Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 394

Cronica Vãii Jiului Marti, 25 Iunie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Un om stã dupã gratii pentru cã organul a fuºerit ancheta

Tânãra care ºi-a aruncat copilul la tomberon mai stã o lunã dupã gratii

ncã o lunã dupã gratii. Cecilia Vormair, tânãra din municipiul Petroºani care ºi-a aruncat bebeluºul la tomberon va mai sta dupã gratii încã 30 de zile.

>>> PAGINA A 7-A

Tragedia din Muntenegru.

Au scãpat pentru cã nu au mai prins locuri

familie din Petroºani se poate considera mai mult decât norocoasã pentru cã nu a mai prins locuri la o excursie efectuatã peste hotare.

>>> PAGINILE 8-9

Zilele SNH sunt numãrate. În câteva zile CEH va absorbi SNH

uziunea dintre Societatea Naþionalã a Huilei ºi Complexul Energetic Hunedoara se va realiza dupã data de 1 iulie.

>>> PAGINA A 10-A

az inimaginabil la Petroºani unde procurorii ºi poliþiºtii au anchetat un scandal la C spitalul din localitate, însã au tratat lucrurile cu o uºurinþã de neînþeles. Acest lucru aratã cât de uºor poate fi trimis un om dupã gratii deºi vinovatul principal este altul. Asta,

dacã nu cumva în acest caz este vorba de un interes ascuns al „organului” care, cel puþin la prima vedere, pare cã a fuºerit ancheta. >>> PAGINA A 3-A

O fotografie din Hunedoara marcheazã 125 de ani cu National Geographic >>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 iunie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic –

Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Seara

Dimineaþa

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 iunie 2013 az inimaginabil la Petroºani unde procurorii ºi poliþiºtii au anchetat un scandal la spitalul din localitate, însã au tratat lucrurile cu o uºurinþã de neînþeles. Acest lucru aratã cât de uºor poate fi trimis un om dupã gratii deºi vinovatul principal este altul. Asta, dacã nu cumva în acest caz este vorba de un interes ascuns al „organului” care, cel puþin la prima vedere, pare cã a fuºerit ancheta.

Totul a început la finele lunii mai a.c., când un bãrbat, Cristian Vulpe de 35 de ani din Petroºani, a provocat o altercaþie în parcarea unui club din localitate. Tânãrul a bãut toatã noaptea ºi când i s-a cerut sã achite nota de platã a refuzat. A spart gemurile unei maºini ºi a ajuns la Spitalul de Urgenþã din Petroºani însoþit de un amic. Aici lucrurile aveau sã ia o întorsãturã care-l trimiteau pe Cristian Vulpe direct în arestul IPJ Hunedoara. Anchetatorii, pentru cã tânãrul este recidivist, au considerat cã este imposibil ca el sã aibã dreptate. Aºa se face cã adevãratul vinovat pentru scandalul de la unitatea medicalã este liber, ba chiar el a depus o plângere cum cã ar fi fost lezat. Cum ºi colegii lui l-au acoperit deºi au fost martori la abuz, oamenii legii au trecut cu operativitate cazul la rubrica „succes poliþienesc”. ªi totuºi, o filmare a

Un om stã dupã gratii pentru cã organul a fuºerit ancheta C

camerelor de supraveghere din Unitatea Primire Urgenþe a Spitalului Petroºani aratã cum Cristian Vulpe ºi prietenul sãu sunt bãtuþi mãr de un brancardier fãrã sã poatã riposta ºi fãrã sã-l fi provocat. Cei doi sunt loviþi de angajatul spitalului cu pumnul în faþã ºi chiar dacã dupã primele lovituri sunt puºi la pãmânt, brancardierul nu se opreºte ºi-i loveºte fãrã încetare. Abia dupã ce oboseºte îi lasã pe cei doi în pace. Dupã ce-ºi revin, cei doi bãrbaþi intrã în Unitatea Primire Urgenþe pentru a-i cere socotealã celui care i-a bãtut fãrã motiv ºi pentru cã nu-l gãsesc provoacã un scandal în urma cãruia unul este trimis în arest preventiv iar celãlalt este cercetat în libertate pentru ultraj contra bunelor moravuri, distrugere ºi lovire sau alte violenþe.

Actualitate 3

ce colegii lui asistã impasibili la toatã scena.

stare de ebrietate, care se manifestã violent ºi au agresat o parte din personalul se serviciu. La faþa locului s-a deplasat de urgenþã o echipã operativã care i-a identificat pe Cristian V., de 35 de ani ºi pe Ioan C., de 27 de ani, ambii din Petroºani, care se aflau în stare avansatã de ebrietate ºi care, fãrã

arianta anchetatorilor

Deºi filmarea dovedeºte faptul cã tinerii au fost provocaþi ºi agresaþi de angajatul spitalului, poliþiºtii care au anchetat cazul au avut o altã poveste. „În data de 26.05.2013, la ora 03.55, Poliþia Municipiului Petroºani a fost sesizatã de cãtre personalul Spitalului de Urgenþã Petroºani cu privire la faptul cã în urgenþa spitalului se aflã douã persoane de sex masculin în

motive întemeiate, au lovit cu picioarele uºile de la Urgenþa Petroºani provocând urmãtoarele distrugeri. De asemenea, pânã la sosirea echipei de intervenþie, cei doi au lovit un brancardier ºi agent pazã care au încercat sã intervinã”, declara inspectorul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Proba video îi contrazice însã, ºi se vede cum paznicul nici mãcar nu este atins de cei doi, iar brancardierul loveºte din senin fãrã încetare în timp

ere sã se facã dreptate

Avocatul lui Cristian Vulpe, cel care a intrat în posesia probelor video care dovedesc faptul cã tânãrul a fost agresat de brancardier, va face recurs la mãsura arestãrii preventive. „Unul dintre brancardieri care a fost identificat de organele de urmãrire penalã îl loveºte, îl agreseazã atât pe Vulpe, clientul meu cât ºi persoana care era cu el. Voi discuta cu clientul meu ºi vom vedea dacã facem plângere penalã acestui brancardier”, a mai spus apãrãtorul tânãrului aflat în arest. Managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani, dr. Alin Vasilescu spune cã a demarat acum o anchetã „în funcþie de rezultatele anchetei interne ºi de ancheta poliþiei se vor lua mãsurile legale”. Cei care au anchetat cu jumãtate de mãsurã acest caz ºi au trimis un om dupã gratii sunt la fel de impasibili, deºi acþiunea lor schimbã destinul unui tânãr. Prin vocea purtãtorului de cuvânt, poliþiºtii mai spun cã: „dacã existã astfel de situaþii, partea vãtãmatã poate depune o plângere ºi în funcþie de probatoriul administrat se pot lua mãsurile prevãzute de lege”. De precizat ar fi ºi cã imaginile de pe camerele de supraveghere care aratã ce s-a petrecut în Urgenþa Petroºani, au ajuns la poliþie, dar brancardierul bãtãuº nici mãcar nu a fost audiat. În lipsa unei plângeri angajatul care a pus la pãmânt cu pumnii doi tineri ajunºi sã cearã ajutor medical s-a întors liniºtit la lucru. Maximilian GÂNJU Filmul agresiunii îl puteþi urmãri pe www.cronicavj.ro

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

4 Traditii

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 iunie 2013

Nedeie sub poala Parângului

radiþia, portul popular ºi jocurile momârlãneºti au fost din nou la loc de cinste, la înãlþime, la poala Parângului. Duminicã a avut loc o nedeie aºa cum erau cele de acum 100 ba chiar 200 de ani. Luiza ANDRONACHE Drumul pânã în zona Saºa Bãura nu este deloc uºor, dar ciobanii îl fac zi de zi,

depãrtare, parcã pictate în acest tablou. Duminicã dupã-masa, dupã slujba de la bisericã, momârlanii din Livezeni, Lunca Jiului, au urcat la munte,

din obiºnuinþã. Pe parcurs, însã, te laºi uºor furat de peisajele mirifice. Munþii Parâng din fundal strãjuiesc falnic poieniþele aproape colorate de atâte flori de câmp. Clãile de fân se zãresc pe câte o coamã de deal, iar vacile pasc liniºtite, în

unde unul dintre localnici a organizat o nedeie aºa cum se fãcea demult. Pe mãsurã ce se apropia ceata de petrecãreþi, cu strigãte ºi cântec din fluier, gazda, Dorel Cãlina se pregãtea sã-i aºtepte în poartã cu plosca cu þuicã. “Bine-aþi

“Pentru mândra de la stâni Am lovit cu boata-n câini Pentru mândrele din sat Multe boate am crãpat” “De când fac þuicã de prunã Minte am da’ nu mi-i bunã ªi de cân’ to beu din ie Minte am da’ nu-i a me”

venit!”, le strigã el momârlanilor îmbrãcaþi în straie de demult. “Bine v-am gãsit, gazda noastrã!, rãspund într-un glas musafirii. Cum oaspeþii au venit cu chef de joc ºi voie bunã, animaþi ºi de drumul pânã la „coliba lu’ nea Cãlina” din Bãura, în scurt timp s-au pus pe petrecere, aºa cum doar ei ºtiu sã facã. Unii dintre ei au început încã de la poartã. ªi, ce ar fi o nedeie momârlãneasã sus, la munte, fãrã o tocanã de miel gustoasã?! În scurt timp s-a aprins focul, iar mâncarea a fost pusã la clocot. Între timp, formaþiile de muzicã popularã ºi câþiva tineri cântãreþi locali au început sã cânte pe pofta invitaþilor, care nu au stat o clipã. Apoi, pe ritmurile formaþiei Anena, momârlanii s-au învârtit ºi mai cu foc, iar bãtrânii ºi-au adus aminte toate strigãturile de joc. Localnicii care au luat parte la nedeie au spus cã duminicã, cel puþin, parcã s-au întors în timp. “Am promis cã dupã Paºti

muzicã din fluier cã nu erau formaþii. Se adunau câte 4, 5 fluieraºi, iar þãranii jucau ”, ne-a declarat Dorel Cãlina, organizatorul acestei nedei. ªi, spre searã, chiar

dacã ploaia ameninþa din ce în ce mai tare, tot s-a întins masa sub crengile pomilor unde momârlanii s-au ospãtat cu poftã, pentru ca mai apoi sã se întoarcã din nou la joc.

am sã organizez o nedeie aºa cum era demult ºi am fãcut-o. Întotdeauna, de Sânziene sau aproape, la munte, momârlanii obiºnuiau sã se adune pe la colibele lor, în munþi, sã joace ºi sã petreacã pânã în zori. Atunci, însã, se fãceau învârtite doar pe

PROGRAM TV - Marti, 25 iunie 2013 16:00 Punctul pe i cu Ionuþ Drãgotesc 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 iunie 2013

SuperLuna ne-a atras ºi am avut insomnii !

oaptea de 23 spre 24 iunie a fost SuperLuna, cu aspect ieºit din comun, noapte în care forþa de atracþie a Lunii asupra Pãmântului a fost la cote maxime, iar cea mai frecventã reacþie asupra organismului uman a fost insomnia. Ne-am aflat, noi, pãmântenii, între lunã ºi soare… Ileana FIRÞULESCU De circa douã zile foarte multã lume se plânge de o stare generalã de disconfort,

de nervozitate ºi insomnii, de respiraþii cu dificultate ºi obosealã. Mulþi au invocat canicula zilelor trecute, alþii cã ceva este în atmosferã ºi se pregãteºte ceva. Aceºtia sunt meteosensibilii, ºi au avut dreptate! Ieri, mai precis în noaptea de 23 spre 24 iunie a fost SuperLuna, noapte în care forþa de atracþie a lunii a fost la cote maxime. SuperLuna,

fenomen astronomic care are loc la fiecare 14 luni, în timpul cãruia satelitul natural al planetei noastre se aflã în faza de Lunã plinã ºi apare mai

mare ºi mai strãlucitor decât în oricare altã noapte din 2013. Fenomenul de SuperLunã, care oferã satelitului natural al Terrei un aspect ieºit din comun, este adeseori asociat în credinþa popularã cu stigmatul unor dezastre naturale, precum cutremure, tsunami, inundaþii, taifunuri ºi cicloane, informeazã cnet.com, iar meteo sensibilii simt o stare acutã de disconfort.

Apa, din nou, în discuþie ãptãmâna S aceasta este programatã a se

derula o nouã întâlnire care va avea ca temã aprovizionarea cu apã potabilã a cabanelor din Masivul Parâng.

La întâlnire vor participa reprezentanþii regiei de apã, cei ai cabanierilor, ai autoritãþilor locale ºi ai ºcolii sportive. Aceºtia

din urmã au fost acuzaþi, de-a lungul ultimelor luni, cã le-au furnizat (unora dintre cabanieri) apã necontorizatã. “Acum este liniºte totalã în Parâng. Problemele apar doar iarna în perioada de vacanþã”, a precizat Zoltan Toth, director CSª Petroºani. Directorul ºcolii sportive, care are în subordine ºi cabana UNEFS din Parâng,

Pe 23 iunie, Luna a apãrut mai mare ºi mai strãlucitoare ca de obicei ºi s-a aflat la cea mai micã distanþã faþã de Terra din întregul an - 356.991 de kilometri. În ciuda scenariilor apocaliptice legate de SuperLunã existente în credinþa popularã, cercetãtorii de la NASA au anunþat cã nu au descoperit nicio corelaþie directã între dezastrele naturale de pe Terra ºi apropierea Lunii de Terra. În timpul fenomenului de SuperLunã, Pãmântul, Soarele ºi Luna sunt aliniate - Terra aflându-se între Lunã ºi Soare. Forþele gravitaþionale exercitate pe Terra de Lunã ºi Soare determinã creºterea ºi scãderea mareelor, fapt care i-a determinat pe ”fãuritorii de teorii” sã creadã cã existã o susþine cã problema a fost remediatã deºi þeava de pe care au fost debranºaþi era contorizatã. Potrivit celor precizate de cãtre Zoltan Toth, cei care au pornit scandalul apei potabile din Masivul Parâng, au fost chiar cei care consumau apã fãrã sã o plãteascã. O decizie definitivã urmeazã a fi adoptatã în urma întâlnirii programate în data de 27 iunie. Mircea NISTOR

legãturã între SuperLunã ºi calamitãþile naturale. Potrivit NASA, mareele din timpul fenomenului de SuperLunã sunt doar cu câþiva centimetri mai înalte decât cele produse în nopþile obiºnuite. Dar tocmai aceste creºteri a mareelor sunt invocate de persoanele meteosensibile, care spun cã dacã asupra planetei existã o influenþã, cu siguranþã existã ºi asupra organismului uman. Consultant, dr. Garofiþa Nicolae, medic specialist medicina de familie,S.C. Garomed SRL, spunea printre altele cã meteosensibilitatea este un strigãt de alarmã al organismului. Concret, meteosensibilitatea este declanºatã de câmpurile electromagnetice, dar ºi de starea generalã de sãnãtate. Aceste câmpuri electromagnetice sunt de fapt cele care duc la variaþii ale tensiunii arteriale ºi probleme circulatorii, la dureri de cap ºi stãri de epuizare fizicã, somnolenþã, depresii, ameþeli, dificultãþi de concentrare sau insomnie, la dureri osteoarticulare. Copiii care suferã de meteosensibilitate sunt somnolenþi ºi iritabili.

ªi cum SuperLuna înseamnã o forþã de atracþie mult mai mare exercitatã de Lunã asupra pãmântului, ºi organismul uman a resimþit la acest lucru. Insomnia a fost cel mai frecvent disconfort…

În 2013 au mai fost deja câteva SuperLuni, însã niciuna dintre ele nu s-a produs în timpul fazei de Lunã plinã. Potrivit site-ului EarthSky, o altã Lunã plinã la fel de apropiatã de Terra va putea fi vãzutã abia în august 2014.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 iunie 2013

Lucrãri întârziate la Palatul Cultural din Lupeni

aºi mici pentru reabilitarea Palatului Cultural din municipiul Lupeni. Dupã o perioadã în care au stagnat lucrãrile la palatul muncitoresc din Lupeni acestea au fost reluate. Reprezentanþii administraþiei locale sperã ca pânã la finele acestui an lucrãrile sã fie realizate în proporþie de 90 de procente, asta deºi lucãrile ar fi trebuit sã fie finalizate anul trecut. ”Spre mulþumirea mea ºi spre nemulþumirea altora care au spus cã nu vor mai continua lucrãrile la Palatul cultural muncitoresc, lucrãrile chiar merg bine ºi sper cã pânã la sfârºitul anului în proporþie de 90% sã fie gata”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. Urmeazã ca la obiectivul de investiþii sã fie realizate mai multe lucrãri la instalaþiile electrice ºi sanitare. ”Sigur cã da, s-au apucat ºi de instalaþia electricã din interior dupã care urmeazã sã se facã ºi celelalte instalaþii necesare. Aici dureazã puþin mai mult pentru cã sunt lucrãri mai complexe, la fel ca ºi refacerea faþadei dar pe zi ce trece se vede cã avanseazã foarte bine lucrãrile”, mai spune edilul Palatul Cultural

Muncitoresc a fost dat în funcþiune în anul 1927 ºi pânã dupã revoluþie a fost un simbol pentru comunitatea lupeneanã. În ultimii opt ani s-au fãcut demersuri pentru reabilitarea lui, din cauzã cã, imobilul altã datã impunãtor a ajuns o ruinã. Palatul Cultural Lupeni, numit în perioada interbelicã Teatrul Mâner, a fost construit la iniþiativa Regelui Ferdinand I, de cãtre Societatea Anonimã Romana „Lupeni”. Din anul darii în folosinþã, 1927 ºi pânã în 1948 , aici au concertat diferite orchestre camerale ºi simfonice, atât din þarã cât ºi din strãinãtate, iar pe scena au jucat mari maeºtri ai dramaturgiei romaneºti. Dupã 1948 a funcþionat ca ºi cinematograf, geamurile sãlii de spectacole fiind zidite cu cãrãmidã, iar la balcon s-au fãcut modificãri de-a lungul timpului pentru amenajarea unui aparat de video-proiectie.

Deºi proiectatã dupã Sala de aur a Filarmonicii din Viena, sala de spectacole a fost modificatã, scaunele fiind ridicate, dând aspectul unui amfiteatru.

De-a lungul vremiii s-au date mai multe denumiri dupã regimurile politice care s-au perindat la conducerea þãrii, de la denumirea iniþialã de Teatru

Miercuri este Ziua Drapelului

ouã la primãrie ºi alte câteva în oraº. Vorbim despre Drapelul Naþional al cãrui simbol în celebrãm an de an la 24 iunie, în România.

Lucrãri de renovare la muzeul din Orãºtie

uzeul de la Orãºtie a intrat în renovare. Dupã multe amânãri, timp în care faþada clãdirii unde funcþioneazã Muzeul de Etnografie ºi Artã Popularã Orãºtie a ajuns într-o stare jalnicã, s-a trecut la renovarea imobilului. Având o poziþie centralã în Piaþa Aurel Vlaicu, fosta Casã a Sfatului, muzeul este rodul iniþiativei unui grup de localnici entuziaºti care în luna mai a anului 1952 au constituit un „colectiv voluntar” format din 27 de persoane. În acest moment la muzeul

din Orãºtie se desfãºoarã activitãþi de reparaþii ºi întreþinere la frontul stradal. Faþada a fost deja zugrãvita iar în perioada urmãtoare de timp se vor executa ºi lucrãrile de înlocuire a tâmplãriei.

Toate aceste lucruri vor fi realizare pentru cã aºi acest muzeu sã-ºi recapete strãlucirea de altã datã ºi sã atragã cât mai mulþi turiºti dornici sã cunoascã traditile locale. Monika BACIU

Minier, trecând în 1948 la numele de Palat al Muncitorilor, iar prin anii 70 fiind numit Palatul Cultural “Mânerul”. Dupã 1990 nu a mai existat niciun interes al conducerii minei Lupeni, în posesia cãreia se afla din 1948, de a-l mai îngriji. Astfel, s-a degradat în anul 1999, când a fost dat ca locaþie de întâlnire ºi manifestare disponibilizaþilor. În câþiva ani, întreaga clãdire a ajuns într-o stare de degradare avansatã Monika BACIU

Miercuri va fi ziua în care toate instituþiile publice vor arbora Tricolorul. Ziua Drapelului – ºtiutã ºi ca Ziua Tricolorului – a fost proclamatã prin lege în 1998 pentru ca autoritãþile publice sã poatã marca prin organizarea unor programe ºi manifestãri cultural-educative, cu caracter evocator sau ºtiinþific. În 1834, voievodul Alexandru Ghica al Þãrii Româneºti a atribuit Armatei ca steag tricolorul, cu cele 3 culori – roºu, galben ºi albastru – consfinþirea steagului având loc prin decret în timpul Revoluþiei paºoptiste - când s-a precizat cã pentru stindard “culorile sunt albastru închis, galben deschis ºi roºu carmin”, dispuse vertical, aranjate în ordinea urmãtoare: „lângã lemn vine albastru, apoi galben ºi apoi roºu fâlfâind“. Ziua Drapelului a fost instituitã pentru a marca data de 26 Iunie 1848, când guvernul a hotãrât cã tricolorul - roºu, galben ºi albastru - reprezintã steagul Þãrii Româneºti. Diana MITRACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 iunie 2013

Tânãra care ºi-a aruncat copilul la tomberon mai stã o lunã dupã gratii

ncã o lunã dupã gratii. Cecilia Vormair, tânãra din municipiul Petroºani care ºi-a aruncat bebeluºul la tomberon va mai sta dupã gratii încã 30 de zile. Femeia este anchetatã pentru tentativã de omor asupra unei victime aflatã în imposibilitatea de a se apãra. Monika BACIU

„Instanþa a admis cererea Parchetului de pe lîngã Tribunalul Hunedoara ºi a dispus prelungirea arestãrii preventive cu 30 zile. Instanþa a respins cererea de înlocuire a mãsurii arestãrii preventive cu mãsura obligãrii de a nu

pãrãsi þara sau localitatea”, se aratã în decizia Tribunalului Hunedoara. Tînãra ºi-a abandonat bebeluºul la un container de gunoi din spatele blocului în care locuia, imediat dupã ce l-a nãscut, iar micuþul a fost salvat de cãtre un gunoier. Cînd a ajuns la spital,

bebeluºul avea o temperaturã de doar 30 de grade Celsius. Micuþul a fost aruncat pur ºi simplu în container dupã cum, femeia le-a arãtat anchetatorilor la reconstituire, iar acest lucru i-a determinat pe procurori sã schimbe încadrarea juridicã a faptei din „punerea în

A plonjat cu maºina în Jiu

n autoturism Dacia Papuc a plonjat în Jiu, la Iscroni. Maºina a stat în mijlocul apei câteva ore, asta pânã când poliþiºtii l-au identificat pe ºoferul care de altfel nici nu avea permis de conducere. Luiza ANDRONACHE “E cascadorie, nu alta! Aºa este când eºti “turmen-

târziu s-a elucidat ºi acest mister. O manevrã greºitã de întoarcere l-a adus pe cel

tat” ºi nu mai ºtii ce faci”, a spus un localnic. Nu micã a fost mirarea oamenilor care locuiesc în zona podului de la Iscroni sã vadã maºina în mijlocul apei într-o dimineaþã. Autoturismul era acolo de câteva ore ºi toþi se întrebau cum de a ajuns în apã. Mai

care conducea, cu tot cu maºinã, fix în mijlocul apelor învolburate ale Jiului de Vest. La volan se afla tot un localnic, dar care nu a vrut sã povesteascã pãþania lui. Din nefericire pentru el, însã, poliþiºtii s-au autosesizat, iar pe numele bãrbatului a fost întocmit un dosar de cercetare penalã pentru cã acesta nu posedã permis de conducere.

pericol a unei persoane care nu se poate apãra” în „tentativã de omor”. Mama bãieþelului le-a mai spus anchetatorilor cã a vrut sã scape de prunc de teamã ca iubitul ei sã nu o pãrãseascã.

Cecilia Maria Vormair a nãscut singurã în apartamentul închiriat împreunã cu concubinul ei pe strada Saturn din cartierul Aeroport. Cînd a simþit cã i-a venit sorocul, femeia a plecat din pat de lîngã

iubitul ei, taximetrist în Petroºani, a mers într-o camerã alãturatã ºi a nãscut. Cu o foarfecã a tãiat cordonul ombilical ºi fãrã sã se gîndeascã la viaþa bebeluºului, l-a aruncat în gãleata de gunoi dupã ce în prealabil îl înfãºurase în mai multe haine ºi într-o pungã din plastic. ªi-a luat pe ea un hanorac cu glugã ºi s-a dus la containerul de gunoi din apropiere unde a aruncat copilul fãrã sã aibã nici o remuºcare.

Tineri, voluntari pentru poliþiºtii hunedoreni

n proiect finanþat de Consiliul Judeþean Hunedoara a fost pus în practicã de I.P.J. Hunedoara, în parteneriat cu Fundaþia „Conexiuni” Deva. Proiectul inititulat „Eu.Ti.Ac – Europeni, Tineri, Activi” are ca obiectiv familiarizarea tinerilor, voluntari ai poliþiºtilor hunedoreni cu tema „Cetãþeniei europene”. „Înfiinþând aceastã reþea de voluntari anul trecut, ne-am propus atât instruirea lor ca sprijin în derularea acþiunilor de prevenire a criminalitãþii, dar am vizat totodatã ºi dezvoltarea lor personalã ca viitori lideri de grup cu conduite prosociale. Aceastã reþea de 25 de voluntari este conceputã ca un context de petrecere a timpului liber într-un mod benefic pentru comunitate. Încercãm sã le dezvoltãm abilitãþi ºi deprinderi care sã îi ajute sã devinã modele de urmat între cei de vârsta lor”, a declarat insp.pr. Fieraru Andrea, din cadrul

Compartimentului Analizã ºi Prevenire a Criminalitãþii. sociolog I.P.J. Hunedoara. Proiectul a avut douã componente una teoreticã ºi una practicã ºi a debutat în data de 17.06.2013 cu o sesiune de formare în aer liber, în care poliþiºtii le-au predat prin metode non-formale, o lecþie despre Uniunea Europeanã ºi Cetãþenia Europeanã. Totodatã, voluntarii au avut ocazia de a discuta cu ºeful Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara, ºeful

Serviciului Criminalistic, Serviciului Ordine Publicã ºi Serviciului Rutier. Le-au fost prezentate atribuþiile acestor departamente ºi laboratorul mobil criminalistic pe care poliþiºtii îl folosesc la cercetãrile la faþa locului. Tinerii voluntari, elevi din clasele a X-a de la ºase licee devene, au apreciat expe-

rienþa ca fiind ineditã ºi foarte interesantã. Partea practicã a proiectului a avut loc în data de 20.06.20913 când aceºtia au fãcut parte din echipa de organizare a evenimentului „Solstiþiu de sport” aflat la cea de-a doua ediþie ºi care s-a derulat la sediul I.P.J. Hunedoara. Carmen COSMAN

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 iunie 2013

ensitatea magazinelor second hand din Petrila bate recordul în domeniu. Pe o distanþã de circa 250 de m funcþioneazã ºapte! Cinci dintre acestea comercializeazã îmbrãcãminte, iar douã – anvelope, biciclete, cu serviciile aferente. Adicã, densitatea este de un magazin la 35 de metri. De la strada Minei pânã la ”strada policlinicii” din Petrila, la fiecare pas te întâmpinã câte un magazin second hand pentru toate buzunarele… Sãrace. Unele sunt mai curate, iar produsele sunt îngrijit prezentate, altele – mai ponosite, dar cãutate de cumpãrãtori datoritã preþurilor foarte mici. La parterul blocului de pe strada Minei sunt douã magazine de îmbrãcãminte – unul la stada principalã, altul în spatele blocului. La nici 20 de metri, vizavi, sunt cele de anvelope/auto ºi biciclete. Apoi mai sus, în blocul de lângã Casa de culturã ”Ladislau Schmidt” – unul de

5+2 second hand-uri pe 250 metri

îmbrãcãminte, iar vizavi – alte douã… De precizat cã în aceeaºi zonã, un altul, de mari dimesiuni comparativ cu celelalte, vecin cu CAR Petrila, s-a desfiinþat. Pe vitrinele respectivelor magazine troneazã afiºe cu oferte de preþ, iar dacã nu ai bani cash poþi plãti ºi cu

bonuri de masã. Patronii ºi vânzãtorii vin ºi cu aºa-zisul comerþ de întâmpinare pentru a atrage clienþii. Produsele lor sunt agãþate ”artistic” la intrare, sau aranjate pe trotuarul din faþa uºilor. Clienþi sunt… ”Avem vânzãri. Nu cât ne-am dori, dar merge atât cât sã supravieþuim ºi noi ºi clienþii noºtri. Vânzãri ceva mai bune avem în perioada salariilor de la minã, iar sãptãmânal vin ºi cei care primesc bani de la rude din strãinãtate”- a declarat lucrãtorul comercial al unuia din magazinele de îmbrãcãminte. ”Vin frecvent la magazinele astea pentru cã am trei copii ºi nu mi-aº permite sã cumpãr haine noi pentru cã cresc foarte repede. În plus sunt haine foarte bune, din materiale de calitate. Cu încãlþãmintea stau mai rãu pentru cã nu prea gãsesc

numerele lor ºi trebuie sã caut mult. Uitaþi-vã la sandalele astea. Ce au? Sunt de piele ºi sunt frumoase, bine

întreþinute. Pãi m-ar costa, noi, vreo 700 mii lei vechi, cã-s de piele, ºi aici dau 100 mii vechi. Pãi de 700 mii lei îi îmbrac pe toþi trei copiii”- a spus, fãrã rezerve, Oana Sibiºel, lucrãtor comercial la un magazin alimentar de

cartier.

Ceasul rãu, pisica 13!

ªi patroni ºi clienþi cautã soluþii de supravieþuire în cumplita perioadã de crizã, care parcã nu se mai terminã. Pragul acestui gen de magazine este cãlcat de profesori ºi doctori, de mineri ºi familiile lor, de pensionari, dar ºi de tineri. Practic, puþini sunt cei care evitã magazinele de acest gen. În toate þãrile din lume existã asemenea magazine, dar în nici un caz nu au densitatea celor de la noi. ªi asta pentru cã nivelul de trai în Valea Jiului este scãzut, pentru cã zona este preponderent monoindustrialã, locurile de muncã sunt limitate, iar restul salariilor sunt mici, într-atât de mici încât unele abia jung sã acopere facturile la utilitãþi, iar altele – nici atât. Ca urmare, se spune cã Petrila mai deþine un record: numãrul persoanelor plecate în strãinãtate pentru a trimite celor de acasã bani ca sã supravieþuiascã. Doar într-o sãptãmânã, la un singur punct de lucru al unei Bãnci, din Petrila, peste 200 de persoane primesc bani din strãinãtate, printr-un singur serviciu de transfer. ”Foarte multe persoane primesc bani din strãinãtate. Sumele nu sunt mari. Cel mai frecvent transfer este cel în sumã de 50 de euro, apoi 150-200 euro ºi la intervale mai mari, sume mai consistente” – ne-a declarat un lucrãtorul bancar. Ileana FIRÞULESCU

A greºit tocmai ”documentul” directorului sãu

n salariat cu experienþã, respectat de colectiv, ºi-a ”favorizat” din greºealã ºeful, nimeni altul decât directorul general al SC Apa Serv Petroºani, Costel Avram. Greºeala omului l-a pus în dificultate pe ºeful de la Ape.

Ileana FIRÞULESCU Un salariat al SC Apa Serv Petroºani, un om respectat, exigent, cu experienþã, care are un dezvoltat simþ al datoriei, a avut ghinionul sã greºeascã... ªi cum oameni suntem ºi numai cine nu munceºte, nu greºeºte, a mai greºit ºi el, a mai corectat, a învãþat ºi pe alþii cum sã nu repete greºelile. Dar s-o faci latã cu propriul director, parcã i s-a pãrut prea mult bietului om. A fost bulversat, iar colegii vãzând cât este

Tragedia din Muntenegru.

Au scãpat pentru cã nu au mai prins locuri O

familie din Petroºani se poate considera mai mult decât norocoasã pentru cã nu a mai prins locuri la o excursie efectuatã peste hotare. Este vorba despre excursia în Muntenegru în care un autocar românesc s-a prãbuºit de pe un pod de la înãlþimea de 40 de metri ºi care a fãcut mai multe

victime. „Cred cã acum aceºtia sunt mai mult decât fericiþi cã nu au mai prins locuri ºi au rãmas acasã. Au trecut pe la agenþia noastrã, au dorit sã se înscrie la respectiva excursie dar, dupã ce am sunat la operatorul de turism din Capitalã care organiza respectiva excursie am fost nevoit sã le comunic faptul cã nu mai sunt locuri disponibile. Prin urmare, au fost nevoiþi sã

renunþe, fapt care poate cã le-a salvat vieþile. Am mai avut colaborãri cu respectiva firmã ºi chiar cu transportatorul auto care a asigurat deplasarea în Muntenegru dar nu am mai avut parte de astfel de evenimente

de afectat de incident, nu l-au iertat. Glumele ºi bãºcãlia þin de câteva zile... Mitu B. este unul din oamenii care au asistat/ participat la naºterea Regiei Autonome a Apei Valea Jiului – RAAVJ, apoi a SC Apa Serv , iar apometrele, citirea lor, întocmirea documentaþiilor diverselor situaþii erau ca la carte. Asta pânã când ºi-a bãgat dracu’ coada. Apometrul directorului sãu, Costel

nefericite pentru cã, pânã acum, totul a decurs normal. Am mai întâlnit un caz asemãnãtor, în urmã cu câþiva ani, atunci când o persoanã, tot din Petroºani, a dorit sã plece într-o excursie în Spania. Respectivul a pierdut avionul ºi astfel a scãpat cu viaþã pentru cã aeronava s-a prãbuºit”, a declarat Ioan Ceauºu, managerul unei agenþii de turism din Petroºani. Dintre pasagerii autocarului prãbuºit în Muntenegru, într-un canion, 19 au decedat, 5 se aflã în comã, iar ceilalþi au suferit rãni grave. Mir cea NISTOR

Avram, trebuia verificat la Laboratorul de metrologie. L-a ridicat, l-a citit, a întocmit proces verbal ºi l-a dus la laborator. Ulterior a fost chemat la director, ºi cum se ºtie cã atunci când te cheamã directorul e de rãu, Mitu B. era nedumerit. Indexul contoarului directorului, scris în procesul verbal, era cu vreo câteva sute de metri cubi mai puþin. Adicã ”favorizase” tocmai pe ºeful cel mare. Drept rãs-

platã putea primi o sancþiune de sã nu o poatã duce. Dar cum pe circuitul apometrului pentru a fi verificat nu se poate sã treacã neobservatã greºeala, pentru cã una scrie pe document ºi alta zice ecranul apometrului, ºi prea multe persoane ”vãd” neregula, trãsnaia a ajuns pe masa directorului... ”Iniþial nici nu ºtiam ce sã fac. Era o situaþie de tot râsul. Chiar la mine sã se întâmple asta! L-am chemat ºi i-am arãtat procesul verbal cu pricina. S-a schimbat la faþã ºi mi-a spus `am greºit’. I-am spus sã repare greºeala...”- a declarat Costel Avram, directorul Apa Serv Petroºani. În calitate de director te amuzi, dar nu prea tare, cã nu ºtii cum sã reacþionezi. Iar viaþa asta te pune în niºte situaþii de nu ºtii pe unde sã scoþi cãmaºa, aºa ca pe Mitu B.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 iunie 2013

5+2 second hand-uri pe 250 metri

numerele lor ºi trebuie sã caut mult. Uitaþi-vã la sandalele astea. Ce au? Sunt de piele ºi sunt frumoase, bine

cartier.

Ceasul rãu, pisica 13!

A greºit tocmai ”documentul” directorului sãu

Tragedia din Muntenegru.

Au scãpat pentru cã nu au mai prins locuri O

10 Minerit

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 iunie 2013

Zilele SNH sunt numãrate. În câteva zile CEH va absorbi SNH

uziunea dintre Societatea Naþionalã a Huilei ºi Complexul Energetic Hunedoara se va realiza dupã data de 1 iulie. Complexul Energetic Hunedoara va absorbi Societatea Naþionalã a Huilei, aceasta urmând a deveni istorie. ”S-a stabilit data de 28 iunie ca data în care va fi adunarea acþionarilor comunã. Dupã aceastã ºedinþã se va depune pe data de 1 iulie la Registrul Comerþului hotãrârea AGA ºi sperãm ca la începutul lunii viitoare sã fie Complexul Energetic Hunedoara înfiinþat ºi prin absorbþia Societãþii

Naþionale a Huilei”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul general al SNH Petroºani. Liderii de sindicat nu sunt la fel de optimiºti precum

directorul societãþii huilei. Aceºtia spun cã fuziunea dintre CEH ºi SNH va aduce ºi lucruri bune, însã nu sunt excluse disponibilizãrile.

Minerii din Valea Jiului, primul concediu „forþat” M

inerii din Valea Jiului sunt în aceastã sãptãmânã în concediu „forþat”. Aceasta este prima sãptãmânã, când ortacii vor sta acasã ºi nu vor intra în subteran pentru a da producþie. Motivul este legat de faptul cã responsabilii Complexului Energetic Hunedoara au cerut doar 80.000 de tone de cãrbune, iar în condiþiile în care capacitatea SNH-ului astãzi este de 110-120.000 de tone de cãrbune, ortacii nu mai trebuie sã scoatã huilã. Întreaga comandã s-a putut onora în 15 zile lucrãtoare, iar din data de 25 iunie pânã în data de 28 iunie 2013 toþi salariaþii stau acasã. În plus, pentru cã nu toþi minerii mai au zile de concediu, cei care ºi-au epuizat zilele de odihnã, vor asigura, cel mai probabil posturile de inspecþia. Asta deoarece în subteran, în perioada în care nu se dã producþie, se lucreazã doar la aeraj, evacuarea apelor pluviale ºi inspecþia locurilor de muncã.

”Foarte aproape de data de 1 iulie fuziunea va fi îndeplinitã, SNH va fi radiatã de la Registrul Comerþului iar noi toþi cei 5128 de salariaþi vom deveni salariaþi ai Complexului Energetic hunedoara. Singurul lucru bun este cã este îmbinat producãtorul de cãrbune cu producãtorul de energie pe bazã de cãrbune ºi devenimun tot unitar. Cel mai mult va conta partea economicã pentru cã acest complex va fi obligat sã ardã o huilã care are un preþ foarte mare, ceea ce se va reflecta în preþul de cost al MW-ului care ºi aºa la 69 de lei este produs scump ºi nu-ºi gãseºte piaþa de cumpãrare, dupã fuziune aceastã

piaþã de desfacere va fi ºi mai greu de gãsit. Aº putea sã spun cu siguranþã cã da, vor urma disponibilizãri, pentru cã dacã din punct de vedere economic situaþia va fi una foarte gravã, cel care va conduce complexul va trebui sã ia niºte mãsuri de rentabilizare ori aceasta este una la îndemânã ºi legalã ºi sunt convins cã va face obiectul unei restructurãri a activitãþii pentru a rentabiliza aceastã activitate”, a spus Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Reprezentanþii Ministerului Energiei spun cã la începutul lunii viitoare cele douã entitã vor fuziona, ”urmând ca cele douã societãþi sã formeze o singurã societate ce vizeazã obiectivul major de producere a energiei electrice la preþuri competitive pe piaþa internã ºi internaþionalã de energie”. Monika BACIU

Minerii din Valea Jiului îºi reiau activitatea de producþie abia sãptãmâna viitoare, dar salariile pe aceastã lunã le vor fi oricum diminuate, pentru cã s-au lucrat mai puþine posturi. Diana MITRACHE

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 iunie 2013

Lucrãri suspendate din lipsã de fonduri

Sute de milioane de lei necesare pentru închiderea ºi ecologizarea minelor nerentabile

nchise ca fiind nerentabile, perimetrele miniere unde activitatea extractivã a fost opritã au nevoie anual de sute de milioane de lei noi, bani ce ar trebui sã vinã de la bugetul de stat. Judeþul Hunedoara are o multitudine de mine închise - fie cã vorbim despre cãrbune, minereu de fier ori minereu aurifer - care au fost sau urmeazã sã fie ecologizate, însã nu toþi banii previzionaþi ajung ºi în teren. Carmen COSMAN Nerentabile pentru a fi menþinute în funcþiune, dar costisitoare ºi dupã închiderea lor. Aºa pot fi descrise unitãþile extractive unde activitatea minierã a fost sistatã ca urmare a deciziei guvernanþilor. Anual, Executivul a prevãzut sute de milioane de lei noi pentru lucrãri de închidere ºi ecologizare, dar nu toate sumele fundamentate pe hârtie se regãsesc, efectiv ºi în lucrãrile demarate pe teren. Potrivit ministrului Economiei,

finanþarea la nivel optim a lucrãrilor specifice a obiectivelor miniere cu grad de risc asociat ridicat. „Obiectivele la care s-a sistat activitatea de extracþie a sub-

perimetrelor afectate”,a explicat ministrul Vosganian.

ani alocaþi cu þârâita

Varujan Vosganian, pentru derularea eficientã a programului de închidere ºi ecologizare a obiectivelor miniere pentru perioada 2007 – 2020,

elaborat de Ministerul Economiei, este necesarã alocarea unui buget anual de 290 de milioane de lei.

În acest an, pentru derularea corespunzãtoare a programului de refacere ecologicã a siturilor afectate de industria minierã, a fost fundamentatã o valoare de aproape 199 de milioane de lei, care ar fi asigurat

stanþelor minerale utile prezintã un grad ridicat de risc asociat, fiind necesarã derularea activitãþilor specifice procesului de reconstrucþie ecologicã a obiectivelor miniere pentru punerea în siguranþã a

Dar de la vorbã la faptã e de regulã cale lungã, ºi aºa s-a întâmplat ºi cu sumele previzionate. În realitate, anul acesta de la bugetul de stat s-au alocat fix 31.071.000 lei, ceea ce reprezintã 15,67 la sutã din valoarea fun-

Absolvenþii de gimnaziu, în examen

entru absolvenþii claselor a VIII-a începe febra examenelor ºi apoi repartizarea. Totul dureazã pânã la mijlocul lunii iulie. ªi de aceastã datã, elevii sunt supravegheaþi video, iar repartizarea se va face în 3 etape. Cursurile la clasa a VIII-a s-au încheiat pe 14 iunie 2013, iar în perioada 17-19 iunie a avut loc înscrierea la evaluarea naþionalã. Diana MITRACHE Marþi este ziua în care candidaþii la examenul de Capacitate 2013 susþin proba scrisã la Limba ºi literatura românã, iar în 26 iunie la Limba ºi literatura maternã ºi în 27 iunie la Matematicã. Rezultatele examenului de Capacitate 2013 vor fi

afiºate în 29 iunie, pânã la ora 16.00, iar contestaþiile vor fi depuse între orele 16.00 ºi 20.00. În perioada 30 iunie - 2 iulie vor fi soluþionate contestatþile, iar în 3 iulie 2013 vor fi afiºate rezultatele finale. Elevii sunt supravegheaþi videope parcursul probelor de concurs, ºi, de asemenea, sãlile în care se

descarcã ºi se multiplicã subiectele, precum ºi cele în care se preiau ºi se depoziteazã lucrãrile scrise trebuie sã aibã camere de supraveghere. Programele pentru disciplinele la care va fi sustinutã evaluarea naþionalã 2013 sunt aceleaºi cu

cele din ultimii doi ani, respectiv cele aprobate in 2010 prin ordin al ministrului Educaþiei. Notele obþinute de elevi la evaluarea naþionalã 2013 vor conta pentru admiterea la liceu. Pânã în 19 iunie, fiecare ºcoalã va transmite cãtre comisia de admitere judeþeanã baza de date cu mediile generale de absolvire a elevilor clasei a

damentatã, fapt ce a condus la suspendarea pe termen nelimitat a majoritãþii proiectelor de acest gen. Oficialul recunoaºte public cã nefinanþarea corespunzãtoare a programului de închidere ºi ecologizare produce afecte negative asupra mediului greu cuantificabile, mai ales cã vorbim ºi despre iazuri de decantare, ape de minã încãrcate radioactiv sau ioni de metale grele. Varujan Vosganian susþine cã Ministerul Economiei a fãcut demersuri pentru suplimentarea fondurilor la nivelul Ministerului Finanþelor Publice, astfel încât sã beneficieze de o rectificare bugetarã. De precizat cã banii, ºi aºa puþini, ar trebui suplimentaþi pentru cã, pânã în 2018, altre trei mine urmeazã sã fie închise – respectiv Petrila, Paroºeni ºi Uricani – iar asta implicã ºi ecpologizarea fostelor situri industriale.

VIII-a, lista corigenþilor, repetenþilor. Rezultatele vor fi afiºate în 3 iunie ºi în aceeaºi zi vor fi depuse contestaþiile, urmând ca rezultatele finale sã fie afiºate în 4 iunie. Repartizarea candidatilor pe locurile speciale pentru romi va avea loc în perioada 8-10 iulie. Înscrierea ºi repartizarea candidaþilor pentru învãþãmântul special va avea loc în perioada 11-13 iulie.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 iunie 2013

Tonomatele de cafea, pericol public

nspectorii sanitari s-au îngrozit de ce au descoperit în urma unui control la automatele de cafea ºi ceai aflate mai ales în instituþiile publice din Petroºani. Sãnãtate celor care consumã produsele din aceste automate este în real pericol. Maximilian GÂNJU

Un control la automatele de cafea ºi ceai aflate la parterul instituþiilor publice din

Valea Jiului aratã cã oamenii care consumã produsele pot avea probleme mari de sãnãtate din cauzã cã maºinile sunt mizerabile în interior, pro-

dusele care intrã în componenþã cum ar fi laptele la cafea era chiar ºi alterat în unele cazuri. Un automat de cafea insalubru ºi care constituia un adevãrat pericol pentru sãnãtatea oamenilor a fost descoperit tocmai în incinta Spitalului de Urgenþã Petroºani. Unitatea medicalã nu are nici o vinã pentru cã nu poate verifica aceste maºini, ele aparþinând unor firme

care plãtesc chirie pentru spaþiul ocupat în holul spitalului. „S-a fãcut un control ºi ce am descoperit în aces-

Probleme reale sau lipsã de interes

ipsa locurilor de muncã ºi problemele cotidiene îi trimit pe locuitorii din Valea Jiului la biroul Consiliului Judeþean Hunedoara care are sediu la Petroºani. Dupã ce anul trecut a fost inaugurat un sediul al Consiliului Judeþean ºi la Petroºani, oamenii stau la rând în fiecare zi pentru a discuta cu responsabilii instituþiei judeþene. Oamenii au fel ºi fel de probleme, însã puþine din acestea îºi gãsesc rezolvare. Monika BACIU ”Vin cu probleme care aparþin prea puþin de Consiliul Judeþean sunt probleme legate de activitatea primãriilor ºi cei mai mulþi vin pentru locuri de muncã. Noi greu gãsim sau greu putem rezolva asemenea probleme”, a precizat vicepreºedintele CJH, Ioan Rus. Reprezentanþii

Au mai rãmas (doar) 5 zile libere

usaliile au adus alte douã zile libere pentru români. Din pãcate, prima dintre acestea a „cãzut” într-o zi de duminicã, respectiv în data de 23 iunie. Astfel, cu adevãrat liberã a fost doar ziua de luni, 24 iunie. Mircea NISTOR În acest an, românii au (potrivit prevederilor Codului Muncii) în total, 12 zile libere legale. Dintre acestea, 7 au fost deja „bifate”, respectiv 1 ºi 2 ianuarie (de Anul Nou), 1

mai (cu ocazia Zilei Internaþionale a Muncii) 5 ºi 6 mai (de Paºte), 23 ºi 24 iunie (duminicã ºi luni, cu ocazia Rusaliilor). Celelalte 5 zile nelucrãtoare sunt progra-

te automate este de nedescris. O mizerie cruntã în ele, de parcã nu au mai fost curãþate în interior de când au

Consiliului Judeþean Hunedoara spun cã de cele mai multe ori, oamenii nu vor sã lucreze asta deºi li se oferã ºansa. ”Nu ºtiu cât e realã ºi cât e de mare aceastã problemã fiindcã vã spun din experienþa mea proprie cã nu gãsesc oameni care sã lucreze, mereu caut, ºi pe cei care îi gãsesc nu lucreazã, îºi închipuie cã e cã ºi la stat sau ca înainte când era simpla prezenþã ca sã iei bani. Când vãd cã e de lucru pleacã”, a mai

mate pe 15 august (joi – Adormirea Maicii Domnului), 30 noiembrie (sâmbãtã – Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României), 1 Decembrie (duminicã – Ziua Naþionalã a României), 25 ºi 26 decembrie (miercuri ºi joi – Crãciunul).

fost puse acolo. Laptele care se folosea la prepararea cafelei era stricat. Un adevãrat pericol”, a spus unul dintre inspectorii în alimentaþia publicã. Chiar ºi ceaiurile aveau probleme, în unele cazuri fiind cu mucegai. Inspectorii DSV Hunedoara au somat firmele care deþin aceste aparate sã –ºi remedieze problemele de urgenþã altfel, pe lângã amendã riscã ºi sã nu le mai poatã pune în funcþiune.

precizat sursa citatã. Piaþa muncii din Valea Jiului oferã puþine alternative. Majoritatea locuitorilor sunt încadraþi la unitãþile miniere, iar ceilalþi îºi duc traiul cum pot. Mulþi dintre cei din zonã au plecat peste hotare pentru a-ºi asigura un trai decent, trai pe care þara natalã nu îl poate oferi.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 iunie 2013

O fotografie din Hunedoara marcheazã 125 de ani cu National Geographic

fotografie din România, care prezintã, în fundal, Castelul Corvinilor ºi fostul funicular, a fost aleasã pentru a marca a 125-a aniversare a revistei National Geographic, alãturi de alte fotografii spectaculoase din lume. Carmen COSMAN Fotografia, care nu a fost niciodatã prezentatã publicului larg, a fost descoperitã în arhivele revistei National Geographic ºi a fost publicatã acum în premierã. Despre acest lucru scrie tabloidul britanic

Daily Mail într-un articol intitulat “Frumuseþea redescoperitã” (“Beauty rediscovered”). Pentru a marca în acest an cea de-a 125-a aniversare a celebrei reviste, a fost lansat un cont pe platforma Tumblr pe care au fost postate unele dintre aceste

fotografii ºi care, dintr-un motiv sau altul, au rãmas în arhivele publicaþiei, iar printre ele se regãseºte ºi imaginea din Hunedoara.

De la optimism, la pesimism

onducãtorii Clubului Sportiv ªcolar din Petroºani au trecut, în ultimii ani, de mai multe ori de la optimism la pesimism. În prezent, se aflã în faza de pesimism dupã ce, din nou, fondurile promise pentru repararea Sãlii de Sport nu au mai apãrut, deºi promisiuni în acest sens existau. Mircea NISTOR În acest timp, clãdirea în care îºi deruleazã antrenamentele echipa de handbal feminine se deterioreazã pe zi ce trece. “La începutul anului, când ni s-au promis niºte bani, am fost optimiºti dar acum ne-a trecut. Deocamdatã nu se întâmplã nimic, sala

de sport continuã sã se degradeze ºi îmi este teamã cã, în cazul în care vom mai primi vreodatã bani, sumele

O nouã bursã

ineri, 28 iunie, în judeþul Hunedoara va fi organizatã o nouã V Bursã a Locurilor de Muncã. Acþiunea se

va derula la sediile agenþiilor locale pentru ocuparea forþei de muncã din Deva, Hunedoara, Simeria, Orãºtie, Cãlan, Haþeg, Brad, Petroºani, Vulcan ºi Lupeni. Mircea NISTOR Agenþii economici interesaþi de participarea la bursã pot

depune oferte de locuri de muncã, pânã în data de 28 iunie, la respectivele agenþii. În prezent, în

necesare vor fi mai mari decât cele pe care le-am cerut ºi care ne-au fost promise cã ni se vor acorda judeþul Hunedoara, rata ºomajului este de 5,96%. Numãrul ºomerilor este de aproape 11.000, dintre care circa 6.000 sunt indemnizaþi. Cei mai mulþi dintre aceºtia sunt în Deva – 1.510 ºi Hunedoara – 1.426. În Valea Jiului numãrul ºomerilor este de 1.262 în Petroºani, 682 în Vulcan ºi 643 în Lupeni.

Proiectul lansat de National Geographic se intituleazã “Found” ºi poate fi vizualizat pe fluxul foto al publicaþiei americane. În textul care descrie dupã urmãtoarea rectificare de buget de la Ministerul Sporturilor”, a spus Zoltan Toth, director CSª Petroºani. Sala Sporturilor din Petroºani a fost a fost datã în folosinþã în anul 1986 ºi de atunci nu a fost supusã unor lucrãri de modernizare, în afara unor mici peticeli. Pentru reamenajarea acesteia ar fi nevoie de câteva miliarde de lei vechi, fiind necesarã realizarea unui nou acoperiº, modernizarea tribunei ºi a terenului de joc sau înfiinþarea unui sistem de încãlzire.

fotografia din România, tabloidul britanic Daily Mail vorbeºte despre “frumuseþea simplã a unor vagonete care transportã zãcãminte de

fier spre o uzinã de oþel din Hunedoara, în 1975, pe un fundal de vis, marcat de nori gãlbui, demni de un tablou de Canaletto”. Fotografiile incluse în proiectul “Found” au fost selecþionate de Web Barr ºi de jurnaliºtii de la National Geographic dintr-o arhivã care include 11,5 milioane de cliºee fotografice ºi au fost alese pentru imaginea lor unicã, impactul vizual ºi factorul “neobiºnuit”, dupã cum au precizat reprezentanþii publicaþiei.

14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 iunie 2013

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Împreunã în Europa 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Interes general 17:40 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Inamicul invizibil 23:00 Un show pãcãtos

9:30 Poveºti sã mori de râs 10:30 Dupã faptã ºi rãsplatã 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Taxi Driver (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 În spatele inocenþei 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Capcana viitorului 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Þintã umanã 0:00 Capcana viitorului (r)c

21 martie *** 20 aprilie S-ar putea sã fiþi dezamãgit, pentru cã o întâlnire de afaceri nu decurge cum aþi fi vrut. Nu este o zi prea bunã pentru afaceri, dar puteþi petrece clipe plãcute alãturi de persoana iubitã. Odihiþi-vã.

10:15 11:15 11:30 12:30 13:00 13:05 14:00 14:30 15:25 15:30 16:30 17:30 18:30

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge Doamne de poveste Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor Intrigi ºi seducþie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 13:30 Tenis - ziua 2 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Fotbal European 21:00 Digi Sport Special 22:00 ªtirile Digi Sport 22:30 Box 0:45 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Deºi aveþi multã treabã, ar fi bine sã mai reduceþi ritmul în care munciþi. În prima parte a zilei, sunteþi tentat sã cheltuiþi cam mult. Încercaþi sã fiþi mai prudent! Faceþi cunoºtinþã cu o persoanã deosebitã, care poate intra în viaþa dumneavoastrã sentimentalã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Nu începeþi activitãþi noi, pentru cã aveþi tendinþa sã vã grãbiþi. Astãzi sunteþi cu capul în nori ºi riscaþi sã neglijaþi problemele importante. Ar fi bine sã vã faceþi o listã de prioritãþi. Încercaþi sã vã organizaþi cât mai bine timpul! 9:15 Teleshopping 10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

23 iulie *** 22 august

Deºi cei din jur nu prea vã apreciazã ideile la adevãrata lor valoare, nu este cazul sã vã indispuneþi. Nu semnaþi documente oficiale ºi nu începeþi afaceri. Puteþi avea mari satisfacþii pe plan sentimental ºi în relaþiile cu persoane pe care le-aþi ignorat.

23 august *** 22 septembrie

Dimineaþa vã lipseºte simþul practic ºi vã irosiþi energia. Colegii vã înþeleg ºi încearcã sã vã ajute. Fiþi prudent. Nu refuzaþi ajutorul celor din jur!

Vi se modificã programul pe neaºteptate, dar schimbãrile sunt de bun augur. Aveþi ºansa sã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã cu experienþã, care vã ajutã întro afacere. Nu luaþi hotãrâri la nervi. Evitaþi speculaþiile financiare!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Nu începeþi activitãþi noi astãzi, pentru cã puteþi sã vã loviþi de obstacole neprevãzute. De dimineaþã s-ar putea sã vã încurce planurile câteva drumuri scurte, pe care nu le puteþi evita.

De dimineaþã sunteþi hipersensibil ºi agitat, nu vã simþiþi în apele dumneavoastrã. Nu luaþi decizii importante, pentru cã nu aveþi un contact prea bun cu realitatea. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu cei din jur!

23 noiembrie *** 20 decembrie S-ar putea ca în prima parte a zilei sã aveþi mici probleme în cãmin. Trataþi-le cu calm. Un gest tandru sau o vorbã bunã vã pot ajuta sã evitaþi o ceartã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Zi favorabilã întâlnirilor cu prietenii ºi cu persoana iubitã. Dupã-amiazã, s-ar putea sã primiþi o sumã importantã de bani de la o persoanã mai în vârstã din familie. Sunt ºanse sã vi se propunã o colaborare.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa sunteþi obosit ºi confuz, cu un simþ practic scãzut. Evitaþi sã luaþi decizii importante! Odihniþi-vã mai mult ºi limitaþi-vã la activitãþi de rutinã.

21 februarie *** 20 martie Aveþi tendinþa sã fiþi idealist ºi sã credeþi cã puteþi rezolva totul, foarte uºor. Fiþi mai realist, ca sã nu aveþi surprize neplãcute! Aveþi grijã ce spuneþi, pentru cã riscaþi sã jigniþi o persoanã dragã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 iunie 2013

26 Iunie - ziua antidrog

iua de 26 Iunie a fost stabilitã de ONU, în 1987, ca Ziua Internaþionalã de Luptã împotriva Consumului ºi Traficului Ilicit de Droguri. Oficiul Naþiunilor Unite pentru Droguri ºi Criminalitate (UNODC) este promotorul campaniei internaþionale de sensibilizare privind provocarea majorã pe care drogurile ilicite o reperezintã pentru societate, în ansamblu, ºi îndeosebi în rândul tinerilor.

dintre cei arestaþi fiind chiar copii de ºcoalã generalã. 52 de Tineri au fost arestaþi, în luna august a anului trecut, 29 pentru trafic de þigãri ºi 23 pentru trafic de droguri ºi etnobotanice. Alþi 23 de tineri, în mare parte consumatori ºi dealeri de droguri, au ajuns

Diana MITRACHE Manifestãrile dedicate acestei zile au scopul de a sensibiliza membrii comunitãþii pentru a dopta o atitudine activã în prevenirea ºi reducerea consumului de droguri. Zeci de tineri din judeþul Hunedoara, dar cu precãdere din Valea Jiului, au fost sãltaþi în ultimii ani pentru trafic sau consum de droguri. Acþiunile mascaþilor au avut ca scop identificarea celor

care traficheazã astfel de produse ºi reducerea numãrului conumatorilor. Au fost acþiuni den-

Drogurile ucid!

udele persoanelor decedate din cauza consumului de droguri sunt invitate în Piaþa Unirii din Deva. Reprezentanþii Centrului de Prevenire, Evaluare ºi Consiliere Antidrog Hunedoara organizeazã un eveniment prin care vor sã tragã un semnal de alarmã asupra consumului de droguri.

Persoanele interesate sunt aºteptate în seara zilei de miercuri, la ora 21.30, în Piaþa

umite „curtea ºcolii” tocmai pentru cã vârstele celor care se drogheazã sunt foarte mici, o parte

Unirii din Deva, unde sã aprindã o lumânare pentru comemorarea celor care au pierdut lupta cu drogurile. În cadrul acþiunii vor fi distribuite materiale informative cu sloganele „În viaþã sãnãtatea are prioritate, nu drogurile” ºi „Victimele consumului de droguri nu mai au prioritãþi, doar lumânãri aprinse. Tu ce prioritãþi ai?”. Evenimentul este pregãtiti cu ocazia Zilei Mondiale Împotriva Traficului ºi Consumului de Droguri. Monika BACIU

Restricþii apã S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru marþi, 25 iunie 2013 în oraºele: - Petrila, între orele 7,30 - 16,00. Zona afectatã - Colonia Brãtianu. Motivul restricþiei - cuplare reþea nouã, strada ªoimilor. - Aninoasa, între orele 8,00 - 23,00. Zona afectatã - Oraº Aninoasa. Motivul restricþiei - spãlare rezervor înmagazinare apã potabilã 1x800 mc. Mulþumim pentru înþelegere.

dupã gratii în urma unor razii de amploare în care au fost rascolite locuinþele acestora, dar ºi unitãþile de învãþãmânt la care unii sunt elevi. Ca în fiecare an, Agenþia Naþionalã Antidrog, ca instituþie cu rol integrator al politicilor publice antidrog, prin intermediul

Centrelor de Prevenire, Evaluare ºi Consiliere Antidrog, foloseºte prilejul oferit de Ziua Internaþionalã de Luptã împotriva Consumului ºi Traficului Ilicit de Droguri pentru a iniþia campanii de informare ºi sensibilizare a tinerilor ºi a populaþiei generale în legãturã cu riscurile consumului de droguri ºi formarea de abilitãþi de viaþã sãnãtoase care sã determine în timp creºterea influenþei factorilor de protecþie individuali ºi sociali ºi scãderea factorilor de risc. Agenþia Naþionalã Antidrog (ANA) va organiza, în ziua de 26 iunie 2013, o serie de activitãþi cu specific antidrog pentru marcarea Zilei internaþionale împotriva traficului ºi Consumului illicit de droguri. Tema zilei are ca slogan „În viaþã sãnãtatea are prioritate, nu drogurile! Victimele consumului de droguri nu mai au prioritãþi, doar lumânãri aprinse. Tu ce prioritãþi ai?”

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

Anunþ Ziua Drapelului În conformitate cu prevederile Legii 96/1996, ziua de 26 iunie a fost proclamatã ca fiind Ziua Drapelului Naþional. Primãria municipiului Petroºani invitã instituþiile publice ºi agenþii economici sã arboreze drapelul naþional, miercuri, 26 iunie 2013, în acord cu cerinþele Legii nr. 75/1999 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naþional ºi folosirea sigiliilor cu stema României, de cãtre autoritãþile ºi instituþiile publice.

16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 iunie 2013

Turismul, alternativã, nu soluþie pentru mineritul din Valea Jiului

urismul este doar o alternativã a mineritului, nu o soluþie. Declaraþia îi aparþine lui Emil Pãrãu, principalul investitor în domeniul turistic din Valea Jiului. Acesta considerã cã pentru ca turismul sã devinã o alternativã viabilã, aici mai trebuiesc realizate investiþii majore. ”Este turismul o alternativã, dar numai o alternativã. Nu vom putea spune niciodatã cã prin turism vom putea înlocui toate locurile de muncã din minerit. Pentru acest lucru mai trebuie ºi alte lucruri pentru o alternativã. Turismul ca sã fie o alternativã mai trebuie fãcute multe invetiþii în Valea Jiului. Mã refer la drumuri, mã refer la acel drum întrerupt spre Herculane care garantat va aduce aproape 1000 de locuri de muncã dacã se va face pentru cã e un loc deosebit de frumos, va strãbate atât munþii Vulcanului, cât ºi Retezatul, Godeanu ºi de ce nu eu cred cã s-ar putea gãsi soluþii mult mai simple. Spre exemplu, sã îl transformãm din drum naþional în drum judeþean cu o valoare mai micã ºi cred cã se poate face cu bani mai puþini”, spune Emil Pãrãu, investitor în domeniul turistic din Straja. Staþiunea montanã Straja este una din exemplele viabile ale turismului. Aici s-au realizat lucruri prin eforturi private, dar ºi guvernamentale. În tot acest timp, omul de afaceri comparã Straja cu Parângul, cea din urmã staþiune fiind pusã într-o luminã nu tocmai favorabilã.

”Straja a demonstrat cã se poate sã fie o alternativã a mineritului. Am reuºit ca în ultimii ani în fiecare sfârºit de sãptãmânã sã fie în Straja sã fie peste 3000 de turiºti, ceea ce este un lucru bun. În 1996, când am început investiþia în Straja toþi ziceau cã e o nebunie sã investeºti în Valea Jiului. Am demonstrat cã s-a putut face ºi pot sã zic nu cu bani prea mulþi, ci cu bani destul de puþini. Am pus niºte instalaþii pe cablu, am amenajat niºte pârtii, am reuºit sã facem zãpadã artificalã. Începând de acum doi ani a fost o investiþie mare fãcutã ºi de primãrie ºi de Guvernul României. Este vorba de o gondolã, de un scaun, alte pârtii cu zãpadã artificialã, ceea ce bineînþeles cã a adus mult mai mulþi turiºti. Dacã în 1996 se putea mânca un grãtar numai la noi la cabanã ºi la cabana veche pe care o ºtie toatã lumea, la cabana veche a minei Lupeni, putem spune cã la ora actualã avem peste 50 de restaurante în Straja, sunt peste 70 de pensiuni sunt 200 de case de vacanþã, deci s-a realizat ceva. Ceea ce s-a fãcut în Straja se poate face ºi în Parâng. Parângul, din pãcate a rãmas la acelaºi nivel al anului 1990, poate chiar a scãzut, când nimeni nhu auzea de Straja, toatã lumea ºtia de Parâng. S-a bãtut pasul pe loc, poate cei de acolo nu au fost ajutaþi, poate nu au avut curajul sã investeascã acolo, dar ºi Parângul este un munte bun. Noi sperãm în acea unire a Pasului Vâlcan cu Straja, cred cã în câþiva ani se face, ºi de ce nu avem o zonã superbã în capãtul Vãii Jiului, la Uricani, în zona Câmpuºel unde se poate

face turism 12 luni din 12. Vara este Retezatul ºi vin foarte mulþi turiºti ºi totodatã cu o investiþie minimã, respectiv un telescaun ºi douã teleschiuri vom putea face ºi turism de iarnã. Sper ca cei care investesc în turism sã fie ajutaþi ºi de ce nu sã reuºim ca turismul sã fie o alternativã a mineritului”, mai spune omul de afaceri. Turiºtii au nevoie de poveºti, aceºtia vor ca în fiecare loc vizitat sã descopere o istorie. Asta o recunosc ºi cei care au pus ”cãrãmida” la dezvoltarea turismului din Valea Jiului. ”Turiºtii sunt din ce în ce mai pretenþioºi, este o concurenþã mare, atât la nivel european cât ºi la nivel naþional ºi atunci ca sã atragem turiºtii trebuie sã le oferim condiþii ºi nu e destul sã venim cu un grãtar, un piept de pui ºi un peºte. Turistul trebuie sã aibã ce sã facã când se duce într-o locaþie. Tocmai eu m-am pus în locul lor ºi atunci la Pensiunea Retezat dacã prima datã am avut un mic restaurant ºi un loc de cazare, apoi am fãcut o piscinã, o pãstrãvãrie, un teren de tenis, echitaþie avem. Un hectar este amenajat ca parc de aventurã, atât pentru copii cât ºi pentru adulþi cu tiroliene, avem un traseu tematic care probabil e unicat, care ajunge la o peºterã unde gãsim scheletul ursului peleus, deci în aºa fel ca omul sã îºi poatã face concediul pentru cã din pãcate nu mai e acel turism de pe timpuri cu rucsacul în spate. Puþini mai sunt cei care umblã cu sãptãmâna. Omul vrea acum condiþii ºi vrea ceva lejer în jurul cabanei”, mai spune Emil Pãrãu. Deºi majoritatea reprezen-

tanþilor din Valea Jiului au creionat un turism de varã, acesta în momentul de faþã este inexistent. Puþini sunt cei care vin vara aici pentru a-ºi petrece câteva zile libere. Pentru ca zona sã prezinte interes ºi pentru ca sã atragã turiºti trebuie realizatã o strategie pe termen lung. ”La Straja avem rezolvatã iarna problema turismului, nu o avem rezolvatã vara. Este într-o zonã frumoasã, s-au fãcut unele greºeli care sper sã nu se mai facã ºi în altã parte. E acea îngrãmãdire de cabane, pentru cã aºa a fost atunci la început. Nu a fost pusã zona urbanisticã la punct ºi fiecare a fãcut pe unde a vrut ºi acele greºeli ce s-au fãcut la început sunt greu de refãcut, dar avem un someniu schiabil, avem în jur locuri superbe. E acel schit din Straja care a devenit o atracþie pentru oamenii care vin acolo, acel tunel care e unicat care merge spre schit. Este o zonã frumoasã. Vara ne axãm deocamdatã pe tabere, dar avem ºi perioade moarte. Este vorba din luna martie pânã în luna iulie. Trebuie sã gãsim ºi în aceste luni sã facem ceva. În ceea ce priveºte calificarea celor care au lucrat în minerit nu este nicio problemã. Se pot

califica ºi au demonstra cã pot deveni ºi bucãtari buni ºi ospãtari. Se poate face în orice domeniu, dar repet nu e destul ceea ce fac investitorii, trebuie sã facã ºi primãria, consiliul judeþean ºi Guvernul. Trebuie sã avem o strategie pentru cel puþin 10 ani, din pãcate nu avem nicio strategie. Nu numai la nivel local, ci nici la nivel judeþean ºi asta ne costã. Indiferent ce Guvern se perindã trebuie sã ºtim cã trebuie fãcute anumite lucruri. Este adevãrat cã din banii aceºtia puþini s-au fãcut ºi multe greºeli, s-au pus scaune sau instalaþii pe cablu în anumite locuri unde nici nu e zãpadã ºi unde e zãpadã nu este investiþie. Trebuie foarte bine analizate greºelile ºi înainte de a face o investiþie, mai ales cã nu sunt banii tãi. Trebuie gândit corect ºi cu banii statului ca ºi cum ar fi ai noºtrii ºi atunci nu se vor face multe greºeli ºi cu bani puþini vom putea face lucruri mari”, a mai spus sursa citatã. Astfel, judeþul Hunedoara ar putea deveni un punct de atracþie pentru turiºti, însã fiecare autoritate decizionalã trebuie sã implementeze proiecte care au ca þintã cetãþeanul ºi turistul. Monika BACIU