Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 397

Cronica Vãii Jiului Vineri, 28 Iunie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Debranºãri în “Sãrãcie”

ªi sãraci ºi cu pretenþii....

Consilierii din Uricani s-au opus unui investitor

>>> PAGINA PAGINA A 3-A

Posibilã întrerupere a activitãþii miniere din Valea Jiului

eprezentanþii Sindicatului Huila au primit rãspuns la scrisoarea adresatã primului-ministru al României Victor Ponta.

>>> PAGINA PAGINA A 10-A Situaþie îngrijorãtoare

Mineritul în suferinþã ar putea îmbolnãvi întregul organism energetic ituaþia mineritului din S Valea Jiului stârneºte îngrijorare. Comenzile diminuate drastic ºi preþul scãzut al huilei ar putea afecta pe termen lung activitatea extractivã, dupã cum spun cunoscãtorii fenomenului.

>>> PAGINA PAGINA A 11-A

proape jumãtate din populaþia celui mai sãrac cartier al municipiului Petroºani, Saºa, a rãmas fãrã apã potabilã din cauza datoriilor foarte mari înregistrate cãtre operatorul de apã ºi canal, ApaServ Valea Jiului SA. >>> PAGINA A 5-A

Turism istoric, cunoscut doar ”în cãrþile de istorie” >>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 iunie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic –

Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 iunie 2013

raºul Uricani a pierdut încã o posibilitate de a se dezvolta. Vina e a consilierilor locali care s-au abþinut atunci când au fost puºi sã voteze proiectul de hotãrâre prin care o fostã clãdire a minei Valea de Brazi ar fi devenit fabricã de termopane. Nici primarul nu e scutit de vinã, ºi asta din cauzã cã nu a documentat corect proiectul de hotãrâre. A vrut sã facã o fabricã într-o clãdire ce stã sã fie demolatã, dar a fost refuzat de consilierii din Uricani. Vorbim despre un om de afaceri român, care se asociase cu un italian ºi care voia sã creeze 50 de locuri de muncã într-o fabricã. Numai cã nimeni din consiliul local nu l-a vãzut pe acest investitor ºi nici nu a auzit de el, iar redevenþa pentru o clãdire uriaºã pãrea dubioasã. Proiectul de hotãrâre, însã, nu a fost nici mãcar amânat, iar consilierii nu vor avea ocazia sã vadã cine era acest investitor „misterios”, în timp ce localnicii sunt nevoiþi sã-ºi caute

Actualitate 3

ªi sãraci ºi cu pretenþii....

Consilierii din Uricani

s-au opus unui investitor la cârciumã. Nu înþeleg nici atitudinea altora, care au venit cu amendamente, legate de faptul cã, dacã omul nu face nimic timp de doi an, sau un an jumate, atunci sã îi reziliem contractul. E de neînþeles”, spune Buhãescu. Consilierii spun, însã, cã au cerut precizãri în timpul ºedinþei de consiliu ºi au gãsit nereguli referitoare la cadrul legal, însã, nu au fost lãmuriþi ºi, la vot s-au abþinut. „Proiectul de hotãrâre nu era clar de lucru în alte pãrþi ºi sã îndure sãrãcia. Singurul lucru care se ºtie despre potenþialul investitor, a fost trecut în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre. Acolo, primarul precizeazã cã a primit o solicitare din partea doamnei Chiru Ionica, în calitate de administrator al unei firme cu sediul la Lupeni. „Nu ºtim cine este acest om, ce a fãcut el în Italia ºi ce va face

Bãtãuº reþinut de poliþiºti

n tânãr în vârstã de 25 de ani riscã ani grei de închisoare dupã ce a stâlcit în bãtaie un alt bãrbat cu care s-a certat ºi care are nevoie de mai bine de o lunã de zile de spitalizare pentru a-ºi reveni. Bãtãuºul a fost prins de poliþiºtii din Haþeg la câteva zile dupã ce a comis fapta. „În data de 26.06.2013,

acum la noi. Nimeni nu ni l-a prezentat, iar redevenþa de 50.000 de lei pe an nu ni s-a pãrut fireascã. Am fi vrut sã îl cunoaºtem pe acest om”, spune Daniel Moraru, consilier local ce s-a abþinut la vot. Primarul Dãnuþ Buhãescu vine acum ºi spune cã a rãmas stupefiat, când a vãzut cã chiar ºi oamenii lui din USL s-au speriat ºi s-au abþinut la vot. Asta în condiþiile în care era

poliþiºtii Secþiei de Poliþie Ruralã Haþeg l-au identificat pe Marcel P., de 25 de ani, din comuna Râu de Mori, faþã de care s-a dispus începerea urmãririi penale pentru sãvârºirea infracþiunii de vãtãmare corporalã. În urma probatoriului administrat, poliþiºtii au stabilit cã

formulat. ªase din cei 15 consilieri ne-am abþinut din acest motiv. Existau o serie de neconcordanþe pe care primarul nu le-a putut lãmuri, iar dacã trecea, proiectul ar fi putut fi respins la Prefecturã”, a mai precizat consilierul Daniel Moraru. Buhãescu spune acum cã acel investitor s-a supãrat ºi a plecat ºi cã oraºul a rãmas la fel de sãrac,cu o clãdire pentru care nu poate plãti pazã ºi care e un adevãrat pericol pentru oricine se aventureazã. Asta cu atât maimult cu cât doi copii ºi-au pierdut viaþa, dupã ce s-au jucat în preajma unor astfel de clãdiri pãrãsite. Diana MITRACHE

nevoie de douã treimi din votul aleºilor locali, pentru o clãdire de patrimoniu. „USL are la Uricani majoritatea necesarã, dar consilierul liberal Pavel Ion, care poate s-a supãrat cã nu i-am dat o pãºune fãrã licitaþie, s-a abþinut ºi el. Nu a votat nici Costel Stancu, de la PP-DD, deºi cred cã din cei 50 de oameni care ar fi lucrat acolo la fabricã, o parte mergeau ºi îi fãceau vânzare ºi la el

suspectul, în data de 21.06.2013, în urma unui conflict spontan, i-a aplicat mai multe lovituri unui alt bãrbat, provocându-i leziuni care necesitã, pentru vindecare, 40-45 de zile de îngrijiri medicale”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Tânãrul a fost reþinut ieri de poliþiºti ºi prezentat Parchetului de pe lângã Judecãtoria Haþeg cu propunerea de arestare preventivã. Maximilian GÂNJU

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

4 Actualitate

ai bine sã ne împãcãm, înainte sã ne judecãm!. Cam acesta este scopul campaniei „Medierea este un drept” ce se desfãºoarã în aceste zilela Petroºani. Asta pentru cãsãlilie de judecatãsunt arhipline de oameni care aºteaptã rândul într-un proces, iar de cele maimulte ori avocaþii îndeamnã pãrþile sã se împace. Tocmai de aceea, pentru a descongestiona activitatea în sala de judecatã, pentru a evita un proces lung ºi nefolositor, mediatorii încearcã sã-i convingã pe

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 iunie 2013

Campanie pentru mediere la Petroºani

oameni sã mai încerce o etapã, înaintea judecãtoriei. „Este o modalitate prin

care, practic, se încearcã se aducã pãrþile în faþa unui mediator, o terþã persoanã, care, în condiþii de imparþialitate, încearcã sã îi aducã pe cei din cele douã pãrþi la un numitor comun. Practic, nu trebuie neapãrat sã fii de specialitate jurist,

doar sã înþelegi niºte tehnici de comunicare ºi sã îi aduci pe cei din cele douã pãrþi la un numitor comun”, a precizat unul dintre cei care au demarat campania în Petroºani. Oamenii au primit pliante ºi li s-a spus cum e mai bine sã îºi încheie conflictele, înainte de a ajunge în instanþã. „E mai bine, zic eu, care nu am avut deaface cu sala de judecatã ºi cred cã nimeni nu îºi doreºte sã ajungã acolo”, a declarat unul dintre oamenii care a vrut sã fie informat despre aceastã procedurã. „ªi aºa sunt mulþi în sãlile de judecatã ºi se stã luni de zile sã afli adevãrul. Aºa, dacã reuºim sã ne împãcãm, e mai bine”, spune un alt bãrbat. Acþiunea s-a desfãºurat în

centrul municipiului Petroºani, iar mediatorii au ieºit ei înºiºi în stradã. „Ne dorim sã familiarizãm persoanele din Valea Jiului cu beneficiile pe care le are medierea, ca ºi o mãsurã alternativã la instanþã. Iniþiatorii sunt cei din Consiliul de Mediere Bucureºti ºi noi facem aceastã campanie în Valea Jiului”, a precizat Radu Alexandroiu, mediator din Petroºani. Din pliantele împrãþite pe strãzi, oamenii au putut afla cine sunt mediatorii, ce fac ei ºi cum pot aplana un conflict între douã pãrþi, cum îºi pot alege mediatorul ºi ce se petrece în timpul unei ºedinþe de mediere, dar ºi care este rãspunderea mediatorului. Diana MITRACHE

Divorþurile sunt mai scumpe

ei care doresc sã renunþe la statutul de om cãsãtorit o pot face, ºi în acest an, la primãrie, acolo unde soþii îºi pot spune „adio” ceva mai rapid. Mai rapid, dar nu ºi mai ieftin deoarece recent, tarifele pentru desfacerea pe cale administrativã a unei cãsãtorii au fost majorate. Inclusiv în Petroºani unde, în prezent, taxa a fost stabilitã la 500 de lei, comparativ cu 200 de lei, valabilã pânã nu demult. În acest caz, principala condiþie este ca soþii sã nu aibã copii minori. Pentru divorþurile administrative se depune o cerere la primãrie, se aºteaptã 30

de zile (termen în care soþii se pot rãzgândi, sau nu) iar apoi aceºtia sunt aºteptaþi sã se prezinte la ofiþerul de stare civilã, la data programatã pentru desfacerea cãsãtoriei. Dacã în anul 1989, în

Petroºani, au fost înregistrate 115 divorþuri, anul trecut numãrul acestora a crescut pânã la 198. Dintre acestea, 32 au fost efectuate la primãrie, iar celelalte la Judecãtorie. Mir cea NISTOR

PROGRAM TV - Vineri, 28 iunie 2013 16:00 La Zi - cu Adina Risipitu 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 iunie 2013

Debranºãri în “Sãrãcie” P

tre, identificarea rãu – platnicilor, identificarea branºamentelor ilegale, acþiuni care conduc la recuperarea creanþelor.

echipele ApaServ Valea Jiului SA care au fost joi dimineaþa în cartierul Saºa din Petroºani într-o nouã acþiune de debranºare a rãu-platnicilor. “Am fãcut citiri de apome-

În procent de aproximatiov 30% oamenii au înþeles ºi încheie angajament de platã, care nu au înþeles ºi refuzã plata ºi sã discute cu noi am trecut la debranºarea de la

serviciul efectuat de noi. Avem 22 de familii, care au o restanþã de aproximativ 29.000 de lei”, a declarat Cristian Ionicã, ºef Departament Producþie la ApaServ Valea Jiului SA.

rea sãraci ca sã plãteascã

În total, în cartierul Saºa sunt 54 de abonaþi, majoritatea oameni sãraci, fãrã nicio sursã de venit sau cu pensii atât de mici încât, spun ei, nu le ajung sã plãteascã ºi utilitãþile. “Am 300 de lei pensie ºi o grãmadã de boli. Nu are cine sã mã ajute, cã nu am pe nimeni cu mine în casã, în afarã de o pisicã ºi un câine. Numai medicamentele mã costã 200 de lei, cã am cu inima, am paralizie, tensiune mare, diabet”, a spus o localnicã de 76 de ani. Din fericire, femeia nu a rãmas fãrã apã, pentru cã avea o datorie de circa 80 de lei, din care 30 de lei a achitat pe loc. Alþii, în schimb, nu au fost al fel de norocoºi, pentru cã facturile neachitate

se cifrau la sute sau chiar mii de lei, iar alþii au fost prinºi cu branºamemnte ilegale, care le asigurau apa potabilã deºi figurau ca debranºaþi. Cei mai mulþi localnici din Saºa spun cã i-ar ajuta dacã ar primi ajutor de la Primãrie, sub formã de subvenþie pentru apa potabilã, însã pentru

unii acest lucru este imposibil, pentru cã nu au acte de proprietate pe terenurile unde locuiesc. Acþiunile de acest fel vor continua în toatã Valea Jiului, astfel încât operatorul de apã ºi canal sã îºi poatã recupera creanþele. Car men COSMAN

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 iunie 2013

Monica Macovei acuzã USL cã lucreazã grãbit la lichidarea luptei anticorupþie

uroparlamentarul Monica Macovei, fost ministru al Justiþiei, acuzã PSD ºi PNL cã vor sã lichideze lupta anticorupþie. Macovei atarge atenþia asupra unor fapte petrecute recent care ar indica faptul cã, dacã nu pot schimba judecãtorii ºi procurorii profesioniºti, oneºti ºi curajoºi, schimba legile dupã care lucreazã. Carmen COSMAN Monica Macovei a explicat cã liderii USL „schimba Codul de procedura penalã ilegal ºi pe o uºa dosnicã, adicã prin modificarea Legii de aplicare a Codului de Procedura penalã. Legea de aplicare a Codului de procedura penalã nu poate modifica, adãuga, elimina texte din Codul de procedura penalã deja adoptat. Legea de aplicare trebuie sã prevadã numai cum se aplicã Codul. Dar mulþi parlamentari au început sã îºi bage mîinile pînã la coate în Legea de aplicare a Codului de Procedura Penalã ca sã schimbe ce nu au putut schimba în Cod, în încercarea disperatã de a lega mainele justiþiei”. În ceea ce priveºte dovezile aduse în sprijinul afirmaþiilor sale, Macovei susþine cã în Camera Deputaþilor, deputatul PSD Florin Iordache a vrut un amendament prin care sã elimine folosirea interceptãrilor obþinute

pe baza autorizaþiilor emise în domeniul siguranþei naþionale în dosare de corupþie, fraudã, omor, viol etc. „În prezent, în România, ca ºi în alte state democratice, dacã pe baza unui mandat de siguranþa naþionalã se fac interceptãri din care rezultã ºi, de exemplu, comiterea unor fapte de corupþie, acestea sunt folosite ca probe de procurorii anticorupþie ºi de judecãtori. Însã deputatul PSD Iordache vrea ca procurorii ºi judecãtorii sã nu mai poatã folosi aceste probe, deºi ele sînt obþinute în mod legal. Nu este prima oarã cînd deputatul PSD Iordache încearcã sã îngreuneze cît mai mult anchetarea ºi judecarea faptelor de corupþie”, spune Macovei. Pe de altã parte, aceasta susþine cã senatorul PNL Tudor Chiuariu vrea ca în Legea de aplicare a Codului de procedura penalã sã schimbe textul astfel încît procurorul sã nu mai aibã decizia finalã

pentru trimiterea în judecatã a persoanelor cercetate. „Chiuariu vrea ca « judecãtorul de camera preliminarã » sã verifice nu doar legalitatea probelor strînse de procuror la dosar, ci ºi “aparenþa de temeinicie a trimiterii în judecatã” dispusã de procuror, ceea ce echivaleazã cu decizia dacã procurorul poate sau nu sã trimitã pe X în judecatã. Este inacceptabil sã iei procurorilor decizia de trimitere de în judecatã, aceasta fiind practica stabilã ºi folositã în statele democrate. Judecãtorul decide în proces asupra vinovãþiei sau nevinovãþiei, dar nu trebuie sã decidã dacã procurorii îl trimit sau nu în judecatã pe X. Dacã ne luãm dupã Chiuariu, pupilul inculpatului Fenechiu care iubeºte justiþia care sãrea în ochi, procurorii îºi pierd rolul esenþial din orice stat democratic, acela de a decide, în numele societãþii, cine este trimis în judecatã pen-

Ultima probã la Evaluarea Naþionalã

valuarea Naþionalã s-a încheiat cu proba de la Matematicã, cea mai aºteptatã ºi consideratã de elevi a fi cea mai dificilã. Profesorii i-au sfãtuit pe elevi sã fie foarte atenþi la cerinþe ca sã nu se încurce la cele mai uºoare probleme unde ar fi putut obþine cu uºurinþã punctajul maxim. Luiza ANDRONACHE “Am avut un numãr de 3518 elevi înscriºi la proba la matematicã. Sâmbãtã se vor

afiºa rezultatele parþiale, dupã care urmeazã contestaþiile, iar în data de 3 afiºarea rezultatelor finale”, a declarat Marta Mate, purtãtor de

tru încãlcarea legii penale. În plus, este inadmisibil ca prin Legea de aplicare a Codului de Procedura penalã sã modifici substanþial Codul de procedura penalã. Deputatul PSD Iordache ºi senatorul PNL Chiuariu ºi cei care au votat „pentru” propunerile lor au demonstrat încã o datã ca legea nu existã pentru ei, deºi rolul lor în Parlament este tocmai respectarea legii, iar Codul de Procedura Penalã a fost adoptat deja prin lege. Pe uºi dosnice ºi ilegale, aceºtia încearcã sã modifice legi deja adoptate ca sã îºi scape colegii ºi prietenii de rãspunderea penalã. Votarea modificãrilor la Legea de aplicare a Codului de procedura penalã a fost amînatã pentru sesiunea extraordinarã de sãptãmîna viitoare, însã promovarea amendamentelor Iordache ºi Chiuariu sunt o încercare evidenþã de a bloca sau diminua competentele procurorilor ºi judecãtorilor, cu sãgeþi otrãvite îndreptate direct spre procurorii anticorupþie ºi anticrima organizatã ºi spre judecãtorii care judecã aceste dosare”, susþine europarlamentarul. Monica Macovei mai spune,

cuvânt I.ª.J. Hunedoara. ªi elevii care au terminat clasa a XII-a sunt în febra examenelor. Ultima probã oralã de la Bacalaureatul din 2013 se va încheia maine, 28 iunie. De sãptãmâna viitoare, candidaþii trec la examenele scrise: prima probã, de la Românã, are loc luni, 1 iulie. Urmeazã marþi limba maternã, pe 3 iulie proba obligatorie a profilului, iar pe 5 iulie proba opþionalã. Rezultatele finale se vor afiºa pe 12 iulie.

într-o declaraþie politicã, ºi cã „atacurile vin din toate pãrþile. Guvernul Ponta a emis o Ordonanþã de Urgenþã prin care stabileºte cã Direcþia Naþionala Anticorupþie (DNA) va mai putea cerceta infracþiuni vamale ºi de evaziune doar dacã prejudiciile sunt mai mari decît echivalentul în lei a 1 milion de euro. Altfel spus, infracþiunile cu daune sub un milion de euro nu mai intra în atribuþiile procurorilor anticorupþie, pragul fiind suficient de ridicat încît sã permitã vameºilor ºi evazioniºtilor prinºi cu infracþiuni unde prejudiciul este “pînã la un million de euro” sã scape de anchetele DNA. OUG a fost deja publicatã în Monitorul Oficial, adicã a intrat în vigoare ºi se aplicã

începînd de ieri. Pe scurt, USL se grãbeºte sã « cureþe » legile ºi sã îºi scape membrii ºi prietenii de dosarele de corupþie, fraudã, spãlare de bani, trafic ºi alte infracþiuni. Cred cã acesta este obiectivul principal al guvernãrii USL: sã opreascã justiþia sã îi judece ºi condamne, dupã 9 ani în care aceasta a fost liberã, iar politicieni ºi oameni de afaceri au ajuns la închisoare pe baza legii. Adicã, dacã nu putem schimba judecãtorii ºi procurorii profesioniºti, oneºti ºi curajoºi, schimbãm legile dupã care lucreazã: noi înfrîngem justiþia pentru cã putem schimba legile ca sã ne scãpãm. De ce ? Pentru cã putem !”, susþine europarlamentarul.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 iunie 2013

Alte veºti proaste pentru Alin Simota A

n afara problemelor cu justiþia, afaceristul controversat din Valea Jiului, ar putea pierde ºi baza sportivã unde juca echipa de fotbal Jiul Petroºani.

Municipalitatea, proprietara de drept a bazei, analizeazã posibilitatea de a-ºi recupera stadionul înainte de 2015, datã la care expirã contractul de asociere cu Simota. Juriºtii Primãriei Petroºani trebuie sã gãseascã portiþele legale prin care sã recupereze stadionul localitãþii din mâinile afaceristului Alin Simota, aflat în prezent în arest preventiv. Municipalitatea a încheiat un contract de comodat cu Asociaþia Sportivã Jiul Petroºani, patronatã de controversatul afacerist, act ce expirã abia în anul 2015. Numai cã, Simota nu ºi-a onorat toate obligaþiile din contract ºi a retras echipa de fotbal fanion a Vãii Jiului din campionat. Nici alte activitãþi

sportive nu s-au mai þinut pe stadionul Jiul, iar planurile afaceristului de a face o aºa-zisã academie de fotbal, par eºuate. Cum baza se va degrada fãrã o întreþinere corespunzãtoare, iar scopul concesiunii nu mai existã, edilii vor rezilierea contractului. „În contractul de comodat sunt stipulate clar condiþiile, acum se analizeazã posibilitatea de a lua baza sportivã înapoi. Cert este cã va fi nevoie de o decizie judecãtoreascã în acest

Soluþie comunã pentru o termoficare de calitate

ncepând cu iarna viitoare, prin crearea unei Asociaþii de Dezvoltare Intercomunitarã pe termoficare la nivel de Valea Jiului, este posibil ca beneficiarii sã plãteascã mai puþini bani la cãldurã, iar furnizarea agentului termic sã se facã mai prompt ºi mai calitativ.

“S-au dat hotãrârile de consiliu pentru înfiinþarea acestei asociaþii de dezvoltare intercomunitarã Termoficare Valea Jiului ºi urmeazã ca în cel mai scurt timp, consiliile locale din cele patru localitãþi, Petroºani, Lupeni, Vulcan ºi Aninoasa sã facã studiile de oportunitate pentru a concesiona acest serviciu de termoficare, dupã care începe procedura de licitaþie ”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Primãriile din Valea Jiului trebuie sã acþioneze repede ºi sã termine toate demersurile, pentru ca din aceastã iarnã furnizarea cãldurii sã se poatã face direct cãtre consumator,

fãrã intermediar, aºa cum a fost pânã acum. „Dacã nu ne miºcãm foarte repede, s-ar putea sã nu reuºim anul acesta. Noi trebuie sã facem toate procedurile pânã la 1 septembrie. În momentul când furnizarea agentului termic se va face de cãtre o singurã firmã pe toatã Valea Jiului, atunci beneficiile are fi altele, în sensul cã investiþiile s-ar putea face mult mai mari ca valoare în sistemul de încãlzire centralizat. Asta pe de-o parte, iar pe de alta ar o siguranþã pentru Termocentrala Paroºeni cã are unde sã desfacã aceastã producþie de agent termic, ceea ce înseamnã ºi o utilizare a cãrbunelui în mod sigur pentru încãlzirea centralizatã, pentru cã

în acest moment, Termocentrala Paroºeni are contracte cu societãþile de distribuire din fiecare oraº, dar nu poate sã-ºi estimeze investiþiile decât punctual, pe un an de zile sau pe doi. Dar, odatã cu aceastã asociaþie, ar putea sã-ºi facã un plan de investiþii pe cel puþin 10 ani”, a mai declarat Tiberiu Iacob Ridzi, Crearea acestei asociaþii eliminã firmele de termoficare din Valea Jiului, cele mai multe în insolvenþã. Cea de la Petroºani are probleme financiare, fiind în insolvenþã de anul trecut, iar firma de la Lupeni, Edil Urban, la fel, plus cã are restanþe salariale cãtre angajaþi ºi datorii mari, greu de acoperit. Luiza ANDRONACHE

sens”, a explicat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob-Ridzi. Contractul de comodat a fost încheiat în 23.03. 2005 pe o perioadã de 10 ani ºi prevede ca Asociaþia „Club Sportiv Jiul Petroºani” sã desfãºoare activitãþi sportive”, însã aceastã ambiguitate ar putea face mai grea decât se crede recuperarea bazei sportive. Asta pentru cã ºi un tenis cu piciorul ori câteva ture de pistã înseamnã sport.

driblat cum a vrut

Sub o formã sau alta, clubul de fotbal al lui Alin Simota a tocat sute de mii de lei din bugetul municipiului Petroºani, iar rezultatele s-au lãsat aºteptate. Din anul 2004 ºi pânã în 2013, mai mult de 500.000 de lei au fost alocaþi cãtre Alin Simota pentru ca localitatea sã aibã o echipã de fotbal cu care sã se mândreascã. Maximilian GÂNJU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 iunie 2013

”Mã simt ºi eu acum ca nemþii pe care îi admiram cândva”

”D

a, ºi eu vedeam înainte de 1989, pensionarii nemþi, care veneau la noi la Mare. Aveau aºa un aer de oameni mulþumiþi, de oameni care se respectã ºi care sunt respectaþi... Mã simt ºi eu acum ca nemþii pe care îi admiram cândva” – Viorica Lucreþia Cheþa, profesor pensionar, Petrila. Cine nu priveºte cu admiraþie þinuta relaxatã, cu nobleþea care o dã uneori vârsta dupã o viaþã demnã ºi mulþumirea lucrului bine fãcut, a oamenilor în vârstã veniþi în vacanþe din þãri strãine, în România? Comparând cu unii pensionari din Valea Jiului, mãcinaþi de boli, de necazurile vieþii, de umilinþa unui sistem prost fãcut, te întrebi de ce aceºtia nu au dreptul sã se bucure de aceastã perioadã, ultima înainte de apus...

ªi totuºi existã minþi deschise, care au înþeles sã se organizeze, sã se rupã de aºa-zisul sistem, ºi sã ofere... Colectivul Casei Pensionarilor CAR din Petrila a demarat seria excursiilor ºi a schimburilor de experienþã cu alte Case de gen din þarã. Ultima ieºire, alãturi de colegii din Haþeg, le-a purtat paºii la Recaº, unde cei 40 de excursioniºti au parcurs tot procesul tehnologic al vestitelor vinuri – de la podgorie, pânã la Timiºoara, la

liniile de îmbuteliere -, au vizitata vinotecile, cramele, ºi-au achiziþionat butelii personalizate etc., etc. ”Acolo, doi localnici ºi un londonez au fãcut minuni. Este o activitate care nu a fost distrusã de vremuri ºi oameni. Este atestatã de prin 1447, iar cei de acolo au ºi un fel de muzeu, un respect pentru istoria lor. Au expuse utilaje vechi, de preparare a vinului de pe vremea austriecilor. Pe lângã faptul cã ai ce vedea acolo, ar putea fi folositã o formã de a îmbina utilul cu plãcutul. Sã culegi cu mâna ta

strugurii, sã guºti mustul... Este minunat!” – a povestit Martin Borºa, preºedinte, activ ºi cu multe idei, al Casei Pensionarilor. ªi ce credeþi cã au mai fãcut pensionarii Petrilei ºi Haþegului? Exact ca occidentalii, au vãzut un filme 3D, în Timiºoara, ºi pentru cã era caniculã, au luat-o spre Bãile Felix. În drum, s-au oprit la noua Bisericã a Mãnãstirii din Bodoc, o bijuterie arhitecturalã, începutã în 2008 ºi terminatã anul trecut. La Felix pensionarii au ocupat întreg etajul 8 al Hotelului Padeº, iar

piscina le-a aparþinut. ”Da, ºi eu vedeam înainte de 1989, pensionarii nemþi, care

veneau la noi la Mare. Aveau aºa un aer de oameni mulþumiþi, de oameni care se respectã ºi care sunt respectaþi... Dupã ce am ieºit la pensie, am fost dezorientatã, banii nu-mi ajungeau pentru cã totul se schimba la noi, în þarã, cu mare repeziciune. A fost o perioadã când am fost deprimatã pentru cã pãream condamnatã la izolare ºi marginalizatã, ca un om nefolositor care nu mai meritã nimic. În urmã cu vreo 6 ani, m-am alipit Casei Pensionarilor cu CAR din Petrila. Oamenii ãºtia au fãcut minuni, au schimbat locul ãsta ºi

m-au învãþat sã trãiesc ºi la vârsta asta. Sã le dea Dumnezeu sãnãtate ºi sã înveþe cât mai mulþi sã-ºi trãiascã frumos viaþa pânã la final. Mã simt ºi eu acum ca nemþii pe care îi admiram cândva” – a declarat Viorica Lucreþia Cheþa, din Petrila. În noianul tristeþilor din Valea Jiului, acest colþ al Petrilei pare unul de Rai, un loc sfinþit de oameni. Mai sunt câteva asemenea locuri între cele douã Jiuri, care sunt discrete parcã pentru a nu strica/tulbura frumuseþea organizãrii vieþii lor. Ileana FIRÞULESCU

”N

u mã mai duc cât trãiesc cu ãstia pentru cã mint pentru a atrage oamenii. Nu pun toate cheltuielile la vedere, cumperi ca prostul biletul ºi te lasã pe jos” – Marius Adrian Cocs, Lupeni.

Piaþa Dacia, plinã de comercianþi

n ultimele luni, Piaþa Agroalimentarã Dacia din cartierul Aeroport forfoteºte de lume, comercianþi ºi cumpãrãtori. De când s-a

deschis hala de aici, mesele s-au ocupat toate, în special de cãtre þãrani.

„Avem în momentul de faþã un coeficient de ocupare de

Practicile low-cost l-au lãsat în... aer

aproape 100% în hala de la Piaþa Dacia. Înainte, gradul de ocupare era mult mai scãzut, undeva la 30, 35%”, ne-a declarat Ioan Pristavu, ºef Administraþia Pieþelor Petroºani. Comercianþii care vin la Piaþa Dacia acum au condiþii infinit mai bune pentru desfãºurarea activitãþii. În trecut, aceastã locaþie era sub orice criticã sau normã de igienã. “Ca toþi oamenii, ºi ei ºi-au cãutat condiþii propice desfãºurãrii vieþii ºi a actului comercial. Acestea au devenit corespunzãtoare, iar atunci, locaþia de la Piaþa Dacia a devenit cãutatã”, a mai declarat Ioan Pristavu. Hala de la Piaþa Dacia a

fost datã în folosinþã anul trecut în data de 15 noiembrie. Valoarea acestei investiþii a fost de circa 4 miliarde de lei vechi, iar fondurile au fost asigurate din Bugetul local al Primãriei Petroºani.

Dacã deschizi paginile internetului, te inundã oferte la bilete de avion, ieftine, de îþi vine sã iei Europa la rând ºi chiar sã treci oceane. Cum românii noºtri, plecaþi masiv în þãri strãine, vin ºi pleacã în aceastã perioadã

Luiza ANDRONACHE

a concediilor de varã, acest lucru este manã cereascã pentru companiile de transport terestre ºi aeriene. Ca urmare, prin campanii agresive de publicitate au venit ºi ofertele care sã-i atragã pe cãlãtori. Doar cã luat dupã aceste oferte, Marius Adrian Cocs, din Lupeni, a rãmas... pe jos, ca sã nu spunem în

aer, pentru cã este vorba de þeapa care i-a tras-o o linie aerianã. Compania avionului low cost cu care Marius Adrian trebuia sã ajungã la Madrid, pentru a-ºi reîncepe munca dupã un concediu binemeritat, a oferit bilete on line, doar cã la aeroport i s-a mai cerut 150 lei pentru bagajul de calã ºi 150 check in-ul, bani pe care nu-i avea, pentru cã a considerat cã nu are rost sã se întoarcã în Spania cu lei, iar euro avea cât sã ajungã de la aeroport la domiciliul de acolo. Ca urmare, a rãmas pe jos. ”Nu mã mai duc cât trãiesc cu ãstia pentru cã mint pentru a atrage oamenii. Nu pun toate chetuielile la vedere, cumperi ca prostul biletul ºi te încaseazã la îmbarcarea în avion mai mult chiar decât la un avion de linie. Îmi spusese mie un amic, care a plecat în Londra, sã am grijã, pentru cã el a pãtit-o ºi acum a ales un British Airways, la un preþ mai mare cu doar 10 euro. Ãºtia îl luau din Cluj cu avionul, îl transbordau la Bucureºti ºi erau incluse bagaje, check in, plus mâncare în ambele avioane, ca sã nu mai vorbim de condiþiile de zbor. Deci aveþi grijã cu ãºtia cu law cost cã sunt þepari” – a declarat supãrat Marius Adrian. O emisiune întreagã - Business Magazin, de la RTV, atrãgea atenþia telespectatorilor exact pe acest aspect, ca al lupeneanului Marius Adrian C., respectiv al cãlãtoriilor ieftine cu avionul, care nu sunt deloc ieftine, preþurile variind de la companie la companie. Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 iunie 2013

”Mã simt ºi eu acum ca nemþii pe care îi admiram cândva”

”D

piscina le-a aparþinut. ”Da, ºi eu vedeam înainte de 1989, pensionarii nemþi, care

”N

u mã mai duc cât trãiesc cu ãstia pentru cã mint pentru a atrage oamenii. Nu pun toate cheltuielile la vedere, cumperi ca prostul biletul ºi te lasã pe jos” – Marius Adrian Cocs, Lupeni.

Piaþa Dacia, plinã de comercianþi

n ultimele luni, Piaþa Agroalimentarã Dacia din cartierul Aeroport forfoteºte de lume, comercianþi ºi cumpãrãtori. De când s-a

deschis hala de aici, mesele s-au ocupat toate, în special de cãtre þãrani.

„Avem în momentul de faþã un coeficient de ocupare de

Practicile low-cost l-au lãsat în... aer

Luiza ANDRONACHE

10 Minerit

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 iunie 2013

CEH datoreazã Posibilã întrerupere a activitãþii miniere din Valea Jiului 26 de milioane de lei

eprezentanþii Sindicatului Huila au primit rãspuns la scrisoarea adresatã primului-ministru al României Victor Ponta. Dupã problemele de la mina Paroºeni, cei de la sindicatul reprezentativ la nivelul societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului i-au cerut primului-ministru sã analizeze situaþia mineritului din Valea Jiului. Rãspunul a sosit de la Ministerul Energiei, însã acesta nu îi mulþumeºte pe liderii de sindicat. Monika BACIU ”Am trimis douã solicitãri premierului ºi am primit un rãspuns la prima solicitare, cea pe care am trimis-o imediat dupã incidentele de la Mina Paroseni odatã cu autoblocarea minerilor în subteran. În urma faptului cã în prima parte a lunii mai nouã nu ni s-a luat cãrbunele de cãtre cele douã termocentrale. Am fãcut atunci acea scrisoare cãtre premier ºi cãtre preºedintele României pentru cã ei au ºi calitatea de preºedinte ºi vicepreºedinte al CSAT-ului. De la acea scrisoare am primit un rãspuns de la secretarul de stat Marcel Popa de la departamentul de energie. Acest rãspuns sincer pe noi nu ne-a mulþumit, a fost doar aºa sã rãspundã, domnul secretar de stat ne aduce la cunoºtinþã niºte lucruri pe care le ºtiam ºi anume cã în aceste vremuri România are un excedent de producþie de energie iar consumul este scãzut. Vrea sã scoatã în evidenþã cã s-au

fãcut eforturi mari din partea dânºilor cã în cursul lunii mai cele douã termocentrale tocmai pentru a putea prelua cãrbunele din Valea Jiului dar pãrerea mea e cã e total fals pentru cã dansul uita sã aminteascã ºi de importul de cãrbune. Drept dovadã stã faptul cã noi în luna mai prima livrare de cãrbune am fãcut-o în datã de 14 iar acum în aceste zile colegii de la partea viabilã sunt în concediu forþat”, a declarat Laszlo Domokos, preºedinte Sindicatul Huila. Potrivit liderilor de sindicat situaþia actualã a mineritului din Valea Jiului se datoreazã importului masiv de cãrbune realizat la nivelul Complexului Energetic Hunedoara. ”Mi-e greu sã dau în rãspuns, dânºii ar trebui sã dea acest rãspuns, eu am tot fãcut astfel de sesizãri ca sã conºtientizãm de situaþia gravã în care ne aflãm ºi în continuare situaþia este tot mai gravã. Prin toate aceste

cãtre SNÎMVJ

atoriile Complexului Energetic Hunedoara cãtre Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului este de zeci de milioane de lei. Societatea de închideri mine din Valea Jiului livreazã cãrbune cãtre entitatea energeticã, însã fãrã a primi bani pentru aceste servicii. Astfel, SNÎMVJ are de încasat 26 de milioane de lei pentru cãrbunele livrat. Monika BACIU

adrese atrãgeam atenþia cã este posibil ca în curând ºi partea viabilã ºi tot mineritul din Valea Jiului sã ajungem în blocaj. Dacã nu se vor lua mãsuri ca sã se deblocheze aceastã situaþie ºi anume cele douã termocentrale sã aibã reglementata o cantitate mai mare sã poatã sã ardã sã scadã stocurile de cãrbune pentru cã ºi cãrbunele din Valea Jiului sã poatã fi preluat. Dacã nu era acel import de 470 de mii de tone în ziua de azi Mintia nu avea stoc”, a mai spus sursa citatã. Reprezentanþii Ministerului Economiei nu exclud varianta întreruperii activitãþii miniere în Valea Jiului. ”Privind activitatea de exploatare a huilei, considerãm cã sunt cunoscute toate aspectele caracteristice acestui domeniu, inclusiv efectele unei întreruperi eventuale a activitãþii în Valea Jiului, mãsurã aplicatã deja în bazinul Olteniei”, se aratã în rãspunul oferit de Maricel Popa, reprezentanþilor Sindicatului Huila. Liderii de sindicat acuzã conducerea Complexului Energetic Hunedoara de faptul cã au importat huilã din afara þãrii, fiind astfel nevoiþi sã pericliteze astfel activitatea minierã din Valea Jiului.

”Pentru servicile prestate, pentru cãrbunele livrat cãtre Complexul Energetic Hunedoara, avem de încasat o sumã destul de mare ce depãºeºte 26 de milioane de lei. Dacã complexul care a început sã funcþioneze destul de bine, reuºeºte sã facã ºi încasãrile, cu siguranþã pe mãsurã în care ºi ei vor

face încasãrile vor redirecþiona sumele de bani ºi cãtre conturile noastre”, a declarat Petre Drãgoescu, directorul general al SNÎMVJ. Începând din luna mai, Complexul Energetic Hunedoara a solicitat cãrbunele la un preþ de 5052 de lei gigacaloria. Preþul nu poate fi acceptat de SNÎMVJ din cauza acordului dintre statul român ºi Comisia Europeanã care prevede un preþ de 64 de lei pentru gigacaloria de cãrbune.

”Datoriile sunt la preþul facturat de cãtre Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului preþ care este stabilit prin programul de închidere aprobat de cãtre Comisia Europeanã. Vorbim undeva la 400 de mii de Gcal. În momentul de fatã aºa este, ei au emis o comandã pentru luna mai pentru 50 de lei Gcal iar pentru luna iunie pentru 52 de lei Gcal iar

noi am facturat întreaga cantitate pe care am livrat-o cãtre ei la preþul de 64 de lei aferent lunii mai ºi iunie. Sigur va fi acel joc al stornãrilor între noi urmând ca ministerul sã reglementeze situaþia”, a mai spus sursa citatã. În tot acest timp în care SNÎMVJ livreazã în continuare cãrbune cãtre CEH, ortacii de la partea viabilã, respectiv de la Societatea Naþionalã a Huilei stau acasã în concediu de odihnã.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 iunie 2013 Situaþie îngrijorãtoare

Mineritul în suferinþã ar putea îmbolnãvi întregul organism energetic

ituaþia mineritului din Valea Jiului stârneºte îngrijorare. Comenzile diminuate drastic ºi preþul scãzut al huilei ar putea afecta pe termen lung activitatea extractivã, dupã cum spun cunoscãtorii fenomenului. Iar acets lucru se va rãsfrânge direct asupra sistemului energetic naþional. Carmen COSMAN

Cu silozurile arhipline de huilã din import, adusã în baza unor contracte încheiate în anii precedenþi, conducerea Complexului Eenergetic Hunedoara s-a vãzut nevoitã sã reducã drastic cantitatea de cãrbune adus de la minele din Valea Jiului. Din acest motiv, angajaþii unitãþilor viabile au fost obligaþi sã stea acasã timp de 4 zile, în condiþiile în care, cel puþin deocamdatã, nu mai este nevoie de atâta huilã energeticã pe piaþã. Practic, comanda pentru luna iunie este de

doar 80.000 de tone, faþã de 120.000 de tone cât era solicitarea medie lunarã. O cantitate pe care minerii pot sã o dea în fix 15 zile lucrãtoare, aºa cã de ce ar mai fi nevoie de alte 15 zile plãtite, când se pot face economii?! Iar situaþia s-ar putea repeat ºi în

luna iulie. Nici pentru Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiuluisituaþia nu este mai bunã, pentru cã aici preþul de cumpãrare s-a redus drastic. Asta deºi s-a convenit cu Uniunea Europeanã ca preþul sã nu scadã sub 65 de lei/GCal decât dacã ar

Aproape 170 de ºomeri se vor forma profesional

proape 170 de ºomeri din judeþul Hunedoara vor putea urma, în luna iulie, noi cursuri de formare profesionalã, organizate de Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã prin structurile teritoriale. Carmen COSMAN ANOFM deruleazã, în luna iulie 2013, 169 programe de formare profesionalã pentru un numãr de 3.547 persoane, care beneficiazã, conform legii, de servicii de formare profesionalã gratuite, organizate de agenþiile judeþene pen-

tru ocuparea forþei de muncã ºi agenþia municipiului Bucureºti. Judeþele în care se vor organiza cele mai multe cursuri, cu numãr mare de participanþi, sunt Dâmboviþa (224 persoane), Neamþ (211 persoane), Bucureºti (196 persoane), Iaºi (175 persoane), Hunedoara (168 persoane).

Meseriile cele mai solicitate pentru care se organizeazã programe de formare profesionalã, în perioada menþionatã, sunt lucrãtor în comerþ, bucãtar, Inspector (referent) resurse umane, confecþioner asamblor articole din textile, Frizer, coafor, manichiurist, pedichiurist, ospãtar (chelner), vânzãtor în unitãþi de alimentaþie publicã, lucrãtor în cultura plantelor, operator introducere validare ºi prelucrare date, agent de securitate ºi operator confecþioner industrial.

creºte subvenþia datã pentru închiderea celor trei mine, lucru care nu s-a întâmplat. Iar pagubele nu sunt deloc de neglijat. „Pentru ultima lunã (n.r. iunie) preþul oferit este de 52 de lei/ GCal, faþã de 65 de lei. Iar noi dãm 135.000 de GCal lunar. Mã afecteazã aceastã situaþie ºi încã foarte tare. Când nu este cerere pe piaþã preþul este mai mic, iar când este cerer ºi preþul este mai bun”, a declarat Petre Drãgoescu, directorul Societãþii de Închideri de Mine. Mai mult, acesta a explicat cã mai pierde o datã, prin procesarea huilei ce ajunge la termocentralele beneficiare. Astfel, când cererea este crescutã, cãrbunele ajunge la CEH fãrã sã mai fie trecut prin preparaþie, chiar dacã puterea caloricã este mai scãzutã. Dacã

nu ar fi fost aceastã situaþie vindeam ºi cu 3400 de Kcal (n.r. faþã de valoarea optimã de 3.600). Aºa, trebuie sã îl bag prin preparaþie, iar acolo gradul de recuperare este de 41 – 42 la sutã ºi mai plãtesc ºi costurile de preparare”, a mai spus Drãgoescu.

ngrijorare în rândul sindicatelor Sindicatele din minerit ºi-au exprimat îngrijorarea faþã de aceastã situaþie ºi cred cã ar trebui gãsite ºi aplicate politici favorabile mineritului din Valea Jiului. Zoltan Lacataº, preºedintele celui mai vechi sindicat activ din zonã, Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului, este de pãrere cã trebuie luatã în calcul componenta socialã, iar România ar trebui

sã îºi protejeze propriile resurse ºi sã avem chiar surplus de producþie, pe cât posibil. „Dupã aceastã perioadã de concediu de odihnã obligatoriu, existã ºi riscul concediului fãrã platã sau al ºomajului tehnic. (…) Fãrã sprijin politic ºi fãrã ca ministerul de resort ºi Guvernul sã aibã privierea îndreptatã spre resursele noastre strategice nu se poate întâmpla nimic bun. Trebuie neapãrat luate decizii de relansare a producþiei de energie pe huilã”, a declarat Lacataº. Acesta spune cã, în caz contrar, s-ar putea rupe echilibrul în sistemul energetic, iar acest lucru este greu, dacã nu imposibil de remediat. „E ca ºi un organism. Când un organ este bolnav, poate îmbolnãvi întreg organismul”, a precizat liderul LSMVJ.

A fost cândva o minã...

upã efectuarea ecologizãrii terenului, lucrare încheiatã în urmã cu exact 6 ani, Mina Dâlja a dispãrut ca ºi când nici nu ar fi existat vreodatã. Mircea NISTOR Din fosta unitate minierã componentã a CNH Petroºani au mai rãmas doar un spaþiu aparþinãtor, cândva, al porþii de intrare ºi un monument comemorativ. Ambele sunt astãzi, însã, doar niºte ruine. În rest, nimic nu mai aminteºte de faptul cã în zona respectivã a funcþionat o minã în care ºi-au pierdut viaþa prea mulþi ortaci. În prezent, pe terenul fostei exploatãri miniere funcþioneazã câteva firme care au domenii de activitate total diferite faþã de

extragerea cãrbunelui. În ceea ce priveºte monumentul comemorativ, ridicat în memoria minerilor care ºi-au pierdut viaþa în subteran, acesta este o adevãratã patã neagrã pe obrazul municipiului. Acoperit de zdrenþe, gunoaie ºi nepãsare, monumentul a fost deposedat ºi de plãcile de marmurã care îl acopereau cândva. În prezent, reprezintã fidel, ce-i drept, viitorul care i se pregãteºte mineritului din Valea Jiului, respectiv o intrare în uitare, dupã apropiata lichidare. Exploatarea

Minierã Dâlja a fost inauguratã în anul 1867 ºi a funcþionat pânã în 1931. Dupã o întrerupere temporarã a activitãþii, extragerea cãrbunelui a fost reluatã în anul 1964 ºi a continuat pânã în 1999, anul care a adus închiderea ei definitivã. Lucrãrile de aducere la „cota zero” a exploatãrii miniere din Petroºani au demarat în iunie 2005 ºi au fost încheiate un an mai târziu. Lichidarea minei din Valea Jiului a fost finanþatã de cãtre Banca Mondialã ºi Guvernul României...

12 Reportaj

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 iunie 2013

Munþii din Valea Jiului - asediaþi de afinari

bia s-au pârguit primele fructe ºi afinarii au dat buzna la cules. Primii negustori de afine ºi-au fãcut apariþia în Piaþa Centralã Petroºani, iar pentru cã sunt puþine au ºi preþ pe mãsurã. Oamenii cutreierã toþi munþii pentru a gãsi cele câteva zone unde afinele sunt coapte ºi de aceea spun cã 8 lei pe „badoagã”, circa jumãtate de kilogram, este un preþ corect. La tarabele din pieþele Vãii Jiului ºi-au fãcut loc ºi primii culegãtori de afine

care încearcã sã facã un ban de pe urma delicioaselor fructe care au ºi întrebuinþãri medicinale. Kilogramul costã cam 20 lei ºi nu este loc de

negociere, însã cei mai mulþi preferã sã vândã la „badoagã” adicã la jumãtate de kilogram. Preþul o sã scadã odatã cu apariþia concurenþei, însã

acum pentru o gãleatã cu afine culegãtorii trebuie sã umble toþi munþii încã de la ivirea zorilor. Încearcã sã strângã un ban de zile negre. Oamenii trudesc cât e ziua de lungã pe munþi în cãutarea fructelor de pãdure care le aduc venituri deloc de neglijat. Unii dintre ei se vor muta cu totul la poalele munþilor, doar o sã mai economiseascã niºte bani cu întreþinerea pe varã ºi vor face un profit bunicel.

uncã multã, profit pe mãsurã „Este greu dar se câºtigã dacã munceºti. Media e ºi de 50 de lei pentru o zi de

muncã, nu e rãu deloc. Ne trezim la cinci dimineaþa ºi plecãm la cules de afine. Seara venim din munþi ºi vindem ce am strâns. Aduni ºi 2000 de lei într-o lunã dacã ai chef de muncã, nu ti-e fricã de urs ºi cunoºti zonele unde se fac”, a spus Mihai, unul dintre culegãtori. Afinarii care urmãresc sã facã un ban din aceastã activitate se mutã în munte pe perioada sezonului din douã motive. Primul ar fi cã este o concurenþã foarte mare ºi locurile lor ar putea fi „pieptãnate” de alþi culegãtori mai matinali ºi al doilea ar fi cheltuiala cu naveta. Maximilian GÂNJU

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 iunie 2013

Turism istoric, cunoscut doar ”în cãrþile de istorie”

storie de peste 2000 de ani, nevalorificatã la capacitate maximã. Judeþul Hunedoara se poate mândri cu un trecut care a rãmas consemnat în cãrþile de istorie. Bogãþia culturalã ºi identitatea naþionalã a neamului românesc s-au scris cu mii de ani în urmã în aceastã zonã. Investitorul în turism, Emil Pãrãu, considerã cã acest potenþial nu este exploatat corespunzãtor. Monika BACIU

”Nu se poate ca într-un judeþ ca Hunedoara sã avem o istorie de peste 2000

de ani ºi sã nu o folosim. Avem cetãþile Dacice, avem ºi noi la Bãniþa, printr-o asociaþia non-profit, Asociaþia Petro Aqua a reuºit sã amenajeze Peºtera Bolii unde pot sã duc orice turist. Poate sã fie din orice þarã ºi va rãmâne încântat pentru cã e amenjataã la un nivel european, are istoria ei. A fost locuitã încã din Epoca de Piatrã, dar urmeazã dealul ºi îi arãþi cetatea Bãniþei. ºtim prea bine cã atunci când s-au fãcut tunelurile în Valea Jiului în 1870 pietrele din cetate au fost folosite la tunel, unii oameni au luat pietrele le-au folosit la fundaþiile caselor, dar cariera de unde s-au adus, adicã de Mãgura Cãlanului cea de la Mãrtineºti existã. Pietrele sunt acolo de mii de ani aºteaptã numai sã le tãiem, sã le punem la

loc în acele cetãþi, chiar acolo între bãlãrii gãseºti pietre încã tãiate din vremea dacilor”, spune Emil Pãrãu, investitor în tur-

pãcate ne batem joc de ele. Nu avem nici mãcar un indicator, avem acolo prin niºte bãlãrii ºi zice cã acolo a fost

cine nu merge pe jos ca sã vadã cetatea. Acele locuri cu energie, unde erau locurile de rugãciuni ale dacilor, trebuie încercuite, trebuie taxate, ºi de ce nu dacã tot vrei sã te încarci cu energie trebuie sã plãteºti 10 euro cã dacã ne ducem în Grecia ne uitãm la un chiparos ºi dãm 10 euro ºi e un copac. Acolo unde avem energie, unde e studiat cã este, unde se ºtie cã cele mai puternice locuri energetice sunt în zona cetãþilor dacice, trebuie sã o folosim ºi sã atragem cât mulþi turiºti. Sigur în jurul lor vor apãrea ºi pensiuni,

Povaþã ism. Mai mult, investitorul are ºi viziune economicã. Emil Pãrãu are soluþii pentru valorificarea acestui potenþial. ”Eu consider cã o cetate dacicã nu poate sã coste, ca sã fie renovatã ºi sã fie vizitatã de turiºti, mai mult de 3 milioane de euro. Poate cu câþiva kilometri de autostradã mai puþini am reuºi sã face cetãþile dacice din munþii Orãºtiei, din zona noastrã ºi atunci eu garantez cã cel puþin 1000 de turiºti vor veni din toatã lumea sã vadã acele locuri pentru cã din

Cetatea Sarmisegetusa Regia, nu gãseºti un ghid chiar dacã vrei sã îl plãteºti. Cât ne costã sã facem o casã dacicã. Un 15 mii de lei, un atelier de olãrit, un atelier de fierãrie astfel ca turistul sã poatã veni ºi sã îºi cumpere o sabie sau sã vadã pe unu cum face o sabie. Iatã cã aºa s-ar face ºi locuri de muncã ºi se pot face multe cu bani puþini. Nu avem ce cãuta cu asfalt pânã în cetate. Îl ducem mai jos cu 3 kilometri, acolo trebuie sã fie cãruþe, care cu boi, ca pe timpuri. Cine are bani merge cu cãruþa,

Sã ai funcþie, e bine, Chiar s-ajungi ºi-un mare domn! Rãu e, ºi nu se cuvine, Sã-þi pierzi funcþia de OM! Petre LUNGOCI

când apar acele pensiuni trebuie fãcute dupã un anumit proiect. Nu venim în zonã de munte sã facem cum ar trebui sã fie pe litoral, ºi trebuie fãcut un turism gândit”, mai spune omul de afaceri. Multe din cetãþile care dãinuie în judeþul

Hunedoara au fost lãsate în paraginã. Printre acestea se numãrã Cetatea de Colþ de la Râu de Mori sau cetatea Bãniþa. Autoritãþile locale nu au fondurile suficiente pentru a pune aceste obiective turistice în valoare.

14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 iunie 2013

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 11:50 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Europa mea (r) 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 17:00 Finanþe ºi afaceri 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Chihuahua de Beverly Hills 22:30 Pasiune periculoasã

9:30 Enron - Ascensiune ºi declin 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Miss fata de la þarã (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Suflete pereche (r) 14:45 Rãzboinicul (r) 16:00 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Cocoºatul din campus 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Dickie Roberts: Copilul vedetã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Pasãrea Phoenix 22:45 Singura scãpare 0:30 Pasãrea Phoeni x (r)

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa aveþi mult de alergat cu tot felul de treburi. Este posibil sã pierdeþi o sumã importantã. Pãstraþi-vã calmul ºi nu luaþi nimic în tragic. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu partenerul de viaþã!

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Dragoste ºi pedeapsã Drept la þintã ªtirea zilei ªtirile Kanal D Roata norocului Pe banii pãrinþilor (r) Experimentul

10:15 11:15 11:30 12:30 13:00 13:05 14:00 14:30 15:25 15:30 16:30 17:30 18:30

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping (recl.) Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge Doamne de poveste Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor Intrigi ºi seducþie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 Moto GP 12:45 Digisport Show 13:00 ªtirile Digi Sport 13:30 Moto GP 17:00 IAAF Athletix Magazin 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Baschet feminin 18:45 ªtirile Digi Sport 19:00 Baschet feminin 19:45 ªtirile Digi Sport 20:00 Volei femini: România - Ungaria 22:00 Formula 1: Antrenamente 2 23:30 Red Bull Rookies Cup Assen 0:00 Moto GP

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Sunteþi afectat serios de pierderea unei sume mari într-o afacere nerentabilã sau de încetarea neprevãzutã a unei colaborãri avantajoase. Traversaþi o perioadã în care aveþi impresia cã nu vã reuºeºte nimic ºi cã sunteþi inconjurat de duºmani.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Nervozitatea vã poate pune în stuaþii delicate acasã ºi la serviciu. S-ar putea sã vã fie greu sã vã stãpâniþi. Nu este exclus sã vã meargã prost în afaceri. Ar fi bine sã le amânaþi. Aveþi mai multã rãbdare.

23 august *** 22 septembrie

Dimineaþa s-ar putea sã renunþaþi la o cãlãtorie în interes personal, din cauza unor neînþelegeri cu o persoana mai în vârstã din familie. Chiar dacã aveþi dreptate, nu vã ambalaþi, pentru cã puteþi ajunge la o ceartã serioasã.

Dimineaþa primiþi o veste bunã în legãturã cu o moºtenire care vi se cuvine. Este posibil sã vã schimbaþi programul. Evitaþi întâlnirile de afaceri. Emoþiile de astãzi vã împiedicã sã luaþi hotãrâri corecte.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Dimineaþa aflaþi cã o rudã apropiatã a suferit un accident ºi vã schimbaþi planurile complet. Sunteþi nevoit sã faceþi cheltuieli suplimentare, deºi nu staþi prea bine cu banii. O sã vã ajute un prieten, nu intraþi în panicã! 7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Interviurile lui Ion Cristoiu 22:00 Talk B1 23:00 Lumea lui Banciu

aprile

Puteþi lãmuri toate neînþelegerile cu partenerul de viaþã, cu ajutorul unei persoane din anturaj. Aveþi încredere în sfaturile sale ºi temperaþi-vã orgoliul. Dupã-amiazã aflaþi cã urmeazã sã vã viziteze o cunoºtinþã.

10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 16:45 18:45 19:00 20:00 22:00 23:30

Dimineaþa aveþi de rezolvat multe probleme legate de o afacere. Pãstraþi-vã calmul ºi nu vã grãbiþi, altfel riscaþi sã faceþi greºeli! Dupã o zi foarte obositoare, petreceþi seara alãturi de persoana iubitã.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Nu sunteþi deloc sociabil ºi aveþi tendinþa sã vã izolaþi. S-ar putea sã vã confruntaþi cu probleme care s-au acumulat în ultima perioadã. Nu cedaþi ºi cãutaþi soluþii.

Dimineaþa aveþi senzaþia cã persoana iubitã vã neglijeazã ºi simþiþi nevoia sã primiþi sfaturi ºi încurajãri. Fiþi mai sociabil, pentru cã riscaþi sã deterioraþi relaþiile cu anturajul.

21 ianuarie *** 20 februarie

Începeþi ziua cu o senzaþie de obosealã ºi nu sunteþi prea comunicativ. Evitaþi activitãþile în care trebuie sã vã concentraþi intens. Limitaþi-vã la activitãþi de rutina ºi amânaþi deciziile importante, mai ales în afaceri.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Aveþi ºanse sã primiþi o sumã importantã, probabil dintr-o colaborare. Nu este momentul sã investiþi, pentru cã s-ar putea sã ieºiþi în pierdere. Evitaþi ºi cãlãtoriile!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 iunie 2013

Libere peste libere... Cornul ºi laptele completat cu „lapte bãtut”

ncã o zi liberã pe an. Este vorba de ziua de 6 decembrie ar putea deveni sãrbãtoare legalã în cazul în care iniþiativa unui deputat ar putea sã aibã succes. Acesta a motivat propunerea ca fiind ”marea nevoie de solidaritate, unitate ºi încurajare” a românilor. Monika BACIU

În total romanii stau acasã anul acesta 14 zile dar acestea s-ar putea transforma în 15 dacã aceastã

propunere va fi votatã, deºi Senatul româniei a respins propunerea încã de sãptãmâna trecutã pentru cã au considerat cã deja sunt prea multe zile libere. Conform Codului Muncii, sãrbãtorile creºtine care au fost implementate ºi în legislaþie sunt Paºtele, Rusaliile, Adormirea Maicii Domnului, Sfântul Apostol Andrei ºi Crãciunul, la care se adãugã Anul Nou, Ziua Internaþionalã a Muncii ºi Ziua

Nationara a României. Nu putem spune decât cã toate aceste zile libere pe care statul român ni le ”oferã” nu sunt în

avantajul populaþiei pentru cã banii ºi aºa sunt din ce în ce mai puþini, viaþa este tot mai grea ºi datoriile sunt din ce în ce mai

mari, sunt doar în avantajul celor care ne conduc ºi care nu fac altceva decât sã se gândeascã doar la ei ºi la bunãstarea lor.

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

upã lapte, corn ºi mãr, în programul de alimentaþie al copiilor de la ºcolile de stat din þara noastrã intrã ºi derivatele din lapte. Astfel, laptele bãtut, sana ºi chefirul au fost introduse de Guvern, prin ordonanþã de urgenþã, în programul denumit generic “Cornul ºi laptele”. Diana MITRACHE Acesta este destinat preºcolarilor din grãdiniþe ºi elevilor din învãþãmântul primar ºi gimnazial aflaþi în sistemele educaþionale de stat ºi private cu program normal de patru ore. Pentru adãugarea categoriilor lapte bãtut, sana ºi chefir, Executivul a modificat, miercuri Ordonanþa de Urgenþã 96/2002 privind acordarea de produse lactate ºi de panifi-

Restricþii apã S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru vineri, 28 iunie 2013 în oraºele: - Petrila 07:00 - 14:00. Zona afectatã: Cartier Brãtianu. Motivul restricþiei cuplare reþea nouã ºi refacere branºamente pe str. ªoimilor. - Vulcan 08:00 - 14:00. Zona afectatã: str. Mihai Viteazu bl. D1 - D6, F8, F9, E1 - E3, B1, B2, B3, C22 - C25, G3, G4, str. Nicolae Titulescu bl. D7 D13, E4, E5, str. Traian bl. A1 - A6, 1 - 7, Aleea Muncii, bl. C6 - C13, E1, E2, str. Coroieºti, Seciului, Valea Ungurului,

Zãvoi. Motivul restricþiei montare vanã Dn 100 mm, bl. G4, str. Mihai Viteazu. - Lupeni 09:00 - 13:00. Zona afectatã: cartier Braia. Motivul restricþiei remediere pierderi str. Ardealului ºi str. Parângului zona bl. A7. - Uricani 09:00 - 12:00. Zona afectatã: oraº Vechi. Motivul restricþiei - înlocuire conductã branºament SC Milenium.

caþie pentru elevii din învãþãmântul primar ºi gimnazial de stat ºi privat, dar ºi pentru preºcolari. În plus, noul act legislativ permite inspectoratelor ºcoalre „o mai mare flexibilitate în procedura de achiziþie publicã pentru obþinerea unor preþuri cât mai competitive ºi eficientizarea utilizãrii banilor public”.

16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 iunie 2013

Hunedoara, judeþul fãrã centre de informare turisticã

a nivel judeþului Hunedoara nu este niciun centru de informare turisticã. Asta reiese de pe lista Autoritãþii Naþionale pentru Turism, organism aflat în subordinea Ministerului Turismului. Deºi staþiunea montanã Parâng este consideratã a fi o staþiune de interes naþional, aici nu funcþioneazã niciun astfel de centru. Reprezentanþii administraþiei locale au depus un proiect pentru a obþine finanþare, însã totul a fost tras pe linie moartã. Monika BACIU ”Din pãcate nu mai avem niciun semnal, proiectul a fost declarat eligibil, a fost depus la Ministerul Dezvoltãrii ºi Turismului ºi aºteptam sã ni se dea aprobarea. Este de aproximativ 120 de mi de euro, este un proiect tip pentru cã în toatã þara se vor face la fel aceste puncte de informare turisticã. Noi am depus în termen ºi am fost declaraþi eligibili însã nu am fost chemaþi pentru a semna contractul”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

La nivel zonei funcþioneazã mai multe agenþii de promovare a turismului din Valea Jiului, însã promovarea este una sumarã, fãrã multe detalii ºi fãrã o descriere care sã atragã turiºtii. ”Fiecare agenþie de turism are domeniul ei de activitate însã un centru de informare turisticã sub tutela primãriei ar fi mai mult decât necesar ºi tocmai de aceea am ºi mers pe aceastã direcþie pentru cã aceste proiecte sunt finanþate din fonduri europene, deci bugetul local nu ar fi afectat pentru cã acest cetru ar avea o contribuþie de doar 2% din

partea noastrã”, a mai precizat sursa citatã. Mai mult, pentru promovarea turismului, administraþia localã din Petroºani alocã anual sume importante de bani, promovare ”ascunsã” în sediile agenþiilor de profil.

Nesimþire: Un bãrbat din Petroºani a vrut sã “simtã” istoria dacilor sub roþile motocicletei

n bãrbat de 40 de ani, din Petroºani, s-a crezut, pe semene, ºmecher tare când a cãlcat sub roþile motocicletei vestigiile istorice din cetatea dacicã Sarmizegetusa Regia. A fost prins, însã de jandarmi ºi sancþionat. Carmen COSMAN Jandarmii montani din cadrul Postului Grãdiºtea de Munte – Sarmizegetusa Regia au depistat o persoanã care a pãtruns cu motocicleta în incinta monumentului istoric Sarmizegetusa Regia. Bãrbatul fãcea parte dintr-un grup de ºapte persoane care au urcat cu motociclete ºi ATV-uri la cetatea dacicã Sarmizegetusa Regia. Dar, în timp ce colegii sãi s-au oprit în parcarea amenajatã în apropierea monumentului, Romulus R., în vârstã de 40 ani, din Petroºani, a ignorat total marcajele ºi personalul de la casa de bilete de la intrarea în obiectivul turistic ºi a pãtruns cu motocicleta pe poarta de vest a cetãþii. “Bãrbatul a fost oprit de jan-

darmii montani, care, dupã ce l-au condus în afara incintei monumentului istoric, l-au sancþionat contravenþional cu amendã în valoare de 100 lei, în conformitate cu Regulamentul de vizitare a monumentului istoric Sarmizegetusa Regia – Grãdiºtea de Munte”, a declarat Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara. Jandarmii montani executã permanent misiuni de ordine publicã în zona sitului arheologic Sarmizegetusa Regia – Grãdiºtea de Munte, din

data de 16 mai 2013, iar din data de 17 iunie aceastã misiune a fost preluatã de o structurã nou înfiinþatã în cadrul IJJ Hunedoara, respectiv Postul de Jandarmi Ordine Publicã Montan Grãdiºtea de Munte – Sarmizegetusa Regia. “Jandarmii reamintesc turiºtilor cã nerespectarea regulilor de vizitare a sitului arheologic Sarmizegetusa Regia – Grãdiºtea Munte constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã cuprinsã între 50 ºi 2000 lei”, a mai spus Rãducu.