Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 389

Cronica Vãii Jiului Luni, 17 Iunie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Bugetul local, fondurile europene sau creditele, ºansa dezvoltãrii Staþiunii Parâng

Monica Iacob – Ridzi, una dintre victimele “locotenenþilor” lui Alin Simota

eputatul pe Colegiul de Est Monica Iacob Ridzi D este una dintre victimele “maºinii de bãtut” a locotenenþilor omului de afaceri Alin Simota.

>>> PAGINA A 3-A

Stop în importurile de huilã. Silozurile termocentralelor sunt, însã, pline!

proape 500.000 de tone de huilã au intrat, doar pe baza ultimului contract, în silozurile Complexului Energetic Hunedoara.

>>> PAGINA A 5-A

Soarele PSD, pe chipul primarului PDL, Ilie Pãducel

”E

ste o formaþiune (PSD n.n.), în care, dupã cum se ºtie, eu am mai fost membru de partid ºi nu e exclus sã mã reîntorc la aceastã formaþiune politicã...”

>>> PAGINA A 6-A

Statul versus Statul în proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil în zona turisticã Parâng >>> PAGINA A 11-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 iunie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic –

Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 iunie 2013

eputatul pe Colegiul de Est Monica Iacob Ridzi este una dintre victimele “maºinii de bãtut” a locotenenþilor omului de afaceri Alin Simota. Faptele s-au petrecut în anul 2008, în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale, iar agresorii au scãpat exact cu o amendã aplicatã de organele judiciare. La finele lunii mai în 2008, în plinã campanie electoralã pentru alegerile locale, Monica Iacob – Ridzi, care era atunci europarlamentarul din partea PD-L, a fost agresatã de gãrzile de corp ale candidatului PNL la Primãria Petroºani, Alin Simota. Asta dupã ce demni-

Monica Iacob – Ridzi, una dintre victimele “locotenenþilor” lui Alin Simota

tarul a denunþat la poliþie staff-ul liberalilor care împãrþea materiale de campanie. La vremea respectivã, Monica Ridzi a precizat cã se afla în trecere pe lângã mina din Livezeni ºi a observat cum echipa de campanie a liberalilor distribuia materiale de campanie, drept pentru care a sunat la Poliþia Petroºani, care a ºi trimis un echipaj la faþa locului. Când ºi-au dat seama cã fapta a fost sesizatã, oamenii lui Simota s-au îndreptat ameninþãtor spre ea, dupã cum povestea actualul deputat. Iatã ce declara în 2008 Monica Ridzi, care îºi aminteºte ºi acum cu groazã de acele momente: “Am apucat sã intru în

maºinã, noroc cã aveam motorul pornit. Unul dintre bodyguarzi a deschis uºa, pentru cã nu reuºisem sã le blochez, ºi a încercat

sã mã tragã afarã din maºinã. Am scãpat doar pentru cã am accelerat, iar dupã plecarea maºinii respectivul a aruncat cu bolovani”.

Martorii incidentului au fost inclusiv poliþiºtii chemaþi la faþa locului. Monica Ridzi susþinea doar campania electoralã a soþului sãu, Tiberiu Iacob – Ridzi, care a ºi câºtigat alegerile locale. La momentul respectiv, aceasta a depus plângere penalã pentru identificarea infractorilor ºi cã poliþiºtii, dupã investigaþii, i-ar fi spus cã este vorba de oamenii lui Simota. Conform informaþiilor actuale, pentru agresori s-a aplicat fix o amendã de 1.000 de lei, pentru cã nu s-a ajuns ºi la lovire! De precizat cã unul dintre fãptuitori se aflã pe lista celor ridicaþi zilele trecute alãturi de Alin Simota de cãtre procurorii de Crimã

Adrian Sucilã cere recuzarea instanþei

oliþistul din municipiul Vulcan are un nou termen de judecatã în dosarul în care este acuzat de act sexual cu un minor. Sucilã aflã astãzi-luni ºi soluþia la cererea sa de recuzare a instanþei pe care a fãcut-o la ultimul termen de judecatã.

Judecata în dosarul ofiþerului de poliþie din Vulcan, acuzat cã a întreþinut relaþii sexuale cu fiul minor al fostului viceprimar din localitate, este departe de a se încheia. Amânãrile au fost aproape succesive dupã ce judecãtorul care avea repartizat dosarul spre judecare s-a pensionat, iar ceilalþi

preºedinþi de ºedinþe deja se pronunþaserã în cauzã ºi au considerat cã nu pot judeca obiectiv. În cele din urmã cauza poliþistului a ajuns la un magistrat de la Judecãtoria Petroºani pentru soluþionare, însã prin apãrãtorul sãu, Sucilã a cerut recuzarea instanþei. Soluþia la cererea de recuzare ar urma sã fie datã la termenul de astãzi-luni. Totodatã, la acest termen au fost citaþi ºi fiul ºi fiica fostului viceprimar al Vulcanului, dar ºi soþul acesteia care ar fi fost prejudiciat de Sucilã. Poliþistul este judecat în douã dosare penale, unul în care este acuzat de act sexual cu un minor, corupere sexualã ºi furt iar în celalalt-disjuns din primul - de

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

pornografie infantilã. Procurorii susþin cã poliþistul a întreþinut, în repetate rânduri, raporturi sexuale cu un minor de 16 ani. Sora adolescentului i-ar fi fost complice, iar la dosar

Actualitate 3 Organizatã. Afaceristul Alin Simota a fost ridicat de DIICOT de la domiciliul sãu din Petroºani ºi dus la audieri la Alba Iulia, iar alãturi de acesta mai sunt învinuite alte 7 persoane, constituite, spun anchetatorii, într-un grup infracþional extrem de periculos, specializat în acte comise cu violenþã. Toate persoanele reþinute pe bazã de ordonanþã au fost prezentate magistraþilor de la Curtea de Apel Alba Iulia, cu propunere de arestare preventivã, iar judecãtorii au admis propunerea atât pentru Simota, cât ºi pentru alte 4 persoane. Recursul formulat de învinuiþi va fi judecat la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Potrivit unor informaþii, în acest dosar sunt cel puþin 10 pãrþi vãtãmate. Car men COSMAN

a fost adãugatã ºi acuzaþia de furt dupã ce a sustras din casa familiei suma de 500 de euro. Adrian Sucilã s-a declarat nevinovat ºi are interdicþia de a pãrãsi localitatea de domiciliu pe perioada judecatei. Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 iunie 2013

Dosarul Petrila 2008 se întoarce la Tribunalul Gorj

osarul exploziei de la Mina Petrila se întoarce la Tribunalul Gorj. Magistraþii de la Curtea de Apel Craiova au pronunþat decizia în ultimul termen al acestui proces în care cei trei ºefi, respectiv Aurelian Necula, Gheorghe Roºu ºi ªtefan Ungur sunt acuzaþi de ucidere din culpã pentru moartea a 13 mineri în explozia din anul 2008. ”Caseazã decizia penalã atacatã. Trimite cauza pentru rejudecarea apelului la Tribunalul Gorj”, se aratã în

Judecãtoria Târgu Jiu, la ºapte ani ºi jumãtate ºi, respectiv, ºase ani ºi jumãtate de detenþie, pentru ucidere din culpã, dupã ce 13 mineri au murit ºi alþi 12 au fost grav rãniþi în douã explozii succesive ce au avut loc în 15 noiembrie 2008. Instanþa i-a mai obligat pe cei trei la plata unor daune substanþiale cãtre rudele vicdecizia magistraþilor de la Curtea de Apel Craiova. Avocaþii inculpaþilor sperã ca de aceastã datã instanþa sã dea o soluþie corectã în acest proces. În luna decembrie a anului trecut, Tribunalul Gorj i-a condamnat pe cei trei ºefi pentru ucidere din culpã. Dosarul în care cei trei ºefi de la mina Petrila sunt

aur Gheorghe Pavel, un bãrbat de 51 de ani din Petrila, care a fost externat de la secþia de Psihiatrie a Spitalului de Urgenþã Petroºani în ultima zi a lunii mai ºi pe care familia l-a dat dispãrut, a fost gãsit dupã douã sãptãmâni de cãutãri. Rudele l-au cãutat peste tot, îngrijorate, dar de urma lui au dat

acuzaþi pentru ucidere din culpã este trimis spre rejudecare pentru a doua oarã. Prima datã aceeaºi instanþã i-a condamnat pe cei trei ºefi. Atunci, fostul director al Exploatãrii Miniere Petrila, Aurelian Necula si adjunctii sãi Gheorghe Roºu ºi Dan ªtefan Ungur, au fost condamnati, pe fond, la

Bãrbatul cu probleme psihice dat dispãrut la Petroºani, a fost gãsit în Deva, la cerºit poliþistii care l-au gãsit la cerºit în Deva. Din primele informaþii se pare cã bãrbatul, care suferã de o boalã psihicã, schizofrenie gradul I, a fost dus de niºte cetãþeni de etnie rromã la cerºit, care l-ar fi racolat de pe strãzile Petroºaniului în ziua când el a plecat de la spital. Când a

PROGRAM TV - Luni, 17 iunie 2013 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

timele celor douã explozii. Inculpaþii au declarat recurs la Tribunalul Gorj, iar ulterior, procesul s-a mutat la Curtea de Apel Craiova care, în primãvara anului 2012 a decis reluarea judecãþii la Tribunalul Gorj. Acum, magistraþii de la tribunal vor trebui sã rejudece cauza. Monika BACIU

fost identificat de oamenii legii, care au chemat rudele pentru a-l lua acasã, el

prezenta un comportament aproape violent, agitat, drept pentru care a fost internat

Urmãrit prin Interpol, gãsit la Hunedoara

n bãrbat urmãrit internaþional la solicitarea Interpol Nicosia - Cipru, în baza unui mandat de arestare emis de autoritãþile judiciare din Cipru, pentru comiterea infracþiunii de furt, a fost depistat de poliþiºtii Serviciului de Investigaþii Criminale, împreunã cu cei ai Biroului de Investigaþii Criminale Hunedoara. “În sarcina hunedoreanului s-a reþinut faptul cã, în data de15.09.2011, i-a solicitat concubinei sale, cetãþean cipriot, suma de 38.492 Euro, în vederea cumpãrãrii unei locuinþe. Dupã trimiterea banilor în contul unei bãnci din România, urmãritul a pãrãsit Cipru.

direct la Zam, la Spitalul de Psihiatre. Luiza ANDRONACHE

Ulterior, partea vãtãmatã l-ar fi contactat pe urmãrit telefonic, cerându-i sã îi restituie suma respectivã, însã acesta a refuzat, motiv pentru care partea vãtãmatã a formulat plângere împotriva urmãritului, reclamând faptul cã acesta ºi-ar fi însuºit pe nedrept suma respectivã”, declarã Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Suspectul a fost prezentat Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba-Iulia, care a emis ordonanþã de reþinere pe timp de 24 ore, iar Curtea de Apel Alba-Iulia a dispus mãsura arestãrii preventive pe o duratã de 5 zile, începând cu data de 15.06.2013. Marius MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 iunie 2013

proape 500.000 de tone de huilã au intrat, doar pe baza ultimului contract, în silozurile Complexului Energetic Hunedoara. Un contract perfectat de fosta conducere, dar care avea clauze atât de ferme, încât nu a putut fi denunþat. Iar între timp, minerii din Valea Jiului sunt obligaþi sã intre în concediu timp de patru zile, pentru cã nu mai este nevoie de cãrbunele extras de ei. Directorul Complexului Energetic Hunedoara, Daniel Andronache a recunoscut cã importurile de huilã fac obiectul unei investigaþii guverna-

Stop în importurile de huilã. Silozurile termocentralelor sunt, însã, pline!

mentale, dar a subliniat cã întreaga cantitate care a ajuns în silozurile de la Mintia este contractatã de fosta conducere a unitãþii economice. „Acest control a început. S-au ridicat documente de cãtre Corpul de Control al Primului Ministru. Acum, Direcþia Generalã Mari Contribuabili a Finanþelor are o echipã. ªi astãzi (n.r. vineri) au rãmas la Deva, colecteazã toate datele, toate informaþiile, s-au luat ºi probe de cãrbune aflat în toc. Dupã ce vor finaliza de colectat toate datele, probabil vor lua informaþii de la partea maghiarã (n.r. de unde

este firma care a livrat huila) legate de transport, care nu erau în sarcina Complexului, ci a furnizorului”, a declarat Andronache. De asemenea, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niþã a dat asigurãri cã rezultatele verificãrii vor fi fãcute publice, mai ales cã existã informaþii cã, în cazul unor importuri de cãrbune, s-ar fi lucrat pe comisioane generoase. În depozitele CEH au ajuns, numai pe baza ultimului contract,

460.000 de tone de cãrbune energetic, un contract încheiat când în stoc mai erau circa 200.000 de tone, o cantitate mai mult decât suficientã. Iar acum, cu silozurile arhi – pline, conducerea CEH s-a vãzut nevoitã sã reducã drastic cantitatea de cãrbune adus de la minele din valea Jiului, aºa încât angajaþii unitãþilor viabile vor sta acasã timp de 4 zile, la finele acestei luni, pentru cã deocamdatã nu mai este nevoie de atâta huilã

energeticã pe piaþã. Practic, comanda pentru iunie este de doar 80.000 de tone, faþã de 120.000 de tone cât era solicitarea medie lunarã.

u se mai fac importuri

Pe de altã parte, ministrul Constantin Niþã a subliniat cã România nu va mai face importuri de cãrbune decât dacã minele din Valea Jiului nu vor face faþã solicitãrilor celor douã ter-

Fostul custode al Muzeului Civilizaþiei Dacice a fost trimis în judecatã

rocurorii Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia au dispus trimiterea în judecatã, la Tribunalul Hunedoara, a 4 inculpaþi. Doi sunt în stare de arest preventiv, respectiv Delinescu Florin-Sorin, gestionar-custode al Secþiei Sarmizegetusa Ulpia Traiana din cadrul Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva ºi Varga Ioan,

pentru asociere în vederea sãvârºirii de infracþiuni, nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri ºi spãlare de bani. În fapt, prin rechizitoriul din 14 iunie 2013, emis în dosarul nr. 105/P/2011 celor patru inculpaþi li s-a reþinut faptul cã în perioada 2010 - 2013, au aderat la o asociaþie infracþionalã având ca scop comiterea de infracþiuni la regimul de protecþie al Patrimoniului Cultural Naþional, în urma cãrora au valorificat ilegal pe piaþa neagrã a antichitãþilor ºi spãlat pentru acoperirea originii infracþionale, mai multe loturi monetare aparþinând unor tezaure de monede Lysimach ºi denari

Actualitate 5 mocentrale beneficiare. „Nu se va mai face import de cãrbune decât dacã presupunem cã minele din aici nu vor putea asigura cantitatea necesarã ºi la un preþ competitiv. Pentru cã, dacã vom merge pe preþuri foarte mari, atunci, nu vã supãraþi, nu vor putea sã rãmânã în piaþã. Dacã urmãriþi ceea ce se întâmplã pe piaþa energiei, vedeþi cã preþurile au scãzut, ceea ce determinã ca toþi jucãtorii din piaþã sã ia mãsuri pentru încadrare în preþuri, prin retehnologizare”, a afirmat ministrul delegat pentru Energie. El a menþionat însã interesul existent al ministerului pe care îl conduce pentru investiþii în retehnologizarea capacitãþilor de producþie ºi în programele de mediu, astfel încât rezultanta acestora sã fie încadrarea în preþuri competitive pe piaþa de energie. Car men COSMAN

romani. Acestea au fost sustrase în ultimii ani din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, monument UNESCO, ºi au fost pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naþional. Prin faptele lor inculpaþii au produs Statului Român un prejudiciu în valoare de 6.117 euro. Au fost recuperate: trei monede din aur, de tip Lysimach ºi alte 81 de monede antice din argint, care au fost depuse în custodia Muzeului Naþional al Unirii din Alba Iulia. Potrivit anchetatorilor, în cursul urmãririi penale efectuate pânã în prezent în dosarele cu acest obiect, au fost recuperate un tezaur din colier cu pandantive ºi cercei din aur, 13 brãþãri spiralice din aur, 31 monede Lysimach, 700 monede din aur, de tip Koson, 202 monede din argint de tip Koson, trei scuturi regale dacice din fier, precum ºi alte câteva mii de piese arheologice. Urmãrirea penalã a fost efectuatã de Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia ºi organele poliþiei judiciare din cadrul I.G.P.R., Direcþia de Investigaþii Criminale, Inspectoratelor de Poliþie ale Judeþelor Hunedoara ºi Alba.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 iunie 2013

Soarele PSD, pe chipul primarului PDL, Ilie Pãducel

”E

ste o formaþiune (PSD - n.n.), în care, dupã cum se ºtie, eu am mai fost membru de partid ºi nu e exclus sã mã reîntorc la aceastã formaþiune politicã. O voi face cu plãcere ºi respect” – Ilie Pãducel, primar PDL, Petrila. Ileana FIRÞULESCU Iniþial Partidul Naþional Liberal, filialele de Valea Jiului au fost acuzate chiar de propriii membri de partid cã au adoptat practica centralã de a racola PDL-iºti, adicã exact pe cei pe care i-a criticat ºi cãrora le-au fãcut opoziþie îndrãcitã. Au fost destui dezamãgiþi, care au preferat sã se retragã decât ”sã se facã frate cu dracul”. Doi dintre primarii Vãii, PDL-iºti

vreme, liberalii Petrilei au declarat cã porþile partidului sunt deschise pentru primul edil, dar doar în calitate de simplu membru. Respins fiind de

la depunerea de coroane, dar ºi pe cea a PDL. ”Întradevãr m-

– Tiberiu Iacob Ridzi ºi Ilie Pãducel - au fost curtaþi de PNL, fapt recunoscut de preºedintele liberalilor judeþeni, Mircea Ioan Moloþ. În timp ce Tiberiu Iacob Ridzi ”a jucat pe degete” ºi pe liberali ºi pe PSD-iºti, iar Consiliul Local nu are opoziþie, la Petrila, Ilie Pãducel are ceva bruiaje din partea PNL. Doar cã de ceva

nilor Petrilei. Aþi vãzut cã la toate partidele au fost majoritatea covârºitoare petrileni de-ai mei. Nu pot sã fiu acuzat cã nu þin cu toþi” – a spus Ilie Pãducel.

colegii din PDL local, de Ziua Eroilor, pentru prima datã, Pãducel ºi-a exprimat deschis opþiunea, dupã ce a însoþit delegaþia PSD

am dus numai cu douã partide sã depun coroane de flori, dar m-am dus din partea reprezentanþilor comunitãþii locale, a cetãþe-

Cristian Resmeriþã, preºedinte executiv PSD Hunedoara

eputatul din Valea Jiului Cristian Resmeriþã a fost ales preºedintele executiv al PSD. Þinta sa va fi Complexul Energetic Hunedoara, pentru cã este, în opinia parlamentarului, cel mai important agent economic al judeþului. Diana MITRACHE PSD-iºtii hunedoreni l-au ales preºedinte executiv, la finelesãptãmânii trecute, pe deputatul Cristian Resmeriþã, iar secretar executiv este primarul oraºului Simeria, Emil Rîºteiu. La conducerea PSD Hunedoara este deputatul Laurenþiu Nistor. Deputatul din Valea

Jiului a spus cã aceastã funcþie este una care îl obligã sã aibã în vedere problemele judeþului Hunedoara, iar principalul obiectiv la fi Complexul Energetic Hunedoara. „Grija mea va fi realizarea ºi funcþionarea corectã a Complexului Energetic Hunedoara. Este obiectivul principal pe care îl am, fiind cel mai important agent

economic din judeþ. De soarta Complexului Energetic depind câteva mii de familii din Valea Jiului. De asemenea, am de gând sã sprijin proiectele primarilor de investiþii dar ºi pe cele sociale”, a pre-

cizat Cristian Resmeriþã, deputat PSD ºi preºedinte executiv al PSD Hunedoara. Cristian Resmeriþã este la al doilea mandat de deputat în Parlamentul României.

Conºtient cã a atras atenþia celor prezenþi prin alãturarea grupului PSD, primarul T Petrilei a afiºat un zâmbet ghiduº, plin de înþelesuri. ”Nu pot sã spun decât cã soarele a bãtut chiar atunci pe faþa mea ºi de aceea am zâmbit, dar zâmbetul este valabil pentru toate partidele pentru toate formaþiunile politice ºi trebuie

sã recunosc cã apreciez modul cum se desfãºoarã activitatea în Consiliul Local unde activeazã mai multe partide. Existã seriozitate, existã atmosferã de lucru ºi se face administraþie” – a dat-o pe dupã copac Ilie Pãducel. Dar nu a þinut ºi s-a hotãrât sã declare dragostea sa pentru PSD. ”Este o fromaþiune (PSD –n.n.), în care, dupã cum se ºtie, eu am mai fost membru de partid ºi nu e exclus sã mã reîntorc la aceastã formaþiune politicã. O voi face cu plãcere ºi respect ºi mã voi duce la formaþiunea care va ajuta comunitatea din Petrila. Pânã acum vreau sã vã spun cã am simþit ºi am primit ajutor de la organizaþia centralã a Partidului Social Democrat de la Bucureºti” – a clarificat situaþia Ilie Pãducel, primarul PDL al Petrilei. ªi ca liberalii conduºi de Costel Avram sã vadã cine conduce Petrila, au fost anunþaþi/lãsaþi printre ultimii depunãtori de coroane în cinstea Eroilor...

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 iunie 2013

S-a transformat în secþie externã a Spitalului Petroºani

Dupã doi ani, spitalul din Petrila ºi-a redeschis porþile Judeþul Hunedoara are, în premierã, o secþie de îngrijiri paleative, pentru bolnavii aflaþi în stadii avansate ale unor boli incurabile. Compartimentul funcþioneazã la Spitalul Petrila, care a fost transformat în secþie a Spitalului de Urgenþã Petroºani, pentru care Casa de Asigurãri de Sãnãtate a suplimentat numãrul de paturi. Eveniment important pentru comunitatea Vãii Jiului, în special, ºi a judeþului Hunedoara, în general. Spitalul din Petrila a fost redeschis, sâmbãtã, fiind tranformat în secþie externã a Spitalului de Urgenþã Petroºani. Nu mai puþin de 30 de paturi au fost aprobate de Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate, 15 pentru Secþia de Îngrijiri Paleative ºi 15 pentru Secþia de Boli

Cronice. „Vorbim despre 30 de paturi, 15 pentru Interne Cronic ºi 15 de Paleative. Evenimentul reprezintã, practic, un ajutor pe care Spitalul din Petroºani reuºeºte sã-l acorde populaþiei din zona Petrila, apropiind un pic serviciile medicale de aceastã comunitate,

Tot mai puþini

eteranii de rãzboi sunt tot mai puþini pe zi ce trece. În prezent, în Valea Jiului, mai trãiesc doar 45 dintre cei care au participat la cea de-a doua conflagraþie mondialã. Cei mai mulþi dintre ei sunt nonagenari, la fel ca ºi cele 295 de vãduve de rãzboi. „Cu toþii

reprezintã o creºtere a capacitãþii de spitalizare a Spitalului de Urgenþã Petroºani prin deschiderea acestei secþii exterioare. Existã speranþa, posibil în 2014, sã continuãm creºterea numãrului de paturi pentru internãri pe partea de “Cronici” cu balneofizioterapie. Cele 30 de paturi sunt aprobate, se menþine structura Centrului Multifuncþional de Sãnãtate existentã pânã acum, adicã cele 9 cabinete, din care 4 sunt funcþionale cu medic, plus spitalizarea de zi”, a declarat managerul SUP, dr. Alin Vasilescu La ora actualã, pe

sunt oameni în vârstã, mãcinaþi de boli ºi nedeplasabili. Cei mai mulþi abia se mai miºcã prin casã. Cei mai tineri, dacã pot sã spun aºa, au 90 de ani iar cei mai în vârstã au ajuns la 97 – 98 de ani. Peste nu prea mult timp vom celebra Ziua Eroilor fãrã a mai avea vreun veteran de rãzboi în viaþã. Numai în acest an s-au stins alþi 7 dintre ei”, a declarat Vasile Murgilã, preºedintele filialei din Valea Jiului a Asociaþiei Veteranilor de Rãzboi. În anul 1995, atunci când a fost înfiinþatã filiala din Valea Jiului a veteranilor de rãzboi, aici trãiau 1.680 de veterani ºi

întreg spitalul din Petroºani sunt 520 de paturi aprobate la decontare de cãtre Casa de Sãnãtate. La evenimentul de sâmbãtã au luat parte toþi factorii care au conlucrat în vederea redeschiderii, mãcar parþiale a unitãþii medicale. ”Cu ajutorul lui Dumnezeu ºi a oamenilor de bine, cu sprijinul nemijlocit al doamnei deputat Monica Iacob – Ridzi am reuºit astãzi sã deschidem o secþie exterioarã a Spitalului din Petroºani, secþia de Boli Cronice ºi Îngrijiri Paleative, la Petrila”, a declarat primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel. De asemenea, deputatul pe Colegiul de Est Valea Jiului, Monica Iacob – Ridzi, a precizat cã evenimentul de sâmbãtã reprezintã o sãrbãtoare pentru eprtileni: „Este eveniment aºteptat de toþi ºi este o sãrbãtoare pentru petrileni pentru cã reuºim sã deschidem sã redeschidem spitalul din Petrila. Este o promisiune pe care am

vãduve de rãzboi. La începutul anului 2002 numãrul lor a scãzut pânã la 1.094 iar în prezent numãrul total al acestora este de doar 340. Mircea Mircea NISTOR

reuºit sã o onorãm. Este un moment aºteptat de toþi petrilenii ºi am aºteptat ºi noi sã facem aceste demersuri în cel mai scurt timp posibil. A fost mult mai complicat decât pare, dar bucuria pe care astãzi o simt pentru cã am reuºit sã redeschidem acest spital este imensã”. Spitalul de Boli Cronice din Petrila, care avea 70 de paturi,

ºi-a închis porþile în luna aprilie 2011, odatã cu aplicarea programului guvernamental de restrângere a reþelei de unitãþi medicale. De atunci s-au tot fãcut demersuri pentru redeschiderea acestuia, iar în cele din urmã demersurile au reuºit, însã prin transformarea spitalului în secþie externalizatã a SUP. Car men COSMAN

8 Actualitate

Proiect on-line pentru Hunedoara D

oi tineri jurnaliºti din Valea Jiului au pus bazele unui proiect îndrãzneþ, sub genericul HD.365.RO. Fraþii Ilie ºi Cornel Pintea au dat click ºi au lansat vineri seara, într-un spaþiu neconvenþional, la o cafenea, primul lor proiect media de amploare. Practic, cei doi vor sã punã on line toate evenimentele importante, altfel decât în maxim 2 minute cât poate þine o ºtire la radio sau tv. Asta pentru cã jurnalismul on-line este în plinã ascensiune ºi cei doi au vrut sã fie pionierii din Valea Jiului. Diana MITRACHE ªi-au invitat prietenii ºi nu au fost puþini cei care au ajuns, printre ei numãrându-se chiar ºi politicieni importanþi ai momentului.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 iunie 2013

Proiectul celor doi, care au o experienþã vastã în domeniu, ambii lucrând de mai mulþi ani în media din zona Vãii Jiului, este unic ºi inedit. „Vãzut, filmat postat!, aºa au gândit cei doi ideea media on-line ºi

COLÞUL LUI

primul click aputut fi dat vineri dupã ora 17:31. „Jurnalismul din Valea Jiului nu putea sã rãmânã doar aici în arealul nostru geografic. Dacã suntem sau nu oameni de culturã, dacã acceptãm jurnalismul de calitate, atunci, evenimentul este unul demn pentru un început. Un început scris de niºte oameni de presã, pentru care valoarea este datã de prezenþa celor care le-au venit la lansare, pentru cã nu au fost puþini. Îi salut pe cei care vor duce, prin intermediul internetului, evenimentele de aici în întreaga lume, dincolo de graniþeþe Vãii Jiului. Oriunde pe mapamond vom putea sã vedem ceea ce produs fraþii Ilie ºi Cornel Pintea”, a spus în DENIS deschiderea evenimentului, jurnalistul Tiberiu Vinþan. Ilie Pintea spune cã ideea unui site on-line i-a venit ca o necesitate a timpurilor pe care le trãim ºi pentru cã are de gând sã prezinte lumii o altã faþã a Vãii Jiului, cu evenimente culturale

care nu îºi gãsesc mereu loc în media, dar pe care mulþi ar vrea sã le urmãreascã. „Avem pe site o secþiune în care se recitã poezii, este ºi o

sã ne daþi chiar sugestii”, a spus Ilie Pintea, jurnalist, corespondentul din Valea Jiului pentru postul naþional de radio, Radio România

Tiberiu Iacob Ridzi a þinut sã le fie aproape la inaugurare ºi sã le ureze mult succes celor doi. „Se pare cã acesta este trend-ul în media, cel on-line ºi, dacã tot e Haralambie Vochiþoiu prezent, sã le facã ºi o recalificare! Felicitãri pentru iniþiativã ºi cred cã v-aþi sãturat „sã lucraþi doar pentru alþii” ºi e un lucru lãudabil, ca orice iniþiativã de acest fel nu poate fi decât un câºtig pentru meseria voastrã”, a conchis Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

E ESTE hd365.ro?

Locul în care gãseºti tot ce meritã vãzut în Valea Jiului.

Pe litoral pe bani mai mulþi. Tarifele s-au majorat cu 40 la sutã Din aceastã sãptãmânã la un hotel de doua stele, tarifele sunt in jur de 140 de lei pe noapte, fata de 300 de lei pentru sase nopti, in programul “Litoralul pentru toti”. În ceea ce priveste hotelurile de trei stele,

rogramul „Litoralul pentru toþi” s-a finalizat, iar proprietarii de hoteluri de pe litoral ºi-au afiºat noile tarife, mai mari cu 40 la sutã. Totuºi, perioada de preþuri mai mici nu i-a prea atras pe turiºtii din Valea Jiului. Mircea NISTOR „Anul acesta vremea nu ne-a ajutat deloc. Frigul ºi ploile, poate ºi lipsa banilor necesari, i-a determinat pe eventualii turiºti sã renunþe la a mai solicita bilete oferite prin programul „Litoralul pentru toþi”. Comparativ cu anul trecut am înregistrat o scãdere cu 65 – 70% a celor care au plecat în 2013 pe litoral

în perioada 15 mai – 15 iunie. Unii dintre hotelieri au decis

sã

prelungeascã programul, cu câteva zile, dar numãrul acestora este foarte mic”, a declarat Rodica ªerban, managerul unei agenþii de turism din Petroºani. În general, comparativ cu anii anteri-

ori, numãrul celor din Valea Jiului care au dorit sã-ºi petreacã vacanþele în þarã sau strãinãtate, în ultimele 6 luni, a fost mult mai mic, chiar dacã ofertele turistice au fost unele extrem de avantajoase.

Vacanþã de examene pentru absolvenþii de gimnaziu

levii claselor a VIII-a au încheiat vineri, 14 iunie, cursurile gimnaziale. Totuºi, aceºtia nu vor intra în vacanþã pentru cã va urma o perioadã foarte grea, respectiv evaluarea naþionalã. Examenul va începe pe 25 iunie cu proba la Limba ºi Literatura Românã. Dupã încheierea acestuia urmeazã reparterizarea computerizatã pe locurile disponibile în licee. Liceul Teoretic din Petroºani, de exemplu, are disponibile pentru viitorul an ºcolar 140 de locuri în clasa a IX-a. Mircea NISTOR

întreagã secþiune „made by Ion Barbu”, dar ºi multe alte secþiuni de culturã, pentru cã de asta ne ocupãm noi. Vã invit sã vizitaþi site-ul ºi

Actualitãþi. De partea tehnicã se ocupã fratele sãu Cornel Pintea, care este unul dintre cei mai buni în domeniul sãu. Însuºi primarul

Concerte, evenimente din viaþa comunitãþii, declaraþii ale celor care ne conduc. DE CE hd365.ro? Pentru cã online poþi avea acces la mai mult conþinut decât la posturile locale de televiziune. CE VEZI PE hd365.ro? Imaginea Vãii Jiului, aºa cum n-o vezi altundeva: concerte la care ai fost, artiºtii din comunitatea noastrã sau personaje cunoscute, în ipostaze inedite.

“Avem 140 de locuri, repartizate pe 5 clase a câte 28 de elevi, la douã profile. La profilul Real vor fi 3 clase cu specializãrile matematicã – informaticã (intensiv englezã), matematicã – informaticã (intensiv englezã) ºi ºtiinþe ale naturii iar la profilul Uman avem 2 clase cu specializãrile filologie, respective filologie intensiv englezã ºi intensiv francezã. Înscrierea în liceu a absolvenþilor de gimnaziu care au fost declaraþi admiºi la unitatea noastrã ºcolarã se va face în perioada 17 – 26 iulie”, a

declarat Gilbert Danciu, director Colegiul Naþional “Mihai Eminescu” Petroºani. În altã ordine de idei, la proba oralã la limba românã din cadrul

examenului de Bacalaureat, dintre cei 146 de elevi participanþi 143 au obþinut calificativul maxim, respectiv cel de “experimentat”. “Pot sã spun cã rezultatele la prima probã au fost foarte bune, þinând cont de faptul cã dintre cei 146 de elevi participanþi 143 au obþinut calificativul maxim”, a mai declarat Gilbert Danciu. Examenul de Bacalaureat va fi reluat luni, 17 iunie, cu proba de evaluare a competenþelor digitale ºi va continua, în perioada 25 – 28 iunie, cu evaluarea competenþelor lingvistice la o limbã strãinã.

tariful este de aproximativ 240 de lei pe noapte, la patru stele - 600 de lei pe noapte, iar la cinci stele - pana la 1.000 de lei pe noapte. Pe de altã parte, tarife mai mici cu pana la 20% se pot obtine numai daca se fac rezervari din timp.

8 Actualitate

Proiect on-line pentru Hunedoara D

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 iunie 2013

COLÞUL LUI

care nu îºi gãsesc mereu loc în media, dar pe care mulþi ar vrea sã le urmãreascã. „Avem pe site o secþiune în care se recitã poezii, este ºi o

sã ne daþi chiar sugestii”, a spus Ilie Pintea, jurnalist, corespondentul din Valea Jiului pentru postul naþional de radio, Radio România

E ESTE hd365.ro?

Locul în care gãseºti tot ce meritã vãzut în Valea Jiului.

în perioada 15 mai – 15 iunie. Unii dintre hotelieri au decis

sã

Vacanþã de examene pentru absolvenþii de gimnaziu

întreagã secþiune „made by Ion Barbu”, dar ºi multe alte secþiuni de culturã, pentru cã de asta ne ocupãm noi. Vã invit sã vizitaþi site-ul ºi

Actualitãþi. De partea tehnicã se ocupã fratele sãu Cornel Pintea, care este unul dintre cei mai buni în domeniul sãu. Însuºi primarul

declarat Gilbert Danciu, director Colegiul Naþional “Mihai Eminescu” Petroºani. În altã ordine de idei, la proba oralã la limba românã din cadrul

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 iunie 2013

Bugetul local, fondurile europene sau creditele, ºansa dezvoltãrii Staþiunii Parâng

este 3 milioane de euro a alocat Primãria Petroºani din fonduri proprii pentru cel mai important proiect investiþional pe care vrea neapãrat sã-l finalizeze, respectiv dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng. Pe lângã acesta, mai existã o serie de proiecte ce aºteaptã implementarea, dar situaþia este destul de încurcatã, dat fiind faptul cã banii de la bugetul de stat sunt inexistenþi. Primãria Petroºani vrea cu tot dinadinsul sã finalizeze lucrãrile la proiectul ce vizeazã dezvoltarea domeniului schiabil din masivul Parâng, chiar dacã alocaþiile de la buget au fost sistate. Pânã acum, s-au cheltuit 7, milioane de euro, dintre care 3,1 milioane de euro sunt de la bugetul local, o sumã uriaºã în actualele condiþii de recesiune financiarã. Primarul Tiberiu Iacob – Ridzi spune cã administraþia publicã se bazeazã pe fondurile europene, un parteneriat public – privat ori pe contractarea unui credit pentru finalizarea acestui important proiect investiþional. „Cel mai important proiect, pe care vreau sã-l ducem la bun sfârºit, este dezvoltarea domeniului schiabil.

Orice variantã de finanþare, care este legalã ºi accesibilã o vom aplica, fie cã este vorba despre fonduri europene sau parteneriat public – privat. Noi suntem deschiºi la orice variantã, însã în acest moment nu putem sã facem altceva decât sã mergem pe fonduri guvernamentale, care însã nu au venit ºi probabil cã sunt ºanse destul de mici sã vinã anul acesta sau mergem în continuare pe procedura de împrumut pentru a putea sã finalizãm telescaunul TS3”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Acesta a precizat cã, odatã cu finalizarea telescaunelor TS 3 ºi TS 4, a cãrui construcþie încã nu a demarat, din punct de vedere strict al domeniului schiabil, al pârti-

ilor, vorbim despre un grad de deschidere de 60 la sutã. Pentru Staþiunea Parâng proiectul este extrem

de generos, iar pentru implementarea lui s-a aprobat suma totalã de aproape 69 de milioane de euro, însã edilii au precizat cã acest program se întinde pe o perioadã de 4 – 5 ani, în funcþie de alocaþiile de la buget. Pânã acum au fost finalizate lucrãrile la instalaþiile de produ-

cere de zãpadã artificialã, adicã 4 fixe ºi mai multe mobile, au fost montaþi stâlpii pentru telescaunul TS 3 care face legãtura între Hotel Rusu ºi cota 1.700 din Parâng, iar instalaþia a fost proiectatã dupã un model preluat de municipalitatea din Petroºani din staþiunea Innsbruck. În plus, au fost amenajate ºi pârtiile, pânã la urmã principala atracþie a celor care iubesc sporturile de iarnã. De asemenea, s-a avut în vedere ºi bazinul de apã pentru instalaþiile de zãpadã artificialã ºi la instalaþiile propriu – zise. Investiþia privind domeniul schiabil din Parâng a fost câºtigatã de asocierea de firme formatã din Kranz Eurocenter Piteºti Acomin Cluj ºi Doppelmayer Austria. Potrivit proiectului finanþat de MDRT, domeniul schiabil din Parâng se va întinde pe o suprafaþã de 150 hectare ºi va avea 17 pârtii. De asemenea, pentru acces, intre Petroºani ºi staþiunea montanã Parâng

va fi amenajatã o telegondolã.

roiecte ce aºteaptã implementarea

Chiar dacã este în opoziþie, iar alocaþiile guvernamentale sunt puþine, Iacob – Rizi spune cã mai are în plan o serie de proiecte pe care intenþioneazã sã le implementeze. „Este destul de greu, pentru cã fondurile de la Guvern s-au oprit, practic nu am mai primit nimic. Ne descurcãm cu bani din bugetul local ºi, desigur, încercãm sã scriem proiecte pe fonduri europene, pe perioada 2014 – 2020.”, a precizat primarul din Petroºani. Astfel, edilul spune cã are în plan asfaltarea tuturor strãzilor din cartierul Colonie, a celor care duc spre comunitãþile rurale, continuarea lucrãrilor de anvelopare a blocurilor, precum ºi a celor de construcþie de ºarpante pentru blocurile din Petroºani. Car men COSMAN

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 iunie 2013

rimãria municipiului Petroºani a reuºit sã mai facã un pas în ce priveºte derularea investiþiei “Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng”, dupã ce magistraþii de la Curtea de Apel Alba au dat câºtig de cauzã municipalitãþii în procesul cu Regia Naþionalã a Pãdurilor-Romsilva. În fapt, procesul fãcea referire la emiterea de cãtre Romsilva a unui aviz pentru scoaterea definitivã din fondul forestier naþional, prin transfer de proprietate publicã a statului, în proprietate publicã a reclamantului, a suprafeþelor de teren destinate realizãrii pârtiilor pentru practicarea schiului, precum ºi realizãrii instalaþiilor de transport pe cablu aferente acestora. Toate erau necesare pentru executarea proiectului “Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã

Statul versus Statul în proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil în zona turisticã Parâng

Parâng”. Suprafaþa de teren la care se face referire mãsoarã 43,3641 hectare, iar Romsilva, deºi ºtia cã terenul este în proprietatea publicã a statului, fiindu-i în administrare, refuza sã-ºi dea avizul de scoatere definitivã din fondul forestier ºi sã-l transfere în proprietatea autoritãþii publice locale. Mai simplu spus, a fost nevoie de un

proces între douã entitãþi ale statului pentru ca un teren, care aparþinea statului, sã poatã fi transferat de la o entitate la cealaltã, adicã de la stat la...stat. ªi asta în condiþiile în care suprafaþa de teren era exceptatã de la plata unor eventuale obligaþii bãneºti, iar Staþiunea Petroºani Parâng este de interes naþional conform HG nr.

1.205/2009. Atenþie!, vorbim despre un proiect strategic pentru Valea Jiului, care ar putea crea sute de noi locuri de muncã, dar, dupã cum se vede interesele sunt mari chiar ºi în interiorul unor instituþii ale statului, din moment ce pentru orice etapã cât de micã este nevoie de intervenþia justiþiei. ªi atunci, ce sã mai înþeleagã locuitorii Vãii

Investiþii multe, bani puþini

-au derulat discuþii aprinse la sfârºitul sãptãmânii, la Deva, la vizita Ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri si Turism, Maria Grapini. Investiþiile blocate in statiunile din Parang si Straja au fost principalele teme abordate de investitori si primarii din Valea Jiului. ªi, vestile nu au fost prea bune, pentru cã bugetul ministerului este unul mic, iar lucrãrile în turism din întraga þarã sunt multe ºi costisitoare. Totusi, cei aflaþi în fruntea judeþului precum ºi primarii, au încercat sã aducã argumente

reale pentru deblocarea finanþãrilor. Banii sunt foarte puþini ºi cu siguranþã nu ajung pentru toate 3.700 de ºantiere deschise. Potrivit declaraþiilor fãcute de Maria Grapini, Ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri si Turism, vor fi finanþate doar cele la care lucrãrile sunt avansate, cât mai aproape de finalizare. În România existã 147 de pârtii însumând 127 de km, iar aproape 25% dintre pârtii sunt în judeþul Hunedoara, realizate în baza unor proiecte noi de dezvoltare a staþiunilor Straja ºi Parâng. Anul acesta, însã, spre ghinionul locuitorilor judeþului Hunedoara

ministerul IMM-urilor, Mediului de Afaceri ºi Turismului nu are prevãzut niciun ban pentru continuarea investiþiilor în Straja ºi Parâng. “ Este pãcat de investiþia din Straja, pentru cã Straja nu este un derdeluº, este o staþiune schiabilã cu 30 de km de pârtie. Avem zãpadã an de

an de la începutul luni decembrie ºi pânã în martie ºi sunt lucrãri realizate în proporþie de 70 % în valoare de 94 de milioane de lei din care 54 de milioane sunt plãtiþi. Nu spun cã pierde doar Valea Jiului, ci întreaga þarã, pentru cã vor apãrea din nou tot felul de plãþi ºi ºomaj”, a afirmat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni. Problema este în curtea investitorilor din cele douã staþiuni

Jiului, când politicienii de la cel mai înalt nivel vorbesc despre continuarea lucrãrilor în turismul din zonã, iar situaþia este alta?

n alt vis frumos al Vãii Jiului...

Potrivit documentaþiei, domeniul schiabil din Parâng se va întinde pe o suprafata de 150 hectare ºi va avea 17 pârtii, în lungime totalã de 23,7 kilometri, iar pentru acces, între Petroºani ºi staþiunea montanã este prevãzutã construirea unei telegondole. Întreaga investiþie va ajunge la 337,6 milioane de lei, iar lucrãrile au început efectiv la sfârºitul anului 2010, când firma Kranz Eurocenter Piteºti s-a apucat de amenajarea de ºantier. Investiþia privind domeniul schiabil din Parâng a fost câºtigatã de un grup de firme formatã din Kranz Eurocenter Piteºti, în asociere cu Acomin Cluj – Napoca ºi Doppelmayer Austria. Marius MITRACHE

montane care n-au ºtiut sã interpreteze clauzele din contractele semnate cu ministerul condus pânã nu demult de Elena Udrea, dupã cum s-a exprimat ministrul Maria Grapini. “ Din punctul meu de vedere, moral este de vinã ministerul care a dat acest contract cadru. A derutat primãriile, iar acestea au avut acea dorinþa normalã de a face ceva pentru comunitate ºi de a fi populare, mai ales cã a început ºi acea competiþie de a valorifica o zonã naturalã, cum este cazul aici. Dar, nu s-au asigurat resursele. Eu încerc, ca un om care a gestionat resurse în mediul privat, sã vedem cum putem salva aceste lucru ºi sã prioritizãm ”, a declarat Maria Grapini, ministrul delagt pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri si Turism Hunedoara ar putea, totuºi, intra pe

lista de prioritãþi, dat fiind faptul cã, din punct de vedere economic ºi social, este considerat în continuare un judeþ calamitat, odatã cu dispariþia industriei. “ Chiar voi discuta ºi am rugat primarii din Vale sã rãmânã pentru cã mi se pare important ca în aceastã zonã a judeþului sã se continue investiþiile pentru cã vedem ce se întâmplã cu minele ºi astfel este o sursã de a se crea alte locuri de muncã”, a spus Mircea Ioan Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. La întâlnirea de la Deva, pe lângã liderii judeþeni, au mai participat ºi reprezentanþi ai Camerei de Comert ºi Industrie, ai IMMurilor, ONG-urilor, Companiei Judeþene de Turism, ºi oameni de afaceri din domeniul turismului. Luiza ANDRONACHE

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 iunie 2013

Bolile renale, ucid pacienþii

edici de familie, diabetologi, cardiologi ºi medici nefrologi au dezbãtut timp de douã zile sãnãtatea locuitorilor din Valea Jiului. Tema principalã a discuþiilor este cea legatã de bolile renale ºi consecinþele acestora asupra stãrii de sãnãtate a pacienþilor. Monika BACIU

”Este vorba despre o acþiune a centrului de dializã IHS Petroºani ºi care se adreseaã medicilor de familie ºi pacieneþilor care au diferite afecþiuni renale ºi care sunt în evidenþa noastrã cu posibile afecþiuni renale, mai mult sau mai puþin favorabile. În momentul de faþã vom þine o masã rotundã unde vom prezenta cu colegii cardiologi, diabetologi, medici de familie toate problemele pe care le ridicã aceastã afecþiune, urmând ca mâine toþi pacienþii care sunt în evidenþã nefrologicã

ºi care prezintã diferite afecþiuni cu potenþial de a dezvolta insuficienþã renalã sã fie investigaþi. Aceastã investigaþie a pacienþilor cu afecþiuni colaterale sau renale este suportatã de firma IHS Petroºani, se efectueazã gratuit ºi sã sperãm cã vom putea avea o evidenþã mai clarã asupra situaþiei a pacienþilor cu afecþiuni renale. Facem aceastã acþiune întrucât în ultima perioadã numãrul pacienþilor care suferã de aceastã afecþiune este în creºtere, iar la conferinþa medicilor cares-a þinut la Bucureºti exact acest

lucru s-a semnalat, numãrul alarmant de mare al pacineþilor cu afecþiuni renale în evoluþie. Aceastã afecþiune interfereazã atât cu pacienþii cu diabet zaharat cât ºi cu pacienþii care sunt cu hipertensiune sau dizlipidemii”, a precizat medicul nefrolog Petronela ªodolescu. Situaþia la nivel naþional în ceea ce priveºte bolile renale este alarmantã. Dintre peste douã milioane de persoane care suferã de astfel de boli, doar a 50-a parte sunt diagnosticaþi în vederea supunerii acestora la un tratament adecvat.

”În România în momentul de faþã estimãm cã ar fi douã milioane de persoane care au boalã cronicã de rinichi. Din aceste douã milioane prognostincul este sumbru în sensul cã doar a 50-a parte dintre pacienþi sunt diagnosticaþi. Boala cronicã de rinichi are cinci stadii. Majoritatea pacienþilor se pierd în stadiile 3 ºi patru din cauza complicaþiilor. A se pierde înseamnã ºi deces. Asta înseamnã cã ei nu ajung sã facã nici dializã. Noi ne dorim prin aceastã acþiune medicii de familie, care ei au în

ApaServ afectatã de reducerea certificatelor verzi

fectaþi de ordonanþa Guvernului privind eliminarea certificatelor verzi. Reprezentanþii societãþii de apã din Valea Jiului beneficiazã de certificate verzi în urma comercializãrii energiei electrice produse cu ajutorul microhidrocentralelor. Eliminarea acestora de cãtre Guvern clatinã bugetul ApaServ Valea Jiului. Monika BACIU ”Certificatele verzi le acordã statul roman pentru sprijinirea acordatã producãtorilor de energie regenerabilã pentru a promova energia verde. Se pare cã dupã o analiza fãcutã la nivelul ANRE ºi trimisã guvernului s-a emis o ordonanþã de urgenþã publicatã chiar de curând în Monitorul Oficial prin care numãrul de certificate verzi se reduce simþi-

tor pentru un numãr de producãtori.

La energia hidro din trei certificate vor rãmâne doau începând cu 1 iulie. Financiar ne afecteazã pentru cã una este suma prevãzutã la începutul anului ºi la jumãtatea anului sã te trezeºti cã se reduce la jumãtate aceastã sumã”, a declarat

Florin Donisã, director tehnic SC ApaServ Valea Jiului. Societatea de apã din Valea Jiului vinde energie electricã prin OBCOM pe piaþa zilei urmãtoare. Guvernul a decis recent ca, din 1 iulie, sa fie amânatã acordarea unei pãrþi din certificatele verzi cãtre investitorii în microhidrocentrale, centrale eoliene ºi fotovoltaice, mãsura urmând sã fie valabilã pânã în martie 2017, pentru centralele hidro ºi solare, ºi pânã în 2018, pentru centralele eoliene.

primul rând contact cu aceºti pacienþi. Conºtientizând acest lucru ei pot trimite cãtre nefrolog. Sã-i diagnosticãm, sã putem încetini evoluþia bolii cronice de rinichi, astfel încât un

bunã atât pe perioada de dinainte de a începe dializa, cât ºi dupã ce încep aceastã dializã”, a spus Lavinia Brãtescu, medic primar nefrolog IHS Bucureºti Pantelimon.

numãr de pacineþi sã nu ajungã sã facã dializã, sã nu aibã nevoie de niciun fel de terapie de substituþie a funcþiei renale ºi sã putem întârzia evoluþia bolii ºi pacienþii sã aibã o calitate a vieþii

Evenimentul a fost organizat de International Healthcare Systems – Centre de nefrologie ºi dializã, în colaborare cu Colegiul Medicilor Hunedoara ºi IHS Medical School.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 iunie 2013

Nuntã de poveste în zona de agrement Brãdet

entru prima datã de la finalizarea lucrãrilor de reamenajare a spaþiului de agrement de la Brãdet, câþiva tineri cu iniþiativã au gãsit o primã modalitate de a pune ºi mai mult în valoare locul. Au gândit ideea ºi, graþie potenþialului pe care îl are zona, reprezentanþii unei firme de organizat nunþi au creat un decor de basm. Diana MITRACHE Între copaci, pe pietrele cubice, au montat câteva scaune, în decorul natural ºi i-a ajutat ºi vremea care s-a încãlzit mult ºi nu a mai plouat. Nuntaºii au fost primiþi pe scaune

elegante, iar mirii au intrat pe o poartã din flori, montatã pe o micã scenã improvizatã în pãdure. Scena a atras privirile celor care au urcat la Brãdet sâmbãtã dupã-amiazã. „E chiar frumos! Nu am mai vãzut la noi aºa ceva. E ca în filme”, au afirmat

cei care priveau de pe margine ºi care chiar au aplaudat, dupã ce mirii au spus DA, în cadrul ceremoniei oficiatã de viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã. Mai mult, atât mirele cât ºi mireasa au fost

aduºi sus la munte, cu douã maºini diferite: a lui care avea pe capotã un joben imens, iar a miresei o diademã de prinþesã. Zona de agrement se aflã la distanþa de 1 km de centrul municipiului Petroºani ºi, pânã de curând acolo era o zonã uitatã de toatã de lumea. Dupã reamenajarea spaþiului, Brãdetul a redevenit interesant, iar primul eveniment de amploare a fost aceastã nuntã în decorul natural.

Legende ºi tradiþii la castel

egende ºi tradiþii la Castelul Corvinilor din Hunedoara. La sfârºitul sãptãmânii trecute la Castelu Huniazilor s-a încheiat evenimentul denumit ”Legende ºi Tradiþii”. Totul a fulminat cu piesa de teatru ”Legenda fântânii”. Monika BACIU Organizatorii ºi-au propus ca prin aceastã piesã sã restabileascã castelul pe harta Europei. În cadrul evenimentului au fost prezentate trei legende, ºi anume Legenda Fântânii, Legenda Corbului ºi Legenda lui Dracula. Festivalul a fost organizat de Asociaþia “Castelul din Carpaþi” ºi finanþat de Primãria

Municipiului Hunedoara, evenimentul având ca scop prezentarea cãtre

Hainy te învaþã sã gãteºti Delicatesã cu agriºe Ingrediente: 500 gr agriºe 350 gr zahãr 500 ml rom 1 baton de vanilie Coajã rasã de lãmâie Mod de preparare: Agriºele se spalã, se curãþã de codiþe ºi se lasã la uscat. Într-un sfert de litru de apã se pun la fiert zahãrul cu batonul de

publicul larg a importanþei Castelului Huniazilor.

vanilie ºi coaja de lãmâie. Dupã ce dã în clocot se adaugã agriºele ºi se ia de pe foc. Se iau agriºele cu o paletã ºi se aºeazã în borcane. Peste sucul rãmas se pune romul ºi apoi se toarnã peste agriºe. Se închid borcanele ermetic ºi se lasã la rãcit. Se desfac cel puþin dupã o sãptãmânã.

POFTÃ BUNÃ! Chef de cuisine Restaurant 3D Aqua Hainalka Miclea

14 Program & Horoscop

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 În cãutarea vinului pierdut 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Vreau sã fiu sãnãtos 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Poliþiºti fãrã maniere 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

9:30 Soþia perfectã (r) 10:30 Kiss Cinema (r) 11:00 Flavours, 3 bucãtari 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 ªi eu m-am nãscut în România (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r)

9:45 Taxi Driver (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Suflete pereche (r) 14:15 Schimb de vieþi (r) 15:15 Prietenii mei elefanþii 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Thor cel atotputernic 22:15 Prinþesa vampirilor 0:15 Thor cel atotputernic (r)

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 iunie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Ce se întâmplã, doctore? (r) 11:30 Ai grijã ce-þi doreºti! (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Dallas: Ultima confruntare 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Tanti Florica

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa plecaþi într-o cãlãtorie foarte importantã, din care este posibil sã vã întoarceþi cu o mare sumã de bani. Pe drum, vi se propune sã vã asociaþi într-o afacere. Evitaþi discuþiile pe un ton ridicat.

9:45 Teleshopping 10:15 Que bonito amor (r) 11:15 Teleshopping 11:30 Intrigi ºi seducþie (r) 12:30 Teleshopping 13:00 Doamne de poveste 13:05 Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:30 Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste 15:30 Eva Luna 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Handbal masculin: Barcelona - Hamburg 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Handbal masculin: Barcelona - Hamburg 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Handbal masculin: Barcelona - Hamburg 13:00 ªtirile Digi Sport 13:30 Baschet feminin: Muntenegru - Ucraina 14:15 ªtirile Digi Sport 14:30 Baschet feminin: Muntenegru - Ucraina 15:15 Digisport show 15:30 ªtirile Digi Sport 16:00 Baschet feminin: Turcia - Slovacia 16:45 ªtirile Digi Sport 17:00 Baschet feminin

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Începeþi ziua foarte agitat, alergând dupã un împrumut urgent. Pãstraþi-vã calmul, pentru cã sunteþi predispus la accidente cerebrale sau infarct. Aveþi rãbdare! Dupã-amiazã, ajutorul va veni de la cineva apropiat. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþia partenerului de viaþã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Un prieten vã propune sã plecaþi într-o excursie, dar faptul cã nu aveþi bani vã face sã fiþi irascibil ºi sã cãutaþi cearta cu lumânarea. Nu îi cãutaþi nod în papurã persoanei iubite! Fiþi atent la volan. Existã riscul sã aveþi un accident cu maºina.

23 august *** 22 septembrie

Încercaþi sã nu vã asumaþi riscuri! Nervozitatea vã poate crea mari probleme. Evitaþi sã conduceþi maºina! Sunteþi predispus la accidente. Nu este momentul sã provocaþi discuþii în contradictoriu.

Aveþi o zi foarte încãrcatã, cu multe probleme de rezolvat. Dimineaþa sunteþi puþin agitat ºi încercaþi sã rezolvaþi mai multe treburi deodatã. Faceþi-vã un plan detaliat ºi acceptaþi ajutorul familiei.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Din cauza stresului, sunteþi predispus la probleme de sãnãtate sau chiar accidente. Nu faceþi eforturi fizice sau intelectuale deosebite. Ar fi bine sã evitaþi cãlãtoriile lungi ºi petrecerile. 7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

aprile

Vã simþiþi excelent, sunteþi relaxat ºi nimic nu vã poate tulbura. Mai mult, reuºiþi sã calmaþi o persoanã foarte agitatã. S-ar putea ca partenerul de viaþã sã vã reproºeze cã sunteþi indiferent ºi cã nu vã ocupaþi îndeajuns de problemele familiei. 9:15 Teleshopping 10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

23 noiembrie *** 20 decembrie Se întrevede o zi foarte agitatã. Dimineaþa sunteþi nevoit sã îi spuneþi unui prieten care vã viziteazã cã nu aveþi timp de el. Vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie.

21 ianuarie *** 20 februarie

Nu aveþi rãbdare sã vã analizaþi proiectele ºi vã grãbiþi sã le puneþi în practicã. Nu vã ambiþionaþi sã vã rezolvaþi singur toate problemele. Ar fi bine sã acceptaþi ajutorul prietenilor.

Dimineaþa s-ar putea ca un coleg sã vã dea o veste care vã tulburã. Nu vã exteriorizaþi, ca sã nu le transmiteþi ºi celor din jur starea de nervozitate. Menajaþivã sãnãtatea ºi evitaþi eforturile intense!

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa sunteþi obosit ºi nervos, dupã un drum lung. Ar fi bine sã vã stãpâniþi ºi sã evitaþi discuþiile în contradictoriu, pentru cã riscaþi sã declanºaþi un conflict. Nu mergeþi în vizite.

21 februarie *** 20 martie Oboseala acumulatã vã face sã fiþi foarte agitat. Ar trebui sã vã odihniþi mai mult. Fiþi foarte prudent, pentru cã existã riscul sã fiþi implicat într-un accident de circulaþie!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 iunie 2013

Demersuri pentru copiii cu nevoi speciale

onica Iacob Ridzi vrea centru educaþional pentru copiii cu probleme. Deputatul PP-DD din Colegiul de Est Valea Jiului, Monica Iacob Ridzi i-a solicitat ministrului Educaþiei, remus Pricopie înfiinþarea unui centru de pedagogie curativã pentru copiii cu probleme speciale. Monika BACIU

Parlamentarul vrea ca centrul sã funcþioneze în Valea Jiului. Reprezentanþii ministerului de resort spun cã de înfiinþarea acestor centre se ocupã inspectoratele ºcolare. ”Ministerul Educaþiei Naþionale susþine propunerea înfiinþãrii unui numãr mai mare de centre de pedagogie curativã, dar (...) acestea se organizeazã la cererea pãrinþilor sau a tutorilor legali în funcþie de necesitãþile locale, de cãtre autoritãþile administraþiei publice locale, în baza avizului conform al inspectoratelor ºcolare care aprobã organizarea, funcþionarea ºi dupã caz dizolvarea unor structuri de învãþãmânt, fãrã personalitate juridicã ºi subordonarea aceluiaºi ordonator de credite, în condiþiile legii”, se aratã în rãspunsul primit de Monica Iacob Ridzi de la ministrul educaþiei, Remus Pricopie. Pentru a facilita comunicarea, reprezentanþii Ministerului

Educaþiei Naþionale vor înainta cãtre inspectoratul ºcolar propunerea deputatului. ”Ministerul Educaþiei Naþionale va trimite propunerea dumneavoastrã cãtre Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara pentru a analiza oportunitatea înfiinþãrii unui centru educaþional special pentru copiii din Valea Jiului, care necesitã îngrijire specialã”, mai spun cei de la MEN. În judeþul Hunedoara existã douã centre de pedagogie curativã, unul la Simeria ºi unul în oraºul Hunedoara. Numãrul de posturi necesare funcþionãrii acestor centre se aprobã anual prin hotãrâre de Guvern, iar finanþarea este asiguratã de cãtre Consiliul Judeþean.

Valea Cimpei, Burdeºti, str. Doinei, str. Dealului, str. horea, Cloºca, Criºan. Motivul restricþiei - remediere pierdere pe str. Decebal. - Lupeni, între orele 9:30 - 15:30. Zona afectatã cartier Bãrbãteni. Motivul restricþiei - montare vane regulatoare pe

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vând în localitatea Pui, casã cu curte ºi grãdinã. Relaþii la telefon 0742284598 – 0762610247.

genþia Naþionalã de Integritate a constatat existenþa conflictului de interese de naturã administrativã în cazul mai multor consilieri locali din þarã, printre care din democrat – liberalul Tiberiu Mircea Borca. Carmen COSMAN

Restricþii apã S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru luni, 17 iunie 2013 în oraºul Petrila, între orele 9:00 - 17:00. Zona afectatã Cartier 8 Martie, cartier 6 August, cartier Muncii, str. Republicii (pod Primãrie - cap linie Lonea), Cimpa,

Conflict de interese administrativ în cazul lui Tiberiu Borca

contractul ,,Zonarea sistemelor de alimentare cu apã din Valea Jiului”. Mulþumim pentru înþelegere. Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

ANI a precizat, într-un comunicat de presã, cã Tiberiu Borca „a încãlcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativã, întrucât, în perioada exercitãrii mandatului de consilier local (24 aprilie 2009 - 25 iunie 2012), a participat la deliberarea ºi adoptarea unei hotãrâri a consiliului local privind aprobarea unui contract între consiliu ºi S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A., societate în cadrul cãreia acesta deþinea, la acea datã, funcþia de director reparaþii”. Potrivit datelor oficiale, este vorba despre încãlcarea dispoziþiilor art. 46 din Legea nr. 215/2001, potrivit cãrora „nu pot lua parte la deliberarea ºi la adoptarea hotãrârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soþ, soþie, afini sau rude pânã la gradul al

Anunþ În vederea întocmirii decontului necesar plãþii drepturilor cuvenite pentru semestrul I 2013, rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, ca în perioada 01.07.2013 31.07.2013, sã prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), facturile ENEL aferente consumurilor pânã la data de 30.06.2013. Ne angajãm sã vã informãm în aceeaºi manierã despre intervalul de timp în care se vor efectua plãþile. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

patrulea inclusiv, are un interes personal în problema supusã dezbaterilor consiliului local’, precum ºi dispoziþiile art. 77, alin. (1) din Legea nr. 393/2004, potrivit cãrora „Consilierii judeþeni ºi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea ºi adoptarea de hotãrâri dacã au un interes personal în problema supusã dezbaterii”. Potrivit legii, persoana faþã de care s-a constatat existenþa conflictului de interese [...] este decãzutã din dreptul de a mai exercita o funcþie sau o demnitate publicã [...] pe o perioadã de 3 ani de la data eliberãrii, destituirii din funcþia ori demnitatea publicã respectivã sau a încetãrii de drept a mandatului. Dacã persoana a ocupat o funcþie eligibilã, nu mai poate ocupa aceeaºi funcþie pe o perioadã de 3 ani de la încetarea mandatului.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 iunie 2013

Furturile - principala problemã în unitãþile de învãþãmânt

n raport al poliþiºtilor hunedoreni aratã cã în ºcolile din judeþul nostru, furturile ocupã prima poziþie în topul infracþiunilor. Îmbucurãtor este faptul cã incidentele cu violenþã între ºcolari au scãzut simþitor. Maximilian GÂNJU În decursul a cinci luni, între ianuarie-mai 2013, în ºcolile de pe raza judeþului Hunedoara sau în apropierea lor, au fost înregistrate 16 infracþiuni penale dintre care 13 sunt furturi iar 3 bãtãi sau încãierãri între elevi. Poliþiºtii hunedoreni spun cã faþã de aceeaºi perioadã a

anului trecut, numãrul infracþiunilor în unitãþile de învãþãmânt a scãzut aproape la jumãtate. „Având în vedere faptul cã delicvenþa juvenilã are implicaþii deosebite, iar înregistrarea unor astfel de incidente în ºcoli induce un sentiment de insecuritate cu implicaþii negative asupra procesului educaþional, îmbunãtãþirea climatului de siguranþã în incinta ºi zona adia-

centã unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar reprezintã un obiectiv prioritar, cu caracter permanent, pentru IPJ Hunedoara”, declarã inspectorul principal Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Pentru a reduce numãrul infracþiunilor în

unitãþile de învãþãmânt sau în apropierea lor, poliþiºtii au efectuat 279 acþiuni preventive, iar 256 societãþi comerciale situate în incinta sau în apropierea unitãþilor de învãþãmânt au fost controale pentru a se vedea dacã respectã prevederilor referitoare la comer-

Diana MITRACHE „Am fost sesizaþi prin

112 de rudele tânãrului, dar când echipajul a ajuns la faþa locului, nu s-a mai

putut face nimic. Nu sunt suspiciuni de comitere a vreunei fapte de naturã penalã. Noi continuãm cercetãrile”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de

Fac economii ºi pun sãnãtatea consumatorilor în pericol

ai multe unitãþi de alimentaþie publicã au frigiderele, în care ar trebui pãstrate alimentele uºor alterabile, oprite. Patronii acestora vor sã facã economie la factura de energie electricã fãrã a se gândi cã pun sãnãtate consumatorilor în pericol. Maximilian GÂNJU „Am cumpãrat telemea de vacã ºi era foarte moale cu un miros de nesuportat. Am vãzut-o pe vânzãtoare cum o scoate dintr-un recipient de plastic care era sub tejghea

ºi nu la frigider cum ar trebui. Când am întrebato de ce nu e pãstratã la rece, femeia mi-a spus cã frigiderul e oprit, dar cã nu e stricatã pentru cã a stat în saramurã”, spune Andrei Popa, un petroºãnean.

urma acþiunii au fost descoperiþi 654 elevi care absentau de la

elevilor”, a mai precizat reprezentantul IPJ Hunedoara.

cuvânt al IPJ Hunedoara. Apropiaþii spun cã tânãrul a fost gãsit de mama sa atârnând de galeria de la perdea, sâmbãtã seara în jurul orelor 22.00. Nimeni nu îºi explicã ce s-a petrecut. Apropiaþii sãi spun cã bãrbatul nu avea

Tânãr spânzurat la Lupeni n tânãr de 25 de ani din Lupeni a fost gãsit atârnând în ºtreang, sâmbãtã seara în camera sa. Descoperirea macabrã a fost fãcutã chiar de mama sa cu care locuia în apartament, iar echipajele sosite la faþa locului nu au mai putut decât sã constate decesul.

cializarea bãuturilor alcoolice, tutunului ºi tipãriturilor cu caracter obscen. Echipele mixte formate din poliþiºti de proximitate ºi cadre didactice, au fãcut ºi 177 de razii prin baruri pentru a-i descoperi pe ºcolarii care absenteazã, iar în

cursuri. „Acþiunile poliþiºtilor hunedoreni vor continua ºi în perioada urmãtoare, asigurându-se o prezenþã activã în zona intrãrii în instituþiile de învãþãmânt, în special a celor identificate cu risc criminogen ridicat, a echipajelor de poliþie, în intervalele orare în care se efectueazã afluirea ºi defluirea

Metoda de economie este cunoscutã de inspectorii sanitar-veterinari care au sporit controalele la agenþii economici din Valea Jiului. „Cei prinºi cã fac aºa riscã sã le fie închisã unitatea pe loc”, spun inspectorii DSVSA.

loc de muncã ºi cã împãrþea pliante la un supermarket din localitate. Trupul neînsufleþit al acestuia a fost preluat de serviciul de medicinã legalã din Lupeni ºi transportat la morga spitalului pentru efectuarea necropsiei.