Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 393

Cronica Vãii Jiului Vineri, 21 Iunie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Atribuþiile ºi munca ”moºtenitorului tronului”, acum preºedinte executiv

Alin Simota rãmâne la rãcoare

auza în care Alin Simota a declarat recurs la hotãrârea Curþii de Apel Alba de arestare preventivã pentru 29 de zile, s-a judecat miercuri de cãtre magistraþii de la Înalta Curte, pânã seara tarziu. A doua zi, ieri dimineaþã, sentinþa judecãtorilor, previzibilã, de altfel, a fost fãcutã publicã.

>>> PAGINA A 3-A

INSEMEX invitat la Seminarul Internaþional Antiex

ercetãtorii Institutului Naþional de Cercetare Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã - INSEMEX Petroºani participã la douã seminarii internaþionale extrem de importante în domeniul protecþiei muncii ºi a protecþiei antiexplozive, ramuri la care specialiºtii din Petroºani au contribuit atât prin lucrãri ºtiinþifice dar ºi prin invenþii pentru care au primit recunoaºtere internaþionalã.

>>> PAGINA A 5-A

Cioban mort la stânã în Parâng

alvamontiºtii ºi poliºtii din Petroºani au plecat, joi dimineaþã, în munþi dupã un cioban care a fost gãsit mort la o stânã din Parâng.

>>> PAGINA A 7-A

a o reparaþie a neglijenþei vremurilor trecute, chiar ºi prezente, PSD filiala judeþeanã Hunedoara, a ales din Valea Jiului preºedintele executiv, patru vicepreºedinþi ºi un secretar executiv. Care sunt atribuþiile ”moºtenitorului tronului” PSD Hunedoara? Spune chiar el – Cristian Resmeriþã. >>> PAGINILE 8-9

Credit pentru modernizarea drumurilor spre Straja ºi Parâng >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 iunie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic –

Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Seara

Dimineaþa

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 iunie 2013

auza în care Alin Simota a declarat recurs la hotãrârea Curþii de Apel Alba de arestare preventivã pentru 29 de zile, sa judecat miercuri de cãtre magistraþii de la Înalta Curte, pânã seara tarziu. A doua zi, ieri dimineaþã, sentinþa judecãtorilor, previzibilã, de altfel, a fost fãcutã publicã. Alin Simota rãmâne în arest. Judecãtorii de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie au respins recursul formulat de omul de afaceri petroºenean, decizia magistraþilor fiind definitivã ºi irevocabilã. Atât el cât ºi ceilalþi patru inculpaþi, Bota Gheorghe, Petru Ioan Moldovan, Ioan Florin Muntean ºi Mihãiþã Varodi, au fost arestaþi

Alin Simota rãmâne la rãcoare

preventiv pentru 29 de zile printr-o hotãrâre a Curþii de Apel Alba Iulia, la propunerea procurorilor DIICOT, sãptãmâna trecutã, miercuri. “S-a respins recursul formulat de cei cinci inculpaþi, deci se menþine decizia primei instanþe”, au declarat reprezentaþii Biroului de Informare ºi Relaþii Publice de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Din cauza temperaturilor ridicate, ºedinþele de judecatã de la Înalta Curte au fost suspendate pentru câteva ore. Magistraþii au reînceput judecarea cauzelor aflate pe rol spre orele amiezii. Aºa se face cã ºi în dosarul cu numãrul 549/57/2013, aflat la poziþia 52 pe lista de ºedinþã a Secþiei

xclus în timp ce îºi aºtepta sentinþa penale, pronunþarea s-a fãcut în jurul orei 22.00, miercuri, 19 iunie.

imota comanda “atacuri”, Litera le executã Potrivit anchetatorilor, Simota este

Simota înlocuit în Consiliul Local Petroºani

ãptãmâna viitoare omul de afaceri Alin Simota ar putea fi exclus din Consiliul Local al municipiului Petroºani. Asta dupã ce PNL-iºtii hunedoreni au decis excluderea lui din partid. Joi, 27 iunie, pe ordinea de zi a ºedinþei de consiliu de la Petroºani ar putea fi inclus ºi proiectul ce vizeazã înlocuirea din Consiliul Local al Municipiului Petroºani a consilierului local Alin Simota, arestat de procurorii DIICOT, într-un dosar în care este acuzat de fapte grave. Potrivit preºedintelui PNL Pretroºani, Dorina Niþã, organizaþia de aici aºteaptã doar decizia Biroului Judeþean de partid ºi, în funcþie de aceasta

se va decide înlocuirea din forul decizional local. „Cel mai devreme, Alin Simota ar putea fi înlocuit joi, aceasta fiind prima ºedinþã, dupã ce a fost luatã decizia la nivelul Biroului Judeþean”, a precizat Dorina Niþã, preºedintele PNL Petroºani. Simota a fost demis din PNL miercuri, când întreg biroului judeþean a decis asta în unanimitate. Locul sãu în Consiliul Local al municipiului Petroºani rãmâne vacant ºi PSD-iºtii spun cã, potrivit algoritmului USL acesta va

afaceri închiºi pentru infracþiiuni economice. Aici, regimul de detenþie este ºi mai strict, în sensul cã detenþia se face în celule cu minim15 paturi. Totuºi, dacã inculpatul face o cerere prin care îºi exprimã teamã cã viaþa îi este pusã în pericol din cauza celorlalþi deþinuþi, spre exemplu, el poate fi mutat la un alt penitenciar.

liderul unei grupãri infracþionale organizate deosebit de violenþã, specializatã în comiterea unor infracþiuni de ºantaj, cãmãtãrie ºi înºelãciune. Gruparea, conform probatoriului, a acþionat în perioada 2007 pânã la începutul anului 2011, iar procurorii au identificat zece pãrþi vãtãmate. În acest timp, Simota era cel care transmitea ordinele cãtre Cristian Literã, care asigura punerea lor în executare. Omul de afaceri petroºeneam precum ºi ceilalþi inculpaþi riscã pânã la 20 de ani de închisoare. În timpul în care se

aflã sub urmãrire penalã, el, ca ºi ceilalþi inculpaþi, vor sta în arestul IPJ Alba. În celulele de aici pot sta maxim ºase persoane, însã sub nicio formã din aceeaºi grupare. Simota ar avea dreptul la aproximativ 10 minute de convorbire telefonicã pe zi de pe telefonul închisorii. Dupã ce dosarul se va înainta instanþei pentru judecarea lui, Simota ar urma sã fie mutat în Penitenciarul de Maximã Siguranþã Aiud, locul unde sunt încarceraþi infractori cu rezonanþã din zona Transilvaniei, începând de la interlopi temuþi din lumea mafiotã pânã la criminali, violatori ºi oameni de

În aceeaºi zi în care Simota se afla sub lupa judecãtorilor de la Înalta Curte, membrii Biroului Permanent Teritorial al PNL au decis excluderea lui din partid pe motiv cã arestarea sa a adus grave prejudicii de imagine organizaþiei liberale. Alin Simota a fost vicepreºedintele PNL Hunedoara ºi consilier local la Petroºani. În mandatul trecut el a fost consilier judeþean ºi totodatã preºedinte al PNL Petroºani pânã în primãvara acestui an, atunci când ºi-a dat demisia din motive personale. Luiza ANDRONACHE

fi ocupat cel mai probabil de Viorel Pascu. Alin Simota este consilier local PNL ºi a ajuns în consiliu pe listele USL. Tot pe aceeaºi listã este acum primul Viorel Pascu, iar PNL se aflã abia pe poziþia a 3-a, dupã ce pe locul 2 este Iulian Codreanu, tot membru PSD. Diana MITRACHE

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

4 Actualitate

ocurile de noroc invadeazã din ce în ce mai mult ºi Valea Jiului. Pe zi ce trece putem vedea tot mai multe agenþii de pariuri sportive, spaþii special amenajate pentru jocurile de noroc sau în baruri unde printre mese mai apar ºi câteva ”pãcãnele”. Toatã lumea vrea bani cât mai mulþi, câºtigaþi în timp record ºi cât mai uºor. Cam aºa ar suna visul

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 iunie 2013

Mirajul bogãþiei peste noapte

oricãrui roman. ªi, din fericire, existã numeroase oportunitãþi în acest sens. Unii aleg

Cãldurã mare, mon cher!

ãldurã mare, mon cher! Dupã ploile care au cãzut aproape cu nemiluita în ultimele sãptãmâni, acum avem de îndurat temperaturi care mai au puþin ºi ating pragul de caniculã. De câteva zile, Româna se topeºte de cãldurã, acesta fiind primul val de temperaturi ridicate înregistrat în aceastã varã. Trecerea bruscã de la frigul ºi ploile de sãptãmânile trecute, la temperaturi de circa 35 de grade, nu este lucru acceptat prea uºor de organism.

Ieri s-au atins cele mai înalte temperaturi de când a început sezonul de cãldurã, însã fãrã vreun cod de caniculã. Disconfortul termin s-a simþit, iar oamenii din Valea Jiului, cel puþin, au încerca sã se protejeze cum au putut. Parcurile ºi terasele sunt cele mai cãutate locuri în aceste zile, unde umbra este deasã, iar bãuturile rãcoritoare. “Stau la umbrã, în parc, pentru cã încerc sã nu stau chiar aºa în cãldurã. Am tensiune ºi mã feresc”, ne-a

sã lucreze la negru în strãinãtate, alþii sã fie cãpºunari, iar o altã categorie prefera sã îºi

declarat un bãtrân în Parcul Carol Schreter din Petroºani. “Ce sã fac, cum este cald afarã, am terminat lucru, aºa cã am venit la terasã. Stau la umbrã ºi beau bere rece”, ne-a spus ºi un tânãr la o terasã din Centrul Civic. Atenþionarea de caniculã se emite atunci când se prognozeazã temperaturi de cel puþin 37 de grade sau atunci când se atinge pragul de 80 de unitãþi a umiditãþii din aer, ceea ce duce la disconfort termic. Autoritãþile locale ºi judeþene sunt pregãtite sã intervinã dacã este cazul, aºa cum spun normele Direcþiei de Sãnãtate Publicã. “Noi am fost pregãtiþi în fiecare an sã intervenim ºi aºa vom face ºi anul acesta, cu acele puncte de caniculã unde distribuim apã potabilã ºi avem personal care sã acorde un prim ajutor persoanelor care au nevoie”, ne-a declarat Dorina Niþã, viceprimarul Municipiului Petroºani. De altfel, ºi prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu, a declarat cã atunci când va fi cazul, se vor lua toate mãsurile de asigurare a populaþiei. Pânã acum nu au fost mulþi cei care au avut de suferit de pe urma cãldurii, însã ce-i mai rãu, abia acum urmeazã. “ Au fost pacienþi, însã nu foarte mulþi, mai ales cã de-abia a început cãldura. Dar, trebuie sã þinem cont de câteva mãsuri atunci când ne pregãtim sã ieºim afarã, mai ales în cazul bolnavilor cronici ºi a persoanelor cardiace”, a spus Dr Ioan Ienea, medic UPU-SMURD Petroºani. Meteorologii prognozeazã temperaturi de peste 30 de grade ºi în zilele urmãtoare, fãrã cod de caniculã. Luiza ANDRONACHE

bage banii la pariuri sau sã îi toace prin cazinouri. Psihologii spun cã aceasta este o problemã mentalã fiind consideratã una dintre cele mai rãspândite probleme a lipsei de autocontrol în rândul oamenilor. Pariurile sportive, pokerul, loto, casinourile sunt numai câteva din lucrurile care duc la dependenþa. Un studiu recent spune cã rata persoanelor din Europa cu probleme serioase de gambling este între 2%-4%. Aceasta este mult mai rãspânditã în rândul bãrbaþilor însã este într-o creºtere alarmantã ºi în rândul femeilor. Dacã la un bãrbat, dependenþa de jocuri se dezvoltã la

vârsta adolescenþei, femeile “descoperã” mirajul jocurilor de noroc mult mai târziu. Cu toate astea, dependenþa jocurilor de noroc în cazul femeilor tinde sã se agraveze mult mai rapid decât la bãrbaþi. 89% dintre persoanele dependente au cã principala problemã patologicã banii. Ideea de a putea paria ºi câºtigã sume de banii îi face depen-

denþi. 11% dintre cazurile dependenþilor suferã mai mult de nevoia de “gambling”, necesitatea de a simþi plãcerea riscului ºi nu pun neapãrat accent pe câºtigurile materiale. Existã multe persoane care din cauza acestei dependete care de foarte multe ori este dusã pânã la extrem, ºi-a pierdut toatã agoniseala de o viaþã fie la ruletã fie la pãcãnele. Mulþi dintre aceºtia au avut norocul de a câºtiga la început o sumã de bani care li s-a pãrut importantã iar dupã aceea, acest miraj al câºtigurilor fabuloase a început sã-ºi facã efectul, cei mai mulþi pierzând nu doar ceea ce au câºtigat ci ºi sume foarte mari de bani, autoturisme sau, mai rãu decât atât, chiar ºi case. Monika BACIU

PROGRAM TV - Vineri, 21 iunie 2013 16:00 Punctul pe i cu Ionuþ Drãgotesc 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 iunie 2013

INSEMEX- invitat la Seminarul Internaþional Antiex

ercetãtorii Institutului Naþional de Cercetare - Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã - INSEMEX Petroºani participã la douã seminarii internaþionale extrem de importante în domeniul protecþiei muncii ºi a protecþiei antiexplozive, ramuri la care specialiºtii din Petroºani au contribuit atât prin lucrãri ºtiinþifice dar ºi prin invenþii pentru care au primit recunoaºtere internaþionalã.

Primul seminar la care specialiºtii din Petroºani au fost invitaþi va avea loc în Brazilia ºi va reuni cercetãtori de la centre similare din întreaga lume, iar al doilea eveniment internaþional este organizat chiar de INSEMEX. „Participãm în fiecare an la Întâlnirea Internaþionalã pentru Echipamente Antiex, avem invitaþie, iar anul acesta se va þine în Brazilia. Încã nu am stabilit cine va merge, evenimentul are loc în luna septembrie, însã este cert cã INSEMEX va avea reprezentare”, a declarat directorul general al

Bebeluºi trimiºi la Timiºoara

oi nou-nãscuþi veniþi pe lume înainte de termen au avut nevoie de ambulanþa aerianã pentru a ajunge la Spitalul Judeþean Timiºoara. Numãrul bebeluºilor nãscuþi prematur ºi cu probleme de sãnãtate este în creºtere. Echipajul aerian al SMURD a fost solicitat de medicii din vestul Vãii Jiului pentru a transporta de urgenþã doi bebeluºi care aveau probleme de sãnãtate deoarece au fost nãscuþi la ºapte luni. Cei doi copii s-au nãscut miercuri la

Spitalul Municipal Lupeni, iar medicii au decis transferarea lor cãtre Spitalul Judeþean Timiºoara conform unui protocol care se aplicã în cazul acestor micuþi. „Au fost doi copii care s-au nãscut aici la spital ºi pentru cã erau prematuri ºi aveau sub greutatea de douã kilograme, au fost trimiºi cu elicopterul SMURD la Timiºoara. Mãsura a fost luatã pentru precauþie, nu neapãrat pentru cã micuþii aveau probleme. A mai fost un caz acum trei sãptãmâni, tot cu elicopterul a fost trimis un alt copil nãscut prematur”, a declarat, Gabriel Lungu, reprezentantul Spitalului Municipal Lupeni. Maximilian GÂNJU

Miner descoperit spânzurat la Lupeni

n miner care s-a disponibilizat de la EM Lupeni a fost descoperit spânzurat în propria locuinþã dupã ce vecinii au simþit un miros greu care venea din apartamentul ortacului. Cadavrul era într-o stare avansatã de putrefacþie, iar oamenii cred cã era mort de mai bine de o lunã. Bãrbatul, Robert Sas (48 de ani) divorþase de soþie ºi locuia singur într-un apartament din

municipiul Lupeni. Vecinii acestuia spun cã nu l-au mai vãzut de mai bine de o lunã de zile ºi au crezut cã a plecat de acasã, mai ales cã intrase în pensie dupã ce s-a disponibilizat de la subunitatea minierã din localitate. Oamenii au sesizat, zilele trecute, cã din locuinþa ortacului venea un miros greu ºi s-au gândit cã i s-a întâmplat ceva. Miercuri seara aveau sã descopere cã bãnuiala lor s-a confirmat, bãrbatul fiind gãsit spânzurat în apartament. „Era într-o stare

Institutului Naþional de Cercetare - Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã INSEMEX Petroºani, Constantin Lupu. Al doilea eveniment este organizat chiar de centrul de cercetare din capitala Vãii Jiului, este deja tradiþie ºi va avea loc în acest an la Sibiu. Simpozionul Internaþional

avansatã de putrefacþie, practic ajunsese ca o mumie. Eu zic cã are mai mult de o lunã de când a murit ºi acum a început sã se simtã pentru cã a dat cãldura”, a spus un vecin. Lângã el era un bilet în care îºi lua rãmas bun de la apropiaþi. Poliþiºtii din Lupeni au început o anchetã, însã nu sunt suspiciuni de comiterea vreunei fapte penale a precizat, ºeful Poliþiei Lupeni, Dan Mocanu. Tot în municipiul Lupeni, în urmã cu cinci zile, un alt bãrbat s-a spânzurat din cauza greutãþilor.

Tânãrul de 25 de ani s-a spânzurat de un cui de la galeria de la perdea. Maximilian GÂNJU

Securitate ºi Sãnãtate în Muncã - SESAM 2013, a ajuns la ediþia a VI-a, ºi pe lângã INSEMEX din schema de organizare mai fac parte ºi Universitatea din Petroºani, Inspecþia Muncii ºi este derulat sub auspiciile Ministerului Economiei ºi Autoritãþii Naþionale pentru Cercetare ªtiinþificã. Maximilian GÂNJU

6 Actualitate

oliþiºtii din mai multe state europene s-au întâlnit în perioada 17-21 iunie, la Geoagiu, în cadrul celei de-a doua ediþii a simpozionului internaþional cu tema „Cooperare internaþionalã ºi strategii de investigare a furturilor ºi traficului cu bunuri culturale mobile”. Evenimentul, cel mai important de acest gen gãzduit de judeþul Hunedoara, a fost organizat de Inspectoratul General al Poliþiei Române ºi Inspectoratul de Poliþie Judeþean Hunedoara în parteneriat cu Consiliul Judeþean Hunedoara, Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, Clubul Inspectorilor ªefi din Poliþia Românã (CIS-

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 iunie 2013

Poliþiºtii din mai multe state au combãtut, la Geoagiu, infracþiunile contra patrimoniului

POL) ºi Fundaþia Collegium XXI. “Ne onoreazã faptul cã suntem, pentru al doilea an consecutiv, gazda unui eveniment de o asemenea amploare. Valoarea inestimabilã a patrimoniului cultural aflat pe teritoriul judeþului Hunedoara ºi expe-

rienþa profesionalã doveditã în timp de poliþiºtii Serviciului de Investigaþii Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara au fost criteriile care au stat la baza organizãrii acestui simpozion internaþional în judeþul

RCS & RDS susþine campania de consiliere ºi informare „Siguranþã pe Internet” derulatã de Salvaþi Copiii România, oferind gratuit linia telefonicã de consiliere Salvaþi Copiii România da startul campaniei “Siguranþã pe Internet”, ca suport de consiliere ºi informare pentru copii, pentru pãrinþi ºi profesori cu privire la utilizarea responsabilã a internetului. Organizaþia oferã o linie de consiliere Internet Helpline tuturor celor care au nevoie de informaþii sau de consiliere în cazul în care se confruntã cu situaþii neplãcute sau riscante pe internet, precum hartuirea, ameninþarea, furtul de date personale, fraudã ºi alte situaþii de acest tip. Internet Helpline asigura suport printr-o linie telefonicã, 031.80.80.000, o adresã de e-mail, helpline@sigur.info ºi pe chat, la helpline_sigurinfo. RCS & RDS susþine acest proiect punând gratuit la dispoziþia Salvaþi Copiii, linia de consiliere telefonicã 031.80.80.000, care poate fi apelatã gratuit nelimitat de cãtre abonaþii Digi Tel ºi Digi Mobil. Acest proiect beneficiazã pentru prima datã de o linie telefonicã gratuitã.

Numãrul de telefon, ca ºi întreaga linie de Internet Helpline sunt disponibile tuturor persoanelor care considerã cã siguranþa lor pe Internet este ameninþatã sau care doresc mai multe informaþii despre acest subiect. Situaþiile în care o persoanã poate apela aceastã linie sunt: - informaþii generale despre siguranþã online - cyberbullying/hãrþuire online - furtul datelor personale - dependenta de computer sau Internet - expunere la conþinut neadecvat - contact cu persoane necunoscute - probleme pe reþelele de socializare RCS & RDS va avea o implicare activa ºi în informarea publicului ºi a abonaþilor Digi asupra modalitãþilor prin care copiii lor se pot proteja mai bine de situaþiile riscante care ar putea apãrea în utilizarea internetului. Compania va pune, în acest sens, la dis-

nostru. În condiþiile integrãrii europene a României, realizarea unui sistem performant de protecþie a patrimoniului cultural naþional reprezintã atât un deziderat cât ºi o obligaþie a statului român, fiind consideratã ca o contribuþie naþionalã la pãstrarea, conservarea ºi punerea în valoare a patrimoniului comun al Europei. Acest obiectiv sunt convins cã se poate realiza doar prin întãrirea colaborãrii interne ºi internaþionale a tuturor instituþiilor ºi þãrilor implicate în protejarea patrimoniului cultural naþional ºi universal. Desigur, activitatea ofiþerilor noºtri nu ar fi fost

poziþia clienþilor, informaþii detaliate pe site-ului www. rcs-rds.ro ºi în contul de client. De asemenea, îºi va þine la curent abonaþii cu activitãþile de informare derulate de Salvaþi Copiii în ºcoli, în cadrul evenimentelor cu participarea în masã a copiiilor ºi pe portalul dedicat proiectului, www.sigur.info. “Ne bucurãm sã participãm la acest proiect ºi sã oferim un numãr cu apelare gratuitã în reþelele noastre de telefonie, Digi Tel ºi Digi Mobil. Suntem compania cu cel mai mare numãr de abonaþi la internet din România ºi ne dorim ca toþi utilizatorii noºtri, ºi cu atât mai mult copiii, sã profite la maxim de beneficiile internetului. Navigarea în siguranþã, regulile unei bune socializãri fac parte din condiþiile necesare pentru o experienþã cu avantaje maxime în mediul online. De aceea, pe lângã faptul cã facilitam comunicarea între copiii care întâmpinã probleme pe internet ºi organizaþia care le poate oferi suport, ne vom implica în informarea utilizatorilor din reþeaua Digi, pãrinþi ºi copiii, pentru conºtientizarea riscurilor din mediul online ºi pentru o navigare mai sigurã.” - declarã Florin Nemeº, Coordonator Marketing ºi PR RCS & RDS.

încununatã de succes fãrã sprijinul Ministerului Public ºi implicarea ofiþerilor I.G.P.R. - Direcþia de Investigaþii Criminale, ai celor din structurile similare din celelalte judeþe ºi, nu în ultimul rând, fãrã cooperarea internaþionalã a unor organisme precum INTERPOL, prezente astãzi alãturi de noi la acest simpozion”, a declarat ºeful IPJ HUNEDOARA, comisar ºef de poliþie Dumitru Liviu Gabriel, gazda evenimentului. Programul celor trei zile ale simpozionului a inclus ºi punerea în valoare a patrimoniului cultural al judeþului Hunedoara prin vizitarea monumentelor istorice UNESCO Cetãþile Dacice din Munþii Orãºtiei (cu ghidaj muzeografic asigurat de experþi ai Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva ºi dezbateri in situ pe marginea problemelor legate de braconajul arheologic ºi distrugerea de monumente istorice), vizitarea Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva ºi a castelului Huniazilor din municipiul Hunedoara. Printre participanþii la simpozion s-au

numãrat reprezentantul I.G.P.R., dl. chestor de poliþie VASILE VIOREL, director al Direcþiei de Investigaþii Criminale, d-na. comisar ºef de poliþie PETRESCU LÃCRÃMIOARA – Centrul de Cooperare Poliþieneascã Internaþionalã – Biroul Naþional INTERPOL România, d-na. comisar ºef de poliþie Margareta Arsenescu, din cadrul Direcþiei de Investigaþii Criminale (I.G.P.R.), d-na. Liliana Þolaº, manager Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, dl. Augustin LAZÃR, procuror general Parchetul de pe lângã Curtea de Apel AlbaIulia, dl. Fabrizio Panone, ofiþer în cadrul Unitãþii Opere de Artã din cadrul Secretariatului General INTERPOL, d-na. dr. Monica Sechelariu, Preºedinte Fundaþia Collegium XXI precum ºi poliþiºti operativi specializaþi în prevenirea ºi combaterea infracþiunilor contra patrimoniului din mai multe þãri europene (Austria, Italia, Franþa, Macedonia, Republica Moldova ºi Ungaria). De asemenea, la simpozion participã ofiþeri de poliþie cu atribuþii pe linia protejãrii patrimoniului cultural naþional din 11 judeþe ale þãrii.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 iunie 2013 alvamontiºtii ºi poliºtii din Petroºani au plecat, joi dimineaþã, în munþi dupã un cioban care a fost gãsit mort la o stânã din Parâng.

Cioban mort la stânã în Parâng

Locaþia este foarte sus în munte ºi drumul a fost anevoios, aºa încât oamenii legii, ajutaþi de salvamontiºtii care ºtiu traseul, au ajuns cu greu la stânã. Aceasta este situatã la o altitudine de peste 1.800 de metri, în zona denumitã Grivele, sub Parângul Mare. „Noi am fost solicitaþi de poliþiºtii criminaliºti care au cerut ajutor pentru a ajunge în acel loc. Am urcat cu

maºinile de teren ºi apoi mai bine de o orã pe jos”, a declarat Dumitru Bârlida, ºeful echipei Salvamont Parâng. Poliþiºtii din Petroºani au fost anunþaþi de rudele

bãrbatul de 32 de ani a cãzut într-o râpã în momentul în care se îndrepta spre stânã. Acolo a fost zãrit de un alt cioban, care a alertat imediat oamenii legii. Nu sunt suspiciuni de comitere a vreunei fapte penale, dar continuãm cercetãrile pentru a stabili cu exactitate ce s-a întâm-

ciobanului ºi o echipã de criminaliºti a plecat în munþii Parâng pentru a stabili cum a fost posibil decesul ciobanului. Potrivit poliþiºtilor, omul are 32 de ani ºi a fost zãrit, de colegul cu

care se îngrijea de stânã, cãzut într-o râpã. Omul nu mai prezenta semne vitale ºi cei care au ajuns la el s-au chinuit sã-l scoatã din locul în care ºi-a pierdut viaþa. „Din primele date, reiese cã

Castraþi, vaccinaþi ºi apoi eliberaþi M

aidanezi eliberaþi. Dupã ce maidanezii au fost ridicaþi de pe strãzi ºi castraþi, aceºtia au fost eliberaþi. Prima acþiune de acest gen a avut loc joi. “I-am castrat, vaccinat, crotaliat iar dupã legea în vigoare îi eliberãm înapoi în teritoriu de unde i-am luat. Noi procedãm dupã cum ni s-a spus ºi dupã lege. Aºa prevede legea castraþi, vaccinaþi, deparazitaþi

ºi eliberaþi în teritoriu. Dupã ce sunt castraþi maxim 3 zile masculii, femelele între 7-10 zile dupã care pot ºi eliberate ºi ele”, a declarat Cosmina Pãdure, medic veterinar în cadrul adãpostului de

animale de la Petroºani. Petroºãnenii, iubitori de animale,spun cã aceastã mãsurã este una bunã, mai mult decât atât ei vin ºi cu alte propuneri. ”E foarte bine cã îi

elibereazã. Eu iubesc câinii, le mai dau ºi de mâncare, dar ar trebui fãcut un adãpost special pentru ei unde sã fie þinuþi”, a spus o femeie. În Valea Jiului a început sã funcþioneze serviciul judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân. Potrivit reprezentanþilor Consiliului Judeþean Hunedoara, în subordinea cãreia funcþioneazã acest serviciu, la nivelul judeþului sunt 40 de mii de maidanezi. Monika BACIU

ITM Hunedoara are inspector ºef plin

n urma concursului organizat la Bucureºti, în faþa unei comisii multidisciplinare, Inspectoratul Teritorial de Muncã Hunedoara are ºef „plin”, finalizându-se perioada de interimat.

Astfel, prin Ordinul nr. 1235/19.06.2013 al ministrului Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice, Adrian Florin Bozdog a fost numit în funcþia de inspector ºef al Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara.

„Prin încheierea intermatului, Inspectoratul Teritorial de Muncã Hunedoara îºi întãreºte capacitatea instituþionalã fiind în acelaºi timp la dispoziþia cetãþenilor ºi a mediului de afaceri. Principalele axe pe care ITM Hunedoara îºi va canaliza activitatea vor fi diminuarea accidentelor de muncã, în special a celor cu implicaþii grave ºi combaterea muncii nedeclarate cu precãdere prin acþiuni preventive”, a declarat Sorin Istrate, consilier ITM Hunedoara. Car men COSMAN

plat cu omul care ºi-a pierdut viaþa”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Trupul neînsufleþit al omului a fost coborât din munte ºi depus la morga spitalului din Petroºani, unde urmeazã sã i se facã autopsia, pentru a se stabili cu exactitate cauza morþii. Diana MITRACHE

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 iunie 2013

Atribuþiile ºi munca ”moºtenitorului tronului”, acum preºedinte executiv

COLÞUL LUI DENIS

Înfiinþarea funcþiei de preºedinte executiv la nivelul organizaþiilor judeþene ale PSD, de cãtre Congresul naþional al socialdemocraþilor, a desfiinþat o alta, cea de prim-vicepreºedinte. Aceastã funcþie nu este obligatorie. Adicã existã judeþe din þarã care nu au reuºit sã-ºi desemneze un preºedinte executiv. În Hunedoara, înainte de Congresul PSD se vorbea de un posibil coordonator al activitãþii organizaþiilor din Valea Jiului, în persoana deputatului Cristian Resmeriþã, care, în fapt, de asta se ºi ocupa. Bãtea ”cu pasul” organizaþiile, rând pe rând, aplana tensiuni, ajuta oameni/cazuri sociale, susþinea idei ºi proiecte ale organizaþiilor în general ºi ale membrilor în special etc., în faþa

superiorilor ºi prezenta garanþii în faþa guvernanþilor. Dar ”le ºi lua în frezã” fiind un tampon între nemulþumirile, atunci când existau, din teritoriu ºi Biroul Judeþean ºi chiar preºedintele PSD Hunedoara. ªi s-a ales preºedintele executiv al PSD filiala judeþeanã Hunedoara, în persoana lui Cristian Resmeriþã, cel mai tânãr deputat ºi posibil moºtenitor al ºefiei judeþene pe linie de partid. Valea Jiului, fiind o zonã preponderent PSD-istã, era de multã vreme consideratã o putere judeþeanã, ca numãr

de voturi. De aici s-au iscat ºi nemulþumiri de genul: noi vã alegem ºi voi ne neglijaþi! Ca o reparaþie a neglijenþei vremurilor trecute, chiar ºi prezente, din Valea Jiului s-au ales 4 vicepreºedinþi ºi un secretar executiv . ªi de aici s-au nãscut discuþii chiar în interiorul partidului, considerându-se cã Dãnuþ Buhãescu, preºedinte PSD ºi primar al Uricaniului, ar fi fost ”îndepãrtat” de la funcþia de vicepreºedinte judeþean deºi rezultatele sale politice sunt remarcabile, comparativ cu perdanþii din estul Vãii Jiului.

”M-am bucurat cã Valea Jiului a promovat patru vicepreºedinþi ºi un secretar executiv. În ce îl priveºte pe primarul Uricaniului, Dãnuþ Buhãescu, dumnealui, iniþial, a candidat pentru vicepreºedinte, dar ulterior s-a retras când ºi-a anunþat candidatura preºedintele organizaþiei Vulcan, Marin Coltescu” – a precizat Cristian Resmeriþã privitor la discuþiile iscate la adresa lui Dãnuþ Buhãescu. Ce atribuþii are un preºedinte executiv? Cu ce se va ocupa, efectiv, Cristian Resmeriþã? ”Dupã cum ºtiþi, sunt judeþe care nu au preºedinte executiv, cum este spre exemplu Bihorul. Preºedintele executiv coordoneazã întreaga activitate politicã din judeþ, nu numai Valea Jiului - în cazul meu. ªi pentru cã judeþul nostru este unul atipic, chiar ºi geografic vorbind, sprijin activitatea completând ºi susþinând acþiunile ºi munca, în general, la acest nivel, a

preºedintelui. Pentru cã pânã la urmã este vorba de timpul necesar pentru a acoperi toate îndatoririle ºi este vorba de 169 de localitãþi. Eu îmi doresc ca aceste 169 de localitãþi sã fie câºtigãtoare, indiferent dacã este vorba de alegeri locale, generale, europarlamentare sau pentru preºedintele þãrii ºi pentru asta am sã fac tot ce pot... Neoficial, mã voi implica în continuare ca acest Complex Energetic, absolut necesar judeþului ºi implicit Vãii Jiului, sã funcþioneze. Chiar acum (joi-n.n.) mã aflu în drum spre Mintia. Trebuie susþinute proiectele primãriilor, în special în Valea Jiului, care sunt începute ºi sunt de anvergurã. Apoi existã probleme sociale care sunt aceleaºi peste tot, la Simeria, ca la Hunedoara, Cãlan, Vulcan etc... Deci, ca într-un judeþ sã meargã treaba mult mai bine, depinde ºi de preºedintele executiv” – a declarat Cristian Resmeriþã. Practic, Cristian Resmeriþã a devenit oficial ceea ce... era. Cel puþin în Valea Jiului.

Canicula îi obligã pe angajatori

n zilele în care temperaturile exterioare sunt de peste 37 de grade Celsius, sau care, corelate cu condiþiile de umiditate mare pot fi echivalente cu acest nivel, angajatorii trebuie sã asigure o serie de condiþii minime pentru menþinerea stãrii de sãnãtate a salariaþilor. Mircea NISTOR

Printre aceste mãsuri se numãrã: reducerea intensitãþii ºi ritmului activitãþilor fizice, asigurarea ventilaþiei la locurile de muncã, asigurarea de duºuri, alternarea perioadelor de lucru cu cele de repaus în locuri umbrite, asigurarea apei minerale, câte 2-4 litri/persoanã/schimb,

asigurarea echipamentului individual de protecþie sau alternarea efortului dinamic cu cel static. Pe de altã parte, angajatorii care nu pot asigura aceste condiþii, de comun acord cu reprezentanþii salariaþilor, trebuie sã ia urmãtoarele mãsuri: reducerea duratei zilei de muncã, eºalonarea pe douã perioade a zilei de lucru (pânã la ora 11,00 ºi

Reguli noi pentru angajarea bugetarilor

embrii Executivului pregãtesc o ordonanþã prin care sã stabileascã noi reguli privind angajarea personalului din sistemul bugetar. Este vorba despre regula unu la unu, adicã, la orice post eliberat se poate angaja o nouã persoanã. Toate posturile neocupate vor fi desfiinþate simultan cu introducerea acestei noi reguli. “Sãptãmâna viitoare o sã adoptãm ordonanþa prin care desfiinþãm toate posturile neocupate ºi introducem posibilitatea de angajare 1 la 1. Acum este 1 la 7 din cauza creºterii de personal. Deci, practic, de sãptãmâna viitoare, la orice post eliberat

se poate angaja o nouã persoanã în primul rând în sãnãtate ºi educaþie, dar ºi pentru poliþie vom face acelaºi lucru”, a spus Victor Ponta la Antena 3. În luna mai, premierul a arãtat cã regula de angajare în sistemul bugetar a unei singure per-

soane la ºapte posturi vacantate va fi abrogatã când va exista un consens pentru desfiinþarea posturilor neocupate, acord care nu existã deoarece eliminarea acestor posturi va conduce ºi la “cãderea” ºefilor de direcþie. În 2009,

A venit hrana rece!

are bucurie mare în rândul celor domiciliaþi în blocul de locuinþe sociale din Cartierul Colonie. Nu de alta, dar, aici se aflã cei mai mulþi dintre beneficiarii Cantinei de Ajutor Social iar ieri aceºtia au intrat în posesia hranei reci. Iar raþiile nu sunt deloc unele minuscule. Mircea NISTOR Mai exact, fiecare abonat a primit câteva kilograme de carne (de pui ºi de porc), brânzã, parizer, pâine ºi margarinã. Depinde, însã, de modul

în care fiecare dintre ei va ºti sã-ºi raþionalizeze porþiile de mâncare. Nu de alta, dar, hrana oferitã ieri ar trebui sã le ajungã pânã pe data de 8 iulie, atunci când va fi reluatã activitatea normalã a cantinei.

dupã ora 17,00), sau întreruperea colectivã a lucrului cu asigurarea continuitãþii activitãþii în locurile în care aceasta nu poate fi întreruptã. În acelaºi timp, angajatorul are de asemenea, obligaþia de a lua mãsuri pentru prevenirea unor îmbolnãviri determinate de munca în aceste condiþii,

„Ne descurcãm noi, nu va fi nicio problemã, am învãþat sã fim cumpãtaþi. Singura problemã este cã nu avem frigider aºa cã va trebui sã consumãm carnea ceva mai repede”, a declarat o femeie. „Le mulþumim celor de la primãrie ºi de

Guvernul a decis prin ordonanþã de urgenþã, în urma negocierilor cu FMI, sã suspende ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din administraþie ºi sã permitã angajarea unui singur funcþionar la ºapte posturi vacantate, excepþii fiind acceptate doar pentru funcþiile de conducere, înalþi funcþionari ºi administraþii subdimensionate. Interdicþia a fost prelungitã anual, pânã în prezent.

la serviciul de asistenþã socialã cã ne-au dat aceste alimente. Noi primim 4 porþii aºa cã vom avea ce mânca pânã vom începe sã reprimim mesele calde”, a precizat o altã femeie. „Nu conteazã cã este hranã caldã sau rece, mâncare sã fie, cã noi suntem foarte nevoiaºi, nu avem serviciu ºi ne mulþumim cu ce primim”, a spus ºi un bãrbat. Motivul pentru care abonaþii cantinei nu vor primi în urmãtoarele 3 sãptãmâni mâncare caldã se datoreazã faptului cã unica angajatã a cantinei va intra de astãzi în concediu.

respectiv sã asigure primul ajutor ºi transportul pânã la cea mai apropiatã unitate sanitarã a persoanelor afectate, sau sã reducã programul de muncã pentru persoanele cu afecþiuni, care au contraindicaþii în ceea ce priveºte munca la temperaturi extreme. „Sãnãtatea angajaþilor din Valea Jiului se aflã permanent în atenþia noastrã ºi în condiþiile în care vor fi

înregistrate temperaturi extreme în zilele urmãtoare vom demara ºi noi acþiunile de control. Depãºirea temperaturilor extreme este înregistratã în momentul în care mercurul termometrelor trece de 37 de grade Celsius, dar aceastã temperaturã poate fi consideratã depãºitã ºi în cazul înregistrãrii unei valori mai mici, în condiþiile în care avem ºi o umiditate excesivã. Zonele afectate de cãtre temperaturile extreme ºi temperaturile extreme sunt anunþate de cãtre centrul de meteorologie”, a declarat Ileana Bodea, ºef Serviciu Sãnãtate ºi Securitate în Muncã Petroºani. Angajatorii care nu respectã prevederile legilor în vigoare, pot fi sancþionaþi cu amenzi contravenþionale cuprinse între 1.500 ºi 2.500 de lei.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 iunie 2013

Atribuþiile ºi munca ”moºtenitorului tronului”, acum preºedinte executiv

COLÞUL LUI DENIS

Canicula îi obligã pe angajatori

Reguli noi pentru angajarea bugetarilor

A venit hrana rece!

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 iunie 2013

Previziuni din ”celula energiei” R

ecent, dr. ing. Valeriu Pleºea, cercetãtor ºtiinþific I, membru al Consiliului ªtiinþific Consultativ al Consiliului Naþional Român-Comitetul Mondial Energetic, a fost numit în grupa de lucru “ Cãrbune ºi alte resurse fosile”, alãturi de alþi trei specialiºti ai Vãii Jiului – Gheorghe Chiril, Mircea Beldea, Nicolae Iliaº ºi Ioan Gâf Deac. Despre previziunile pentru viitorului energiei pe cãrbune, în zbaterea generalã pentru energie ieftinã, ne-a spus chiar cercetãtorul Pleºea, din ”celula energiei” de la cel mai înalt nivel. Reporter: Sectorul energetic, în care este prinsã ºi Valea Jiului, are o problemã majorã datoritã scãderii consumului. Cum s-ar putea ieºi din aceastã situaþie? Valeriu Pleºea: Prin reducerea consumului intern de energie, cu 4,5% faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut - conform Institutului Naþional de Statisticã-INS-, se poate spune, la prima vedere, cã sectorul energetic din România se aflã în crizã. Chiar dacã aceastã situaþie de crizã nu e împãrtãºitã de majoritatea specialiºtilor în domeniu, în opinia mea, aºa dupã cum am mai afirmat, guvernul va trebui sã acþioneze în douã direcþii importante, anume: 1. Reindustrializarea þãrii, prin atragerea de investiþii în zona industrialã, cu efect asupra creºterii consumului naþional de energie. 2. Crearea infrastructurii pentru sensibilizarea exportului de energie, printr-o mai judicioasã interconexiune a Sistemului Energetic Naþional (SEN) cu sistemele þarilor vecine. Exemplul

în acest context îl reprezintã realizarea cablului submarin România-Turcia, care ar avea efecte extrem de benefice asupra sectorului energetic românesc, prin asigurarea exportului de energie spre piaþa asiaticã. De asemenea, un alt exemplu elocvent pentru export de energie lar reprezenta sprijinul cãtre Moldova pentru scoaterea acesteia din starea de dependenþã faþã de alte state la energie ( expl. Rusia), prin dezvoltarea capacitãþii de interconexiune a reþelelor de energie, inclusiv a celor de gaze naturale. Reporter: Se ºtie cã energia verde este idealul preþ de costmediu. Cum ºi cât afecteazã aceasta energia pe cãrbune? Valeriu Pleºea: În primul rând, trebuie fãcutã precizarea cã faþã de preþurile de tranzacþionare a energiei electrice aplicate în þãrile aparþinând UE, consumatorii din þara noastrã, atât cei industriali, cât ºi cei casnici, beneficiazã de unele dintre cele mai mici preþuri, cu atât mai mult dacã se are în

vedere faptul ca acest aspect se înregistreazã pe fondul unui nivel ridicat de intensitate ridicatã a producerii de energie, adicã afluenþa mare de resurse energetice, ceea ce implicã, pe seama unui necesar redus de energie, costuri mult mai mari. Pe de altã parte, consider cã activarea sectorului de producere a energiei pe cãrbune sau a altui tip convenþional cu scopul de creºtere a competitivitãþii industriei româneºti, pe seama reducerii schemei de susþinere a energiei verzi din surse regenerabile (vezi OUG la Legea 220/2008 privind suspendarea pentru o anumitã

perioadã a certificatelor verzi), nu reprezintã o soluþie în exclusivitate. Aceastã schemã este necesarã pentru ca þara noastrã sã îºi îndeplineascã þintele asumate faþã de Comisia Europeanã privind producerea de energie curatã. Directivele sunt ca pânã în 2015 acest

favorizat scãderea preþului de cost a energiei pe piaþa din România (cu mult sub limitele de preþ ale þãrilor UE). Toate acestea sunt premise esenþiale potrivit cãrora statul încearcã sã-ºi consolideze ºi argumenteze poziþia faþã de UE pentru limitarea acestui tip de energie. Ca o pãrere personalã în acest sens, cred cã soluþia este rãmânerea

gen de energie sã participe cu 15% la realizarea producþiei totale în SEN, iar în 2020, cu 20%. Trebuie însã avut în vedere ºi faptul cã acest gen de energie nu asigurã, conform trilemei energetice, continuitate ºi siguranþã pentru alimentarea în permanenþã cu energia cerutã de SEN, provocând fluctuaþii costisitoare din punct de vedere tehnic ºi financiar la nivel de mari consumatori. De asemenea, creºterea permanentã a cantitãþii de energie regenerabilã, care pentru o perioadã similarã cu cea de anul trecut aceasta a înregistrat o creºtere cu 8% - a

ºi dezvoltarea pe piaþã a energiei produsã în termocentrale, ca ºi soluþie care rãspunde cel mai corect siguranþei energetice, ca ºi introducerea energiei bazatã pe exploatarea gazelor de ºist, ca alternativã în asigurarea ºi consolidarea independenþei energetice a þãrii. Bineînþeles, ambele aceste resurse convenþionale de energie vor trebui eficentizate din punct de vedere al producerii ºi al infrastructurii de transport, prin asumarea de cãtre stat a stimulãrii investiþiilor provenite din creºterea gradului de absorbþie ºi dirijare a fondurilor europene cãtre acest sector ( a se vedea

lucrãrile de reabilitare ºi eficientizare programate cu bani europeni la nivelul termocentralelor) Reporter: Mulþi se plâng cã legislaþia româneascã nu clarificã lucrurile în energie… Valeriu Pleºea: Neexistenþa încã a unei strategii energetice pe termen mediu ºi lung în þara noastrã, ca ºi instabilitatea legislativã generatã, de exemplu, de modificarea principiilor de tranzacþionare a energiei electrice prin interzicerea încheierii de contracte de vânzare-cumpãrare prin negociere directã, sau diversele amendamente operate de cãtre guvern asupra restricþionãrii energiei regenerabile, au favorizat diminuarea gradului de încredere ºi de interes al potenþialilor investitori pentru sectorul energetic al þãrii. În aceste condiþii, a fost plasat în rândul celor mai nesigure sectoare de activitate pentru potenþialii investitori, chiar dacã România, comparativ cu þãrile învecinate, beneficiazã, prin posibilitãþile multiple de producere a energiei, de un potenþial ridicat de atragere a investiþiilor strãine. Din acest punct de vedere, instabilitatea legislaþiei româneºti, are ca efect diminuarea predictibilitãþii sectorului energetic, astfel încât, fãrã bugete multianuale consolidate sau planuri de afaceri viabile pe perioade lungi de timp, genereazã, inevitabil, pãtrunderea cu mari dificultãþi a investitorilor pe piaþã.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 iunie 2013

CONVOCATOR

Reporter: Se vorbeºte de un colos energetic cu producãtori de stat. De ce? Este posibil ca aºa ceva sã fie viabil? Valeriu Pleºea: Da, se previzioneazã, pentru protejarea producãtorilor de energie convenþionalã, în speþã cei din zona termo, ca Guvernul sã înfiinþeze o companie naþionalã de energie, formatã prin asocierea producãtorilor din zonele hidro, termo, eolian si gaz, astfel încât cei consideraþi vulnerabili la exigenþele pieþei libere sã fie susþinuþi, ca într-o familie, de cei mai puþin vulnerabili. Sau, mai direct, producãtorii consideraþi profitabili sã fuzioneze cu cei mai puþin profitabili, caz în care ar exista riscul ca prin combinarea unor tehnologii ieftine de producere a energiei, cum ar fi cea hidro, cu unele costisitoare energia termo - ºi prin eliminarea concurenþei dintre acestea sã ducã, în contextul uniformizãrii preþului de tranzacþionare a energiei, la creºterea, în fapt, a mediei acestuia. Bineânþeles, în condiþiile pieþei libere, chiar ºi cu statut independent al producãtorilor actuali de energie, explozia necontrolatã a preþurilor s-ar manifesta pe piaþã, producãtorii vulnerabili, în tendinþa lor de creºtere a preþurilor pentru amortizarea cheltuielilor facute la nivelul tehnologiilor costisitoare, ar favoriza dezechilibre ale preþurilor de tranza-

cþionare, trãgând dupã sine ºi producãtorii profitabili, cu riscul trecerii acestora din urmã spre domeniul neprofitabil ºi scoaterea lor de pe piaþã. La contracararea soluþiei de formare a unei mari companii în zona energie, adicã a unui singur mare jucãtor pe piaþã, cel mai echitabil ar fi funcþionarea cu statut independent a producãtorilor existenþi, deþinuþi de stat, în condiþiile consolidãrii poziþiei societãþilor cu potenþial în domeniu ºi identificarea planurilor de acþiune, cu atragerea de fonduri europene pentru eficientizarea activitãþii societãþilor mai puþin performante la ora actualã. Pe acest lucru va trebui sã se axeze viitoarea strategie energeticã, care va asigura în acest mod independenþa ºi siguranþa energeticã a þarii, dar ºi stabilitate a preþurilor de tranzacþionare. Reporter: Care ar fi, ca o concluzie, cele mai mari provocãri ale sectorului energetic? Cum s-ar cere soluþionarea lor? Valeriu Pleºea: Din multe alte câte existã ºi vor trebui sã se regãseascã în cadrul viitoarei strategii energetice a României, m-aº opri asupra a trei provocãri care suresciteazã actual, la nivelul specialiºtilor din domeniu, un vãdit interes naþional. În primul rând, cea mai importantã problemã a sectorului ener-

getic românesc, elaborarea unei strategii energetice pe termen lung ºi transparentã este prioritarã. Aceasta poate sã genereze stabilitatea cadrului legislativ, respectiv crearea ºi fundamentarea unui mediu investiþional sigur ºi atractiv. În al doilea rând, în paralel cu relansarea ºi dezvoltarea industriei, statul va trebui sã acþioneze în domeniul dezvoltãrii capacitãþii de transport a energiei electrice, luând în considerare resursele actuale limitate. În acest mod, având în vedere potenþialul ridicat de producere a energiei în þara noastrã, prin prezenþa numeroasã ºi diversificatã a producãtorilor existenþi, statul va trebui sã acþioneze pentru dezvoltarea infrastructurii de interconexiune pentru asigurarea exportului de energie. Nu în ultimul rând, o a treia provocare din domeniu o reprezintã în opinia mea, dar nu numai, creºterea eficienþei energetice la nivelul tuturor producãtorilor de energie existenþi, prin asumarea rãspunderii de alocare a investiþiilor provenite din sectorul privat sau din fonduri europene pentru reabilitarea ºi performarea tehnologiilor existente. Interviu relizat de Ileana FIRÞULESCU

În temeiul prevederilor art.94 alin.1 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale art.6 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 28 iunie 2013, ora 11.00, cu urmãtoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotãrâre privind acordarea unei Diplome de ”EXCELENÞÃ”; 2. Proiect de hotãrâre privind aprobarea actualizãrii devizului general pentru unele obiective de investiþii ale Consiliului Judeþean Hunedoara; 3. Proiect de hotãrâre privind aprobarea unor documentaþii tehnico-economice privind unele obiective de investiþii ale consiliului judeþean; 4. Proiect de hotãrâre privind modificarea încadrãrii unui drum de interes judeþean în drum de interes local din judeþul Hunedoara; 5. Proiect de hotãrâre privind actualizarea Monografiei economico-militarã a judeþului Hunedoara, aprobatã prin Hotãrârea Consiliului Judeþean Hunedoara nr.169/2012; 6. Proiect de hotãrâre privind aprobarea proiectului ”Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara”, precum ºi a cheltuielilor legate de implementarea acestuia, în cadrul Programului Operaþional Sectorial Mediu; 7. Proiect de hotãrâre pentru modificarea Hotãrârii Consiliului Judeþean Hunedoara nr.29/2008 privind aprobarea parteneriatului dintre Judeþul Hunedoara, prin Consiliul Judeþean Hunedoara, ºi Municipiul Deva, prin Consiliul Local al Municipiului Deva, pentru realizarea proiectului ”Reabilitarea zonei urbane Dealul Cetãþii, monument al naturii ºi istoric cu valoare turisticã ridicatã din municipiul Deva”; 8. Proiect de hotãrâre privind trecerea unui imobil din domeniul public al judeþului Hunedoara ºi din administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara în domeniul public al oraºului Haþeg ºi administrarea Consiliului Local al Oraºului Haþeg; 9. Proiect de hotãrâre privind constituirea Comisiei pentru stabilirea ºi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul S.C. REALCOM S.A. Petroºani; 10. Proiect de hotãrâre pentru modificarea Anexei nr.1 la Hotãrârea Consiliului Judeþean Hunedoara nr.111/2012 privind constituirea Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului ºi urbanism; 11. Proiect de hotãrâre pentru aprobarea Regulamentului privind utilizarea drumurilor publice judeþene de cãtre autovehiculele care au masa maximã pe axã mai mare de 5,5 tone; 12. Proiect de hotãrâre privind atribuirea unor licenþe de traseu pentru efectuarea serviciului de transport public judeþean de persoane prin curse regulate speciale; 13. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei ºi statului de funcþii ale Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara; 14. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei ºi statului de funcþii ale Spitalului Judeþean de Ugenþã Deva; 15. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii al Sanatoriului de Pneumoftiziologie Geoagiu; 16. Proiect de hotãrâre privind încetarea de drept a raportului de serviciu al directorului general al Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara; 17. Proiect de hotãrâre privind aprobarea achiziþiei de servicii juridice de reprezentare în justiþie a intereselor Consiliului Judeþean Hunedoara ºi/sau a Unitãþii Administrativ-Teritoriale – Judeþul Hunedoara; 18. Proiect de hotãrâre privind acordarea unui mandat special reprezentantului Judeþului Hunedoara în Adunarea Generalã a Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã ”AQUA PREST HUNEDOARA”; 19. Proiect de hotãrâre privind modificarea componenþei nominale a Comisiei pentru protecþia copilului Hunedoara; 20. Diverse. PREªEDINTE, Mircea Ioan Moloþ

12 Culturã

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 iunie 2013

Scurtmetrajul “Calea Dunãrii” singurul film românesc nominalizat în 2013 la Palm Springs în SUA

coala Româneascã de film continuã sã þinã steagul sus în concursurile internaþionale de top. Filmul “Calea Dunãrii” (facebook.com/CaleaDunarii) regizat de tânãrul Sabin Dorohoi, este singurul film de scurtmetraj din România care s-a calificat în acest an în competiþia oficialã a celebrului Festival de la Palm Springs din California, SUA – “Palm Springs ShortFest”.

Aflat la a ºaptesprezecea ediþie, “Palm Springs ShortFest” se va desfãºura între datele de 18-24 iunie. Este cel mai mare fastival de scurtmetraje din America de Nord, prezentând anual filme din peste 50 de þãri de pe toate continentele. Este unul dintre puþinele festivaluri care oferã participanþilor o rampã directã cãtre nominalizãrile la Oscar®. Pânã în prezent 94 de scurtmetraje laureate ale prestigiosului festival, au fost Nominalizate la Premiile Academiei Americane (Oscar®) pentru scurtmetraj. Filmul “Calea Dunãrii” este al doisprezecelea scurtmetraj regizat de Sabin Dorohoi ºi al treilea dupã absolvirea facultãþii de film. Sabin Dorohoi a fost pasionat de film încã de timpuriu. Încã de la treisprezece ani realiza “poveºti filmate” cu prietenii sãi pe dealurile din jurul Bocºei (Caraº-Severin), orãºelul în care a copilãrit. A absolvit ºcoala de cinema în 2007 ºi a început sã lucreze în industrie încã de când era student. La început ca asistent de producþie, asistent secund, regizor secund ºi ulterior a regizat filme de scurtmetraj ºi videoclipuri

muzicale. Din cele doisprezece filme de scurtmetraj realizate, ultimele patru producþii (“Ghela”, “Visând la Galapagos”, “Clopotul” ºi “Fata din Transilvania”) i-au adus peste douãzeci de nominalizãri ºi premii

internaþionale la festivaluri precum: Reykjavic, Geneva, Chicago, TIFF, Roma, Regensburg, Sardenia ºi Festivalul de film Est European din Hollywood. Tema predilectã a filmelor sale este interacþiunea dintre lumea tradiþionalã, arhaicã ºi societatea globalizatã din prezent. Unul din subiectele preferate este folclorul

Transilvãnean, prezent în “Clopotul” ºi “Fata din Transilvania” sau alienarea individului în societatea secolului XXI, prezent în “Visând la Galapagos” ºi “Calea Dunãrii”. Filmul “Calea Dunãrii” spune povestea unui bãieþel dintr-un sat Dunãrean. Pãrintii sãi sunt plecaþi la muncã la Viena ºi el a rãmas acasã cu bunicul. Nãscut într-o familie de pescari, copilul are o relaþie specialã cu Dunãrea ºi încearcã sã reia legãtura cu mama sa pe calea apei. Mai multe detalii despre poveste, precum si imagini sau secvenþe din film, se pot gasi pe pagina oficialã a scurtmetrajului: facebook.com/CaleaD unarii. Filmãrile au durat trei zile ºi s-au desfãºurat în cadrul unor noi studiouri de film, înfiinþate în partea de Vest a þãrii, aproape de Timiºoara. Echipa a mai filmat la Cazanele Dunãrii, în apropiere de Orºova ºi la Reºiþa, în cadrul Colegiului Traian Lalescu (liceu unde ºi-a

fãcut studiile ºi regizorul Sabin Dorohoi). Cum turnajul s-a desfãºurat la finele lunii martie, la filmãrile de pe malul Dunãrii, echipa a avut de îndurat o vreme foarte capricioasã, cu tem-

Teatrului Naþional din Bucureºti. Atât prin proiectul actual cât ºi prin alte proiecte recente, regizorul ºi producãtorul Sabin Dorohoi doreºte sã promoveze zona Vest ca pe o propunere interesantã pentru realizatorii de film. Nu doar prin locurile deosebite, acum de pildã s-a filmat la Cazanele Dunãrii, dar ºi prin profesioniºtii locali. Pentru “Calea Dunãrii” alãturi de Directorul de Imagine, Lulu de Hillerin ºi D-

nul Constantin Dinulescu, artiºti care au venit de la Bucureºti, majoritatea profesioniºtilor din echipã au fost din zona de Vest: ªtefan Lazãr la Scenografie, Daniel Ignat a semnat Costumele ºi Ileana Cãprariu a jucat rolul învãþãtoarei. Specialiºtii de la sunet, recuzitã, machiaj ºi alte departamente, au fost la fel, Bãnãþeni. Mai multe detalii despre Film, calificarea la Festivalul de la Palm Springs ºi echipa de relizatori, puteþi gãsi pe pagina oficiala de Facebook: facebook.com/CaleaD unarii

Lume-n tîrguri Chiar ºi-n tîrguri cu renume, Ca ºi la romani Adunata-i multã lume Dar OAMENI puþini! Petr e LUNGOCI

peraturi deosebit de scãzute, ploaie ºi ninsoare. Dar a reuºit sã finalizeze proiectul în cele trei zile pe care le-au avut la dispoziþie. Alegerea copiilor a fost un proces destul de dificil ºi îndelungat. S-a organizat un casting general în Reºiþa ºi au venit la probe în jur de optzeci de copii de la trei ºcoli. Numai dupã mai multe etape pentru departajare, s-a ajuns la ºase finaliºti din care s-au decis protagoniºtii: Rãzvan Schinteie ºi Serena Stanciu. În film joacã ºi Constantin Dinulescu, actor al

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 iunie 2013

Sãnãtatea înaintea distracþie

semneze antecedentele vaccinale în fiºa de tabãrã a copiilor. De asemenea, adulþii care însoþesc grupurile de copii vor

însoþitori la sosirea în taberele ºcolare. DSP a transmis mãsurile care trebuie luate pentru supravegherea epidemiologicã la plecarea în taberele ºcolare cãtre Direcþia Judeþeanã de Tineret Hunedoara, Inspectoratul ªcolar, Casa Judeþeanã de Sãnãtate ºi mai multor administraþii locale din judeþ.

prezenta la sosirea în tabãrã fiºa de aptitudine completatã de medicul specialist de medicinã muncii ºi avizul epidemiologic. Documentele amintite mai sus sunt obligatorii atât pentru elevi, cât ºi pentru profesorii

Aceste mãsuri au fost luate ºi în alþi ani, fiecare elev care pleca într-o tabãrã ºcolara trebuia sã prezinte înainte de plecare o adeverinþã medicalã cum cã este clinic samatos ºi o semnãturã de la un medic dermatolog. Aceste adeverinþe trebuiau predate profesorului sau coordonatorului care se ocupa de tabãra ºcolarã.

e luni începe oficial vacanþã pentru toþi elevii. Dupã un an ºcolar marea majoritate a elevilor vor fi rãsplãtiþi de cãtre pãrinþi cu o binemeritatavacanta pe meleagurile noastre sau pentru cei cu dâre de mâna în strãinãtate. Monika BACIU

Cei care vor alege sã meargã în taberele orgatizate de cãtre ºcoli în alte judeþe ale þãrii vor trebuie sã aibã analizele medicale epidemiologice fãcute de cãtre medici. Mãsura face parte dintr-un set de prevederi legislative care au ca rol prevenirea apariþiei unor epidemii în taberele ºcolare în perioada vacanþei de varã. Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara a anunþat cã, atât pentru copiii care vin în tabere în judeþ, cât ºi pentru elevii hunedoreni care pleacã în alte judeþe, este necesar avizul epidemiologic eliberat de cãtre medicul care a supravegheat copilul, cu maximum 24 - 48 de ore înainte de plecarea în tabãrã, ºi trebuie sã se con-

Mii de copii fac ºcoalã, dupã un drum lung

e trezesc dimineaþa devreme ºi, ca sã ajungã sã înveþe, merg kilometri pe jos sau cu autobuzul ºcolii. Este vorba despre copiii navetiºti, iar în judeþul Hunedoara numãrul lor trece de 3.000. Diana MITRACHE

Cei mai mulþi locuiesc în satele de munte izolate ºi fac naveta spre localitãþile învecinate. De obicei învaþã într-o clasã, simultan cu alþii mai mici sau mai mari, iar drumul este unul anevoios. Cei mai mulþi, însã, vin la ºcoalã dacã au bani, pentru cã deconturile se fac cu greutate, iar costurile ajung sã treacã de 200 de lei în anumite cazuri. Totuºi, copiii au primit banii doar pe primele douã luni din anul ºcolar care deja s-a încheiat. „În Hunedoara banii de

deconturi au sosit pentru lunile septembrie ºi octombrie ale anului 2012 ºi au fost viraþi cãtre ºcoli. Deocamdatã aceasta este situaþia ºi aºteptãm restul sumei”, a declarat Marta Mate, inspector ISJ Hunedoara. Judeþul Hunedoara se aflã ºi el în topul cu cei mai mulþi copii navetiºti, iar aici sunt 3.064 de copii, care au abonamente la transportul în comun pentru a merge la ºcoalã. Urmeazã apoi în top judeþe precum Prahova cu peste 9.000 de copii navetiºti, sau Neamþ ºi Suceava, unde numãrul copiilor navetiºti trece de 7.000.

Hainy te învaþã sã gãteºti Supã de pui cu gãluºte Ingrediente: 1 kg spinãri pui 2 cepe 2-3 morcovi 1 pãstârnac 1 pãtrunjel 2 ouã 1 pahar gris 1 leg leuºtean Mod de preparare: Se pune carnea la fiert pânã face spumã, se adunã spuma ºi se adaugã rãdãcinoasele ºi ceapa curãþate ºi tãiate bucãþi. Se adaugã

sare ºi piper ºi se lasã sã fiarbã la foc mic. Când sunt fierte se scot ceapa, pãstârnacul, þelina ºi pãtrunjelul, se lasã în oalã doar carnea ºi morcovul .

Se fac gãluºtele: Se bat spumã albuºurile. Se adaugã grisul ºi dupã ce se lasã sã se umfle puþin se pun ºi gãlbenuºurile ºi se amestecã.Trebuie sã

fie de consistenþa unei smântâni mai groase, dacã sunt prea subþiri se sfãrâmã la fiert, dacã sunt prea groase rãmân crude la mijloc. Se iau cu linguriþa grãmãjoare din compoziþie ºi se pun în oalã în momentul când aceasta clocoteºte. Se mai lasã sã fiarbã 1-2 clocote pânã sunt fierte gãluºtele apoi se stinge focul ºi se adaugã leuºteanul.

POFTÃ BUNÃ! Chef de cuisine Restaurant 3D Aqua Hainalka Miclea

14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 iunie 2013

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Europa mea (r) 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 17:00 Finanþe ºi afaceri 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Compania Monºtrilor 22:30 Vinerea trãsnitã 0:30 Arºiþa

1:30 Necunoscutul 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Miss fata de la þarã (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Irezistibila

10:45 11:00 12:00 13:15 13:45 14:45 16:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Interviurile lui Ion Cristoiu 22:00 Talk B1 23:00 Lumea lui Banciu

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 August negru (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Surplus de bagaje 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 3 zile de coºmar 23:15 Clubul groazei

21 martie *** 20 aprilie Este o zi favorabilã planurilor de viitor. Puteþi sã vã dedicaþi unor noi activitãþi, mai ales în domeniul social. Spre searã vã simþiþi foarte bine împreunã cu prietenii ºi cu persoana iubitã. Nu luaþi decizii pripite.

10:15 11:15 11:30 12:30 13:00 13:05 14:00 14:30 15:25 15:30 16:30 17:30 18:30

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge Doamne de poveste Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor Intrigi ºi seducþie

10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 16:45 18:45 19:00 20:00 22:00 23:30

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Dragoste ºi pedeapsã Drept la þintã ªtirea zilei ªtirile Kanal D Roata norocului Pe banii pãrinþilor (r) Înregistrare 2

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Real Madrid Barcelona 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Real Madrid Barcelona 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 13:30 Campionii Digi Sport 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Campionii Digi Sport 14:45 ªtirile Digi Sport 15:00 Baschet feminin: Croaþia - Serbia 16:45 Digisport Show 17:00 ªtirile Digi Sport 17:30 Baschet feminin: Anglia - Belarus 18:15 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Deºi aveþi mult de alergat, nu vã neglijaþi sãnãtatea. Odihniþi-vã mai mult! S-ar putea sã faceþi schimbãri prin casã, ceea ce vã îmbunãtãþeºte viaþa sentimentalã. Dupã-amiazã intenþionaþi sã cumpãraþi un obiect de valoare. Fiþi prudent, pentru cã nu este un moment bun pentru investiþii.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Nu pierdeþi vremea! Aveþi o zi foarte încãrcatã. Dimineaþa sunteþi nevoit sã faceþi cheltuieli neprevãzute pentru cãmin. Partenerul de viaþã vã apreciazã initiaþiva. Dupã-amiazã vã schimbaþi planurile în ultimul moment.

Teleshopping Culoarea fericirii Destinul regelui Pastila Vouã (r) Suflete pereche (r) Profetul (r) Copii contra pãrinþi (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Rãzboinicul

23 iulie *** 22 august V-aþi propus sã faceþi schimbãri în casã, spre bucuria celor mici. Puteþi sã vã ocupaþi de afaceri, pentru cã sunt ºanse sã câºtigaþi bani frumoºi. Nu începeþi mai multe treburi deodatã, altfel riscaþi sã nu terminaþi nici una.

Concentraþi-vã asupra problemelor de familie, chiar dacã vã preocupã foarte mult viitorul profesional. Puteþi sã vã ascultaþi intuiþia, dar ar fi bine sã þineþi seama ºi de pãrerile partenerului de viaþã.

23 august *** 22 septembrie Dupã o perioadã mai nefavorabilã pe plan sentimental, situaþia se îmbunãtãþeºte pe neaºteptate. Dupã-amiazã reuºiþi sã vã afirmaþi în societate. Totuºi, nu exageraþi. Aveþi grijã sã nu deveniþi pisãlog!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Vã este imposibil sã respectaþi programul stabilit anterior, dar nu este cazul sã vã îngrijoraþi. Schimbãrile care intervin sunt de bun augur. Dimineaþa aflaþi cã anul viitor veþi pleca într-o delegaþie în strãinãtate.

Intenþionaþi sã organizaþi o petrecere. Vã cuprinde febra pregãtirilor ºi agitaþia din casã începe sã vã irite. Pãstraþi-vã calmul ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu partenerul de viaþã.

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte în interes familial. Puteþi sã fiþi optimist, vã veþi descurca repede ºi bine. Relaþiile cu prietenii sunt foarte bune.

21 ianuarie *** 20 februarie

S-ar putea sã aveþi musafiri din altã localitate ºi sã nu mai puteþi pleca la o petrecere. Nu vã arãtaþi nemulþumirea faþã de oaspeþi, mai ales cã este posibil sã pune

21 decembrie *** 20 ianuarie Cu toate cã sunteþi hotãrât sã staþi mai mult cu familia, o situaþie neprevãzutã vã obligã sã plecaþi de acasã. Faceþi cunoºtinþã cu un important om de afaceri.

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa sunteþi nevoit sã faceþi cumpãrãturi neprevãzute, dar bine primite de familie. Dupãamiaza s-ar putea sã vã schimbaþi programul ºi sã vã ocupaþi de problemele altora.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 iunie 2013

Oferã-þi o ºansã! Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroºani

a în fiecare an, Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petrosani are o ofertã educaþionalã variatã, pentru orice vârstã ºi preferinþe , având toate formele de ºcolarizare: Liceu zi, Liceu seral, A 2-a ºansã, ªcoalã postlicealã ºi ªcoalã de maiºtri. Liceu zi: Clasele de liceu, curs de zi se adreseazã în primul rând absolvenþilor de clasa a VIIIa, unde sunt oferite specializãrile: - Coafor stilist, cu englezã intensivã; - Tehnician proiectant CAD; - Tehnician în instalaþii electrice; - Tehnician construcþii ºi lucrãri publice; - Tehnician în industrie textilã; ªcoalã profesionalã: Durata învãþãmântului profesional este de 2 ani ºi este organizat dupã clasa a IX-a, ca parte a pregãtirii prin învãþãmântul liceal, filiera tehnologicã. Pe toatã durata ºcolarizãrii, elevii ºcolii profesionale vor primi o bursã de 200 Lei/ lunã. În acest an calificãrile propuse sunt: - Mecanic auto;

- Costrucþii ºi lucrãri publice; - Confecþioner produse textile. Liceu seral: Clasele de liceu curs seral, se adreseazã tuturor celor peste 18 ani, care din diverse motive nu au continuat studiile, având locuri în clasele IX – XIII, astfel: Clasa a IX-a - Tehnician proiectant CAD; - Tehnician mecanic întreþinere ºi reparaþii. Clasa a X-a - Tehnician operator tehnicã de calcul; - Tehnician în instalaþii electrice. Clasa a XI-a - Tehnician în electromecanicã; - Tehnician mecanic întreþinere ºi reparaþii. Clasa a XII-a rutã progresivã, pentru absolvenþii de 10 clase, 10 clase ºi profesionalã sau ºcoalã profesio-

nalã: - Tehnician proiectant CAD; - Tehnician în instalaþii electrice; - Tehnician mecanic întreþinere ºi reparaþii. Pentru clasele de seral – cu excepþia claselor a IX-a – se impune susþinerea unui examen de diferenþe, pentru care se va afiºa programa ºi data susþinerii, la sediul ºcolii. O alternativã pentru „ratarea” BAC-ului. ªcolile de maiºtri ºi postliceale din acest an, oferã o ºansã celor care nu trec examenul de BAC, dar ºi a celor norocoºi, dacã doresc o specializare adaptatã cerinþelor de pe piaþa muncii. Aprobate de la buget avem specializãrile: - Maistru electrician staþii ºi reþele; - Maistru mecanic. ªcoala posticealã în specializãrile: - Tehnician laborant pentru protecþia mediului; - Tehnician echipamente de calcul. Cu platã, existã specializãrile: - Maistru construcþii civile,

industriale ºi agricole; - Maistru mecanic întreþinere ºi reparaþii utilaje ºi instalaþii din industria lemnului - Tehnician diagnostic auto; - Administrator reþele locale ºi de comunicaþii. ªcoala de maiºtri, în domeniul Mine, petrol ºi gaze este unicã în þarã ºi are specializãrile: - Maistru electromecanic minier ºi - Maistru miner. Programul a 2-a ºansã se adreseazã celor care doresc completarea studiilor din învãþãmântul primar ºi gimnazial, respectiv ciclul inferior al liceului, cu calificare în domeniul construcþiilor ºi lucrãri publice ºi în domeniul mecanic. Dacã doriþi informaþii detaliate despre oferta educaþionalã de la Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petrosani, situat în Strada 22 Decembrie, Nr. 6 puteþi sã le obþineþi direct de la sediul liceului sau prin telefon la 0254.542.482. Niciodatã nu este prea târziu pentru învãþãturã. Un om informat este un om puternic! Prof. Mariana BOBOC

Restricþii apã S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru vineri, 21 iunie 2013 în: - Petrila, între orele 7,30 - 16,00. Zona afectatã - Colonia Brãtianu. Motivul restricþiei - cuplare reþea nouã, strada ªoimilor. - Lupeni, între orele 9,00 - 13,00. Zona afectatã - Cartier Bãrbãteni. Motivul restricþiei - înlocuire conductã ºi reparare distribuitor, str. Pãcii, bl.43, sc.1.

Aproape 1,5 milioane de lei pentru paza autostrãzii Deva - Orãºtie

bia finalizatã, autostrada Deva - Orãºtie va beneficia de pazã strictã, la fel ca ºi celelalte tronsoane naþional. Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale este dispusã sã cheltuiascã aproape 1,5 milioane de lei pentru asigurarea pazei. Carmen COSMAN Autostrada Deva - Orãºtie va fi pãzitã cu 1,5 milioane de lei de o firmã de profil. CNADNR a scos al licitaþie „serviciul de pazã prin patrulare pentru protejarea patrimoniului Autostrazii A1, varianta de ocolire Deva - Orãºtie la standard de autostradã”. Practic, este

nevoie de asiguarea pazei pe sectorul 1, de la km 334+510 - km 336+310, sector 2 km 336+310 - km 354+010, drumul de legaturã dintre DN7 ºi nodul Simeria (km 353+090), cu o lungime de 2, 288 km, precum ºi pe sectorul 3 km 354+010 - km 369+110. Valoarea estimatã a contractului

este de 1.476.936 de lei, iar durata lui este de un an de la data atribuirii serviciilor. Tronsonului de autostradã A1 cuprins între localitãþile Deva ºi Orãºtie a fost deschis circulaþiei, pe întreaga sa lungime, joi, 30 mai 2013. Lucrãrile la acest sector de drum au fost începute în aprilie 2011, iar costurile totale ale proiectului, care cuprinde 32,5 km de autostradã, s-au ridicat la 204 milioane euro, dintre care 113 milioane euro au fost acoperite din fonduri europene, iar 90 milioane de euro suportate de cãtre Guvernul României.

Anunþ În vederea întocmirii decontului necesar plãþii drepturilor cuvenite pentru semestrul I 2013, rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, ca în perioada 01.07.2013 31.07.2013, sã prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), facturile ENEL aferente consumurilor pânã la data de 30.06.2013. Ne angajãm sã vã informãm în aceeaºi manierã despre intervalul de timp în care se vor efectua plãþile. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 iunie 2013

Guvernul a clasificat Geoagiu Bãi ca staþiune balneoclimatericã

raºul Geoagiu a primit statutul de staþiune balneoclimatericã. În Monitorul Oficial a fost publicatã o listã cu noile staþiuni balneoclimaterice din þarã. Printre acestea se regãseºte ºi oraºul Geoagiu care dispune de bãi balneare. Monika BACIU Denumirea ce i se

atribuie, de “dar al Metaliferilor”, poate fi interpretatã fie ca sim-

bol al varietãþii de bogaþii minerale cuprinse în adâncurile

pãmântului, fie ca expresie a multiplelor calitãþi dietetice-curative ale apelor sale minerale, asociate cu frumuseþile odihnitoare ale peisajului natural, ce rãsplãtesc cu prisosinþã pe oricine vine pe aici. Pentru cã

natura a fost nespus de darnicã cu aceste meleaguri, îmbinând într-un atrãgãtor decor, în chipul cel mai fericit, tot ceea ce ar putea oferi muntele ºi marea. Staþiunea Geoagiu Bai este situatã pe valea paraului Clocota, la 12 km de oraºul Orãºtie la o altitudine de 350 m, în mijlocul unor coline acoperite de pãduri de fag ºi brad. Existenþa acestei aºezãri este atestata prin mãrturiile cioplite în piatrã, cu aproape 2000 de ani în urmã, din perioada Daciei romane, sub numele de Germisara. Aerul ozonat ºi mereu împrospãtat de brizele montane recomandã staþiunea ºi pentru tratamentul unor boli ale sistemului nervos, în stãri de obosealã, surmenaj, anemii, nevroze. La nivelul judeþului Hunedoara, Geoagiu Bãi este singura staþiune balneoclimatericã.

Credit pentru modernizarea drumurilor spre Straja ºi Parâng

ezilierea Programului Naþional pentru Dezvoltarea Infrastructurii a ”suspendat” lucrãrile la cei 10 mii de kilometri de drumuri. O datã cu stoparea acestui proiect mai multe drumuri judeþene au rãmas nemodernizate. Printre acestea se aflã ºi drumurile spre staþiunile montane Straja ºi Parâng, din Valea Jiului. Monika BACIU Starea carosabilului este extrem de degradatã, conducãtorii auto care parcurg acest traseu fiind nevoiþi sã facã slalom printre cratere. Consiliul Judeþean Hunedoara a depus documentaþia în vederea contractãrii unui împrumut pentru modernizarea drumurilor. ”Drumul acesta a avut un ghinion. Acum doi ani ne-au solicitat sã-l trecem la PNDI, în cei 10 mii de kilometri pe care vroia sã îi facã PD-ul, doamna Udrea. I-am trecut acolo, noi aºteptând sã finanþeze, nu am mai repartizat în anul respectiv niciun leu. În 2012, cãzând Guvernul PDL a cãzut ºi PNDI-ul ºi drumul a revenit înapoi Consiliului Judeþean. Am

depus o documentaþie la Bucureºti pentru a obþine un credit pentru cã lucrãrile sunt de anvergurã, trebuie foarte mulþi bani, undeva la 25-30 de miliarde de lei (vechi-n.r.) ºi am cerut un credit de la CEC. Avem oferta, avem tot, documentele sunt depuse la comisia de pe lângã Ministerul de Finanþe,

comisia care va aproba acest credit, dupã care când avem banii vom începe lucrãrile”, a declarat vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Ioan Rus. La nivelul judeþului Hunedoara mai multe drumuri judeþene ºi de interes local au rãmas neasflatate. Suma necesarã pentru con-

tinuarea lucrãrilor este mare. Dupã aprobarea creditului, reprezentanþii instituþiei judeþene sperã ca în primãvara anului 2014 drumurile sã intre în procesul de modernizare ºi reabilitare. ”ªi drumul spre Parâng ºi mai sunt câteva drumuri. Suma pe care am solicitat-o noi este undeva la 400 de miliarde (vechi-n.r.), mai avem câteva drumuri ºi în restul judeþului care suferã aceeaºi problemã. Am întrerupt lucrãrile pânã când vin aceºti bani. Promisiunile sunt cã în luna iulie îi vom

Apele minerale din staþiunea Geoagiu Bai sunt termale ºi mezotermale, bicarbonate, calcice, magneziene cu urme de fier ºi hidrogen sulfurat, hipotone, carbogazoase ºi cu o uºoarã radioactivitate. Apele mezotermale minerale ale staþiunii Geoagiu Bai se folosesc în curã internã ºi în curã externã. În curã internã sunt recomandate în diferite cazuri: gastrite cronice, afecþiuni cronice hepatobiliare ºi diabet, alergii, anemii ºi convalescente dupã boli infecþioase. În curã externã sunt indicate în afecþiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic, în tulburãri circulatorii ºi afecþiuni ginecologice. Împrejurimile staþiunii Geoagiu Bai oferã numeroase atracþii turistice amatorilor de drumeþie.

avea. Sã aºteptãm. Dacã avem banii, facem licitaþia ºi probabil cã în toamnã sau în primãvarã vom începe lucrãrile. Noi facem licitaþia, dureazã douã luni, vine noiembrie, decembrie nu se poate lucra. Abia din aprilie se poate lucra acolo”, a mai spus sursa citatã. În condiþiile de faþã, drumurile din principalele staþiuni montane din Valea Jiului vor fi ºi peste iarnã la fel de degradate sau poate mai rãu. Aici nu se pot face momentan lucrãri din cauzã cã tronsoanele aparþin de Consiliul Judeþean, iar pentru acest an nu au fost alocate sumele necesare în vederea reabilitãrii.