2013 6 27

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 396

Cronica Vãii Jiului Joi, 27 Iunie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Suntem superbi, suntem binecuvântaþi, dar deplorabili

Rentabilizarea SNH poate duce la disponibilizãri

M

inele viabile din Valea Jiului pot rãmâne fãrã personal. Reprezentanþii Ministerului Energiei spun cã existã pe viitor posibilitatea de angajare de personal la minele viabile din Valea Jiului, însã, în prealabil, se va realiza o analizã dupã fuziunea dintre cele douã entitãþi.

>>> PAGINA PAGINA A 3-A

De luni, primele internãri la Petrila

S

pitalul din Petrila este ca ºi funcþional de câteva zile, iar de luni, 1 iulie, se fac ºi primele internãri. Asta garanteazã acum primarul Ilie Pãducel, care a spus cã deja existã ºi o listã cu bolnavii care vor ajunge aici.

>>> PAGINA PAGINA A 10-A

Lemnarii au oprit o staþie de tratare a apei

E

xploatãrile de lemn din Taia-Petrila provoacã pierderi foarte mari pentru operatorul de apã ºi canal din Valea Jiului.

>>> PAGINA PAGINA A 11-A

Aninoasa se retrogradeazã.

Din oraº va deveni comunã

L

a Conferinþa ”Industria extractivã – miliarde de euro din minerit”, de sãptãmâna trecutã, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a constatat ce se ºtia, cã managementul statului este deplorabil, iar Ionel Blãnculescu, consilier al premierului – cã suntem o þarã binecuvântatã de naturã, dar fãrã proiecte demarate.

Cãrbunele e important, dar ”îl lichidãm ca sã-l relansãm”. >>> PAGINILE 8-9

D

upã ce a intrat în insolvenþã, Aninoasa ar mai putea înregistra o premierã, respectiv retrogradarea voluntarã din rangului de oraº ºi trecerea la cel de comunã.

>>> PAGINA A 11-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 iunie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia –

Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea

Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 iunie 2013

Rentabilizarea SNH poate duce la disponibilizãri

M

inele viabile din Valea Jiului pot rãmâne fãrã personal.

Reprezentanþii Ministerului Energiei spun cã existã pe viitor posibilitatea de angajare de personal la minele viabile din Valea Jiului, însã, în prealabil, se va realiza o analizã dupã fuziunea dintre cele douã entitãþi. În primul rând, se va lua în calcul rentabilizarea societãþii, lucru care poate însemna ºi disponibilizãri de personal.

”Vom sprijini în continuare orice iniþiativã a SNH SA referitoare la întinerirea forþei de muncã, însã mai trebuie sã precizãm faptul cã procesul de fuziune al Societãþii Naþionale a Huilei SA Petroºani cu Complexul Energetic Hunedoara este aproape de finalizare, moment dupã care este de presupus a se reanaliza structura de personal al întregului complex.

Obiectivul principal al noii structuri va fi rentabilizarea activitãþii astfel încât sã devinã atractivã pe piaþa de energie având în vedere perspectiva privatizãrii conform angajamentelor asumate de statul român cu organisme financiare, FMI, BM ºi Uniunea Europeanã. În acest context politica de personal va trebui adaptatã noilor condiþii de desfãºurare a activitãþii, iar Ministerul Economiei va manifesta, ca ºi pânã acum, aceeaºi susþinere faþã de toate iniþiativele propuse pentru atingerea acestui

obiectiv”, spun reprezentanþii Ministerului Energiei.

Din cauza reorganizãrii Societãþii Naþionale a Huilei Petroºani au existat mai multe proceduri de reducere a personaluluil. Pânã acum acestea s-au realizat pe cale naturalã, dupã cum spun

reprezentanþii ministerului de resort. ”Societatea Naþionalã a Huilei Valea Jiului a parcurs pânã în prezent un îndelungat proces de reorganizare al cãrui scop a fost reducerea pierderilor înregistrate din activitatea de producþie.

Procesul de reorganizare a presupus inclusiv reducerea personalului atât pe cale natural ã (pensionare la limitã de vârstã) cât ºi prin aplicarea mãsurilor de concediere colectivã. În prezent SNH are 5114 salariaþi cu o medie de vârstã de 42,6

ani, care raportat la vârsta de pensionare din minerit (45 de ani cu 20 de ani în condiþii speciale), constituie atât o justificare cât ºi un argument favorabil pentru angajarea unei forþe de muncã tinere”, mai spun reprezentanþii Ministerului Energiei. În urma demersurilor SNH, s-a realizat o primã etapã a procesului de întinerire a forþei de muncã în cadrul societãþii prin recrutarea a 60 de muncitori necalificaþi la Exploatarea Huilei Lupeni. Aceste angajãri se realizeazã pe o perioadã de timp determinatã, ºi anume pe 6 luni.

Monika BACIU

Tot mai bãtrâni ºi mai bolnavi

Minerii din Valea Jiului nu au cui sã predea ºtafeta!

C

hiar dacã forþa de muncã de la Societatea Naþionalã a Huilei este mult îmbãtrânitã, angajãrile în minerit rãmân încã un vis îndepãrtat.

Doar dupã înglobarea minelor viabile în Complexul Energetic Hunedoara situaþia va fi analizatã, anunþã ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niþã.

Minerii din Valea Jiului sunt tot mai bãtrâni ºi mai bolnavi, dar deocamdatã nu poate fi luatã în calcul o întinerire a forþei de muncã.

Societatea Naþionalã a Huilei (fosta CNH) a traversat mai multe etape de reorganizare, care au avut drept scop reducerea

pierderilor din activitatea de producþie.

Iar acest proces de reorganizare a inclus reducerea de personal, aºa încât SNH mai are las ora actualã doar 5114 angajaþi, cu o medie de vârstã de 42,6 ani, în condiþiile în care la 45 de ani un miner poate ieºi la pensie dacã are 20 de ani de muncã în condiþii speciale.

Acest lucru aratã necesitatea împrospãtãrii forþei de muncã, dar Ministerul Economiei nu dã încã undã verde la angajãri, deºi cunoaºte bine situaþia. „Acest lucru constituie atât o justificare, cât ºi un argument favorabil pentru angajarea unei forºe de muncã tinere”, este de acord ministrul delegat pentru Energie, Cosntantin Niþã.

Situaþia va fi analizatã dupã înglobarea în CEH Numai cã întinerirea forþei de muncã se rezumã deocamdatã doar la cei 60 de muncitori necalificaþi angajaþi prin concurs la Mina Lupeni. Iar despre alte angajãri doar se pre-

supune cã se vor face. „La nivelul societãþii se menþine interesul pentru extinderea campaniei de angajãri ºi asupra celorlalte sucursale miniere, în baza unor analize de personal obiective. (...) Vom sprijini în continuare orice iniþiativã a SNH referitoare la întinerirea forþei de muncã, însã trebuie sã precizãm faptul cã procesul de fuziune al SNH cu Complexul Energetic Hunedoara este

aproape de finalizare, moment dupã care este de presupus a se reanaliza structura de personal al întregului complex”, a explicat Niþã. Alfel spus, chiar dacã este nevoie de întinerirea forþei de muncã, angajãrile de personal în minerit depind de analiza CEH în integralitatea lui ºi, mai ales, de rentabilizarea activitãþii, dupã cum spun oficialii MEC. Car men COSMAN

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 iunie 2013

Drumul de la Aninoasa rãmâne un coºmar ª

i de parcã tot nu ar fi de-ajuns toate cele prin care localitatea Aninoasa trece, ieri a venit ºi un rãspuns pe cât de halucinant, pe atât de neaºteptat. Dupã ce drumul a fost spart, ciuruit ºi tãiat de muncitorii care au lucrat la canalizare, Ministerul Economiei a anunþat sec cã…. nu mai are bani de dat pentru asfaltare.

GRAPINI, PE DERDELUª CU TINE!

Ministrul pentru IMM-uri ºi Turism, Maria Grapini, s-a întâlnit, la mijlocul acestei luni, la Deva, cu reprezentanþii autoritãþilor judeþene, primari ºi agenþi economici din judeþ.

Buluc, nãdãjduind cã o vor lãmuri sã continue proiectele din Straja, Parâng ori Pasul Vâlcan, la locul faptei s-au prezentat ºi “ai noºtri”, reprezentanþi ai administraþiilor locale ºi investitori în turism. Cu roibul alb al guvernãrii între picioare, pe d-na Grapini a luat-o “pupãtoarea” pe dinainte ºi a spus cu un aer superior privind peste ochelari “ªtiþi câþi kilometri de pârtie sunt în þarã? 127 de kilometri ºi sunt 147 de pârtii. Fiecare a vrut derdeluºul lui. În momentul în care ai în Austria zeci de kilometri de pârtie ºi infrastructurã, nu o sã vinã turistul în derdeluºul nostru”. Într-o þarã în care celor mulþi “le pasã”, în care societatea civilã are reacþie, dupã o astfel de declaraþie, Maria Grapini ar fi fost demisa imediat. În România însã, nu, acest lucru nu s-a întâmplat.

Cu mici excepþii, printre care primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmerita, nimeni nu s-a simþit jignit ºi nu a reacþionat. Am

fost umiliþi de cãtre o individa care ºi-a înfipt fundul în scaunul de ministru pentru IMM-uri ºi Turism ºi cu voturile celor din Valea Jiului.

Pentru noi, cei de pe “derdeluº”, deblocarea imediatã a investiþiilor în turism este o chestiune de viaþã ºi de moarte, nu un moft. În condiþiile în care, încet dar sigur, dupã 1989 aþi “paradit” mineritul, turismul este una dintre puþinele ºanse pe care noi, cei care ne “tragem” cu punga pe “derdeluº” le mai avem . Nu înþeleg de ce parlamentarii din Valea Jiului tac, precum necuvântãtoru’ urât mirositor în tufã, ºi nu îi cer demisia acestei femei care face U.S.L de ocarã tocmai într-o zonã unde oamenii au aºteptãri atât de mari de la Victor Ponta ºi cei care îi sunt în preajmã. Asta pentru cã în decembrie, înainte de a urca pe “derdeluº”, Valea Jiului a trecut pe la urne ºi v-a votat, stimabila doamnã. Nu aveþi dreptul, nici mãcar în numele crizei, sã opriþi investiþii care pot salva o zonã de la un dezastru social. Dacã s-au fãcut greºeli în trecut, îndreptaþi-le, dacã s-a furat, bãgaþi hoþii în puºcãrii, însã nu condamnaþi la pierire o zonã, Valea Jiului, în care habar nu aveþi pe unde se intrã.

Ani la rând, jurnaliºtii din toatã Valea Jiului au vorbit de cât de rãu aratã Aninoasa ºi cât de greu se circulã aici.

S-au fãcut filmãri, fotografii, s-au scris sute de pagini, s-au fãcut nenumãrate reportaje, ºi de fiecare datã, edilul ºef se arãta optimist, fie cã vorbim de actualul,Nicolae Dunca, fie de fostul, Ilie Botgros.

Exista de câþiva ani un proiect câºtigat de reabilitare a drumului, dar care a fost întârziat de începerea lucrãrilor la canalizare.

Aici a existat mereu certitudinea cã anul acesta se începe marea asfaltare, aºa cum n-a vãzut niciodatã Aninoasa. Pânã astãzi… Rãspunsul venit de la Bucureºti a

fost total neaºteptat. „Am fãcut demersuri pentru a obþine fonduri pentru asfaltare, dar Ministerul Economiei ne-a transmis chiar astãzi ( ieri) o adreesã prin care ne spune cã nu mai sunt fonduri.

Noi totuºi, avem niºte promisiuni cã se vor gãsi niºte fonduri pentru asfaltarea de la stadion pânã la primãrie”, ne-a declarat Nicolae Dunca, primarul Oraºului Aninoasa. ªi, cu toate acestea, edilul aninosean are încã o urmã de optimism în glas, care rezultã din discuþiile pe care le-a avut el demult cu Varujan Vosganian, Ministrul

Economiei. Asta deºi hârtiile spun altceva.

Lucrãrile de introducere a canalizãrii vor fi gata în circa o lunã, iar atunci, nu cã acum nu ar fi aproape la fel, imaginea asupra întregi localitãþi ar fi una ca de vis urât, ba chiar un coºmar pentru ºoferi.

Luiza ANDRONACHE

PROGRAM TV - Joi, 27 iunie 2013 16:00 Punctul pe i cu Ionuþ Drãgotesc 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 iunie 2013

B

Cabanierul dispãrut în Retezat, dat în urmãrire naþionalã

ãrbatul care asigura legãtura cu turiºtii de la Caba Buta din Munþii Retezat e de negãsit.

Omul a dispãrut aproape douã luni ºi nimeni nu poate sã dea relaþii despre el.

Poliþiºtii l-au dat în urmãrire naþionalã ºi jandarmii încã îl cautã prin munþi.

Cabanierul de 57 de ani din Uriucani a fost cãutat în tot acest timp de salvamon-

tiºti, jandarmi ºi poliþiºti, dupã ce a dispãrut de la cabana pe care o avea în grijã. Bãrbatul era ajutor de

cabanier ºi ar fi trebuit sã ajungã acasã dupã Paºti. El a fost vãzut ultima datã de colegul sãu, înainte de

11 agenþii de turism cu licenþã în Valea Jiului

A

proape 50 de agenþii de turism cu licenþã în judeþul Hunedoara.

Dupã tragedia din Muntenegru, în care

18 cetãþeni români ºi-au pierdut viaþa, Ministerul Turismului va face verificãri la toate agenþiile de turism din þarã.

Potrvit centralizãrilor de la autoritatea Naþionalã pentru Turism, în judeþul Hunedoara funcþioneazã 48 de agenþii de turism, toate cu licenþã.

Dintre cele 55 de agenþii de la nivel judeþean, 11 sunt în Valea Jiului.

Centralizarea de la Autoritatea Naþionalã pentru Turism dateazã din 20 iunie anul curent.

Agenþia de turism care a organizat circuitul în Muntenegru are sediul central în Deva, iar excursia a fost realizatã la o filialã din Bucureºti care nu avea licenþã de funcþionare. În anul 2012, Ministerul Turismului a retras licenþa mai multor agenþii de turism. La nivelul judeþului nu a existat niciun asemenea caz.

Monika BACIU

vacanþa de Paºti, când l-a înlocuit la paza cabanei ºi a aprovizionat cu cele necesare locaþia din munte.

Este vorba despre cabana Buta, aflatã la peste 15 km distanþã de drumul naþional DN 66A. Poliþia hunedoreanã l-a dat în urmãrire naþionalã ºi cãutãrile continuã. „Noi l-am dat în urmãrire la nivel naþional, imediat ce am fost sesizaþi de dispariþia sa, la data de 6 iunie, iar tot ce ºtim acum este cã omul mai plecase ºi cu alte ocazii, dar de fiecare datã s-a întors acasã. Pânã acum nimeni

nu a reuºit sã gãseascã vreo urmã lãsatã de acesta dupã dispariþie”, a precizat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Caba Buta se aflã la altitudinea de 1.580 de metri în munþii Retezat ºi este un loc vizitat de turiºti. Este posibil ca la cabanã sã fi fost chiar turiºti în perioada în care acesta a fost acolo, înainte de Paºti, însã, nimeni nu a putut sã dea indicii cu privire la locul în care omul ar fi putut sã plece.

Diana MITRACHE

Cererea depãºeºte oferta

A

proape 6000 de pensionari au solicitat bilete de tratament.

Pensionarii cu venituri mici, pensii de invaliditate sau cei care nu au beneficiat de bilete de tratament în ultimii doi ani au prioritate la aceste facilitãþi. La nivelul judeþului mii de vârstnici vor sã se refacã într-o staþiune. În judeþul Hunedoara au fost distribuite 4.100 de bilete de tratament, iar pânã în prezent s-au primit doar 1.107 bilete, asta în condiþiile în care aproape 6000 de pensionari au solicitat un bilet.

Biletele de tratament sunt pentru Staþiunile 1 Mai, Covasna, Buziaº, Geoagiu, Moneasa, Amara ºi Olãneºti, dar ºi alte zone din þarã.

Anul trecut, au fost distribuite 4.325 de asemenea tichete. În unitãþile de tratament balnear, proprietate a Casei Naþionale de Pensii Publice, este asigurat, pentru anul 2013, un

numãr de maxim 50.352 de locuri la tratament balnear, repartizate pe maxim 16 serii de trimitere. La acest numãr de bilete, se adaugã, pânã la nivelul sumelor prevãzute cu aceastã destinaþie în bugetul asigurãrilor sociale de stat pe 2013, locurile contractate cu alþi operatori economici interesaþi, numãr care se va stabili dupã atribuirea contractelor, în funcþie de preþurile ofertate pe bilet.

Monika BACIU

6 Educatie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 iunie 2013

Un premiu ireal i-a golit buzunarele unei femei din Petroºani

N

u mai puþin de 580 de lei a plãtit o femeie din Petroºani care a crezut cã este câºtigãtoarea unui premiu ºi a virat banii în contul unui necunoscut.

Carmen COSMAN Femeiea, în vârstã de 46 de ani, a reclamat poliþiºtilor din Petroºani cã, în dimineaþa zilei de 25.06.2013, o persoanã de sex masculin cu identitate necunoscutã, a înºelato prin intermediul telefonului, cauzându-i un prejudiciu în valoare de

580 lei. „În urma cercetãrilor efectuate de cãtre poliþiºti a reieºit faptul cã, în data de

25.06.2013, în jurul orei 11.00, partea vãtãmatã a fost apelatã la postul telefonic fix, de cãtre un bãrbat cu identitate necunoscutã, care s-a recomandat a fi directorul unei unitãþi bancare, ºi care i-a comunicat cã a câºtigat suma de

A furat din cauza sãrãciei

U

n bãrbat din Aninoasa îþi va petrece urmãtorii trei ani în închisoare, dupã ce oamenii legii au stabilit cã este autorului unui furt din ininta unei locuinþe private. El avea mandat de arestare pe numele lui, iar ieri dimineaþã a fost sãltat de poliþiºti ºi dus la penitenciar.

Luiza ANDRONACHE “Am furat din cauza sãrãciei. Am furat doar o ramã de aluminiu ºi acum îmi pare rãu. Nu am avut de face, dar autoritãþile ar trebui sã facã ceva, cã avem copii ºi nu avem locuri de muncã ”, afirmat hoþul încãtuºat.

Totuºi, bãrbatul din fotografie a furat de fapt mai multe bunuri din curtea ºi locuinþa unui localnic, Nicolae Gherghin, care a reclamat

Biciclist lovit de maºinã U

n bãrbat de 41 de ani din municipiul Hunedoara, care circula cu o bicicletã deºi nu avea nici lumini pentru a fi vãzut uºor de ºoferi ºi nici echipament de protecþie reflectorizant, a fost lovit de un ºofer, însã din fericire a suferit rãni uºoare.

Maximilian GÂNJU Accidentul a avut loc ieri dimineaþã, în jurul orei 05:18 spun poliþiºtii. „Ioan M., de 41 de ani, din municipiul Hunedoara în timp ce conducea un autoturism pe strada Eroilor din municipiul

Hunedoara, la intersecþia cu b-dul Dacia nu a acordat prioritate de trecere biciclistului NELU S., de 52 de ani, din municipiul Hunedoara, care circula pe bicicletã deºi nu era echipat corespunzãtor (cu vestã reflectorizan-

10.000 euro în urma unei extrageri organizate în cadrul unei emisiuni TV, însã pentru a intra în posesia premiului trebuie sã cumpere 8 cartele SIM reîncãrcabile, în valoare totalã de 580 de lei ºi sã comunice apelantului codurile de reîncãrcare”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Dupã ce a comunicat codurile de reîncãrcare, femeia a constatat cã a fost victima unei înºelãciuni, motiv pentru care s-a adresat poliþiºtilor, care au întocmit dosar penal ºi efectueazã cercetãri în vederea identificãrii autorului ºi a luãrii mãsurilor legale.

la poliþie mai multe furturi în ultimi ani. “Am organizat o acþiune pe linie de urmãri în cartierul Centru II de pe raza localitãþii Aninoasa, ocazie cu care a fost depistat numitul Adrian C. de 42 de ani. Pe numele acestuia, Judecãtoria Petroºani a emis un mandat de executarea pedepsei de trei ani închisoare pentru furt calificat. Fapta a fost comisã în anul 2012 din locuinþa unui notar.

Prejudiciul a fost recuperat parþial”, a declarat Nicolae Airinei, ºef Poliþia Aninoasa.

Hoþul prins a fost dus la Penitenciarul Bârcea Mare, unde va ºi rãmâne pentru urmãtãrii trei ani.

tã), iar farul bicicletei nu funcþiona. În urma evenimentului rutier a rezultat rãnirea uºoarã a biciclistului”, a precizat inspectorul Bogdan Niþu din cadrul IPJ Hunedoara.

Þigãri de contrabandã în plinã stradã

Î

n ciuda raziilor multiple, þigãrile de contrabandã încã se comercializeazã ºi chiar în plinã stradã.

Carmen COSMAN

În urma unei acþiuni desfãºurate pe linia prevenirii si combaterii infracþiunilor de natura economicã, poliþiºtii Birourilor de Ordine Publicã ºi Investigarea Fraudelor din cadrul Poliþiei Municipiului Petroºani au depistat un bãrbat de 31 de ani, din Petroºani, care încerca sã comercializeze, pe strada 9 Mai din Petroºani, 10 cartuºe de þigãri netimbrate.

„În cauza a fost întocmit dosar penal sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de contrabandã, cercetãrile fiind efectuate sub supravegherea Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 iunie 2013

Petrila: Încasãri - record la gunoi

N

ou ºef, noi metode pentru convingerea rãu-platnicilor.

Aºa stau lucrurile la Petrila, acolo unde primarul Ilie Pãducel susþine cã firma de gospodirire din oraº a dublat încasãrile la taxa pe gunoi. Totul, graþie noii conduceri, care a gãsit calea amiabilã de a comvinge oamenii din oraº sã îºi achite dãrile locale ºi sã nu uite de cea pe gunoi.

Diana MITRACHE „Dacã pânã acum aveam încasãri de maxim 40 % pentru gunoi, de când este domnul Costache ºef la firma de gospodirire a oraºului, încasãrile ajung la 80%. E un lucru bun ºi astfel nu mai avem probleme atunci când ducem maºinile la groapa de

la Vulcan.

Groapa de gunoi de la Petrila a fost închisã, iar transportul deºeurilor menajere la

groapa de gunoi se face la Vulcan. Noua conducere a reuºit în timp relativ scurt sã reducã din pierderi ºi

Laboratorul va fi redeschis în aceastã sãptãmânã

R

edeschiderea Laboratorului de Metrologie din Petroºani al Apa Serv va avea loc în aceastã sãptãmânã. Tãierea panglicii inaugurale, eveniment programat (iniþial) pentru luna mai, nu a mai avut loc întrucât specialiºtii din Bucureºti care urmau sã acorde autorizaþia de funcþionare ºi-au amânat vizita în Valea Jiului.

Mircea NISTOR „Am sperat cã-l vom putea redeschide pe 15 mai dar acest lucru nu a fost posibil. Nu de alta, dar, membrii comisiei care urma sã soseascã din Bucureºti pentru a-l autoriza ºi-au amânat sosirea în Valea Jiului. Sper sã-l inaugurãm, însã, în aceastã sãptãmânã”, a declarat Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului SA

Petroºani.

Laboratorul de Metrologie din Petroºani al Apa Serv a funcþionat, în vechea locaþie din cartierul Colonie, pânã în data de 8 aprilie.

Dupã aceastã datã, verificarea apometrelor a fost sistatã pânã la inaugurarea noului spaþiu.

Acesta este amplasat în centrul localitãþii, mai

sã convingã oamenii sã îºi achite taxele pe gunoi.

Edil Urban Petrila este condusã acum de Vasile Costache, care imediat ce a preluat serviciul de gospodãrire a fãcut ºi investiþii. Acesta spune cã a cumpãrat ºi o maºinã ce mãturã strãzile ºi,dupã ce a demonstrat cã îºi face treaba în oraº, a convions oamenii sã plãteascã pentru acest serviciu.

Firma Edil Urban a fost declaratã în insolvenþã pentru o datorie de peste un milion de lei, din care deja s-a reuºit recuperarea unei pãrþi.

exact în cadrul unitãþii din sectorul Petroºani Nord, strada Ion Creangã Nr. 16. „Am fost nevoiþi sã mutãm laboratorul pentru cã vechiul spaþiu, situat într-o clãdire foarte veche, risca sã se prãbuºeascã în orice moment. Acesta ar fi un motiv iar celãlalt este legat de faptul cã aveam nevoie de un spaþiu amplasat în centrul localitãþii, nu la periferia acesteia”, a mai spus Costel Avram. În prezent, verificarea unui apometru folosit de cãtre consumatorii casnici de apã potabilã costã 26,05 lei, cu TVA.

Invitaþie la Bursa locurilor de muncã Universitatea din Petroºani invitã potenþialii angajatori din judeþul Petroºani la Bursa locurilor de muncã ce va avea loc joi, 27.06.2013 între orele 14:30-16:30 în Sala de Evenimente a firmei GEROM Internaþional SÃ, Strada 1 Decembrie 1918 nr. 1, Petroºani. Sunt aºteptaþi manageri ºi specialiºti în resurse umane care reprezintã firme mici ºi mijlocii, companii mari ºi organizaþii non-guvernamentale.

La aceastã bursã a locurilor

de muncã vor participa absolvenþii cursurilor de formare profesionalã implementate ºi finanþate prin proiectul „Formarea profesionalã alternativa utilizînd soluþii informatice – o soluþie pentru reconversia forþei de muncã din minerit” POSDRU/82/5.1/S/59756. În cadrul proiectului au fost oferite programe de formare profesionalã pentru iniþierea ºi specializarea ºomerilor, toþi fiind persoane inactive sau persoane aflate în cãutarea unui loc de

muncã. Programele au fost axate pe ocupaþii precum informaticã, turismul, antreprenoriatul ºi cadastrul ºi s-au derulat în cadrul Universitãþii din Petroºani sub coordonarea cadrelor didactice ºi a specialiºtilor universitãþii ºi ai partenerilor.

Persoanã de contact: Eduard Edelhauser, Manager de proiect, Universitatea din Petroºani E-mail: edi1ro2001@yahoo.com Telefon: 0722562167

Lipsã de bun simþ

U

nii dintre locatarii blocului de locuinþe sociale ce poartã numãrul 27 din Petrila manifestã o crasã lipsã de bun simþ sau de spirit civic. Deºi au primit locuinþe dotate cu toate cele necesare (ºi în plus reabilitate) oamenii nu pãstreazã curãþenia ºi chiar au început sã distrugã „bunurile” comune.

Mircea NISTOR Adicã scãrile, ferestrele, tencuiala exterioarã sau coloana de gunoi. Deºi edilii locali au aplicat inclusiv sancþiuni pecuniare distrugerile nu au putut fi sistate. „Am efectuat razii, am aplicat sancþiuni contravenþionale dar, cu pãrere de rãu, trebuie sã spun cã mai sunt unii oameni care nu respectã ceea ce au fãcut, bun, alþii.

Pentru reparaþiile fãcute la acel bloc nu le-am cerut niciun leu

dar speram cã vor pãstra ce am fãcut acolo. Acest lucru, însã, nu s-a întâmplat”, a spus Ilie Pãducel, primarul Petrilei.

Reabilitarea blocului respectiv s-a fãcut cu ajutorul unor sume de bani obþinute pe un proiect care viza acest lucru. Printre altele, a fost refãcutã instalaþia de termoficare, cea electricã, blocul a fost izolat termic ºi a fost reamenajatã coloana de colectare a gunoiului menajer.

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 iunie 2013

Suntem superbi, suntem binecuvântaþi, dar deplorabili

L

a Conferinþa ”Industria extractivã – miliarde de euro din minerit”, de sãptãmâna trecutã, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a constatat ce se ºtia, cã managementul statului este deplorabil, iar Ionel Blãnculescu, consilier al premierului – cã suntem o þarã binecuvântatã de naturã, dar fãrã proiecte demarate.

Cãrbunele e important, dar ”îl lichidãm ca sã-l relansãm”.

Stai ºi te minunezi de ceea ce spun marii responsabili cu administrarea þãrii. Sâptãmâna trecutã a avut loc o conferinþã la nivel înalt cu tema ”Industria extractivã -

miliarde de euro din minerit”, organizatã de revista Capital, la care au participat ministrul Economiei, Varujan Vosganian, Ionel Blãnculescu, analist ºi

consilier al premierului Victor Ponta, Maricel Popa, secretar de stat în Ministerul Economiei, Fostul director al Agenþiei Naþionale pentru Resurse Minerale, Laurenþiu Bogatu, avocaþi, jurnaliºti.

Conferinþa s-a dorit a fi una care sã ofere decizii, pentru cã soluþii sunt, ele trebuie doar aplicate, dacã are cine.

Respectiva întâlnire a fost una a lamentãrilor, contatãrilor ºi repunerea pe tapet a lipsurilor legislative ºi a ”minunilor” ce nu ar trebui sã se petreacã într-o þarã normalã.

V

osganian deschide minele, dar n-are cu ce Ministrul economiei a fãcut niºte precizãri/con-

statãri care bulverseazã având în vedere cã vin din partea unui guvernant. „Procesele de privatizare au fost mai lente, iar managementul de stat a fost deplorabil, sã folosesc un cuvânt mai moale. În momentul de faþã, suntem în situaþia de a recupera aceastã industrie.(…) Prin modificarea Legii minelor, vor putea fi demarate negocierile cu investitorii în vederea redeschiderii perimetrelor aflate în con-

servare sau închise“, a spus oficialul statului, pe care stat îl numeºte a fi deplorabil în management.

La rândul sãu, Ionel Blãnculescu a arãtat cât de binecuvântaþi suntem ca þarã ºi cã trebuie demarate proiecte, lucru care se spune de 22 de ani. „Avem un stat binecuvântat de naturã, iar acest mix energetic poate face din România un pilon în aceastã zonã a Europei“, a spus Blãnculescu.

A

beraþia Cãrbunele – lichidare urmatã de relansare ªi cum cãrbunele a fost un timp ocolit de participanþii la conferinþã, marºându-se doar pe gaze, un avocat a spart greaþa. ” Prea îmi este teamã cã în privinþa industriei extractive de cãrbune s-ar putea sã fim martorii unor

lichidãri urmate de relansare“, a declarat Laurenþiu Pachiu, avocat specializat pe sectorul de energie, rãspunzãnd la întrebarea „Care este viitorul industriei extractive: lichidare sau relansare?“, adresatã de directorul editorial al Capital, Claudiu ªerban, în calitate de moderator al conferinþei.

Preluând spusele ministrului Energiei în diverse situaþii derulate pânã în prezent, Maricel Popa, secretarul de stat în Ministerul Economiei, a precizat cã în unele state europene cãrbunele a reintrat pe agenda autoritãþilor. Un exemplu în acest sens este Germania, care a început sã dezvolte minele de cãrbune închise ºi sã închidã centralele nucleare. „Cãrbunele reprezintã o importantã resursã energeticã ce meritã exploatatã. Când

Prost plãtiþi, tinerii Vãii Jiului nu pot accesa programul ”Prima casã” B

an la ban trage: ai salariu decent, ai ºi casã. Ghinionul tinerilor este cã nici locul dintre Jiuri nu pare a fi potrivit pentru plata muncii lor la justa valoare. La nivelul þãrii salariul mediu individual pe economie este undeva între 1.600 ºi 2.200 lei funcþie de sectorul de activitate, în Valea Jiului media se situeazã la nivelul salariului minim pe economie – între 700 ºi 860 lei. În Valea Jiului, existã tineri, puþini la numãr, care nu mai stau la uºa administraþiilor publice locale ºi ºi-au luat problema locuinþei în mâini. S-au documentat temeinic ºi au optat pentru programul ”Prima casã”.

Ca urmare, au început sã-ºi caute case al cãror preþ sã se încadreze în creditul acordat.

Sumele, ca împrumut garantat de stat în proporþie de 50%, le dã posibilitatea tinerilor sã-ºi achiziþioneze o casã/apartament, dar nu în buricul târgului ºi nu prea spaþios, ºi asta pentru cã salariile sunt mici chiar ºi în cazul celor înalt calificaþi... ”Lucrãm pe acest program de 2-3 ani. Dar sunt puþini, câte un dosar-douã la 2-3 luni. De exemplu, la nivelul anului trecut am avut 5 sau 6 dosare ale persoanelor care au achiziþionat imobile pe acest program. În continuare sunt puþini cumpãrãtori. Suplimentarea acestui fond, de care se vorbeºte acum, nu ºtiu dacã se va face în aceleaºi condiþii, valoarea de garantare a fost ºi de 115-120% pentru cã au scãzut preþurile. Cert este cã pe acest program nu existã riscuri, nu am avut probleme cu bãncile.

Problema este cã aici, la noi, în

Valea Jiului, nu prea sunt mulþi doritori care sã acceseze acest program, pentru cã au salarii mici. În oraºele mari, da, este altceva, acolo lucrurile merg” – a declarat Sorina Mateevici, directorul executiv al Agenþiei Imobiliare Macarena Petroºani.

Cu alte cuvinte, ban la ban trage: ai salariu decent, ai ºi

casã. Ghinionul tinerilor din aceastã zonã este cã nici locul dintre Jiuri nu pare a fi potrivit pentru plata muncii lor la justa valoare. Având în vedere cã salariul mediu pe economie este undeva între 1.600 ºi 2.200 lei funcþie de sectorul de activitate, în Valea Jiului se situeazã la nivelul salariului minim pe economie – 700 ºi 860 lei.

În aceste condiþii, în þarã, în 2013, 13.000 de beneficiari au luat credite prin ”Prima Casã”, valoarea finanþãrilor ridicânduse la 490 de milioane de euro.

Dacã se va menþine ritmul actual de contractare, restul de 300 de milioane de euro se vor epuiza în circa trei luni.

Pentru cã garanþiile de la Prima Casã sunt estimate a se epuiza undeva prin octombrie, o decizie privind suplimentarea sau nu a acestora se va lua în câteva zile, a declarat Aurel ªaramet, preºedintele FNGCIMM, instituþia care acordã garanþiile de 50% la creditele Prima Casã. „Vedem cã bãncile sunt interesate pentru continuare. Noi am transmis solicitãrile Ministerului de Finanþe ºi în câteva zile vom

avea o decizie dacã garanþiile vor fi suplimentate sau nu.

Nu ºtiu acum depre ce plafon suplimentar ar fi vorba, de 100, 200, sau 300 milioane euro.

Aºteptãm decizia Ministerului de Finanþe”, a spus ªaramet la un seminar pe tema garantãrii organizat la BNR de revista Finanþiºtii.

Ileana FIRÞULESCU

nu bate vântul sau este secetã, ce faci? Nu poþi sã produci energie. La aceastã datã piaþa regionalã este un pic scãzutã, producþia de cãrbune fiind influenþatã de scãderea cererii de energie. Totuºi, în Uniunea Europeanã ºi pe plan mondial cererea de produse miniere, în special pe produse neenergetice este în creºtere.

Acest lucru nu se manifestã ºi în România deocamdatã. România doreºte sã susþinã dezvoltarea economicã prin exploatarea unei game cât mai variate de resurse minerale indi-

Actualitate 9 gene“, a mai spus secretarul de stat din Ministerul Economiei.

S-a discutat de taxe ºi redevenþe mari care alungã investitorii, de impozite fãrã noimã, de foamea de bani a statului român care procedând astfel poate face rãu.

Ca urmare, s-a constatat, s-au lamentat, s-au ”confesat” ºi atât. Pentru cã ministrul nu are legi, statul nu are bani, programele, care existã, lipsesc cu desãvârºire… în practicã.

Deci, o conferinþã organizatã greu, care aratã îngrijorarea iniþiatorilor, dar degeaba…

Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 iunie 2013

Suntem superbi, suntem binecuvântaþi, dar deplorabili

L

a Conferinþa ”Industria extractivã – miliarde de euro din minerit”, de sãptãmâna trecutã, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a constatat ce se ºtia, cã managementul statului este deplorabil, iar Ionel Blãnculescu, consilier al premierului – cã suntem o þarã binecuvântatã de naturã, dar fãrã proiecte demarate.

Cãrbunele e important, dar ”îl lichidãm ca sã-l relansãm”.

Stai ºi te minunezi de ceea ce spun marii responsabili cu administrarea þãrii. Sâptãmâna trecutã a avut loc o conferinþã la nivel înalt cu tema ”Industria extractivã -

miliarde de euro din minerit”, organizatã de revista Capital, la care au participat ministrul Economiei, Varujan Vosganian, Ionel Blãnculescu, analist ºi

consilier al premierului Victor Ponta, Maricel Popa, secretar de stat în Ministerul Economiei, Fostul director al Agenþiei Naþionale pentru Resurse Minerale, Laurenþiu Bogatu, avocaþi, jurnaliºti.

Conferinþa s-a dorit a fi una care sã ofere decizii, pentru cã soluþii sunt, ele trebuie doar aplicate, dacã are cine.

Respectiva întâlnire a fost una a lamentãrilor, contatãrilor ºi repunerea pe tapet a lipsurilor legislative ºi a ”minunilor” ce nu ar trebui sã se petreacã într-o þarã normalã.

V

osganian deschide minele, dar n-are cu ce Ministrul economiei a fãcut niºte precizãri/con-

statãri care bulverseazã având în vedere cã vin din partea unui guvernant. „Procesele de privatizare au fost mai lente, iar managementul de stat a fost deplorabil, sã folosesc un cuvânt mai moale. În momentul de faþã, suntem în situaþia de a recupera aceastã industrie.(…) Prin modificarea Legii minelor, vor putea fi demarate negocierile cu investitorii în vederea redeschiderii perimetrelor aflate în con-

servare sau închise“, a spus oficialul statului, pe care stat îl numeºte a fi deplorabil în management.

La rândul sãu, Ionel Blãnculescu a arãtat cât de binecuvântaþi suntem ca þarã ºi cã trebuie demarate proiecte, lucru care se spune de 22 de ani. „Avem un stat binecuvântat de naturã, iar acest mix energetic poate face din România un pilon în aceastã zonã a Europei“, a spus Blãnculescu.

A

beraþia Cãrbunele – lichidare urmatã de relansare ªi cum cãrbunele a fost un timp ocolit de participanþii la conferinþã, marºându-se doar pe gaze, un avocat a spart greaþa. ” Prea îmi este teamã cã în privinþa industriei extractive de cãrbune s-ar putea sã fim martorii unor

lichidãri urmate de relansare“, a declarat Laurenþiu Pachiu, avocat specializat pe sectorul de energie, rãspunzãnd la întrebarea „Care este viitorul industriei extractive: lichidare sau relansare?“, adresatã de directorul editorial al Capital, Claudiu ªerban, în calitate de moderator al conferinþei.

Preluând spusele ministrului Energiei în diverse situaþii derulate pânã în prezent, Maricel Popa, secretarul de stat în Ministerul Economiei, a precizat cã în unele state europene cãrbunele a reintrat pe agenda autoritãþilor. Un exemplu în acest sens este Germania, care a început sã dezvolte minele de cãrbune închise ºi sã închidã centralele nucleare. „Cãrbunele reprezintã o importantã resursã energeticã ce meritã exploatatã. Când

Prost plãtiþi, tinerii Vãii Jiului nu pot accesa programul ”Prima casã” B

an la ban trage: ai salariu decent, ai ºi casã. Ghinionul tinerilor este cã nici locul dintre Jiuri nu pare a fi potrivit pentru plata muncii lor la justa valoare. La nivelul þãrii salariul mediu individual pe economie este undeva între 1.600 ºi 2.200 lei funcþie de sectorul de activitate, în Valea Jiului media se situeazã la nivelul salariului minim pe economie – între 700 ºi 860 lei. În Valea Jiului, existã tineri, puþini la numãr, care nu mai stau la uºa administraþiilor publice locale ºi ºi-au luat problema locuinþei în mâini. S-au documentat temeinic ºi au optat pentru programul ”Prima casã”.

Ca urmare, au început sã-ºi caute case al cãror preþ sã se încadreze în creditul acordat.

Sumele, ca împrumut garantat de stat în proporþie de 50%, le dã posibilitatea tinerilor sã-ºi achiziþioneze o casã/apartament, dar nu în buricul târgului ºi nu prea spaþios, ºi asta pentru cã salariile sunt mici chiar ºi în cazul celor înalt calificaþi... ”Lucrãm pe acest program de 2-3 ani. Dar sunt puþini, câte un dosar-douã la 2-3 luni. De exemplu, la nivelul anului trecut am avut 5 sau 6 dosare ale persoanelor care au achiziþionat imobile pe acest program. În continuare sunt puþini cumpãrãtori. Suplimentarea acestui fond, de care se vorbeºte acum, nu ºtiu dacã se va face în aceleaºi condiþii, valoarea de garantare a fost ºi de 115-120% pentru cã au scãzut preþurile. Cert este cã pe acest program nu existã riscuri, nu am avut probleme cu bãncile.

Problema este cã aici, la noi, în

Valea Jiului, nu prea sunt mulþi doritori care sã acceseze acest program, pentru cã au salarii mici. În oraºele mari, da, este altceva, acolo lucrurile merg” – a declarat Sorina Mateevici, directorul executiv al Agenþiei Imobiliare Macarena Petroºani.

Cu alte cuvinte, ban la ban trage: ai salariu decent, ai ºi

casã. Ghinionul tinerilor din aceastã zonã este cã nici locul dintre Jiuri nu pare a fi potrivit pentru plata muncii lor la justa valoare. Având în vedere cã salariul mediu pe economie este undeva între 1.600 ºi 2.200 lei funcþie de sectorul de activitate, în Valea Jiului se situeazã la nivelul salariului minim pe economie – 700 ºi 860 lei.

În aceste condiþii, în þarã, în 2013, 13.000 de beneficiari au luat credite prin ”Prima Casã”, valoarea finanþãrilor ridicânduse la 490 de milioane de euro.

Dacã se va menþine ritmul actual de contractare, restul de 300 de milioane de euro se vor epuiza în circa trei luni.

Pentru cã garanþiile de la Prima Casã sunt estimate a se epuiza undeva prin octombrie, o decizie privind suplimentarea sau nu a acestora se va lua în câteva zile, a declarat Aurel ªaramet, preºedintele FNGCIMM, instituþia care acordã garanþiile de 50% la creditele Prima Casã. „Vedem cã bãncile sunt interesate pentru continuare. Noi am transmis solicitãrile Ministerului de Finanþe ºi în câteva zile vom

avea o decizie dacã garanþiile vor fi suplimentate sau nu.

Nu ºtiu acum depre ce plafon suplimentar ar fi vorba, de 100, 200, sau 300 milioane euro.

Aºteptãm decizia Ministerului de Finanþe”, a spus ªaramet la un seminar pe tema garantãrii organizat la BNR de revista Finanþiºtii.

Ileana FIRÞULESCU

nu bate vântul sau este secetã, ce faci? Nu poþi sã produci energie. La aceastã datã piaþa regionalã este un pic scãzutã, producþia de cãrbune fiind influenþatã de scãderea cererii de energie. Totuºi, în Uniunea Europeanã ºi pe plan mondial cererea de produse miniere, în special pe produse neenergetice este în creºtere.

Acest lucru nu se manifestã ºi în România deocamdatã. România doreºte sã susþinã dezvoltarea economicã prin exploatarea unei game cât mai variate de resurse minerale indi-

Actualitate 9 gene“, a mai spus secretarul de stat din Ministerul Economiei.

S-a discutat de taxe ºi redevenþe mari care alungã investitorii, de impozite fãrã noimã, de foamea de bani a statului român care procedând astfel poate face rãu.

Ca urmare, s-a constatat, s-au lamentat, s-au ”confesat” ºi atât. Pentru cã ministrul nu are legi, statul nu are bani, programele, care existã, lipsesc cu desãvârºire… în practicã.

Deci, o conferinþã organizatã greu, care aratã îngrijorarea iniþiatorilor, dar degeaba…

Ileana FIRÞULESCU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 iunie 2013

Bolile de inimã, în creºtere în România

C

hiar dacã în statele Uniunii Europene se înregistreazã scãderi semnificative, la noi în þara previziunile nu sunt prea îmbucurãtoare.

Astfel dacã numãrul europenilor care îºi pierd viaþa din cauza bolilor cardiovasculare a scãzut foarte mult în ultimele decenii, numãrul românilor care îºi pierd viaþa din aceste cauze a înregistrat o creºtere semnificativã.

Monika BACIU Previziunile Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii aratã cã boala coronarianã vã rãmâne tot principala cauzã de deces pentru urmãtorii 20 de ani, reprezentând 12,2 la sutã din mortatitalitea generalã, înaintea celor provocate de cancer, accidente rutiere, HIV/SIDA ºi bolile hepatice.

Principalã cauzã de îmbolnãvire este reprezentatã de afectarea stratului interior al arterelor coronare, legatã de anumiþi factori de

risc cum sunt fumatul, tensiunea arterialã ridicatã, diabetul, nivelul ridicat al colesterolului, obezitatea ºi alþi factori incluzând sexul, etnia ºi istoricul familial de boalã coronarianã.

Arterele coronare se întãresc ºi se strâmteazã, iar

aceastã conduce la diminuarea fluxului sanguin care aduce oxigen cãtre celulele musculare ale inimii ºi cauzeazã astfel ischemie Aceastã se poate manifesta prin anginã pectoralã).

Dacã una din arterele coronare se blocheazã complet, întreagã secþiune a muºchiului inimii este privatã de oxigen ºi moare, rezultând infarctul miocardic

acut sau atacul de cord.

Totuºi problemã cheie este aceea cã boalã coronarianã ischemicã este o boalã progresivã ºi silenþioasã la început, care trece deseori neobservatã pânã când primele simptome ale ischemiei sau infarctul miocardic apar.

Riscul unui atac de cord ºi a morþii din aceastã cauzã este foarte ridicat la pacienþii cu boalã coronarianã ischemicã care au un ritm cardiac accelerat.

La toþi aceºti factori se mai adaugã ºi problemele cotidiene care în þara noastrã pe zi ce trece sunt tot mai multe mai ales din cauza situaþiei financiare precare, a lipsei traiului decent ºi a griji pentru ziua de mâine.

Milit(a)ãr(u)ie la „I. D. Sîrbu” Militaru. Sorin Militaru.

Asta se întâmplã în culisele Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu”, de mai bine de-o lunã. Dincolo de „militãria”, ordinea ºi disciplina care-i caracterizeazã pe actori, regia ultimului spectacol al stagiunii, „Cu sufletul nu-i de glumit”, este semnatã de unul dintre cei mai buni regizori. Militaru.

Sorin Militaru.

Revenit la poalele Parângului Ultima sa vizitã la Petroºani, în stagiunea 2011-2012, a însemnat spectacolul „D`ale carnavalului” (premiera 11 martie

2012), iar cu un sezon înainte, stagiunea 20102011, „Casa Bernardei Alba” (premiera 12 martie 2011), spectacol pentru care Sorin Militaru a fost premiat cu titlul de „Cel mai bun regizor”, în cadrul Festivalului de Teatru Scurt Oradea.

Acum, în anul 2013, revine la Petroºani cu un spectacol care încheie apoteotic atât stagiunea 20122013, cât ºi cercul celor 21 de premiere.

Mihai Sima, Bianca Holobuþ, Cãtãlin Grigoraº, Raul Hotcas, Mihai Alexandru, Alexandru Aron, Graþiela Bãdescu, Oana

De luni, primele internãri la Petrila

S

pitalul din Petrila este ca ºi funcþional de câteva zile, iar de luni, 1 iulie, se fac ºi primele internãri. Asta garanteazã acum primarul Ilie Pãducel, care a spus cã deja existã ºi o listã cu bolnavii care vor ajunge aici.

Diana MITRACHE

„Spitalul a fost deschis acum osãptãmânã, iar Spitalul din Petroºani a finalizat toate mãsurile organizatorice. Marþi am discutat la spitalul din Petrila cu medicii de la Petroºani, iar de luni, 1 iulie, am decis sã deschidem efectiv spitalul.

Internbãrile se fac tot de atunci ºi tot ce a þinut de noi a fost finalizat”, spune Ilie Pãducel, primarul din Petrila.

Cât priveºte cheltuielile necesare funcþionãrii, primarul sperã sã gãseascã soluþia la rectificarea bugetarã din luna care vine. „O parte din cheltuieli, respectiv iluminatul, apa, gunoiul, gazul, ori plata pazei, ne revin nouã. Nu avem acum aproximativ un miliard ºi jumãtate de lei vechi pe semestru, cam 3 miliarde pe an. La rectificarea din iulie sperãm sã gãsim soluþia. Pentru cã noi la începutul anului nu aveam deschis spitalul ºi nu am prins suma necesarã în buget”, a mai adãugat Ilie Pãducel.

Totuºi, edilul din Estul

Vãii Jiului spune cã spitalul este o prioritate pentru întreg oraºul, iar dacã va fi necesar va gãsi fonduri ºi în altã parte. Este posibil ca alte cheltuieli sã fie eliminate în favoarea pacienþilor care deja aºteaptã sã se trateze aici.

Mai ales cã la Petrila a fost deschisã prima secþie de îngrijiri paleative, care îi priveºte pe bolnavii aflaþi în faze terminale.

Spitalul din Petrila a redevenit funcþional din 15 iunie, iar aici vor fi îngrijiþi bolnavii cronic, dar ºi cei aflaþi în faze terminale.

Unitatea medicalã a fost închisã timp de doi ani, dar acum s-a reuºit deblocarea situaþiei, dupã zeci de demersuri pe care deputatul Monica Iacob Ridzi le-a fãcut la ministerul de resort. Spitalul din Petrila a fost închis în urmã cu doi ani, în primãvara anului 2011, deºi aici funcþiona o secþie de boli cronice, unicã la nivel de Valea Jiului, din cauzã cã nu a mai primit finanþarea Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate, ca unitate de sine stãtãtoare.

Criºan, Cosmin Radescu, Gicu Chilaritei (acordeon), Alexandru Radu (scenografia) sunt cei care sâmbãtã, 29 iunie, ora 18:00, au un numitor comun: „Cu sufletul nu-i de glumit”.

Oana Tuþu, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 iunie 2013

Lemnarii au oprit o staþie de tratare a apei

E

xploatãrile de lemn din TaiaPetrila provoacã pierderi foarte mari pentru operatorul de apã ºi canal din Valea Jiului. Luni, o staþie de captare ºi tratare a apei a fost închisã din cauza turbiditãþii apei extrem de mari.

Maximilian GÂNJU Garda Naþionalã de Mediu a fost înºtiinþatã în mai multe rânduri de conducerea societãþii de apã ºi canal din Valea Jiului, despre faptul cã exploatãrile de lemn necontrolate ºi neconforme cu legislaþia din domeniu pun în peri-

col alimentarea cu apã potabilã a populaþiei Vãii Jiului. În ciuda amenzilor primite de la comisarii Gãrzii de Mediu de cei care se ocupã de tãierile de lemn pe lângã cursurile de apã care alimenteazã staþiile de tratare ale SC Apa Serv, situaþia a rãmas fãrã rezolvare. Luni, Staþia de Captare din

Taia-Petrila a fost colmatatã din cauza turbiditãþii extrem de mari ºi n-a mai putut funcþiona. „Am fost nevoiþi sã oprim staþia din Taia, turbiditatea era de 5000. Cei care exploateazã lemn trec prin apã ºi nu-ºi fac

Firme din Hunedoara, evaluatori pentru Ministerul Fondurilor Europene

M

inisterul Fondurilor Europene (MFE) a selectat 39 de firme cu activitãþi în domeniul recrutãrii de personal pentru a asigura evaluarea rapidã a proiectelor, a cererilor de rambursare a fondurilor europene depuse de beneficiari, dar ºi pentru verificarea contractelor de achiziþii publice încheiate în cadrul proiectelor finanþate din fonduri comunitare. Douã dintre aceste firme sunt din judeþul Hunedoara.

Carmen COSMAN

O firmã de profil din Petroºani ºi una din Deva se aflã pe lista celor selectate de Ministerul Fondurilor Europene entru evaluarea ºi verificarea tuturor actelor ce þin de proiectele finanþate din fonduri comunitare.

Acestea sunt Primavera Design SRL Deva ºi S.C. E.C.P.M.C. Consult & Learning S.R.L. Petroºani. De asemena, mai existã o a treia societate hunedoreanã inclusã pe listã, respectiv S.C. Mondo Cariere S.R.L. – Petroºani, dar aceas-

ta merge în asociere cu Euzone Consultancy Network S.R.L. Bucureºti, care este lider al asocierii. „Îi invitãm pe toþi cei care au expertiza necesarã pentru a evalua cererile de finanþare ºi pentru a verifica facturile depuse de beneficiari sã se adreseze firmelor selectate pentru a ni se alãturã în acest proiect care va duce la finalizarea evaluãrii proiectelor ºi a verificãrii cererilor de rambursare, dar ºi la accelerarea ratei de absorbþie’, a declarat Ministrul Fondurilor Europene, Eugen

Teodorovici. De precizat cã în perioada imediat urmãtoare vor fi selectaþi experþii propuºi de societãþile comerciale selectate pentru cã aceºtia sã înceapã sã presteze servicii pentru Autoritãþile de Management, Organismele Intermediare sau pentru Agenþiile de Dezvoltare Regionalã.

Experþii urmeazã sã fie plãtiþi din fonduri europene contractate prin intermediul unui proiect pe Programul Operaþional Asistenþa Tehnicã.

podeþe ºi traversãri cum ar trebui, toate aceste lucruri ne

creeazã probleme ºi pierderi”, a explicat Costel Avram, direc-

torul Apa Serv Valea Jiului. Operatorul are pagube uriaºe din cauza firmelor care exploateazã lemn în zona Taia-Petrila ºi este nevoit sã cheltuiascã sume exorbitante cu reactivii pentru limpezirea apei.

Conducerea societãþii de apã a cerut sistarea activitãþii firmelor care exploateazã lemn în zona Taia, iar Garda de Mediu a constatat cã are dreptate în privinþa poluãrii ºi i-a amendat pe þapinari.

Aninoasa se retrogradeazã.

Din oraº va deveni comunã

D

upã ce a intrat în insolvenþã, Aninoasa ar mai putea înregistra o premierã, respectiv retrogradarea voluntarã din rangului de oraº ºi trecerea la cel de comunã. În toamna acestui an, aici ar urma sã se organizeze un referendum pe aceastã temã.

Luiza ANDRONACHE

“M-am gândit foarte serios, iar eu chiar agreez aceastã idée, sã trecem de la statutul de oraº la cel de comunã. La discuþiile mele purtate cu cetãþenii, cei mai mulþi vor pentru cã le mai scad ºi impozitele.

Sunt fonduri mai multe ºi mai uºor de accesat pe spaþiul rural decât pe cel urban.

Mai mult decât atât, multe de firme mari de Valea Jiului, patroni serioºi, foarte cunoscuþi, mi-au spus cã se vor transfera cu firmele pe Aninoasa dacã vom trece la stadiul de comunã.

Pe noi ne-ar avantaja”, a declarat

Nicolae Dunca, primarul Oraºului Aninoasa. În câteva luni,

edilul localitãþii spune cã va face un referendum, cu bani de la toate partidele, pentru cã de la primãrie n-ar de unde, ºi va consulta populaþia.

“O sã convoc toate partidele politice de pe raza oraºului ca sã desemneze membrii partidelor politice

pentru referendum, care sã fie plãtiþi de partide, pentru cã nici aici nu avem bani. Noi vom demara toate procedurile legale pânã în toamnã, iar prin octombrie, noiembrie, sã ºi facem acest referendum”, a mai declarat Nicolae Dunca.

Oraºul Aninoasa, conform ultimelor date, are o populaþie de 4575, astfel cã, acest punct de vedere se încadreazã la rangul de comunã.

Pentru ca o localitate

sã devinã oraº, are nevoie, tot conform legii adoptatã în 2007, de cel puþin 10.000 de locuitori.

Aninoasa a fost declarat oraº la data de 2 mai 1989, atunci când avea o populaþie de 7800 de localnici.

12 Actualitate

Tone de PET-uri încing hora pe Jiu

T

one de sticle din plastic au ajuns în albia Jiului, la confluenþa celor douã cursuri în Defileul Jiului.

Acolo, odatã ce apa a crescut, din cauza precipitaþiilor, sticlele s-au adunat ºi, la fiecare cotiturã din albie plutesc acum zeci de sticle. Toate se adunã ca într-o horã ºi se rotesc cu repeziciune ca într-un carusel, mânat de puterea torentelor de apã.

Diana MITRACHE Cu siguranþã, mizeriile ajung în apã de la populaþia din Valea Jiului, iar cei care vãd acum ce se petrece în Defileul Jiului sunt de-a dreptul oripilaþi. „De unde credeþi cã vin astea?

De la noi, mai de sus. Toþi aruncã mizeriile în apã, de la momârlani, la cei care merg la picnic. Cã doar nu au ajuns purtate de vânt”, spune un munictor care

pleteazã un altul.

Albia Jiului a ajuns un adevãrat depozit de PET –uri.

Cel mai vizibil, depozitul de PETuri, este de pe marginea apei. Se pare ca apa Jiului a cãrat din amonte tone de sticle din plastic, iar acum coboarã spre Gorj.

An de an cei din zona Târgu Jiu au sesizat Garda de Mediu din

lucreazã în Defileul Jiului. „Apa e încã mare, dar sã vedeþi când mai scade. Atunci abia dacî vezi apa de sub plasticuri”, îl com-

Încã 67 de milioane de euro pentru reabilitarea reþelelor de apã din Valea Jiului

R

eþele de apã extinse ºi modernizate în Valea Jiului. De asta va avea parte populaþia dupã ce operatorul de apã ºi canal, ApaServ Valea Jiului SA, va implementa ºi cea de a doua parte a proiectului, pentru care se va semna contractul zilele urmãtoare.

Carmen COSMAN În cel mult douã sãptãmâni ApaServ Valea Jiului SA va semna contractul pentru partea a doua a proiectului de extindere ºi modernizare a reþelelor de apã ºi canal din Valea Jiului, în valoare de 67,2 milioane de euro.

„Prima parte a proiectului a vizat extinderea reþelelor de apã ºi a reþelelor de canalizare. În partea a doua se reabiliteazã acest reþele.

Este vorba despre 44 de kilometri de

canalizare menajerã, 27 de kilometri de aducþiuni, 64 de kilometri de reþele de distribuþie, se vor reabilita 3 captãri, douã staþii de tratare”, a declarat Costel Avram, directorul SC ApaServ Valea Jiului SA. În cel mai scurt

timp va fi lansatã ºi licitaþia pentru studiul de fezabilitate, iar pânã la finalul anului conducerea ApaServ spune cã proiectul va fi demarat. În Valea Jiului este în plinã demarare prima parte a proiectului, ce a vizat extinderea reþelelor, acesta este în plinã derulare, iar în curând vor fi finalizate lucrãrile în Aninoasa ºi Vulcan.

Pentru prima parte a proiectului, ApaServ a beneficiat de o finanþare de 40 de milioane de euro, bani nerambursabili.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 iunie 2013 cauza deºeurilor care sufocã Jiul, dar prea puþin s-au luat mãsuri.

Cei de la mediu spun cã e imposibil sã

îi amendeze pe vinovaþi, în condiþiile în care nu sunt prinºi în flagrant, iar legea picnicului nu ºi-a fãcut niciun efect în Vale.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 iunie 2013

Barajul Vidra, alimentat cu apã din Jieþ. Debitul râului, aproape inexistent în perioadele secetoase

Î

n perioadele secetoase, cursul râului Jieþ este din ce în ce mai mic. Mai mult, acesta devine un firicel de apã. Reprezentanþii de la Apele Române spun cã deocamdatã nu existã probleme din cauza faptului cã debitul râului scade, însã s-a constatat o altã problemã. Este vorba de faptul cã Barajul Vidra este alimentat din acest curs de apã, drept pentru care debitul râului scade pe zi ce trece.

Monika BACIU

”Deocamdatã am semnale cã nu sunt afectaþi, am discutat ºi cu conducerea SC Apa Serv ºi acolo în Cheile Jietului este o captare care alimenteazã staþia de pe Jiet cu apã, debitele sunt scãzute dar nu pun deocamdatã în pericol alimentarea cu apã a populaþiei.

Vorbind în aval de albia râului Jiet cã este aproape secatã, fenomentul este întâlnit în fiecare an, se ºtie cu ani în urmã cã existã o captare unde debitul Jietului este preluat ºi dus pe Lotru.

Este o acumulare complexã cu foarte multe derivaþii ºi din Gorj ºi din Jiet. Noi am avut discuþii ºi cu cei de la Râmnicul Vâlcea ºi existã un protocul În aºa fel încât în perioadele secetoase ei nu ar avea voie sã preia aceastã cantitate de apã din Jiet pentru cã în cazul de secetã prioritatea este alimentarea cu apã a populaþiei.

Dacã vom avea

probleme vom face controale ºi pe Jiet în sus la captarea celor de la Lotru”, a declarat Sorin Corici, ºef Sistem Hidrotehnic Valea Jiului.

Cei de la societatea de apã din Valea Jiului întãresc spusele reprezentanþilor de la Apele Române.

Deocamdatã nu existã probleme la alimentarea cu apã potabilã a populaþiei din cauza debitului scãzut a Jieþului. ”La ora când vorbim, peste tot, toate staþiile, au apã îndeajuns ca sã putem

funcþiona ºi ca cetãþenii din Valea Jiului sã aibã apã la robinete.

Deocamdatã nu existã niciun impediment ca staþia de la Jieþ sã funcþioneze.

Funcþioneazã aºa cum trebuie”, a declarat directorul general al SC ApaServ Valea Jiului, Costel Avram. În ceea ce priveºte alimentarea cu apã a barajului de la Vidra reprezentanþii Apelor Române au efectuat mai multe controale.

”Împreunã cu SC ApaServ am fãcut controale sus la captarea de la Jiet ºi am constatat cã acea stavilã de multe ori se închide ºi apa este dirijatã cãtre acumularea Lotru.

Avem de gând sã facem controale mai dese de câte ori observãm cã debitul Jietului este scãzut.

Pe altã parte nu trebuie omis cã pe fondul unor perioade secetoase aºa cum se anunþã, an de an nefiind precipitaþii ºi debitul Jietului scade.

Pânã la chei existã un debit consistent dupã care în urma captãri în aval rãmâne un debit foarte mic”, a mai spus Sorin Corici.

Potrivit unui studiu, debitul râului Jieþ scade în fiecare an cu câte 3 centimetri din cauza secetei. Nici în perioadele în care plouã situaþia nu este mult mai bunã.

14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 iunie 2013

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 11:50 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 19:00 Ora de business 19:45 Sport 0:00 Telejurnal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

9:30 Prinþul fermecat 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Suflete pereche (r) 14:45 Rãzboinicul (r) 16:00 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

10:15 11:15 11:30 12:30 13:00 13:05 14:00 14:30 15:25 15:30 16:30 17:30 18:30

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Promisiune respectatã 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Cocoºatul din campus 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:15 Nu te pune cu Zohan 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Þintã umanã 0:00 Nu te pune cu Zohan (r)

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa sunt ºanse sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes personal, în care vã apropiaþi mai mult de persoana iubitã.

Este posibil sã întâlniþi o persoanã mai în vârstã care vã va ajuta într-o afacere.

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 Moto GP 12:45 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Moto GP 17:00 IAAF Athletix Magazin 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Baschet feminin 18:45 ªtirile Digi Sport 19:00 Baschet feminin 19:45 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:00 ªtirile Digi Sport 23:30 Campionii Digi Sport 0:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai O rudã vã propune sã vã asociaþi într-o afacere. Nu vã grãbiþi. Dupã-amaizã sunteþi invitat la o petrecere ºi nu puteþi sã refuzaþi. Fiþi cumpãtat, pentru cã sunteþi predispus la probleme digestive!

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Sunteþi hotãrât sã puneþi la punct detaliile unei afaceri ºi sã începeþi o viaþã nouã.

Puteþi fi optimist, pentru cã aveþi ºanse mari de reuºitã.

Relaþiile sentimentale decurg fãrã probleme.

23 septembrie *** 22 octombrie Acordaþi atenþia cuvenitã unei rude mai în vârstã.

Consultaþi-vã ºi cu partenerul de viaþã!

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge Doamne de poveste Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor Intrigi ºi seducþie

aprile

22

Intenþionaþi de multã vreme sã porniþi o afacere, dar astãzi nu este momentul potrivit.

Riscaþi sã faceþi greºeli din cauza nerãbdãrii. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu cei din jur.

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

21

23 noiembrie *** 20 decembrie S-ar putea sã vã schimbaþi programul pe neaºteptate. Nu vã îngrijoraþi, nu este nimic grav! Dupã-amiazã sunteþi invitat la o petrecere.

21 ianuarie *** 20 februarie Sunteþi foarte pragmatic ºi intenþionaþi sã porniti o afacere la care vã gândiþi de mult timp. Dupã-amiazã, un prieten vã propune un nou loc de muncã.

Pot surveni evenimente neaºteptate, care vã dau programul peste cap. S-ar putea sã aveþi musafiri din altã localitate sau sã fiþi nevoit sã plecaþi în vizitã.

23 august *** 22 septembrie Cu calm ºi cu rãbdare, puteþi avea succes atât pe plan financiar, cât ºi sentimental.

Ar fi bine sã vã odihniþi mai mult. Nu luaþi nici o decizie pânã când nu analizaþi oferta în detaliu.

23 octombrie *** 22 noiembrie Aveþi succes în toate activitãþile legate de cãmin ºi în afaceri. Familia ºi colaboratorii vã apreciazã iniþiativele.

Puteþi sã vã faceþi planuri de viitor.

21 decembrie *** 20 ianuarie Aveþi ºanse sã începeþi o activitate care vã va aduce mari satisfacþii financiare. Tot ce începeþi azi va avea trãinicie. Fiþi mai tolerant.

21 februarie *** 20 martie Un prieten cu experienþã vã dã sfaturi utile pentru afaceri, dar nu începeþi mai multe treburi deodatã. Þineþi cont de sfaturile partenerului de viaþã!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 iunie 2013 Declaraþie Politicã

Monica Iacob-Ridzi:

,,Dreptate pentru pensionarii din minerit” Domnule Prim Ministru Victor Ponta, Doamnelor ºi domnilor miniºtri, Stimaþi colegi parlamentari, O teoremã a bunului simþ sau o minimã regulã de drept spune cã dacã nimeni nu poate fi mai presus de lege, corect este ca nimeni sã nu fie nici mai prejos de aceasta.

Atât ºi nimic mai mult este ceea ce aºteaptã de la noi pensionarii din minerit, oameni care ºi-au onorat cu demnitate obligaþiile faþã de statul român, muncind în adâncul pãmântului, cu încrederea cã la rândul sãu, statul se va ridica la înãlþimea demnitãþii pe care o reprezintã, garantându-le continuitatea unor drepturi pe care minerii le-au câºtigat, cu sânge, încã din 1924 ºi de care nicio guvernare, de atunci încoace, nu a îndrãznit sã se dezicã. În fapt, atât salariaþii din sectorul minier de subteran, cât ºi pensionarii, foºti salariaþi ai unitãþilor miniere care exploateazã huila ºi/sau urmaºii minerilor care ºi-au pierdut viaþa în urma unui accident de muncã sau a unei boli profesionale, beneficiazã de plata cu tarif redus a consumului de energie electricã pentru consumul casnic la valoarea de 5% din tariful/kWh ºi de 3 pânã la 8 raþii de cãrbune (o raþie = 850 kg).

Aceste drepturi au fost acordate ca o compensaþie a muncii prestate de minerii din

Valea Jiului, pentru de Închideri Mine Valea Jiului întreþinerea locuinþei de domiSA Petroºani. Termenul legal ciliu, cu condiþia ca aceasta sã prin care aceastã societate va fie situatã în arealul geografic funcþiona ºi va beneficia de al Vãii Jiului. ajutor de stat, în conformitate Aceste drepturi (numite de cu directiva europeanã 787 mineri gratuitãþi) au fost acoreste însã unul ce are drept limdate constant, fãrã întrerupere itã finalul anului 2018. ºi fãrã discriminare, din anul În faþa unei astfel de per1924, fiind cuprinse în spective, Liga Sindicatului Contractele de Muncã ale Pensionarilor Minieri din Valea salariaþilor companiilor miniere Jiului a înaintat o propunere din Valea Jiului ºi în normative pertinentã, agreatã de Guvern, legale ale statului român. De-a prin Ministerul Economiei, aºa lungul timpului, din respect cum reiese din adresa nr. pentru munca minerilor din 145.488 din 30.01.2012.

Valea Jiului, atât guvernele Este vorba despre proiectul de interbelice, cât ºi guvernarea lege înregistrat la Secretariatul comunistã ºi, mai apoi, guverGeneral al Guvernului cu nr. nele care s-au succedat la put15/D/13920/28.09.2012, ere în România de dupã 1989 prin care se prevede preluarea au respectat onorarea acestor decontului acestor drepturi drepturi. Ele se acordã ºi cuvenite pensionarilor minieri astãzi, sub forma ajutorului de de cãtre Ministerul Muncii, stat, prin notificarea Deciziei prin Casa Naþionalã de Pensii 2010/787/UE a Comisiei Publice ºi plata lor direct pe Europene, având ca temei cuponul de pensie, aºa cum se juridic HG 670/1990. De altprocedeazã ºi în alte þãri fel, drepturi similare sunt acor- europene, printre care se date ºi minerilor din alte state numãrã Germania sau europene, precum Germania Polonia. În acest fel, credem sau Polonia, spre exemplu. cã statul îºi pãstreazã onorabilOnoraþi membri ai itatea ºi obligaþia asumatã faþã Executivului, de mineri încã din 1924, dar Stimaþi colegi, în acelaºi timp, degreveazã Ca urmare a reorganizãrii ºi restructurãrii sectorului minier din Având în vedere judecãtoreºti nu va Valea Jiului, în faptul cã potrivit suferi modificãri, prezent o parte a art. 159 din dar se va reduce pensionarilor Regulamentul de programul de minieri beneficiazã ordine interioarã al relaþii cu publicul. încã de aceste instanþelor judecãProgramul de drepturi, plãtite toreºti în fiecare relaþii cu publicul prin intermediul la birourile Arhivã, Societãþii Naþionale an calendaristic în

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264.

Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

Restricþii apã S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru joi, 27 iunie 2013, Petroºani 08:00 - 16:00, Zona afectatã: str. Cucului, Staþie transformare Enel, S.C. G&M Deni S.R.L., staþii alimentare cu carburanþi: Luk Oil, OMV, Supertranscom.

Motivul restricþiei - executare branºamente la reþeaua nouã str. Livezeni.

Petroºani, 08:00 - 16:00. Zona afectatã: Colonia Petroºani, inclusiv str. Viºinilor.

Motivul restricþiei - remediere pierdere str.

Cãrbunelui.

Uricani, 09:00 - 11;00. Zona afectatã: str. Al. Brazilor - Motivul restricþiei - înlocuire conductã de branºament la sc. 3, bl. 63, str. Al. Brazilor.

Tribunalul Hunedoara

intervalul 1 iulie31 august este vacanþã judecãtoreascã vã aducem la cunoºtinþã urmãtoarele informaþii: Programul de lucru al personalului Tribunalului Hunedoara în perioada vacanþei

Registraturã, Apostile, Arhivã Falimente ale Tribunalul Hunedoara, în perioada 1 iulie-31 august 2013, se va desfãºura dupã urmãtorul orar: Arhivã Falimente Luni-Vineri 10:0012:00

compania minierã de povara plãþii acestor facilitãþi de ordin financiar, care cântãresc greu în balanþa economicã a acesteia. În plus, actul normativ ar urma sã facã dreptate ºi pentru cei care, de-a lungul ultimului deceniu, au fost nevoiþi sã se disponibilizeze din sectorul minier al Vãii Jiului, dar care în prezent au ajuns la vârsta pensionãrii ºi nu au pãrãsit domiciliul din Valea Jiului, si care, dintr-o eroare legislativã de moment, ºi-au pierdut dreptul la aceste gratuitãþi.

Am înþeles cã documentaþia privind modificarea art.3 din HG nr. 670/1990, care este în mãsurã sã facã dreptate în aplicarea acestor prevederi legale, în sensul celor menþionate mai sus, a fost deja adusã la cunoºtinþa Ministrului Muncii, d-na Mariana Câmpeanu ºi chiar a Primului Ministru Victor Ponta. Declaraþia mea politicã pe acest subiect vine ca o completare a acestor demersuri pe care le fac, cu decenþã ºi responsabilitate, pensionarii minieri din Valea Jiului, cu rugãmintea de a ne ralia cu toþii unui demers care nu face nimic altceva decât sã dea minerului ce-i al minerului ºi pensionarului ce-i al pension-

Registraturã LuniVineri 08:30-10 13:00-14:00 Arhivã Luni-Vineri 10:00-12:30 Apostile Marþi 09:00-11:00 eliberare acte 12:00-14:00 depunere acte Joi 09:00-11:00 eliberare acte 12:0014:00 depunere acte.

Biroul de informare ºi relaþii publice Judecãtor Carmen-Mihaela TIMIªAN

arului.

Doamnelor ºi domnilor miniºtri, Vã solicit sã demaraþi de urgenþã demersurile legale pentru adoptarea modificãrilor legislative care se impun pentru rezolvarea acestei probleme, precum ºi demersurile necesare în vederea aprobãrii de cãtre Comisia Europeanã a completãrii prevederilor privind acordarea ajutorului de stat ºi pentru persoanele care au pãrãsit sectorul minier, prin disponibilizare dar care, în prezent, sunt pensionari, precum ºi pentru cei care vor pãrãsi, prin pensionare, unitãþile miniere din Valea Jiului, dupã anul 2018.

Nu vã solicit acest lucru doar pentru cã sunt un parlamentar care reprezint cel mai important bazin carbonifer al României, Valea Jiului, ci pentru cã am convingerea cã dacã nimeni nu poate fi mai presus de lege, corect este ca nimeni sã nu fie nici mai prejos de aceasta.

Vã mulþumesc, Monica Iacob-Ridzi Deputat Grupul parlamentar PP-DD

16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 iunie 2013

Rezervaþia de Zimbri Haþeg are o nouã atracþie

U

n puiuþ de zimbru ajuns pe lume de câteva zile este noua atracþie a rezervaþiei din Pãdurea Slivuþ.

Maximilian GÂNJU

De câþiva ani renumita rezervaþie de zimbrii de la Haþeg pare cã renaºte din propria cenuºã, dupã ce femelele au fãtat exact

cut în Rezervaþia Slivuþ-Haþeg, animalul fiind sãnãtos ºi vioi, iar pentru cã a venit pe lume în noaptea de Rusalii va fi botezat Rosalin.

Micuþul zimbru este nou atracþie a rezer-

turiºti. „Puiul este sãnãtos ºi are circa 35 de kilograme. Îi vom pune numele Rosalin, deoarece a venit pe lume în noaptea de Rusalii”, a declarat

condiþiile în care zimbrii se reproduc, în mod normal, o datã la trei ani. Rezervaþia Slivuþ-Haþeg se aflã în administrarea Direcþiei Silvice Hunedoara ºi are acum 11 zimbri, ºase masculi ºi cinci femele, iar patru din-

când toatã lumea se aºtepta mai puþin. Îngrijitorii au sperat ca mãcar o zimbroaicã sã aducã pe lume un pui de zimbru ceea ani în ºir nu s-a întâmplat.

Apoi din 2007 s-a produs minunea ºi de atunci au apãrut în rezervaþie mai mulþi pui. Contrar a ceea ce ar fi trebuit sã se întâmple, zimbroaicele au fãtat aproape în fiecare an, deºi ar fi fost normal sã aducã pui mãcar o datã la trei ani. Acum un alt pui de zimbru s-a nãs-

vaþiei ºi pânã va prinde puteri este þinut alãturi de mama lui într-un þarc, separat de ceilalþi zimbri, însã la vedere pentru

Petru Crãciunesc, administratorul rezervaþiei de zimbri de la Haþeg. Potrivit acestuia, naºterea micului zimbru reprezintã un eveniment ºi pentru

medicii veterinari, deoarece el s-a nãscut la numai un an dupã ce mama sa a mai fãtat un alt pui, în

tre aceºtia au fost fãtaþi anul trecut.

Zimbrul este cel mai greu animal european ºi poate ajunge de la 300 la peste 900 de kilograme. Cei care se aflã în captivitate depãºesc de multe ori vârsta de 28 de ani.