Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 390

Cronica Vãii Jiului Marti, 18 Iunie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Mariana Mateescu va rãspunde în instanþã

Þestoase ninja ºi bonuri de combustibil decontate la Spitalul din Lupeni

Tribunalul Hunedoara a declarat insolvenþa

Primãria Aninoasa, condusã de un administrator judiciar

rimãria Aninoasa intrã în insolvenþã. Magistraþii Tribunalului Hunedoara au admis cererea formulatã de unitatea administrativteritorialã a oraºului Aninoasa prin ordonatorul principal de credite, primarul Nicolae Dunca.

>>> PAGINA A 5-A

Sãrbãtoarea care curãþã

ste exact ca pe vremea când venea Ceauºescu în vizitã. Dar e bine. Îl avem pe Sîrbu la vedere ºi copiii împiºi în Jiu, la Petrila. Nimic nu e perfect pe lume, d-aia lumea e frumoasã!

>>> PAGINILE 8-9

Nicio modificare în urma contestaþiilor de la Mina Lupeni

ezultate finale la Mina Lupeni. Deºi au fost depuse peste 40 de contestaþii, rezultatele în urma concursului de angajare pentru cele 60 de posturi de la mina Lupeni au rãmas neschimbate.

>>> PAGINA A 7-A

Vara, sezon „mort” la munte

roprietarii de instalaþii de transport pe cablu din staþiunile de munte ale Vãii Jiului ºomeazã vara.

>>> PAGINA 16

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 iunie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia –

Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea

Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 iunie 2013

Mariana Mateescu va rãspunde în instanþã

estoase ninja ºi bonuri de combustibil suficiente pentru a face ocolul pãmântului. Asta s-a descoperit la Spitalul municipal din Lupeni în urma unui control al Curþii de Conturi realizat în urmã cu trei ani. Acum, fostul manager de la acea vreme a unitãþii medicale, Mariana Mateescu, va rãspunde în faþa magistraþilor. ”În acest moment am o citaþie la spitalul din Lupeni pentru cã în datã de 16.09 vom fi chemaþi în instanþã, doamna Mateescu Mariana fost manager al spitalului din Lupeni a fost trimisã în judecatã pentru abuz în serviciu contra intereselor publice într-un dosar penal în care va trebui sã rãspundã pentru niºte fapte pe

Þestoase ninja ºi bonuri de combustibil decontate la Spitalul din Lupeni

care le-au constatat cei de la Curtea de Conturi încã din anul 2010. A fost o decizie a celor de la Curtea de Conturi prin care se spunea cã a fost prejudiciat spitalul cu mai multe miliarde de lei vechi. În acel moment nouã conducere a trebuit sã facã o plângere

penalã ºi sã se constitue ca parte civilã pentru cã decizia celor de la Curtea de Conturi a fost definitivã. Ea putea fi contestatã în instanþã dacã doamna manager de la acea datã considera cã este incorectã, nu a fost contestatã ba din contrã s-a dat un

rãspuns fals cãtre Curtea de Conturi prin care se preciza cã au fost gãsite soluþii prin care se puteau rezolva acele probleme. Dacã actualul manager nu fãcea aceasta plângere ar fi rãspuns el penal pentru cã legea spune clar cã orice conducãtor duce la îndeplinire

aceste decizii”, a declarat Gabriel Lungu, preºedintele Consiliului de Administraþie al spitalului municipal Lupeni. Spitalul din Lupeni a fost preudiciat cu sume importante de bani. Reprezentanþii unitãþii medicale sperã ca în urma procesului sã recupereze o parte din sumã, iar ulterior sã investeascã banii pentru modernizarea unitãþii. ”Va trebui sã recuperãm suma de bani cu care a fost prejudiciat spitalul din Lupeni, este vorba de un dosar de asistenta juridicã de 1,5 miliare de lei din care nu se pot justifica 700 de milioane de lei cheltuieli cu asistenta juridicã

Dosarul „Uricani” pe rol la Petroºani

nculpaþii în „Dosarul Uricani” vin marþi dimineaþã în faþa instanþei de la Petroºani. Acum este posibil sã fie ales expertul judiciar cerut de avocaþi ºi noul complet de judecatã sã îi audieze pe martorii care vin la fiecare termen din celãlalt capãt al Vãii Jiului.

Totul e posibil, graþie tertipurilor avocãþeºti, iar la termenul din 21 mai, oamenii au fãcut din nou cale întoarsã. Asta pentru cã avocaþii apãrãrii, tocmiþi de la Bucureºti de doi dintre inculpaþi, nu au ajuns,pentru cã au avut o cerere de amânare, deoarece Daniel Ionaºcu a avut un accident de circulaþie ºi nu s-a putut prezenta. Atât Paula Iacob, cât ºi

cel care o reprezintã prin substituire la Petroºani, Daniel Ionaºcu, au mai amânat din motive personale cercetarea, iar una din motivaþii ar fi fost o intervenþie chirurgicalã pe care avocata a suferit-o anul trecut. Lista cu experþii judiciari ceruþi de avocaþi a fost trimisã de cãtre Ministerul Justiþiei, dar abia la termenul de azi ar putea fi luatã în calcul. Sunt douã expertize ce trebuiesc efectuate. Una de protecþie a muncii ºi una electromecanicã. Ministerul a trimis la Petroºani o listã cu numele tuturor experþilor din þarã, iar instanþa va alege unul dintre acestea, care sã efectueze expertizele. În acest dosar au

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

fost audiaþi pânã acum doar patru martori, la termenul din luna februarie, iar de atunci procesul a tot fost amânat din diverse motive, la fiecare termen. Cei care au rãspuns întrebãrilor au fost dintre cei care au dat ochii cu echipa formatã din cei 5 care ºi-au pierdut viaþa în explozia din februarie 2011. Fiecare ar fi trebuit sã rãmânã în minã pânã la finalizarea lucrãrilor, dar au plecat pe rând spre

în sensul cã au fost cumpãrate tot felul de obiecte pe care s-au plãtit asigurãri, iarba de gazon, asigurãri personale, s-au cumpãrat þestoase ninja, s-au plãtit notele telefonice. Orice mai puþin ce avea legãturi cu spitalul. S-au depus bonuri, în copii xerox, cvare erau cumpãrate din orã în ora de la OMV Petroºani care puse cap la cap ar fi putut sã se dea inconjorul Ecuatorului de douã ori ºi jumãtate”, a mai spus Gabriel Lungu. Dosarul penal care are ca obiect ”abuz în serviciu contra intereselor publice”, în care fostul manager al unitãþii medicale din Lupeni are calitatea de inculpat este înregistrat pe rolul Judecãtoriei Petroºani, iar primul termen este în data de 16 septembrie anul curent. Monika BACIU

casã. Patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere Uricani, respectiv Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, au fost trimiºi în judecatã de procurori, pentru ucidere din culpã, iar avocaþii spun cã nu aceºtia sunt vinovaþii. Doi dintre inculpaþi, Dragoº Aurelian Ciucã ºi Claudiu Lucian Butari, sunt apãraþi de avocaþii Paula Iacob ºi Daniel Ionaºcu. Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 iunie 2013

Tulipanul de la Iscroni a înflorit

opacul cu lalele de la Iscroni, din Valea Jiului, a înflorit. Evenimentul s-a produs de puþin timp, iar delicatele flori uimesc trecãtorii. Asta, deºi prea puþini mai sunt cei care mai vãd Tulipanul printre maºinile parcate lângã el ºi materialele de construcþie de la firma aflatã gard în gard cu monumentul natural. Diana MITRACHE Totuºi, cei care îi ºtiu istoria ne îndeamnã sã îl privim ºi sã ne minunãm de frumuseþea florilor: „A dat piatrã acum câteva zile ºi sunt boboci cãzuþi. Eu am cules ºi i-am pus în apã ca sã îºi revinã, cã e pãcat. E un monument atât de frumos!”, spune Margareta Szabo, femeia care stã acum în casa care i-a aparþinut unuia dintre membrii familiei ce a sãdit copacul acolo în urma cu ani buni. Conform inscripþiei de lângã copac, arborele ornamental purtator de lalele este originar din America de Nord, fiind adus de la Paris în anul 1880, de cãtre Anne Margarette Manderspach ºi plantat în primul parc den-

drologic din þarã ce aparþinea castelului din Iscroni, iar în timp a devenit un simbol al oraºului Aninoasa. Localnicii chiar îºi aduc aminte cã aici a fost o adevãratã grãdinã botanicã ºi cã singurul care a mai rãmas este Tulipanul. „Chiar lângã copac era palatul, iar casa în care locuiesc eu acum a fost a fratelui grofului (n.r. baronul Victor

Maderspach), care se ocupa ºi el cu grãdinãritul. El se ocupa de flori ºi toatã valea asta era cu cactuºi ºi plante care nu existau la noi ºi nici în Europa. Legionarii când au venit au distrus tot pe aici ºi doar pomul cu lalele a rãmas ºi el înfloreºte acum în iunie”, ne-a povestit încântatã de culoarea

forilor vernil cu portoclaiu, doamna Margareta Szabo. Povestea tulipanului din Aninoasa, judeþul Hunedoara, începe în anul 1880, când baronul Victor Maderspach, moºtenitor al unor vaste domenii în Vale, îºi stabileºte reºedinþa în Iscroni (Bãrbãtenii de Jos), construindu-ºi aici un gater pentru tãiat

lemn, un iaz ºi un castel înconjurat de o gradinã deosebitã, cu specii variate de plante. Anne Margarette Maderspach, soþia proprietarului, era cea

care se îngrijea de grãdinã. În scurt timp, a reuºit sã transforme suprafaþa într-un adevãrat parc dendrologic, cu o mare varietate de specii rare, din care astãzi se mai pãstreazã doar tulipanul. Sub îndrumarea ei atentã, grãdinari aduºi din þãri îndepãrtate fãceau ca grãdina castelului din Valea Jiului sã rivalizeze cu renumite grãdini din occident. Localnicii spun cã, pe vremea când mina de la Aninoasa exista, în zona copacului cu

lalele se þinea în aceastã perioadã o nedeie, Nedeia Tulipanului, dar terenul a devenit în timp proprietate privatã, mina nu mai existã,iar oraºul, falimentar ºi el, a dat uitãrii nedeia. Tulipanul, însã, se încãpãþâneazã sã existe, sã înfloreascã ºi sã încânte trecãtorii, chiar dacã nu a mai primit îngrijirile necesare.

Flãcãri în centrul istoric al Devei

maºinã parcatã în centrul istoric al municipiului Deva, în faþa Bibliotecii Judeþene, a luat foc, luni dimineaþa, iar portarul instituþiei a a chemat imediat pompierii. Carmen COSMAN Pompierii deveni s-au deplasat cu o autospecialã mixtã de lucru cu apã ºi spumã ºi descarcerare, dupã ce portarul de la Biblioteca Judeþeanã a sesizat cã în faþa imobilului este parcatã o maºinã care fumegã. „Deoarece proprietarul autoturismului nu se afla în zonã, pompierii au fost nevoiþi sã

deblocheze capota autoturismului pentru a ajunge la sursa incendiului. Din fericire, au reuºit aceastã operaþiune fãrã uti-

lizarea accesoriilor de descarcerare limitând astfel la maximum pagubele”, a declarat Anemona Doda, purtãtor de cuvânt al ISU Hunedoara. Pompierii spun cã sursa fumului se afla în zona blocului motor ºi au lichidat rapid incendiul aflat în fazã incipientã, cu ajutorul unui stingãtor.

PROGRAM TV - Marþi, 18 iunie 2013 16:00 Punctul pe i cu Ionuþ Drãgotesc 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 iunie 2013 Tribunalul Hunedoara a declarat insolvenþa

Primãria Aninoasa, condusã de un administrator judiciar

rimãria Aninoasa intrã în insolvenþã. Magistraþii Tribunalului Hunedoara au admis cererea formulatã de unitatea administrativ-teritorialã a oraºului Aninoasa prin ordonatorul principal de credite, primarul Nicolae Dunca. Astfel, Aninoasa va fi condusã administrativ, de luni, de un administrator judiciar numit de instanþã. Carmen COSMAN Tribunalul Hunedoara a admis, luni, cererea formulatã de Primãria Aninoasa pentru declararea procedurii insolvenþei. În acest fel, oraºul hunedorean devine primul din România care recunoaºte cã este depãºit de greutãþile financiare. Potrivit dispozitivului sentinþei pronunþate de judecãtorii de la Tribunalul Hunedoara, decizia a fost luatã în temeiul art. 59 din Ordonanþa de Urgenþã a Guvenului nr. 46/2013 privind criza financiarã ºi insolvenþa unitãþilor administrativteritoriale ºi a dispus-

deschiderea procedurii de insolvenþã împotriva unitãþii administrativ-teritoriale a oraºului Aninoasa. La unitatea administrativ teritorialã a fost deja numit, tot prin aceeaºi sentinþã, un administrator judiciar, respectiv S.C.P. Tudor& Asociaþii S.P.R.L., care va avea un onorariu egal cu indemnizaþia lunarã a primarului unitãþii administrativ-teritoriale a oraºului Aninoasa majoratã cu 30%. “În temeiul art. 66 din Ordonanþa de Urgenþã a Guvenului nr.46/2013 privind criza

financiarã ºi insolvenþa unitãþilor administrativteritoriale sunt suspendate toate acþiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanþelor asupra unitãþii administrativteritoriale. Primarul unitaþii administrativ teritoriale a oraºului Aninoasa va pãstra atribuþiile de ordonator principal de credite,

pânã la solicitarea de suspendare a atribuþiilor de ordonator principal de credite, urmând ca atribuþiile prevãzute de art. 71 din din Ordonanþa de Urgenþã a Guvenului nr. 46/2013 privind criza financiarã ºi insolvenþa unitãþilor administrativteritoriale sã fie exercitate cu avizul administratorului judiciar”, au mai stabilit magistraþii hunedoreni. În termen de 5 zile, administra-

Sucilã se va prezenta în faþa instanþei abia în toamnã

oliþistul Adrian Sucilã a depus, prin apãrãtorul lui, o cerere de recuzare a instanþei desemnatã sã judece dosarul de corupere sexualã, act sexual cu un minor ºi furt, care a fost pusã în discuþie la termenul de ieri, 17 iunie. Apãrarea a invocat în cererea de recuzare mai multe motive.

Daniel Tomescu. La termenul de ieri, însã, s-a stabilit cã aceastã solicitare va fi analizatã pânã în data de 9 septembrie, atunci când va avea loc un nou termen de judecatã în primul dosar în care Adrian Sucilã este

Luiza ANDRONACHE “La termenul trecut, judecãtorul a revenit asupra unor cereri care fuseserã anterior admise de cãtre celãlalt judecãtor, lucru care mi s-a pãrut suspect pentru cã din moment ce o probã a fost admisã, trebuie sã existe motive temeinice ca sã se revinã asupra ei, iar acest lucru nu a fost motivate de cãtre

instanþã. Asta ne-a ridicat serioase dubii ºi semne de întrebare cu privire la imparþialitatea judecãtorului de caz”, ne-a declarat avocatul apãrãrii,

cercetat, respectiv cel de act sexual cu un minor, corupere sexualã ºi furt. De asemenea, sãptãmâna trecutã, la Judecãtoria

Petroºani a avut loc ºi ultima înfãþiºare înainte de vacanþa judecãtoreascã în cel de-al doilea dosar al lui Sucilã, respectiv cel de pornografie infantilã. Instanþa a acordat termen de judecatã în acest caz data de 10 septembrie.

sã întocmeascã un plan de redresare a administraþiei publice.

ngenuncheatã de datorii

torul judiciar va trebui sã notifice deschiderea procedurii de insolvenþã tuturor creditorilor menþionaþi în lista depusã de unitatea administrativ-teritorialã în instanþã. De asemenea, administratorul judiciar, împreunã cu primarul sunt obligaþi

Primãria Aninoasa s-a vãzut nevoitã sã cearã în instanþã insolvenþa din cauza datoriilor imposibil de achitat, care sunt de circa 150% din bugetul local, ºi a penalitãþilor de întârziere care se acumulau în fiecare zi. De precizat cã numai creditul contracatt la o bancã pentru realizarea unor lucrãri de investiþii se cifreazã la 3,6 milioane de lei. În total, administraþia publicã din Aninoasa are arierate de aproximativ 6 milioane de lei cãtre furnizori ºi stat.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 iunie 2013

Proiect european pentru lacul de la cariera Câmpu lui Neag

rimarul din Uricani ar vrea sã transforme fosta carierã de cãrbune de la Câmpu lui Neag, devenitã lac, într-o bazã de agrement modernã realizatã pe fonduri europene. Are însã o problemã, luciul de apã este al oraºului, dar terenurile din jur nu. Maximilian GÂNJU Ideea de a transforma fosta minã de cãrbune de la Câmpu lui Neag, inundatã dupã închidere, într-un « litoral» al Vãii Jiului, a încolþit de mai multã vreme în mintea edililor oraºului. S-a fãcut chiar ºi o schiþã iar succesul unui asemenea proiect

pãrea garantat. La poalele Retezatului, turiºtii dar ºi localnicii se puteau relaxa la marginea apei. Un singur impediment a dat peste cap toate planurile edililor, terenul din jurul lacului. Cum s-a auzit de ideea de a se face o bazã de agrement, imediat au apãrut ºi solicitãrile de retrocedare a parcelelor. Primãria se

judecã cu mai mulþi localnici care susþin cã terenurile le-au fost luate cu forþa de comuniºti pentru a se face mina de cãrbune. Procesele dureazã de câþiva ani ºi vor mai dura încã, iar în tot acest timp nu se poate derula nicio investiþie. Nici bani n-ar fi, aºa cã edilii se gândesc cã un proiect european ar fi soluþia pentru ca

visul de a avea « litoral« la Uricani, sã devinã realitate. « În jurul lacului sunt terenuri care nu au clarificate formele de proprietate. Sunt momârlani care au câºtigat în instanþã, cu

Hunedoara are 40 de mii de maidanezi

este 40 de mii de câini fãrã stãpân în judeþul Hunedoara. La nivelul judeþului funcþioneazã asociaþia pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân care are rolul de a reduce numãrul maidanezilor. Acest program începe sã funcþioneze ºi în Valea Jiului, mai exact la Petroºani unde deja a sosit primul autoturism pentru colectarea animalelor. Monika BACIU Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ spune cã urmeazã sã mai fie amenajate câteva spaþii pentru câinii vagabonzi. ”Urmeazã sã construim douã adãposturi, unul sã-l modernizãm pe cel de la

Petroºani ºi unul sã-l construim din temelii pe cel de la Uricani. A fost o problemã cu terenul pe care am rezolvat-o ºi sunt convins cã în acest an ºi mai ales cã ºi legea nouã ne ajutã cu licitatile, ca atare cred cã pânã la sfârºitul anului vom avea funcþional atât adãpostul de la Petroºani cât ºi cel de la

trebuie sã înþeleagã cã noi nu avem capacitatea financiarã ºi posibilitatea ca sã luãm toþi câinii ºi sã-i þinem în adãposturi. La nivelul judeþului Hunedoara sunt peste 40000 de câini pentru care costurile de ster-

Uricani”, a declarat preºedintele CJH, Mircea Ioan Moloþ. La nivel judeþean sunt în plan pentru anul acesta achiziþionarea mai multor autoturisme. ”Urmeazã sã mai achiziþionãm niºte maºini, sã încadrãm personalul ºi sã plecãm la treabã. Populaþia

Asfaltãrile avanseazã

eamenajarea strãzilor ºi trotuarelor din municipiul Petroºani continuã în ritm susþinut. Dacã sãptãmâna trecutã au fost finalizate lucrãrile la 5 strãzi din Cartierul Aeroport, acum se lucreazã la strãzile din zona primãriei. Este vorba despre General Dragalina, ªt. O. Iosif sau 22 Decembrie 1989. Mircea NISTOR “Lucrãrile decurg conform programului. Zilele trecute au fost finalizate, printre altele, strãzile Saturn, Venus sau Nicuºor

Gociu, din Cartierul Aeroport iar acum se apropie de finalizare lucrãrile pe strãzile General Dragalina, ªT. O. Iosif, 6 August, 22 Decembrie, Slãtinioara ºi

Parângul”, a precizat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. Lucrãrile la strãzile din Aeroport sau centrul localitãþii sunt finanþate printr-o serie

unii ne aflãm în proces. Ca sã putem depune un proiect cu finanþare europeanã noi trebuie sã fim proprietari. Nu este de ajuns lacul ºi nu ºe ºtie foarte clar care sunt parcele noastre, care

de proiecte care prevãd reabilitarea acestor artere de circulaþie. Recepþia lucrãrilor este preconizatã a avea loc la finele lunii iunie.

nu. Acest lucru ne pune în încurcãturã pentru cã noi intenþionãm sã depunem un proiect european pentru transformarea lacului într-o zonã de agrement », a declarat primarul localitãþii Uricani, Dãnuþ Buhãescu. Mina de suprafaþã de la Câmpu lui Neag a fost închisã în urmã cu mulþi ani ºi de atunci perimetrul exploatat a devenit un lac adânc cu canale ce duc pe galeriile din care cândva s-a scos huilã. Zona a devenit în timp un loc preferat de pescuit ºi scãldat pentru vestul Vãii Jiului.

ilizare, îngrijire ºi hrana sunt foarte mari”, a mai spus sursa citatã. Anul acesta aproape 3 milioane de lei au fost alocate pentru Asociaþia Judeþeanã pentru Ocrotirea Animalelor fãrã stãpân.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 iunie 2013

Nicio modificare în urma contestaþiilor de la Mina Lupeni

ezultate finale la Mina Lupeni. Deºi au fost depuse peste 40 de contestaþii, rezultatele în urma concursului de angajare pentru cele 60 de posturi de la mina Lupeni au rãmas neschimbate. ”Au rãmas valabile cele afiºate anterior pentru cã în urma contestaþilor nu au fost

modificãri. Au fost depuse 43 de contestaþii, 22 au fost în faþa comisiei, s-au analizat contestaþiile lor, iar lista a rãmas aceeaºi”, a declarat Diana Dãnciulesc, inginer salarizare în cadrul Minei Lupeni. Dupã aceastã etapã, cele 60 de persoane selectate în vederea angajãrii vor trece printr-o perioadã de instructaj, urmând a li se încheia contractele

de muncã pentru o perioadã determinatã. ”Începând cu data de 25 se va începe instructajul. Astãzi au venit o mare parte dintre ei ºi li s-a zis ce acte au nevoie, au fost trimiºi sã-ºi facã examenul medical ºi li s-a comunicat ºi celelalte acte de care au nevoie ºi urmeazã cã din 25 sã înceapã instructajul. Cazierul judiciar, vizitã medicalã, trebuie sã meargã la ºomaj pen-

tru a primi repartiþia ºi buletinul de identitate”, a mai spus sursa citatã. Pentru cele 60 de posturi de la Mina Lupeni au concurat 500 de candidaþi. Aceºtia au trebuit sã susþinã ºi o probã practicã, iar departajarea concurenþilor s-a realizat dupã mai multe analize ale dosarului. Printre criteriile de selecþie a contat ºi domiciliul, care pentru cei din Lupeni a reprezentat un avantaj. Monika BACIU

Rugaþi sã prescrie Pregãtire pentru vreme canicularã nea informare, vor fi apãrea crampele de medicamente ieftine A utoritãþile deschise trei puncte de cãldurã, insolaþie, locale din hidratare. epuizare sau ºoc

reþurile medicamentelor în continuã creºtere a lovit crunt bolnavii din localitãþile Vãii Jiului, însã cei mai afectaþi sunt bãtrânii.

Pentru cã nu mai au bani de medicamente aceºtia au ajuns sã-i implore pe medici sã le dea alte pastile, mai ieftine. Din pãcate, ceea ce este ieftin nu este întotdeauna ºi bun. „Avem tot mai multe cazuri în care, în special oamenii în vârstã, vin ºi ne cer sã le înlocuim medicamentaþia pentru cã nu le mai ajung banii pentru medicamentele pe care le utilizau pânã acum ºi care s-au scumpit. Le eliberãm reþete pentru pastile mai ieftine dar aceasta nu înseamnã cã sunt la fel de bune ca ºi cele pe care le luau pânã acum”, susþine un medic de familie. Pe de altã parte, tot mai numeroºi sunt bolnavii care merg la spital, la urgenþe, pentru internare, sperând cã aºa îºi vor putea continua tratamentul. Din pãcate, nici acolo nu gãsesc medicamentele de care au nevoie. „Primim medicamente, dar acestea sunt puþine ºi se epuizeazã rapid. Sunt tot mai numeroase cazurile în care bolnavii sunt trimiºi sã-ºi cumpere singuri medicamentele sau injecþiile de care au nevoie”, a precizat ºi un medic de spital. Maximilian GÂNJU

Peste 50 de cazuri de cancer, descoperite lunar

ituaþie alarmantã în ceea ce priveºte cancerul în Valea Jiului. La nivelul zonei doar în decursul ultimului an au fost înregistrate 1300 de cazuri de cancer. Medicii oncologi spun

municipiul Petroºani s-au mobilizat pentru a preîntâmpina efectele temperaturilor ridicate care se înregistreazã în aceste zile. Astfel, responsabilii Primãriei Municipiului Petroºani vor deschide trei puncte pe raza localitãþii în care trecãtorii sã se poatã hidrata ºi feri de cãldura sufocantã. Unul deja existã încã de la începutul anului, la sediul municipalitãþii ºi odatã cu prima avertizare de caniculã va deservi ºi punctul de prim ajutor. « Încã nu s-a primit nici o avertizare de caniculã, însã cum va ajunge la noi o aseme-

cã în fiecare lunã sunt identificaþi câte 50-60 de pacienþi cu astfel de boli. Potrivit medicilor, vârsta persoanelor care suferã de diferite afecþiuni oncologice este în scãdere, astfel persoane cu vârste din ce în ce mai fragede sunt ”atacate” de aceastã boalã necruþãtoare. Potrivit datelor înregistrate de DSP Hunedoara în judeþ, la ora actualã existã 7.741 de cazuri de afecþiuni oncologice din care, peste 1.500 au fost înregistrate doar anul trecut. Cele mai frecvente tipuri de cancer sunt cel pulmonar (259), de colon (104), sau de sân (112).

Unul va fi în sediul Primãriei, al doilea la Biblioteca Municipalã Petroºani ºi acum se studiazã posibilitatea amenajãrii unuia ºi la Biroul de Taxe ºi Impozite Locale din cadrul Primãriei Petroºani», a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al municipalitãþii. Totodatã, medicii avrtizeazã populaþia cu privire la riscurile prezentate de cãldura sufocantã. Pe strãzile cu asfalt încins ºi printre blocurile ce radiazã cãldura, chiar ºi cel mai sãnãtos organism poate sã cedeze, iar fãrã o hidratare corespunzãtoare, care sã menþinã temperatura corpului în jur de 37 grade Celsius, pot

În ceea ce priveºte cancerul de col uterin, în evidenþa DSP Hunedoara în 2012 erau 1.144 de cazuri din care 81 depistate pe parcursul anului. Specialiºtii din cadrul DSP Hunedora recomandã tuturor femeilor sã facã testului BabeºPapanicolau, în cadrul campaniei gratuite de depistare a cancerului de col uterin, pentru a spori ºansele de tratare în cazul depistãrii maladiei. Asta pentru cã în Hunedoara se desfãºoarã gratuit programul de screening special dedicat femeilor din aceast judeþ. Monika BACIU

hipertermic spun aceºtia. În weekend, în Valea Jiului, temperaturile au ajuns pânã la 34 de grade Celsius în miezul zilei. Maximilian GÂNJU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 iunie 2013

Sãrbãtoarea care curãþã

ste exact ca pe vremea când venea Ceauºescu în vizitã. Dar e bine. Îl avem pe Sîrbu la vedere ºi copiii împiºi în Jiu, la Petrila. Nimic nu e perfect pe lume, d-aia lumea e frumoasã!

În localitãþile Vãii Jiului, au loc rând pe rând tradiþionalele Zile ale oraºelor. ªi ca în orice casã care se respectã se face curãþenie pentru primirea de oaspeþi. Nu chiar toþi primarii se înghesuie la a-ºi vopsi sau repara câte un gard, o bancã julitã în ideea ”o fac dupã eveniment, cã ºi aºa se face mizerie”, exact ca în bancul ”nu mã spãl, cã

oricum mã murdãresc iar”. Petrila pare a avea oameni cu idei, ceea ce-l avantajeazã pe primar ºi el ºtie asta, drept pentru îi încurajeazã. Aºa s-a întâmplat ºi cu intrarea în oraº, deºi… Acolo era o zonã verde, un loc de joacã pentru copii, care searã de searã umpleau locul

unde se aflau ºi câteva aparate de joacã. În circa o sãptãmânã-douã nimic nu mai seamãnã cu ce a fost. Când intri în oraº te întâmpinã acum un mini-parc pus la punct, iar ”artistul cu multiple valenþe” ºi profesorul artistul Radu Chinþa, au pus ”mãiastru” o zicere a scriitorului Petrilei, Ion D. Sîrbu, chiar pe casa altui profesor – Nelu Cordea - , care cadra cu ideea… ”Petrila – o lume care nu semãnã cu nici o aºezare posibilã, cu nimic ºi nimeni de nicãieri”. Un alt talent al Petrilei, în arta fotograficã, Valeriu ªt.B.(cum îºi semneazã lucrãrile) a imortalizat-o cum numai un el ºtie.

Datoritã acestei schimbãri, copiii au fost mutaþi spre malul Jiului, cu aparatele lor de joacã cu tot, ºi în loc de ”iarba verde de acasã”, acum se înghesuie pe spaþiul strâmt, dintre alee ºi albia Jiului, acoperit cu pietriº. S-au ºi produs accidente, cãzãturi de pe hintã, iar juliturile au fost pe mãsura… înfrumuseþãrii locului cu

piatra roºie... Deh, nimic nu este perfect în lumea asta! Tot cu ocazia Zilelor Petrilei, s-a reparat ºi împrospãtat gardul Cimitirului central, dar ºi adãpostul de cãrãmidã din staþia de la strada Minei, adãpost sun care nimeni nu îndrãznea sã se… adãpostescã. Asta pentru cã pereþii erau într-atât de degradaþi, crãpaþi încât constiuia ceva opus numelui de adãpost. Lucrarea de refacere a durat o zi. Deci se poate ºi se mai gãsesc ºi niºte bani mãrunþi prin buzunarele edililor. Vorba locuitorilor Petrilei: este exact ca pe vremea când venea Ceauºescu în vizitã. Dar e bine. Ileana FIRÞULESCU

Deºi ”lucrul diavolesc” trebuie sã înceapã de la 1 iulie, direcþiile habar nu au ºi nici nu au cu ce D

COLÞUL LUI DENIS

e la 1 iunie ar trebui sã înceapã eliberarea ”lucrului diavolesc” adicã a cãrþilor de identitate electronice, conform OUG 82/2012. Ordonanþa spune cã Direcþiile Publice de Evidenþa Populaþiei trebuie sã fie dotate tehnic pentru a le produce, dar ºi sã primescã dispoziþii cu etapele desfãºurãrii programului. Acest lucru nu s-a întâmplat, conform directorului executiv al DPEP Hunedoara-Deva. Mai sunt aproximativ douã sãptãmâni pânã la 1 iulie, ziua în care ar trebui sã înceapã programul de eliberare a actelor de identitate electronice. Doar cã Direcþiile Publice Comunitare de Evidenþa Populaþiei nu au primit nici aparatura necesararã, nici nu li s-au comunicat etapele prin care acest program sã fie implementat. De precizat cã specialiºtii de la MAI au anunþat cã implementarea noilor buletine se va face în mod treptat, în termen de maximum 6 luni de la data emiterii

primei cãrþi electronice de identitate. ”Prima fazã a acestui program este dotarea cu aparatura necesarã. Ordonanþa 82/2012 menþioneazã la capitolul Dispoziþii generale, cã vor fi comunicate, printr-o altã dispoziþie, etapele. Pânã acum nu am primit nimic ºi nu cred cã anul acesta va începe eleberarea cãrþilor de identitate electronice pentru cã

acest lucru înseamnã costuri mari cu aparatura ºi organizarea propriu-zisã. Nu este ceva imperativ” – a declarat directorul executiv al Direcþiei Publice Comunitare de Evidenþã a Populaþiei

Hunedoara-Deva. La fel spun ºi specialiºtii din cadrul Ministerului de Intern, caree asigurã cã buletinul electronic nu va fi impus. Asta ca urmare a diverselor scandaluri cu privire la datele stocate pe noul act, dar mai ales ca urmare a opunerii unei pãrþi a Bisericii care considerã cardul de identitate ca un

lucru diavolesc. Cine nu doreºte carte de identitate electronicã poate opta pentru una normalã, care va fi asemãnãtoare cu cea electronicã, dar nu va conþine cipul ºi amprentele deþinãtorului. Cartea electronicã de identitate va fi de tip smart card. „Diferenþa între cele douã tipuri de acte de identitate constã în aceea cã în cartea electronicã de identitate se înscriu, în plus, date în format electronic, ºi va avea ºi un cip cu certificate digitale ºi date biometrice ale titularului, constând în imaginea facialã, dar ºi imaginile impresiunilor papilare a douã degete“, au precizat specialiºti de la Biroul de Evidenþã al MAI. Amprentele se colecteazã numai cu acordul expres al solicitantului cãrþii electronice de identitate sau, în cazul minorilor, numai cu acordul expres al pãrinþilor, precizeazã sursele citate. Forma ºi conþinutul de date al documentelor de identitate ce urmeazã a fi puse în circulaþie începând cu data de 01.07.2013, a mai precizat reprezentanþi ai MAI, dar nici vorbã de aºa ceva. În teritoriu nu se ºtie nimic ºi când spunem teritoriu ne referim la Direcþiile judeþene de evivenþã a populaþiei din þarã.

Ileana FIRÞULESCU

Cel mai mare latifundiar din România este un hunedorean n huneodrean deþine cea mai mare U suprafaþã de teren din

România. Bãrbatul a început, în urmã cu 12 ani, afacerile cu oi ºi, încet – încet, s-a dezvoltat, pentru ca acum sã vândã, anual, la export, peste 20.000 de oi ºi sã deþinã în proprietate peste 5.0000 de cetare de teren. Afacerile din agriculturã pot fi ºi profitabile ºi sunt români care reuºesc sã administreze mii de hectare de teren. Cel mai mare latifundiar din România este, însã, un hunedorean. Potrivit datelor furnizate de Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie în Agriculturã, citate de economica.net, Dumitru Andreºoi deþine nu mai puþin de 5.445 de hectare de teren doar ca persoanã fizicã, pentru cã în realitate deþine peste 10.000 de

hectare dar ºi pe perosanã juridicã, ºi are peste 30.000 de oi. Reuºeºte sã vândã, anual, peste 20.000 de oi la export, în special în þãrile arabe. “Avem teren ºi pe persoanã juridicã. În total aproximativ 10.000 de hectare. Cu familia am vreo

20.000 de mame ºi 17.000 de miei. Îi þinem numai pentru carne. (…) Nu exportãm direct. Avem colaborãri cu diverse firme. Noi ne ocupam doar de creºtere. Toamna vindem cam 60% din efectiv, iar 40% rãmâne pentru reproducere”, a declarat pentru economica.net Andreºoi, care este nepot de cioban. În 2001, Dumitru Andreºoi ºi-a început povestea de success. A înþeles cã se pot face bani frumoºi din aceastã activitate, dacã munca este dublatã de seriozitate în afaceri.. A pornit la drum cu 80 de capete ºi treptat a ajuns la zeci de mii, reinvestind an de an tot ce a câºtigat. Din calculele ECONOMICA.NET, doar pentru oile mature, subvenþia primitã de hunedorean ajunge la 800.000 de euro. Car men COSMAN

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 iunie 2013

Sãrbãtoarea care curãþã

ste exact ca pe vremea când venea Ceauºescu în vizitã. Dar e bine. Îl avem pe Sîrbu la vedere ºi copiii împiºi în Jiu, la Petrila. Nimic nu e perfect pe lume, d-aia lumea e frumoasã!

Deºi ”lucrul diavolesc” trebuie sã înceapã de la 1 iulie, direcþiile habar nu au ºi nici nu au cu ce D

COLÞUL LUI DENIS

Ileana FIRÞULESCU

Cel mai mare latifundiar din România este un hunedorean n huneodrean deþine cea mai mare U suprafaþã de teren din

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 iunie 2013

Ne enerveazã...

nii post – revoluþionari le-au adus românilor numai “bucurii”. Mai exact, au dispãrut industria, educaþia, cultura, sportul ºi, în primul rând, bunul – simþ. Prin urmare “ne enerveazã” tot ceea ce înseamnã tot ceea ce înseamnã azi noua “societate (ex)socialistã post – multilateral dezvoltatã”…

rmata

Mai exact spus ar fi „armata second – hand” „nearmata” sau, poate, „neînarmata”. Nu de alta, dar, forþele armate române ºi-au propus sã achiziþioneze câteva avioane americane la mâna a doua, aduse de prin Portugalia, þarã care vrea sã scape de 12 F16. ªi asta, în cadrul unui program care vizeazã „înnoirea flotei de luptã” ºi pentru care au fost alocaþi nu mai puþin de 628 de milioane de euro. În urmã cu vreo douã decenii ºi ceva ne fãceam singuri aeroplanele dar acum fabricile respective au ajuns la fier vechi iar muncitorii specializaþi în construirea de aeronave culeg portocale prin Grecia sau cãpºuni prin Spania... În plus, deºi neînarmatã ºi specializatã în cosirea fânului sau în prãºirea morcovilor, armata României se baza pe câteva milioane de militari, buni la toate, mai puþin la luptã.

Acum, numãrul ostaºilor români este de doar vreo 55.000, adicã exact atâtea locuri câte are disponibile Arena Naþionalã din Bucureºti. Chiar ºi în aceste condiþii, armata românã a obþinut locul I la o competiþie mondialã, respectiv de cea mai frumoasã oaste. Astfel, datoritã unei tinere soldãþiþe (bineînþeles blondã ºi cu ochi albaºtri) am fost declaraþi drept armata cu cea mai frumoasã parte femininã...

toparea migraþiei politice

Comisia de revizuire a Constituþiei a adoptat o prpunere care prevede ca prin noua lege de bazã a þãrii sã fie interzis traseismul

politic al parlamentarilor. Amendamentul susþine încetarea mandatului senatorului sau deputatului în momentul în care alesul respectiv îºi dã demisia din partidul pe listele cãruia a fost ales de cãtre electorat. Praf în vânt... Migraþia „ciolãnarilor” nu va fi între-

ruptã niciodatã în þãriºoara noastrã balcanicã. Nu de alta, dar, o astfel de lege nu va putea fi votatã pozitiv tocmai de cãtre cei care în ultimii 23 de ani s-au plimbat ca albinuþele din floare în floare pentru a poposi acolo unde polenul e mai grosier ºi obrazul mai gros. În plus, nu trebuie uitat nici faptul cã toþi cei implicaþi, astãzi, în politicã au fost, cândva, membri ai aceluiaºi partid unic, respectiv PCR. Chiar dacã au fost granguri mai mari sau mai mici, cocostârci pe la judeþ, coþofene pe la secretarii PCR, codobaturi pe la organizaþiile UTC sau vrãbiuþe aflate în fruntea organizaþiilor de pioneri. Rãmânând la politica româneascã, una de mahala, hazoasã (pentru

a nu folosi termenul jenant „haioasã”) este ºi mascarada din PRM. Astfel, unii îl dãdurã afarã pe tribunul Vadim iar acesta i-a dat ºi el afarã pe opozanþi. Prin urmare, dacã toþi s-au dat afarã, înseamnã cã formaþiunea aceasta ºi-a dat obºtescul sfârºit adicã nu mai existã. Nu?

eclararea ardelenilor drept cei mai graºi români Un recent studiu a „descoperit” prin ce zone ale þãrii locuiesc cei mai graºi români. Potrivit acestuia, obezii obezilor sunt ardelenii, urmaþi de bãnãþeni

ºi, surprizã, olteni. Nu ºtim cine ºi de ce a fãcut acest „studiu” dar ardelenii sunt acuzaþi cã mãnâncã „în neºtire” cãrneturi, adicã mici, slãninã, cârnaþi sau

cefe de porci. În acelaºi timp, se spune cã românii, în general, sunt supraponderali, mai bine de 5 milioane dintre aceºtia suferind de obezitate. Se pare cã Uniunea Europeanã ne-ar dori ceva mai slãbuþi ºi robuºti pentru cã îngrijirea babelor sau culegerea fructelor (din vestul Europei) necesitã o mânã de lucru necalificatã dar aptã de a munci non – stop. Iar burtoºii nu s-ar prea putea apleca în faþa (sau spatele) noilor stãpâni... În parantezã fie spus, ardelenii sunt mai grãsuþi pentru simplul motiv cã în zona din Vestul þãrii se gãteºte cel mai bine iar oamenii de aici chiar se pricep la arta culinarã. Ce-i drept, nu chiar aºa de bine precum bucãtarii „master chef” care au invadat ecranele tembelizoarelor ºi care fac propagandã unor feluri de mâncare care ne întorc „stomacele” pe dos. Adicã la haleala ecologicã, economicã, ergonomicã sau egocentricã.

cuzarea DOAR a ortacilor din Vale de mineriada din 13 – 15 iunie 1990 Zilele trecute s-au împlinit 23 de ani de la momentul în

care minerii din Valea Jiului au fost invitaþi sã planteze panseluþe prin centrul Capitalei. Toate ziarele, radiourile sau televiziunile centrale i-au acuzat, din nou, doar pe ortacii din Vale de evenimentele reprobabile care s-au derulat în Bucureºti la mijlocul lunii

iunie din anul 1990. ªi care, în parantezã fie spus, i-au determinat pe toþi cei care pânã atunci lãudaserã Revoluþia din Decembrie sã ne întoarcã spatele. Cu toþii au cam uitat, însã, cã atunci nu doar Valea Jiului s-a aliniat la asaltul asupra Capitalei. La „acþiune” au fost prezenþi ºi mineri din Oltenia, muncitori din Braºov, poliþiºti, militari sau angajaþi ai unor întreprinderi bucureºtene. „IMGB face ordine!” mai spune cuiva, ceva, în ziua de azi? Pe de altã parte, în timp ce unii dintre capii mineriadei cu numãrul 2 au fãcut puºcãrie, de exemplu Miron Cozma (de fapt singurul), alþii au scãpat basma curatã. Aici este vorba în principal de cãtre Ion Iliescu cel care i-a chemat pe oamenii muncii din toatã þara sã punã umãrul (lãmpaºul sau bâta, de la caz la caz) la lichidarea fenomenului „Piaþa Universitãþii”. Nu de alta, dar, omul susþinea la TVR cã oraºul musteºte de cãmãºi verzi (adicã de legionari) care vor sã dãrâme fragila democraþie abia instauratã. De cãtre foºtii membrii marcanþi ai Partidului Comunist Român...

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 iunie 2013 ºa – zisele vedete care mai apar prin televizor

Aici ar fi vorba, în principal, de vedetele feminine. Cum se cupleazã câte o fãtucã din spaþiul carpato – danubiano – pontic cu câte vreo vedetã internaþionalã, copiliþa ajunge mare vedetã. Mãcar pe perioada (scurtã de obicei) în care fetiþa românã îºi oferã favorurile ºi talentele sexuale. Dupã dragostea „cea mai mare” urmeazã o nouã iubire antologicã, o nouã despãrþire apoteoticã, ºamd. În acest timp, respectiva este catalogatã drept mare vedetã pentru cã l-a subjugat pe fustangiul cutare, pe „cuceritorul” cutãricã sau pe... În popor astfel de „staruri” feminine care se paraºuteazã de colo – colo, din ciupercã în ciupercã, ar purta cu totul alt nume. Cu care ar fi pãcat sã murdãrim hârtia... Altele (ºi alþii), în acest timp, au ales o altã metodã pentru a-ºi spãla ºosetele ºi chiloþii în public. Pentru a da afarã din casã

câte ceva (un divorþ, un scandal, o despãrþire programatã, ºamd) aceºtia solicitã unele sume de bani. Astfel, nu puþine sunt „vedetele” autohtone care s-au îmbogãþit din astfel de mizerii. De altfel, se pare cã în România de astãzi, gunoiul menajer prezentat publicului pe un post TV central reprezintã cea mai bunã afacere. ªi când te gândeºti cã pentru o astfel de libertate au murit niºte oameni în Decembrie 1989, îþi vine sã-þi tragi câte un ºut în dos pentru fiecare datã când ai strigat „Jos Ceauºescu!” sau „Jos Comunismul!”...

portul. Care sport?

Cândva, România avea ºi sport ºi sportivi de înaltã performanþã, care se întreceau de la egal la egal cu cei mai buni omologi ai lor din întreaga lume. Acum, în afarã de câteva discipline la care mai obþinem, din când în

când, câte o medalie, totul s-a dus naibii. Sport se mai face, dar nu mai aduce rezultate deosebite, iar sportivii sunt preocupaþi mai mult de altele. În acest timp, nemeritat, cei mai mediatizaþi sunt fotbaliºtii ºi campionatul lor, coordonat de tot felul de „mitici puºcãriabili”. Fie cã este vorba despre lideri ai Ligii, patroni sau preºedinþi de cluburi, arbitri sau sportivi, toþi sunt o apã ºi un pîmânt. Aceºtia apar în mass media, în special, pentru aventurile extraconjugale, achiziþionãri de noi maºini sau amante, beþii monumentale, ºamd. În acest timp, prima divizie (sau cum s-o mai numi în prezent) s-a transformat într-un campionat de râsu – plânsu. Campioana s-ar putea sã nu participe în Liga Campionilor, vicecampioana, calificatã în „Liga Europa”, ar putea juca în Liga Campionilor,

alta (rãmasã pe dinafarã) ar putea ajunge în „Europa League”, echipe care s-au clasat mai sus de ultimul loc retrogradabil sunt retrogradate, echipele picate (dupã rezultatele obþinute) sunt aduse înapoi în prima Ligã, unele dintre echipele promovate din B nu ºtiu încã dacã vor activa în A iar campionatul nu se ºtie câte echipe va avea (15, 16, 17 sau, poate, tot 18). Pe de altã parte ºi Liga Naþionalã tinde sã se transforme într-un fel de Super – Ligã „Sãteascã”. Mai exact, în campionatul 2013 – 2014, noile mari derby – uri se vor disputa între Sãgeata Nãvodari, Concordia Chiajna ºi ACS Recaº.

epãdarea de Satana

În acest caz, Satana = Alin Simota. Dupã Gigi Becali a venit rândul unui

Incendiu mistuitor la o casã din Deva

n incendiu care a mistuit acoperiºul unei case ºi ameninþa sã se extindã a fost lichidat, luni dimineaþã, de pompierii deveni, chemaþi sã intervinã. Doi bãtrâni, care erau în casa cuprinsã de flãcãri, au avut nevoie de îngrijiri medicale, dupã ce au suferit atacuri de panicã. Alarma s-a dat în jurul orei 8 dimineaþa, iar garda de intervenþie a Detaºamentu-

lui de Pompieri Deva s-a deplasat cu 3 autospeciale de lucru cu apã ºi spumã precum ºi cu o ambulanþã SMURD la incendiul izbucnit la o casã situ-

atã pe strada G. Doja, din municipiul Deva. Echipa de intervenþie, alcãtuitã din 20 de pompieri ºi paramedici, a constatat cã focul se

manifesta la întreg acoperiºul, cu o suprafaþã de aproximativ 100 metri patraþi, a unei anexe ºi la aproximativ 10 metri patraþi din acoperiºul, pe structurã din lemn, a casei construitã în prelungirea anexei. „Pompierii au acþionat cu 3 linii de furtun, depunând eforturi deosebite pentru stoparea propagãrii incendiului la întregul acoperiº al casei ºi al unui alt imobil situat la doar câteva zeci de centimetri de anexa cuprinsã de flãcãri.

alt patron de club de fotbal sã-ºi petreacã vacanþa de varã la „rãcoare”. Arestat pentru unele fapte penale, fostul lider al organizaþiei PNL din Petroºani, ex – consilierul judeþean, patronul echipei Jiul (ce a mai rãmas din ea) ºi (încã) unul dintre consilierii locali din Capitala Vãii Jiului, a ajuns sã fie hulit de cãtre toþi cei care, de-a lungul anilor, au supt de la „þuþurul” acestuia. Fie cã este vorba despre oameni de afaceri, politicieni sau ziariºti, cu toþii susþin (peste tot) cã nu au avut nicio legãturã (umanã, prieteneascã sau de afaceri) cu cel aflat (momentan) în spatele gratiilor. Întrebarea este, totuºi, ce vor face toþi aceºtia dacã omul va fi gãsit nevinovat, lucru (ce-i drept) foarte greu de crezut?

Concomitent cu operaþiunile de stingere a incendiului, echipajul de prim-ajutor a acordat asistenþã medicalã la douã persoane, unei femei de 79 de ani ºi unui bãrbat de 80 de ani, care au suferit atacuri de panicã”, a declarat cãpitan Anemona Doda, purtãtor de cuvânt al ISU Hunedoara. Cei doi bãtrâni se aflau în casã în momentul izbucnirii incendiului, fiind evacuaþi din locuinþã de o rudã. Incendiul a fost lichidat în aproximativ o orã alte douã ore acþionându-se pentru îndepãrtarea oricãror

Mir cea NISTOR

surse ºi mijloace de reiniþiere a incendiului. Potrivit ISU Hunedoara, cel mai probabil incendiul a fost generat de utilizarea focului deschis în spaþii deschise, primul material care a ars fiind plantele furajere depozitate într-un ºopron care avea acoperiºul comun cu anexa. Pagubele sunt însemnate, iar în incendiu au fost distruse acoperiºul anexei, mobilierul din aceasta, aproximativ 500 de kilograme de fân ºi 500 kilograme de porumb. Car men COSMAN

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 iunie 2013

Universitatea Petroºani nu reintroduce examenul de admitere aºa cum au de gând alte universitãþi din România

entru cã rezultatele de la Bacalaureat din acest an se anunþã a fi la fel de slabe ca ºi cele din ultimi doi ani, câteva instituþii de învãþãmânt superior din þarã au decis sã reintroducã examenul de admitere. Este cazul ºi Universitãþii “Babeº-Bolyai” din ClujNapoca, care va recurge la aceastã mãsurã la toate facultãþile dupã 13 ani, din toamna acestui an. Luiza ANDRONACHE Mai mult, notele de la Bac nu vor fi luate în considerare, dupã cum rectorul Ioan Aurel Pop a declarat, argumentând cã luarea acestei decizii þine de eficientizarea învãþãmântului superior ºi de faptul cã o universitate care se

respectã “îºi impune propria grilã pentru a avea cei mai buni studenþi”.”Ne-am gândit, din toamnã, pentru anul universitar 2013/2014, sã nu revenim la formele vechi de admitere pe bazã de examen, ci la anumite forme de testare a cunoºtinþelor studenþilor pentru a-i determina pe unii sã

se pregãteascã, în ultimii ani de liceu, pentru a deveni studenþi ºi de a reuºi sã avem, ºi noi, profesorii, un indicator al nivelului lor de pregãtire. De aceea, pentru cã suntem dupã o întrerupere de 12 13 ani, am decis sã lãsãm la latitudinea facultãþilor fixarea modalitãþii de admitere

care poate consta întrun test grilã classic, eseuri sau altã formã de verificare a cunoºtinþelor, astfel încât sã fim capabili sã ºtim câþi din cei care vor deveni studenþi vor putea face faþã minimelor cunoºtinþe în

Bac-ul, proba a II-a

xamenul de Bacalaureat a continuat cu proba a II-a, cea de evaluare a competenþelor digitale. Începutã luni, 17 iunie, aceasta va continua pânã vineri, 21 iunie. Mircea NISTOR “Nu cred cã proba de competenþe digitale le va ridica prea multe probleme elevilor noºtri. Nu de alta dar, în ziua de astãzi, copiii învaþã sã

lucreze la calculator încã de la cele mai fragede vârste”, a precizat Oana Niculescu, preºedintele comisiei de examinare de la Colegiul ethnic “Dimitrie Leonida” din Petroºani. În ceea ce priveºte

prima probã de examen, cea la limba românã, aceasta s-a încheiat cu rezultate bune ºi la Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” din Petroºani. “Absolvenþii claselor a XII-a din acest an ºi

Absolvenþii, aºteptaþi la ºomaj

bsolvenþii claselor a XII-a, care nu vor trece de examenul de Bacalaureat sau cei care nu doresc sã urmeze studii superioare, sunt aºteptaþi la sediile Agenþiilor de Ocupare a Forþei de Muncã. Pentru a fi luaþi în evidenþã sau pentru a beneficia de ajutorul de ºomaj. Mircea NISTOR “Noi îi aºteptãm pe toþi absolvenþii, inclusiv pe cei de studii superioare, sã ne treacã pragul pentru a-i lua în evidenþã. Cu toþii au un termen de 60 de zile, de la data absolvirii, pentru a-ºi depune actele”, a precizat Judith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. Valoarea ajutorului de ºomaj

pentru un absolvent de clasa a XIIa este de 250 de lei ºi urmeazã a fi acordat pe timp de 6 luni de zile.

din anii anteriori s-au prezentat bine ºi la limba românã, unde au obþinut calificative bune, fapt ce ne dã speranþe în obþinerea unor rezultate mai bune, în acest an, comparativ cu anii anteriori”, a declarat Oana Niculescu, director adjunct CN “D. Leonida” Petroºani. Urmãtoarea probã a examenului de maturitate, cea de evaluare a competenþelor lingvistice într-o limbã de circulaþie internaþionalã, este programatã pentru perioada 25 – 28 iunie.

domeniul de specialitate”, a spus Aurel Pop, rectorul Universitãþii “BabeºBolyai” din ClujNapoca. La Universitatea Petroºani, lucrurile stau altfel. Conducerea instituþii a declarat pentru Cronica Vãii Jiului cã admiterea pentru anul universitar 2013-2014 se va face ca ºi pânã acum, prin concurs de dosare. “Nu avem de gând sã introducem examenul

de admitere, pentru cã aºa cheltuielile ar fi mari, iar rezultatul acelaºi”, a afirmat rectorul Aron Poantã. Anul trecut, la Universitatea Petroºani au fost repartizate 625 de locuri bugetate la cele trei facultãþi, însã conducerea unitãþii vrea ca anul acesta sã obþinã 650, aºa cum a fost în anul 2011. “Toate criterii de admitere sunt afiºate pe site-ul universitãþii, iar vizavi de numãrul de locuri, vom avea sãptãmâna aceasta un rãspuns”, a mai spus Poanta. Rezultatele finale la examenul de Bacalaureat de anul acesta, sesiunea din varã, se vor afiºa în data de 12 iulie, dupã rezolvarea eventualelor contestaþii.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 iunie 2013

Concurs de cai ºi costume populare la Straja

eci de feciori sunt aºteptaþi în Straja la sfârºitul acestei sãptãmâni, pentru a lua startul competiþiei. Este vorba despre Nedeia Sânzienelor, care are loc în staºiunea turisticã. Aici, tinerii vin cãlare pe armãsari ºi se întrec în urcare pânã sus pe platou. Câºtigã cel mai iute armãsar, iar apoi se între în costume populare, care mai de care mai înflorate. Diana MITRACHE Acesta este scenariul nedeii care a devenit deja tradiþie, iar ceata de bãrbaþi cãlare vine sã impresioneze asistenþa ºi în acest an. „Ca în fiecare an, sãrbãtoarea este una dintre cele mai importante din Lupeni ºi la Straja va fi un program de muzicã popularã, concursul cu caii ºi cel de costume populare. Este un mod de a promova zona turisticã. Tradiþiile le respectãm ºi la ele

participã bãºtinaºii din Valea Jiului care au cai. Anul trecut au fost 20 de concurenþi, dar de la an la an sunt tot mai mulþi. Dãm premii ºi pentru cotume, iar

noi am alocat 15.000 de lei pentru acest eveniment”, a precizat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Staþiunea Straja a devenit cunoscutã mai ales printre pasionaþii sporturilor de iarnã, dar în iunie este locul unde, la data de 24 iunie, se organizeazã Nedeia Sânzienelor, sãrbãtoare care are o tradiþie de peste 540 de ani. Aceastã sãrbãtoare e legatã de cultul recoltei, al vegetaþiei ºi al fecunditãþii ºi pastreazã în ea un amestec de creºtinism,

pãgânism ºi vrãjitorie. Potrivit legendei, Sânzienele sunt niºte fete foarte frumoase, care trãiesc prin pãduri sau pe câmpii, se prind în horã ºi dau puteri deosebite florilor ºi buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. Floarea numitã ca ºi sãrbãtoarea – Sânzianã sau Drãgaicã – este galbenã sau albã ºi se spune cã înfloreºte chiar în noaptea de Sânziene, noapte în care – cred femeile bãtrâne de la þarã – toate plantele au puteri miraculoase. Iar dacã mai sunt ºi descântate, puterile plantelor sporesc.

În fiecare an, pe 24 iunie, de Sânziene, Munþii Vâlcan care strãjuiesc Straja se umplu de turiºti, localnici ºi momârlani, care vin aici sã petreacã. Atracþia nedeii din Straja este concursul de cai, obicei la fel de vechi ca nedeia în sine, ºi la care gospodarii momârlani ies sã se întreacã pe traseul urmat de Drumul

Hainy te învaþã sã gãteºti Spumã de iaurt cu cireºe Ingrediente: · 250 gr iaurt integral · 25 bucãþi de cireºe · 1 lg zahãr pudrã vanilat · Gelatinã · 1 albuº · 3 lg smântânã dulce

Crucii, din Lupeni pânã în sus în staþiunea turisticã. Cel care ajunge primul iapremiul cel mare ºi e declarat „omul nedeii”. Calul este animalul cu care flãcãrii se mândresc, iar momârlanii îl îngrijesc cu sfinþenie, iar pentru acest concurs toþi cred cã au cel mai frumos ºi mai iute cal.

abur 20 de minute. Se dizolvã gelatina cu o lingurã de apã. Într-un vas se amestecã zahãrul, smântâna, albuºul bãtut spumã pe jumãtate ºi iaurtul ºi se amestecã cu gelatina. Se pune la frigider sã se rãceascã cam 30 de minute. · Se aºeazã cireºele în 4 pahare înalte ºi se acoperã cu spuma de iaurt.

Mod de preparare:

POFTÃ BUNÃ!

Se pun cireºele întrun vas din sticlã închis ermetic ºi se fierb la

Chef de cuisine Restaurant 3D Aqua Hainalka Miclea

14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 iunie 2013

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Împreunã în Europa 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Interes general 17:40 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 ªacalul 23:00 Un show pãcãtos

9:30 Poveºti sã mori de râs 10:30 Dupã faptã ºi rãsplatã 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Taxi Driver (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Profetul

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Dallas: Ultima confruntare (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Jurãminte fatale 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:45 Jumper: Oriunde, oricând 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Se pare cã sunteþi indispus din cauza unui eºec în afaceri. Sar putea sã aveþi o discuþie mai aprinsã cu persoana iubitã, dacã vã schimbaþi planurile în ultima clipã. Ar fi bine sã vã limitaþi la activitãþi simple ºi sã vã odihniþi mai mult.

10:15 11:15 11:30 12:30 13:00 13:05 14:00 14:30 15:25 15:30 16:30 17:30 18:30

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge Doamne de poveste Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor Intrigi ºi seducþie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Steaua Dinamo 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Steaua Dinamo 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Dianamo Steaua 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Dianamo Steaua 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Steaua -Braºov 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal: Steaua -Braºov 17:00 Top Gol 50 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Fotbal European

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Nu sunteþi într-o formã fizicã prea bunã ºi vã enervaþi foarte uºor. Nu este o zi favorabilã deciziilor importante sau planurilor de viitor. Nu semnaþi documente oficiale. Evitaþi discuþiile în contradictoriu!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Nu este exclus sã aveþi discuþii în familie din cauza unor probleme financiare. Puteþi evita o situaþie neplãcutã dacã þineþi cont ºi de dorinþele celorlalþi. Nu începeþi mai multe treburi deodatã, pentru cã riscaþi sã nu terminaþi nici una. 10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

23 iulie *** 22 august

Astãzi nu sunteþi prea comunicativ ºi ar fi bine sã amânaþi toate întâlnirile. Nu vã ocupaþi de probleme importante, care necesitã o bunã capacitate de comunicare. În schimb, puteþi sã rezolvaþi cu uºurinþã probleme de familie.

23 august *** 22 septembrie

Entuziasmul de care daþi dovadã ar putea sã vã atragã invidia unor persoane din anturaj. Este posibil sã aveþi discuþii cu persoana iubitã, pentru cã petreceþi prea mult timp cu prietenii. Acordaþi mai multã atenþie familiei.

S-ar putea sã întâmpinaþi dificultãþi în relaþiile sociale ºi sã fiþi atras într-un conflict. Evitaþi certurile. Ar fi bine sã acceptaþi ajutorul prietenilor ºi al familiei, dacã vreþi sã terminaþi cu bine ce v-aþi propus.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi confuz din cauza unor probleme de naturã sentimentalã ºi sã vã concentraþi mai greu. Puteþi câºtiga sume mici din colaborãri, dar fiþi prudent. Þineþi cont de sugestiile unei persoane cu experienþã!

Vã treziþi cu o stare de nervozitate nejustificatã ºi este posibil sã aveþi reacþii necontrolate faþã de cei apropiaþi. Riscaþi sã jigniþi o femeie ºi sã vã parã rãu mai târziu. Nu încheiaþi afaceri ºi nu semnaþi documente oficiale.

23 noiembrie *** 20 decembrie Este posibil sã aveþi o zi tensionatã din cauza neînþelegerilor cu un coleg sau un partener de afaceri. Nu prea reuºiþi sã vã concentraþi. Ar fi bine sã amânaþi deciziile importante.

21 ianuarie *** 20 februarie

Aveþi succes într-o cãlãtorie de afaceri, dar nu vã contraziceþi cu cei care vã însoþesc. Dupã-amiazã reuºiþi sã rezolvaþi o problemã sentimentalã mai veche. Pe plan financiar, nu este cazul sã vã faceþi griji.

21 decembrie *** 20 ianuarie Sunteþi destul de stresat de o lucrare pe care trebuie sã o terminaþi urgent. S-ar putea ca relaþiile sentimentale sã aibã de suferit dacã amânaþi o cãlãtorie planificatã mai demult.

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa sunteþi uºor irascibil ºi riscaþi sã îi scãpaþi partenerului de viaþã o replicã nepotrivitã. Cereþivã scuze imediat ºi evitaþi cu orice preþ o ceartã! Nu este o zi bunã pentru afaceri.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 iunie 2013

Oferã-þi o ºansã! Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroºani

a în fiecare an, Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petrosani are o ofertã educaþionalã variatã, pentru orice vârstã ºi preferinþe , având toate formele de ºcolarizare: Liceu zi, Liceu seral, A 2-a ºansã, ªcoalã postlicealã ºi ªcoalã de maiºtri.

Liceu zi: Clasele de liceu, curs de zi se adreseazã în primul rând absolvenþilor de clasa a VIII-a, unde sunt oferite specializãrile: - Coafor stilist, cu englezã intensivã; - Tehnician proiectant CAD; - Tehnician în instalaþii electrice; - Tehnician construcþii ºi lucrãri publice; - Tehnician în industrie textilã; ªcoalã profesionalã: Durata învãþãmântului profesional este de 2 ani ºi este organizat dupã clasa a IX-a, ca parte a pregãtirii prin învãþãmântul liceal, filiera tehnologicã. Pe toatã durata ºcolarizãrii, elevii ºcolii profesionale vor primi o bursã de 200 Lei/ lunã. În acest an calificãrile propuse sunt: - Mecanic auto; - Costrucþii ºi lucrãri publice; - Confecþioner produse textile. Liceu seral: Mama Vesa Florica, fraþii Þuþu ºi Iþã, cumnatele Dorina ºi Gina, nepoatele Andreea, Alina ºi Florina ºi nepoþelul Mihãiþã, deplâng trecerea în nefiinþã a dragului lor Învãþãtor VESA NICOLAE EMIL (54 de ani) Dumnezeu sã-l primeascã în Împãrãþia Sa! Mircea Bujorescu este alãturi de familia celui care a fost Învãþãtor VESA NICOLAE EMIL (54 de ani) ªi pe care Dumnezeu l-a chemat la ceruri înainte de vreme. Adio, drag prieten!

Clasele de liceu curs seral, se adreseazã tuturor celor peste 18 ani, care din diverse motive nu au continuat studiile, având locuri în clasele IX – XIII, astfel: Clasa a IX-a - Tehnician proiectant CAD; - Tehnician mecanic întreþinere ºi reparaþii. Clasa a X-a - Tehnician operator tehnicã de calcul; - Tehnician în instalaþii electrice. Clasa a XI-a - Tehnician în electromecanicã; - Tehnician mecanic întreþinere ºi reparaþii. Clasa a XII-a rutã progresivã, pentru absolvenþii de 10 clase, 10 clase ºi profesionalã sau ºcoalã profesionalã: - Tehnician proiectant CAD; - Tehnician în instalaþii electrice; - Tehnician mecanic întreþinere ºi reparaþii. Pentru clasele de seral – cu excepþia claselor a IX-a – se impune

susþinerea unui examen de diferenþe, pentru care se va afiºa programa ºi data susþinerii, la sediul ºcolii. O alternativã pentru „ratarea” BAC-ului. ªcolile de maiºtri ºi postliceale din acest an, oferã o ºansã celor care nu trec examenul de BAC, dar ºi a celor norocoºi, dacã doresc o specializare adaptatã cerinþelor de pe piaþa muncii. Aprobate de la buget avem specializãrile: - Maistru electrician staþii ºi reþele; - Maistru mecanic. ªcoala posticealã în specializãrile: - Tehnician laborant pentru protecþia mediului; - Tehnician echipamente de calcul. Cu platã, existã specializãrile: - Maistru construcþii civile, industriale ºi agricole; - Maistru mecanic întreþinere ºi reparaþii utilaje ºi instalaþii din industria lemnului - Tehnician diagnostic auto; - Administrator reþele locale ºi de comunicaþii. ªcoala de maiºtri, în domeniul Mine, petrol ºi gaze este unicã în þarã ºi are specializãrile:

Suntem cu gândul ºi cu sufletul alãturi de cei care l-au cunoscut pe domnul învãþãtor NICU VESA, un bun coleg ºi prieten, care a lãsat în urma lui lacrimi ºi durere, plecând neaºteptat de repede dintre noi. Colectivul ªcolii Gimnaziale Nr.7 Petroºani

- Maistru electromecanic minier ºi - Maistru miner. Programul a 2-a ºansã se adreseazã celor care doresc completarea studiilor din învãþãmântul primar ºi gimnazial, respectiv ciclul inferior al liceului, cu calificare în domeniul construcþiilor ºi lucrãri publice ºi în domeniul mecanic. Dacã doriþi informaþii detaliate despre oferta educaþionalã de la Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petrosani, situat în Strada 22 Decembrie, Nr. 6 puteþi sã le obþineþi direct de la sediul liceului sau prin telefon la 0254.542.482. Niciodatã nu este prea târziu pentru învãþãturã. Un om informat este un om puternic! Prof. Mariana BOBOC Familia Vesa – Ica, Rodica, fiicele Mihaela, Nicoleta, Sidonia, nepoþica Giulia anunþã, cu nemãrginitã durere, decesul nepreþuitului lor Învãþãtor VESA NICOLAE EMIL (54 de ani) Trupul neînsufleþit se aflã depus la Biserica „Sf. Varvara” – Aeroport, iar înmormântarea va avea loc miercuri, 19 iunie, ora 13.00, în cimitirul Central din Petroºani. Dumnezeu sã-l ierte, Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

Anunþ În vederea întocmirii decontului necesar plãþii drepturilor cuvenite pentru semestrul I 2013, rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, ca în perioada 01.07.2013 31.07.2013, sã prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), facturile ENEL aferente consumurilor pânã la data de 30.06.2013. Ne angajãm sã vã informãm în aceeaºi manierã despre intervalul de timp în care se vor efectua plãþile. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

16 Actualitate

Vara, sezon „mort” la munte

roprietarii de instalaþii de transport pe cablu din staþiunile de munte ale Vãii Jiului ºomeazã vara. Asta pentru cã nimeni nu îºi permite sã plãteascã personalul de deservire ºi nici costurile energiei electrice nu pot fi acoperite în sezonul de varã, când turiºtii sunt prea puþini. În Parâng, telescaunul funcþioneazã doar în week-end, când este afluenþã de turiþºti, ori când vine vreun grup mai mare de turiºti care sã urce în staþiune. Asta pentru cã acolo se poate urca acum doar cu maºini de teren ºi singurul mijloc de transport pentru turiºti este telescaunul. În Pasul Vâlcan, lucrurile stau la fel, iar investiþia inauguratã acum câþiva ani de Elena Udrea stã în garaj, pentru cã e pornitã din raþiuni economice, doar când existã cerere. La fel stã treaba ºi în Straja, unde primarul Cornel Resmeriþã recunoaºte cã nu poate plãti costurile de exploatare ale

instalaþiei pe timp de varã ºi crede cã o soluþie ar fi crearea de alternative la schi. „Straja, Parângul sau Pasul Vâlcan au nevoie de foarte multe investiþii pentru a le

pune pe picioare ºi pe perioada verii. Aici mã refer la un complex sportiv, cu bazine de recuperãri, ca sã poþi atrage turiºtii, aºa încât sã meargã treaba ºi vara”, a precizat

Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Primarul a mai spus cã telegondola ar costa lunar cam 15.000 de lei, iar aici intrã costul energiei electrice ºi al personalului care ar trebui sã deserveascã instalaþia. Telegondola din Straja nu a mai funcþionat din iarnã, dar primarul susþine cã nu o va porni dacã va merge pe pierdere, dar va merge la evenimentele organizatre în munte sau când vin turiºtii. Nicio instalaþie de la munte nu e rentabilã vara ºi asta din lipsa investiþiilor în alternative la sezonul de schi, când acestea funcþioneazã la capacitate maximã.

eºti sumbre pentru proiectul de modernizare din Straja

Investiþie de 8 milioane de euro, blocatã din

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 iunie 2013

lipsã de fonduri. Anul trecut a fost inauguratã cu mare fast telegondola ce duce spre staþiunea montanã Straja. Acum, la câteva luni de la eveniment, aceasta stã pe loc din cauzã cã nu înregistreazã profit. ”Da, telegondola stã pe loc de aceea am dat dispoziþie sã o oprim pentru cã nu putem sã consumãm deoarece nu avem de unde sã plãtim energia electricã ºi nu permite nimeni ca o lucrare aºa frumoasã sã nu fie exploatatã”, a spus primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. Edilul municipiului

Lupeni s-a aflat vineri la o întrevedere la care a participat ºi ministrul delegat pentru Turism, Maria Grappini. Acesta spune cã a purtat discuþii cu demnitarul, însã veºtile nu sunt îmbucurãtoare. ”La ceea ce înseamnã staþiunea Straja în municipiul Lupeni eu am certitudinea cã vom continua lucrãrile, adicã vom plãti în scurt timp ceea ce este de plãtit constructorilor ºi dupã aceea vom putea vorbi de începerea de noi construcþii. Este o sumã de aproximativ 40 de milioane de lei, este o sumã destul de mare, eu am avut o discuþie cu doamna ministru la Deva, sigur cã da nu a fost prea optimistã ºi a zis cã la rectificarea bugetarã se vor primi bani ºi eu sper cã din banii de la rectificare sã ajungã bani pentru Straja, Pasul Vulcan ºi Parâng”, a mai spus sursa citatã. Valoarea totalã a proiectului de modernizare a staþiunii montane Straja este de 152.909.216 lei, iar termenul de finalizare este anul 2013. Diana MITRACHE Monika BACIU