Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 387

Cronica Vãii Jiului Joi, 13 Iunie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Miliardarul Alin Simota nu a mai rezistat sub umbra epoleþilor

Pologul nesimþirii în ograda noastrã

upã 1989, România a D devenit scena unor piese greu de închipuit. Unele comedii, altele tragedii, jucate de actori, evident amatori.

>>> PAGINA A 5-A

Împreunã spre arestul preventiv

Simota pare sã-ºi fi ales “locotenenþii” din sãlile de judecatã

“M

>>> PAGINA A 6-A

Petiþie: ”Sã lãsãm minciuna ºi ipocrizia deoparte, rom sã devinã þigan sau Dom, chiar dacã Cioabã e vãrul lui Ion Iliescu” >>> PAGINILE 8-9

iliardarul Alin Simota nu a mai rezistat sub umbra epoleþilor, iar “ dosarul Simota” demonstreazã încã o datã cât de mult putregai existã în Ministerul Administraþiei ºi Internelor. De mai bine de ºase ani existau în serverele Ministerului de Interne mai multe informãri despre afacerile miliardarului Alin Simota, dar pânã astãzi nimeni nu a spus absolut nimic. >>> PAGINA A 3-A

Mineriada la 23 de ani de pe stradã ºi din enciclopedie >>> PAGINILE 10-11 10-11

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 iunie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia –

Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea

Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 iunie 2013

Miliardarul Alin Simota nu a mai rezistat sub umbra epoleþilor iliardarul Alin Simota M nu a mai rezistat sub umbra epoleþilor, iar “ dosarul Simota” demonstreazã încã o datã cât de mult putregai existã în Ministerul Administraþiei ºi Internelor. De mai bine de ºase ani existau în serverele Ministerului de Interne mai multe informãri despre afacerile miliardarului Alin Simota, dar pânã astãzi nimeni nu a spus absolut nimic. Date despre ºeful acestei grupãri infracþionale extrem de violentã, aºa cum s-au exprimat procurorii DIICOT, au stat ani de zile în sertarele structurilor din Ministerul de Interne. Se evidenþiau legãturile afaceristului Alin Simota cu gruparea interlopã, sfera sa de influenþã în mediul economic din

Valea Jiului ºi judeþul Hunedoara, dar ºi persoanele cu funcþii importante care l-au „acoperit” pe controversatul afacerist. Totodatã, în respectivele note informative s-ar fi indicat, cu nume ºi prenume, angajaþi ai statului care-i ofereau „protecþie” în dosarele economice pe care le avea afaceristul Alin Simota. De ce le-a luat cel puþin ºase ani anchetatorilor sã îl

reþinã pe Simota pentru faptele de atunci? Oare abia acum s-a gãsit un specialist în calculatoare care, între douã partide de Solitaire, a descoperit prin arhiva DGIPI informãrile care-l vizau pe miliardarul

Simota? Bullshit!!! Alin Simota a beneficiat ani la rând de protecþia serviciilor de la cel mai înalt nivel. Sunt de notorietate relaþiile de prietenie, ori familiale, dintre Simota ºi ºefi ai SRI, ori din

IGPR, sau de la vârful MAI, iar cei care într-adevãr ar dori sã facã luminã ar putea foarte uºor sã descopere cine sunt aceºtia. O simplã trecere în revistã a invitaþilor pe care Simota i-a avut când s-a cãsãtorit, ori când ºi-a botezat copiii le-ar prinde bine anchetatorilor. Asta dacã anchetatorii într-adevãr ar dori aflarea adevãraþilor rechini ºi nu s-ar mulþumi cu simpli pãpuºari. Interesant este de ce poliþiºtii hunedoreni au fost daþi deoparte în acest dosar ºi chiar ºi ºeful BCCO Traian Berbeceanu a fost “ocupat” cu altceva… Cronica Vãii Jiului a relatat în ediþia de ieri un amplu material despre afacerile contro-

Doi pesediºti ºi un penelist, în aºteptarea locului lui Simota

acã Alin Simota va fi exclus din PNL în urma scandalului iscat marþi, odatã cu ridicarea lui de procurorii DIICOT, locul sãu în Consiliul Local al municipiului Petroºani rãmâne vacant. PSD-iºtii spun cã locul acum e al lor ºi cã, potrivit algoritmului USL, acesta revine formaþiunii conduse de Ioan Rus. „Pe liste se aflã Viorel Pascu ºi dacã un membru USL pleacã, atunci locul sãu e luat de un altul, de data aceasta fiind vorba de un PSD-ist”, a precizat Ioan Rus,

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

preºedintele PSD Petroºani. Deocamdatã, însã, PNL-iºtii nu au luat nicio decizie în ceea ce îl priveºte pe Alin Simota ºi aºteaptã o confirmare din partea organelor de cercetare în acest caz. „Noi vom lua mãsurile legale ce se impun ºi,

late de miliardarul Alin Simota. S-a scãpat însã din vedere o afacere media, care se numea TV Media Fam, unde Simota îi avea parteneri pe Aurelian Serafinceanu, Florin Mârza, Mihai Prisacariu, ultimii doi însã renunþând la scurt timp... Nu este de trecut cu vederea nici faptul cã în perioada respectivã Compania Naþionalã a Huilei era condusã de Daniel Surulescu. Nu este lipsit de interes cum în ultima perioadã Alin Simota ºi-a transferat toate bunurile cãtre Siminel Iordache, zis Simi. Dar toate acestea într-o altã ediþie, sã nu amestecãm lucrurile.... Marius MITRACHE

deocamdatã, nu s-a luat vreo decizie. În funcþie de rezultatul cercetãrilor, vom dispune ºi este posibil ca domnul Alin Simota sã fie exclus din PNL ºi apoi din Consiliul Local al Municipiului Petroºani, dacã cercetãrile vor confirma vinovãþia acestuia” , a declarat Dorina Niþã, preºedinta PNL Petroºani. Alin Simota este consilier local PNL ºi a ajuns în consiliu pe listele USL. Tot pe aceeaºi listã este acum primul Viorel Pascu, iar PNL se aflã abia pepoziþia a 3-a, dupã ce pe locul 2 este Iulian Codreanu. Urmãtorul PNL-ist de pe liste este Vasile Ioan Pop, dar cu siguranþã postul va fi dat la PSD, dacã Simota va fi demis. Diana MITRACHE

4 Actualitate

inoritãþile naþionale par mai interesate de vestigiile istorice din judeþul nostru decât noi înºine ºi vor sã declare siturile arheologice drept bunuri de interes naþional. Dupã ce ministrul Kelemen Hunor (UDMR) s-a preocupat de soarta cetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei ºi a prevãzut în buget, dupã mulþi ani de stagnare a proiectelor, bani pentru cercetãrile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 iunie 2013

Siturile arheologice dacice ºi romane ar putea fi declarate bunuri de interes naþional

sistematice, acum Grupul minoritãþilor naþionale din Camera Deputaþilor vrea sã

punã în valoare zonele istorice din judeþul Hunedoara. Nu mai puþin de 17 deputaþi

Semnãturi pentru Unire

eprezentanþii Platformei Civice “Acþiunea 2012” au demarat, ºi în Petroºani, acþiunea de strângere de semnãturi în vederea revenirii Moldovei ex-sovietice la Patria Mamã. Pentru a putea fi demarat un proiect de lege în acest sens ar fi nevoie de 100.000 de semnãturi. Pânã în prezent au fost strânse peste 50.000, câteva mii dintre acestea fiind “adunate” ºi în judeþul Hunedoara. “Þinând cont de implicarea de care au dat dovadã ºi locuitorii judeþului Hunedoara sunt convins cã iniþiativa noastrã va fi una reuºitã. În acelaºi timp, ar fi cazul ca dupã 201 ani, de când ne-a fost rãpit teritoriul dintre Prut ºi Nistru, acesta sã revinã “acasã”, adicã la România”, a declarat Florin Muscalu, copreºedinte “Acþiunea 2012” judeþul Hunedoara. Platforma Civicã „Acþiunea 2012”, reprezintã o coaliþie de organizaþii non-guvernamentale ºi grupuri de iniþiativã care susþin unirea Republicii Moldova cu România ºi militeazã pentru regãsirea românilor de pe cele douã maluri ale Prutului, în cadrul aceluiaºi stat. Potrivit iniþiatorilor acestei coali-

þii, „numele Platformei îºi are originea în dorinþa organizaþiilor componente de a acorda prioritate acþiunilor în faþa vorbelor ºi în împlinirea, pe 16 mai 2012, a 200 de ani de când Principatul Moldovei a fost rupt în douã iar partea lui de Rãsãrit a fost anexatã Imperiului Rus”. Aceasta este prima iniþiativã care angreneazã organizaþii de pe ambele maluri ale Prutului într-un efort la nivel naþional. Pe parcursul anilor 2011 ºi 2012, Platforma Civicã Acþiunea 2012 a desfãºurat o serie de campanii ºi manifestãri publice de informare ºi sensibilizare a întregii populaþii din cele douã state româneºti, cu obiectivul de a conºtientiza necesitatea realizãrii unitãþii naþionale. Campaniile s-au desfãºurat în majoritatea oraºelor din cele douã state ºi au preluat exemplul de bunã practicã europeanã a reunirii celor douã state germane. Organizaþiile componente ale Platformei Civice “Acþiunea 2012” sunt Asociaþia Onoare ºi Patrie, Asociaþia Studenþilor Basarabeni Craiova, ATRAG (Asociaþia Tinerilor Români din Afara Graniþelor) Iaºi, Asociaþia 21 Decembrie 1989, Cercul elevilor basarabeni din Bacãu, Consiliul Mondial Român, Consiliul Român American, Deºteptarea, Dorobanþi, Faptã Nu Vorbã, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita ºi Mureº, Fundaþia Grigore Vieru, Fundaþia Naþionalã pentru Românii de Pretututindeni, Grupul de Iniþiativã al Românilor Basarabeni Suceava, Honor et Patria, Institutul Fraþii Golescu pentru relaþii cu românii din strãinãtate, Liga Studenþilor Basarabeni din Bucureºti, Liga Studenþilor Basarabeni din Ploieºti ºi Spirit Românesc. Mir cea NISTOR

aparþinând minoritãþilor naþionale au semnat o propunere legislativã privind declararea drept rezervaþie arheologicã ºi bun de utilitatea publicã de interes naþional a unor zone din teritoriul localitãþilor Sarmisegetusa, Mintia-Veþel ºi a Complexului cetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei - Costeºti Cetãþuie; Cetãþuia Înaltã; Ciocuþa; Costeºti-Blidaru; Faieragu; Vârful lui Hulpe; Feþele Alba; Grãdiºtea Muncelului; Piatra Roºie - judeþul Hunedoara. „Zona de amplasare a siturilor arheologice din judeþul Hunedoara deþine un bogat patrimoniu cul-

tural, recunoscut ºi premiat de UNESCO, dar neglijat ºi aflat în mare parte într-un proces lent, dar avansat de degradare. Punerea în valoare a identitãþii culturale a zonei va avea drept consecinþã o dezvoltare economicã accentuatã a acesteia, în condiþiile în care exploatarea turisticã a valorilor culturale

determinã crearea de noi locuri de muncã ºi intensificã interesul agenþilor economici”, se aratã în expunerea de motive al proiectului legislativ. Iniþiatorii atrag atenþia cã, în mare parte, siturile arheologice se suprapun în cea mai mare parte peste zona defavorizatã ori fostele perimetre miniere ºi siderurgice, ceea ce ar însemna un câºtig suplimentar din punct de vedere economic. De precizat cã Sarmisegetuza Regia are, de puþin timp, o ºansã realã de a fi pusã în valoare, dupã ce a trecut în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara. Fãrã un adminsitrator în adevãratul sens al cuvântului, ani în ºir, însã, aceasta a fost prãdatã în voie de braconierii arheologici, mai ales în condiþiile unei legislaþii deficitare ºi a unui sistem de pazã practic inexistent. La fel s-a întâmplat ºi cu celelalte cetãþi dacice ce compun complexul din Munþii Orãºtiei ori cu alte perimetre arhgeologice. Car men COSMAN

PROGRAM TV - Joi, 13 iunie 2013 16:00 Punctul pe i - cu Ionuþ Drãgotesc 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 iunie 2013

“Avram, candidatul ideal”

C Pologul nesimþirii în ograda noastrã Dupã 1989, România a devenit scena unor piese greu de închipuit. Unele comedii, altele tragedii, jucate de actori, evident amatori. Dupã isteria conservelor chinezeºti, am descoperit “ciunga” Turbo, mai apoi revistele cu muieri dezbrãcate ºi, nu în ultimul rând, “dijma europeanã” sugestiv numitã ratã ori leasing… Asta ne-a pus capacul. Capcana împrumutului ne-a prins ºi nu ne mai dã drumul. În toatã aceastã perioadã, evident, s-au întâmplat ºi lucruri bune, din pãcate, însã, mult prea puþine în comparaþie cu nevoile autohtone. Într-o societate din ce în ce mai beteagã s-a nãscut, gângurind cântecele lui Adi Minune, o nouã clasã socialã: NOBILIMEA DE TIP MODERN… Au împrumutat de la nobilimea din anii 40 cravata de la gât, iar de la burghezie masa bunã. Îºi aratã chipurile de dupã geamurile fumurii ale maºinilor, îºi petrec verile pe tãrâmuri însorite ºi scuipã

seminþe de floarea soarelui în momentele de profundã meditaþie. Sunt românii cãrora nu le place sã îºi spunã români. Sunt cei care sug, au supt ºi vor suge, fãrã sã se murdareascã, din “aorta” poporului. Îi vedem zi de zi, îi recunoaºtem, sunt parveniþii cu urme de jumãri între dinþi ºi “damf” fin de ceapã roºie. Shopping-ul în marile vetre ale lumii moderne, a devenit un obicei pentru aceºtia. Mulatã pe foale, o helancã albã “dã la Armani” este semn de bunãstare în zilele noastre. Bunul-simþ a intrat în hibernare la români, sforãie ºi nimeni nu pare sã îl deranjeze. Democraþia instalatã dupã 1989, supune poporul la un permanent exerciþiu de umilinþã, însã cei care ne umilesc sunt, paradoxal, ai noºtri... NOBILIMEA DE TIP MODERN. Aceºti oameni îºi permit aproape orice, într-o þarã bolnavã, care îºi priveºte moartea neputincioasã. Sufletele ne sunt bolnave, fraþilor, iar la

“drogherie” nu-s pilule… Ion nu mai este Ion, ai lui îl strigã John, în timp ce pita cu slãninã a fost înlocuitã de ham/cheeseburger ºi cine ºtie ce alte “mirezuri“. Oare dacã avortului i-ar spune crimã ºi nu întrerupere de sarcinã, nu ar fi mai potrivit ? Oare dacã curvelor le-am spune curve ºi nu “fetiþe“, ar fi la fel de mândre de atitudinea/cariera lor? Noi românii, ne trãim propriile slãbiciuni cu un umor fantastic. Bãºcãlia este una, umorul este cu totul ºi cu totul altceva. România este o þarã în care, începând cu Preºedintele ºi terminând cu “fetilii“ din parcarea de la Orãºtie, toatã lumea face bãºcãlie. Nimeni nu îºi mai pune probleme de conºtiinþa, de întoarcere la Dumnezeu sau de moralitate. Pologul nesimþirii se aºterne peste România, iar noi nu avem greblã sã facem pãrculeþele... Ionuþ DRÃGOTESC

ostel Avram este candidatul ideal pentru orice funcþie politicã sau administrativã din judeþ, spune superiorul acestuia pe linie de partid, Mircea Moloþ. Deºi este prematur sã se desemneze deja candidaþii pentru alegerile din 2016, surse din rândul PNL au declarat cã Avram sigur se va afla pe liste. Luiza ANDRONACHE Costel Avram, proaspãtul preºedinte al PNL Petrila este vãzut ca cel mai eligibil candidat pentru funcþia de primar al oraºului de pe Jiul de Est, deºi nu are nici ºase luni de când este liberal. Preºedintele PNL Hunedoara, Mircea Moloþ, spune cã Avram este capabil sã conducã orice urbe din judeþ, însã deocamdatã nu dã ca sigurã decizia de a-l declara încã de pe acum candidat pentru alegerile

din 2016. „ Pe Costel Avram îl vãd primar în orice localitate, nu numai în Petrila. Am lucrat cu el patru ani de zile, mi-a fost vicepreºedinte ºi vorba românului, ºtiu ce-i poate capul ºi ca atare, nu-mi fac nicio problemã cã nu ar fi în stare sã administreze oricare din oraºele judeþului Hunedoara. Dar, este prematur sã discutãm acum despre cine va fi candidat pentru primãrie, însã el este unul serios ”, a declarat Mircea Moloþ, preºedintele PNL Hunedoara.

Costel Avram a intrat în Partidul Naþional Liberal acum aproximativ 6 luni de zile, timp în care a devenit ºi coordonatorul organizaþiilor liberale din Valea Jiului. Surse din interiorul organizaþiei judeþene a PNL au afirmat însã cã este posibil ca Avram sã candideze chiar pentru funcþia de preºedinte al Consiliului Judeþean, mai ales cã este ºtiut faptul cã Mircea Moloþ se va retrage din aceastã cursã politicã, dupã cum el a declarat presei.

Parlamentari traºi la rãspundere ensionarii minieri din Valea Jiului îi solicitã primului ministru Victor Ponta o întrevedere. Aceasta ar urma sã P aibã loc în Valea Jiului dacã demnitarul rãspunde solicitãrilor pensionarilor minieri. Foºtii mineri sunt nemlþumiþi de faptul cã au pierdut mai multe drepturi în decursul anilor. Monika BACIU ”Nemulþumirile noastre sunt multe. Noi avem douã probleme foarte mari, în primul rând am fãcut niºte amendamente la Legea 263 din decembrie 2010 pe care dorim sã le dãm la parlamentarii noºtrii din Hunedoara. Preºedintele CJH a spus cã pânã în datã de 20 cel târziu va fi organizatã aceastã întâlnire cu parlamentarii din judeþul nostru pe problemele pensionarilor. A doua problemã o reprezintã facilitãþile sau gratuitãþile. Pentru acestea am fãcut o nouã adresã cãtre primul ministru, mai completã, la ministrul muncii, la ministrul economiei ºi la ministrul energiei. Rog ca guvernanþii sã fie alãturi de noi ºi între campanile electorale. Drepturile pensionarilor minieri sunt legale ºi constituþionale ºi noi nu avem foarte mult timp de aºteptat. Pânã la sfârºitul anului 2014 am pierdut aceste gratuitãþi privind cãrbunele pentru încãlzirea la termoficare ºi energia electricã. Noi am fãcut pentru 6 bonuri de termoficare ºi 6000 de kwt pentru curentul electric. În

Germania omologii noºtrii primesc pe cupoanele de pensie 500 de euro în plus pentru aceste gratuitãþi”, a spus Ioan Hortopan, preºedintele Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri din Valea Jiului. Mai mult, pensionarii minieri ameninþã cu proteste dacã nu li se rãspunde la solicitãri.

6 Actualitate

“M

i-a dat Dumnezeu charisma sã fac bani”. Aºa declara afaceristul Alin Simota, în urmã cu vreo ºase ani, adicã în perioada în care procurorii de la Crimã Organizatã spun cã ar fi debutat grozãviile pentru care Simota a fost reþinut dupã descinderea în forþã a oamenilor legii din judeþul Alba. Charismã se prea poate sã îi fi dat Dumnezeu, dar, cu siguranþã, banii sunt ingredientul principal care i-a atras în jurul lui pe cei anchetaþi acum împreunã cu patronul echipei Jiul Petroºani, consideraþi a fi locotenenþii lui sau oameni bun la treburile murdare. În primul “lot”, din luna mai, au fost sãltaþi de mascaþi fosta lui nevastã, Mirela Litera, soþul acesteia ºi fostul bodyguard al lui Simota – Cristian Litera (considerat unul dintre liderii grupãrii), Cãtãlin Penciuc – de asemenea bodyguardul lui Simota, Mihai Ciobanu ºi Florin Micluþa. Dupã descinderile de marþi

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 iunie 2013

Împreunã spre arestul preventiv

Simota pare sã-ºi fi ales “locotenenþii” din sãlile de judecatã dimineaþa, alãturi de Simota s-a cerut arestarea preventivã pentru încã patru persoane, respectiv Ioan Petru Moldovan, Mihãiþã Mircea Varodi, Florin Muntean ºi Gheorghe Bota. Surse apropiate anchetei spun cã toþi aceºtia ar fi avut calitatea de “locote-

maximã, cãmãtãrie sau ºantaj. Practic, gruparea infracþionalã era

ine sunt locotenenþii lui Simota

nenþi” ai patronului echipei Jiul, adicã oamenii puºi sã facã treburile “murdare” comandate de Alin Simota. Iar acuzaþiile aduse grupãrii infracþionale nu sunt deloc puþine. Procurorii vorbesc despre acte de violenþã

organizatã pe paliere de comandã ºi execuþie, specializatã în acte de violenþã, ºantaj, cãmãtãrie, înºelaciune, etc, iar procurorii au subliniat cã, la comanda lui Simota, au fost executate mai multe acte de violenþã la comandã, rãpiri ºi ºantaje asupra unor persoane, cu scopul de a fi divulgate adresele unde se aflã datornici de la care acesta avea de recuperat sume de bani sau pentru ca aceºtia sã-ºi retragã memoriile ºi plângerile formulate cãtre diverse instituþii. Se observã cã, pe mãsurã ce ancheta înainteazã, ies la ivealã noi amãnunte. Sã nu uitãm cã în mai, când a cãzut “gruparea Litera”, faptele erau descrise ca fiind 2011, pentru ca la momentul actual sã se ajungã la perioada 2007 – 2011. Iar cercetarea penalã este departe de a se fi încheiat.

Alin Simota pare sã-ºi fi ales ajutoarele de pe protalul instanþelor de judecatã. Sunt persoane care au fãcut cunoºtinþã cu braþul lung al legii pentru diverse fapte, fie cã vorbim despre banale contravenþii, ori agresiuni. Majoritatea celor cercetaþi în “Dosarul Simota” au mai avut procese penale pentru ultraj contra bunelor moravuri, vãtãmãri corporale ori loviri ºi alte agresiuni. Iar Cristian Litera este cel ami “titrat” dintre toþi în acest domeniu. Cristian Litera a ajuns renumit în zonã dupã ce patronul clubului Jiul Petroºani, Alin Simota, l-a adus din Deva la Petroºani, la echipa de fotbal. Litera se liberase de puþin timp din închisoare, unde a stat dupã comiterea unui jaf armat cu cagula pe faþã la o benzinãrie din Deva, iar Simota era un apropiat al tatãlui acestuia, fost ofiþer la Unitatea de Geniºti din Deva. Nici la Petroºani Cristian Litera nu a stat liniºtit, însã, ºi s-a remarcat pe deplin dupã ce, în august 2007, împreunã cu o altã gardã de corp, l-a cãlcat efectiv în picioare

pe un fost fotbalist de la Jiul, Mihai Lungan, pentru cã acesta refuza sã-ºi prelungeascã înþelegerea cu clubul din Luncã. Un an mai târziu numele lui Litera a fost din nou vehiculat într-un caz legat tot de o agresiune. La finele lunii decembrie 2008, fostul consilier local PDL din Petroºani, Paul Gherasim, a ajuns în stare gravã la un spital din Capitalã, dupã ce a fost bãtut cu bestialitate de patru persoane, incidentul având loc în faþa blocului în care locuieºte victima. Doar unul dintre agresori a rãspuns pentru incident, în baza unei expertize ADN efectuate pe cagula smulsã de Gherasim în încãierare. Ulterior, Gherasim a susþinut cã nu acesta a fost vinovatul ºi a fost chiar condamnat pentru mãrturie mincinoasã, pentru ca acum sã recunoascã faptul cã s-a temut pentru viaþa lui ºi din acest motiv a întors depoziþia datã

organelor de cercetare. “Da, mi-a fost fricã. Cui nu i-ar fi fost?! Dupã ce te-au bãtut ºi dupã ce vezi atâtea cazuri nerezolvate – precum ‘Manechinul’ sau un alt bãiat din Deva al cãrui nume îmi scapã acum -, normal cã te temi”, susþine acum Paul Gherasim. El a recunoscut cã, ºi dupã agresiunea produsã asupra lui au mai fost ameninþãri ºi intimidãri ºi din acest motiv a preferat sã ascundã adevãrul.

ine e Alin Simota

Dupã ce o lungã perioadã de timp s-a ocupat doar de afaceri, Alin Simota intrat în politicã în anul 2008 ºi a dorit sã ajungã primar al Petroºaniului, avându-l de-a dreapta mai mereu pe Cristian Litera. Nu a reuºit sã-l învingã pe Tiberiu Iacob – Ridzi, dar a ajuns în schimb consilier judeþean. În 2012, dupã terminarea mandatului, a candidat pentru postul de consilier local pe listele USL ºi se spunea cã este favorit chiar pentru fotoliul de viceprimar, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat, fiind preferatã o altã reprezentantã a PNL Hunedoara. Simota a fost preºedinte al PNL Petroani dupã ce a câºtigat alegerile organizate la finele lunii martie 2011, fiind ºi singurul candidat. A asigurat, însã, interimatul din 2009, când a mai fost ales în aceastã funcþie, dar alegerile au fost contestate ºi nu s-a mai organizat un alt tur de scrutin. Anul acesta, însã, în 25 martie a renunþat la conducerea organizaþiei, dupã mai multe neînþelegeri dintre el ºi liderii politici de la Deva, însã a rãmas în structura de conducere judeþeanã a partidului. Car men COSMAN

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 iunie 2013

Alte douã „þepe” prin telefon

ouã femei din Valea Jiului au fost recent victimele unor indivizi, care au sunat în numele copiilor lor, respectiv al unui concurs cu premii. Una dintre femei e din Aninoasa ºi a fost aproape pãgubitã de 9.000 de lei, pentru a-ºi „salva” fiica din Spania, iar cea de a doua este din Petroºani ºi a rãmas fãrã 1.000 de lei, în timp ce spera sã câºtige 10.000 de euro. Diana MITRACHE

Poliþiºtii fac acum cercetãri ºi ne explicã modul în care au decurs lucrurile ºi cum au reuºit sã blocheze tranzacþia bancarã la timp. „În data de 11.06.2013, Poliþia Oraºului Aninoasa a fost sesizatã de cãtre o femeie în vârstã de 42 de ani, din

Aninoasa, care a reclamat faptul cã a fost contactatã telefonic de o persoanã de sex masculin care s-a recomandat a fi ,,avocat”, ºi care i-a spus cã fiica ei a avut un accident de circulaþie în Spania, unde lucra, din care a rezultat decesul victime (un copil). Pentru care „avocatul” „sã rezolve cazul”, a solicitat sã i se trimite urgent suma

de 3000 de euro, indicându-i la telefon un numãr de cont deþinut de o altã persoanã. Partea vãtãmatã a ridicat de la agenþia din Petroºani a unei unitãþi bancare suma de 9000 lei, lichidând astfel douã depozite pe care le deþinea la acea unitate, sumã de bani pe care a virat-o ulterior în contul indicat de „avo-

cat”. Ulterior, partea vãtãmatã a reuºit sã ia legãtura telefonic cu fiica ei, aflatã în Spania, aceasta spunându-i cã nu a comis nici un accident rutier ºi cã a fost înºelatã. În cauzã se efectueazã cercetãri sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de înºelãciune în vederea identificãrii autorului. Din fericire, poliþiºtii au reuºit blocarea contului în care au fost viraþi

Asociaþii cu sute de mii de lei restanþe din cauza administraþiei ineficiente

atorii mai, management prost. Douã asociaþii de proprietari din municipiul Petroºani vor fi debranºate de la sistemul ed alimentare cu apã potabilã. Este vorba de asociaþia de proprietari din cartierul Carpaþi ºi de cea de pe Aleea Poporului. În fruntea rãuplatnicilor se aflã un profesor de la Universitatea din Petroºani, al cãrui nume însã nu a fost fãcut public. Monika BACIU ”Asociaþia de proprietari din zona Carpaþi are datorie faþã de societatea noastrã ceea ce ne-a determinat sã trecem la mãsuri oarecum extreme. Dupã mai multe avertismente ºi somaþii cã de fiecare datã ultima mãsurã rãmâne debranºarea. O astfel de mãsurã s-a întâmplat sãptãmânã trecutã, la discuþia cu asociaþia s-a încheiat un angajament prin care pânã vineri trebuie sã achite 18.000 de lei iar dacã nu se va redebransa din nou întreaga asociaþie. Am primit ºi niºte liste ataºate acestei solicitãri în care vedem ºi profesori universitari care au datori ºi de

3800 de lei. Nu cred cã este normal cã astfel de persoane sã ajungã la un aºa nivel al datoriilor”, a declarat Florin Donisã, director tehnic SC ApaServ Valea Jiului. În cazul persoanelor care au restanþe de mii de lei, responsabilii ApaServ considerã cã existã un sentiment de nepãsare vizavi de plata utilitãþilor. ”Valoarea este foarte mare ºi au trecut toate termenele pe care le-am stabilit pentru plata eºalonatã a acestor restante. Probabil cã nu au acordat atenþie platii apei iar acum din cauza acestor persoane sunt ºi alþi vecini buni platnici care suferã de pe urma lor.

Sunt persoane în vârstã care atunci când îºi primesc pensile merg ºi îºi achita toate datoriile oricare ar fi ele”, mai spune sursa citatã. În ceea ce priveºte debranºãrile de pe Aleea Poporului, situaþia este mult mai gravã. Sumele restante se ridicã la 2,5 miliarde de lei vechi. De precizat este faptul cã cei din aceastã asociaþie de proprietari au mai fost debranºaþi, iar recidiva este din cauza managementului prost. ”Pe Aleea Poporului situaþia este mult mai gravã pentru

cã existã datorii de peste 250.000 de lei ºi aici se rãspunde foarte greu pentru încheierea unui nou angajament de platã. A fost o acþiune de debranºare ºi s-au debranºat ºase scãri de bloc, la fel am fãcut ca ºi în Carpaþi unde s-au fãcut notificãri de toate felurile ºi s-a încheiat un angajament pentru a veni sãºi achite sau sã vinã cu un avans. Rãmâne de vãzut cu cine încheiem acest protocol pentru cã sunt niºte probleme organizatorice în cadrul asociaþiei ºi ar fi bine cã membrii acestei asociaþii sã ia atitudine sã-ºi rezolve problemele cu asociaþia”, a mai spus Donisã. În cadrul celor douã asociaþii de proprietari figureazã cu restanþe profesori universitari, dar ºi alte persoane marcante la nivelul localitãþii.

banii, astfel încât prejudiciul a fost recuperat integral”, spune Bogdan Niþu,purtãtor decuvânt al IPJ Hunedoara. Cealaltã femeie e din Petroºani ºi a fost sunatã acasã de cineva care i-a spus cã a câºtigat o sumã de bani, dar, pentru a intra în posesia premiului, trebuie sã depunã o sumã de bani într-un cont. „În data de 11.06.2013, s-a prezentat la sediul Poliþiei Municipiului Petroºani o femeie în vârstã de 68 de ani, din municipiul Petroºani, care a sesizat faptul cã în

dimineaþa zilei de 11.06.2013, a fost contactatã pe telefonul fix la domiciliu de cãtre o persoanã de sex masculin care s-a recomandat cã este reprezentant al unei societãþi de telefonie, iar numãrul sãu de telefon a fost tras la sorþi ca fiind câºtigãtorul unui premiu în valoare de 10.000 Euro. Pentru a intra în posesia premiului, pãrþii vãtãmate i s-a solicitat sã depunã într-un cont, pe numele unei persoane indicate de apelant, suma de 1.000 lei. Ulterior, femeia a constatat cã a fost înºelatã ºi a depus plângere la Poliþia Municipiului Petroºani pentru sãvârºirea infracþiunii de înºelãciune, poliþiºtii efectuând cercetãri în vederea identificãrii autorilor ºi a recuperãrii prejudiciului”, a declarat Bogdan Niþu.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 iunie 2013

Petiþie: ”Sã lãsãm minciuna ºi ipocrizia deoparte, rom sã devinã þigan sau Dom, chiar dacã Cioabã e vãrul lui Ion Iliescu” vine de la ienicer turc, cum s-au prezentat þiganii emigraþi în America pe la 1900. În Germania numele cele mai folosite sunt Zigeuner ºi Sinti. În limba francezã s-a impus numele Gitanes. În limbile englezã ºi spaniolã, Gipsy, respectiv Gitano. În Danemarca, Suedia ºi Finlanda s-au prezentat sub numele de Tattan (tãtari).

ediul virtual, locul care a devenit o adevãratã tribunã de idei ºi mobilizare naþionalã, a lansat o petiþie prin care opozanþii folosirii oficiale a termenului de rom cer sã fie înlocuit cu cel de þigan. Aceºtia citeazã documente ºi publicaþii care aratã de unde vin, cine sunt ºi cum au fost numiþi în funcþii de conducere ”cei cu origini sãnãtoase” de cãtre comuniºti ºi unde s-a ajuns... Ileana FIRÞULESCU Promovarea romilor de comuniºti, iar dupã 89 suprapunerea identificãrii româninilor prin RO s-a confundat cu ROM sau romani cu români în þãri unde nu existã diacritice, a adus mari prejudicii românilor ºi României spun petiþionarii care cer revenirea la numele de þigan sau cel original DOM (om), a fãcut ca în mediul virtual sã circule o petiþie prin care opozanþii folosirii oficiale a termenului de rom cer sã fie înlocuit cu cel de þigan. Printre altele, adepþii ideii revenirii la termenul de þigan apreciazã cã membrii acestei comunitãþi “au purces pe calea definirii

propriului lor naþionalism”. ªi prin urmare, “au nevoie de un teritoriu”. În opinia petiþionarilor, “poporul ales drept victima sunt romanii”. Ei au ºi un îndemn: “Sã lãsãm minciuna ºi ipocrizia deoparte, dacã considerã numele þigan peiorativ atunci sã-ºi ia numele lor original care este DOM, care înseamnã ”om”, ºi nu ROM.”- spun petiþionarii.

este timp, þiganii ºi-au ascuns etnia La o un simplã cãutare pe Google a cuvântului romani, fãrã diacritice, se vor afiºa linkuri cu þigani în ipostaze violente, deci

”în lume” denumirile sunt identice. Ca urmare, reacþii fãrã precedent se îndreptã împotriva tuturor românilor stabiliþi în state europene ºi totul a pornit mai ales de la comportamentul anormal ºi infracþional al unei etnii minoritare de cetãþeni români, ºi anume o parte a þiganilor sau a romilor. Aceastã etnie nu este specificã României, spun istoricii ºi documentele ce stau la baza istoriei, ea întâlnindu-se în majoritatea þãrilor europene în diverse proporþii, dar noua sa denumire de romi roma/romani/romanies în englezã - este asimilatã mai ales cu numele þãrii noastre, rãspândindu-se astfel o confuzie care s-ar putea dovedi fatalã pentru viitorul european al poporului român – spun petiþionarii. Ce spun istoricii în revistele de specialitate ºi

”Înfãþiºarea þiganilor e plinã de expresiune ºi pe fruntea lor (...) se citeºte melancolia; ochiul lor negru strãluceºte ca o scânteie sub sprâncenele lor mari ºi pare cã toatã soarta lor tristã se citeºte pe faþã, înfãþiºarea sa exprimã spirit vioi ºi întreprinzãtor” Mihail Kogãlniceanu Conect-R, celebru cântãreþ, arhicunoscut prin piesa ”Eu vara nu dorm”, a declarat cu aceeaºi mân-

þigan. Câtecele ºi dansurile lor expresive sun acelaþi lucru: ”Îmi spun durerile prin câtec, care câtec este

drie, la Mondo TV, cã este þigan...

un plâns. Îmi spun bucuriile prin dans, care dans este un râs” – proverb þigãnesc. ªi ce cântece! ”Jelem, jelem”, ”Trec þiganii” sau ”Asfinþit”...

omuniºtii i-au pus în armatã, miliþie, securitate etc., Cioabã trimis la Londra

în cotidiene centrale, este ceea ce se ºtie demult, dar mulþi nu ºtiu... Þiganii sunt un popor migrator. Migrarea þiganilor din India în Europa s-a fãcut între secolele al IX-lea ºi al XIV-lea, în mai multe valuri. Þiganii ºi-au atribuit întotdeauna numele altor etnii sau popoare care leau îngãduit sã-ºi ascundã etnia: “ªatra” vine de la casta Kshatria (rãzboinica) cãreia nu i-au aparþinut niciodatã.

“Þigan/Zigeneur/Zinga ro etc” vine de la “Athinganoi”, sectã religioasã grecescã recunoscutã pentru activitatea de prezicere, þiganii n-au au aparþinut niciodatã acestei secte. “Gypsy” vine de la “Egyptian” cum ºi-au spus acum vreo 600 de ani pentru a primi bani, locuinþe ºi mâncare pe gratis, pretinzând ajutor ca fiind creºtini egipteni aflaþi în pelerinaj. “Yansser” cum sunt cunoscuþi la New York,

În primii ani ai comunismului ºi mai accentuat în anii ‘70, PCR-ul a declanºat, în ce-i priveºte pe þigani, un fenomen de neconceput înainte: în aparatul de partid, în mi-

securitãþii din judeþul Sibiu, în ‘7,1 era un þigan care fusese deportat cu familia în Transnistria de unde a fugit - Nicolae Gheorghe devine secretarul personal al lui Cioabã în ‘71-’72 - Cioabã este vãr primar cu Ion Iliescu (se poate verifica)

fost integrarea þiganilor. Integrare înseamnã o populaþie minoritarã þigãneascã într-o populaþie majoritarã de altã etnie. Scopul a fost asimilarea celorlalþi. Istoricii spun cã þiganii nu au fost purtat niciodatã de-a lungul istoriei acest etnonim Rom, ci numele lor provine din cuvantul “DOM”, care în limba originarã a þiganilor înseamnã “om”.

alorile etniei sunt mândre cã sunt þigani Oameni de valoare, oameni de afaceri, finaþiºti, politicieni ºi artiºti de renume european ºi mondial care fac parte din aceastã liþie, armatã ºi în securitate au fost angajaþi un numãr relativ mare de þigani care au lansat o politicã de formare a unui naþionalism þigãnesc, ulterior de colonizare a satelor sãsesti ºi ºvãbeºti cu þigani aduºi nu numai din toatã þara, dar ºi de peste hotare, atunci când acele sate au fost pãrãsite. Exemple ale unor oameni de etnie þigãneascã sunt relevante în activitatea lor: - Generalul – sef al

- Cioabã participã la primul congres þigãnesc de la Londra din ‘71, unde apare prima oarã etnonimul de Rom - Anii ‘70 înseamnã plecarea masivã a saºilor - Securitatea organizeazã un program de colonizare cu þigani a localitãþilor locuite de saºi ºi ºvabi - Scopul nu a

etnie sunt mândri de faptul cã sunt þigani ºi nu au negat nicidatã asta, chiar au precizat cã sunt þigani ºi nu romi, pentru cã romi nu existã, este o gãselniþã a acestor timpuri alimentate de politicieni cu putere de decizie la solicitarea unui grup. Cei care au cultivat cultura þiganilor ºi i-au dus faima talentelor lor în lume este, pe lângã mulþi alþii, Damian Drãghici ºi Goran Bregovic. Damian Drãghici este un þigan cãutat în Europa ºi America pentru mãiestria sa, pentru înalta sa þinutã artisticã. Mãdãlin Voicu, cunoscutul dirijor ºi parlamentar, fiul marelui violonist Ion Voicu, a declarat de nenumãrate ori cã este þigan ºi se mândreºte cu asta, neregâsindu-se în recenta ”gãselniþã”, redenumirea etniei ca romã.

Multora, li se pare mai preþioasã, mai plinã de încãrcãturã emoþionalã ºi culturalã denumirea de

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 iunie 2013

este timp, þiganii ºi-au ascuns etnia La o un simplã cãutare pe Google a cuvântului romani, fãrã diacritice, se vor afiºa linkuri cu þigani în ipostaze violente, deci

þigan. Câtecele ºi dansurile lor expresive sun acelaþi lucru: ”Îmi spun durerile prin câtec, care câtec este

drie, la Mondo TV, cã este þigan...

un plâns. Îmi spun bucuriile prin dans, care dans este un râs” – proverb þigãnesc. ªi ce cântece! ”Jelem, jelem”, ”Trec þiganii” sau ”Asfinþit”...

omuniºtii i-au pus în armatã, miliþie, securitate etc., Cioabã trimis la Londra

În primii ani ai comunismului ºi mai accentuat în anii ‘70, PCR-ul a declanºat, în ce-i priveºte pe þigani, un fenomen de neconceput înainte: în aparatul de partid, în mi-

Multora, li se pare mai preþioasã, mai plinã de încãrcãturã emoþionalã ºi culturalã denumirea de

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 iunie 2013

Mineriada la 23 de ani de pe stradã ºi din enciclopedie 13

iunie 2013. La 23 de ani mineriada din 13-15 iunie 1990, consideratã cea mai sângeroasã, cea mai brutalã ca stil ºi anvergurã dintre toate acþiunile minerilor, în Valea Jiului nimeni nu mai vrea sã se mai gândeascã la acele evenimente. Cei care au trãit acele evenimente îºi aduc aminte de cum s-au rãzvrãtit atunci minerii, iar acum majoritatea dezaprobã violenþa ortacilor. Este de înþeles reacþia oamenilor în condiþiile în care mineriada a fost cea care a adus o patã neagrã peste Valea Jiului. „Feþele negre” au fost hulite ani ºi ani în timp ce adevãraþii vinovaþi nu au pãþit nimic. Cei care au fãcut puºcãrie în urma acestei miºcãri se pot numãra pe degetele de la o mânã ºi sunt doar din rândurile minerilor, Miron Cosma ori Deneº Domokoº, deºi sã nu uitãm ortacii au fost chemaþi atunci de Ion Iliescu, preºedinte al României. Actualul preºedinte al Ligii Sindicatelor Miniere, Zoltan Lacataº susþine cã, din punctul sãu de vedere mineriadele nu au adus nimic benefic

pentru Valea Jiului ci, numãrul minerilor sã dimpotrivã, numai scadã de la aproape deservicii. “De atunci 50.000 cât era în nu prea îmi mai aduc 1990 la sub 7.000 în aminte decât cã era prezent. Minele s-au nebunie, haos, isterie. închis rând pe rând, iar Dupã pãrerea mea cele existente abia îºi niºte prostii care s-au mai trag sufletul. Pe 13-15 iunie 1990 în întâmplat ºi nimeni nu principiul „Dezbinã ºi Bucureºti, când forþele ºtie de ce”, declarã controleazã”, poate de ordine, susþinute de Zoltan Lacataº. cea mai puternicã mineri, au intervenit în 13 iunie 2013. organizaþie sindicalã forþã împotriva protesMineritul din Valea din România datoritã tatarilor din Piaþa Jiului aratã precum un unitãþii de care dau Universitãþii ºi a popumuribund pe un pat dovadã minerii, Liga laþiei civile. A fost conde spital care sideratã cea mai supravieþuieºte sângeroasã, cea mai doar datoritã tia brutalã ca stil ºi p im s aparatelor. ºi embrii i “21 ie anvergurã dintre toate þ ia c o s Ani la rândul zanþii A r comemora acþiunile minerilor. o din cauza 9” v rie 198 m 0 al esfãºurarestrucDecemb ra 14.00, la K i o mâneºt o r la i i, ie z þ ã rea turãrilor ce ast ocra ii ºi dem sitãþii, eroii au avut loc r libertãþ e evenimentelor e þa Univ le eveniment în urma din Pia În dimineaþa zilei tragice cãzuþi în 1990. Imnul reorganizãrii de 13 iunie 1990, pe ie una s din iun ã r unitãþilor a la ora 3-4 am, forþele v or Golanil u! miniere a dus ca de ordine au distrus o din n corturile celor aflaþi în

lilor!”, “Noi muncim, nu gândim!”. Cu toate astea s-au retras ºi au defluit spre o altã zonã necunoscutã. Pe strada paralelã cu Institutul de Arhitecturã douã cordoane de trupe USLA au încercat sã protejeze un obiectiv format prin încercuirea Pieþei cu autobuzele din dotarea Poliþiei. La îndemnul unor tineri fãrã ocupaþie atmosfera s-a încins pânã în momentul când a izbucnit un conflict direct, iar trupele USLA au ºarjat mulþimea. Aceasta a

Sindicatelor Miniere, s-a dezbinat de-a lungul anilor, iar minerii s-au ales cu lideri ce, cu mici excepþii, ºi-au urmãrit propriile interese ºi afaceri. Restul este istorie, iar mineriada a ajuns în enciclopedie.

ineriada din enciclopedia liberã Wikipedia Potrivit enciclopediei Wikipedia sub numele de Mineriada din iunie 1990 sunt cunoscute evenimentele care au avut loc în perioada

Piaþã ºi au fãcut arestãri. Cordoanele de trupe antitero au fost rupte de manifestanþi. În jurul orei 9, mai multe grupuri de muncitori de la IMGB au sosit în Piaþa Universitãþii scandând lozincile: “IMGB face ordine!” ºi “Moarte intelectua-

reacþionat rãsturnând o autoutilitarã marca TV de culoare albastrã, din rezervorul maºinii a fost furatã benzina, cu care s-au confecþionat cocktail-uri Molotov. Aceleaºi persoane au rupt pietre din caldarâm pe care le-au folosit drept proiectile. Autobuzele s-au aprins,

dupã eveniment TVR a lansat versiunea oficialã cã au fost incendiate, a existat o înregistrare a generalului Mihai Chiþac în care acesta dãdea ordin ca autobuzele sã fie aprinse chiar de Poliþie. În scurtã vreme, nori groºi de fum negru au acoperit Piaþa. Pe tot parcursul zilei au avut loc confruntãri violente între manifestanþi ºi forþele de poliþie; au fost incendiate autobuzele poliþiei, sediile Poliþiei Capitalei, Ministerului de Interne ºi SRI. La televiziune se citeºte un comunicat al preºedintelui Ion Iliescu, în care se afirmã „Chemãm toate forþele conºtiente ºi responsabile sã se adune în jurul clãdirii guvernului ºi televiziunii pentru a curma încercãrile de forþã ale acestor grupuri extremiste, pentru a apãra democraþia atât de greu cuceritã”. În seara zilei de 13 iunie, trei garnituri de tren pline cu mineri au plecat din Petroºani spre Bucureºti iar un alt tren a plecat a doua zi din gara Motru spre Bucureºti.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 iunie 2013 iunie

Ajunºi în Gara de Nord la ora 4 dimineaþa, minerii conduºi de Miron Cozma au fost preluaþi de angajaþi ai SRI ºi a altor servicii secrete ºi au fost orientaþi spre punctele nevralgice ale Capitalei. Un grup foarte mare a ocupat Piaþa Universitãþii, unde au pretins cã refac rondurile de flori distruse de corturile manifestanþilor, pe platoul din faþa Teatrului Naþional. Imediat au pãtruns în incinta Facultãþii de Geologie, unde au ocupat balconul, simbolul libertãþii de opinie ºi au devastat o colecþie unicã în Europa de flori de minã ºi zãcãminte geologice ca ºi sediul Ligii Studenþilor. O soartã asemãnãtoare au avut ºi Facultatea de Litere ºi cea de Matematicã, dar ºi Institutul de Arhitecturã Ion Mincu. Numeroºi profesori au fost bãtuþi, între ei se numãrã ºi profesorii de lingvisticã Grigore Brâncuº ºi Petru Creþia, acesta fiind agresat de indivizi care se aflau în posesia fotografiei sale. În zonã, minerii au mai devastat sediile PNÞCD ºi ale PNL, unde au pretins cã au descoperit valutã falsã ºi arme ºi de unde au furat tot ce se putea fura, inclusiv o staþie radio ºi aparate de biroticã. Liderul studenþilor Marian Munteanu a fost bãtut ºi aruncat apoi în fântâna de la Universitate, dar a scãpat ca prin miracol. Alþi lideri au avut o soartã asemãnãtoare. Un alt grup a ocupat Televiziunea românã, autointitulatã liberã. În câteva ore Bucureºtiul era complet pacificat ºi haosul a coborât pe strãzile unde puterea era deþinutã de aceste grupãri paramilitare, care colaborau cu Poliþia ºi SRI. Toþi intelectualii, persoanele cu barbã, cei îmbrãcaþi cu haine fistichii au fost bãtuti, arestaþi, urcaþi în dubele Poliþiei ºi interogaþi la o unitate militarã din Mãgurele.

din Opoziþie cu prilejul grevei regale în 1947, când sute de studenþi membri ai organizaþiilor de tineret ale PNÞCD ºi PNL au fost bãtuþi în Piaþa Palatului de muncitori cu bâte aduºi cu camioanele de PCR.

E fecte

iunie

La orele prânzului minerii au fost urcaþi în autobuze ºi transportaþi la complexul expoziþional Romexpo, unde ºeful statutului, preºedintele ales recent Ion Iliescu le-a mulþumit pentru Printre cei care comemoreazã evenimentele din 13 – 15 iunie se numãrã ºi Noua Republicã, care organizeazã joi, 13 iunie, începând cu ora 19:00, conferenþia pe tema “Sclavie sau Libertate? România dupã Marele Jaf” la Casa de Culturã a Studenþilor din Bucureºti. “România a fost singura þarã est-europeanã care a avut vãrsãri de sânge la despãrþirea de comunism. România a fost singura þarã est-europeanã care, dupã despãrþirea de dictaturã, a cunoscut ura de clasã. Noua Republicã întreabã: de ce? Regimul lui Ion Iliescu – actualul preºedinte onorific al PSD – a mizat pe învrãjbirea între diferite clase sociale, sub pretextul apãrãrii „valorilor revoluþionare”. Mineriadele au început încã din luna ianuarie, constând în mobilizarea la Bucureºti a mii de mineri din Valea Jiului sau de alte organizaþii muncitoreºti. Fascismul regimului Iliescu s-a manifestat prin apelul la organizaþii paramilitare (de la trupele sindicalistului Miron Cozma pânã la oastea lui Dogaru) împotriva studenþilor sau împotriva simpatizanþilor fostelor partide istorice, imediat constituite dupã Revoluþia anticomunistã

acþiunea lor vitejeascã prin care au salvat democraþia din România. Discursul sãu a fost întâmpinat cu urale. Imediat dupã aceasta au fost conduºi la trenurile care îi aºteptau în Gara de Nord, ºi transportaþi în Valea Jiului. din decembrie 1989. Aceste forme de violenþã stradalã s-au bucurat de coordonarea criminalã a unor autoritãþi ale Statului român. Noua Republicã întreabã: de ce?”, spun organizatorii conferinþei susþinute de Mihail Neamþu, prteºedintele Partidului Noua Republicã. “Care au fost cauzele „mineriadelor”? Care sunt adevãrurile nerostite de „istoria oficialã” a anului 1990? Ce instrumente de propagandã a folosit puterea postdecembristã în presã ºi în discursul politic? Ce continuitãþi între 1989 ºi 1990 pot fi surprinse? Care au fost liniile directoare în retorica „luptei de clasã”? În ce mãsurã se poate vorbi despre existenþa (unui „rãzboi civil” în România anului 1990? În ce scop a fost învrãjbitã o pãturã socialã (muncitorii) împotriva alteia (intelectualitatea)? Care au fost ecourile acestor manifestãri în presa româneascã ºi internaþionalã? Ce consecinþe au avut violenþele petrecute la Bucureºti în lunile ianuarie, februarie sau iunie 1990 pentru diplomaþia româneascã? Ce prejudicii au adus mineriadele imaginii României în lume?” – sunt întrebãri la care Noua Republicã sperã sã gãseascã ºi sã ofere rãspunsuri. Carmen Carmen COSMAN

ictime

Numãrul victimelor este controversat. Oficial, conform evidenþei de la comisiile parlamentare de anchetã, numãrul rãniþilor este de 746 iar numãrul morþilor este de ºase: patru morþi prin împuºcare, un decedat în urma unui infarct ºi o persoanã înjunghiatã. Viorel Ene, preºedintele „Asociaþiei Victimelor Mineriadelor”, a declarat cã „Existã documente, mãrturii ale medicilor, ale oamenilor de la cimitirele Domneºti ºi Strãuleºti. Cu toate cã am afirmat tot timpul cã cifra realã a morþilor este de peste 100, nimeni nu ne-a contrazis pânã în prezent ºi nu a existat nici o poziþie oficialã împotrivã”

C auze

Rãdãcinile acestor mineriade se gãsesc în evenimente mai vechi ale istoriei românilor. De altfel, limba românã este singura din lume în care a fost creat acest cuvânt, care mai apoi a fost tradus în toate limbile planetei. Se pare cã dupã revolta minerilor din 1977, Valea Jiului a fost permanent supravegheatã ºi pãzitã de Securitate, inclusiv prin înlocuirea adevãraþilor mineri cu securiºti. Ceauºescu însuºi avea un plan prin care trupele de Apãrarea Patriei sã contribuie la înãbuºirea Revoluþiei ºi le dotase cu bâte ºi alte obiecte contondente, dar muncitorii din Timiºoara, Braºov nu au putut fi convinºi sã ia parte la un asemenea carnagiu, ci dimpotrivã au manifestat pentru libertate. O loviturã asemãnãtoare fusese administratã partidelor politice

În plan intern mineriada din iunie 1990 a reprezentat o perioadã de lipsã a libertãþii presei prin prezentarea unilateralã la unica televiziune din acea vreme (doar din punctul de vedere al puterii FSN), împiedicarea prin ameninþare a apariþiei ziarului “România Liberã”. Sediile partidelor de opoziþie au fost devastate. Puterea FSN nu a reuºit sã genereze probe cu care vreuna din persoanele arestate sã fie condamnatã în justiþie. Acþionând ca o forþã independentã de stat minerii s-au substituit forþelor de ordine ºi implicit au subminat statul, iar consecinþa a fost acþiunea împotriva statului în urmãtoarele 3 mineriade (împotriva guvernului Petre Roman în septembrie 1991 ºi a guvernului Radu Vasile în ianuarie 1999 ºi februarie 1999). Efectele în plan extern au fost catastrofale, România a fost exclusã de la orice finanþare a organismelor internaþionale, a întrerupt acordul de asistenþã cu FMI. Mii ºi mii de tineri au fugit din þarã, au ales libertatea ºi s-au refugiat în þari democratice. Foarte lent, efectele acestea au fost îndepãrtate iar încrederea Occidentului, care pãrea pierdutã definitiv, a fost reclãditã ºi România a devenit membru al NATO ºi al Uniunii Europene. Cu toate acestea, deºi au trecut mai mult de 18 ani de la evenimente, dosarul mineriadelor e departe de a fi finalizat, deºi procurorul militar Dan Voinea, cel care se ocupã ºi de dosarul revoluþiei din 1989 a promis cã pânã la 1 ianuarie 2007, data aderãrii României la UE va fi finalizat ºi va începe urmãrirea penalã a vinovaþilor. În pofida declaraþiei, Voinea n-a finalizat dosarele mineriadei, motiv pentru care în 20 martie 2009 a fost revocat din funcþie, iar în 1 aprilie a fost pensionat. Marius MITRACHE

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 iunie 2013

Încã doi copii, victime ale blocului fantomã

lþi doi copii, de 8 ºi 11 ani, au fost victime ale bloculuischelet din cartierul Aeroport, Petroºani. Situaþia pare una fãrã ieºire... legalã, dar locuitorii cer împrejmuirea solidã a construcþiei pentru a-ºi proteja copiii. Ileana FIRÞULESCU Acelaºi schelet de bloc, de care se tot vorbeºte de peste 20 de ani, din cartierul Aeroport, Petroºani, cã este un pericol public, dar de care nu pot scãpa edilii municipali, a mai fãcut douã victime. O fetiþã de 8 ani ºi un bãiat de 11 ani, au cãzut printre construcþiile pãrãsite ale respectivului bloc. Fetiþa, Angelica S., s-a ales cu julituri serioase pe braþul stâng ºi pe o parte a feþei în urma cãzãturii de pe scara interioarã a scheletului constucþiei. Florin M., un bãiat plin de

energie, în hârjoneala cu alþi copii a cãzut de pe platforma etajului unu, iar acum are piciorul în gips, cu fracturã de femur. Respectiva construcþie a fost împrejmuitã cu câþiva ani în urmã tot datoritã unor astfel de accidente, unele dintre ele chiar grave, dar amatorii de fier au sfâºiat pe alocuri plasa de protecþie, altele s-au degradat. ”Pe mine nu mã intereseazã al cui e blocul, doamnã, eu plãtesc taxe la primãrie ºi am pretenþii pentru asta. Cã nici mie nu-mi dã nimeni degeaba

nimic, trebuie sã munceºti pentru asta, ca eu ºi familia mea sã fie în siguranþã în zona în care locuiesc. Sã punã panouri d-lea mari ºi prinse bine ca hoþii de fier sã nu le mai poate desprinde. Doar n-o sã-mi leg

copiii cu lanþul. Pentru cã atunci când i-am gãsit acolo, i-am pedesit, i-am ºi altoit, dar sunt copii, se iau cu joaca” – a precizat supãratã o mamã, care locuieºte în blocul 70 de pe stada Aviatorilor, atunci când i s-a spus cã scheletul blocului nu

este al Primãriei Petroºani, ci al fostului Renel. De precizat cã Primãria Petroºani a fãcut numeroase demersuri, chiar a introdus ºi în instanþã o acþiune în care cerea demolarea construcþiei pentru cã reprezintã pericol public, dar ºi cã în zonã se va deschide ºantierul pentru construirea staþiei de

îmbarcare din cadrul priectului telegondola. Primãria n-a avut câºtig de cauzã, magistraþii considerând cã dreptul de proprietate este mai presus de viaþa cetãþenilor ºi a proiectelor de dezvoltare. Aºa zice la lege!

Copiii nu trebuie exploataþi prin muncã!

opiii din România dar ºi din întreaga lume ajung involuntar victime ale exploatãrii prin muncã. Tocmai de aceea, organizaþiile care le apãrã interesele au reacþionat cu ocazia Zilei Internaþionale Împotriva Exploatãrii Copiilor prin Muncã. Diana MITRACHE Aceasta este celebratã la 12 iunie ºi s-a marcat pentru prima datã în 2002, la iniþiativa Organizaþiei Mondiale a Muncii, cu scopul de a arãta lumii întregi tratamentul inuman la care sunt supuºi copii din întreaga lume, care sunt forþaþi sã munceascã de la vârste fragede. Organizaþia Mondialã a Muncii atrage atenþia asupra faptului cã aceºti copii sunt obligaþi sã munceascã în condiþii extrem de dure, care uneori le pun viaþa în pericol, nu au acces la educaþie ori la îngrijiri medicale, iar drepturile

de bazã nu le sunt respectate. Mai multe evenimente care au fost organizate cu acest prilej miercuri, au vizat îmbunãtãþirea activitãþii interinstituþionale în lupta împotriva traficului de persoane, activitate desfãºuratã în cadrul campaniei de prevenire a traficului de persoane “A munci este un drept! A exploata munca este o infracþiune!”.

Codul portocaliu a trecut

Ploile continuã

pele Jiului au crescut cu maxim 9 cm, dar nu au fost probleme în Valea Jiului. Ore în ºir toþi angajaþii din primãrii, care au asigurat permanenþa în noaptea de marþi spre miercuri, au scrutat apele ºi au stat pregãtiþi sã intervinã. Diana MITRACHE Comisia care s-a constituit în Valea Jiului a fãcut faþã, dar nici precipitaþiile nu au fãcut ravagii. Asta spune acum suprefectul judeþului Hunedoara, Vasilicã Potecã, cel care a stat ore în ºir în Valea Jiului. „Am verificat toate primãriile din zona ce s-a aflat pânã miercuri la 18,00 sub atenþionarea de cod portocaliu. Am stat pe timpul nopþii de marþi spre miercuri în zonã ºi am constatat cã toþi au asigurat permanenþa ºi chiar au fost corect pregãtiþi sã intervinã. Au echipamente, au echipe de intervenþie ºi pânã în jurul orei 4,00 miercuri

dimineaþã, am stat pe malurile apelor. Din fericire, nu au fost probleme”, a precizat Vasilicã Potecã, suprefectul judeþului Hunedoara. Apele Jiului au crescut din cauza ploilor torenþiale, iar cea mai mare cotã s-a înregistrat pe Jiul de Vest în zona Iscroni, unde apele au crescut cu 9 cm. În plus, creºteri de debite pe Jiu s-au înregistrat ºi în zona Câmpu lui Neag, unde Jiul a crescut cu 8 cm, iar în zona Lonea, pe Jieþ, sau la Livezeni nu a crescut cu mai mult de 2 cm. Codul portocaliu a expirat miercuri la ora 18,00, iar dupã acest interval a intrat în vigoare codul galben, care este posibil sã fie prelungit începând de sâmbãtã.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 iunie 2013

Pregãtiri cu public pentru Ansamblul Parângul

regãtiri la scenã deschisã pentru elevii lui Nicolae Nicoarã. Tinerii care fac parte din Ansamblul de dansuri populare Parângul, acompaniaþi de formaþia de cântãreþi ºi câþiva tineri de la Deva, au fãcut „antrenamente” chiar în centrul municipiului Petroºani. Tocmai pentru cã, spun cei care au avut ideea, spaþiul este mult mai adecvat pentru ceea ce vor demonstra în Turcia, acolo unde participã la un festival. Diana MITRACHE Scena amfiteatru din zona Teatrului Dramatic I.D. Sîrbu din Petroºani a fost numai bunã pentru repetiþiile dansatorilor ºi asta o recunoaºte ºi coregraful, în aplauzele publicului strâns ad-hoc. „Ne pregãtim pentru un turneu în Turcia, unde vom sta

douã sãptãmâni. Acolo vom dansa mult în pieþe publice ºi sala

noastrã de repetiþii este mult prea micã pentru ceea ce vrem

noi sã arãtãm. Sunt elevi de liceu, ºi pentru cã mai mult de jumãtate din ansamblul nostru nu poate participa la turneu. Atunci i-am invitat pe cei de la Liceul Sigismund Toduþã din Deva sã participe împreunã cu noi. Ei au venit special de la Deva pentru repetiþii ºi am decis sã le facem în aceastã locaþie adecvatã”, a declarat Nicolae Nicoarã, coregraful ansamblului Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din

Petroºani. Repetiþiile au fost, însã, aplaudate la scenã deschisã de privitorii, care s-au adunat în zona amfiteatrului ºi demonstraþiile tinerilor dansatori au fost apreciate de spectatori. Ansamblul Parângul va

Ministrul Maria Grapini viziteazã Hunedoara

inistrul delegat pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri ºi Turism, Maria Grapini se va afla la sfârºitul acestei sãptãmâni în judeþul Hunedoara. Marius MITRACHE Maria Grapini va participa vineri, 14 iunie, la ora 11:00, la sediul Consiliului Judetean Hunedoara, la Sala Mare de ºedinþe, la o întâlnire de lucru, la care vor participa preºedintele C.J.Hunedoara,

Mircea Ioan Moloþ, prefectul judeþului, Sorin Vasilescu, primarul municipiului Deva, Petru Marginean, precum ºi reprezentanþi ai Camerei de Comert ºi Industrie, ai IMMurilor, ai ONGurilor, ai Companiei

Hainy te învaþã sã gãteºti Ouã greceºti Ingrediente: 6 ouã 80 gr brãnzã Feta 60 gr ardei iuþi muraþi 1 file de Anºoa 2 linguri de ulei de mãsline Pãtrunjel 50 gr mãsline Sare-piper Mod de preparare: Se fierb ouãle 5-6 minute din momentul în care apa începe sã fiarbã. Se rãcesc, se curãþã ºi se taie în

sta douã sãptãmâni în Turcia, unde vor reprezenta România la festivalul de folclor ºi dansuri populare, alãturi de alte þãri participante. În plus, jumãtate din costul deplasãrii este susþinut de Consiliul Local al municipiului Petroºani. Judeþene de Turism, sau oameni de afaceri din domeniul turismului. Interesul manifestat de oamenii de afaceri pentru aceastã întâlnire de lucru este ridicat dat fiind faptul cã în Hunedoara sunt în derulare mai multe investiþii în domeniul turismului de a cãror finalizare depinde dezvoltarea localã.

jumãtate pe lungime. Se sfãrâmã brânza într-un castron, se adaugã ardeii tãiaþi bucãþele, fileul de Anºoa zdrobit, pãtrunjelul tocat mãrunt, uleiul, sare ºi piper. Se amestecã bine ºi se pune pe fiecare jumãtate de ou câte o grãmãjoarã din compoziþia obþinutã. Se aºeazã ouãle pe un pat de salatã verde ºi se decoreazã cu rondele de mãsline.

POFTÃ BUNÃ! Chef de cuisine Restaurant 3D Aqua Hainalka Miclea

14 Program & Horoscop

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Filmoteca veselã (r) 11:00 Tezaur folcloric (r) 12:00 Din Þara de Foc la Tijuana (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

9:30 Familia Reagan (r) 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Suflete pereche (r) 14:45 Profetul (r) 16:00 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 iunie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Tânãra Victoria (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 O loviturã îndrãzneaþã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Schimb de prizonieri 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI: New York 0:00 Pariu cu viaþa (r)

21 martie *** 20 aprilie Intentionaþi sã terminaþi o lucrare începutã mai demult în casã. O rudã apropiatã vã ajutã cu bani, dar încearcã sãºi impunã punctul de vedere. Fiþi diplomat ºi evitaþi o ceartã! Spre searã, vã viziteazã un prieten bun.

9:05 Poveºtiri adevãrate (r) 10:00 Teleshopping 10:30 Que bonito amor (r) 11:30 Teleshopping 11:45 Intrigi ºi seducþie (r) 12:45 Teleshopping 13:15 Doamne de poveste 13:20 Iubiri vinovate (r) 14:15 Teleshopping 14:30 Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste 15:30 Eva Luna 16:30 Poveºtiri adevãrate

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumate UCL 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat UCL 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Fotbal Club 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport 0:00 Rezumat Champions League

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Dimineaþa aveþi ocazia sã cumpãraþi o casã sau sã faceþi un schimb de locuinþã. Întreaga familie este de acord cu iniþiativa dumneavoastrã, mai puþin o persoanã în vârstã, care se opune vehement. Puteþi sã vã ascultaþi intuiþia.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Aveþi succes în toate activitãþile legate de cãmin. S-ar putea sã câºtigaþi o importantã sumã de bani, dintr-o afacere. Dupã-amiazã puteþi sã vã faceþi planuri de viitor împreunã cu partenerul de viaþã. Spre searã, aflaþi cã un prieten are probleme.

23 august *** 22 septembrie

Aveþi reuºite pe plan profesional, dar cu preþul unor ore de muncã suplimentare. Atenþie la un coleg de serviciu! Invidios pe succesul dumneavoastrã, încearcã sã vã atragã într-o ceartã.

S-ar putea sã aveþi discuþii dure cu o femeie, din cauza unor probleme de naturã financiarã. Se pare cã persoana respectivã întârzie sã-ºi achite o datorie. În partea a doua a zilei sunteþi predispus la probleme de sãnãtate sau chiar la accidente.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Dacã plecaþi într-o cãlãtorie, fiþi prudent ºi nu vã grãbiþi! Existã riscul sã fiþi implicat într-un accident de circulaþie. Ar fi bine sã evitaþi întâlnirile de afaceri, pentru cã nu dispuneþi de putere de convingere. 7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

aprile

S-ar putea sã fiþi puþin descurajat de câte probleme aveþi de rezolvat. Dacã reuºiþi sã vã mobilizaþi, puteþi face schimbãri interesante în casã, pe care partenerul de viaþã le va aprecia. Fiþi atent la cheltuieli! Nu este o zi bunã pentru investiþii. 10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa aveþi ºansa sã câºtigaþi o sumã mare bani, probabil dintro moºtenire. Amânaþi întâlnirile de afaceri, pentru cã astãzi sunteþi uºor instabil din punct de vedere emoþional.

21 ianuarie *** 20 februarie

Parcurgeþi o perioadã favorabilã pe toate planurile. Aveþi ºanse de reuºitã atât pe plan financiar, cât ºi social. Relaþiile cu partenerul de viaþã sunt armonioase ºi vã bucuraþi de înþelegere în familie.

Dimineaþa, un grup de prieteni vã invitã într-o excursie. Dacã acceptaþi invitaþia, s-ar putea ca relaþiile parteneriale sã se tensioneze ºi chiar sã aveþi o discuþie aprinsã. Partenerul de viaþã este nemulþumit.

21 decembrie *** 20 ianuarie Aveþi ocazia sã faceþi schimbãri importante în viaþa dumneavoastrã, mai ales pe plan sentimental. Sunt favorizate întâlnirile cu persoane importante, relaþiile de prietenie ºi de parteneriat.

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa, un fost coleg, cu care vã întâlniþi întâmplãtor, vã propune un nou loc de muncã. Nu vã gândiþi doar la câºtiguri, ci ºi la obligaþii. Consultaþi-vã cu partenerul de viaþã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 iunie 2013

Ministerul Sãnãtãþii a ”rezolvat” problema financiarã a spitalelor

umele contractate de spitalele hunedorene cu Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate au fost atribuite corect, în baza unor calculte. Aceasta este poziþia Ministerului Sãnãtãþii, vizavi de o interpelaere adresatã de deputatul Cristian Resmeriþã cu referire la sumele contractate de unitãþile medicale pentru acest an. Monika BACIU ”Suma posibil de contractat în funcþie de capacitatea maximã de funcþionare este stabilitã conform articolului 3 din anexa 1 la Ordinul ministrului sãnãtãþii ºi al preºedintelui Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate. În ceea ce priveºte numãrul de paturi luat în calcul pentru stabilirea sumei minime ºi maxime

contractate, aceasta se referã la numãrul de pãturi pentru care se asigura finanþarea din fonduri publice, fãrã a îngrãdi posibilitatea funcþionarii structurilor spitaliceºti cu un numãr mai mare de paturi care sã fie finanþate din alte

surse. Numãrul de paturi contractabile trebuie sã se încadreze în numãrul de paturi stabilit pe judeþ conform prevederilor Ordinului ministrului

Ziua Eroilor la Petroºani rimãria ºi Consiliul local al P municipiului Petroºani va marca, ºi în acest an, în mod oficial Ziua Eroilor. Evenimentul va avea loc în data de 13 iunie 2013, ora 12,00 la Cimitirul Eroilor din Petroºani (zona Petroºani Nord). Cu acest prilej, va fi oficiat serviciul religios ºi se vor depune coroane ºi jerbe de flori la monumentul eroilor din centrul Cimitirului Eroilor din municipiul Petroºani.

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vând în localitatea Pui, casã cu curte ºi grãdinã. Relaþii la telefon 0742284598 – 0762610247.

Tot aici va fi susþinut ºi un scurt moment artistic, prezentat de cãtre preºcolarii Grãdiniþei PP3 Petroºani, coordonaþi de prof. Evelina Panã. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, vã invitã sã participaþi, alãturi de oficialitãþile locale, la acest important eveniment din viaþa comunitãþii.

sãnãtãþii nr. 1268/2012, cu modificãri ºi complectãri ulterioare”, se aratã în rãspunsul oferit de ministrul Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu lui Cristian Resmeriþã. Casele de asigurãri de sãnãtate încheie contracte de furnizare de servicii medicale spitaliceºti cu spitalele pentru numãrul de paturi contractabile stabilite la nivelul fiecãrui judeþ în conformitate cu Planul naþional de paturi, din care un procent de maxim 5% din paturile contractabile se contracteazã cu furnizori privaþi pentru spitalizare continuã. Paturile necontractate

în limita de 55 cu furnizorii privaþi se redistribuie cãtre furnizorii publici din judeþul respectiv. ”Referitor la sumã minimã contractatã de spitale cu casele de asigurãri de sãnãtate, aceasta nu poate fi mai mare decât cu maximum 25% faþã de suma contractatã în anul precedent pentru servicii de spitalizare continua pentru pacienþi acuþi”, se mai aratã în acelaºi rãspuns. Toate spitalele din Valea Jiului au primit mai puþini bani anul acesta de la Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate. mai mult decât atât, toate entitãþile medicale au redus cheltuielile, mãsura în acest sens fiind tãierea sporurilor angajaþilor.

În vremurile tulburi ale României, au fost oameni care au apãrat ºi au fãcut sacrificiul suprem pentru un crez. Astãzi, de Ziua Înãlþãrii Domnului, când sãrbãtorim Ziua Eroilor, toate gândurile noastre se întorc cãtre cei cãzuþi pentru credinþã, libertate, dreptate, pentru apãrarea þãrii ºi întregirea neamului, aducându-le un pios omagiu. Dumnezeu sã îi odihneascã în pace! Tiberiu Iacob-Ridzi Primarul municipiului Petroºani

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 iunie 2013

Cine închide staþiunea Straja?!

parte a investitorilor, în frunte cu Emil Pãrãu, ºi-au închis cabanele din Straja. Orarul de funcþionate al acestora este dictat de administratorul transportului pe cablu, care are în custodie telegondola atât de doritã, dar care se dovedeºte cã nu foloseºte nimãnui – nici turiºtilor, nici cabanierilor. Adicã e mai rãu ca înainte! Ileana FIRÞULESCU

Asociaþia Pro Straja Lupeni a fãcut eforturi considerabile pentru promovarea staþiunii. Reportaje, manifestãri spotive, distractive de amploare, promovarea obiceiurilor ºi tradiþiilor, care au stârnit interesul turiºtilor din þarã, participari la târguri ºi expoziþii de promovare turisticã etc., pe toate canalele media locale ºi naþionale, pe internet cu preluare multiplicatã, se pare cã au fost degeaba. Nu ai cu ce ajunge în Staja! Nu existã telescaun sau telegondola nu funcþioneazã. Se poate ajunge din Lupeni, sus, la munte, parcurgând cei circa 10 km de drum pe jos sau cu maºina, dar nu cu orice maºinã... ªi pentru cã gândirea celor ce administreazã transportul pe cablu nu este una specializatã din domeniul turismului, a oprit

telegondola cel mai probabil pentru cã nu scoate bani ºi vara, s-au gândit sã omoare toate afacerile de profil din Straja. Astfel se aruncã pe apa sâmbetei toate zbaterile cabanierilor de ani ºi ani, mai precis ºi intens dupã 1997, de drumuri fãcute pe la ministere, de intervenþii ºi negocieri pentru a convinge autoritãþile centrale cã meritã sã se acorde atenþie Vãii Jiului, Lupeniului, pentru valorificare potenþialului turistic de excepþie al zonei. Degeaba! Dupã ce toatã lumea a fost entuziasmatã de construirea telegondolei, Lupeniul luând-o înaintea Petroºaniului, care fãcuse mare tam-tam pe proiectul domeniului schiabil, acum Lupeniul îºi omoarã investitorii ºi închide staþiunea. ”Eu am închis, lucru pe care nu l-am fãcut niciodatã pânã acum. ªi alþii au fãcut la fel. Nu poþi sã nu ai asigurat transportul spre Staja. Vara, este adevãrat cã nu se acoprã costurile, dar sunt

grupuri de turiºti care tranziteazã zona ºi vor sã se cazeze în Straja, sunt localnicii care la sfârºit de sãptãmânã urcã la o bere, la o distracþie, la Schit ºi nu au cu ce ajunge. Nu este bine. ?i eu am administrat telescaunul vechi, dar aºa ceva nu s-a întâmplat. I-au dat drumul acum cu ocazia Campionatului Enduro ºi am deschis ºi eu. Am înþeles cã doar la manifestãri prestabilite vor da drumul, doar de câteva ori pânã la

iarnã” – a declarat, supãrat pe situaþie, Emil Pãrãu, omul de afaceri cel mai implicat în viaþa Lupeniului ºi nu numai. ªi ca sã fie mai rãu decât a fost înainte de ”modernizare”, adicã reþea electricã nouã ºi telegondolã, investotorii din Straja se alimenteazã cu energie tot prin vechea reþea a minei

Retezat Trail Race în acest week-end, la Cheile Buþii

ute de sportivi profesioniºti ºi amatori din toatã þarã sunt aºteptaþi sã ia startul unui marton care încet încet se transformã într-o tradiþie în Valea Jiului. Sâmbãtã, 15 iunie, la Cheile Buþii va avea loc Retezat Trail Race, un concurs aflat la ediþia a II-a ºi la care pânã acum s-au înscris aproape 200 de concurenþi din mai multe zone ale þãrii. Luiza ANDRONACHE

“Este vorba de un maraton care în mod surprinzãtor ºi plãcut, anul acesta adunã foarte mulþi participanþi, dar ºi sponsori. Ne bucurãm de interesul arãtat pentru acest eveniment ºi ne dorim sã îl putem organizat ºi în anii viitori ”ne-au declarat organizatorii. Retezat Trail Race este un maraton cu douã secþiuni, proba hobby, destinatã atleþilor amatori care are un traseu de 8 km ºi proba elite pentru profesioniºti, cu un traseu de 28 de km. La aceasta din urmã, de menþionat este cã traseul nu este doar

unul lung, ci ºi dificil, pentru cã de la linia de start de la Cheile Buþii ºi pânã la finish, diferenþa de nivel va fi de 2.300 de metri. Concursul este deschis celor care au împlinit vârsta de 18 ani ºi sunt apþi din punct de vedere medical sã susþinã acest tip de efort. Excepþie pot face tinerii de 17 ani, pentru care este necesar acordul pãrinþilor, scris ºi semnat pe formularul de înscriere ºi pe declaraþia de responsabilitate, care sã ateste cã aceºtia cunosc condiþiile ºi regulile competiþiei ºi sunt de acord cu înscrierea ºi participarea tânãrului la concurs.

pentru care s-a fãcut cândva mare scandal. ”Da, dacã este opritã telegondola care este ali-

mentatã din noua reþea, s-a orit ºi curentul pe acea reþea. Dar cabanierii au curent, din vechea instalaþie” – a declarat Gabriel Lungu, citymanagerul

Lupeniului. Acesta a precizat cã din partea primãriei este desemnat pentru administrarea transportului pe cablu viceprimarul Cornel Lungan. Deci e mai rãu ca înainte de implementarea proiectului ”dezvoltarea domeniul schiabil Straja”. Dacã înainte Straja era alimentatã prin aceeaºi reþea veche, avea asigurat ºi transportul spre staþiune prin acel telescaun vechi, dar funcþional. Acum nu mai are! Existã telecabine frumoase care nu folosesc nimãnui ºi o instalaþie de vreo 8 milioane de euro. Ca la noi, la nimeni. Pe principiul e mai uºor sã închizi decât sã construieºti, adicã sã se dezvolte ºi activitãþi de varã, se omoarã o staþiune...