toate directivele. Acolo nu mai ajunge acum gunoi, pentru cã noi am fãcut un ºanþ transversal ca sã nu mai poatã urca nicio maºinã de gunoi, dar mai avem probleme cu oamenii care scormonesc în gunoi ºi acum, pentru a recupera PET-uri, sau alte materiale. Noi le-am dat amenzi ºi nu putem sta acolo zi ºi noapte sã pãzim groapa”, recunoaºte Vasilicã Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Groapa de la Petrila a fost propusã pentru realizarea unui deponeu pentru întreg judeþul Hunedoara, dar din cauza protestelor, perimetrul va fi ecologizat ºi închis. Chiar dacã ºi acum pot fi vãzuþi oameni care trãiesc din ce gãsesc la groapa veche, fosta groapã va fi ecologiza-

4 olimpici din 8 au promovat bacalaureatul special

iar mina Petrila, locul unde a avut loc accidentul mortal din anul 2008 a fost inclusã în partea neviabilã care face parte din Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. Termenul urmãtor în acest proces a fost stabilit pentru data de 14 iunie.

reþelele de apã vor fi extinse cu 9,6 kilometri, iar cele de canalizare cu 23,5 kilometri. La Petrila pentru reþelele de apã extinderea va fi de 5,1 kilometri, iar la cele de canalizare 16, 5 kilometri, la Aninoasa 4,3 kilometri – apã, respectiv 7,18 kilometri canalizare. În municipiul Vulcan vor fi extinse cu 8,8 kilometri reþelele de apã, respectiv 15, 19 kilometri de canalizare. Staþiile de tratare a apelor uzate de pe Jieþ ºi Valea de Peºti vor fi reabilitate, iar cea de la Dãnuþoni extinsã.

acul olimpicilor, dezastru la nivel judeþean. Opt elevi din judeþul Hunedoara au susþinut bacalaureatul special. Dintre aceºtia doar jumãtate au reuºit sã promoveze examenul maturitãþii. Monika BACIU Unul dintre absolvenþii de liceu olimpici a reuºit performanþa de a obþine cea mai mare medie la bacalaureatul special. Este vorba

de Elena Manuela Igelsky de la Colegiul Naþional Decebal din Deva care a obþinut o medie de 9.90, fiind punctatã cu 10 la matematicã ºi limba germanã ºi 9,65 la românã, respectiv 9,95

la anatomie. Cea mai micã medie de la bacalaureatul olimpicilor a fost obþinutã de sportiva din Petroºani, Laura Gavriliuc. Aceasta a fost punctatã cu 1,65 la românã, 2,60 la matematicã, 2,20 la fizicã - filiera tehnologicã, fiind declaratã respinsã. Anul acesta niciun olimpic hunedorean nu a fost eliminat din examen.

tã, iar terenul nivelat. „Din 2011, avem o hotãrâre de consiliu prin care terenul l-am dat cãtre Consiliul Judeþean în vederea închiderii. În momentul acesta se aflã în faza de licitaþie ºi sperãm ca pânã la sfârºitul anului sã înceapã lucrãrile de închidere ºi ecologizare”, a mai adãugat Vasilicã Jurca.

Nu o datã, groapa a luat foc ºi a fumegat zile în ºir, iar autoritãþile locale au încercat din rãsputeri sã limiteze accesul oamenilor în acest loc. Acum toate speranþele sunt îndreptate spre cei care vor ecologiza perimetrul ºi vor întrerupe definitv activitatea de la fosta groapã de gunoi a oraºului.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 iunie 2013

ApaServ Petroºani vrea ºi licenþã de furnizare a energiei electrice 68 de milioane de euro pentru Apa Serv Valea Jiului Dupã ce a ieºit cu succes pe piaþa producãtorilor

a energiei. ApaServ are din 2007 licenþã de producãtor, care îi asigurã dreptul de a produce ºi de a vinde

sumul propriu. Pentru a putea sã mi-o vând la locurile mele de consum - de exemplu Staþie Taia, Staþie Jieþ

Maximilian GÂNJU

obþinut, dar nu imposibil. Iar dacã reuºesc, costurile furnizorului de apã din Valea Jiului se mai reduc cu 10 – 1 procente.

pe piaþã energie. Societatea nu are, însã, voie sã ºi-o vândã pentru con-

– ne trebuie ºi licenþã de furnizare”, a explicat directorul ApaServ, Costel Avram. Potrivit specialiºtilor din cadrul societãþii aceastã licenþã este greu de

or independenþã energeticã totalã De precizat cã acum, pentru marii consumatori ai ApaServ, energia electricã necesarã este cumpãratã. Practic, ApaServ vinde energia

CNH ºi SNÎMVJ, citaþi la Curtea de Apel Craiova

pentru începerea lucrãrilor, încât sã ne apucãm de etapa a II-a a acestui proiect”, a declarat directorul generala al

Soluþie ingenioasã la groapa de gunoi Petrila

închiderea gropii de gunoi. Acolo au gãsit 5 puncte, pe care le-au considerat a fi în neregulã, din cauza activitãþii de la groapã. Noi ampregãtit toate

docuemntele ºi am clarificat situaþia. Urmeazã sã întocmim un act în care sã le prindem ºi le vom înainte comisiei europene. Din punctul meu de vedere s-au

4 olimpici din 8 au promovat bacalaureatul special

de Elena Manuela Igelsky de la Colegiul Naþional Decebal din Deva care a obþinut o medie de 9.90, fiind punctatã cu 10 la matematicã ºi limba germanã ºi 9,65 la românã, respectiv 9,95

10 Administratie

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 iunie 2013

ROMÂNIA JUDEÞUL HUNEDOARA CONSILIUL JUDEÞEAN

HOTÃRÂREA NR. 89/31 mai 2013 privind conferirea Titlu de „CETÃÞEAN DE ONOARE AL JUDEÞULUI HUNEDOARA” veteranilor de rãzboi din judeþul Hunedoara

CONSILIUL JUDEÞEAN HUNEDOARA; Având în vedere nota de fundamentare la proiectul de hotãrâre, raportul de specialitate al compartimentului de resort, precum ºi raportul comisiilor de specialitate ale Consiliului Judeþean Hunedoara; În conformitate cu prevederile Hotãrârii nr.7/2002 a Consiliului Judeþean Hunedoara pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de atribuire a „TITLULUI DE EXCELENÞÃ”, a Titlului de “CONSILIER DE ONOARE” ºi de „AMBASADOR” al judeþului Hunedoara, precum ºi a diplomelor ºi plachetelor omagiale, modificatã ºi completatã prin Hotãrârile Consiliului Judeþean Hunedoara nr. 37/2002 ºi nr. 84/2004; În baza prevederilor Hotãrârii Consiliului Judeþean Hunedoara nr. 48/2013 privind aprobarea bugetului propriu al judeþului Hunedoara pe anul 2013 ºi estimãrile pe anii 2014-2016; În temeiul dispoziþiilor art.97 alin.1 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;

HOTÃRÃªTE: Art.1 Se conferã Titlul de „CETÃÞEAN DE ONOARE AL JUDEÞULUI HUNEDOARA” pentru 404 veterani de rãzboi din judeþul Hunedoara, conform anexei la prezenta, precum ºi un premiu în cuantum de 200 lei pentru fiecare veteran de rãzboi. Art.2 Sumele prevãzute la art.1 din prezenta se vor aloca de la bugetul propriu al judeþului Hunedoara, din Fondul de rezervã bugetarã aflat la dispoziþia autoritãþilor locale pe anul 2013, la Capitolul 51 02 „Autoritãþi publice ºi acþiuni externe”, Titlul X „Alte cheltuieli”, Articolul 59.22 “Acþiuni cu caracter ºtiinþific ºi social-cultural”. Art.3 Cu ducerea la îndeplinire a prezentei, se însãrcineazã compartimentele ºi serviciile de specialitate din cadrul Consiliului Judeþean Hunedoara. Art.4 Prezenta va fi comunicatã celor interesaþi prin grija Serviciului administraþie publicã localã, relaþii publice, A.T.O.P., din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judeþean Hunedoara. PREªEDINTE, Mircea Ioan Moloþ AVIZAT: p. SECRETAR AL JUDEÞULUI, Daniel Dan Deva, la 31 mai 2013

ROMÂNIA CONSILIUL JUDEÞEAN HUNEDOARA ROMÂNIA JUDEÞUL HUNEDOARA CONSILIUL JUDEÞEAN PREªEDINTE NOTÃ DE FUNDAMENTARE Consiliul Judeþean Hunedoara poate acorda unor personalitãþi, în semn de supremã cinstire, Titlul de „CETÃÞEAN DE ONOARE AL JUDEÞULUI HUNEDOARA”, „TITLUL DE EXCELENÞÃ”, Titlul de “CONSILIER DE ONOARE” ºi de „AMBASADOR” al judeþului Hunedoara, precum ºi diplome ºi plachete omagiale. Titlurile sus – menþionate sunt instituite în scopul recompensãrii serviciilor deosebite în activitatea autoritãþilor administraþiei locale, în viaþa economico – socialã, ºtiinþificã, cultural – artisticã ºi sportivã, politicã, religioasã sau de altã naturã, aduse comunitãþii judeþului Hunedoara de cãtre persoane fizice române sau strãine. Propunem consiliului judeþean ca veteranilor de rãzboi din judeþul Hunedoara, sã li se acorde Titlul „CETÃÞEAN DE ONOARE AL JUDEÞULUI HUNEDOARA” ºi câte un premiu în cuantum de 200 lei pentru fiecare veteran de rãzboi, sume ce se vor aloca de la bugetul propriu al judeþului Hunedoara, din Fondul de rezervã bugetarã aflat la dispoziþia autoritãþilor locale pe anul 2013, la Capitolul 51 02 „Autoritãþi publice ºi acþiuni externe”, Titlul X „Alte cheltuieli”, Articolul 59.22 “Acþiuni cu caracter ºtiinþific ºi social-cultural”. Titlul de „veteran de rãzboi” a fost recunoscut pentru prima datã în ziua de 29 aprilie a anului 1902.

Prin Decretul Regal din anul 1902, participanþii la Rãzboiul de Independenþã (1877-1878) au fost declaraþi veterani, asigurându-li-se, pe lângã acest binemeritat ºi onorant statut, mijloace pentru un trai decent ºi înlesniri pe mãsura curajului ºi a sacrificiilor probate pe câmpul de luptã. Dupã Primul Rãzboi Mondial, prin diferite legi s-a instituit titlul de veteran de rãzboi, participanþilor la campanii ºi urmaºilor lor fiindu-le acordate diferite drepturi ºi avantaje reparatorii. Privirea pe care o îndreptãm cãtre trecut ºi cãtre valorile sale, poate fi mai direct ºi mai profund proiectatã prin recunostinþa pe care încercãm sã o arãtãm celor care, prin patriotism, au luptat cu curaj în prima linie, pentru apãrarea intereselor naþionale. Din aceastã categorie, veteranii de rãzboi, reprezintã simbolul unor sacrificii de care trebuie sã ne amintim, cu tot respectul, fiindcã abnegaþia lor, pe câmpul de bãtãlie, a fost de obicei continuatã ºi în viaþa civilã. Ei sunt acei anonimi pe care uneori îi uitãm în graba de a nu pierde strãlucirea cuiva. Credem cã este timpul sã le dãm ºi lor dreptul la recunoaºtere publicã, intr-un moment în care veteranii de rãzboi sunt tot mai rari ºi mai puþin bãgaþi în seamã. Pentru tot ce reprezintã aceastã categorie, pentru lupta ºi munca lor, pentru dãruirea ºi viaþa lor exemplarã ce pot servi ca model generaþiilor de azi ºi celor de mâine, considerãm acordarea Titlului de „CETÃÞEAN DE ONOARE AL JUDEÞULUI HUNEDOARA” o binemeritatã apreciere. În acest sens, propunem spre dezbaterea ºi aprobarea consiliului judeþean proiectul de hotãrâre redactat în acest sens. PREªEDINTE, Mircea Ioan Moloþ

Anexã la Hotãrârea Consiliului Judeþean nr. 89/31.05.2013 TABEL CU VETERANII DE RÃZBOI DIN JUDEÞUL HUNEDOARA

COMPARTIMENTUL CULTE, SPORT, TURISM, ACTIVITÃÞI CULTURALE

RAPORT DE SPECIALITATE În temeiul prevederilor Hotãrârii nr.7/2002 a Consiliului Judeþean Hunedoara privind aprobarea Regulamentului privind procedura de atribuire a ,,TITLULUI DE EXCELENÞÃ”, a Titlului de “CONSILIER DE ONOARE” ºi de „AMBASADOR AL JUDEÞULUI HUNEDOARA”, modificatã prin Hotãrârile Consiliului Judeþean Hunedoara nr.37/2002 ºi nr.84/2004, Consiliul Judeþean Hunedoara poate acorda unor personalitãþi, în semn de supremã cinstire ºi Titlul de „CETÃÞEAN DE ONOARE AL JUDEÞULUI HUNEDOARA”. Privirea pe care o îndreptãm cãtre trecut ºi cãtre valorile sale, poate fi mai direct ºi mai profund proiectatã prin recunostinþa pe care încercãm sã o arãtãm celor care, prin patriotism, au luptat cu curaj în prima linie, pentru apãrarea intereselor naþionale. Din aceastã categorie, veteranii de rãzboi, reprezintã simbolul unor sacrificii de care trebuie sã ne amintim, cu tot respectul, fiindcã abnegaþia lor, pe câmpul de bãtãlie, a fost de obicei continuatã ºi în viaþa civilã. Pentru tot ce reprezintã aceastã categorie, pentru lupta ºi munca lor, pentru dãruirea ºi viaþa lor exemplarã ce pot servi ca model generaþiilor de azi ºi celor de mâine, propunem acordarea Titlului de „CETÃÞEAN DE ONOARE AL JUDEÞULUI HUNEDOARA” ºi câte un premiu în cuantum de 200 lei pentru fiecare veteran de rãzboi, sume ce se vor aloca de la bugetul propriu al judeþului Hunedoara, din Fondul de rezervã bugetarã aflat la dispoziþia autoritãþilor locale pe anul 2013, la Capitolul 51 02 „Autoritãþi publice ºi acþiuni externe”, Titlul X „Alte cheltuieli”, Articolul 59.22 “Acþiuni cu caracter ºtiinþific ºi social-cultural”. Faþã de cele relatate mai sus, propunem iniþierea unui proiect de hotãrâre cu obiectul mai sus menþionat ºi înaintarea acestuia spre dezbaterea ºi aprobarea Consiliului Judeþean Hunedoara. p. Director executiv DAPL ªef serviciu APL, Mihaela ªtefan Comp. Culte, sport, turism, activitãþi culturale Inspector, Carmen Josan Vizat Control financiar-preventiv

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 iunie 2013 Anexã la Hotãrârea Consiliului Judeþean nr. 89/31.05.2013 TABEL CU VETERANII DE RÃZBOI DIN JUDEÞUL HUNEDOARA

Administratie 11

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 iunie 2013

Doi medici pentru sute de bolnavi

ermen nerespectat pentru deschiderea secþiei de îngrijiri paleative de la fostul spital de Boli Cronice din Petrila. În urmã cu o lunã de zile, primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel a declarat cã secþia de boli paleative ºi cea de boli cronice se vor deschide în vechea unitate spitaliceascã din localitate. Acestea vor funcþiona în subordinea Spitalului de Urgenþã din Petroºani, iar managerul unitãþii medicale spune cã în urmãtoarele zile se va încheia un contract cu Casa Judeþeanp de Asigurãri de sãnãtate, iar abia apoi se va ”tãia panglica”. ”În luna iunie trebuie sã se încheie toate demersurile pentru deschiderea celor

douã compartimente, cel de îngrijiri paleative ºi cel de cronici. S-au efectuat la nivelul clãdirii lucrãri de igienizare care trebuiau fãcute pentru a putea desfãºura activitatea în acea clãdire. S-au fãcut demersurile cãtre Direcþia Sanitarã pentru acordarea autorizaþiei de funcþionare care a fost primitã în cursul sãptãmânii trecute ºi în aceastã bazã cu

Casa de Asigurãri se va face contractul pentru a se putea începe activitatea”, a declarat managerul SUP, medicul Alin Vasilescu. La Petrila va funcþiona singura secþie de îngrijiri paleative din judeþul Hunedoara. Singurul medic oncolog va trata pacienþii cu astfel de nevoi. ”La nivelul celor douã compartimente la nivel de

TAE BO te ajutã sã slãbeºti ae Bo este o storia ultimã modã T I Tae Bo-ului în materie de exerciþii fizice, o combinaþie atractivã între aerobic, balet, box, dans hip-hop ºi antrenament cu greutãþi. Acest sport este benefic pentru circulaþia sanguinã, lucrând întreaga musculaturã a corpului, îmbunãtãþind echilibrul, coordonarea ºi mobilitatea.

Tae Bo este un set de exerciþii de aerobic creat de Billy Blanks, practicant de Tae Kwon. Numele de exerciþii Tae Bo vine de la o combinaþie dintre Tae Kwon ºi box. Blanks a explicat denumirea ºi printr-un acronim: Total Awareness Excellence Body Obedience. Primul set de exerciþii Tae Bo a fost creat în 1989 prin combinarea muzicii cu elemente din Tae Kwon

Do ºi exerciþii din antrenamentele de box pentru a alcãtui un program de lucrare a muºchilor în ritm susþinut.

ntrenamente Tae BO Tae Bo este unul dintre primele programe de “cardio boxing” care s-a bucurat de un success internaþional deosebit. Programele de exerciþii Tae Bo folosesc miºcãri preluate din artele marþiale într-un ritm extrem de rapid. În SUA acest sport este practicat de aproximativ 2 milioane de persoane. De asemenea, multe celebritãþi, printre care Paula Abdul, Pamela Anderson sau Shaquille O’Neal se antreneazã în Tae-Bo pentru a se menþine în formã. În timpul orelor de Tae Bo, este lucrat, practic, tot corpul prin combinaþiile de lovituri ºi miºcãri, sub îndrumarea instructorului ºi în ritmul muzicii. Modul de execuþie a exerciþiilor este conceput astfel încât impactul negativ asupra articulaþiilor sã fie minim ºi asupra muºchilor- maxim. Tehnicile de braþ

interne va fi doctorul Tecar care se va ocupa, iar pe partea de îngrijiri paleative înafarã de doctoriþa Mununar nu este altcineva. Nu existã evidente pânã în momentul de faþã, la îngrijiri paleative pot intra în discuþie pacienþi lucreazã cu umerii, cu probleme mai bicepsul, tricepsul, serioase de tratapieptul, iar cele de picior lucreazã muºchii ment care pot fi coapsei, ai gambei, dar fãcute mai dificil ºi abdomenul ºi fesierii. la domiciliu dar care pot fi ajutaþi Directa, uppercut-ul ºi în acest mod”, a croseul sunt cel mai mai spus sursa des folosite. citatã. Indiferent dacã eºti Edilii din Petrila începãtor sau te afli la încã sunt în un stadiu mai avansat, discuþii cu cei de în Tae Bo existã la SUP în ceea ce numeroase seturi de priveºte o posibilã exerciþii ºi combinaþii datã pentru pentru a oferi permadeschiderea nent diversitate ºi provocare. De aceea Club 3D Stage îþi oferã posibilitatea sã participi timp de o sãptãmânã la antrenamente Tae Bo alãturi de instructorul Dani Zeic ºi sã te decizi dacã îþi doreºti o siluetã de invidiat sau doar sã te menþii în formã. Pentru mai multe informaþii accesaþi pagina de facebook sau sunaþi la 0733 782433, 0760 615089, 0720 083319 PR. Manager Club 3D Stage Petronela Cerbu

secþiilor. ”Suntem în plinã campanie de igienizare a spitalului, zugrãvim, vopsim reparãm instalaþia electricã. Cred cã în aceastã sãptãmânã conducerea de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani împreunã cu primarul de la Petrila ºi cu cel de la Petroºani vor stabili ºi data exactã când va fi redeschis ºi spitalul, care de fapt va fi o secþie a spitalului din Petroºani”, a declarat viceprimarul oraºului Petrila, Vasile Jurca. Petrilenii sunt cei mai avantajaþi de aceastã mãsurã de a înfiinþa secþii externe ale spitalului din Petroºani. Oamenii spun cã nu vor mai fi nevoiþi sã facã naveta pânã la Petroºani. Monika BACIU

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 iunie 2013

Sãptãmâna europeanã a geoparcurilor, celebratã în Geoparcul dinozaurilor Þara Haþegului

eoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului marcheazã, în perioada 3-8 iunie 2013 , Sãptãmâna Europeanã a Geoparcurilor printr-o serie de evenimente derulate în Þara Haþegului ºi la Bucureºti, menite sã atragã atenþia opiniei publice asupra importanþei ºi frumuseþii acestui obiectiv din judeþul Hunedoara. Sãptãmâna Europeanã a Geoparcurilor este un eveniment desfãºurat concomitent în 39 de geoparcuri din Europa.

Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului le propune tuturor iubitorilor de ºtiinþã ºi naturã o serie de activitãþi ºtiinþifice, culturale, educaþionale ºi cu scop geoturisic pentru a-i familiariza cu conceptele de conservare ºi protejare a patrimoniului geologic ºi cultural de pe teritoriul sãu. Activitãþile vizeazã toate categoriile de vârstã, adresându-se atât copiilor cât ºi adulþilor. Astfel, copiii vor avea posibilitatea sã participe la lecþii în aer liber în care pot afla care sunt poveºtile de mii de ani pe care ni le transmit pietrele, ce înseamnã biodiversitatea, dar ºi la ateliere de creaþie având ca tematicã dinozaurii din Þara Haþegului. Totodatã, publicul larg este invitat sã participe la tururi ghidate gratuite

în cadrul expoziþiei cu fosile ºi reproduceri de dinozauri, deschisã la sediul Geoparcului Dinozaurilor din oraºul

Geologie ºi la Institutul Geologic al României, cu titlul: “Geologie ºi culturã în Geoparcul Dinozaurilor Þara

Haþeg, str. Libertãþii, nr. 9A. Pentru cã un geoparc cuprinde pe teritoriul sãu în primul rând valori geologice deosebite din punct de vedere ºtiinþific, dl. prof. univ. dr. Dan Grigorescu va susþine o serie de prezentãri ºtiinþifice la Muzeul de

Haþegului respectiv “Geoconservare în România: stadiu actual, mãsuri ºi proiecte de revitalizare”. Sãptãmâna Europeanã a Geoparcurilor este marcatã în 39 din cele 54 de geoparcuri din Europa prin evenimente organizate cu scopul de a familiariza ºi sensibiliza publicul pe teme privind importanþa geoparcurilor, geoconser-

varea ºi promovarea patrimoniului geologic prin intermediul activitãþilor ºtiinþifice, educaþionale ºi geoturistice. Evenimentele care marcheazã Sãptãmâna Europeanã a Geoparcurilor, în Geoparcul

Dinozaurilor Þara Haþegului, se vor desfãºura dupã urmãtorul program: Marþi, 4 iunie Poveºtile pietrelor lecþie în aer liber pentru copii între 7 ºi 12 ani la situl cu vulcani ºi fund de mare de la Densuº, începând cu ora 10.30. Participarea este liberã. Miercuri, 5 iunie Vizitã ghidatã la

expoziþia cu fosile ºi reproduceri de dinozauri din Þara Haþegului – sediul Geoparcului Dinozaurilor, din Haþeg, str. Libertãþii, nr.9A. Intrarea este liberã, iar sesiunile de ghidaj gratuit vor avea loc la orele: 12.00, 14.00, 16.00 ºi 18.00. Joi, 6 iunie DINOatelier de desen ºi modelaj, adresat copiilor cu vârste între 9 ºi 14 ani – sediul Geoparcului Dinozaurilor, din Haþeg, str. Libertãþii, nr.9A, începând cu ora 16.00. Participarea este liberã. Sâmbãtã, 8 iunie Dinozaurii pitici ºi biodiversitatea - lecþie în aer liber, Fâneþele cu Narcise de la Sãlaºu de Sus, începând cu ora 11.00. Participarea este liberã. Geoparcul Dinozaurilor este un parc natural ce cuprinde întreaga Þarã a Haþegului ºi care protejazã ºi valorificã natura ºi cultura acestui spaþiu. Geoparcul a fost declarat arie protejatã de interes naþional în 2004. Din

Hainy te învaþã sã gãteºti Salatã cu sfeclã ºi porumb

Ingrediente: 200gr de sfeclã roºie 100gr porumb fiert 150gr maionezã 200gr salatã verde Sare-piper Mod de preparare: Se spalã sfecla roºie foarte bine, se curãþã

anul 2005 geoparcul a fost acceptat în Reþeaua Europeanã a Geoparcurilor ºi în Reþeaua Globalã (sub egida UNESCO). Din anul 2007 are în interiorul sãu douã zone denumite „Situl StreiHaþeg” ºi „Culoarul Rusca Montanã – Þarcu - Retezat”, ca situri NATURA 2000, în vederea conservãrii habitatelor naturale ºi a speciilor de plante ºi animale sãlbatice de interes comunitar. Geoaprcul are un statut special datoritã gradului ridicat de locuire care implicã o preocupare deosebitã pentru dezvoltarea localã. Aceastã arie protejatã cuprinde elemente de interes geologic deosebit alãturi de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric ºi cultural. Factorul cheie care personalizeazã acest teritoriu este reprezentat de siturile cu resturi de dinozauri de vârstã Cretacic Superior. Dinozaurii pitici din Depresiunea Haþeg sunt unici în lume, importanþa ºtiinþificã ºi atractivitatea lor fiind sporitã prin descoperirile de cuiburi cu ouã ºi embrioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor ºi a unei reptile zburãtoare (Hatzegopteryx), din grupul pterosaurilor. de coajã ºi se taie cubuleþe mici. Salata verede se spalã bine ºi se taie în fâºii subþiri. Într-un bol de sticlã se aºeazã salata, sfecla roºie, boabele de porumb ºi se amestecã cu maionezã. Se poate adãuga sare ºi piper dupã gust.

POFTÃ BUNÃ! Chef de cuisine Restaurant 3D Aqua Hainalka Miclea

14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 iunie 2013

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Împreunã în Europa 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Interes general 17:40 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Studio sportiv 20:45 Fotbal amical: România - Trinidad Tobago

9:30 Poveºti sã mori de râs (r) 10:30 Dupã faptã ºi rãsplatã 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Copiii spun lucruri trãsnite 21:30 Camera de râs: Pranksters 21:45 Mondenii 22:15 Trãsniþii 23:00 Focus Monden 23:30 Dragul de Raymond 0:00 Cântãreþul de salsa

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Taxi Driver (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Profetul

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Butonul de panicã 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 ªtirile B1 18:00 ªtirile B1 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

10:15 11:15 11:30 12:30 13:00 13:05 14:00 14:15 15:15 15:25 15:30 16:30 17:30

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 De la nouã la cinci (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Crimã cu oglinzi 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Evadata 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI: New York 0:00 Evadata (r)

21 martie *** 20 aprilie Þineþi neaparat sã fiþi gospodar ºi se pare cã reuºiþi. Sunteþi într-o formã fizicã foarte bunã ºi aveþi ºanse sã terminaþi tot ce vã propuneþi. Nu vã certaþi cu partenerul de viaþã din cauza investiþiilor pentru casã! Aveþi rãbdare.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Dimineaþa simþiþi nevoia sã faceþi câteva schimbãri prin casã ºi aveþi ºanse sã vã descurcaþi. Trebuie sã alergaþi puþin ºi sã faceþi niºte cheltuieli. O rudã mai în vârstã se oferã sã vã ajute cu bani. Profitaþi de ocazie! Organizaþi-vã munca mai bine.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august În fine, aveþi resursele financiare pentru a face în casã schimbãrile pe care le visaþi. Pentru aceasta, trebuie sã mergeþi la cumpãrãturi împreunã cu partenerul de viaþã. Hotãrâþi-vã de acasã ce doriþi sã cumpãraþi. Odihniþi-vã mai mult!

Sunteþi hotãrât sã vã ocupaþi mai mult de problemele casnice. Dimineaþa aveþi ocazia sã cumpãraþi o casã la un preþ bun sau sã faceþi un schimb avantajos. Partenerul de viaþã vã susþine. Ascultaþi-vã intuiþia! 9:00 Digi Sport Expres 9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport 0:00 Judo Masculin 60, 66, 73 kg.

*** 21 mai

23 septembrie *** 22 octombrie

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Rosa Diamante (r) Teleshopping Dragostea învinge Reþeta de Acasã Doamne de poveste Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor

aprile

Ar fi bine sã acordaþi mai multã atenþie activitãþilor casnice, chiar dacã vã preocupã chestiunile de afaceri. La serviciu, intuiþia vã ajutã foarte mult, dar este indicat sã þineþi cont ºi de pãrerile colegilor.

9:15 Teleshopping 10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

Copiii vã apreciazã planurile de reamenajare a locuinþei, însã ar fi bine sã þineþi cont ºi de pãrerile partenerului de viaþã. Dupã-amiazã s-ar putea sã primiþi o veste proastã în legãturã cu o rudã ºi sã vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie.

23 august *** 22 septembrie Puteþi sã terminaþi o lucrare în casã, începutã acum câteva zile. O rudã mai în vârstã din familie vã ajutã financiar, însã încearcã sã vã impunã ideile sale. Evitaþi o ceartã care ar putea sã afecteze relaþiile de familie.

23 octombrie *** 22 noiembrie Dacã intenþionaþi sã faceþi schimbãri în casã, acum este momentul, pentru cã vã puteþi baza pe ajutorul celor din jur. Nu vã enervaþi dacã cineva din prea mult zel vã bate la cap cu tot felul de sfaturi.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Nu este recomandabil sã vã programaþi treburi importante, pentru cã pot surveni evenimente neprevãzute. Dimineaþa aveþi de alergat pentru a rezolva câteva probleme ale casei.

Este o zi favorabilã activitãþilor legate de cãmin ºi de afaceri. Acum este momentul sã vã puneþi ideile în practicã, mai ales cã beneficiaþi ºi de ajutorul familiei.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi hotãrât sã ieºiþi din tipare ºi începeþi o lucrare complexã, la care vã gândiþi de mult. Puteþi sã faceþi schimbãri importante în casã. De asemenea, faceþi câteva drumuri scurte, în interesul familiei.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Se pare cã aveþi problemele de naturã sentimentalã ºi nu este exclus sã deveniþi melancolic. Vã reveniþi dupã-amiazã, când vã dedicaþi activitãþilor casnice.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 iunie 2013

Anunþ

Municipiul Lupeni cu sediul în Lupeni, strada Revoluþiei, nr. 2, judeþul Hunedoara, cod fiscal 4375046, cod poºtal 335600, tel: 0254/ 560725, fax: 0254/560515, email: lupeni@petrosani.astral.ro , adresa internet (URL): www.lupeni.ro , organizeazã licitaþie publicã deschisã în vederea vânzãrii ca fier vechi a instalaþiei de transport pe cablu rezultatã în urma demontãrii activului

„Telescaun Straja”, respectiv: - 32 buc. stâlpi metalici de susþinere transport pe cablu în formã tronconicã din oþel cornier cu latura 100x100x50m/m, cu o greutate de 1700 kg./ buc. - 2 roþi de acþionare (plecare ºi întoarcere) , ambele cu o greutate de 5.000 kg. - contragreutãþi, cântãrind 3.000 kg. - 5.000 ml. de cablu de tracþiune flexibil cu inserþie, cu diametru de 20 m/m, cu o greutate de 4 kg/

ml. - scaune transport pe cablu din confecþie þeavã neagrã ºi cornier, fãrã suportul de ºipci din lemn esenþã tare, cântãrind 6.000 kg. Pentru participarea la licitaþie, ofertantul trebuie sã constituie garanþia de participare în valoare de 1250 lei în contul RO57TREZ36850 06XXX002503 deschis la

Trezoreria Petroºani sau direct la casieria Primãriei municipiului Lupeni ºi sã îndeplineascã condiþiile cerute în documentaþia de licitaþie. Preþul documentaþiei de licitaþie este de 50 lei ºi se va achita în contul RO20TREZ36850 04XXX002493 deschis la Trezoreria Petroºani sau direct, la casieria Primãriei municipiului Lupeni, de la adresa mai sus menþionatã. Criteriul care va fi aplicat pentru evaluarea ofertelor

Anunþ Municipiul Lupeni cu sediul în Lupeni, strada Revoluþiei, nr. 2, judeþul Hunedoara, cod fiscal 4375046, organizeazã licitaþie publicã deschisã cu strigare în vederea închirierii, pe termen de 5 (cinci) ani, a 2 (douã) parcele de teren aflate în domeniul public al municipiului Lupeni, situate în Piaþa Agroalimentarã „Cina” Lupeni, în vederea amplasãrii de chioºcuri, respectiv: - Parcela de teren nr. 6 în suprafaþã de 29,11 m2; - Parcela de teren nr. 9 în suprafaþã de 29,4 m2 . Pentru participare la licitaþie, ofertantul trebuie sã constituie garanþia de participare în valoare de 500 lei în contul RO57TREZ3685006XXX 002503 deschis la Trezoreria Petroºani sau direct la casieria Primãriei municipiului Lupeni ºi sã

este: nivelul preþului, respectiv preþul cel mai mare. Preþul de pornire la licitaþie este de 0,97 lei/ kg. conform raportului de evaluare nr. 11.501/ 18.10.2012 ºi al actului adiþional la raportul de evaluare, întocmit de Societatea Experþilor Tehnici „ Expet Cet” S.R.L. Deva. Ofertele redactate în limba românã vor fi depuse la sediul vânzãtorului pânã în data de 25.06.2013 ora 0900, la Registratura

îndeplineascã condiþiile cerute în documentaþia de atribuire. Preþul documentaþiei de atribuire este de 50 lei ºi se va achita în contul RO20TREZ3685004XXX 002493 deschis la Trezoreria Petroºani sau direct, la casieria Primãriei municipiului Lupeni, de la adresa mai sus menþionatã. Criteriul care va fi aplicat pentru desemnarea câºtigãtorilor va fi nivelul preþului. Preþul de pornire la licitaþie este de 2,25 euro / m2 / lunã, conform Hotãrârii Consiliului Local nr. 27/ 2013 . Documentele care atestã eligibilitatea ofertanþilor vor fi depuse la sediul instituþiei pânã în data de 25.06.2013 ora 900, la Registratura Primãriei municipiului Lupeni. Licitaþia publicã va avea loc în data 25.06.2013 ora 1200 la sediul Primãriei municipiului

Primãriei municipiului Lupeni. Deschiderea ofertelor va avea loc în data de 25.06.2013 ora 1000 la sediul Primãriei municipiului Lupeni, în sala de ºedinþe a Consiliului local. Documentaþia de licitaþie poate fi procuratã de la sediul vânzãtorului la Biroul achiziþii, investiþii, lucrãri, patrimoniu, iar relaþii suplimentare se pot obþine la telefon 0254 – 560725, 560504, interior 213. Primar, Cornel RESMERIÞÃ

Lupeni, în sala de ºedinþe a Consiliului local. Documentaþia de licitaþie poate fi procuratã de la sediul locatorului, la Biroul achiziþii, investiþii, lucrãri, patrimoniu, iar relaþii suplimentare se pot obþine la telefon 0254 – 560725, 560504, interior 213. Primar, Cornel RESMERIÞÃ

Restricþii apã Lupeni, între orele 10,00 - 15,30. Zona afectatã cartier Braia. Motivul restricþiei - anulare branºament Aleea Liliacului, zona pieþei agroalimentare. Mulþumim pentru înþelegere. Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani este alãturi de domnul preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara Ioan Mircea MOLOÞ în greaua încercare pricinuitã de trecerea în nefiinþã a iubitei sale mame. Dumnezeu sã o ierte ºi sã o odihneascã în pace! Colectivul S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani este alãturi de domnul Mircea Ioan MOLOÞ în marea durere pricinuitã de plecarea spre o lume mai dreaptã a bunei sale mame care l-a cãlãuzit în viaþã cu multã dragoste ºi înþelepciune. Sincere condoleanþe familiei îndurerate! Cu compasiune ºi cu un gând de mângâiere suntem alãturi de familia greu încercatã de plecarea spre lumea celor drepþi a celei care a fost OCTAVIA ANA MOLOÞ Dumnezeu sã o aºeze în loc luminat ºi sã o aibã în pace! Familia Costel AVRAM Organizaþiile P.N.L. din Valea Jiului sunt alãturi de domnul preºedinte Ioan Mircea MOLOÞ în greaua încercare pricinuitã de trecerea în nefiinþã a mamei sale. Sincere condoleanþe familiei îndurerate!

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 iunie 2013

Regulament pentru vizitarea monumentului din munþii Orãºtiei

etãþile dacice din Munþii Orãºtiei reprezintã obiective de interes naþional înscrise în Lista patrimoniului UNESCO. Monumentele istorice au fost preluate în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara, drept pentru care, conservarea ºi restaurarea lor, precum ºi dezvoltarea durabilã a întregii zone în care sunt amplasate acestea, reprezintã o prioritate. Monika BACIU Monumentul de la Sarmizegetusa Regia Grãdiºtea de Munte ilustreazã una dintre cele mai semnificative perioade din istoria anticã a României. Consilierii judeþeni au aprobat regulamentul pentru funcþionarea acestui sit arheologic. Astfel, accesul turiºtilor în interiorul sitului arheologic este permis

numai prin locurile ºi pe traseele stabilite ºi marcate. Mai mult decât atât, a fost impus ºi un program de vizitare. Vizitarea monumentului de la Sarmizegetusa Regia se face zilnic între orele 8 ºi 20 în perioada 1 mai – 30 septembrie, în perioada 1 martie – 30 aprilie ºi 1 octombrie ºi 30

noiembrie turiºtii pot vizita ruinele între

orele 9 ºi 18. Accesul turiºtilor în incinta sitului arheologic este interzisã în perioada 1 decembrie – 28 februarie, aici derulându-se lucrãri de întreþinere. Folosirea în scop comercial a imaginilor fotografiate sau filmate în monument indife-

ondiþii ºi pentru manifestãrile publice În cadrul regulamentului aprobat de consilierii judeþeni, organizarea de adunãri publice, manifestãri de

Ziua Mediului, celebreazã pãdurile

nul acesta Ziua Internaþionalã a Mediului are ca temã pãdurea. Celebratã în fiecare an pe 5 iunie, este una din principale acþiuni prin care Organizaþia Naþiunilor Unite stimuleazã conºtientizarea la nivel mondial asupra mediului ºi doreºte îmbunãtãþirea metodelor de a acþiona în favoarea acestuia. Diana MITRACHE Ideea acestei zile este de a aduce cât mai aproape de oameni problemele de mediu. Tema de anul acesta “Pãdurile - Natura la dispoziþia voastrã” atrage atenþia asupra funcþiilor vitale pe care le are pãdurea în viaþa noastrã ºi faptul cã suprafatele forestiere, care ocupã o treime din masa terestrã,

Parcul de la poalele Cetãþii Devei a fost redeschis

arcul Cetate din Deva a fost redeschis. Administraþia localã din Deva a redeschis, sâmbãtã, Parcul Cetate din localitate. Dupã ce timp de un an de zile aici au avut loc lucrãri de reabilitare. Monika BACIU “Valoarea totalã a lucrãrilor se ridicã la 5,47 milioane lei, din care 4,23

milioane lei reprezintã finanþarea nerambursabilã, iar diferenþa este contribuþia localã”, a declarat primarul municipiului Deva, Petru

rent de suport, nu este permisã decât cu acordul prealabil al Administraþiei monumentului ºi al Ministerului Culturii ºi Patrimoniului Naþional prin Direcþia Judeþeanã Pentru Culturã ºi Patrimoniu Naþional Hunedoara, în condiþiile prevederilor legislative în vigoare.

Mãrginean. Parcul Cetate, un simbol pentru municipiul Deva a fost reabilitat cu fonduri europene. Aici s-au realizat mai multe lucrãri de investiþii, iar arborii bãtrâni de secole au fost pãstraþi. O parte din aceºti arbori fac parte din specii rare. În cadrul proiectului de investiþii a fost realizatã o fântânã artezianã ºi o filigorie. Totodatã au fost amenajate locuri de petrecere a timpului liber ºi s-a realizat un grup sanitar.

trebuie protejate. Statistic, 1,6 miliarde de oameni depind de pãduri pentru traiul lor. În toatã lumea s-au organizat acþiuni pe aceastã temã. Specialiºtii susþin cã Ziua Mediului este momentul perfect de a reflecta cu privire la ceea ce facem pentru a ajuta la protejarea

orice naturã, activitãþi culturale, sportive sau de orice fel în interiorul monumentului se face numai cu aprobarea Administraþiei monumentului Sarmizegetusa Regia ºi a Ministerului Culturii avizatã de Institutul Patrimoniului Naþional prin Direcþia Judeþeanã Pentru Culturã ºi Patrimoniu Naþional Hunedoara, în condiþiile prevederilor legislative în vigoare. Vizitatorii care nu respectã regulamentul aprobat de Consiliul Judeþean Hunedoara pot fi sancþionaþi cu sume cuprinse între 100 ºi 2000 de lei.

mediului. Mii de copaci iau drumul spre vale, îmbarcaþi în camioane, iar la fiecare control, responsabilii de la mediu gãsesc nereguli. Tocmai de aceea, în 2013, accentul se pune pe protejarea pãdurilor ºi pe conºtientizarea importanþei copacilor.