Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 395

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 26 Iunie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Blocarea conductei se lasã cu scandal

ªantaj pe apa potabilã din Valea Jiului!

Colonel NATO, voluntar la Petroºani

n italian, pe numele sãu Francesco Forti, fost colonel NATO, a uitat de armatã ºi se dedicã acum, ca voluntar, copiilor cu dizabilitãþi din Petroºani.

>>> PAGINA A 4-A

Au ascuns faptul cã au probleme cu legea

atru persoane care au vrut sã se angajeze pe cele 60 de posturi de la Mina Lupeni vor fi înlocuiþi. Asta dupã ce aceºtia au ”omis” sã spunã cã au cazierul pãtat.

>>> PAGINA A 7-A

”Batã-te puterea sovieticã”! de circa o Îomulntors sãptãmânã din Rusia, de afaceri din Lupeni,

Emil Pãrãu, crede cã noi românii avem o problemã în a deveni capitaliºti, ºi în nici un caz nu este vorba de cei 40 de ani de comunism care se spune cã încã ne marcheazã mentalitatea.

>>> PAGINILE 8-9

O momârlancã a desfiinþat funicularul Aninoasa Petroºani

ii de procese are ApaServ Valea Jiului SA cu cei care nu îºi plãtesc facturile din diverse motive. Iar pe lângã acþiunile în instanþã, conducerea furnizorului de apã potabilã taie apa potabilã tuturor datornicilor, cu toate problemele sau scandalurile pe care le implicã acest lucru. >>> PAGINA A 3-A

ostul securist contrasabotaj, Martin Borºa, povesteºte cã înainte de 1960, funicularul Aninoasa Petrila, transporta, pe lângã cãrbune, materiale necesare ºi chiar personal.

>>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 iunie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia –

Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea

Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 iunie 2013

Blocarea conductei se lasã cu scandal

ªantaj pe apa potabilã din Valea Jiului! M

ii de procese are ApaServ Valea Jiului SA cu cei care nu îºi plãtesc facturile din diverse motive. Iar pe lângã acþiunile în instanþa, conducerea furnizorului de apã potabilã taie apa potabilã tuturor datornicilor, cu toate problemele sau scandalurile pe care le implicã acest lucru. Directorul ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram, îl acuzã pe unul dintre moderatorii de televiziune din Valea Jiului de ºantaj ºi este decis sã facã o plângere penalã la CNA împotriva acestuia. Totul a pornit de la sistarea apei potabile, din cauza datoriilor, în Cartierul Dimitrov, unul dintre cele mai bine cotate din Valea Jiului, unde locuiesc mulþi oameni cu funcþii în diverse domenii. Pe lângã valul de proteste stârnit, unul dintre realizatorii de emisiuni TV a luat apãrarea celor care au rãmas fãrã apã, dar Avram spune cã în spate ar fi interese financiare din partea moderatorului.

„Cel care modera dintr-o datã þinea la oameni, îi pãsa cã afarã erau 35 de grade, iar operatorul de apã a oprit serviciile pe care le presteazã faþã de asociaþie. Dacã domnul moderator primea banii de la Costel Avram, nu era nicio problemã, nici nu îl mai interesa problema celor 35 de grade. Voi cere astãzi (n.r. marþi) un drept la replicã la acea televiziune ºi voi face o plângere la CNA din cauzã cã nu am fost sunat sau nu am fost contactat, ca ºi operatorul sã îºi spunã pãrerea, dar asta este altã problemã. Pe acel domn nu îl interesau cele 35 de grade, ci sã îi dau bani,

urnizorul de apã potabilã din Valea Jiului, SC ApaServ Valea Jiului SA, a dat în judecatã Ministerul Finanþelor pentru una dintre corecþiile financiare aplicate pe unul din programele derulate. Procesul se aflã la Curtea de Apel Alba Iulia, unde deja ApaServ a reuºit sã anuleze sechestrul instituit pe conturile bancare.

dar nu îi voi da nici un leu!”, a declarat Avram. Acesta a explicat cã blocurile care aparþin de Asociaþia de Proprietari Carpaþi, din Dimitrov, au rãmas fãrã apã din cauza datoriilor imense pe care le înregistreazã ºi nici nu ºi-au respectat angajamentele.

ute de miliarde datorii

Iar debranºãrile vor continua pentru toþi datornicii, pentru cã politica ApaServ este de a recupera banii, nu de a mãri preþul la apã, aºa cum se întâmplã în þarã de la 1 iulie. „În România, toþi operatorii de apã mãresc preþul începând

cu data de 1 iulie, inclusiv ApaProd Deva. Noi nu vom mãri preþul apei. ªi atunci întreb, cum pot sã funcþionez în condiþiile în care nu îmi recuperez debitele? La ora aceasta avem 168 de miliarde de lei vechi de încasat, din care 52 de miliarde sunt la doi agenþi economici care sunt în faliment – soci-

etãþile de interes local din Vulcan ºi Lupeni. În rest, am 26 de miliarde de lei vechi la asociaþiile de proprietari ºi 89 de miliarde de lei la abonaþii casnici. În total, 69 la sutã din datorii sunt de la populaþie ºi de la asociaþiile de proprietari. Trebuie sã fac în aºa fel încât cei care nu plãtesc, sã-i constrâng.

Unul liciteazã ºi recepþioneazã lucrarea, iar altul e bun de platã !

ApaServ se judecã cu Ministerul Finanþelor pentru o corecþie financiarã Directorul societãþii, Costel Avram, a precizat cã acþiunea este absolut necesarã ºi obligatorie, pentru cã proiectul în sine a fost derulat ºi plãtit chiar de

Ministerul Finanþelor. „Ministerul Finanþelor a fãcut licitaþia pentru Dãnuþoni, a plãtit-o, a fãcut recepþia, iar acum trebuie sã plãtim noi. Corecþia este de 12 miliarde de lei vechi”, a declarat Avram, referindu-se la motivele pentru care a dat ministerul în judecatã. Cea de a doua corecþie este pentru lucrãri de consultanþã la inginer pentru alt proiect derulat cu

fonduri europene. „Nu numai noi, toþi operatorii din România care au derulat astfel de proiecte. Motivul este cã, de exemplu, astãzi a fost licitaþia, iar peste trei luni Guvernul a modificat normele ºi au motivat cã nu s-au respectata cele norme date dupã trei luni. Acum a venit o adresã de la Ministerul Fondurilor Europene sã le spunem exact suma de bani, fiindcã o vor trece la

Pentru a nu suferi alãturi de cei rãu – platnici, consumatorii de apã potabilã au posibilitatea branºamentelor separate, pe care orice firmã le poate realiza, iar proiectul necesar în acest sens va fi fãcut de ApaServ gratuit pentru abonaþii sãi. Car men COSMAN

bugetul statului”, a explicat directorul Avram, precizând cã aceste corecþii nu le vor plãti din bugetul ApaServ. Cât priveºte prima corecþie, pentru care existã numeroase adrese trimise de operatorul de apã din Valea Jiului, Costel Avram a precizat cã „am suspendat actul adminsitrativ prin care Ministerul Finanþelor ne-a blocat conturile, la Curtea de Apel, ºi ne vom judeca. Minsiterul finanþelor a spus: <<Daþi-ne în judecatã, cã veþi câºtiga!>>. Asta este România în care trãim”. Practic, prin judecata pe fond, ApaServ va transfera datoria cãtre cei care au licitat ºi recepþionat lucrarea, adicã tocmai Minsiterul Finanþelor. Car men COSMAN

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

4 Reportaj

n italian, pe numele sãu Francesco Forti, fost colonel NATO, a uitat de armatã ºi se dedicã acum, ca voluntar, copiilor cu dizabilitãþi din Petroºani. Francesco Forti iubeºte sã respire aerul de aici din Petroºani ºi spune cã nu poate exprima în cuvinte ceea ce simte în suflet, atunci când îi ajutã pe copiii cu dizabilitãþi de la Centrul Pollicino. Are un întreg album creat cu imagini de la acest centru unde vine de ani de zile ºi priveºte fiecare fotografie cu o plãcere ce i se poate citi în ochi. Ofteazã ºi ne

aratã cum bucuria unui eveniment organizat ca pe covorul roºu a transformat niºte fetiþe cu sindromul Down în

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 iunie 2013

Colonel NATO, voluntar la Petroºani

adevãrate dive. ªi asta graþie voluntarilor veniþi din Italia, special pentru a le umple timpul copiilor de la acest centru, copii pe care îi ºtie dupã prenume. „Nu pot sã vã spun ce simt. E...ceva! Am organizat o activitate, la sfârºitul sãptãmânii trecute, ºi

atât copiii cât ºi noi ne-am simþit foarte bine”, mãrturiseºte Francesco. Francesco Forti a fost colonel NATO ºi a

colindat lumea cu trupele de elitã. A fost marcat de activitatea

în România cu trupele NATO, alãturi de militari din toate þãrile,

româneºti ºi îmi place aceastã þarã mult. Îmi place sã ies dimineaþa sã repir aerul curat de aici, sã simt mirosul pe care doar aici îl simt, ori sã gust plãcerea de a locui câteva sãptãmâni pe an în România”, ne povesteºte Francesco Forti. A venit an de an la Petroºani cu ajutoare ºi a creat o legãturã strânsã între el ºi cei de aici, care îl numesc „sufletul lor”, voluntarul de suflet al Casei Pollicino. ªi cum altfel,

militarã ºi nu a uitat niciodatã cã oamenii gândesc la fel oriunde ar trãi. Asta îºi aduce aminte cel mai bine din perioada de armatã. „Pânã în 2008 am fost militar. Am venit aici în România de douã ori. Cu trupe din Polonia, Cehia, Bulgaria, Germania de Est ºi altele. Pot sã spun cã toþi militarii gândesc la fel, fac aceleaºi gesturi ºi au aceleaºi idei, indiferent de naþionalitate. Am fost ºi la Sibiu, aceasta fiind cea de a doua mea sosire

inclusv SUA. Eram ºef ºi pot spune cã au fost câteva sãptãmâni de muncã grea, dar am avut ºi plãcerea sã intru în restaurantele

dacã singur recunoaºte cã seara pregãteºte el însuºi cina pentru el ºi voluntarii din Italia cu care are mereu activitãþi la acest centru

pentru copiii cu probleme. În plus, a concvins italienii cã meritã sã investeascã aici ºi e mândru cã a reuºit sã-i facã sã le dea bani românilor pentru astfel de activitãþi. „Sunt aici cu 9 copii care vin ºi ei voluntari. Am convins italienii sã dea bani pentru Casa Pollicino. Acum mã consider bolnav de România ºi o simt în sufletul meu ca pe ceva ce nu ºtiu sã descriu în cuvinte. Îmi place berea ºi sã mã plimb pe strãzile de aici ºi pot sã spun cã din 2010, pentru cã pânã în 2008 am fost militar, vin an de an la Petroºani”, a mãrturisit Francesco. Toþi copiii de aici îl cunosc ºi îl salutã în italianã, iar el recunoaºte cã dupã ce a lãsat militãria deoparte îl intereseazã mai mult activitãþile legate de culturã. Gãseºte soluþii la orice problemã ºi stã deoparte lãsând tinerii de liceu din provincia Belluno sã afle pe pielea lor ce înseamnã sã fii voluntar. Diana MITRACHE

PROGRAM TV - Miercuri, 26 iunie 2013 16:00 Se întâmplã în Valea Jiului - cu Ramona Grunwald 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 iunie 2013

Nedeie în memoria eroilor

000 de lei pentru Nedeia de pe Muntele Tuliºa. Consilierii locali de la Uricani se vor reuni în cursul acestei sãptãmâni pentru a vota un proiect de hotãrâre care vizeazã organizarea unei nedei pe Muntele Tuliºa. Pentru organizarea evenimentului, primarul oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu are în vedere alocarea sumei de 2000 de lei ce va fi folositã pentru ”depuneri de coroane, slujba religioasã ºi alte cheltuieli”. Monika BACIU Evenimentul de la poalele Retezatului va avea loc în data de 20 iulie. ”Cultura tradiþionalã este o compenentã fundamentalã ºi definitorie a identitãþii naþionale a unui popor. Respectând tradiþia ºi acordând importanþa cuvenitã locuitorilor zonei propun organizarea în data de 20 iulie 2013 aunor manifestãri care sã nuanþeze ºi sã defineascã ºi mai bine rolul de conservare, cercetare, protejare, trasmitere, promovare ºi punere în valoare a culturii tradiþionale ºi a patrimoniului cultural uricãnean”, spune edilul oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu. Dupã aproape un secol de la lupta de rezistenta împotriva

austro-ungarilor pe Muntele Tuliºa, în zona Vãii Jiului, eroii cãzuþi atunci pe câmpul de luptã vor fi cinstiþi aºa cum se cuvine, în zi de sãrbãtoare, printr-un pelerinaj ºi o petrecere câmpeneasca în vârful muntelui. Localnicii, dar ºi autoritãþile din zona Valea de Brazi au hotãrât sã-i cinsteascã pe eroii cãzuþi în lupta

printr-o serbare câmpeneasca, în zi de sãrbãtoare, de Sfântul Ilie, pe 20 iulie, pentru ca, spun ei, acolo au murit atât soldaþi, cât ºi þãrani, localnici care au întemeiat primele gospodarii în zona de munte a Vãii Jiului, români ºi unguri. ”Aceste manifestãri fiind un semn al aprecierii luptei duse de bãºtinaºi pentru

Sfârºit de lunã, sfârºit de stagiune

„Cu sufletul nu-i de glumit”

cesta este titlul spectacolului care va marca finalul de stagiune 2012-2013. Piesa scrisã de Dimitré Dinev ºi regizatã de Sorin Militaru, prezintã un priveghi la cãpãtâiul unui prieten ºi coleg de ºantier, de origine bulgarã (Nikodim Stavrev). Protagoniºtii sunt Pavlina Stavreva, soþia lui, de meserie femeie de serviciu, de origine bulgarã, Josef Schutt, ºef de echipã, austriac. Doi muncitori în construcþii, Bora Soric (de origine sârbã) ºi Virgil Mistrianu (de origine românã). Zeko Zekov este un ºomer de origine bulgarã, Sladka

Srebreva o bocitoare de origine bulgarã, Charon barcagiu, iar Nadeshda Prekupenko studentã, stripteuzã, într-o altã lume, absolventã de facultate, de origine ucraineanã. Acestea sunt

pãstrarea tradiþiilor momârlãneºti în data de 20 iulie 2013 se vor depune coroane la troiþa de lemn de pe muntele Tuliºa, aceasta fiind ridicatã ca un omagiu adus eroilor uricãneni care ºi-au pierdut viaþa în Primul Rãzboi Mondial, fiind locul unde în toamna anului 1916 s-au dat lupte crâncene, localitatea fiind de trei ori pierdutã ºi cuceritã de cãtre armata românã”, mai spune sursa citatã. Manifestarea, prima dupã 90 de ani de la acele evenimente, se vrea o rememorare a timpului în care România trecea prin momente de cumpãnã, dar ºi un parastas pentru sutele de eroi din munte. În ultimele decenii, personajele create de autorul bulgar Dimitré Dinev, pentru spectacolul pe care-l puteþi urmãri sâmbãtã, de la ora 18:00, la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani. Oana TUÞU

de eroii din munte ºiau adus aminte doar câteva familii de localnici, momârlani ale cãror rude au murit atunci. Þãranii au fãcut mereu praznice în memoria lor ºi acum li s-a împlinit un mare vis: acela de a avea un monument. Nedeia în cinstea eroilor de pe Muntele Tulisa va avea loc la

cota 1.780 m, la poalele Retezatului, în zona Valea de Brazi. Localnicii vor urca pe un drum de munte de zece kilometri, greu accesibil, pânã în inima muntelui, de la Drumul Naþional 66A, în dreptul Puþului 8 al minei, pânã la locul în care, cu un secol în urmã, era trasatã graniþa cu AustroUngaria.

6 Educatie

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 iunie 2013

Proiect internaþional pentru adulþii marginalizaþi um putem sã venim în sprijinul comuniãþii ºi ce putem C face pentru adulþii de peste 40 de ani? Acestea sunt temele unui proiect internaþional pe care o mânã de profesori de la Colegiul Economic Hermes îl promoveazã, alãturi de turci, portughezi, nemþi ºi italieni. În cadrul proiectului denumit generic Grundtvig Parteneriate pentru învãþare 2012-2014 ºi intitulat “Improving health skills in adult life”- pentru ONG Hermes Comunitas

Romania, Turcia, Germania, Italia sunt parteneri de proiect, iar ideea comunãeste aceea sã lucreze cu grupuri marginalizate din punct de vedere social ale comunitãþii, cum ar fi persoane

2007, afiliat Colegiului Economic Hermes Petroºani, în perioada 17-21 iunie, a avut loc a treia mobilitate a proiectului, unde au participat profesorii Liliana Gãicea, Florentina Petrescu, Doina Þopescu ºi Mihaela Ioniþoaei. Portugalia,

care locuiesc în zone rurale sau defavorizate ºi persoane care sunt singure ºi au un scãzut respect de sine. „Intenþionãm sã promovãm abilitãþile persoanelor adulte, sã înveþe modalitãþi de a-ºi îmbunãtãþi condiþia fizicã, ori terapia prin sport, ca modalitate de

Sãptãmâna probelor lingvistice la bacalaureat

e marþi a început proba lingvisticã a bacalaureatului 2013. Elevii care sunt la prima sesiune a examenului de bacalaureat au susþinut începând de marþi ºi pânã vineri proba de evaluare a competenþelor lingvistice într-o limbã de circulaþie internaþionalã, potrivit calendarului aprobat

a preveni bolile, ca sprijin mintal ºi psihologic, ºi de asemenea sã realizãm activitãþi pentru a le ocupa timpul cu gimnasticã, cursuri de limba englezã ºi calculatoare. Scopul proiectului este de a implica adulþii în mod gradual în activitãþi sociale, în special adulþii cu vârsta de peste 45 ani, fie pensionari sau ºomeri, astfel încât sã poatã preveni bolile, sã înveþe cum sã facã faþã problemelor de sãnãtate, sã înveþe o nouã limbã, depreferinþã engleza, sã poatã utiliza noile tehnologii, ºi astfel sã le prezentãm ºi sã-i motivãm pentru învãþarea informalã”, spun cei care au fãcut parte din delegaþia românã. Delegaþiile din þãrile partenere au fost sãptãmâna trecutã în Turcia, acolo unde au putut sã afle despre posibilitãþile din acest domeniu ale turcilor –

de Ministerul Educaþiei Naþionale. Pentru susþinerea examenului naþional de bacalaureat în sesiunea iunie iulie s-au înscris 187.898 de elevi din întreaga þarã. Potrivit Inspectoratului ªcolar al Judeþului Hunedoara, la sesiunea de varã a Bacalaureatului s-au înscris mai puþin de 5.000 de elevi. Dintre acstia aproape 1.000 de absolvenþi din promoþiile anilor tre-

un popor cu o civilizaþie diferitã de cea europeanã, dar de la care au de învãþat. „A treia mobilitate a proiectului a avut loc în provincia Sivas, din Turcia, în oraºul Suºehri. Am avut întâlnire cu guvernatorul, respectiv primarul din oraºul gazdã. Fiecare partener a prezentat activitãþile proiectului pe care le-au desfãºurat pânã în acest moment.

cuþi ºi 4.000 de elevi care au absolvit liceul anul acesta s-au înscris la examenul de bacalaureat în aceastã sesiune. Probele scrise ale examenului de bacalaureat vor începe în data de 1 iulie cu limba ºi literatura românã, care va fi urmatã în 2 iulie de probã la limbã maternã ºi în 3 iulie de probã obligatorie a profilului. Proba scrisã la alegere a profilului ºi specializãrii se va da pe 5 iulie iar rezultatele vor fi afiºate pe 8 iulie pânã la ora 12,00. Tot în aceeaºi zi pânã la ora 16,00 se vor putea depune contestaþiile. Rezolvarea acestora se va face între 9 ºi 11 iulie iar afiºarea rezultatelor finale pe data de 12 iulie. Monika BACIU

Am vizitat, de asemenea, centrul de sãnãtate din Kangal, Balikli Kaplicasi unde se fac tratamente cu „peºtii doctori”, peºtera Ballica cu proprietãþi terapeutice pentru persoanele cu boli de plãmâni sau ficat. Partea interculturalã a fost asiguratã prin vizitarea unor oraºe din aceastã zonã, cu atracþiile lor turistice: Kangal, ªebinkarahisar,

Divrigi, Tokat”, au mai spus profesoarele de la Colegiul Hermes din Petroºani. Delegaþiile din þãrile partenere vin la toamnã în România ºi vor vizita municipiul Petroºani ºi judeþul Hunedoara. ªi aici vor afla cum pot sã îi ajute pe cei care au probleme ºi poate sunt marginalizaþi în societate. Diana MITRACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 iunie 2013

Prima probã la evaluarea naþionalã

-a început evaluarea naþionalã. Ieri a avut loc prima probã scrisã la limba ºi literatura românã pentru elevii din clasa a VIII-a. În Valea Jiului sunt cinci centre de examen.

Au ascuns faptul cã au probleme cu legea P

lista cu rezultatele obþinute. ”În ultima zi de serviciu, vineri, am fost înºtiinþat cã patru tineri lucrãtori au avut probleme cu cazierul ºi vor fi retraºi de pe listã. Când au depus dosarul ei au semnat pe propria rãspun-

atru persoane care au vrut sã se angajeze pe cele 60 de posturi de la Mina Lupeni vor fi înlocuiþi. Asta dupã ce aceºtia au ”omis” sã spunã cã au cazierul pãtat. În locul acestora vor fi admiºi urmãtorii patru candidaþi de pe

Evaziune fiscalã cu fier vechi

n bãrbat din judeþul Bihor s-a ales cu dosar penal pentru evaziune fiscalã dupã ce a vândut peste 27 de tone de fier vechi, colectat de la populaþia din Simeria, ºi nu a achitat contribuþia cãtre fisc. „Poliþiºtii Postului de Poliþie TF Simeria efectueazã cercetãri în cauza privindu-l pe Ionel B., de 49 de ani, din comuna Curatele, judeþul Bihor, care, în cursul

anilor 2009 ºi 2010, a valorificat la o societate comercialã cu profil de activitate colectarea deºeurilor metalice de la populaþie din Simeria cantitatea de 27.120 kg. deºeuri metalice, pentru care a încasat suma de 20.766,59 lei”, a declarat inspectorul principal Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Bãrbatul este cercetat în stare de libertate de poliþiºtii din Simeria ºi riscã închisoarea pentru evaziune fiscalã. M.G.

dere cã nu au probleme cu legea, iar dupã ce au fost declaraþi admiºi ºi la reverificarea dosarelor s-a stabilit cã au avut probleme cu legea”, a spus Nicolae Drãgoi, directorul general al SNH Petroºani. La concursul de angajare de la Mina Lupeni s-au prezentat peste 500 de persoane. Doar 60 dintre acestea au fost admise, însã în urma reverificãrii dosarelor s-a stabilit cã pânã în acest moment, 4 dintre aceºtia nu întrunesc condiþiile impuse în regulament. Cele 60 de persoane ce vor fi angajate la Mina Lupeni pentru o perioadã determinatã de 6 luni de zile, vor avea parte de primul instructaj în data de 1 iulie. Monika BACIU

Dosare penale pentru conducere în stare de ebrietate

oi bãrbaþi, ambii în vârstã de 24 de ani, riscã sã ajungã dupã gratii dupã ce au fost prinºi bãuþi de poliþiºtii rutieri.

Unul este din Hunedoara, Radu C. ºi a fost prinºi de poliþiºtii din localitate în timp ce conducea un autoturism pe strada Poºtei din Hunedoara, având o concentraþie de alcool în aerul expirat de 1,15 mg/l. Cel de-al doilea este din municipiul Petroºani, Ciprian I. ºi a fost prin pe strada Slãtinioara din Petroºani, cu un ATV pentru care nu avea nici permis de conducere. În urma testãrii, poliþiºtii rutieri au constatat cã avea o concentraþie de 1,19 mg/l, alcool pur în aerul expirat. (M.G.)

“În cele 16 centre de examen din judeþul Hunedoara au fost înscriºi un numãr de 3468 de elevi. Proba de astãzi a fost cea la limba ºi literatura românã, iar mâine (astãzi) se va desfãºura cea la limba maternã, urmând ca în data de 27 iunie sã aibã loc proba la matematicã”, a declarat Marta Mate, purtãtor de cuvânt IªJ Hunedoara. Proba a început la ora 9.00, atunci când au fost deschise plicurile sigilate cu variantele de subiecte, care au fost elaborate de Centrului National de Evaluare. Timpul de examen a fost de 120 de minute. Elevii din Valea Jiului au ieºit din sãlile de examne unii plini de speranþã cã vor lua o notã bunã, pentru cã, spun ei, au rezolvat mare parte din subiecte, iar alþii temãtori. (L.A (L.A))

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 iunie 2013

”Batã-te puterea sovieticã”! Î

ntors de circa o sãptãmânã din Rusia, omul de afaceri din Lupeni, Emil Pãrãu, crede cã noi românii avem o problemã în a deveni capitaliºti, ºi în nici un caz nu este vorba de cei 40 de ani de comunism care se spune cã încã ne marcheazã mentalitatea. ”Ruºii au fost sub comunism 100 de ani ºi au trecut la capitalism adevãrat fãrã probleme. Cum noi nu putem ºi ei pot?” – Emil Pãrãu, Lupeni.

talism. Dar ãºtia, ruºii, au fost sub comunism 100 de ani ºi au trecut la capitalism adevãrat fãrã probleme. Cum noi nu putem ºi ei pot? Este adevãrat cã un popor trebuie condus... Am rãmas ºocat când în Moscova nu am vãzut nici un gunoi ºi nici coºuri de gunoi, nu am vãzuit nici un câine

Ileana FIRÞULESCU Întors din Rusia, în urmã cu o sãptãmânã, omul de afaceri Emil Pãrãu pãrea nedumerit. Nu înþelegea multe lucruri cu privire la ”batã-te puterea sovieticã comunistã” (înjurãtura preferatã a unui secretar de partid local înainte de 1989), printre care cel cu privire la capacitatea uriaºã de adaptare a ruºilor la vremuri noi, respectiv la economia de piaþã în locul celei comuniste comparativ cu noi, românii, care se pare cã am înþeles total greºit cum e cu capitalismul. ”Mereu, aici la noi, aud invocându-se perioada de 40 de ani cât am avut parte de comunism ºi cã va mai dura pânã se schimbã metalitatea, pentru ca lucrurile sã meargã în România. Mã refer la capi-

hoinar prin oraºele prin care am fost. În plus, ºomajul la ei este de 2%. Vã daþi seama ce este asta! Economia merge. Cum au putut ei sã treacã de la o economie super centralizatã, de la semenea dimensiune cum a fost cea a URSS, la una capitalistã care funcþioneazã. Pe alocuri mi s-a pãrut cã sunt mai capitaliºti

decât capitaliºtii cu tradiþie din Vest. Am fost impresionat, dar ºi întristat. Cum de noi nu putem?”s-a întrebat ºi a întrebat retoric omul de afaceri Emil Pãrãu. Studiile aratã cã românii sunt dispuºi sã se reorienteze, sã muncescã, dar sã fie trasate de conducãtori ”regulile jocu-

lui”, fãrã a fi schimbate chiar în timpul jocului, lucru care te trage înapoi ºi bulverseazã chiar þara.

omânii - aºi în teorie, dar... degeaba! Un studiu realizat de GfK

O momârlancã a desfiinþat funicularul Aninoasa-Petroºani

ostul securist contra-sabotaj, Martin Borºa, povesteºte cã înainte de 1960, funicularul Aninoasa - Petrila, transporta, pe lângã cãrbune, materiale necesare ºi chiar personal. O scenã surprinsã de soþia unui apreciat inginer, cu o localnicã, a crescut zelul dãrâmãrii funicularului… Ileana FIRÞULESCU Martin Borºa, ca ofiþer de securitate la secþia 4 – Contrasabotaj, era interesat, conform sarcinilor, de acþiuni care ar fi dus, ca finalizare, la sabotaje. ”Studiam, cercetam, supravegheam, etc., de la focuri de minã pânã la accidente mortale ºi explozii (...) Fãrã sã vrem, în munca noastrã aflam poveºti frumoase, situaþii hazlii despre viaþã ºi lume”- spune Martin Borºa, acum preºedinte al Casei pensionarilor din Petrila, la 80 de ani peste douã luni.

Vãzând în Cronica Vãii Jiului o fotografie, care prezintã, în fundal, Castelul Corvinilor ºi fostul funicular ºi care a fost aleasã pentru a marca a 125-a aniversare a revistei National Geographic, M. Borºa ne-a întrebat direct: ºtiþi cine a desfiinþat funicularul Aninoasa - Petroºani? Un apreciat inginer cu mintea ºi fapta deschise cãtre viaþã – seniorul Aurel D, un excelent profesionist. Fostul securist contra-sabotaj povesteºte cã înainte de

1960, funcularul cu pricina, Aninoasa - Petrila, transporta, pe lângã cãrbune, materiale

necesare ºi chiar personal. Soþia domnului inginer Aurel D., venea cu funicularul de la

Aninoasa, cobora pe platforma instalatã în Dãrãneºti, la Petroºani, ºi îºi fãcea femeia

Romania aratã cã românii, în general, considerã cã acþiunile cele mai importante pentru a avea un viitor mai bun sunt cele care se referã la dezvoltarea profesionalã ºi personalã cu ajutorul cursurilor ºi auto-educãrii (50%), dedicarea unui timp cât mai mare familiei (48%) ºi menþinerea unei diete sãnãtoase (46%).Totuºi,

piaþa ºi cumpãrãturile de trebuinþã. Venea ºi lua iar funicularul spre casã. Pe alocuri, acel funicular circula la micã distanþã de sol, minim – în zonã nelocuitã - fiind ºi de doar 10 m de pãmânt. În drumul sãu cãtre casã doamna D. admira frumosul peisaj al zonei, când a zãrit cum un bãrbat ºi o momârlãncuþã se hârjoaneau ca doi iubiþi… Stupoare! Femeia ºi-a recunoscut în persoana bãrbatului propriul soþ care se bucura ºi el de naturã, dar de cea umanã, neoaºã, vie ºi focoasã... ”Da, inginerul Aurel a fost bucuros când a trebuit oprit, prin 1960, funicularul. A fãcut-o cu plãcere atunci când s-a extins preparaþia Coroeºti. Adicã o momârlancã a fãcut sã sporeascã elanul inginerului în operaþiunea de demontare” – a spus râzând ghiduº fostul securist contra-sabotaj, Martin Borºa, din Petrila.

atunci când vine vorba despre acþiuni efective pe care respondenþii le întreprind înb prezent pentru a-ºi asigura un viitor mai bun, existã o discrepanþã importanta între soluþiile gândite ºi acþiuni. Potrivit acestui studiu, aproape trei sferturi dintre românii cu vârsta între 26 si 55 de ani, cu educaþie ºi venituri peste medie, utilizatori de internet, au o atitudine pozitivã faþã de viitor. Astfel, 34% dintre respondenþi sunt optimiºti cu privire la viitor, iar alþi 36% considerã cã viitorul depinde de ei ºi cred în posibilitatea de a-l construi prin deciziile pe care le iau în prezent. Tinerii sunt ºi cei mai optimiºti - aproape 40% din respondenþii cu vârsta cuprinsã între 26 ºi 45 de ani spun cã privesc viitorul cu optimism -, în timp ce 40% dintre persoanele de peste 45 de ani sunt îngrijorate atunci când se gândesc la viitor. Deci românul de rând gândeºte sãnãtos, dar conform zicalei ”teoria, ca teria, dar practica ne omoarã”, mai trebuie lucrat la mobilizare. Dar repede, cã timpul nu ne iartã! ªi nici ”puterea sovieticã”..., nici chiar UE.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 iunie 2013

”Batã-te puterea sovieticã”! Î

lui”, fãrã a fi schimbate chiar în timpul jocului, lucru care te trage înapoi ºi bulverseazã chiar þara.

omânii - aºi în teorie, dar... degeaba! Un studiu realizat de GfK

O momârlancã a desfiinþat funicularul Aninoasa-Petroºani

1960, funcularul cu pricina, Aninoasa - Petrila, transporta, pe lângã cãrbune, materiale

necesare ºi chiar personal. Soþia domnului inginer Aurel D., venea cu funicularul de la

Aninoasa, cobora pe platforma instalatã în Dãrãneºti, la Petroºani, ºi îºi fãcea femeia

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 iunie 2013

Dezbatere Camerele video ”i-au” speriat pe infractori publicã nfracþionalitate redusã anti-drog la Isupraveghere datoritã camerelor de video. Petroºani Administraþia localã din A scãzut numãrul infracþiunilor în municipiul Lupeni.

Lupeni a implementat un proiect de peste 800 de mii de lei pentru montarea de camere de supraveghere urbanã.

ircuitul din Muntenegru a fost organizat de o firmã din Deva, cu filialã în Bucureºti. În cursul dupã-amiezii de duminicã, un autocar încãrcat cu 47 de persoane s-a rãsturnat în Muntenegru, unde 19 persoane ºi-au pierdut viaþa. Circuitul a fost organizat de oa genþie de turism din Deva. În autocarul care s-a rãsturnat în

Acesta a devenit funcþional, iar potrivit autoritãþilor locale, numãrul actelor de vandalism ºi a altor infracþiuni a scãzut în zona în care aceste camere au fost montate. ”Am avut un proiect de supraveghere video, un proiect care ne-a ajutat enorm de mult, s-a implementat, s-a terminat demult ºi de câteva luni ajuta foarte mult comunitatea pentru cã foarte multe infracþiuni s-au rupt din faºã cu acest sistem de supraveghere. Mulþi se feresc pentru cã în maxim cinci minute se afla cine a sãvârºit o

entrul de Prevenire, Evaluare ºi Consiliere Antidrog Hunedoara a organizat, ieri, o dezbatere publicã pe tema combaterii consumului de droguri.

Acþiunea s-a derulat la Biblioteca Municipalã din Petroºani, acolo unde au fost infracþiune în oraº”, a declarat prezenþi reprezentanþi ai primarul municipiului Lupeni, autoritãþilor locale, elevilor, preCornel Resmeriþã. cum ºi membrii ai comunitãþii. Proiectul ”Sistem de supraveghere „La dezbatere au fost invitaþi video urbanã a municipiului Lupeni” reprezentanþi ai instituþiilor îºãi propune scãderea ratei partenere ale Agenþiei Naþionale infracþionalitãþii în Municipiul Lupeni Antidrog, ai autoritãþilor locale, ai ºi creºterea rapiditãþii ºi capacitãþii de unor ONG – uri cu activitate în soluþionare a infracþiunilor stradale în acest domeniu sau ai unitãþilor de localitate. învãþãmânt locale. Scopul Valoarea totalã a proiectului a fost întâlnirii l-a de 832.452,81 lei, din care valoarea reprezentat întãrirea finanþãrii nerambursabile a fost de cooperãrii 626.191,58 lei. Monika BACIU interinstituþionale de la nivelul Vãii Jiului precum ºi implicarea comunitãþii locale în României, la o zi dupã ce soane au murit dupã ce vederea turiºtii au plecat într-un autocarul în care se aflau, abordãrii circuit organizat de agenþia înmatriculat în România, a mai eficiente a activitãþilor de de turism Mareea Travel cãzut într-o prãpastie, în prevenire ºi asistenãþã în din Deva. Muntenegru, duminicã domeniul consumului de droguri. Autocarul aparþine firmei dupã-amiazã. Alþi 27 de Acþiunea a fost organizatã în de transport Gregory Tour, pasageri au suferit rãni cartierul Aeroprt þinându-se cont contractatã de agenþia din moderate. de faptul cã aici este o zonã cu Monika BACIU numeroase probleme sociale, Deva. Cel puþin 19 perconsumul de droguri în rândul tinerilor reprezentând o problemã deosebitã, deloc singularã”, a precizat Delia Grosu, coordonatorul de activitate al Bibliotecii Municipale, instituþie amplasatã în Aeroport. Dezbaterea s-a derulat în cadrul unei campanii naþionale intitulate „Prea rebel sã fii condus!” ºi a avut ca temã principalã problematica consumului de droguri în rândul tinerilor. Mir cea NISTOR

Excursia din Muntenegru, organizatã de o firmã din Deva Muntenegru nu au fost hunedoreni. Compania Mareea Travel, pe care o deþine acesta, are sediul în Deva, dar deþine 12 filiale în mai multe oraºe din þarã, circuitul turistic în Muntenegru fiind organizat de filiala din Bucureºti. Accidentul s-a petrecut duminicã, ora 18 ora

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 iunie 2013

Ultimatum pentru cabanierii din Parâng. Fãrã contracte încheiate vor rãmâne fãrã apã

abanierii din Parâng vor rãmâne fãrã apã potabilã dacã nu încheie contract cu Apele Române. Reprezentanþii Sistemului Hidrotehnic din Petroºani spun cã pânã în momentul de faþã doar douã structuri de cazare din staþiunea montanã Parâng au fãcut demersurile necesare pentru a intra în legalitate. Ceilalþi cabanieri care se alimenteazã de la reþeaua existentã ºi nu vor încheia contracte vor rãmâne fãrã apã. Monika BACIU ”Am avut mai multe discuþii cu cei din Parâng, în mare parte au venit cele douã instituþii, ºi aici mã refer la Clubul sportiv ªcolar ºi ANEFS, ei trebuie sã îºi revizuiascã documentaþia pentru a obþine o nouã autorizare. Au în vedere ºi ceilalþi cabanieri dar cu aceastã ocazie trag un semnal de alarmã, cei care nu îºi vor face

documentaþia pentru perioada urmãtoare risca ca în iarnã sã rãmânã fãrã apã. Cele douã societãþi care au venit sã-ºi reinoaisca autorizaþia sunt dispuse sã cedeze o parte din debit ºi la ceilalþi cabanieri. Trebuie sã-ºi facã documentaþia pentru a putea sã-ºi autorizeze cabanele privind alimentarea cu apã potabilã. Au fost mai multe discuþii ºi cu cei de la primãrie ºi existã

disponibilitate ºi din partea lor dar trebuie sã existe ºi din partea cabanierilor ca sã-ºi facã temele pentru perioada urmãtoare pentru ca sã nu se plângã cã iar vor rãmâne fãrã apã”, a

spus Sorin Corici, ºef Sistem Hidrotehic Apele Române Valea Jiului. Pânã acum nu s-au realizat branºamente, deºi acestea aveau termen de realizare pânã la finele lunii martie. ”Nu am fãcut branºamente în

momentul de faþã, cele douã unitãþi îºi reînnoiesc autorizaþia ºi urmeazã sã fie schimbate niºte conducte în aºa fel încât apometrele sã ºi le punã la rezervor ºi nu în cabana astfel tot consumul din Parâng va fi contorizat”, a mai spus sursa citatã. În urma unor veri-

Ziua Drapelului ºi zi de doliu naþional

Cum vor gestiona autoritãþile momentul suprapunerii

refectura Hunedoara a adus precizãri cu privire la ziua de 26 iunie, când este ºi Ziua Drapelului, dar ºi zi de doliu naþional în memoria victimelor accidentului din Muntenegru, instituitã de Guvern în ºedinþa de marþi. Carmen COSMAN Astfel, conform prevederilor Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naþional ºi folosirea sigiliilor cu stema României de cãtre autoritãþile ºi instituþiile publice, ale Legii nr. 96/1998 privind proclamarea Zilei drapelului naþional, precum ºi ale Hotãrârii Guvernului nr. 410/2013 privind declararea zilei de 26 iunie 2013 zi de doliu naþional pe teritoriul României, în data de 26 iunie 2013, instituþiile publice vor organiza urmãtoarele acþiuni:

Marcarea Zilei drapelului naþional prin organizarea ceremonialelor publice de înãlþare a drapelului României ºi intonarea imnului de stat al þãrii noas-

tre, pe baza normelor convenite între prefecturi, primãrii ºi comenduirile de garnizoanã; Având în vedere stabilirea zilei de 26 iunie 2013 ca zi de doliu naþional în memoria victimelor gravului accident rutier pro-

dus în data de 23 iunie 2013 în Muntenegru, dupã ceremonialele publice de înãlþare a drapelului României se va da citire Hotãrârii Guvernului nr. 410/2013 privind declararea zilei de 26 iunie 2013 zi de doliu naþional pe teritoriul României ºi se va proceda la arborarea drapelului în bernã. De asemenea, Prefectura Hunedoara mai spune cã se vor stabili mãsurile necesare pentru arborarea în bernã a drapelului României de cãtre toate instituþiile ºi autoritãþile publice locale, precum ºi la sediile partidelor politice,

ficãri efectuate în staþiunea montanã au fost descoperite mai multe nereguli. Astfel s-a identificat cã mai multe cabane erau racordate ilegal la o reþea de alimentare cu apã potabilã, fãrã însã ca proprietarii sã plãteascã costurile aferente serviciilor de care au beneficiat.

instituþiilor de învãþãmânt de orice grad ºi instituþiilor de culturã, la punctele pentru trecerea frontierei, în aeroporturi, porturi, gãri ºi autogãri. „Având în vedere faptul cã ziua de 26 iunie 2013 este zi de doliu naþional, instituþiile ºi autoritãþile publice locale vor evita organizarea programelor ºi manifestãrilor cultural-educative, precum ºi a ceremoniilor militare specifice Zilei drapelului naþional. Posturile locale de radio ºi televiziune, precum ºi instituþiile de culturã locale îºi vor adapta programul în mod corespunzãtor unei zile de doliu naþional”, se aratã într-un comunicat remis de Instituþia Prefectului Hunedoara.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 iunie 2013

Transalpina are o sorã mai micã în judeþul Hunedoara n site de cãlãtorii a descoperit „sora” mai micã a celebrei U Transalpina, cea mai înaltã ºosea din România. Aceasta se aflã în judeþul Hunedoara ºi are o lungime de 4,5 kilometri. O ºosea aproape necunoscutã din judeþul Hunedoara poate fi consideratã sora mai micã a Transalpina, cea mai înaltã ºosea

din þarã. A fost descoperitã de cei de la cluj.travel, care au fost impresionaþi de peisajul de basm descoperit aici.

ªoseaua uneºte satele Ludeºtii de Jos ºi Ocoliºul Mic, ambele aparþinãtoare de comuna Orãºtioara de Sus ºi are o lungime de doar

4,5 kilometri, dar strãbate, la înãlþime, un peisaj de basm, dupã cum au descros locurile jurnaliºtii de la cluj.travel. drumul îþi taie rãsuflarea, iar dincolo de peisajul absolut fabulos, vorbim despre suiºuri ºi coborâºuri ºi

Pericol ºi ºancþiuni pentru ºoferii care forþeazã nota ºi se aventureazã pe Defileul în ciuda restricþiilor

u început pregãtirile de ºantier pentru demararea proiectului de reabilitare a drumului de pe Defileul Jiului.

Toate procedurile de organizare vor dura însã cam o sãptãmânã, aºa cã pânã atunci, ºoferii mai pot încã sã circule pe aici. „ Firma constructoare începe pregãtirea în vederea începerii activitãþii de restricþie ºi închidere efectivã a circulaþiei. Sunt câteva acþiuni pregãtitoare printre care cea de informare a cetãþenilor pentru a ºti ce urmeazã, apoi un fel de instruire a agenþilor de circulaþie ºi de verificare a semnalizãrii.

Este o altã semnalizare în acest caz, cea efectivã de pe Defileu, cât ºi cea de la intersecþiile mari din þarã: Filiaºi, Simeria sau Râmnicu Vâlcea, prin care sunt atenþionaþi conducãtorii auto cã este închis Defileul în zilele respective ºi sunt menþionate ºi rutele ocolitoare”, ne-a declarat Ion Tudor, director al Secþiei de

Drumuri Naþionale Tg-Jiu. De altfel, reprezentanþii Drumurile Naþionale recomandã rãbdare ºi prudenþã din partea ºoferilor pe durata execuþiei lucrãrilor. “Îi rog pe conducãtorii auto sã aibã rãbdare în zilele când se închide circulaþia , sã nu încerce sã forþeze pentru cã se expun unui pericol deosebit. ªi, nu trebuie sã uite cã Poliþia Rutierã va fi la datorie ºi cã va trece chiar la sancþiuni”, a mai spus Ion Tudor. Defileul Jiului va fi închis în zilele de marþi, miercuri ºi joi, în acest timp acces vor avea doar ambulanþele ºi maºinile aflate în misiune. Restricþia este valabilã pânã în luna noiembrie. Proiectul de reabilitare a drumului costã undeva la 185 de milioane de euro ºi se va derula pe durata a circa 48 de luni. Luiza ANDRONACHE

numeroase curbe „ac de pãr”. ªoseaua este strãjuitã de dealuri cu pante moi, livezi, pãºuni, pajiºti, lunci ºi pãdurici înverzite. Aceastã porþiune de drum ce poate fi asemuitã, la scarã mai micã, evident, cu Transalpina, face parte din DJ705J, drum care a fost modernizat în anii 2009-2010 de Consiliul Judeþean Hunedoara. ªi din punct de vedere turistic drumul are o impor-

tanþã deosebitã pentru cã uneºte „peste deal” zona cetãþilor dacice de la Costeºti ºi Blidaru cu comuna Boºorod. Car men COSMAN

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 iunie 2013

Concurs de cai, la peste 1000 de metri

n Straja a avut loc ºi anul acesta tradiþionala nedeie a Sânzienelor. Ca în fiecare an, momentul aºteptat de localnici a fost concursul de cai, ce are loc la o altitudine de peste 1000 de metri. Tinerii, îmbrãcaþi în port popular s-au întrecut pe o distanþã de câþiva kilometri, pânã sus în munte. Monika BACIU

”A fost bine, vin în fiecare an ºi sper sã câºtig. E calul meu ºi îl cheamã Remus”, spune unul din participanþi. Bãtrânii, cei care odinioarã participau la acest gen de întreceri, spun cã odatã cu trecerea timpului aceste petreceri ºi-au pierdut din strãlucire. ”E frumos, dar mai frumos era pe timpuri

când eram eu tânãr. Veneam cu fluierul ºi cântam, apoi erau caii frumos împodobiþi ºi aºa se fãceau întrece-

localã din Lupeni, pentru a duce mai departe aceste tradiþii strãbune. ”În fiecare an de Rusalii deja a devenit o tradiþie sã se organizeze în Straja odatã cu Sãrbãtoarea Rusaliilor ºi un mic spectacol pentru cetãþenii din municipiul Lupeni ºi din întreaga Vale a Jiului. E un spectacol de concurs de cãlãrie, de muzicã popularã”, a precizat primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. La final, toþi cei prezenþi au luat parte la un concert de muzicã popularã organizat la peste 1000 de metri altitudine.

rile între flãcãii cãlare pe armãsari”, spune un momârlan. Acþiunea a fost organizatã de administraþia

Staþiune pe banii investitorului la Petrila

a Petrila se fac în prezent toate diligenþele pentru ca un om de afaceri din Alba sã înceapã extinderea staþiunii ªureanu. Luiza ANDRONACHE Administraþia localã de la Petrila vrea sã aibã o staþiune de ski dupã ultimele norme europene, dar nu cu bani de la Guvern sau cu fonduri strãine, ci pe banii unui investitor privat. Un om de afaceri din Alba, care a construit domeniul schiabil ªureanu, vrea sã se extindã ºi pe partea cealaltã a versantului, spre Valea Jiului.

“Am discutat problema deblocãrii sau urgentãrii investiþiei în cazul domeniului schiabil ªureanu. Avem documentaþia depusã, este la Ministerul Dezvoltãrii, trebuie iniþiatã o hotãrâre de Guvern pentru completarea anexei la Legea 526 privind domeniul schiabil ªureanu – Petrila. Acum este ªureanuAlba, ºi mai trebuie ªureanu - Petrila, pentru ca investitorul privat care a fãcut dome-

niul schiabil, sã poatã investi ºi în partea de Petrila. El este în asociere cu noi ºi nu cere niciun leu de la Guvernul României ºi nici fonduri europene, ci va face totul cu fonduri private”, a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila. Viitoarea staþiune turisticã de la Petrila va fi una mare, cu tot ceea ce însemnã facilitãþi ºi confort pentru turiºti. “Se vor face patru pârtii de ski pe partea ªureanuPetrila, construcþie hotelierã ºi amenajarea drumului de legãturã Petrila-Alba, prin ªureanu”, a mai

precizat edilul petrilean. De altfel, aceastã investiþie privatã înseamnã nu doar dezvoltarea turisticã a Vãii Jiului, ci ºi deschiderea spre o altã zonã a þãrii.

14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 iunie 2013

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 Eco – Logica 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele? 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

9:30 O promisiune împlinitã: povestea Oksanei Baiul 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Suflete pereche (r) 14:45 Rãzboinicul (r) 16:00 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 În spatele inocenþei (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Cocoºatul din campus 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:15 Nu te pune cu Zohan 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Þintã umanã 0:00 Nu te pune cu Zohan (r)

21 martie *** 20 aprilie Sunteþi hotãrât sã rezolvaþi o datã pentru totdeauna o serie de probleme mai vechi. Partenerul de viaþã vã susþine. Puteþi sã încheiaþi contracte ºi sã semnaþi documente oficiale. Fiþi prudent ºi evitaþi disputele cu o rudã mai în vârstã.

10:15 11:15 11:30 12:30 13:00 13:05 14:00 14:30 15:25 15:30 16:30 17:30 18:30

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge Doamne de poveste Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor Intrigi ºi seducþie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 11:30 WTC Iron Man 2013 Season Intro 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 13:30 Tenis - ziua 3 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Baschet feminin 18:45 ªtirile Digi Sport 19:00 Baschet feminin 19:45 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:00 ªtirile Digi Sport 23:30 Ligue 1

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Prietenii ºi partenerul de viaþã vã apreciazã dorinþa de schimbare ºi înnoire. Profitaþi de aceastã zi, pentru cã puteþi sã duceþi la bun sfârºit tot ce v-aþi propus! Situaþia financiarã s-ar putea sã nu fie tocmai bunã, dar nu vã împiedicã sã vã puneþi planurile în practicã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Primiþi de la partenerul de viaþã un cadou de care vã bucuraþi foarte mult. Prietenii vã invitã într-o excursie. Nu rataþi ocazia! Nu faceþi excese alimentare. Ascultaþi-vã intuiþia!

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

23 iulie *** 22 august

Este o zi favorabilã întâlnirilor cu prietenii. Puteþi sã rezolvaþi o problemã financiarã a unui tânãr din familie. Este momentul sã demaraþi o afacere planificatã de multã vreme. Dacã întâmpinaþi dificultãþi, solicitaþi ajutorul unei persoane cu experienþã.

23 august *** 22 septembrie

Începeþi o etapã nouã în viaþa socialã ºi pe plan sentimental. Fie porniþi o afacere, fie vã reorientaþi profesional. Astãzi sunt favorizate contactele cu tinerii, comunicarea ºi cãlãtoriile în interes personal.

Aveþi un simþ practic deosebit, care vã poate ajuta sã demaraþi o afacere. Dupã-amiazã, un prieten de familie vã propune o colaborare avantajoasã. Analizaþi toate aspectele! Sfãtuiþi-vã cu partenerul de viaþã.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

O rudã mai în vârstã vã sfãtuieºte sã nu mai alergaþi dupã câºtiguri uºoare ºi vã pune pe gânduri. Gândiþi-vã dacã meritã sã vã sacrificaþi relaþiile de prietenie pentru interesele financiare!

Aveþi o zi norocoasã ºi treceþi cu bine peste toate dificultãþile. Puteþi avea succes la examene. Relaþiile sentimentale merg bine, dar acordaþi mai multã atenþie partenerului de viaþã. Nu neglijaþi odihna!

23 noiembrie *** 20 decembrie Sunteþi decis sã faceþi schimbãri în casã, dar partenerul de viaþã nu este de acord. Stabiliþi-vã clar prioritãþile, ca sã nu aveþi probleme! Nu fiþi încãpãþânat ºi þineþi cont de pãrerile familiei.

21 ianuarie *** 20 februarie

Aveþi ºanse sã rezolvaþi o problemã financiarã care vã preocupã de mult. S-ar putea sã vi se propunã o colaborare, care vã va reda încrederea în propriile capacitãþi.

21 decembrie *** 20 ianuarie Se pare cã aveþi o zi grea, cu multe probleme de rezolvat. Aveþi dificultãþi pe plan financiar, însã nu este cazul sã vã faceþi griji.

21 februarie *** 20 martie Aveþi o deosebitã capacitate de comunicare ºi rezolvaþi uºor o mulþime de probleme. Puteþi avea succes în toate activitãþile legate de cãmin, dar ºi în societate.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 iunie 2013

Delegaþie a Consiliului Judeþean Hunedoara, în vizitã de lucru în Franþa decembrie 2009, vizând acordarea de asistenþã în asocierea intercomunalã, promovarea dezvoltãrii economice ºi turistice, valorificarea ºi gestionarea resurselor ambientale ºi naturale, a patrimonului istoric ºi artistic, a tradiþiilor ºi culturii române din judeþul Hunedoara.

delegaþie a Consiliului Judeþean Hunedoara se aflã într-o vizitã de lucru în Franþa, ca urmare a unei invitaþii oficiale transmisã de Yves Krattinger, preºedintele Consiliului General Haute-Saône (Franþa). Marius MITRACHE

Delegaþia Consiliului Judeþean

Hunedoara este condusã de preºedintele Mircea Ioan Moloþ, iar vizitã de lucru se desfãºoarã, potrivit

Vânzãri

unei informãrii a Consiliului Judeþean, în departamentul Haute-Saône, în perioada 24-28 iunie 2013. Delegaþia are 12 persoane (inclusiv

preºedintele) ºi este compusã din consilieri judeþeni, reprezentanþi ai mediului de afaceri ºi ai unor instituþii de profil din judeþul Hunedoara, precum ºi membri ai aparatului

de specialitate al Consiliului Judeþean. Judeþul Hunedoara ºi Departamentul Haute-Saône din Franþa sunt înfrãþite printr-un program de colaborare semnat în

Peste 21.000 de lei lunar pentru serviciile de curãþenie de pe autostrada Deva - Orãºtie

ompania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale achiziþioneazã ”servicii de ordine si curatenie aferente celor douã spaþii de servicii ale Autostrãzii A1 Deva - Orastie, amplasate la km 340+710 pe calea 1 ºi calea 2”. Valoarea contractului este de 261,288 de lei fãrã TVA. Monika BACIU Firma care va câºtiga licitaþia va trebui sã menþinã curãþenia ºi udarea spaþiilor verzi din parcãri, evacuarea gunoiului adunat în coºurile de gunoi din parcãri astfel încât sã fie în permanenþã funcþionale. Mai mult

Restricþii apã S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru miercuri, 26 iunie 2013, în oraºul Petrila, între orele 8:00 - 15:00. Zona afectatã Cartier 8 Martie. Motivul restricþiei – remediere pierdere pe reþeaua de distribuþie apã potabilã din cartierul 8 Martie. Mulþumim pentru înþelegere. Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

decât atât, prestatorul va planta ºi va întreþine gazonul din preajma autostrãzii. Totodatã, societatea care îºi va adjudeca contractul va trebui sã þinã în permanenþã legãtura cu administraþia autostrãzii, salvarea ºi pompierii ori de câte ori este necesar. Contractul se va desfãºura pe o perioadã de 12 luni de la data emiterii ordinului de începere a serviciilor. Contractul se realizeazã pe cei 30 de kilometri de autostradã.

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 iunie 2013

Intervenþii la minister pentru DN 66A

entru cã nu se aude nimic de reluarea finanþãrii lucrãrilor la drumul care ar urma sã lege Uricaniul de Herculane, edilii sunt deciºi sã batã iarãºi pe le uºa miniºtrilor. Primarul din Uricani spune cã drumul ar aduce beneficii Vãii Jiului ºi nu doar localitãþii pe care o conduce. Maximilian GÂNJU Odatã reluatã finanþarea pentru DN 66A cunoscut ca ºi „Drumul lui Bãsescu”, ar fi rezolvatã într-o mãsurã ºi problema ºomajului din Uricani, localitatea care se confruntã cu o lipsã acutã de locuri de muncã. De beneficiat ar avea însã întreaga zonã, cu precãdere cele douã staþiuni turistice din

vestul Vãii, Pasul Vâlcan ºi Straja. „Deocamdatã nu se aude nimic cu drumul spre Herculane, dar speranþa nu trebuie sã moarã niciodatã. Chiar o sã pedalez tare pe asta, pentru cã ãºtia (n.r. guvernanþii) spun cã anul acesta, au avut de plãtit ºapte miliarde de euro, datoriile fãcute de guvernarea Boc. S-au blocat toate programele ºi acum au

început sã deblocheze bucatã cu bucatã. Eu am zis sã stau liniºtit deocamdatã ºi dupã ce se deblocheazã toate programele, din luna iulie-august încep iarãºi sã amintesc. (…) Acest drum ar asigura cel puþin pentru Vulcan, Lupeni ºi Uricani o alternativã serioasã la minerit, una din alternativele serioase. Acest drum trebuie sã ne deschidã, sã nu mai fim un fund

de sac, astfel ca potenþialul turistic sã-l putem pune în valoare. Avem Straja, Pasul Vâlcan, Retezatul ºi drumul acesta ne dã posibilitatea sã facem turism tot timpul anului”, a declarat primarul localitãþii Uricani, Dãnuþ Buhãescu.

romisiuni

Pe de altã parte, la începutul anului 2013 se avansa posibilitatea ca drumul sã primeascã banii necesari pentru realizarea ºi ultimului tronson. Senatorul de Valea Jiului, Cosmin Nicula

vedea atunci posibilitatea ca în acest an sã se asigure finanþarea din bugetul statului pentru a fi reluate lucrãrile. La DN 66A mai este de construit doar un singur segment, iar la finalizare, calea de acces ar lega Valea Jiului de sudvestul þãrii. Totuºi, acest drumul are însã o puternicã opoziþie din partea militanþilor de mediu. Aceºtia cred cã va fi afectatã iremediabil aria protejatã

din Retezat. Lucrãrile la drumul Câmpu lui Neag- Herculane au demarat pe vremea când ºeful statului era ministru al Transporturilor ºi au fost sistate în repetate rânduri din lipsa finanþãrii. Lucrãrile pentru drumul care are o lungime de 110 kilometri trebuiau sã fie gata în 2010. Pânã acum s-a finalizat tronsonul I ºi II ºi mai trebuie construit al treilea tronson.

Cu ochii pe apele afluenþilor Jiului

amenii din Valea Jiului, care locuiesc în preajma Jiului au stat cu ochii pe albia apei, toatã ziua de marþi. A plouat mult, dar nu s-au înregistrat probleme, deºi cantitãþile de apã au fost mari. Totuºi, ploile au venit dupã o perioadã canicularã ºi asta a ajutat sã nu se producã inundaþii. Diana MITRACHE Luiza ANDRONACHE

Marþi dimineaþa, a plouat cu gãleata ºi, în termenii de specialitate, a fost cod meteo roºu de precipitaþii. Asta înseamnã cã marþi dimineaþã s-au înregistrat precipitaþii record. Specialiºtii sistemului hidrotehnic din Valea Jiului spun cã a plouat cu aproape 30 de litri pe metru pãtrat într-o singurã orã, iar pe Jiul de Vest s-au întregistrat cele mai mari debite. „Pot sã spun cã am fost sub atenþionare de cod galben cu fenomene meteo imediate. În intervalul orar 8:10 - 9:40, marþi dimineaþã, s-a înregistrat în zona Bãrbãteni, 28,8 litri pe metru pãtrat. Este ceea ce numim noi meteo roºu pe precipitaþii. Din fericire, pânã seara am avut doar avertizare de precipitaþii. Totul s-a încheiat cu bine,

au crescut nivelurile pe anumite cursuri de apã, dar nu s-au produs evenimente deosebite”, a declarat Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic Apele Române din Valea Jiului. Singurele probleme au

fost legate de cantitãþile de apã ce au venit de pe versanþi. Acolo, apele de munte s-au umflat ºi au fost porþiuni unde s-au întregistrat debite crescute. Primãriile au fost avertizate din cauza fenomenelor imediate care au fost sesizate pe tot parcursul zilei de marþi. „Albiile au avut capacitatea sã preia debitele, dupã canicula din ultimele zile ºi apreciez cã sunt posibile viituri pe râurile mici de munte ºi se pot produce mici inundaþii”, a conchis Sorin Corici.

loile au dus la turbididatea

apei

Staþia de tratare a apei de pe Taia a fost opritã ieri

câteva ore din cauza turbiditãþii apei. Celelalte staþii din Valea Jiului nu au întâmpinat probleme din cauza ploilor, conform reprezentanþilor SC Apa Serv valea Jiului SA. „Toate staþiile funcþioneazã normal, mai puþin staþia Taia unde lucrãm cu reactivi, dar acest lucru nu pune probleme în

alimentarea cu apã a oraºului Petrila sau a pãrþii de Nord a Petroºaniului”, ne-a declarat Cristian Ionicã, director adjunct SC Apa Serv valea Jiului SA. De altfel, pânã la orele prânzului, tot cei de la Apa Serv au afirmat cã nu au avut sesizãri cu privire la canalizare.