Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 392

Cronica Vãii Jiului Joi, 20 Iunie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Student bãtut de poliþiºtii de la Petroºani

Arestarea lui Simota a cutremurat PNL

fectele arestãrii liberalului Alin Simota asupra organizaþiei PNL Petroºani sunt devastatoare.

>>> PAGINA A 3-A

Scandal pentru apã în Cartierul Carpaþi

eci de oameni au ieºit sã protesteze în Cartierul Carpaþi din Petroºani, dupã ce au aflat cã vor fi debranºaþi de la alimentarea cu apã potabilã.

>>> PAGINA A 5-A

“Sãrãcia” stã la coadã, pentru pomanã

eci de oameni în puterea muncii ºi o gloatã de copii sãrãcãcios îmbrãcaþi au luat cu asalt cantina socialã din Petroºani.

>>> PAGINA A 7-A

Hoþii pun în pericol viaþa minerilor

rei bãrbaþi din Vulcan au fost la un pas de a pune în pericol viaþa minerilor din subteranul minei Vulcan.

>>> PAGINA A 11-A

Clãdirile istorice ale Minei Petrila, preluate de administraþia publicã >>> PAGINA A 12-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 iunie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia –

Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea

Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 iunie 2013

Arestarea lui Simota a cutremurat PNL

Pute a bãºini de parveniþi “Prostia este infinit mai fascinantã decât inteligenþa. Inteligenþã are limitele ei, prostia nu”, aºa spunea Umberto ECO. Zicalã pedagogului italian se potriveºte de minune în România zilelor noastre. ªtiu ºi eu, ºtiþi ºi voi, simþim noi toþi. Parcã în ultimii ani, dar mai cu seamã în ultimul, prostia a scãpat din ºtreang ºi umbla-n voie, cu pletele-n vântul de iunie prin, ºi aºa vlãguitele, structuri ale statului. Dimineaþa, când soarele rãsare, ºi nechezolu’ dã în foc, din ce în ce mai des, miroase a bãºini de parveniþi. Cã poartã fustã pânã-n terminaþia bucilor, ori cãmãºuþã-n dungã mulatã pe “borhotul” de cu seara cultivat ºi încã nedeversat, bãrbaþi ori femei, cei proptiþi de “organu” de partid în jilþu’ public, fac tot ce le stã în putinþã sã îl aducã pe ECO în actualitate. Dacã cei proptiþi politic în posturi/funcþii plãtite din bani publici, s-ar limita sã tacã ºi sã nu facã, treacã

meargã. Asta-i þara, astea ne sunt apucãturile. Însã, nu puþini dintre aceºtia, dupã ce cã au limba cafenie precum “Cicoarea cu lapte”, o mai ºi scot sã o vedem cu toþii. Dragi “dregãtori din U.S.L”, faceþi bine ºi vã legaþi proºtii la plisc, cã ãºtia vã fac de toatã minunea. Este vorba despre cei “mânaþi de la spate”, precum mioarele-n strungã, spre funcþii… de dragul carnetului de partid. ªi, când spun/scriu asta, mã gândesc, în primul rând, la COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA , dar ºi la S.N.H, S.N.I.M.V.J ori la SE PAROªENI. Pentru cã puneþi incompetenþi sã conducã entitãþi care pot salva/înmormânta Valea Jiului, atunci când la priveghi-ul mineritului din Vale se vor aduce coroane, voi, cei care i-aþi proptit cu curu-n scaune, veþi fi principalii vinovaþi. Lãsaþi-i sã îºi plimbe amantele, sã fie fãloºi cu ele, sã fie fuduli cu cãmãºuþele de la Boss, sã întrebe

lumea: “miros bine?“, sã îºi dea ochii peste cap precum înþelepþii din vechime, însã nu îi ajutaþi sã distrugã Valea Jiului. Aþi numit oameni (funcþii de conducere), care nu sunt în stare sã conducã o roabã de la pivniþã pânã-n ºanþ, ce sã mai vorbim de soarta a mii de oameni. Pe acest principiu al avansãrii, s-a creat o psihologie a maselor, dar ºi una individualã, cu efect nãucitor pentru viitorul acestei zone. Dupã ce cã s-au “suit aºa cum s-au suit”, în funcþiile pe care acum le ocupã, se mai ºi cred capabili. Umilesc adevãraþii profesioniºti din sistem, scuipã cu sete pe zeci de ani de experienþã, pun picioarele pe masã ºi se întreabã “bã, oare ce zic gajicile în urma mea?”… D-lor MOLOÞ, NISTOR, NICULA, RESMERIÞÃ, ILE, BUHÃESCU ºi care o-þi mai fi, aveþi de grijã! Bidivii/gazelele din teritoriu vã bãgã, necuvantatoru-n bordei. ªi pute, vin cãldurile ºi pute….

fectele arestãrii liberalului Alin Simota asupra organizaþiei PNL Petroºani sunt devastatoare. Lideri liberali din Valea Jiului recunosc deschis acest lucru ºi spun cã dacã mâine, Simota ºi-ar dovedi nevinovãþia, PNL Petroºani tot ar avea o mare problemã de imagine.

Maximilian GÂNJU Organizaþia Municipalã a PNL Petroºani a fost asociatã timp de trei ani cu afaceristul Alin Simota, trimis în arest preventiv pentru cã ar fi condus o grupare care se ocupa cu cãmãtãrie, înºelãciune, ºantaj ºi infracþiuni cu violenþã dupã cum susþin procurorii DIICOT. Simota a fost preºedintele PNL Petroºani pânã în martie a.c., ºi chiar la accederea sa în fruntea liberalilor din capitala Vãii Jiului s-a pornit un scandal, existând voci care susþineau o fraudã la alegeri. Arestarea sa ºi acuzaþiile care i se aduc au produs cu adevãrat un cutremur în organizaþia municipalã, iar liberalii cu vechime cred cã partidul va avea de suferit pentru mult timp. „Tot ce s-a construit, tot ceea ce au realizat la Petroºani s-a nãruit acum. Asocierea liberalilor cu Simota este

catastrofalã. Este clar cã PNL Petroºani va avea de suferit chiar ºi la urmãtoarele alegeri, problemele lui Simota cu justiþia vor fi aduse atunci în actualitate ºi folosite de adversarii politici. Va fi extrem de greu sã convingem alegãtorii cã problemele lui Simota nu au legãturã cu partidul, PNL nu a ºtiu ºi nu a susþinut un politician care în timpul liber era cãmãtar ºi bãtea oameni. Mai este timp sã reparãm stricãciunile ºi este foarte clar cã trebuie sã ne despãrþim de un asemenea personaj”, spun liberalii.

xclus din PNL

Omul de afaceri, Alin Simota a fost exclus miercuri din Partidul

Naþional Liberal, decizia fiind luatã în unanimitate de membrii Birolui Permanent Teritorial al PNL. Potrivit coordonatorului PNL Valea Jiului, Costel Avram, decizia a fost adoptata în conformitate cu art.20 pct.B din Statutul Partidului Naþional Liberal. Alin Simota a fost arestat pentru 29 de zile printr-o hotãrâre a Curþii de Apel Alba Iulia. Potrivit DIICOT el este liderul unei grupãri infracþionale organizate deosebit de violentã, specializatã în comiterea unor infracþiuni de ºantaj, cãmãtãrie, înºelãciune. Gruparea a acþionat în perioada 2007 începutul anului 2011. În total, au fost identificate mai mult de zece pãrþi vãtãmate. Dacã vor fi gãsiþi vinovaþi, cei în cauzã riscã pânã la 20 de ani de închisoare.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 iunie 2013

Curtea de Apel Alba a trimis motivarea deciziei privind sporul de dispozitiv

urtea de Apel Alba Iulia a trimis motivarea instanþei privind returnarea sporului de dispozitiv în rândul angajaþilor primãriei Petroºani. Angajaþii sunt puºi în postura de a returna banii pentru perioada 2011 ºi pânã în prezent. Reprezentanþii Primãriei Petroºani spun cã vor contesta motivarea Curþii de Apel Alba Iulia, aceºtia având baze legale. Monika BACIU ”A ajuns în sfârºit motivarea deciziei. Curtea de Apel Alba a dat dreptate curþii de conturi susþinând cã odatã cu apariþia noi legi de salarizare 330/2009 care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2010 nu a mai fi trebuit acordat acest spor deºi acea lege nici nu s-a aplicat pentru cã dacã se aplicã ar fi fost foarte bine pentru cã atunci nici noi nu am mai fi acordat sporul de dispozitiv dar în luna ianuarie 2010 a apãrut ordonanþa de urgenþã numãrul 1 care spunea cã funcþionarul public trebuie sã ia salariul din decembrie 2012, dacã

nu am fi inclus sporul de dispozitiv în salarul de bazã nu am fi putut respecta acea prevedere. Pe de altã parte nouã lege de salarizare avea ca drept fundamental recunoaºterea drepturilor stabilite câºtigate prin sentinþe judecãtoreºti cum a fost cazul nostru. Nouã lege de salarizare nu recunoºtea drepturile prevãzute în con-

tractele colective ºi acordurile colective cum a fost cazul altor primarii care au prins în contractul colectiv acest drept fãrã sã aibã o sentinþã judecãtoreascã. Consider cã noi am procedat corect, este adevãrat cã este o sentinþã datã de Înalta Curte de casaþie ºi justiþie datã în dezlegarea unui recurs în interesul legii ºi Înalta Curte a spus cã

funcþionarii publici din primarii nu pot primi acest spor, însã acea decizie se va aplica litigilor viitoare care se vor deschide nici decum sentinþei noastre care este menitã în 2007. Motiv pentru care am decis sã o ºi atacãm, nu avem speranþe prea mari pentru cã existã o orientare cã funcþionarii publici sã nu mai beneficieze de sporuri însã speram în imparþialitatea judecãtorilor pentru cã nu pot sã treacã peste o sentinþã judecãtoreascã definitivã, peste

o ordonanþã de urgenþã datã în aplicarea uneilegi care spunea cã trebuie sã se respecte acea sentinþã”, a spus secretarul primãriei Petroºani, Adrian Negoe. Dacã ºi dupã contestaþie soluþia va rãmâne aceeaºi, angajaþii vor returna sumele aferente sporului de dispozitiv. ”Da, dacã vom pierde ºi se va respinge contestaþia atunci va trebui sã restituim sporul de dispozitiv primit în 2011-2012 ºi pânã acum. Sperãm sã nu fie aºa ºi chiar

dacã vom pierde existã un proiect de lege în Camera Deputaþilor care vrea sã rezolve tocmai aceastã problemã a funcþionarilor publici care au primit aceste drepturi date printr-o sentinþã judecãtoreascã. Treptat, se vor încheia angajamente de platã cu funcþionarii ºi se vor reþine sumele pânã la procentul prevãzut de lege”, a mai spus sursa citatã. Începând cu data de 1 iunie, a fost emisã o dispoziþie prin care funcþionarilor publici li se reþin anumite sume de bani. Astfel, un poliþist local, ajunge în prezent sã încaseze un salariu de puþin peste 400 de lei. Sumele care vor trebui restituite de cãtre angajatii care au primit sporul începând cu anul 2011 pleacã de la circa 2000 de lei si ajung chiar si la 20 de mii de lei. Cei mai multi au salarii cuprinse între 700 si 1.000 de lei lunar, iar fãrã spor multi oameni vor ajunge sã primeascã o leafã mai micã decât cea sub economie.

Au epuizat zilele de concediu

este 40 de mineri de la Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani nu mai au nicio zi de concediu. Începând din data de 25 iunie, minerii de la SNH, cei 5119 angajaþi, vor beneficia de concediu de odihnã din cauza cererii scãzute de huilã. Potrivit directorului general a societãþii, sunt cazuri în care lucrãtorii nu mai au nicio zi de concediu. Monika BACIU

”Sunt 42-43 de lucrãtori care nu mai au nicio zi de concediu, fiecare director a discutat cu dânºii pentru a gãsi soluþii. Soluþia cea mai optimã ar fi ca ei sã facã inspecþiile locurilor de muncã necesare pentru perioada în care vom sta acasã”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul general al SNH Petroºani. Angajaþii care ºi-au planificat concediile în aceastã perioadã vor sta acasã, însã pe viitor vor

putea opta pentru alte zile de concediu de odihnã, în limita zilelor disponibile.

PROGRAM TV - Joi, 20 iunie 2013 16:00 Punctul pe i cu Ionuþ Drãgotesc 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 iunie 2013

Scandal pentru apã în Cartierul Carpaþi

eci de oameni au ieºit sã protesteze în Cartierul Carpaþi din Petroºani, dupã ce au aflat cã vor fi debranºaþi de la alimentarea cu apã potabilã. Cei de la ape, însã, susþin cã nu au reuºit sã se înþeleagã cu responsabilii de la asociaþia de proprietari, iar rãu-platnicii nu ºi-au achitat

restanþele. În conflictul iscat între locatari ºi angajaþii de la Apa Serv, doi muncitori au fost sechestraþi preþ de câteva minute bune în subsolul unui bloc. Cei mai mulþi dintre locatarii care s-au revoltat spun cã au plãtit facturile la zi ºi nu înþeleg de ce acum, în plinã caniculã, au rãmas fãrã apã la robinet. „Noi nu

avem datorii. Cum e posibil sã rãmânem fãrã apã? Nu e corect ce se întâmplã!”, au protestat nemulþumiþi oamenii. „Nu e prima datã când fac aºa ºi e un atentat la sãnãtatea noastrã. Noi suntem oameni bãtrâni ºi ne plãtim facturile. Sã le taia apa celor care au datorii!”, au mai adãugat alþii. Asociaþia a fost somatã ºi chiar datã în judecatã, iar pânã în data de 13 iunie, trebuia adunatã o sumã de bani de la datornici. Totuºi, cei de la ape spun cã acolo nu se pot înþelege nici cu asociaþia, nici cu locatarii care nu achitã. „Nu am avut cu cine sã vorbim de la asociaþie. Noi am fãcut toate demersurile ca sã acþionãm asociaþia în judecatã, iar oamenii trebuie sã se îndrepte împotriva celor de acolo. Ei sunt de vinã, precum ºi cei care nu au plãtit.

Un exemplu e profesorul Dimirache, pe care aº vrea sã îl vãd la coadã sã plãteascã suma de 3.800 de lei, aºa cum stau studenþii la el la ºcoadã în sesiune”, a precizat Costel Avram, directorul SC Apa Serv sa Valea Jiului. Datoria asociaþiei de proprietari trece de 109.000 de lei, iar cei de la ape nu

Vin primii bani la SC Apa Serv Valea Jiului

peratorul de apã ºi canal din Valea Jiului O va semna în aceste zile

contractul care-i asigurã finanþarea pentru a doua etapã a proiectului pe bani europeni, ºi în urma cãruia vor fi reabilitate reþelele de apã ºi canal din cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului. Alãturi de Apa Serv doar trei operatori din þarã au mai fost aleºi pentru finanþarea unor proiecte asemãnãtoare. Pentru a doua etapã a proiectului european derulat prin Ministerul Mediului, regia de apã din Petroºani va primi o finanþare de aproape 69 de milioane de euro plus TVA. Suma este nerambursabilã, iar

pânã la sfârºitul anului, conducerea societãþii sperã sã aibã încheiate ºi licitaþiile astfel ca din 2014 sã se înceapã lucrãrile. „Din 21 de masterplan-uri aflate în pregãtire la nivel naþional, patru aplicaþii de finanþare vor fi semnate printre care ºi cea din Valea Jiului.

Aproape 69 de milioane de euro vor ajunge la Apa Serv Valea Jiului, sumã ce va fi pentru reabilitarea reþelelor de apã ºi canal. În iulie primim banii pentru consultanþa care va pregãti studiul de fezabilitate, pregãtirea licitaþiilor ºi proiectarea lucrãrilor acolo unde este cazul. Din decembrie eu vreau sã fim gata pentru a scoate la licitaþie lucrãrile, iar din 2014 sã se înceapã efectiv lucrul la etapa a doua a proiectului”, a declarat directorul general al Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Operatorul de apã ºi canal mai are în derulare un proiect cu finanþare europeanã în valoare de 40 de milioane de euro. Maximilian GÂNJU

Ministrul Culturii, Daniel-Constantin Barbu, în judeþul Hunedoara

inistrul Culturii, Daniel-Constantin Barbu, se va afla astãzi în judeþul Hunedoara într-o vizitã de lucru. Cu acest prilej ministrul Barbu va vizitat cele mai importante obiective istorice ºi culturale situate pe teritoriul judeþului Hunedoara, respective,

cetatea dacicã Sarmizegetusa Regia din Munþii Orãºtiei, Biserica Densuº ºi Strei din Tara Hategului, cetatea Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Castelul Corvinilor din Hunedoara, s.a.

au reuºit sã primeascã un tabel cu datoriile exacte ale oamenilor. În aceeaºi situaþie este ºi asociaþia de pe Strada Aleea Poporului, acolo unde urmeazã sã fie debranºat întreg cartierul, din cauza câtorva datornici care refuzã sã-ºi plãteascã facturile la apa potabilã consumatã. Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 iunie 2013

Înºelat cu 4000 de lei la 73 de ani O

persoanã de 73 de ani, din Petroºani, a rãmas fãrã 4.000 de lei dupã ce a fost victima unei înºelãciuni. Poliþiºtii din petroºani au demarat cercetãri în acest caz. Victima s-a prezentat la poliþie ºi a reclamat cã, în dimineaþa zilei de 18 iunie, în jurul orei 09:00, a fost contactatã telefonic de cãtre o persoanã de sex masculin care i-a comunicat faptul cã este câºtigãtoarea unui premiu în sumã de 10.000 euro la un concurs organizat de o societate de telefonie. A cãzut uºor în plasa escrocului ºi, la indicaþiile acestei persoane, a depus suma de 4.000 lei într-un cont bancar, drept garanþie pentru intra în posesia premiului câºtigat. „Ulterior, partea vãtãmatã s-a deplasat la compania

de telefonie, unde i-a fost comunicat faptul cã societatea nu organizeazã nici un concurs. De asemenea, partea vãtãmatã a revenit la agenþia bancarã, unde i-a fost comunicat faptul cã suma de bani depusã a fost retrasã din cont”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Dupã ce partea vãtãmatã a sesizat infracþiunea, poliþiºtii au întocmit dosar penal, sub aspectul comiterii infracþiunii de înºelãciune, cercetãrile fiind continuate de cãtre poliþiºtii Biroului de Investigaþii

Criminale Petroºani în vederea identificãrii autorului ºi a recuperãrii prejudiciului cauzat.

cui A tenþie daþi bani

“Poliþia Hunedoreanã vã atenþioneazã sã nu trimiteþi bani pentru încãrcarea unor cartele prepay la telefoanele mobile ºi nu daþi curs unor amãgiri legate de câºtiguri de premii la concursuri la care nu aþi participat; nu luaþi în considerare eventualele mesaje în care sunteþi desemnat câºtigãtor, fãrã temei, al vreunui concurs/son-

daj organizat de o firmã de renume ºi cu o puternicã reputaþie; nu trimiteþi date personale sau copii dupã buletin, cãrþi credit/debit, etc. pe mail/fax; nu acceptaþi în nici un caz sã trimiteþi persoanelor necunoscute bani în avans pentru aducerea unui autoturism sau alt bun, la care aþi fost anunþat câºtigãtor; nu furnizaþi date confidenþiale prin telefon dacã apelul provine de la un numãr ascuns sau un numãr de mobil pe care nu-l cunoaºteþi”, a mai spus Niþu. Car men COSMAN

ºofer din Mehedinþi a ajuns în A ajuns cu TIR-ul în U nstare gravã la Spitalul din Petroºani dupã ce a cãzut cu TIR-ul în pârâul Roºia albia pârâului Roºia. Accidentul s-a produs la ora 00:45 cel mai probabil din cauza oboselii ºi a neadaptãrii vitezei la condiþiile de drum. Dorin G., de 36 de ani, din comuna Butoieºti, judeþul Mehedinþi, în timp ce conducea un autotren pe DN 66 pe raza municipiului Petroºani, a pãrãsit partea carosabilã, oprindu-se în albia pârâului Roºia. În urma accidentului rutier conducãtorul auto a fost accidentat grav ºi a fost internat la Spitalul de Urgenþã Petroºani. (C.C)

S-au servit cu benzinã din rezervor

oi tineri din Orãºtie, respectiv din Deva, au profitat de adãpostul întunericului ºi s-au servit cu benzinã direct din rezervorul unui autoturism. Miercuri noaptea, puþin dupã ora 1.00, Poliþia Municipiului Deva, a fost sesizatã telefonic cu privire la faptul cã persoane necunoscute

încearcã sã sustragã bunuri dintr-un autoturism parcat pe strada Duiliu Zamfirescu. „La faþa locului s-a deplasat de

urgenþã un echipaj de poliþie care i-a identificat pe Vlad C., de 23 de ani, din Orãºtie ºi pe Claudiu C., de 19 ani, din Deva, cu privire la care s-a stabilit cã au sustras din rezervorul unui autoturism cantitatea de 20 litri de benzinã”, a precizat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Prejudiciul a fost recuperat ºi restituit pãrþii vãtãmate, în cauzã fiind întocmit dosar penal. Car men COSMAN

Începe vaccinarea antirabicã a vulpilor

ulpile din judeþul Hunedoara vor fi vaccinate antirabic. Campania se desfãºoarã în perioada iunie – iulie ºi este derulatã de ANSVSA în colaborare cu gestionarii fondurilor de vânãtoare. Primãria municipiului Petroºani informeazã populaþia cã, printr-o adresã a Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã „Iancu de Hunedoara” autoritãþile publice locale din Valea Jiului au fost înºtiinþate despre aceastã campanie desfãºuratã de comisia de vaccinare antirabicã a ANSVSA în colaborare cu gestionarii fondurilor de vânãtoare din toatã þara, inclusiv în judeþul Hunedoara, desfãºoarã o campanie de vaccinare antirabicã la vulpi.

Acþiunea se înscrie în cadrul programului strategic privind supravegherea, controlul ºi eradicarea turbãrii la vulpe în România, aprobat prin HG 55/2008 cu modificãrile ulterioare. „În cadrul campaniei, vaccinul antirabic, sub formã de momeli vaccinale pentru vulpi, va fi rãspândit în toate fondurile de vânãtoare de pe teritoriul judeþului Hunedoara, prin distribuþie manualã la vizuinã, (într-un numãr de 1.794 doze momeli vaccinale, respectiv prin distribuire aerianã cu decolare de pe aerodromul Sãuleºti, în numãr de 357.006 doze momeli vaccinale, în perioada 24-29 iunie 2013”, au precizat edilii din Petroºani. Car men COSMAN

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 iunie 2013

Micii cu salmonella au ajuns ºi în judeþul Hunedoara

asta de mici infestatã cu Salmonella a ajuns ºi în judeþuil Hunedoara, dar autoritãþile sanitar – veterinare dau asigurãri cã nu prezintã risc pentru sãnãtatea publicã. Autoritatea Naþionalã Sanitarã Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor (ANSVSA) a finalizat alerta declanºatã în data de 30 mai privind suspiciunea contaminãrii produsului “mici cu carne de pasãre Delicia” cu Salmonella spp, analizele realizate de Institutul de Igienã ºi Sãnãtate Publicã. Oficialii ANSVSA au dat asigurãri cã serotipurile depistate nu sunt patogene ºi nu prezintã risc pentru sãnãtatea publicã. Obiectul alertei l-a constituit o cantitate de 840 de kilograme de mici din carne de pui, într-o primã etapã fiind reþinute 205 kilograme aflate pe stoc în Prahova. “În timpul desfãºurãrii alertei s-a constatat cã 635 de kilograme din produsul

respectiv au fost distribuite în 24 de judeþe. Din aceastã cantitate, inspectorii au identificat ºi retinut 526 de kilograme, din depozitele ºi unitãþile de comercializare din Alba, Arad, Argeº, Bacãu, Bistriþa-Nãsãud, Botoºani, Brãila, Buzãu, Bihor, Bucureºti, Cãlãraºi, Cluj, Constanþa, Harghita, Dolj, Hunedoara, Maramureº, Galaþi, Neamþ, Suceava, Iaºi, Prahova, Sãlaj, Satu Mare ºi Timiº”, a precizat ºeful ANSVSA, Vladimir Mãnãstireanu.

În 10 iunie, directorul Direcþiei Sanitare Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor (DSVSA) Prahova, Mihai Terecoasã, anunþa cã, în urma unui control fãcut la Ploieºti, în depozitul

central al unui supermarket, a fost recoltatã o probã dintr-o caserolã de mici în greutate de un kilogram, care a fost analizatã din punct de vedere microbiologic, depistându-se salmonella. Ulterior acestui control, douã sute de caserole cu mici au fost retrase de cãtre DSVSA Prahova din depozitul Kaufland din Ploieºti, de unde mai fuseserã distribuite 640 de caserole cu mici în magazine din 24 de judeþe. Suspiciuena s-a manifestat la un produs congelat, respecitv mici congelaþi Delicia cu carne de pasãre - 1 kilogram, cu termen de valabilitate 23.10.2013. Car men COSMAN

“Sãrãcia” stã la coadã, pentru pomanã

eci de oameni în puterea muncii ºi o gloatã de copii sãrãcãcios îmbrãcaþi au luat cu asalt cantina socialã din Petroºani. Motivul: au primit mâncare pentru douã sãptãmâni, timp în care angajata de la asistenþã socialã va fi în concediu. A fost un eveniment inedit ºi oamenii au preferat sã se plângã cã nu au ce mânca ºi cã de aceea sunt acolo. Erau totuºi oameni care sunt în putere ºi care ar putea sã munceascã, însã, preferã sã stea cu mâna întinsã ºi sã aºtepte pomanã. Cei de

pe margine au dat, însã, verdictul: „Crezi cã vor ºtii sã gãteascã? Vor avea o zi, douã, mâncare ºi sã îi vezi mai apoi!”, a spus un privitor de pe margine. Cei mai mulþi locuiesc în blocul de lângã cantinã ºi cât e ziua de lungã aºteaptã ora mesei. Acum, cã angajata primãriei va fi în concediu, ei au primit cantitãþi importante de

carne de porc, pui, mezeluri, costiþã, slãninã, margarinã ºi brânzã. O adevãratã

pomanã, pentru simplul motiv cã sunt asistaþi social. „Unde sã muncim, cã nu avem unde ºi avem mulþi copii. Noi aºa trãim aici ºi o sãne ajungã mâncarea astea pânã vom primi hrana caldã”, a spus una dintre femei, care venise cu toþi copiii la coadã, dupã alimente. Diana MITRACHE

Zeci de oameni bat zilnic la uºile primãriilor pentru a cere o locuinþã

ipsa acutã de locuinþe sociale din toatã Valea Jiului se simte ºi mai mult în ultimii ani, pentru cã la aproape toate primãriile, zilnic, se înregistreazã cereri din partea celor care nu au unde locui. În ultimi ani, e drept, s-au mai dat în folosinþã câteva zeci de case tinerilor ºi celor cu probleme, însã tot însuficiente. La Vulcan, spre exemplu, administraþia localã de aici a dat în folosinþã douã edificii cu garsoniere ºi apartamente tinerilor ºi familiilor care nu aveau casã, iar la Petroºani, primãria, la fel a dat în folosinþã un bloc de la fosta garnizoanã a Jandarmeriei. Dar, de departe, însã, cele mai multe cereri se înregistreazã aici, la primãria Petroºani, unde oamenii disperaþi recurg uneori ºi la gesturi extreme, punându-ºi viaþa în pericol. În momentul de faþã sunt înregistate sute de cereri, dar locuinþele disponibile din fondul locativ lipsesc cu desãvârºire. “La sfârºitul lui 2012 am avut 385 de cereri din care am onorat 28, mare parte pe strada Tudor Vladimirescu din Colonie. În 2013 pânã la data de 15 iunie, avem un numãr de 442 cereri, dintre care 8 onorate”, ne-a declarat Dorina Niþã, viceprimarul Municipiului Petroºani. Lipsa acutã de spaþii locative disponibile pentru cei cu probleme sociale, care nu îºi pot permite o chirie în regim privat, este aceeaºi peste tot. La Petrila,însã, lucrurile au putea sta mai bine dupã ce primãria va reuºi sã finalizeze cele patru blocuri de la Lonea. Luiza ANDRONACHE

8 Actualitate

La Lupeni, un Concert – tribut adus Doamnei…

iunie, ora 14,00, 1963 Maria Tãnase moare. 22 iunie, ora 14,00, 1964 – Ileana Berki se naºte… Mâine, la 50 de ani de la moartea Doamnei câtecului românesc, interpreta ºi

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 iunie 2013

compozitoarea Ileana Berki susþine un spectacol de excepþie cântecele Mariei Tãnase, stilizate, aduse în zona jazz-ului. Ultimul turneu al Mariei Tãnase a fost în judeþul Hunedoara…

Cine nu o cunoaºte pe Ileana Berki, profesoara care a pus în vers ºi cântec uluitoarea poveste a Drumului Crucii din Straja? Este interpretã, o compozitoare ºi o textierã mai aparte, care ne-a dãruit piese muzicale de mare valoare, apreciate în întreaga lume. ”Drumul Crucii”, pe versurile ºi muzica Ilenei Berki, a strãbãtut continentele ajungând ºi la Festivalul Internaþional de la San Remo. Cu vocea sa curatã-cristal, ca ºi simþirea sa, Ileana este un om puternic, care s-a luat la trântã chiar ºi cu moartea ºi a învins-o, ne mai face o surprizã… Ileana Berki s-a nãscut exact la un an dupã plecarea în eternitate a celei care nu a fost doar o interpretã de excepþie a muzicii populare, ci un simbol al culturii româneºti. Maria Tãnase a murit în 1963, 22 iunie, în jurul orei 14,00. Ileana Berki s-a nãscut în 1964, 22 iunie, în jurul orei 14,00… ”Poate, nu ºtiu, dar îmi place sã fac legãtura…

afinitãþile pentru cântec ºi pentru faptul cã o iubesc ºi am iubit-o de când mã ºtiu. Numai bunul Dumnezeu ºtie. Ultimul concert l-a avut la Hunedoara… ” – spune cu multã reþinere Ileana Berki. Tot în Hunedoara, se ºtie cã Maria Tãnase a fost diagnosticatã de cancer. ªi pentru cã se împlinesc 50 de ani de când ”nestemata cântecului românesc” s-a stins, Ileana noastrã a muncit mult pentru a susþine un concert-tribut în memoria EI. Câtecele Mariei Tãnase au fost stilizate ºi aduse în zona jazz-ului, piese ce vor rãsuna în Club Valahia, la Lupeni, fireºte, în 22 iunie, dar la ora 19,00… ”Nu aº fi reuºit sã pregãtesc acest spectacol dacã nu aveam ajutorul considerabil al unor oameni remarcabili ºi al prietenilor mei” – a precizat Ileana Berki. Aceasta a povestit despre interesul pentru valori ºi sfinþenia respectului pentru cuvântul dat al liderului liberal Costel Avram, despre implicarea necondiþionatã a con-

n tânãr student spune cã a fost bãtut crunt de agenþii de ordine publicã de la Poliþia Petroºani, luni seara. Rãnile de pe trupul bãiatului sunt grãitoare ºi confirmã bãtaia pe care a îndurat-o acesta. “ Stãteam cu bãieþii în faþa cãminului pe bancã ºi între timp a venit poliþia. Au zis cã am deranjat liniºtea publicã ºi apoi au plecat. Eu atunci am zis, când plecau ei: cine i-o fi chemat, femeia de la poartã?! Dupã aceea ei s-au întors înapoi, m-au întrebat care este problema, m-au îmbrâncit, mi-au pus cãtuºele ºi m-au dus la secþia de poliþie. Dupã ce am ajuns, m-au bãgat undeva în spate ºi m-au bãtut cu cãtuºele la mâini, apoi mi-au dat ºi amendã. Când am ieºit afarã, eram bãtut, bãieþii pot sã confirme asta”, ne-a declarat Daniel Mamarã, studen-

silierului Doiniþa Bãlãnesc, de la Petrila, despre entuziasmul viceprimarului Vulcanului, Cristian Meriºanu, despre ”simþul acut” al datoriei al altui consilier al Comisiei de culturã Vulcan, Pompiliu Barbu etc. Dar despre câþi nu a spus Ileana! ”Sunt un om fericit pentru cã am prieteni adevãraþi. Cu ajutorul lor sper cã voi scoate un album cu aceste piese…” – a spus plinã de luminã Ileana Berki, care ne aratã un crâmpei din povestea unui apus…

semipreþioasã, trei pãlãrii, o scoicã mare... spartã, un evantai pene albe struþ, o rochie mãtase crem, o

fustã culoarea caisei, un ulcior crãpat, scrumierã, lampã, un scenariu de film care nu s-a fãcut încã ºi… CÂNTECUL EI !!” – a spus Ileana Berki, fãcând precizarea cã ne aºteaptã. Ileana FIRÞULESCU

Belluno, au sosit în Petroºani pentru a-ºi desfãºura activitatea de practicã în ceea ce priveºte asistenþa socialã. Acesta este cel de-al patrulea an consecutiv în care liceenii din Italia vin sã-i ajute pe cei de la Casa Pollicino. „Acesta este al 4-lea an în care elevii din Italia vin sã-ºi facã practica la noi. Din fericire, existã aceastã colaborare între noi ºi liceul din Belluno, fapt care ne ajutã ºi pe noi ºi pe ei. Sunt sigurã cã aceastã colaborare va continua ºi pe mai departe”, a declarat Florentina Presecan, directorul Casei Pollicino Petroºani. Printre profesorii care i-au însoþit pe liceenii italieni se aflã ºi Ugo Mase. „Douã sunt motivele pentru care venim, an de an,

”În primãvara anului 1963, fiind într-un turneu la Hunedoara, aflã cã este bolnavã de cancer la plãmâni. Întrerupe turneul, rugând-o pe Mia Braia sã o înlocuiascã. Pe 2 mai ajunge acasã, în Bucureºti. Se stinge din viaþã la Spitalul Fundeni, pe 22 iunie 1963, la ora14:10. Am gãsit un documentar vechi, în al cãrui fundal se auzea þãcãnitul unei maºini de scris la care o dactilografã scria moºtenirea pe care a lãsat-o în urma sa Maria Tãnase !! Citez: au rãmas, de la Maria Tãnase, o fotografie cu ramã metalicã, o broºã

Student bãtut de poliþiºtii de la Petroºani

tul agresat. În sprijinul celor spuse de tânãrul agresat stau ºi declaraþiile martorilor. Un alt student confirmã cã bãiatul avea urme vizibile de lovituri atunci când a ieºit de la Poliþie, dupã declaraþii. “Am mers la Poliþie sã vedem când îi dã drumul ºi ce se întâmplã. Când a plecat de la cãmin era bun ºi când a ieºit de acolo era

bãtut, vânãt tot ºi plin de sânge ”, ne-a declarat un martor sub protecþia anonimatului. Cei doi mai afirmã cã sunt conºtienþi cã poate au deranjat prin faptul cã ascultau muzicã la acea orã târzie, dar cã nu se justificã comportamentul poliþistilor. Reprezentanþii Poliþiei Petroºani au declarat cã… sancþionarea contravenþionalã a tânãrului s-a

Italienii, în practicã la Petroºani proape 20 de A elevi italieni, de la Liceul Cattulo din

fãcut în mod procedural ºi cã acesta poate oricând sã depunã plângere dacã doreºte. “Confirmãm faptul cã în data de 17 spre 18 iunie , Poliþia Municipiului Petroºani a fost solicitatã sã intervinã în zona cãminului studenþesc nr. 3 întrucât un grup de tineri deranjeazã ordinea ºi liniºtea publicã pe fondul consumului de bãuturi alcoolice. Pentru cã una din persoanele implicate a continuat sã se manifeste zgomotos ºi dupã sosirea patrulei de Siguranþã Publicã ºi a refuzat sã se legitimize, s-a luat mãsura proceduralã de încãtuºare ºi conducere la sediul Poliþiei Municipiului Petroºani pentru luarea mãsurilor legale, persoana în cauzã fiind sancþionatã contravenþional. Intervenþia asupra

tânãrului a fost proceduralã ºi legalã, iar persoana în cauzã are dreptul sã se adreseze cu plângere Parchetului competent dacã se considerã cã poliþiºtii au avut un comportament abuziv”, a declarat Alisa Rusu, purtãtor de cuvânt la Poliþia Petroºani. Studentul bãtut spune cã va face o plângere pentru a reclama cele întâmplate. În prezent, el este internat la Spitalul de Urgenþã Petroºani cu rãni în urma bãtãii primite. Luiza ANDRONACHE

aici. Primul este cã Valea Jiului seamãnã foarte mult cu zona din care venim noi. Aici mã refer atât la oameni cât ºi la naturã. Apoi ne bucurãm cã ne putem derula orele de practicã în condiþii foarte bune ajutându-i, în acelaºi timp, ºi pe copiii care au nevoie de îndrumare ºcolarã sau recuperatorie”, a spus Ugo Mase, profesor la liceul italian. Din delegaþia italianã sositã în Petroºani face parte ºi Francesco Forti,

unul dintre membrii consiliului local din Belluno, în acelaºi timp ºi unul dintre foºtii combatanþi sub steagul NATO. „Am fost militar în cadrul forþelor NATO, ocazie cu care am participat ºi la câteva exerciþii derulate în România. Dupã trecerea în rezervã am revenit în þara dumneavoastrã de mai multe ori pentru cã am rãmas cu impresii foarte plãcute. Acum mã aflu în Petroºani în calitate de voluntar pentru cã ne dorim sã-i convingem ºi pe români cã voluntariatul reprezintã o activitate necesarã în lumea de astãzi. Deocamdatã mai aveþi niºte paºi de parcurs pânã veþi înþelege, pe deplin, ce înseamnã sã-i ajuþi pe cei aflaþi în suferinþã. Pentru mine, lucrul cu micuþii de aici reprezintã o bucurie dar ºi o întoarcere la anii în care umblam ºi eu în pantaloni scurþi ºi mi se pãrea cã am toatã viaþa înainte”, a declarat fostul militar de carierã. Italienii vor rãmâne în Valea Jiului timp de 2 sãptãmâni. Aceºtia au promis, însã, cã se vor întoarce ºi anul viitor. Mir cea NISTOR

COLÞUL LUI DENIS

8 Actualitate

La Lupeni, un Concert – tribut adus Doamnei…

iunie, ora 14,00, 1963 Maria Tãnase moare. 22 iunie, ora 14,00, 1964 – Ileana Berki se naºte… Mâine, la 50 de ani de la moartea Doamnei câtecului românesc, interpreta ºi

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 iunie 2013

compozitoarea Ileana Berki susþine un spectacol de excepþie cântecele Mariei Tãnase, stilizate, aduse în zona jazz-ului. Ultimul turneu al Mariei Tãnase a fost în judeþul Hunedoara…

semipreþioasã, trei pãlãrii, o scoicã mare... spartã, un evantai pene albe struþ, o rochie mãtase crem, o

Student bãtut de poliþiºtii de la Petroºani

Italienii, în practicã la Petroºani proape 20 de A elevi italieni, de la Liceul Cattulo din

COLÞUL LUI DENIS

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 iunie 2013

2015anul în care Hunedoara trebuie MEGAPROIECT sã aibã apã STAS la robinete Raluca CETEAN

investiþie de peste 100 de milioane de euro. Europa ne dã banii, dar ne ºi cere. Care este filozofia interesului comun. Urmeazã doi ani de lucrãri colosale în infrastructurã. Interviu cu Liviu Antal, director executiv al Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã Aqua Prest Hunedoara.

u ce se ocupã Aqua Prest? Aqua Prest este o Asociaþie de Dezvoltare Intercomunitarã (ADI) constituitã la sfârºitul anului 2008, în baza unei legi speciale 855/2008 ºi are ca membri asociaþi Consiliul Judeþean (CJ) Hunedoara ºi un numãr de 50 de consilii locale din judeþul Hunedoara. Misiunea noastrã este ca în aceastã formaþie sã realizãm proiecte de investiþii în infrastructurã în comun pe care apoi sã le predãm, în administrare, operatorului regional de apã Apa Prod SA Deva. Evident aici este vorba de un interes comun, acela al comunitãþilor, de a avea servicii de apã ºi canalizare moderne la preþuri egale ºi competitive. Atât ADI, cât ºi operatorul unic de apã, coagu-

leazã în activitatea lor suma intereselor fiecãrei comunitãþi aducând proiectul la un numitor comun. Aceastã abordare „la comun” este ºi o condiþie obligatorie pentru accesarea fondurilor de coeziune. Exemplul cel mai concludent este caracterul unitar al preþului garantat de aceastã abordare. Pe toatã aria de operare de anul trecut, din 2012, avem preþul unificat. ADI AquaPrest se ocupã ºi de monitorizarea acestui contract în ce priveºte Apa Prod, unde operatorul are niºte indicatori economici pe care trebuie sã îi respecte.

are sunt beneficiile acestei asocieri? Funcþionarea Asociaþiei este una din condiþiile obligatorii pentru accesarea proiectului denumit sintetic „Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara”. Este vorba de o investiþie gigant, cu o valoare

eligibilã de 106 milioane de euro. Proiectul se deruleazã în aglomerãrile de peste 10 mii de locuitori din judeþ ºi anume Deva, Hunedoara, Cãlan, Haþeg, Simeria ºi Brad ºi Geoagiu. Scopul proiectului se referã la conformarea cu directivele Uniunii Europene (UE), în ce priveºte transportul ºi epurarea apelor uzate, precum ºi gradul de conectare al populaþiei din aceste oraºe la reþeaua de apã ºi canalizare. Existã o directivã europeanã prin care România ºi-a asumat ca pânã în 2015 sã îndeplineascã condiþile specifice. Toate depãºirile STASului la apã dupã 2015

vor însemna penalizãri uriaºe pentru consiliile locale, proprietarele reþelei. Aceste penalitãþi pot ajunge la sute de milioane de lei vechi dacã nu îndeplinim acest obiectiv. Ca sã îndeplineascã obiectivele, UE finanþeazã aceste proiecte majore. Schema lor de finanþare este urmãtoarea: 88,16 la sutã din fondul de coeziune european, 10,84 la sutã din bugetul de stat, ºi unu la sutã din bugetul local. Peste toate astea operatorul plãteºte încã 6,19 la sutã contribuþia beneficiarului. Dupã care investiþiile odatã recepþionate vor intra în domeniul public. Noi trebuie sã înþelegem cã

toate aceste investiþii nu sunt ale unei societãþi comerciale, sunt ale comunitãþilor. Ne dorim ca oamenii sã fie conºtienþi cã prin aceste investiþii creºte ºi averea lor personalã, pentru cã la domeniul public ei sunt în comun proprietari. Mai mult decât atât ºi valoarea proprietãþilor într-un oraº unde ai apã ºi canal la poartã ºi în condiþii bune, creºte.

e obligaþii ne revin nouã, cetãþenilor, pentru a putea beneficia de confortul adus de aceste investiþii? Datoria cetãþenilor ar fi sã trateze serviciile de alimentare cu apã ca orice alt serviciu plãtit ºi prin faptul cã existã niºte costuri de funcþionare sã înþeleagã sã îºi achite obligaþiile contractuale la fel ca în orice alt contract. De asemenea ar ajuta ca aceste investiþii sã fie exploatate corespunzãtor ºi cu grijã. Aº mai putea sã spun sã aibã înþelegere în anii care vor urma cã iarãºi vor fi lucrãri în Deva, pentru a se implementa aceste investiþii. Lucrarea la reþea va afecta toate oraºele prinse în proiect iar finalizarea lui trebuie sã se facã pânã în 2015. Este pânã la urmã un calcul economic, adicã reþelele din toate oraºele au durata de exploatare terminatã, sunt depãºite. Deci, trebuie schimbate cu

altele noi, conform legislaþiei. În mod normal aceste investiþii ar trebui susþinute din bugetele locale, care bugete locale înseamnã tot banii noºtri, ai cetãþenilor. Consiliile locale sau autoritãþile locale nu ar putea însã suporta aceste investiþii ºi din cauza asta s-au accesat fondurile europene.

arife la apã

Ca ºi parte a acestui proiect este ºi o analizã cost-beneficiu care e fãcutã de un consultant financiar ºi este parte a documentaþiei financiare. Prin contractul de delegare cu operatorul s-a adoptat un mecanism de tarifare. S-a luat în considerare ºi pragul de suportabilitate al populaþiei dar concret, mecanismul acesta de tarifare e o actualizare cu nivelul inflaþiei, plus o micã creºtere. În acest an, ca ºi cuantum va fi o modificare de tarif de 47 de bani la apa potabilã ºi de 25 de bani la canalizare. Încã nu ºtim clar momentul în care se va aplica creºterea de tarif însã va fi vara aceasta. În acest fel, preþul va creºte la 4,10 lei pe metru cub apã ºi 1,82 pentru metru cub de canalizare. Programele de investiþii vor continua din 2015 când se vor adresa mai cu seamã ºi comunitãþilor mai mici. În acest fel, pânã în 2020 cam toatã populaþia va beneficia de o reþea de apã ºi canal modernã.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 iunie 2013

inistrul Energiei, Constantin Niþã, infirmã cele spuse de reprezentanþii mineritului din Valea Jiului, dar ºi de parlamentari.

Niþã aprobã preþul de 50 de lei pentru gigacalorie. Contrar reglementãrilor Comisiei Europene

În urma problemelor de la începutul lunii mai de la Mina Paroºeni, deputatul PP-DD, Monica Iacob Ridzi i-a adresa o interpelare ministrului Energiei cu privire la importul de huilã fãcut de Complexul Energetic Hunedoara. Rãspunsul ministrului a sosit, dar acesta infirmã toate aceste lucruri. Mai mult, decât atât, ministrul susþine cã preþul oferit de CEH pentru cãrbunele de la SNÎMVJ, ºi anume de 50 de lei pentru Gcal, este unul întemeiat. Asta deºi preþul cu care ar trebui sã vândã huila cei de la societatea de închideri este convenit cu Comisia Europeanã

în cadrul programului de închidere a minelor necompetitive. ”SC Complexul Energetic Hunedoara a achiziþionat în primele 4 luni ale acestui an întreaga cantitate de cãrbune provenitã de la cele 3 exploatãri miniere care fac parte din Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului la preþul de 69 lei/Gcal. În prima jumãtate a lunii mai, urmare a

Hoþii pun în pericol viaþa minerilor

rei bãrbaþi din Vulcan au fost la un pas de a pune în pericol viaþa minerilor din subteranul minei Vulcan. Ei au reuºit sã fure un cablu care alimenta una dintre instalaþiile electrice din minã, dar ºi partea de susþinere de la suprafaþã, iar pentru asta sunt acum cercetaþi. Oamenii legii i-au prins, iar acum îi cerceteazã în stare de libertate. Totuºi, dacã vor fi gãsiþi vinovaþi, în funcþie de probatoriul ce le va fi administrat, ei riscã puºcãria. „Este

vorba despre 3 bãrbaþi cu vârste cuprinse între 39 ºi 46 de ani au fost prinºi dupã ce au furat aproximativ 200 de metri de cablu ºi consolele de susþinere. Cablul aparþie de Enel, dar alimenta mai multe instalaþii ºi utilaje din subteran. În momentul în care l-au tãiat linia electricã era una de rezervã. Toþi sunt acum cercetaþi în stare de libertate ºi urmeazã a li se stabili prejudiciul ºi întreaga activitate infracþionalã”, a declarat Toma Mihu, comandantul Poliþiei Municipiului Vulcan. Incidentul a avut loc pe Valea Arsului,un loc aflat în imediata vecinãtate a zonei unde în subteran se exploateazã huilã, iar locul este împânzit de tranºee, sãpate de cãtre cei care cautã fier vechi, cabluri ºi cãrbuni. Se pare, însã, cã hoþii dau mai nou atacul ºi la instalaþiile aflate în funcþiune ºi nu este exclus ca aceºtia sã fi avut legãturi cu cei de la minã, în condiþiile în care au ºtiut cã lina este una de rezervã. Diana MITRACHE

preþului scãzut de tranzacþionare a energiei electrice pe piaþa de energie Complexul Energetic Hunedoara a fost nevoit sã reducã preþul de achiziþie a cãrbunelui la 50 lei/Gcal pentru a asigura producþia de energie a Complexului Energetic la un preþ mediu scãzut ce a caracterizat piaþa de energie în aceastã perioadã, respectiv de 92 lei/MWh”, spune

ministrul Energiei, constantin Niþã. Potrivit ministrului, ”dupã finalizarea fuziunii, preþul cãrbunelui va fi un element de cost ce se va regla intern astfel încât preþul energiei electrice produse de Complexul Energetic sã fie unul competitiv”. În ceea ce priveºte importul de huilã nicio informaþie nu este realã, potrivit ministrului. Toate importurile s-au realizat în perioada sezonului rece. ”În aceste zile nu s-a semnat niciun contract de achiziþie cãrbune de import. Informaþia pe care o aveþi conform cãreia a fost efectuat un import de 200.000 de tone de huilã în perioada prezentã nu este

Actualitate 11 realã,. Cantitatea de cãrbune de import livratã în perioada 15.03-31.05.2013 cãtre CE Hunedoara este de aproximativ 15.000 de tone, cantitate pe care aceastã societate a avut obligaþia de a o achiziþiona urmare a clauzelor contractuale prevãzute într-un contract încheiat anul trecut, pentru constituirea stocului necesar trecerii în bune condiþii a iernii 2012-2013”, mai precizeazã ministrul în interpelarea adresatã deputatului Monica Iacob Ridzi. În baza unor contracte semnate anul trecut, între vechea conducerea a Complexului Energetic Hunedoara, au fost importate 500 de mii de tone de huilã. Din aceasta cauzã, minerii din cadrul SNH vor sta acasã în decursul acestei luni patru zile, fiindu-le acordat concediu de odihnã. Monika BACIU

Ministerul de Finanþe, cerut parte în dosarul Uricani

inisterul de Finanþe ar putea sã fie introdus ca parte în procesul intentat foºtilor ºefi ai minei Uricani, care, potrivit anchetatorilor, sunt vinovaþi de explozia în care 5 oameni ºi-au pierdut viaþa. Asta a cerut avocatul a doi dintre inculpaþi la termenul din 18 iunie. „Societatea de Închideri Miniere a invocat excepþia lipsei sale de calitate procesualã în cauzã, spunând: „Noi nu avem sub nici o formã capacitatea de a sta în judecatã, pentru cã nu putem fi parte responsabilã civilmente în raport cu morþii în cauzã”. ªi atunci, noi spunem în felul urmãtor: CNH nu mai e parte pentru cã s-a desfiinþat

prin lichidare voluntarã. Atunci cine era proprietarul de facto al Companiei? Statul Român. Noi vom face o cerere pentru introducerea în cauzã a statului român, prin Ministerul de Finanþe, probabil Direcþia de Finanþe a locului. În acest context este necesar sã fie chematã aceastã parte pe viitor”, a declarat Daniel Ionaºcu, avocat al apãrãrii. Dragoº Aurelian Ciucã ºi Claudiu Lucian Butari sunt cei doi ºefi apãraþi de Paula Iacob ºi, prin substituire, de cãtre Daniel Ionaºcu, iar în proces mai sunt inculpaþi ºi Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan. Diana MITRACHE

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 iunie 2013

Cãldurã mare, vreme de ºtrand

caniculã, iar zeci de tineri cautã sã se distreze, cã tot a venit vremea vacanþei. O oazã de bunã-dispoziþie, cu muzicã ºi un mod plãcut de a petrece o zi toridã, gãsim la ºtrad, în Cartierul Aerooport, acolo unde locurile de parcare se umplu de dimineaþã, iar ºezlongurile se ocupã, la fel, de la primele ore. La Petroºani, complexul acvatic din Cartierul Aeroport e aslaltat pur ºi simplu de tineri, care abia au aºteptat zilele calde.

Rãpuºi de temperaturile ridicate

emperaturile ridicate din ultimele zile au fãcut ca mai multe persoane vârstnice sã ajungã la spital. Medicii din serviciul de urgenþã al Spitalului din petroºani spun cã deja au apãrut primele semne datoritã caniculei. ”Au fost câteva cazuri dar sub medie care nu au fost cu manifestãri foarte severe de insolaþie severã cu manifestãri neurologice, sindromuri encefalopate secundare insolaþiei, în primul rând pacienþi vârstnici ºi cu probleme neurologice sau cardiace. Recomand evitarea expunerii prelungite la soare mai ales în perioada de vârf a zilei, o hidratare corectã a organismului cu apã platã, nu cu apã mineralã ºi un efort limitat”, a spus Ioan Ienea, medic de gardã UPU-SMURD Petroºani. Medicii recomandã în aceste zile consumul de fructe. ”Recomand o dietã predominanta cu legume ºi fructe”, a mai spus sursa citatã. Totodatã, vârstnicii ºi persoanele cardiace trebuie sã ºtie cã nu este recomandat sã iasã în timpul orelor când soarele este dogoritor. Monika BACIU

Apa e numai bunã, muzica pe placul tuturor, iar mâncarea „ca la mama acasã”. Aºa spun toþi cei care vin aici la baie ºi plajã. „E foarte bine aici ºi ne bronzãm, pânã ce vom pleca la mare”, a declarat unul dintre tinerii veniþi la

ºtrand. „E foarte bine aici ºi apa caldã. Soare, umbrele, fete frumoase. Ce altceva mai vrem?”, spune altul, în timp ce angajaþii complexului ne confirmã cã distracþia e gustatã de multã lume. „Nu mai avem decât câteva ºezlonguri libere ºi asta din când în când, când se mai elibereazã, pentru cã unii vin ºi alþii pleacã. Vin mulþi ºi în week-end sunt tineri care preferã sã stea ºi pe prosoape, doar sã intre sã facã o baie”, spun cei de la ºtrand. Vremea este numai bunã, iar vacanþa bate la uºã, aºa cã toþi sunt aºteptaþi la ªtrandul 3D Aqua pentru o baie bunã, plajã ºi distracþie. Diana MITRACHE

Clãdirile istorice ale Minei Petrila, preluate de administraþia publicã proximativ A 20 de clãdiri de la Mina Petrila

au fost preluate în administrare de administraþia publicã localã, iar printre acestea se regãsesc ºi unele cu o însemnatã valoare istoricã. Dupã ce în ºedinþa de luna trecutã s-a aprobat studiul de prefezabilitate, consilierii locali din Petrila au adoptat, în ºedinþa de miercuri, si proiectul de hotãrâre privitor la preluarea din proprietatea statului a unor active

ale Minei Petrila în proprietatea publicã a oraºului. Viceprimarul Vasilicã Jurca a precizat cã este vorba despre aproximativ 20 de clãdiri, dintre care unele, care au valoare istoricã, vor fi transformate în muzeu, iar altele vor avea o destinaþie economicã, fiind puse la dispoziþia investitorilor. Printre clãdirile cu valoare istoricã se aflã

ºi un puþ minier unic în Europa, ce funcþioneazã fãrã întrerupere din 1946. Puþul Centru a fost construit de nemþi începând din 1943. De partea electricã s-au ocupat cei de la Siemens Berlin, iar partea mecanicã a fost asiguratã de firma Demag. De asemenea, cu valoare istoricã sunt vechile ateliere mecanice, unde se gãsesc utilaje de la 1800 ºi care va fi inclusã în muzeul ce se inbtenþioneazã sã fie amenajat aici. Car men COSMAN

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 iunie 2013

Turiºtii sunt sfãtuiþi sã fie atenþi la vipere

ãldura sufocantã face ca viperele sã fie extrem de agresive în aceastã perioadã, iar atacurile pot avea loc în orice moment. Specialiºtii Direcþiei de Sãnãtate Publicã au trimis o atenþionare cu privire la pericolul reprezentat de aceste reptile. Maximilian GÂNJU Monika BACIU Vizaþi de atenþionarea DSP Hunedoara sunt în special turiºtii care cutreierã munþii din judeþ, ei fiind potenþiale victime ale viperelor. La fel de expuºi pericolului sunt însã ºi culegãtorii de fructe de pãdure sau ciuperci care cutreierã munþii în aceastã perioadã. „Pentru toþi cei care iubesc drumeþiile menþinem atenþionarea cu privire la prezenþa pe teritoriul judeþului Hunedoara, a viperei comune (v. berus), care deþine un puternic venin. Excursioniºtii trebuie sã cunoascã pericolul pe care îl reprezintã viperele în aceastã perioadã, modalitãþile de prevenire a atacului acestora ºi care sunt primele mãsuri de ajutor care trebuie luate în caz de muºcãturã.

Muºcãturile de viperã impun efectuarea de urgenþã a unui vaccin antiviperin”, explicã dr. Cecilia Birãu, director executiv Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara. În caz de nevoie, conducerea DSP Hunedoara spune cã mai multe unitãþi medicale din judeþ sunt aprovizionate cu ser antiviperin, iar aceste spitale sunt: Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva; Spitalul Municipal „Dr. Alexandru Simionescu”

de aºezare dacã merg cu cortul. Noi suntem pregãtiþi avem vaccin antiviperin dar cel mai indicat ar fi sã nu ajungem în astfel de situaþii”, a declarat medicul Ioan Ienea, medic de gardã UPUSMURD Petroºani. Anul acesta pânã acum, la Petroºani nu s-a înregistrat niciun

astfel de caz. Anul trecut au fost trei cazuri la care s-a administrat

Hunedoara; Spitalul de Urgenþã Petroºani; Spitalul Municipal Lupeni; Spitalul Municipal Haþeg, Spitalul Municipal Orãºtie ºi Spitalul Municipal Vulcan. Medicii le recomandã prudenþã maximã celor ce au obiceiul de a face excursii montane sau campãri. ”În perioada caldã, mai ales cã este ºi o zonã montanã, este riscul ca oamenii sã fie muºcaþi de vipere. Populaþia trebuie sã fie foarte atentã la modul de circulaþie ºi

Hainy te învaþã sã gãteºti Pastã de mãsline

ºi vaccinul antiviperin. Spitalul de Urgenþã din Petroºani are pe stoc serul antiviperin. O muºcãturã de la orice tip de ºarpe veninos trebuie sã fie întotdeauna considerata o urgenþã medicalã. Chiar ºi muºcãturile de ºerpi neveninoºi ar trebui sã fie tratate de medic, pentru ca pot apãrea reacþii alergice severe.

Ingrediente: 230 g mãsline negre fãrã sâmburi un cãþel de usturoi 2 fileuri de anºoa o lingurã de capere o lingurã de ulei de mãsline Mod de preparare: 1. În bolul mixerului se pun mãslinele, fileurile de anºoa bine scurse de ulei, caperele ºi usturoiul. Se mixeazã bine. 2. Apoi, pasta obþinutã se freacã cu uleiul, dupã gust ºi se dã la rece pânã la servire.

POFTÃ BUNÃ! Chef de cuisine Restaurant 3D Aqua Hainalka Miclea

14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 iunie 2013

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vântur (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

9:30 Familia Reagan 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Suflete pereche (r) 14:45 Profetul (r) 16:00 Copii contra pãrinþi 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Vise plãcute (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 August negru 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Armã mortalã 2 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Þintã umanã 0:00 Armã mortalã 2 (r)

21 martie *** 20 aprilie Primiþi un cadou din partea unei persoane dragi din familie, de care vã bucuraþi în mod deosebit. Capacitatea de comunicare este excelentã ºi vã ajutã sã rezolvaþi o problemã financiarã.

10:15 11:15 11:30 12:30 13:00 13:05 14:00 14:30 15:25 15:30 16:30 17:30 18:30

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge Doamne de poveste Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor Intrigi ºi seducþie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Spor 10:15 Fotbal: Barcelona Real Madrid 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Barcelona Real Madrid 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 13:30 Top Gol 50 14:00 ªtirile Digi Sport 14:30 IAAF Athletix Magazin 15:00 Baschet feminin 16:45 Digisport Show 17:00 ªtirile Digi Sport 17:30 Baschet feminin 18:15 ªtirile Digi Sport 18:30 Baschet feminin 19:15 Digisport Show 19:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai În cursul dimineþii, luaþi o decizie în urma cãreia sunteþi nevoit sã vã schimbaþi programul. S-ar putea sã fiþi contactat de câþiva prieteni, cu care faceþi pregãtiri pentru o petrecere. Este o zi bunã pentru rezolvarea problemelor financiare, dar evitaþi speculaþiile de orice fel.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Aveþi succes într-o cãlãtorie în interes de afaceri. Aveþi rãbdare ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu partenerii. În partea a doua a zilei, reuºiþi sã rezolvaþi o problemã sentimentalã mai veche.

23 august *** 22 septembrie

Trebuie sã luaþi o decizie importantã în privinþa relaþiilor cu persoana iubitã. În prima parte a zilei sunteþi tentat sã vã implicaþi în mai multe activitãþi în acelaºi timp. Noroc cã vã ajutã prietenii! Puteþi obþine câºtiguri financiare, dar nu din speculaþii.

S-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie neprevãzutã în interes familial. Este o zi favorabilã comunicãrii ºi negocierilor. Aveþi ºanse sã finalizaþi o lucrare în care aþi investit mulþi bani. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu un bãrbat mai în vârstã!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Zi favorabilã comunicãrii ºi cãlãtoriilor în interes de afaceri. Pe plan sentimental, luaþi o decizie care determinã schimbãri benefice pentru viitor. Seara sunteþi invitat la prieteni. Nu neglijaþi odihna! 7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

aprile

Uºurinþa în comunicare favorizeazã relaþiile cu cu cei din jur. Se întrevede o cãlãtorie în interesul familiei. Puteþi avea câºtiguri mari din activitãþi comerciale

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

23 noiembrie *** 20 decembrie Aveþi succes în afaceri, dar sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte. Sprijinul cel mai important îl primiþi din partea unei persoane mai în vârstã, care vã apreciazã corectitudinea.

21 ianuarie *** 20 februarie

Chiar dacã sunteþi preocupat de probleme personale presante, ar fi bine sã acordaþi mai multã atenþie relaþiilor cu persoana iubitã.

Primiþi un cadou de la persoana iubitã, iar prietenii vã invitã întro excursie. În partea a doua a zilei, sunteþi nevoit sã luaþi o decizie importantã pe plan sentimental.

21 decembrie *** 20 ianuarie Un vecin vã invitã la o petrecere. Cu acest prilej, sunteþi remarcat de o persoanã sensibilã. Nu este exclus sã legaþi o prietenie durabilã.

21 februarie *** 20 martie Sunteþi în formã ºi aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã financiarã a familiei. Puteþi sã vã ocupaþi de probleme serioase din domeniul afacerilor ºi sã finalizaþi lucrãri începute cu mai mult timp în urmã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 iunie 2013

Oferã-þi o ºansã! Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroºani

a în fiecare an, Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petrosani are o ofertã educaþionalã variatã, pentru orice vârstã ºi preferinþe , având toate formele de ºcolarizare: Liceu zi, Liceu seral, A 2-a ºansã, ªcoalã postlicealã ºi ªcoalã de maiºtri. Liceu zi: Clasele de liceu, curs de zi se adreseazã în primul rând absolvenþilor de clasa a VIIIa, unde sunt oferite specializãrile: - Coafor stilist, cu englezã intensivã; - Tehnician proiectant CAD; - Tehnician în instalaþii electrice; - Tehnician construcþii ºi lucrãri publice; - Tehnician în industrie textilã; ªcoalã profesionalã: Durata învãþãmântului profesional este de 2 ani ºi este organizat dupã clasa a IX-a, ca parte a pregãtirii prin învãþãmântul liceal, filiera tehnologicã. Pe toatã durata ºcolarizãrii, elevii ºcolii profesionale vor primi o bursã de 200 Lei/ lunã. În acest an calificãrile propuse sunt: - Mecanic auto;

- Costrucþii ºi lucrãri publice; - Confecþioner produse textile. Liceu seral: Clasele de liceu curs seral, se adreseazã tuturor celor peste 18 ani, care din diverse motive nu au continuat studiile, având locuri în clasele IX – XIII, astfel: Clasa a IX-a - Tehnician proiectant CAD; - Tehnician mecanic întreþinere ºi reparaþii. Clasa a X-a - Tehnician operator tehnicã de calcul; - Tehnician în instalaþii electrice. Clasa a XI-a - Tehnician în electromecanicã; - Tehnician mecanic întreþinere ºi reparaþii. Clasa a XII-a rutã progresivã, pentru absolvenþii de 10 clase, 10 clase ºi profesionalã sau ºcoalã profesio-

nalã: - Tehnician proiectant CAD; - Tehnician în instalaþii electrice; - Tehnician mecanic întreþinere ºi reparaþii. Pentru clasele de seral – cu excepþia claselor a IX-a – se impune susþinerea unui examen de diferenþe, pentru care se va afiºa programa ºi data susþinerii, la sediul ºcolii. O alternativã pentru „ratarea” BAC-ului. ªcolile de maiºtri ºi postliceale din acest an, oferã o ºansã celor care nu trec examenul de BAC, dar ºi a celor norocoºi, dacã doresc o specializare adaptatã cerinþelor de pe piaþa muncii. Aprobate de la buget avem specializãrile: - Maistru electrician staþii ºi reþele; - Maistru mecanic. ªcoala posticealã în specializãrile: - Tehnician laborant pentru protecþia mediului; - Tehnician echipamente de calcul. Cu platã, existã specializãrile: - Maistru construcþii civile,

industriale ºi agricole; - Maistru mecanic întreþinere ºi reparaþii utilaje ºi instalaþii din industria lemnului - Tehnician diagnostic auto; - Administrator reþele locale ºi de comunicaþii. ªcoala de maiºtri, în domeniul Mine, petrol ºi gaze este unicã în þarã ºi are specializãrile: - Maistru electromecanic minier ºi - Maistru miner. Programul a 2-a ºansã se adreseazã celor care doresc completarea studiilor din învãþãmântul primar ºi gimnazial, respectiv ciclul inferior al liceului, cu calificare în domeniul construcþiilor ºi lucrãri publice ºi în domeniul mecanic. Dacã doriþi informaþii detaliate despre oferta educaþionalã de la Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petrosani, situat în Strada 22 Decembrie, Nr. 6 puteþi sã le obþineþi direct de la sediul liceului sau prin telefon la 0254.542.482. Niciodatã nu este prea târziu pentru învãþãturã. Un om informat este un om puternic! Prof. Mariana BOBOC

Restricþii apã Joi, 20 iunie 2013 în oraºele: - Petroºani, între orele 8,00 - 15,00. Zona afectata str. Cucului, staþia Enel, SC G&D Deni SRL, staþii carburanþi: OMV, Luck Oil, Supertranscom. Motivul restricþiei - deviere conductã distribuþie apã potabilã ºi montare golitor pe conducta de FD Dn 400 mm. - Uricani, între orele 9,00 - 11,00. Zona afectatã Oraºul Vechi. Motivul restricþiei - remediere pierdere pe str. Trandafirilor, bl. 1. Mulþumim pentru întelegere

Anunþ public privind decizia etapei de încadrare S.C. INSTITUTUL DE CERCETÃRI ªI PROIECTÃRI MINIERE S.A. PETROªANI, împuternicit al M.E. – D.G.R.M. S.C. CONVERSMIN S.A., cu sediul în Bucureºti, Str. Mendeleev, nr. 36 – 38, titular al “PROIECTULUI TEHNIC DE ÎNCHIDERE ªI ECOLOGIZARE PENTRU EXPLOATAREA MINERÃ URICANI (în prezent Mina Uricani, unitate aflatã în subordinea Societãþii Naþionale

de Închideri de Mine Valea Jiului), JUDEÞUL HUNEDOARA”, anunþã publicul interesat asupra luãrii deciziei etapei de încadrare de cãtre AGENÞIA PENTRU PROTECÞIA MEDIULUI HUNEDOARA, în cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului ºi de evaluare adecvatã, pentru proiectul menþionat, propus a fi realizat în intravilanul oraºului Uricani, zona unitãþi industriale, jud. Hunedoara.

Proiectul deciziei de încadrare ºi motivele care o fundamenteazã pot fi consultate la sediul autoritãþii competente pentru protecþia mediului Hunedoara din Deva, Str. Aurel Vlaicu nr. 25, în zilele de luni - joi, orele 8 – 16.00 si de vineri, orele 8 – 13.30, precum ºi la urmãtoarea adresã de internet: Publicul interesat poate înainta comentarii/observaþii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 5 de zile de la data publicãrii prezentului anunþ, pânã la data de 24 iunie 2013. Va mulþumesc, DIRECTOR GENERAL Ing. Petru DRÃGOESCU

Anunþ În vederea întocmirii decontului necesar plãþii drepturilor cuvenite pentru semestrul I 2013, rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, ca în perioada 01.07.2013 31.07.2013, sã prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), facturile ENEL aferente consumurilor pânã la data de 30.06.2013. Ne angajãm sã vã informãm în aceeaºi manierã despre intervalul de timp în care se vor efectua plãþile. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 iunie 2013

Dinozauri, ºezãtoare, Rusalii, Sânziene, ie

Toate într-un singur loc – geoparcul dinozaurilor Þara Haþegului Zilele Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului vor fi celebrate în perioada 22-24 iunie 2013, prin inaugurarea Casei Dinozaurilor Pitici ºi invitaþii la ºezãtoare, expoziþii ºi sãrbãtorirea iei româneºti. Perioada este asociatã cu trei mari sãrbãtori de sorginte diferitã: Solstiþiul de Varã (începutul verii astronomice), Rusaliile (una dintre cele mai vechi sãrbãtori creºtine) ºi Sânzienele sau Drãgaica (cea mai mare sãrbãtoare cu origini pãgâne pãstratã în calendarul creºtin-ortodox). Evenimentele vor debuta în a doua zi dupã Solstiþiul de Varã, cu tradiþionala ?ezãtoare în Þara Haþegului de la centrul de vizitare al Parcului Naþional Retezat, din satul Nucºoara, comuna Sãlaºu de Sus. În ziua de Rusalii, turiºtii ºi toþi cei interesaþi de poveºtile cu ºi despre dinozauri sunt invitaþi la inaugurarea punctului de vizitare Casa Dinozaurilor Pitici din localitatea Sânpetru, comuna Sântãmãria Orlea. „Casa Dinozaurilor Pitici este un muzeu experimental ce îºi propu-

ne sã le ofere tuturor celor care îi vor trece pragul o experienþã unicã. Vizitatorii vor avea posibilitatea sã afle povestea animalelor care populau acest teritoriu acum 70 de milioane de ani, vor descoperi modul în care sunt readuºi <<la viaþã>> dinozaurii, vor putea vedea ºi atinge reproduceri ale oaselor ºi dinozaurilor în mãrime naturalã. Tot aici vor admira o salã cu exponate având ca tematicã dinozaurii, realizate de elevii ªcolii Generale din Sântîmãria Orlea ºi care va deveni sediul Clubului Prietenii mici ai dinozaurilor pitici. Casa Dinozaurilor Pitici are la rândul ei o poveste aparte. Ea a fost, printre altele, sediu de primãrie, sediu de CAP, iar ultima destinaþie a fost aceea de cârciumã. Astfel, Casa dinozaurilor Pitici devine, probabil, prima cârciumã sãteascã din România transformatã în spaþiu cultural”, menþioneazã dr. Alexandru Andrãºanu, directorul Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului, Universitatea din Bucureºti. Sânpetru este de altfel prima dintre localitãþile în

care au fost descoperite fosile de dinozauri, unicat la nivel mondial, fapt pentru care, dupã vizitarea Casei Dinozaurilor Pitici, turiºtii au posibilitatea sã îºi completeze cunoºtinþele pornind pe traseul Valea dinozaurilor, inclus în clasamentul celor mai bune 7 poteci tematice din România, întocmit de Asociaþia de Ecoturism din România. Dupã traversarea Nopþii magice a zânelor bune, Sânzienele, la sediul Geoparcului Dinozaurilor din Haþeg va avea loc vernisajul expoziþiei cu lucrãrile realizate de elevii ?colii Generale Petros – Baru, câºtigãtorii concursului Târgul de Dinozauri, la secþiunea gimnaziu, în cadrul proiectului ªcoala Discovery, iniþiat de Discovery Channel. Tot în aceastã zi, Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului a decis sã se îmbrace în ie. Astfel, Geoparcul se alãturã iniþiativei La Blouse Roumaine de a decreta aceastã zi drept Ziua Universalã a Iei româneºti, principala piesã din portul nostru popular. Ca semn distinctiv, toþi participanþii la vernisajul expoziþiei, dar ºi toþi turiºtii aflaþi pe traseele Geoparcului, sunt invitaþi sã adopte, drept þinutã, ia sau cãmaºa tradiþionalã româneascã. Prin intermediul acestor evenimente, Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului îºi propune sã impunã Zilele Geoparcului drept o manifestare de tradiþie, menitã sã le facã acest obiectiv cunoscut tuturor iubitorilor de naturã, ºtiinþã, culturã ºi tradiþii atât din þarã, cât ºi din strãinãtate.

Evenimentele care marcheazã Zilele Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului se vor desfãºura dupã urmãtorul program: Sâmbãtã, 22 iunie ªezãtoare în Þara Haþegului – Centrul de vizitare al Parcului Naþional Retezat, sat Nucºoara, comuna Sãlaºu de Sus, proiect iniþiat de Asociaþia de Ecoturism din România. Duminicã, 23 iunie Inaugurarea Casei Dinozaurilor Pitici – sat Sânpetru, comuna Sântãmãria Orlea, începând cu ora 12.00. Luni, 24 iunie Vernisajul expoziþiei cu dinozauri realizaþi de elevii ªcolii Generale Petros-Baru, proiect câºtigãtor al concursului ªcoala Discovery – sediul Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului, str. Libertãþii, nr.9A, Haþeg, începând cu ora 11.00. Îmbrãcãm Geoparcul în Ii - Ziua Universalã a Iei celebratã în Geoparcul Dinozaurilor prin purtarea iei în aceastã zi.