Skip to main content

2013 6 19

Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 391

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 19 Iunie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

De ce Emil Pãrãu este om de afaceri, iar C Avram – manager politic

Gaurã la PNL lãsatã de Simota

ontroversatul afacerist, Alin Simota, aflat în arest preventiv ºi-a bãgat în datorii pânã ºi colegii de partid.

>>> PAGINA A 3-A

Focar de infecþie sub geamul locatarilor

Î

n timp ce primarul Gheorghe Ile se pregãteºte de distracþie, ºi este cu gîndul la Nedeia Vulcãneanã, zeci de oameni riscã sã se îmbolnãveascã. Focar de infecþie într-un cartier din municipiul Vulcan.

>>> PAGINA A 4-A

Ultima zi de hranã „caldã”

A

stãzi, abonaþii Cantinei Sociale din Petroºani vor primi pentru ultima oarã, în aceastã lunã, hranã caldã.

>>> PAGINA A 6-A

Monica Iacob-Ridzi:

Sabotarea sistematicã ºi iresponsabilã a turismului românesc trebuie sã înceteze

S

oluþii îndrãzneþe pentru situaþii de crizã, asta cautã specialiºtii prin concursuri de idei de la oameni… S-a plecat de la incredibila soluþie a lui Henry Ford care a dublat salarii ºi a redus timpul de lucru ce a dus la o explozie a productivitãþii. În Valea Jiului, trei personalitãþi nu ar aplica aceastã soluþie. Doar unul ar face-o ºi acela e om de afaceri! >>> PAGINILE 8-9

Î

ntr-o declaraþie politicã, deputatul Monica Iacob Ridzi atrage atenþia Guvernului asupra turismului românesc, respectiv a realitãþilor crude ºi triste ale turismului, fie el estival sau montan.

>>> PAGINA A 10-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 iunie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia –

Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea

Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 iunie 2013

Gaurã la PNL lãsatã de Simota

C

ontroversatul afacerist, Alin Simota, aflat în arest preventiv ºi-a bãgat în datorii pânã ºi colegii de partid. Maximilian GÂNJU Liberalii din Petroºani ar putea fi obligaþi sã scoatã din visteria organizaþiei chiar ºi câteva zeci de mii de lei, bani ce reprezintã diferite datorii fãcute de fostul preºedinte. În perioada cât a condus Organizaþia Petroºani a PNL, Alin Simota a amenajat sediul de partid în buricul Petroºaniului, într-un spaþiu închiriat. Pe perioada cât a funcþionat sediul, Simota a adunat mai multe facturi restante la chirie ori utilitãþi ºi pentru cã nu le-a plãtit a fost dat în judecatã de proprietarul spaþiului. Astfel, s-ar fi adunat o sumã de 28 de mii de lei cu tot cu penalitãþi doar la chiria sediului, dar ºi alte câteva mii de lei la energia electricã, plus penalitãþile de întârziere. Pentru ca încurcãtura sã fie ºi mai mare, toate con-

tractele au fost încheiate de Alin Simota pe Organizaþia Judeþeanã a PNL Hunedoara, unde ocupã ºi în prezent funcþia de vicepreºedinte.

L

iberalii de la judeþ s-au trezit, pe cap, cu datoriile lui Simota Toate somaþiile de platã au ajuns la Deva, iar de acolo erau trimise la Petroºani pentru ca Simota sã stingã debitele. Acest lucru nu s-a mai întâmplat pentru cã afaceristul a fost arestat preventiv. „Sediul celãlalt nu era pe numele nostru, aºa cã era de datoria lui sã achite datoriile. A avut pe sediul celãlalt o datorie la curent, dar pe care o avea în nume propriu. Nu ºtiu de ce apãrea pe numele partidului pentru cã nu era a noastrã. Nu ºtiu exact care a fost înþelegerea,

Simota aflã dacã rãmâne în arest

O

mul de afaceri Alin Simota, ridicat de Crima Organizatã pentru cã ar fi condus o grupare specializatã în acte comise cu violenþã, aflã dacã rãmâne, sau nu, în arest preventiv. Magistraþii de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie judecã miercuri recursul formulat de toþi cei cinci învinuiþi pentru care Curtea de Apel Alba Iulia a

eu nu am vãzut termenii în care s-a fãcut contractul acolo, pe sediul acela, însã datoria nu mi-o asum eu ºi nici partidul. Lui (n.r. lui Alin Simota) i s-a cerut ferm sã plãteascã ºi a spus cã se ocupã de datorie. (…) Vã spun cã pânã la ora aceasta noi nu am dat absolut nici un ban ºi eu nu ºtiu sã-mi revinã mie obligaþia sã plãtesc acea datorie. Mi-au venit niºte înºtiinþãri de judecatã, dar el fãcuse totul pe PNL Hunedoara-Deva ºi ºtiu cu siguranþã cã debitele veneau pe PNL Deva ºi de acolo erau trimise la Petroºani. Cât este cuantumul acum, cât sunt penalitãþile, nu ºtiu”, a declarat preºedintele interimar al PNL Petroºani, Dorina Niþã.

I

ncertitudine

Cum toate datoriile au fost fãcute de Simota în aºa-zisul interes al liberalilor din Petroºani, liderii de la Deva ar putea cere organizaþiei din capitala Vãii Jiului sã plãteascã oalele sparte

de Simota. „Nu avem cu ce plãti, acum nu pot spune cã eu nu mã descurc cât sã nu am nici un fel de datorie la chirie sau utilitãþi. Avem ceva bãnuþi puºi deoparte, dar mi-ar pãrea rãu sã-i dau pe curent. (n.r. facturile restante) Mai degrabã aº organiza o acþiune, aº þine bãnuþii aceia pentru acþiuni pe care sã le

admis cererea procurorilor DIICOT de arestare pe 29 de zile. Printre ei se aflã ºi afaceristul Alin Simota, care a fost ridicat de DIICOT de la domiciliul sãu din Petroºani ºi dus la audieri la Alba Iulia, iar alãturi de acesta mai sunt învinuite alte 7 persoane, constituite, spun anchetatorii, într-un grup infracþional extrem de periculos, specializat în acte comise cu violenþã. Toate persoanele reþinute pe bazã de ordonanþã au fost prezentate magistraþilor de la Curtea de Apel Alba Iulia, cu propunere de arestare preventivã, iar judecãtorii au admis propunerea atât pentru Simota, cât ºi pentru alte 4 persoane, respectiv Gheorghe Bota – în lipsã, Ioan Petru Moldovan, Florin Io an Muntean ºi Mircea Mihãiþã Varodi, consideraþi a fi „locotenenþii lui Simota. Procurorii spun cã pânã acum, în acest dosar existã 10 – 11 pãrþi vãtãmate, dar cercetãrile sunt în plinã desfãºurare. Carmen Carmen COSMAN

facem la nivel de organizaþie. Sincer, mi s-ar rupe sufletul sã-i dau pe curent, dar dacã trebuie…”, a mai precizat preºedintele interimar al PNL Petroºani. Alin Simota a condus PNL Petroºani din anul 2011 ºi pânã în martie a.c., când a demisionat invocând motive personale. Controversatul

afacerist ºi-a menþinut însã funcþia de vicepreºedinte al PNL la nivel de judeþ ºi cea de consilier local la Petroºani. Omul de afaceri Alin Simota a fost arestat în urmã cu o sãptãmânã pentru cã ar fi condus o grupare care se ocupa cu, cãmãtãrie, înºelãciune, ºantaj ºi infracþiuni cu violenþã dupã cum susþin procurorii DIICOT.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 iunie 2013

Focar de infecþie sub geamul locatarilor

Î

n timp ce primarul Gheorghe Ile se pregãteºte de distracþie, ºi este cu gîndul la Nedeia Vulcãneanã, zeci de oameni riscã sã se îmbolnãveascã. Focar de infecþie într-un cartier din municipiul Vulcan. Locuitorii blocului 16 de pe strada Traian din municipiul Vulcan sunt disperaþi din cauza dejecþiilor care se scurg de sub bloc. Oamenii îndurã acest lucru de ani de zile, iar acum, date fiind ºi temperaturile ridicate, mirosul emanat de dejecþii este greu de suportat. Monika BACIU

”Ne afecteazã, am fãcut o sesizare ºi la primãria, au sunat vecinii în alte pãrþi. Ne afecteazã pentru cã sunt þânþari, nu putem lãsa geamurile deschise, sunt fel ºi fel de microbi acolo. Nici copiii nu putem sã-i lãsam acolo. Canalul e

ieºit de anul trecut nu de acum, este foarte urât”, spune locatara imobilului cu numãrul 16 de pe strada Traian din Vulcan. Responsabilii de la ApaServ Valea Jiului cunosc problema oamenilor, însã nu pot interveni din cauzã cã avaria este în zona proprietãþilor.

”A fost înregistratã ºi la noi o sesizare în acest sens, colegii mei de la secþia Vulcan au fãcut verificãri ºi s-a constatat cã reþeaua exterioarã funcþioneazã corespunzãtor. Problemele sunt în interiorul proprietãþii lor de acolo,

existã defecþiuni la reþeaua interioarã de canalizare. Locatarii au fãcut demersuri ºi la primãrie iar aceºtia au dat acelaºi rãspuns pe care vi-l dau ºi eu cã trebuie reparate reþelele interioare care se pot repara doar de cãtre proprietarii domeniului respectiv. Noi acordãm sprijin de fiecare datã când suntem solicitaþi, sprijin tehnic, dar este o problemã interioarã, proprietarii trebuie sãºi repare conductele ºi

ceea ce au acolo în subsol. Defectul fiind sub bloc am înþeles cã au de suferit toþi cei care locuiesc acolo, ºi cei din blocul 16 cât ºi vecinii din celelalte blocuri”, a declarat Florin Donisã, director tehnic SC ApaServ Valea Jiului. Singura soluþie pentru ca problema sã fie remediatã este ca locatarii imobilelor afectate sã contracteze servicii de specialitate din fonduri proprii.

Peste 35 de mii de lei, ajutoare de urgenþã pentru hunedoreni

A

jutoare de urgenþã pentru mai mulþi hunedoreni. 16 hunedoreni vor primi ajutoare de urgenþã de la Guvern. Monika BACIU Este vorba de acordarea unor ajutoare de urgenþã în valoare totalã de 447.050 lei, la nivel

naþional, din creditele bugetare aprobate în bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice pe anul 2013, pentru sprijinirea familiilor ºi persoanelor singure aflate în situaþii de necesitate cauzate de incendii, stare gravã de sãnãtate ori alte cauze care pot conduce la riscul de excluziune socialã. La nivelul judeþului Hunedoara cele 16 persoane vor primi, în total, 35.100 de lei. Majoritatea beneficiarilor provin din zona Deva. O singurã persoanã din Valea Jiului va beneficia de suma de 10 mii de lei. Este vorba de Mãrioara Stoica din Aninoasa.

PROGRAM TV - Miercuri, 19 iunie 2013 16:00 Se întîmplã în Valea Jiului cu Ramona Grunwald 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 iunie 2013

Termen preschimbat pentru recursul preºedintelui CJ Hunedoara

D

upã ce iniþial au stabilit ca termen de judecatã, în recursul preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara în proces cu ANI, data de 19 martie 2014, magistraþii de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie au dat ºi un termen intermediar. Carmen COSMAN

Recursul formulat de preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ în procesul cu Agenþia Naþionalã de Integritate se judecã mai repede. Termenul stabilit de ICCJ pentru data de 19.03.2014 a fost devansat pentru data de 19 iunie 2013, dupã ce

judecãtorii de la Curtea Supremã au stabilit un termen intermediar. Reamintim cã Agenþia Naþionalã de Integritate a constatat, în urma evaluãrii începute în 20 martie 2012, cã Mircea Ioan Moloþ ar fi fost în stare de incompatibilitate în perioada 26 septembrie 2008 30 ianuarie 2009,

deoarece a deþinut, simultan, atât funcþia de preºedinte al Consiliului Judeþean (CJ) Hunedoara, cât ºi pe cea de preºedinte al Adunãrilor Generale ale Acþionarilor (AGA), respectiv reprezentant al unitãþii administrativ-teritoriale în adunãrile generale ale societãþilor comerciale de interes local SC Drumuri ºi Poduri SA Deva, potrivit unui comunicat de presã al instituþiei. Mircea Ioan Moloþ a fost validat în funcþia de preºedinte al CJ Hunedoara în data de 16 iunie 2008, iar din 26 septembrie 2008 a deþinut ºi

funcþia de preºedinte al Adunãrilor Generale ale Acþionarilor, respectiv reprezentant al unitãþii administrativ-teritoriale în adunãrile generale ale societãþilor comerciale de

Urmãriþi naþional gãsiþi de poliþiºti

P

oliþiºtii din Lupeni ºi cei din Uricani au reuºit sã prindã un tânãr care era dat în urmãrire naþionalã. Bãrbatul a fost depistat luni în vestul Vãii Jiului ºi trimis în închisoare. Diana MITRACHE „În data de 17.06.2013, în urma unei acþiuni a poliþiºtilor Poliþiei Municipiului Uricani, a fost identificat tânãrul de 27 de ani, din Lupeni, cu antecedente penale,

care poseda mandat de executare a pedepsei închisorii emis de cãtre Judecãtoria Petroºani în data de 16.11.2012. Bãrbatul are de executat 2 ani ºi 6 luni de închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de complicitate la furt calificat ºi a fost depus în Centrul

de Reþinere ºi Arest Preventiv al IPJ HUNEDOARA, urmând a fi încarcerat”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ

Puºti de 14 ani, hoþ din locuinþe

U

n puºti de numai 14 ani este cercetat penal pentru furt, dupã ce ºi-a prãdat un vecin. Carmen COSMAN Potrivit IPJ Hunedoara, poliþiºtii Postului de Poliþie Râu de Mori efectueazã cercetãri în ceea ce-l priveºte pe adolescentul de 14 ani, din comuna Râu de Mori. Oamenii legii au stabilit cã, în data de 14.06.2013, a pãtruns în locuinþa unui vecin, de unde a sustras suma de 330

lei. „Prejudiciului a fost recuperat în totalitate, iar minorului i s-a întocmit dosar penal

Hunedoara. În plus, un alt tânãr din Uricani, de 23 de ani, care a plecat de la domiciliul sãu ºi era dat în urmãrire naþionalã a fost depistat în Cluj. El a fost încredinþat familiei. Reamintim cã BIDIREAG IONUÞ-ROBERT, în vârstã de 23 ani, cu tulburãri psihice, a plecat voluntar de la domiciliu în data de 07.06.2013, în jurul orelor 16:00 ºi nu a pentru sãvârºirea infracþiunii de furt”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

interes local la SC Drumuri ºi Poduri SA Deva, a precizat ANI. De precizat cã sesizarea cãtre ANI a fost formulatã de un partener din USL Hunedoara.

mai revenit. Atunci, familia sa a cerut ajutorul poliþiei. Acesta a fost plecat în repetate rânduri în mod volun-

tar de la domiciliu, dar de fiecare datã a revenit dupã mai multe zile.


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 iunie 2013

Românii, pe cale de dispariþie

U

n raport dat publictãþii de Organizaþia Naþiunilor Unite aratã cã în timp ce populaþia planetei creºte accelerat, în România este în scãdere îngrijorãtoare. Raportul ONU, comparat cu rezultatele recensãmintelor, aratã cã poporul român se îndreaptã spre dispariþie. Putem fi salvaþi de un eventual boom economic ºi cultural, ceea ce ar însemna o minune. Ileana FIRÞULESCU Un raport al cercetãrilor estimative ale specialiºtilor din cadrul Organizaþiei Naþiunilor Unite aratã cã indienii vor egala pe chinezi, ca numãr pânã în 2028, iar pânã la jumãtatea acestui secol populaþia România se va micºora cu 17,9 procente, spune BBC citând Raportul ONU. Populaþia Indiei va continua sã creascã, în timp ce populaþia Chinei va

înregistra un declin începând cu mijlocul secolului, astfel ajungânduse, peste 15 ani, ca India ºi China sã aibã, fiecare, o populaþie de circa 1,45 de miliarde de persoane. Estimãrile ONU mai aratã cã populaþia lumii va creºte de 7,2 miliarde de persoane în prezent, la 9,6 miliarde în 2050. Acest ritm de creºtere este mai accelarat decât se estimase anterior. Populaþia celor mai

puþin dezvoltate state, vreo 49 la numãr, se va dubla de la circa 900 de milioane de persoane în 2013, la 1,8 miliarde de persoane în 2050 - în timp ce populaþia din statele dezvoltate se va menþine la un nivel similar.

P

este 75 de ani, România va avea 12 milioane de locuitori În România populaþia continuã sã scadã cu circa 17,9% pânã în 2050, se aratã în raportul Naþiunilor Unite. La jumãtatea secolului, populaþia României va fi de circa 17,8 milioane de persoane, iar în anul 2100 aceasta va scãdea pânã la 12,6 milioane de persoane, iar populaþia va fi îmbãtrânintã, dar vom trãi cu 2 ani mai mult.

Adicã vârsta medie va creºte de la 39,4 ani în prezent, la 48,8 ani în 2050,iar speranþa de viaþã la naºtere, aceasta va creºte de la 73,7 ani în prezent, la 75,1 la jumãtatea secolului. În acest ritm, peste alþi 100 de ani, riscãm sã devenim o þarã cât un oraº, pentru ca apoi sã dispãrem asimilaþi de alte naþii. ªi pentru cã nu trebuie sã înghiþim pur ºi simplu informaþiile care ni se servesc, am comparat populaþia judeþului Hunedoara din 10 în 10 ani, conform rezultatelor recensãmintelor naþionale, ºi se pare cã

Crengile aºteaptã mãrunþirea

foc, persoanelor nevoiaºe”, a precizat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. În prezent, în zona respectivã zac (ºi putrezesc) circa 2.000 de metri cubi de lemn. Asta, dupã ce în urmã cu ceva timp, alþi 800 de metri cubi au fost mãrunþiþi ºi folosiþi ca îngrãºãmânt natural.

D

e mai bine de 4 ani, crengile tãiate în urma derulãrii operaþiilor de toaletare a arborilor din Petroºani sunt depozitate în cartierul Colonie, în zona blocului de locuinþe sociale. Acestea au format deja niºte adevãraþi munþi lemnoºi care ocupã o bunã parte de teren în respectiva zonã. Mircea NISTOR

Pentru a rezolva problema, factorii de decizie locali au decis sã treacã la mãrunþirea resturilor vegetale, acestea urmând a fi utilizate

ca material de îngrãºãmânt pentru zonele verzi. Bucãþile mai „consistente” de lemn vor fi repartizate persoanelor nevoiaºe, cu titlul de „lemn de foc”. „Colegii mei de la Serviciul Public

Local de Administrare a Domeniului Public ºi Privat au decis cã se impune sã treacã la mãrunþirea ºi reutilizarea respectivelor crengi ca îngrãºãmânt pentru zonele verzi. Acest lucru s-a mai

Ultima zi de hranã „caldã”

A

stãzi, abonaþii Cantinei Sociale din Petroºani vor primi pentru ultima oarã, în aceastã lunã, hranã caldã. Tot astãzi, 19 iunie, cele câteva zeci de beneficiari ai porþiilor de mâncare venite de la cantina Minei Petrila vor intra în posesia porþiilor de hranã rece aferente perioadei 20 iunie – 8 iulie. Mircea NISTOR Mãsura adoptatã de cãtre conducãtorii Serviciului Public Local de Asistenþã Socialã se datoreazã faptului cã respons-

abilul unitãþii respective va intra în concediu. „Cea care se ocupa de împãrþirea porþiilor de mâncare a fost nevoitã sã intre în concediu. Prin urmare, miercuri va

într-adevãr ne împuþinãm periculos. Dacã în ianuarie 2002, judeþul Hunedoara avea 547.950 locuitori, în martie 2002, numãrul acestora a scãzut la 485.712, pentru ca în 2011 sã ajungã la 396.253 persoane, din care Valea Jiului reprezintã 113.439 locuitori. Dupã marea disponibilizare a minerilor din 1997, Valea Jiului s-a golit gradual, având cu circa 80.000 de locuitori mai puþin. Doar în ultimii 9 ani, 23.400 de persoane pãrãsind aceste locuri, cele mai multe dintre ele luând drumul strãinãtãþii.

întâmplat de-a lungul ultimilor ani. În acelaºi timp, crengile mai groase vor fi tãiate ºi oferite, ca lemn de

fi ultima zi în care abonaþii noºtri vor mai primi hranã caldã. Pentru perioada în care Rodica Niculescu se va afla în concediu cei care primesc mâncare de la cantina din Colonie vor primi, astãzi, raþii de hranã rece”, a declarat Loredana Piþ, ºef servicu SPLAS Petroºani. Hrana rece oferitã pentru perioada 20 iunie – 8 iulie constã în (printre altele) pentru un singur beneficiar, câte un kilogram de pulpã de porc, pulpe de pui, costiþã, slãninã afumatã, plus brânzã ºi parizer (câte 500 de grame), o cutie de margarinã ºi 5 pâini.


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 iunie 2013

Patrule intensificate pentru „grãdiniþia fãrã de sfârºit” construitã de Simota

P

oliþiºtii locali îºi vor intensifica acþiunile de patrulare în zona unde ar trebui sã fie o grãdiniþã, dar este doar un „circ al foamei”, la doi paºi de primãrie. Construcþia a fost abandonatã de ministerul de resort, care ar trebui sã finanþeze proiectul, iar imobilul neterminat a ajuns un real pericol. Carmen COSMAN Patrulãri mai dese ale poliþiºtilor locali ºi chiar împrejmuirea locaþiei. Acestea sunt mãsurile pe care administraþia publicã din Petroºani vrea sã le implementeze în cazul ºantierului situat peste drum de Primãria Petroºani unde de ani se construieºte o grãdiniþã care încã nu a fost finalizatã. Construcþia este nu numai inesteticã, ci reprezintã ºi un real pericol, cu atât mai mult cu cât se aflã la o aruncãturã de bãþ

de ªcoala Generalã „I.G.Duca”. „Problema grãdiniþei de la ºcoala generalã I.G. Duca a fost sesizatã de cãtre Poliþia Municipiului Petroºani cãtre Poliþia Localã. Colegii de la Poliþia Localã au decis ca, în prima instanþã sã intensifice patrulele în zona respectivã ºi, de asemenea, adminsitraþia publicã localã intenþioneazã sã îngrãdeascã acest obiectiv ºi sã blocheze accesul persoanelor fãrã adãpost în incinta

clãdirii”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei

Municipiului Petroºani. De asemenea, municipalitatea vrea sã monteze un panou care sã avertizeze asupra riscurilor al acre se supun cei care pãtrund pe ºantierul abandonat.

De precizat cã ipotetica grãdiniþã s-a transformat în loc de joacã pentru puºtii teribiliºti pe biciclete, care o folosesc pe post de teren accidentat, dar aici ºi-au fãcut „cuib” ºi persoanele fãrã adãpost. De exe-

Angajatorii trebuie sã se pregãteascã de caniculã

C

ei care muncesc în aer liber, cum ar fi constructorii sau vânzãtorii ambulanþi, trebuie sã ºtie cã patronii lor trebuie sã le asigure tot confortul pe perioada în care se înregistreazã temperaturi ridicate. Luiza ANDRONACHE Angajatorii sunt obligaþi, în perioadele cu temperaturi mari sã asigure condiþii minime pentru menþinerea stãrii de sãnãtate a salariaþilor. Cei care nu au cum sã facã asta, pot mãcar sã reducã programul de muncã. Inspectorii ITM de la Petroºani spun cã sunt pregãtiþi sã efectueze controale în cazul în care se va

emite o atenþionare de cel puþin 37 de grade Celsius sau de depãºire a indicelui de confort termic, adicã peste 80 de unitãþi. “In condiþiile în care se va trece de 37 grade ºi va fi depãºit indicele de confort termic, automat vom avea în vedere respectarea prevederilor Ordonanþei 99/ 2000, care specificã reducerea intensitãþii ºi activitãþii fizice, asigurarea

ventilaþiei la locul de muncã în spaþiile închise, alternarea efortului dinamic cu cel static, alternarea perioadei de lucru cu perioade de repaus în locuri umbrite cu curenþi de aer. De asemenea, pentru menþinerea stãrii de sãnãtate este obligatorie ºi asigurarea apei minerale angajaþilor, respectiv câte 2 - 4 litri / persoanã pe schimb, asigurarea echipamentului individual de lucru ºi de duºuri, acolo unde este cazul”, ne-a declarat Ileana Bodea, ºef Serviciul de Securitate ºi Sãnãtate în Muncã din cadrul ITM Petroºani. Dacã angajatorul nu poate asigura toate aceste condiþii, atunci, de comun acord cu sindicatele, trebuie sã adopte mãsuri ca reducerea duratei zilei de lucru, eºalonarea pe doua perioade a zilei, pânã la 11.00 ºi dupã ora 17.00 ºi chiar întreruperea colectivã a lucrului dacã este cazul. Toate aceste mãsuri trebuie adoptate ºi respectate în condiþiile în care se înregistreazã temperaturi de peste 37 de grade mai mult de douã zile consecutiv.

cuþia lucrãrii s-a ocupat SC Simar SRL, firmã controlatã de omul de afaceri Alin Simota, care a câºtigat licitaþia organizatã în anul 2007. A încasat aproximativ 1,2 milioane de lei, dar construcþia este departe de a fi finalizatã ºi pare mai degrabã o ruinã decât o viitoare unitate de învãþãmânt pentru preºcolari. Valoarea de adjudecare a fost de puþin peste 1,5 milioane de lei, iar grãdiniþa tre-

buia finalizatã dupã 14 luni de la demararea construcþiei, respectiv 30.12.2008, însã în 6 ani lucrurile s-au schimbat. Constructorul calcula cã ar mai fi nevoie de încã 1,6 milioane de lei pentru ca imobilul sã fie predat la cheie, pentru cã între timp costurile au crescut, majorarea fiind determinatã de indicele de inflaþie, creºterea costurilor al combustibili, a salariilor, etc.


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 iunie 2013

De ce Emil Pãrãu este om de afaceri, iar Avram – manager politic

S

oluþii îndrãzneþe pentru situaþii de crizã, asta cautã specialiºtii prin concursuri de idei de la oameni… S-a plecat de la incredibila soluþie a lui Henry Ford care a dublat salarii ºi a redus timpul de lucru ce a dus la o explozie a productivitãþii. În Valea Jiului, trei personalitãþi nu ar aplica aceastã soluþie. Doar unul ar face-o ºi acela e om de afaceri! Pe site-urile ºi forumurile diverselor grupuri de specialisti români ºi strãini a apãrut o dezbatere aprigã pe marginea soluþiilor pe timp de crizã, soluþii aplicate sectoarelor economice de produse de consum, mai ales ale celor de duratã medie de folosinþã. Oamenii de afaceri ºi compartimentele de producþie-marketingresursa umanã cautã cu febrilitate ºi gãsesc, chiar prin concursuri de idei ale nespecialiºtilor. Aceºtia ºtiu cã succesul sau eºecul unei afaceri poate depinde de o singurã decizie îndrãzneaþã. Ca urmare, s-a scormonit prin istorie dupã cele mai inteligente decizii de business luate vreodatã ºi a fost dat printre câºtigãtori pe Henry Ford, americanul care a revoluþionat industria auto la începutul secolului 20, conform Business Insider.

C

ea mai inteligentã decizie executivã pe timp de crizã Când Compania sa o luase la vale intrând într-o crizã accentuatã, Henry Ford a luat o decizie incredibilã. În 1914, acesta a dublat salariile mucitorilor faþã de companiile concurente, la 5 dolari pe zi. Ford credea cã prin ridicarea plãþii muncitorilor, aceºtia ar fi mai fericiþi ºi mai rapizi ºi mai eficienþi la locul de muncã. Efectele deciziei au fost o creºtere majorã a productivitãþii. Balaji Viswanathan, utilizator al reþelei forumiste Quora, care l-a dat drept câºtigãtor pe Henry Ford, argumenteazã de ce mãsura lui Ford a fost la vremea respectivã cea mai inteligentã decizie executivã luatã vreodatã. Cu salarii duble, rata de fluctuaþie a personalului a scãzut considerabil, costurile cu instruirea personalului s-au redus semnificativ, iar cei mai buni oameni au continuat sã lucreze în companie. Rata de fluctuaþie a personalului era atât de mare, încât Ford trebuia sã angajeze 60.000 de persoane, ca sã reuseasca sa rãmânã macar cu 10.000. Dupã decizia lui Ford, fluctuaþia a scãzut aproape de zero. La nivel de PR, decizia a avut un impact uriaº: absenteismul a foat aproape eliminat pentru cã existau motive puternice pentru a veni la muncã, iar nivelul de pregãtire al persoanelor care îºi depuneau CV-urile pentru un loc de muncã la Ford a crescut. Rezultatele finale au fost o explozie a productivitãþii ºi începutul unei noi clase de mijloc care îºi permitea sã cumpere automobilele pe care le producea compania.

C

ei patru care-ºi definesc locul pe lume Am întrebat patru personalitãþi ale Vãii Jiului, din diverse domenii, dacã ar avea o firmã, de obiecte de medie folosinþã, care ar intra în declin, ca mãsurã de redresare ºi revigorare a producþiei ar mãri salariile ºi ar micºoara, chiar foarte puþin, timpul de lucru? Rãspunsurile date i-au definit pe cei patru intervievaþi. EMIL PÃRÃU, om de afaceri, Lupeni.”Cum poþi sã faci aºa ceva?! Sigur, aº lua în calcul piaþa, preþul de desfacere ºi în cel mai rãu caz sã mã modelez

dupã toate acestea. Da, se poate cu acelaºi fond de salarii sã lucrez cu oameni mai puþini, dar bine pregãtiþi, serioºi ºi eficienþi ºi mult mai bine plãtiþi. Fiind motivaþi serios, se poate! Condiþia este sã am piaþã de desfacere. Dar timpul de lucru nu l-aº reduce, e prea mare riscul. Sigur, depinde ºi de domeniul de activitate. Mai este un lucru ce poate fi determinant - mentalitatea în ce priveºte munca, în general. Este foarte important sã ai un nucleu, de oameni vorbesc, de bazã”. ION BARBU, grafician, artist de renume naþional ºi internaþional, din Petrila, cel care a iniþiat o acþiune de salvare a oraºului lui Ion D. Sîrbu, coorganizator al Atelierului internaþional al arhitecþilor pentru regenerare urbanã – Petrila. ”Mãi, da ce probleme îmi dai?! Eu, care mi-am suspendat activitatea firmei, nu mai am probleme de astea. Am devenit cel mai fericit om! Chiar nu mã pricep ºi decât sã spun prostii, mai bine tac. Nu mã prinde pe mine rolul ãsta de om de afaceri. Eu sunt muncitor de înaltã calificare!”

CRISTIAN RESMERIÞÃ, deputat PSD de Valea Jiului. ”Dacã aº avea o firmã, care ar avea probleme, sigur cã aº face orice ca sã o salvez. Nu aº avea cum sã cresc salarii ºi sã scurtez timpul de lucru, dacã ea nu merge! Aº comunica cu oamenii, pentru cã din punctul meu de vedere comunicarea este esenþialã, le-aº explica exact cum stau lucrurile ºi aº propune ca pe o perioadã determinatã, de câteva luni, sã muncim mai mult pe bani mai

D

puþini, pentru cã nu sunt bani, salvãm firma ºi apoi lucrurile se vor îndrepta ºi în privinþa salariilor ºi a mea ca om de afaceri. Vã daþi seama cã nici unui patron nu-i este plãcut sã ia mãsuri de genul ãsta, dar realitatea te obligã”. COSTEL AVRAM, director general Apa Serv Petroºani, preºedinte PNL Petrila. ”Sincer? Nu aº lua asemenea mãsuri! De exemplu în situaþia de la Apa Serv, dacã ar fi afacerea mea, ca manager, aº aplica fãrã ezitare politica tarifarã stabilitã. Dar fiind ºi politician, trebuie sã þin seama de mai mulþi factori, în special de cel social ºi

asta îngreuneazã lucrurile. Vã dau exemplul Japoniei de dupã rãzboi, pentru cã tot vorbim de soluþii în situaþii de crizã. Acolo oamenii erau plãtiþi pentru 8 ore ºi munceau 12 ore ºi chiar mai mult. De-aia Japonia este unde este pentru cã acest spirit s-a pãstrat ºi el poate fi activat oricând. Noi suntem în România ºi se ºtie cã românul, dacã poate, ºi s-a dovedit cã poate, sã nu respecte nici orele plãtite bine sau rãu, se fofileazã ºi apoi se ºi laudã cum a pãcãlit ºefii. Vorbesc de cazurile în care firma îºi respectã contractele cu angajaþii”.

Actualitate 9

Avram – un amestec de bun organizator, manager ºi politician, iar Ion Barbu – un artist complex… Iar, Henry Ford – a rãmas în istorie ºi ESTE. Ileana FIRÞULESCU

Cele patru rãspunsuri aratã exact tipologia fiecãruia. De aceea doar Emil Pãrãu este om de afaceri, iar Cristian Resmeriþã - politician, Costel

Avram, în ochinºi, de ziua lui!

irectorul Apa Serv Petroºani ºi preºedintele PNL Petrila, Costel Avram, ºi-a comandat de ceva vreme un costum neaoº moldovenesc de prin locurile natale- Paºcani.

La una din petrecerile, de zilele trecute, când ºi-a serbat împlinirea celor 44 de ani de la naºtere, pe la Paºcani, a fost îmbrãcat aºa cum îl vedeþi în fotografia alãturatã. Costumul neaoº i l-a adus chiar fratele sãu… ”Da, aºa am fost îmbrãcat la o petrecere cu prietenii. Costumul l-am comandat eu, cu ochinºi, cu bundiþã, suman, traistã, pãlãrie cu flori… Un costum complet. Sâmbãtã noaptea, la acea petrecere am apãrut eu ºi cu soþia mea, îmbrãcaþi în costume tradiþionale ºi am jucat amândoi” – a spus Costel Avram, fãrã sã se sfiascã. Câþiva participanþi ne-au declarat cã a fost o plãcere sã-I vadã pe cei doi jucând: ”Doamnã, chiar se pricep ºi ºtiu ºi pot ºi le ºade bine”. Fotografia, am preluat-o de pe profilul lui Costel Avram de pe Facebook. Precizãm cã i-am cerut acordul pentru cã ilustrata are o încãrcãturã emoþionalã personalã. Ileana FIRÞULESCU

COLÞUL LUI DENIS


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 iunie 2013

De ce Emil Pãrãu este om de afaceri, iar Avram – manager politic

S

oluþii îndrãzneþe pentru situaþii de crizã, asta cautã specialiºtii prin concursuri de idei de la oameni… S-a plecat de la incredibila soluþie a lui Henry Ford care a dublat salarii ºi a redus timpul de lucru ce a dus la o explozie a productivitãþii. În Valea Jiului, trei personalitãþi nu ar aplica aceastã soluþie. Doar unul ar face-o ºi acela e om de afaceri! Pe site-urile ºi forumurile diverselor grupuri de specialisti români ºi strãini a apãrut o dezbatere aprigã pe marginea soluþiilor pe timp de crizã, soluþii aplicate sectoarelor economice de produse de consum, mai ales ale celor de duratã medie de folosinþã. Oamenii de afaceri ºi compartimentele de producþie-marketingresursa umanã cautã cu febrilitate ºi gãsesc, chiar prin concursuri de idei ale nespecialiºtilor. Aceºtia ºtiu cã succesul sau eºecul unei afaceri poate depinde de o singurã decizie îndrãzneaþã. Ca urmare, s-a scormonit prin istorie dupã cele mai inteligente decizii de business luate vreodatã ºi a fost dat printre câºtigãtori pe Henry Ford, americanul care a revoluþionat industria auto la începutul secolului 20, conform Business Insider.

C

ea mai inteligentã decizie executivã pe timp de crizã Când Compania sa o luase la vale intrând într-o crizã accentuatã, Henry Ford a luat o decizie incredibilã. În 1914, acesta a dublat salariile mucitorilor faþã de companiile concurente, la 5 dolari pe zi. Ford credea cã prin ridicarea plãþii muncitorilor, aceºtia ar fi mai fericiþi ºi mai rapizi ºi mai eficienþi la locul de muncã. Efectele deciziei au fost o creºtere majorã a productivitãþii. Balaji Viswanathan, utilizator al reþelei forumiste Quora, care l-a dat drept câºtigãtor pe Henry Ford, argumenteazã de ce mãsura lui Ford a fost la vremea respectivã cea mai inteligentã decizie executivã luatã vreodatã. Cu salarii duble, rata de fluctuaþie a personalului a scãzut considerabil, costurile cu instruirea personalului s-au redus semnificativ, iar cei mai buni oameni au continuat sã lucreze în companie. Rata de fluctuaþie a personalului era atât de mare, încât Ford trebuia sã angajeze 60.000 de persoane, ca sã reuseasca sa rãmânã macar cu 10.000. Dupã decizia lui Ford, fluctuaþia a scãzut aproape de zero. La nivel de PR, decizia a avut un impact uriaº: absenteismul a foat aproape eliminat pentru cã existau motive puternice pentru a veni la muncã, iar nivelul de pregãtire al persoanelor care îºi depuneau CV-urile pentru un loc de muncã la Ford a crescut. Rezultatele finale au fost o explozie a productivitãþii ºi începutul unei noi clase de mijloc care îºi permitea sã cumpere automobilele pe care le producea compania.

C

ei patru care-ºi definesc locul pe lume Am întrebat patru personalitãþi ale Vãii Jiului, din diverse domenii, dacã ar avea o firmã, de obiecte de medie folosinþã, care ar intra în declin, ca mãsurã de redresare ºi revigorare a producþiei ar mãri salariile ºi ar micºoara, chiar foarte puþin, timpul de lucru? Rãspunsurile date i-au definit pe cei patru intervievaþi. EMIL PÃRÃU, om de afaceri, Lupeni.”Cum poþi sã faci aºa ceva?! Sigur, aº lua în calcul piaþa, preþul de desfacere ºi în cel mai rãu caz sã mã modelez

dupã toate acestea. Da, se poate cu acelaºi fond de salarii sã lucrez cu oameni mai puþini, dar bine pregãtiþi, serioºi ºi eficienþi ºi mult mai bine plãtiþi. Fiind motivaþi serios, se poate! Condiþia este sã am piaþã de desfacere. Dar timpul de lucru nu l-aº reduce, e prea mare riscul. Sigur, depinde ºi de domeniul de activitate. Mai este un lucru ce poate fi determinant - mentalitatea în ce priveºte munca, în general. Este foarte important sã ai un nucleu, de oameni vorbesc, de bazã”. ION BARBU, grafician, artist de renume naþional ºi internaþional, din Petrila, cel care a iniþiat o acþiune de salvare a oraºului lui Ion D. Sîrbu, coorganizator al Atelierului internaþional al arhitecþilor pentru regenerare urbanã – Petrila. ”Mãi, da ce probleme îmi dai?! Eu, care mi-am suspendat activitatea firmei, nu mai am probleme de astea. Am devenit cel mai fericit om! Chiar nu mã pricep ºi decât sã spun prostii, mai bine tac. Nu mã prinde pe mine rolul ãsta de om de afaceri. Eu sunt muncitor de înaltã calificare!”

CRISTIAN RESMERIÞÃ, deputat PSD de Valea Jiului. ”Dacã aº avea o firmã, care ar avea probleme, sigur cã aº face orice ca sã o salvez. Nu aº avea cum sã cresc salarii ºi sã scurtez timpul de lucru, dacã ea nu merge! Aº comunica cu oamenii, pentru cã din punctul meu de vedere comunicarea este esenþialã, le-aº explica exact cum stau lucrurile ºi aº propune ca pe o perioadã determinatã, de câteva luni, sã muncim mai mult pe bani mai

D

puþini, pentru cã nu sunt bani, salvãm firma ºi apoi lucrurile se vor îndrepta ºi în privinþa salariilor ºi a mea ca om de afaceri. Vã daþi seama cã nici unui patron nu-i este plãcut sã ia mãsuri de genul ãsta, dar realitatea te obligã”. COSTEL AVRAM, director general Apa Serv Petroºani, preºedinte PNL Petrila. ”Sincer? Nu aº lua asemenea mãsuri! De exemplu în situaþia de la Apa Serv, dacã ar fi afacerea mea, ca manager, aº aplica fãrã ezitare politica tarifarã stabilitã. Dar fiind ºi politician, trebuie sã þin seama de mai mulþi factori, în special de cel social ºi

asta îngreuneazã lucrurile. Vã dau exemplul Japoniei de dupã rãzboi, pentru cã tot vorbim de soluþii în situaþii de crizã. Acolo oamenii erau plãtiþi pentru 8 ore ºi munceau 12 ore ºi chiar mai mult. De-aia Japonia este unde este pentru cã acest spirit s-a pãstrat ºi el poate fi activat oricând. Noi suntem în România ºi se ºtie cã românul, dacã poate, ºi s-a dovedit cã poate, sã nu respecte nici orele plãtite bine sau rãu, se fofileazã ºi apoi se ºi laudã cum a pãcãlit ºefii. Vorbesc de cazurile în care firma îºi respectã contractele cu angajaþii”.

Actualitate 9

Avram – un amestec de bun organizator, manager ºi politician, iar Ion Barbu – un artist complex… Iar, Henry Ford – a rãmas în istorie ºi ESTE. Ileana FIRÞULESCU

Cele patru rãspunsuri aratã exact tipologia fiecãruia. De aceea doar Emil Pãrãu este om de afaceri, iar Cristian Resmeriþã - politician, Costel

Avram, în ochinºi, de ziua lui!

irectorul Apa Serv Petroºani ºi preºedintele PNL Petrila, Costel Avram, ºi-a comandat de ceva vreme un costum neaoº moldovenesc de prin locurile natale- Paºcani.

La una din petrecerile, de zilele trecute, când ºi-a serbat împlinirea celor 44 de ani de la naºtere, pe la Paºcani, a fost îmbrãcat aºa cum îl vedeþi în fotografia alãturatã. Costumul neaoº i l-a adus chiar fratele sãu… ”Da, aºa am fost îmbrãcat la o petrecere cu prietenii. Costumul l-am comandat eu, cu ochinºi, cu bundiþã, suman, traistã, pãlãrie cu flori… Un costum complet. Sâmbãtã noaptea, la acea petrecere am apãrut eu ºi cu soþia mea, îmbrãcaþi în costume tradiþionale ºi am jucat amândoi” – a spus Costel Avram, fãrã sã se sfiascã. Câþiva participanþi ne-au declarat cã a fost o plãcere sã-I vadã pe cei doi jucând: ”Doamnã, chiar se pricep ºi ºtiu ºi pot ºi le ºade bine”. Fotografia, am preluat-o de pe profilul lui Costel Avram de pe Facebook. Precizãm cã i-am cerut acordul pentru cã ilustrata are o încãrcãturã emoþionalã personalã. Ileana FIRÞULESCU

COLÞUL LUI DENIS


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 iunie 2013

Monica Iacob-Ridzi: Sabotarea sistematicã ºi iresponsabilã a turismului românesc trebuie sã înceteze

Î

ntr-o declaraþie politicã, deputatul Monica Iacob Ridzi atrage atenþia Guvernului asupra turismului românesc, respectiv a realitãþilor crude ºi triste ale turismului, fie el estival sau montan. Deputatul hunedoreanu este de pãrere cã acest domeniu, care este unul dintre cei mai importanþi poli de dezvoltare ai României, este condus pe o traiectorie total greºitã. Marius MITRACHE

“Studiile fãcute de toate guvernele ultimilor ani demonstreazã cã turismul montan, pe de o parte ºi turismul de la malul mãrii, pe de altã parte, sunt tot atâþia poli de dezvoltare a unui turism de cea mai bunã calitate în România. Oamenii politici care au înþeles acest lucru ºi au acþionat ca atare, au deschis noi perspective de dezvoltare a turismului românesc. Din pãcate, principiul pãgubos „sã abandonãm proiectele celorlalþi” pe care-l adoptã fãrã discernãmânt actuala majoritate politicã ce guverneazã România, nu face altceva decât sã închidã porþile acestui colþ de Rai numit România pentru vizitatorii care vor sã descopere reperele turistice ale þãrii noastre. De câþiva ani, Majestatea Sa Prinþul Charles al Marii Britanii pare sã fie mult mai deschis ºi mult mai implicat de a face o bunã reclamã unei mirifice pãrþi din România pitoreascã, decât pare dispus sã o facã ministerul de resort din þara noastrã. Similar, o serie de alþi ºefi de state, artiºti celebri sau sportivi excepþionali ai lumii, fascinaþi de frumuseþile României turistice au devenit adevãraþi ambasadori ai turismului românesc, în timp ce

reprezentanþii de drept ai statului par nu doar luaþi prin surprindere ºi blocaþi de aceastã uriaºã deschidere pentru promovarea României turistice în lume, ci se dovedesc a fi chiar adevãrate frâne în dezvoltarea acestui sector de activitate care poate contribui nu doar la dobândirea unei imagini corecte a þãrii noastre în rândul lumii, ci ºi la o echilibrare a balanþei economice a þãrii”, spune Monica Iacob Ridzi. Mai mult, deputatul Monica Iacob Ridzi constatã “cu tristeþe” cã “lipsa de interes a guvernãrii USL faþã de acest domeniu este vecinã cu sabotarea turismului românesc ºi subminarea economiei naþionale”. “Exact în momentul debutului sezonului estival ºansele operatorilor de turism din staþiunile situate în Sudul Litoralului românesc de a atrage turiºti sunt nãruite, în bunã parte, de decizia absolut injustã ºi hilarã a CNADNR de a restricþiona circulaþia rutierã pe podul de la Agigea, principala cale de acces spre staþiunile din Sudul Litoralului, pânã la data de 7 august 2013. Potrivit unei adrese pe care am primit-o din partea Asociaþiei Investitorilor în Staþiunea Turisticã VenusMangalia, prelungirea

nejustificatã a lucrãrilor de reabilitare a podului de la Agigea (DN 39, km 8+988), care trebuiau finalizate la data de 08.02.2013 este în mãsurã sã afecteze aproape 90% din turismul de pe Litoral ºi circa 50% din turismul românesc, numai în acest an. (...) Într-o situaþie similarã se regãsesc, de la preluarea puterii politice din România de cãtre USL ºi proiectele de dezvoltare a domeniilor schiabile din Valea Jiului, a cãror finanþare deºi a fost cuprinsã în cadrul programului naþional „Schi în România” a fost blocatã de noua putere politicã. Având o serie de lucrãri începute ºi nefinalizate în

acest proiect în Munþii Parâng, autoritãþile locale de la Petroºani se aflã în imposibilitatea de a putea folosi sau întreþine instalaþiile de transport pe cablu ºi pârtiile de schi modernizate, iar blocarea proiectului de amenajare a staþiunii Parâng pune în pericol nu doar perspectivele de dezvoltare a turismului în zonã, ci ºi micile afaceri deja existente în acest areal turistic. Mai mult, prin blocarea finanþãrii acestui proiect, fãrã nici un fel de argumente demne de a fi luate în considerare, Guvernul Ponta dã cu piciorul pe de o parte ºansei ca România sã beneficieze de unul din cele mai mari ºi mai frumoase domenii de schi din

Europa, ºi pe de altã parte abandoneazã oportunitãþile oamenilor din Valea Jiului, regiune monoindustrialã grav afectatã de restructurarea sectorului minier, de a beneficia de o alternativã realã de dezvoltare prin creºterea potenþialului turistic al zonei. Similar, proiectele autoritãþilor locale de la Vulcan ºi Lupeni au fost oprite ºi ele, în timp ce pentru dezvoltarea turismului în zona Uricani-Câmpu lui Neag, Guvernul nu este interesat nici mãcar de finalizarea unui proiect de amenajare a drumului naþional 66A Uricani-Bãile Herculane, demarat în urmã cu aproape 10 ani”, aratã Monica Iacob Ridzi.

Haralambie Vochiþoiu:“Eu nu tranzacþionez sentimentele a peste un milion de alegãtori”

S

enatorului Haralambie Vochiþoiu îi place în opoziþie. Vochiþoiu a declarat cã nu va pãrãsi PP-DD, precum colegul sãu Tudor Barbu, ba dimpotrivã va continua activitatea cu mai multã dãruire. Marius MITRACHE

“Nu se pune problema sã pãrãsesc PP-DD. Eu nu

tranzacþionez sentimentele a un milion ºi ceva de alegãtori. În opoziþie nimãnui nu îi place, e

deºert...Continuãm activitatea în PP-DD”, ne-a declarant senatorul Haralambie Vochiþoiu. Deºi în aceastã sãptãmânã PP-DD a pierdut un senator ºi doi deputaþi, potrivit lui Vochiþoiu în aceastã perioadã sunt discuþii cu alþi parlamentari, care ºi-ar fi manifestat dorinþa de a intra în PP-DD.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 iunie 2013

Transportatorii au înºelat Ministerul Educaþiei

M

inisterul Educaþiei a descoperit nereguli în ceea ce priveºte decontul navetei elevilor. Deputatul PPDD, Monica Iacob Ridzi, a primit rãspuns de la Ministerul Educaþiei în ceea ce priveºte decontarea transportului pentru elevii care parcurg distanþe mari pânã la unitãþile de învãþãmânt. În rãspunsul oferit deputatului, reprezentanþii ministerului de resort au semnalat o serie de nereguli în ceea ce priveºte transportatorii. Monika BACIU ”Pe parcursul anului 2012, cu ocazia decontãri abonamentelor elevilor s-a constatat practicarea de cãtre operatorii de transport auto, a unor tarife cu diferenþe foarte mari, pentru distanþe similare, sau comparativ cu trasportul feroviar,

ceea ce a determinat insuficientã fondurilor prevãzute în buget, pe întregul an. Din datele prezentate, pe rutele de transport pe care existã concurenta între transportatorii auto, sau existã ºi transport feroviar, preþurile practicate pentru abonamente sunt rezonabile. Operatorii de transport auto,

ºtiind cã preþul abonamentelor se deconteazã de la bugetul de stat, practicã tarife care nu pot fi suportate de cãtre familia elevului, având ca efect grav abandonul ºcolar”, spun reprezentanþii Ministerului Educaþiei. Reprezentanþii ministerului au în vedere modificarea cadrului

Gardã de intervenþie relocatã

G

arda de intervenþie a pompierilor de la Uricani va fi relocatã la Lupeni. Potrivit reprezentanþilor administraþiei locale, prin aceastã mutare se va micºora timpul de deplasare la anumite intervenþii. Monika BACIU

”Pentru municipiul Lupeni acest sediu de pompieri este foarte important deoarece în anii trecuþi am avut foarte mari probleme pentru cã am avut incendii atât în oraº cât ºi pe pãºuni ºi a trebuit sã apelãm la pompierii din alte pãrþi. Acum am reuºit sã aducem o unitate de pompieri ºi la noi în localitate ºi mulþumesc cu aceastã

ocazie ºi noi le-am pus la dispoziþie tot ceea ce au cerut”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. Edilul trage speranþe cã pânã la sfârºitul acestei luni lucrãrile vor fi finalizate, iar pompierii vor avea un nou sediu în fosta clãdire cunoscutã sub denumirea de Casa Muzicii. ”Aºa este, sãptãmâna aceasta vom reuºi sã ºi acoperim clãdirea

care este deja gata, tot la bani ne-am potignit nici aici pentru cã nu am avut bani sã plãtim constructorul pentru cã este aceastã lege care ne obligã mai întâi sã plãtim arieratele. Sunt sigur cã sãptãmâna aceasta se va termina clãdirea ºi sediul pompierilor va fi în funcþie. Sunt bani de la bugetul local, nu este o sumã mare, este vorba de aproximativ 1 miliard de lei vechi ºi eu îmi doresc ca sã vãd pompierii la noi în Lupeni. Mai mult ca sigur la sfârºitul lunii sau poate mai repede se va inaugura sediul nou al pompierilor” a mai spus edilul. Relocarea gãrzii de intervenþie de la Uricani la Lupeni a fost aprobatã ºi la nivelul Inspectoratului Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã Hunedoara.

legislativ în cazul navetei elevilor. ”Ministerul Educaþiei Naþionale propune modificarea cadrului legislativ astfel încât sã fie asiguratã utilizarea eficientã a fondurilor alocate de la bugetul de stat, ºi pentru a da posibilitatea elevilor sã poatã achiziþiona abonamente la preþuri corecte. În acest sens, Ministerul Educaþiei Naþionale împreunã cu Ministerul Transporturilor ºi Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, în vederea identificãrii mãsurilor legislative ce se impun. Totodatã,

ministerul inteprinde, din punct de vedere legal, tot ceea ce este necesar pentru prevenirea abandonului ºcolar ºi face toate demersurile pentru a rezolva situaþia decontãri trasportului elevilor, începând cu luna iunie, pentru aceasta fiind alocatã,

în prima etapã, suma de 30 de milioane de lei”, se mai aratã în rãspunsul cãtre Monica Iacob Ridzi. La nivelul judeþului Hunedoara peste 3000 de elevi nu ºi-au primit banii pentru navetã. Majoritatea dintre aceºtia provin din mediul rural.

Ciºmele funcþionale în Petroºani

C

alitatea apei este corespunzãtoare la ciºmelele din Valea Jiului. Temperaturile de afarã sunt caniculare, iar reprezentanþii societãþii de apã din Valea Jiului monitorizeazã în permanenþã calitatea apei potabile de la ciºemele. Monika BACIU ”În municipiul Petroºani sunt montate o serie de ciºmele de cãtre cei de la SPADPP alimentate din reþeaua publicã de distribuþie. Apa livratã corespunde calitãþii, deci este potabilã. Existã la nivelul societãþii o strategie de monitorizare a calitãþii apei întocmitã sub coordonarea DSP-ului ºi cuprinde puncte de recoltare ºi analiza din diverse surse. Aceste puncte au fost alese pentru a putea acoperi toatã reþeaua de apã potabilã din Valea Jiului, aceste recoltãri se fac zilnic iar sãptãmânal ele trebuie sã cuprindã toatã Valea Jiului prin rotaþie. La fel cum noi monitorizãm calitatea apei , aºa o fac ºi cei de la DSP”, a

spus Florin Donisã, director tehnic SC ApaServ Valea Jiului. În trecut au existat probleme în ceea ce priveºte calitatea apei de la ciºmeaua din gara Petroºani. Potrivit reprezentanþilor ApaServ, reþeaua este în administrarea Cãilor Ferate Române, iar în ceea ce priveºte o eventualã problemã aceasta va fi remediatã. ”Gara din Petroºani este administratã de cãtre CFR iar SC ApaServ livreazã apa la limita acestei administraþii. Este de datoria fiecãrui utilizator sã aibã grijã de reþelele proprii, societatea livreazã apã pânã la punctul de branºament care face diferenþa între domeniul public ºi cel privat. la punctul

de branºament se asigura normele de calitate a apei ºi de debit iar în interior este obligaþia proprietarilor sã ºi le menþinã. Noi luãm analize de la consumatorul final ºi dacã sunt probleme încercam sã remediem aceste probleme. Dacã un agent economic nu-ºi rezolvã problemele nu putem decât sã sistãm furnizare cu apã”, a mai spus sursa citatã. În municipiul Petroºani sunt patru ciºmele, toate din acestea fiind funcþionale.


12 Actualitate

C

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 iunie 2013

Atenþie la temperaturile caniculare!

ât mai multe lichide, fructe ºi legume proaspete, asta ne recomandã medicii ºi consumãm în aceste zile caniculare. Dupã câteva zile reci ºi ploioase primul val de temperaturi ridicate din aceastã varã pot sã determine efecte negative asupra populaþiei din judeþul nostru, mai ales pentru copii ,vârstnici ºi persoanelor cu dizabilitãþi sau boli cronice. Medicii spun cã la aceste persoane cu grad mare de risc pot sã aparã lipotimii, probleme cardiace sau respiratorii. Astfel, Direcþia de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara avertizeazã din nou cã ieºitul din casã la orele prânzului, când asfaltul frige ºi aerul pare de nerespirat, este imprudenþã curatã. “Direcþia de Sãnãtate Publicã a jud. Hunedoara avertizeazã cã atunci când termometrele aratã la umbrã peste 34 de grade Celsius, trebuie sã evitãm pe cât posibil sã ieºim afarã. Pe strãzile cu asfalt încins ºi printre blocurile ce radiazã cãldurã, chiar ºi cel mai sãnãtos organism poate sã cedeze. Fãrã o hidratare corespunzãtoare, care sã menþinã temperatura corpului în jur de 37 grade Celsius, pot apãrea crampele de cãldurã, insolaþie, epuizare sau ºoc hipertermic”, avertizeazã Cecilia Birãu, director executiv adjunct la DSP Hunedoara. În cazul în care apar crampele de cãldurã la nivelul abdomenului, braþelor, membrelor

inferioare, mai ales atunci când transpirãm abundent în timpul unor activitãþi fizice solicitante este obligatoriu ca orice activitate fizicã sã fie sistata, iar pacientul va intra în repaos într-un loc rãcoros. Activitãþile fizice intense pot fi reluate dupã mai multe ore, când canicula s-a mai potolit. “Este recomandat consumul de lichide precum sucuri de fructe naturale sau de bãuturi energizante diluate cu apã. Dacã aceste crampe dureazã mai mult de o orã, este necesar consultul medical. Epuizarea cauzatã de temperaturile ridicate apare dupã câteva zile de cãlduri excesive ºi se manifesta prin somnolenþa, senzaþia de slãbiciune ºi oboseala, somn agitat sau insomnie. Aceste stãri pot fi combãtute prin odihna în locuri rãcoroase, consumul lichidelor, iar dacã simptomele continuã va fi solicitat ajutorul medicului”, a mai spus sursa citatã anterior. Pe de altã parte, putem vorbi ºi despre insolaþie, care este datã de expunerea directã ºi prelungitã a capului la soare ºi se manifesta prin dureri de cap violente, somnolenþa, greaþã ºi eventual pierderea

cunoºtinþei, febrã ºi uneori arsuri ale pielii.

I

nsolaþia ºi ºocul hipertermic

Riscul de insolaþie este mult mai ridicat la copii ºi trebuie evitatã expunerea prelungitã la soare, mai ales între orele 11-18. Cel care a fãcut insolaþie va fi dus la umbrã, încercându-se rãcirea corpului cu gheaþã sau apã rece, ventilaþie, administrarea unei cantitãþi consistente de lichid. ªi ºocul hipertermic poate apãrea în aceste zile ºi constituie o urgenþã medicalã. Apare ca urmare a incapacitãþii organismului de a-ºi menþine temperatura normalã, aceasta crescând repede, ajungând/ depãºind 40 grade Celsius. “Pentru a limita efectele temperaturilor ridicate în locuinþe, ferestrele expuse la soare vor fi închise, fiind trase jaluzelele sau draperii. Ferestrele vor rãmâne închise pe toatã perioada cât temperatura exterioarã este superioarã celei din locuinþa ºi vor fi deschise seara târziu, noaptea ºi dimineaþã devreme, provocând curenþi de aer, pe perioada cât temperatura exterioarã este

inferioarã celei din locuinþa. De asemenea, pentru a reduce temperatura din casa este bine cã lumina artificialã sã fie menþinutã la intensitate scãzutã ºi utilizatã pentru perioade mai scurte. În plus, orice aparat electro-casnic de care nu este nevoie va fi închis”, spun oficialii DSP. Vestimentaþia în zilele cu temperaturi ridicate trebuie sã fie lejerã ºi amplã, din fibre naturale, de culori deschise. Pe cap vor fi purtate pãlãrii sau ºepci în culori deschise. O mare atenþie trebuie acordatã copiilor, vârstnicilor ºi persoanelor cu dizabilitãþi, oferindu-le periodic lichide, chiar dacã nu sunt solicitate. Pãrinþii trebuie sã evite sã iasã cu copilul din casã în orele cu temperaturile ridicate, mai ales dacã este vorba despre bebeluº (0-12 luni). În cazul în care este necesarã deplasarea, atunci copilul va fi îmbrãcat lejer, chiar dacã are

pânã la 9 luni, iar capul va fi acoperit cu o pãlãrie de soare. Copilul trebuie lãsat dezvelit atunci când doarme. În schimb, nu este recomandat scãldatul în apã rece deoarece diferenþele mari de temperaturã pot sã determine apariþia ºocului. Este bine cã în zilele cu

temperaturi ridicate sã fie evitate activitãþile în exterior care necesitã un consum mare de energie, cum este sportul ori grãdinãritul. Pe parcursul zilei vor fi fãcute duºuri cãlduþe, apa fiind lãsatã pe corp. În zilele cu temperaturi ridicate, consumul de lichide trebuie sã depãºeascã doi litri, fãrã a aºtepta sã aparã senzaþia de sete. Consumul de alcool este interzis întrucât acesta favorizeazã deshidratarea ºi diminueazã capacitatea de luptã a organismului împotriva cãldurii. De asemenea, va fi evitat consumul bãuturilor cu conþinut ridicat de cofeinã (cafea, ceai, cola) sau de zahãr (sucuri rãcoritoare carbogazoase) deoarece acestea sunt diuretice. Car men COSMAN


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 iunie 2013 În Defileul Jiului încep practic lucrãrile de amenajare a terasamentului, care pe

Artera din Defileul Jiului se închide

Î

ncep lucrãrile de amenajare a Defileului Jiului ºi traficul rutier va fi restricþionat 3 zile pe sãptãmânã. Astfel, potrivit Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România, în perioada 24.06.2013 – 01.11.2013, în zilele de marþi, miercuri ºi joi, în intervalul orar 9.00 – 18.00, se va închide circulaþia rutierã pe DN 66, pe sectorul cuprins între localitãþile Bumbeºti Jiu - Petroºani, km 93+500 – km 126+000, pentru execuþia lucrãrilor de reabilitare a sectorului de drum menþionat. În acest interval traficul rutier se va desfãºura deviat, în ambele sensuri, pe rute ocolitoare. Diana MITRACHE Pentru relaþia Târgu Jiu – Petroºani ºi retur: DN 67, Târgu Jiu – Râmnicu Vâlcea – DN 7 Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Sebeº - Simeria – DN 66 Simeria- Haþeg – Petroºani.

Vor avea acces doar maºinile aflate în misiune ºi salvãrile. „În zilele în care circulaþia rutierã este închisã, circulaþia autovehiculelor cu regim de circulaþie prioritarã menþionate în OUG 195/2002, Art. 32, alin. (2) lit. a) ºi b) va fi permisã atunci când

sectorului de drum restricþionat. Conducãtorii auto sunt rugaþi sã respecte semnalizarea temporarã corespunzãtoare închiderii circulaþiei.

alocuri este extrem de degradat. Artera din Defileul Jiului nu a fost reabilitatã niciodatã, iar acum sunt porþiuni întregi care riscã sã cadã în Jiu ºi pun în pericol siguranþa cãlãtorilor care tranziteazã pe calea auto prin Defileul Jiului. Proiectul are o valoare de aproape 185

de milioane de lei, acesta fiind câºtigat de un consorþiu denumit Copisa Constructora Piraneica. Conform contractului de execuþie adjudecat, compania Copisa Constructora Piraneica – în colaborare cu firmele Chirulli Andrea Impresa Individuale (din Târgoviºte) ºi Coremi Inter SA (din Târgu Jiu) – va realiza lucrãrile de reabilitare a Drumului Naþional 66, în lungime de 32,5 kilometri, ce face legãtura între judeþele Gorj ºi Hunedoara. Lucrãrile de reabilitare a DN 66, între Petroºani ºi BumbeºtiJiu, trebuie finalizate în 48 de luni.

se deplaseazã în acþiuni de intervenþie sau în misiuni care au caracter de urgenþã”, se aratã într-un comunicat remis de CNADR. Dirijarea ºi informarea participanþilor la trafic vor fi realizate de piloþi de circulaþie care se vor afla în permanenþã la capetele

Hainy te învaþã sã gãteºti Supã de spanac Ingrediente: 800 g spanac 30 g unt 2 ouã 2 linguri parmezan ras 1, 4 l supã din concentrat de pui Mod de preparare: 1. Se spalã foarte bine spanacul ºi se taie mare. În oala de fiert supa se topeºte untul ºi apoi se adaugã

spanacul. 2. Se preparã supa din concentrat de pui cu apã, lãsându-se sã dea într-un clocot,apoi se dã deoparte. 3. Ouãle se bat bine cu parmezanul, se amestecã cu spanacul ºi se varsã totul în supa cãlduþã din concentrat de pui. Se acoperã cu un capac ºi se lasã pe foc 5 minute. Se aduce la masã alãturi de crutoane, dupã gust.

POFTÃ BUNÃ! Chef de cuisine Restaurant 3D Aqua Hainalka Miclea


14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 iunie 2013

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 Eco - Logica 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele? 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

9:30 Mary ºi Tim 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus (emisiune informativã) 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Suflete pereche (r) 14:45 Profetul (r) 16:00 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Jurãminte fatale (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Vise plãcute 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Intervenþie în forþã 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Þintã umanã 0:00 Intervenþie în forþã (r)

21 martie *** 20 aprilie Sunteþi foarte bine dispus ºi colaboraþi bine cu partenerii de afaceri. Puteþi aborda cu încredere activitãþi delicate pe plan social. Dispuneþi de suficientã energie pentru a face faþã tuturor responsabilitãþilor.

10:15 11:15 11:30 12:30 13:00 13:05 14:00 14:30 15:25 15:30 16:30 17:30 18:30

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge Doamne de poveste Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor Intrigi ºi seducþie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Chelsea Manchester United 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Chelsea Manchester United 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 14:45 ªtirile Digi Sport 15:00 Baschet feminin 16:45 Digisport Show 17:00 ªtirile Digi Sport 17:30 Baschet feminin 18:15 ªtirile Digi Sport 18:30 Baschet feminin 19:15 Digisport Show 19:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Dimineaþa s-ar putea sã fiþi nevoit sã plecaþi într-o scurtã cãlãtorie în interesul familiei. Este o zi bunã pentru comunicarea cu persoane mai tinere ºi pentru negocieri. Dupã-amiazã reuºiþi sã terminaþi o lucrare importantã, în care aþi investit timp ºi bani.

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Este o zi favorabilã comunicãrii ºi cãlãtoriilor scurte în interes de afaceri. Reuºiþi sã luaþi o decizie inspiratã în privinþa relaþiilor sentimentale. Aveþi un spirit de iniþiativã deosebit, care vã garanteazã succesul pe plan social ºi sentimental.

23 august *** 22 septembrie

Sunteþi comunicativ ºi convingãtor ºi reuºiþi sã aplanaþi un conflict apãrut în cercul dumneavoastrã de prieteni. Dupã-amiazã, obþineþi un câºtig frumos dintr-o activitate comercialã. În schimb, este posibil sã suferiþi un eºec pe plan sentimental.

Vã hotãrâþi sã faceþi o investiþie profitabilã pentru familie ºi trebuie sã faceþi mai multe drumuri scurte. S-ar putea sã daþi piept cu birocraþia, dar reuºiþi sã vã descurcaþi. Sfaturile pe care le primiþi de la un prieten cu experienþã vã vor ajuta mult.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Vã simþiþi foarte bine la o întâlnire cu prietenii, unde vã faceþi remarcat prin talentul de orator. Fiþi cumpãtat la masã, pentru cã sunteþi predispus la probleme digestive. Relaþiile cu persoana iubitã sunt foarte bune. 7:00 ªtirile dimineþii (emisiune informativã) 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

aprile

22

Sunteþi foarte ocupat cu problemele unei rude mai în vârstã. Pe plan social, traversaþi o perioadã bunã ºi aveþi ocazia sã vã îndepliniþi visele. Puteþi avea reuºite remarcabile. Eforturile investite într-o afacere încep sã dea roade. 10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D

21

Dacã vi se propune o colaborare, nu ezitaþi. Aveþi toate ºansele sã câºtigaþi bine. Dupãamiazã luaþi decizia sã încheiaþi o tranzacþie. În curând se va dovedi cã aþi fost inspirat. Se pare cã norocul vã zâmbeºte.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Luaþi o decizie inspiratã ºi reuºiþi sã rezolvaþi o problemã financiarã importantã. Sunteþi hotãrât sã terminaþi o lucrare începutã mai demult ºi sã vã ocupaþi serios de afaceri.

Dimineaþa luaþi o decizie care vã rãstoarnã toate planurile. S-ar putea sã plecaþi într-o scurtã cãlãtorie în interes de familie. Puteþi avea succes pe plan financiar.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dimineaþa primiþi o sumã mare de bani ºi aveþi posibilitatea sã porniþi o afacere. Comunicaþi foarte bine ºi aveþi o putere de convingere care vã ajutã mult pe plan social.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Aveþi ocazia sã luaþi o decizie importantã în privinþa relaþiilor sentimentale. Dimineaþa sunteþi foarte ocupat, dar prietenii ºi familia vã ajutã sã rezolvaþi toate problemele.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 iunie 2013

Oferã-þi o ºansã! Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroºani

C

a în fiecare an, Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petrosani are o ofertã educaþionalã variatã, pentru orice vârstã ºi preferinþe , având toate formele de ºcolarizare: Liceu zi, Liceu seral, A 2-a ºansã, ªcoalã postlicealã ºi ªcoalã de maiºtri. Liceu zi: Clasele de liceu, curs de zi se adreseazã în primul rând absolvenþilor de clasa a VIII-a, unde sunt oferite specializãrile: - Coafor stilist, cu englezã intensivã; - Tehnician proiectant CAD; - Tehnician în instalaþii electrice; - Tehnician construcþii ºi lucrãri publice; - Tehnician în industrie textilã; ªcoalã profesionalã: Durata învãþãmântului profesional este de 2 ani ºi este organizat dupã clasa a IX-a, ca parte a pregãtirii prin învãþãmântul liceal, filiera tehnologicã. Pe toatã durata ºcolarizãrii, elevii ºcolii profesionale vor primi o bursã de 200 Lei/ lunã. În acest an calificãrile propuse sunt: - Mecanic auto; - Costrucþii ºi lucrãri publice; - Confecþioner produse textile. Liceu seral: Clasele de liceu curs seral, se adreseazã tuturor celor peste 18 ani, care din diverse motive nu au continuat studiile, având locuri în clasele IX – XIII, astfel: Clasa a IX-a - Tehnician proiectant CAD; - Tehnician mecanic

întreþinere ºi reparaþii. Clasa a X-a - Tehnician operator tehnicã de calcul; - Tehnician în instalaþii electrice. Clasa a XI-a - Tehnician în electromecanicã; - Tehnician mecanic întreþinere ºi reparaþii. Clasa a XII-a rutã progresivã, pentru absolvenþii de 10 clase, 10 clase ºi profesionalã sau ºcoalã profesionalã: - Tehnician proiectant CAD; - Tehnician în instalaþii electrice; - Tehnician mecanic întreþinere ºi reparaþii. Pentru clasele de seral – cu excepþia claselor a IX-a – se impune susþinerea unui

examen de diferenþe, pentru care se va afiºa programa ºi data susþinerii, la sediul ºcolii. O alternativã pentru „ratarea” BAC-ului. ªcolile de maiºtri ºi postliceale din acest an, oferã o ºansã celor care nu trec examenul de BAC, dar ºi a celor norocoºi, dacã doresc o specializare adaptatã cerinþelor de pe piaþa muncii. Aprobate de la buget avem specializãrile: - Maistru electrician staþii ºi reþele; - Maistru mecanic. ªcoala posticealã în specializãrile: - Tehnician laborant pentru protecþia mediului; - Tehnician echipamente de calcul. Cu platã, existã specializãrile: - Maistru construcþii civile, industriale ºi agricole; - Maistru mecanic întreþinere ºi reparaþii utilaje ºi instalaþii din industria lemnului

- Tehnician diagnostic auto; - Administrator reþele locale ºi de comunicaþii. ªcoala de maiºtri, în domeniul Mine, petrol ºi gaze este unicã în þarã ºi are specializãrile: - Maistru electromecanic minier ºi - Maistru miner. Programul a 2-a ºansã se adreseazã celor care doresc completarea studiilor din învãþãmântul primar ºi gimnazial, respectiv ciclul inferior al liceului, cu calificare în domeniul construcþiilor ºi lucrãri publice ºi în domeniul mecanic. Dacã doriþi informaþii detaliate despre oferta educaþionalã de la Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petrosani, situat în Strada 22 Decembrie, Nr. 6 puteþi sã le obþineþi direct de la sediul liceului sau prin telefon la 0254.542.482. Niciodatã nu este prea târziu pentru învãþãturã. Un om informat este un om puternic! Prof. Mariana BOBOC

Restricþii apã Aromele tutunului, preferate de guvernanþi Miercuri, 19 iunie 2013 în oraºul Vulcan, între orele 9:00 - 20:00. Motivul restricþiei remediere pierdere în intersecþie str. V. Alecsandri cu str. Pinului ºi în zona sãlii de sport de pe str. V.Alecsandri. Mulþumim pentru înþelegere

N

esãnãtoase, dar profitabile pentru bugetul de stat. Þigãrile aromate au ajuns motiv de disputã între autoritãþi, medici ºi asociaþiile de pacienþi. Scandalul a pornit de la decizia Guvernului de a nu susþine directiva europeanã care interzice vânzarea acestui tip de þigãri. Monika BACIU Guvernanþii spun cã au luat decizia pentru cã industria tutunului e al doilea mare contributor la buget. Bruxelles-ul mai propune amplasarea avertismentelor de sãnãtate pe

75% din pachetul de þigãri. Anul trecut au murit, din cauza cancerului pulmonar, peste 10 mii de români, cu aproape zece la sutã mai mulþi decât în 2008, iar la nivelul Vãii Jiului doar în decursul

ultimului an au fost înregistrate 1300 de cazuri de cancer, dintre care 259 de cazuri de cancer pulmonar. Tratamentul unui bolnav de cancer pulmonar ne costã între 1.300 ºi 1.700 de euro lunar. Dacã face ºi radioterapie, nota de platã ajunge la 3.000 de euro. Acum zece ani, pacienþii erau diagnosticaþi cu cancer pulmonar în jurul vîrstei de 45 de ani. Iar în condiþiile în care aproape o treime dintre români fumeazã, vârsta a scãzut acum la 25.

Anunþ În vederea întocmirii decontului necesar plãþii drepturilor cuvenite pentru semestrul I 2013, rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, ca în perioada 01.07.2013 31.07.2013, sã prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), facturile ENEL aferente consumurilor pânã la data de 30.06.2013. Ne angajãm sã vã informãm în aceeaºi manierã despre intervalul de timp în care se vor efectua plãþile. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 iunie 2013

Otravã vândutã la marginea drumului

Î

n ciuda avertizãrilor medicilor, zilnic apar la unitãþile de urgenþã din Valea Jiului, noi cazuri de intoxicaþii cu ciuperci. Otrava este vândutã atât în pieþe cât mai ales la marginea drumului. Maximilian GÂNJU

Ciupercile s-au fãcut din belºug în acest an, iar mulþi sãraci din valea Jiului vãd o modalitate de a face un ban. Pentru cã centrele de recoltare încã nu s-au deschis, culegãtorii îºi vând marfa la marginea drumului sau la tarabele din pieþe. Toþi

spun cã ciupercile sunt bune de consumat, însã medicii îi contrazic ºi le recomandã localnicilor sã nu cumpere decât din locurile verificate de cãtre medicii DSV. Ieri, atât pe centura ocolitoare a Petroºaniului cât ºi pe strãduþele din centru ori cartierul Colonie, culegãtorii îºi aºteptau cumpãrãtori. „Sunt

foarte bune, nu am auzit sã se îmbolnãveascã cineva. Nu vindem ciuperci otrãvitoare, nu face nimeni aºa ceva. Eu le-am cules dimineaþã ºi ºtiu cã vând doar ce trebuie ”, spune o femeie cu douã coºuri pline

de ciuperci pe care sperã sã le vândã celor care trec pe drum. Chiar dacã toþi culegãtorii susþin cã ºtiu foarte bine care ciuperci sunt bune de consum ºi care nu, medicii din cadrul UPU Petroºani au

ªi vara ºi iarna, haina îl face pe om

C

ãldurã mare, mon cher! Termometrele au arãtat în ultimele douã zile temperaturi de peste 30 de grade, iar meteorologii ne atenþioneazã cã vom avea parte de temperaturi ridicate pentru tot restul sãptãmânii. În astfel de condiþii, a te proteja de radiaþiile solare ºi de cãldura care poate deveni ucigãtoare, este aproape o obligaþie. Pentru confortul nostru termic, de preferat pe o vreme ca asta, este sã ne alegem þinute vaporoase în cazul damelor ºi la fel de uºoare ºi pentru domni. Luiza ANDRONACHE Magazinele de îmbrãcãminte nu se pot plânge cã nu au vânzãri în ultima vreme, mai ales dacã pot satisface cerinþele oricãrui client. “Magazinul nostru are o gamã variatã de haine de sezon, iar clienþii, în general cer þinute uºoare ºi în culori deschise”, ne-a spus vânzã-

toarea unui stand dintr-un complex comercial. Încãlþãmintea, de asemenea, trebuie sã fie uºoarã, deschisã ºi în ton cu moda. Din fericire, modele sunt cu sutele, iar preþurile variazã în funcþie de materiale folosite ºi, de ce nu, de locul de unde sunt cumpãrate. “Avem mulþi clienþi zilele acestea care solicitã tot felul de modele.

Pentru completarea unei þinute de varã în cazul doamnelor, recomandãm o pereche de saboþi cu talpã înaltã, ortopedicã, însã comodã. Pentru bãrbaþi existã o gamã variatã de pantofi sport perforaþi ºi chiar sandale sau saboþi din piele”, a spus ºi vânzãtoarea unui magazin de încãlþãminte. Însã, importante sunt ºi accesoriile, cum ar fi pãlãriile sau ochelarii de soare. De câþiva ani se poartã foarte mult ochelarii Ray Ban, care sunt cunoscuþi tinerilor, iar pãlãriile, sub nicio formã nu trebuie sã lipseascã din þinuta de plimbare a unei femei. “Se vând pãlãriile foarte bine, cele cu boruri largi, dar anul acesta sunt ºi modele mai speciale. Se poarte pãlãriile împletite cu iarbã de mare, care sunt mai deosebite”, ne-a spus vânzãtoare unui magazin de profil.

avut o adevãratã problemã cu pacienþii care le-au cerut ajutorul dupã ce s-au intoxicat. Au fost nevoiþi sã trateze chiar ºi zece cazuri în decurs de câteva ore. Numãrul intoxicãrilor a fost mai mare decât oricând în acest an, iar acest lucru i-a determinat ºi pe inspectorii DSV Hunedoara sã ia mãsuri. Astfel, toþi vânzãtorii de ciuperci nu mai au voie sã-ºi desfacã marfa la tarabele din piaþã dacã nu au ºi documente care sã ateste cã ciupercile vin din locuri autorizate, iar specialiºtii Direcþiei de Sãnãtate Publicã a Judeþului Hunedoara spun cã

Dupã ce ne-am uitat prin magazine ºi ne-a fãcut o impresie, la final tragem linie ºi vedem cât ar costa o þinutã completã de damã, de la încãlþãminte ºi pânã la accesorii. Ochelarii de soare variazã între 15 ºi 40 de lei, pãlãria, în funcþie de model ºi material poate fi de la 30 pânã la 65 de lei, o rochie vaporoasã din material uºor sau chiar din in, costã undeva între 100 ºi 150 de lei, iar o pereche

oamenii îºi pot pierde viaþa. „Atragem atenþia populaþiei asupra riscului la care se expun persoanele care consumã ciuperci culese din mediul natural sau cumpãrate de la persoane particulare. Având în vedere cã este posibilã o evoluþie gravã, uneori letalã a bolii, intoxicaþia cu ciuperci otrãvitoare trebuie consideratã o urgenþã medicalã majorã, fiind obligatorie apelarea numãrului de urgenþã 112 ºi prezentarea imediatã într-un serviciu medical de urgenþã”, explicã, dr. Cecilia Birãu, directorul executiv al DSP Hunedoara.

de sandale în ton cu restul þinutei ne ajunge cam la 70 de lei. Când totul este aproape gata, dacã ne gândim ºi la accesorii, putem alege o pereche de mãrgele colorate, care sã înveseleascã þinuta ºi care nu sunt mai ieftine de 20 de lei. Când suntem gata tragem concluzia cã oportunitãþile sunt nelimitate când vine vorba de imaginaþie, însã restrânse dacã ne gândim la buget.


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
2013 6 19 by Geza Szedlacsek - Issuu