Skip to main content

2013 6 12

Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 386

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 12 Iunie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Conducea o grupare infracþionalã extrem de violentã

Miliardarul Alin Simota – capo di tutti capi în „Dosarul Litera”!

Ambulanþã, cu pacientã în stare gravã, distrusã de un cal

U

n echipaj de pe o ambulanþã de la Petroºani, care aducea de la Bucureºti o pacientã de 21 de ani în stare foarte gravã, a fost la un pas de o tragedie, dupã ce, în Gorj, un cal a distrus maºina.

>>> PAGINA A 3-A

Ministrul Niþã deschide lucrãrile proiectului ,,Centrala Electricã Paroºeni”

M

inistrul delegat pentru Energie Constantin Niþã va fi prezent joi în Valea Jiului.

>>> PAGINA A 4-A

Atenþie la medicamentele de pe Internet

P

oate din comoditate, poate din necesitate mulþi locuitori ai judeþului Hunedoara apeleazã la internet pentru a-ºi achiziþiona diferite medicamente, fãrã a conºtientiza riscurile la care se expun.

>>> PAGINA A 6-A

Finanþãri stopate din lipsã de fonduri

C

S

urprizã de proporþii în Dosarul Cristian Litera, fostul bodyguard al lui Alin Simota cercetat pentru conducerea unei grupãri infracþionale specializate în acte de violenþã. Liderul

absolut al grupãrii este nimeni altul decât miliardarul Alin Simota, ridicat marþi dimineaþa de DIICOT Alba Iulia ºi dus la audieri.

>>> PAGINILE 8-9

ontractul pentru reabilitarea barajului de la Valea de Peºti a fost reziliat. Pentru reabilitarea ºi modernizarea Barajului de la Valea de Peºti au fost elaborate mai multe proiecte, însã niciunul nu a fost dus la final.

>>> PAGINA A 13-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 iunie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia –

Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea

Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 iunie 2013

U

n echipaj de pe o ambulanþã de la Petroºani, care aducea de la Bucureºti o pacientã de 21 de ani în stare foarte gravã, a fost la un pas de o tragedie, dupã ce, în Gorj, un cal a distrus maºina. Potrivit celor de la Serviciul de Ambulanþã Deva, maºina este foarte grav avariatã ºi nu a mai putut funcþiona, dar echipajul, ca ºi pacienta au scãpat teferi pentru cã erau asiguraþi în centuri de siguranþã.

Ambulanþã, cu pacientã în stare gravã, distrusã de un cal

Accidentul rutier s-a petrecut la intrarea în municipiul Târgu Jiu, iar calul a murit pe loc în urma impactului. „Pacienta de 21 de ani, care se aflã în fazã terminalã, era transportatã cu ambulanþa noastrã de la Bucureºti la Petroºani. Cu 7 km înainte de Târgu Jiu, un cal a sãrit în stradã ºi a lovit ambulanþa. Din fericire, nimeni nu a fost rãnit, iar echipajul ºi pacienta au fost aduse la Petroºani cu o

altã ambulanþã, care a fost trimisã noaptea, de la Petroºani”, a

declarat Valeria Filimon, manager al Serviciului de

Avocatul lui Sucilã a lipsit la termen

P

rocesul poliþistului Adrian Sucilã de la Vulcan a fost din nou amânat din cauza avocaþilor. De aceastã datã, deºi la Petroºani a ajuns ºi procurorul DIICOT care a instrumentat dosarul, procesul a fost amânat.

Vina îi aparþine apãrãtorului, care nu a fost prezent. „A trebuit sã plec azi din oraº. Din pãcate nu am putut fi prezent la acest termen”, a precizat Daniel Tomescu, avocatul tocmit de Adrian Sucilã. În plus, dosarul a fost preluat marþi, 11iunie, de un alt complet de judecatã condus de judecãtorul Ioan Zeteº. Asta dupã ce, mai multe termene a fost amânat din cauzã cã nu se gãsea un complet de judecatã care sã accepte cazul ºi Zeteº s-a abþinut iniþial

Ambulanþã Hunedoara. Ambulanþa care a fost implicatã în acci-

Avem cod portocaliu de inundaþii pe Jiu

H

idrologii ne atenþioneazã cã revin ploile. O nouã atenþionare a intrat în vigiare marþi la ora 15,00 ºi Jiul este posibil sã iasã din albii. în dosarul de corupþie sexualã, dupã ce mai întâi a semnat pentru prelungirea unuia dintre termenele de arestare ale inculpatului. Dosarul în care este cercetat pentru pornografie infantilã a fost instrumentat de DIICOT ºi Adrian Sucilã mai este cercetat ºi pentru sex cu un minor ºi corupere sexualã. Confruntat cu probele

din dosarul instrumentat de DIICOT, Adrian Sucilã spune cã nu are habar cum au ajuns fotografiile cu minori în calculatorul sãu ºi nici nu poate sã spunã cã persoanele fotografiate erau sau nu majore. Acest dosar a fost disjuns din primul ºi a fost instrumentat de DIICOT, în urma percheziþiilor informatice. Diana MITRACHE

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

De altfel, de la miezul nopþii de marþi spre miercuri, pe râurile din bazinul hidrografic al Jiului se instituie cod portocaliu. „Potrivit unui comunicat ce ne-a fost remis, din data de 11.06 2013 ora 15,00 ºi pânã miercuri 12.06.2013 ora 18,00 avem cod galben de precipitaþii. Sunt aºteptate debite mari, care pot depãºi 70 de litri pemetru pãtrat. În plus,mier-

Actualitate 3 dent nu mai poate fi folositã ºi va fi preluatã de firma de asigurãri care face acum verificãrile. Echipajul care se afla în maºinã spune cã aceasta a fost grav avariatã pe partea dreaptã, atât în cabina ºoferului, cât ºi în spate ºi cã ºoferul nu a putut în nciun fel sã evite impactul cu animalul. Astfel de accidente sunt extrem de frecvente în zonele rurale, unde stãpânii îºi lasã animalele nesupravegheate pe timpul nopþii. Diana MITRACHE

curi la ora 0,00 intrãîn vigoare un cod portocaliu de inundaþii pe Jiul superior ºi mijlociu”, a declarat Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic Valea Jiului. În acest interval de timp, ºase judeþe vor fi grav afectate din cauza precipitaþiilor. Potrivit avertizãrii INHGA, se instituie cod portocaliu, valabil miercuri între orele 00.00 - 18.00, pentru riscul de producere de scurgeri importante pe versanþi, torenþi ºi pâraie ºi creºteri rapide de niveluri pe unele râuri mici din bazinele hidrografice: Cerna (judeþul Caraº Severin), Jiu superior (judeþele Hunedoara ºi Gorj), afluenþii Jiului din judeþele Gorj ºi Mehedinþi ºi afluenþii Oltului mijlociu ºi inferior din judeþele Gorj, Vâlcea ºi Olt. Diana MITRACHE


4 Actualitate

M

inistrul delegat pentru Energie Constantin Niþã va fi prezent joi în Valea Jiului.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 iunie 2013

Ministrul Niþã deschide lucrãrile proiectului ,,Centrala Electricã Paroºeni” investiþiei este de 65.300.000 Euro. Durata de execuþie a lucrãrilor este de 31 de luni de la data intrãrii în efectivitate a contractului de execuþie (12.12.2012). Data estimatã de punere în funcþie este la 15.07.2015. Realizarea lucrãrilor proiectului ,,Centrala Electricã Paroºeni” reprezintã o investiþie de importanþã majorã pentru întreaga Vale a Jiului, fiind asiguratã funcþionarea

Acesta va participa, la sediul Electrocentrale Paroºeni, unde are loc deschiderea oficialã a lucrãrilor proiectului ,,Centrala Electricã Paroºeni” ce cuprinde douã subproiecte de investiþii de mediu: ,,Instalaþia de desulfurare a gazelor de ardere” ºi ,,Schimbarea tehnologiei actuale de colectare, transport ºi depozitare a zgurii ºi cenuºii”. Valoarea totalã a

grupului energetic nr.4 pentru urmãtorii 30 de ani, cu respectarea tuturor condiþiilor de mediu impuse de Uniunea Europeanã ºi asigurarea unui consum mediu anual de circa 700.000 tone de cãrbune - huilã energeticã de Valea Jiului. Marius MITRACHE

19 milioane de lei, valoare plãþilor compensatorii la SNÎMVJ

B

ugetul de venituri ºi cheltuieli al Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului a fost publicat în Monitorul Oficial.

Potrivit documentului, nivelul cheltuielilor totale aferente veniturilor totale înscrise în

CEH oferã în continuare un preþ inferior pentru huila de la minele neviabile

R

eprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara încearcã în continuare sã obþinã un preþ mai mic pentru cãrbunele livrat de minele neviabile, incluse în Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului.

Astfel, pentru luna iunie a fost emisã deja o comandã pentru 36.000 de tone, însã la un preþ net inferior faþã de cel plãtit la Societatea Naþionalã a Huilei ºi faþã de cel convenit cu oficialii Comisiei Europene. CEH ar vrea sã dea 45 de lei/ GCal, în timp ce oficialii SNIMVJ au precizat c nu pot vinde cu mai puþin de 64 de lei, iar comanda s-a emis pentru un preþ de 52 de lei/ GCal. Potrivit datelor oficiale, cele trei mine neviabile – Petrila, Paroºeni ºi Uricani pot acoperi cererea de huilã, iar producþia de huilã este de 2.100 – 2.200 de tone/ zi. Preþul de 64 de lei/ GCal a fost convenit cu CE în programul de închidere aprobat de forul european. Dacã se alocã o sumã mai micã, atunci Guvernul ar trebui sã plãteascã o subvenþie mai mare, care sã acopere diferenþa. „Cei de la Complexul Energetic Hunedoara trebuie sã înþeleagã cã nu este vorba despre un capriciu al nostru. Trebuie sã ne respectãm angajamentul luat faþã de Uniunea Europeanã”, a explicat directorul SNIMV, Petre Drãgoescu. Car men COSMAN

bugetul de venituri ºi cheltuieli, precum ºi nivelul cheltuielilor în structurã reprezintã limitã maximã ºi nu pot fi depãºite decât în cazuri justificate, cu aprobarea prealabilã a Guvernului, la propunerea Ministerului Economiei, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice ºi al Ministerului Finanþelor Publice, prin promovarea unei hotãrâri de

rectificare a bugetului de venituri ºi cheltuieli. În cazul în care în execuþie se înregistreazã nerealizãri ale veniturilor aprobate, Societatea Naþionalã de Închideri Mine

Valea Jiului - S.A. poate efectua cheltuieli totale proporþional cu gradul de realizare a veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficienþã aprobaþi. În cadrul bugetului sunt cuprinse plãþile compensatorii în sumã de 19.258.000 de lei, iar bonusurile sunt în valoare de 8.200.000 de lei. Cheltuielile cu asigurãrile ºi protecþia socialã, fondurile speciale ºi alte obligaþii legale sunt de 39.609.000. Monika BACIU

PROGRAM TV - Miercuri, 12 iunie 2013 16:00 Se întâmplã în Valea Jiului - cu Ramona Grunwald 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 iunie 2013

Paradisul sãlbatic din Valea Jiului

Î

nconjuratã de munþi, Valea Jiului le oferã celor pasionaþi de alpinism ºi de speologie adevãrate comori naturale. Cheile Crivadiei, Bãniþei, Tãii, Roºiei sau Jieþului, grupate pe o razã de doar câþiva kilometri, sunt rezultatul unui spectacol grandios “regizat” de naturã.Sculptate în partea sud-vesticã a dealului Runcu, Cheile Crivadiei au fost folosite ca o barierã naturalã în calea invadatorilor. Îngustimea dintre pereþii cheilor nu a permis nici mãcar formarea unor poteci prin care sã te poþi strecura, aºa încât singura posibilitate de a le strãbate este pe cursul râului care desparte versanþii, însã nici aceasta nu este lipsitã de efort. La fel de spectaculoase sunt ºi Cheile Bãniþei ºi Cheile Roºiei, însã niciuna dintre aceste atracþii nu este consi-

deratã de autoritãþi zonã de interes turistic. Cele patru “defileuri în miniaturã”, deºi conferã regiunii un uriaº potenþial turistic, nu figureazã ca puncte de interes pe hãrþile sau în pliantele de promovare a zonei. Înconjuratã de munþi, Valea Jiului are adevãrate comori care ar putea atrage mii de turiºti în fiecare an, însã, în ciuda bogãþiei oferite de naturã, cei care ar trebui sã profite de pe urma acestor daruri nu îºi dau seama de potenþialul uriaº. Dezvoltarea turisticã a zonei Vãii Jiului a fost cuvântul de ordine al autoritãþilor locale, pus de altfel ºi pe hârtie, întrucât factorii de decizie au vãzut aceastã activitate ca fiind singura alternativã la minerit. Realitatea aratã însã cã nu s-a miºcat nimic în dezvoltarea acestei activitãþi, iar multe perimetre turistice sunt la fel de strãine de responsabili cum sunt ºi pentru majoritatea turiºtilor. Un exemplu este

zona care cuprinde patru “defileuri în miniaturã”, de o frumuseþe ºi de o sãlbãticie aparte, dar neexploatate turistic. Cheile Crivadiei, Bãniþei, Tãii, Roºiei sau Jieþului, toate grupate pe o razã de doar câþiva kilometri, sunt vizitate anual doar de o mânã de oameni, în special de pasionaþi de alpinism ºi de speologie, deoarece ele nu figureazã în nicio hartã a Vãii Jiului ca principalã atracþie turisticã.

T

raseu pe albia râului

Munþii ªureanu oferã turiºtilor care aleg sãlbãticia Vãii Jiului ºansa de a vizita unul dintre locurile în care natura a “regizat” un spectacol grandios. Sculptate în partea sud-vesticã a dealului Runcu (788 de metri altitudine), Cheile Crivadiei au fost folosite ca o barierã naturalã în calea invadatorilor. Îngustimea dintre pereþii cheilor ºi verticalitatea lor nu au permis nici

mãcar formarea unor poteci prin care sã te poþi strecura. Singura posibilitate de a le strãbate este pe cursul râului care desparte versanþii, însã nici aceasta nu este lipsitã de efort. Marmitele, care sunt scobituri formate prin eroziune în albia râului, adânci ºi de doi metri, te silesc sã recunoºti cã te înclini în faþa naturii. Cheile au o distanþã de aproximativ un kilometru, iar mai bine de jumãtate din traseu, pânã la îngustare ºi la apariþia marmitelor, poate fi strãbãtut ºi prin albia râului care le strãbate, mai ales în lunile secetoase de varã când apa nu depãºeºte cu mult debitul unui pârãiaº.

“S

ala de bal ºi de cântãri” Aproape în continuarea Cheilor Crivadiei se gãsesc ºi Cheile Bãniþei, sculptate în calcare. Mai puþin sãlbatice decât cele ale Crivadiei, sunt la fel de scurte ºi tot atât de spectaculoase. Turiºtii care aleg sã le viziteze o pot face aproape fãrã efort, prin ele croindu-ºi loc ºi o cale feratã, încã de la începutul secolului. Cheile Bãniþei reprezintã o atracþie pentru turiºti datoritã peºterii Bolii. Peºtera este apreciatã de vizitatori în special pentru “camerele”de dimensiuni extrem de mari din interior. Perioada din-

tre cele douã rãzboaie mondiale a adus pentru peºtera Bolii un nume nou. De atunci, aceasta mai este cunoscutã ºi ca “Sala de bal ºi de cântãri”.

P

oligonul “extrem de dificil” al pasionaþilor de alpinism La doar trei kilometri, un lanþ muntos a dat naºtere unor chei apreciate în primul rând de turiºtii iubitori de alpinism. Cheile Roºiei sunt sculptate într-o ramã calcaroasã ºi, deºi sunt scurte, sunt spectaculoase, iar în pereþii lor se deschid o multitudine de peºteri foarte puþin cunoscute turiºtilor ºi care oferã o veritabilã expoziþie de stalactite, stalagmite, coralite. Versantul stâng al cheilor are o

Actualitate 5

verticalitate de peste 100 de metri, devenind în timp un poligon al alpiniºtilor, apreciat cu calificativul: “extrem de dificil”. O creastã calcaroasã porneºte din dreptul Cheilor Roºia, întinzându-se spre est pânã în dreptul Cheilor Taia. La poalele acestor creste, pline de vegetaþie, se gãsesc ici-colo gospodãrii ale localnicilor crescãtori de vite, construite din lemn ºi care au rãmas parcã acolo din timpuri strãvechi, amintind de strãmoºii noºtri daci. Zona “porþilor” de intrare în Valea Jiului, cum sunt numite aceste chei, poate fi strãbãtutã într-o singurã zi, iar cei care vor sã zãboveascã mai mult la spectacolul oferit de naturã au la îndemânã mai multe pensiuni în zona montanã a Petroºaniului. Maximilian GÂNJU


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 iunie 2013

Atenþie la medicamentele de pe Internet

P

oate din comoditate, poate din necesitate mulþi locuitori ai judeþului Hunedoara apeleazã la internet pentru a-ºi achiziþiona diferite medicamente, fãrã a conºtientiza riscurile la care se expun. Medicii spun cã cei care îºi cumpãrã medicamente în acest fel, trebuie sã fie foarte atenþi, pentru ca, de cele mai multe ori, fie sunt expirate sau pe punctul de a expira, fie nu conþin ceea ce se presupune cã ar trebui sã conþinã. Luiza ANDRONACHE Chiar dacã este un mod mai facil, deoarece produsele ajung direct la domiciliul solicitantului, medicii nu sunt de acord cu aceasta lucru, pentru ca riscurile sunt imense. “ Existã mai multe riscuri. Se poate cã aceste medicamente sã fie contrafãcute, spre exemplu sã fie praf de cretã în loc de

substanþa activã de care unele persoane au nevoie. Existã riscul ca aceste produse sã fie expirate sau sã mai aibã o zi pânã la expirare, iar atunci efectul terapeutic scade drastic ºi tinde spre zero. ªi, mai existã posibilitatea cã pur ºi simplu sã nu le poþi folosi pentru cã în cutie, în loc de 30, existã o singurã pastilã ”, a declarat dr. Cecilia

Birãu, director adjunct DSP Hunedoara. ªi, specialiºtii mai explicã de ce nu este indicat sã cumpãrãm doctoriile „dupã ureche”. “ Medicamentele sunt substanþe chimice care

se dau pentru anumite boli. Este clar cã se dau pe bazã de reþetã ºi atunci trebuie achiziþionate din farmacii, care sunt unitãþi abilitate sã elibereze aceste substanþe chimice care au efecte pentru sãnãtatea umanã, pentru cã întotdeauna, prospectul conþine efectul benefic, efectul advers ºi reacþiile cu alte substanþe, atenþionãri ºi contraindicaþii, care de cele mai multe ori poate ocupã un loc mult mai mare decât efectele terapeutice. Deci, de pe inter-

net ar trebui sã nu se achiziþioneze astfel de produse”, a mai precizat Dr Cecilia Birãu. Dacã au sau nu încredere, locuitorii judeþului Hunedoara nu sunt prea deciºi. Unii spun cã dacã au ocazia, comandã medicamente de pe diferite site-uri de specialitate, spun ei, iar alþii precizeazã cã singurele doctorii pe care le iau, sunt cele prescrise de medici. Potrivit reprezentanþilor Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara în judeþul Hunedoara nu sunt multe astfel de cazuri, însã ele totuºi existã. Cel mai bine este sã urmaþi sfatul medicului, chiar dacã unele produse sunt mai ieftine pe Internet, sãnãtatea este mai de preþ.

Mituri ºi tradiþii în luna iunie

L

una iunie conform tradiþiei populare româneºti mai este denumitã ºi Cireºar sau luna cireºelor, deoarce acum se coc aceste fructe. Monika BACIU Totodatã denumirea lunii iunie, provine de la zeiþa “Iuno”, protectoare a femeilor cãsãtorite. Astfel, se spune cã luna iunie este favorabilã pentru nunþi fiindcã, în decursul acestei perioade, se vor lega cele mai trainice cãsnicii. Vegetaþia ºi timpul calendaristic ajung la maturitate în prima lunã a verii, cândziua este cea mai lungã de

peste an. Totuºi, recoltele, oricât de promiþãtoare s-ar arãta, nu pot fi sigure.

În luna iunie, orice furtunã, vijelie sau ploaie torenþialã poate distruge lanul de grâu ºi porumb, livezile sau viþa de vie. În calendarul popular, luna iunie este una dintre cele mai importante luni, având multe sãrbãtori ºi evenimente folclorice. La sãrbãtoarea Sfinþilor Apostoli Petru ºi Pavel, se spune cã nu e bine sã scuturi merii, pânã în acea zi, pentru a feri holdele de grindinã. Superstiþia spune cã Sfântul Petru pocneºte din bici, iar scînteiele care sar, se transfor-

Ziua eroilor, o sãrbãtoare sfântã pentru români

Î

n fiecare an, cu ocazia marii sãrbãtori ortodoxe „Înãlþarea Domnului”, toatã suflarea româneascã omagiazã ºi „Ziua Eroilor”. Mircea NISTOR

În vechime, pentru strãmoºii neamului românesc, moartea în luptã cu cotropitorii reprezenta rãsplata

supremã. Dupã formarea poporului român, locurile în care eroii neamului s-au jertfit pentru pentru patrie s-au numit Posada, Cãlugãreni,

ªelimbãr, Griviþa, Jiu, Mãrãºeºti, Pãuliº, Oarba de Mureº,

Timiºoara sau Bucureºti.

mã în licurici, iar acestea aratã calea celor rãtãciþi prin pãdure. Luna iunie este consideratã, în popor, cea mai luminoasã

lunã din tot anul. Chiar dacã credeþi sau nu în superstiþii, semne ºi miracole. Se spune cã în iunie trebuie sã mâncãm puþin, dar sã ne bucurãm mai mult de naturã: flori, verdeaþã, fructe ºi legume. Se mai spune cã dacã tunã sau fulgerã în aceastã lunã, atunci, toatã vara va fi una noroasã ºi ploioasã, vom avea grâu, dar nu mãlai. Dacã însã la Rusalii plouã înseamnã cã vom avea un Crãciun îmbelºugat.


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 iunie 2013

“Informaticienii” participã cu toþii la BAC Î

n judeþul Hunedoara, la etapa de varã a Bac-ului s-au înscris 4.901 de elevi, 3.936 dintre aceºtia fiind absolvenþi din acest an.

Alþi 965 provin din promoþiile anterioare. Pe de altã parte, circa 500 de absolvenþi din acest an au renunþat sã susþinã examenul, neînscriindu-se în “competiþie”. La Liceul de Informaticã din Petroºani, însã, toþi cei 127 de absolvenþi participã la Bac. “Prima probã, cea oralã la limba ºi lietratura românã, s-a derulat în cele mai bune condiþii. Toþi cei 127 de absolvenþi ai clasei a XII-a, care s-au înscris cu toþii la Bacalaureat, au obþinut calificativul “experimentat”, respectiv cel maxim. Pentru examenul din aceastã varã ne dorim sã avem o promovabilitate cât mai mare.

C

Nu de alta, dar, noi cadrele didactice am fãcut tot ceea ce este posibil pentru a avea elevi cât mai bine pregãtiþi”, a precizat Lucian Resmeriþã, directorul Colegiului Naþional de Informaticã “Carmen Sylva” din Petroºani.

Universitãþile îºi monitorizeazã absolvenþii câþi reuºesc sã se angajeze

M

inisterul Educaþiei a lansat o platformã prin care 50 de universitãþi de stat ºi private din þarã îºi vor putea urmãri studenþii dupã absolvire. Astfel, pe Joburi Absolvenþi, universitãþile vor putea vedea câþi dintre

“Prima probã, cea referitoare la evaluarea competenþelor lingvistice de comunicare în limba românã a fost una uºoarã. Sper ca nici pe mai departe sã nu am probleme deosebite în ceea ce priveºte acest examen, supranumit al maturitãþii”. a declarat o elevã. “Greul va începe cu probele scrise care sunt cele mai

tineri se angajeazã dupã absolvire. Platforma oferã posibilitatea interconectãrii într-un spaþiu virtual a absolvenþilor, cadrelor didactice din universitãþi, personalului specializat din Ministerul Educaþiei, pe de o parte, ºi a companiilor interesate sã ofere locuri de muncã pentru tineri absolvenþi, pe de altã parte. Pânã în prezent, 50 de universitãþi de stat ºi private sunt conectate pe aceastã plaftorma. “Acest subiect nu poate fi discutat de unul singur. Atunci când vorbeºti de integrarea absolvenþilor pe piaþa muncii, cred cã universitãþile trebuie sã aibã un dialog cu cei care reprezintã piaþa muncii, cu partenerii noºtri

Gala voluntarilor antidrog

entrul de Prevenire Evaluare ºi Consiliere Antidrog Hunedoara – structura teritorialã a Agenþiei Naþionale Antidrog, în parteneriat cuInspectoratul ªcolar al judeþului Hunedoara ºi Centrul Judeþean de Resurse ºi Asistenþã Educaþionalã Hunedoara organizeazã joi „Gala voluntarilor antidrog”. Manifestarea marcheazã finalul proiectului „Vreau sã fiu voluntar”, derulat în perioada iunie 2012 – iunie 2013 . Proiectul „Vreau sã fiu voluntar” a avut ca scop dezvoltarea unei reþele de voluntari, elevi de liceu din clasele a X-a, care sã desfãºoare activitãþi de prevenire a consumului de droguri. Potrivit organizatorilor, în perioada noiembrie – decembrie 2012 echipele de voluntari au urmat un curs de formare, susþinut de reprezentanþii CPECA Hunedoara, care a avut ca obiectiv

dobândirea competenþelor în domeniul desfãºurãrii activitãþilor de voluntariat în prevenirea consumului de droguri. De asemenea, în perioada ianuarie – martie 2013 echipele de voluntari (Colegiul Naþional „A. Iancu” Brad,

Colegiul T.T.F. „A. Saligny” Simeria, Colegiul Tehnic „M. Corvin” Hunedoara ºi Liceul Tehnologic „O.

Densuºianu” Cãlan) au implementat fiecare câte un proiect de prevenire a consumului de droguri în comunitãþile din care provin. Activitãþile desfãºurate de ei au fost foarte variate, respectiv activitãþi de prevenire în comunitate, activitãþi de prevenire împreunã cu pãrinþii, activitãþi sportive ca ºi alternativã la consumul de droguri, activitãþi artistice ºi de creativitate

(teatru, work shop-uri de creaþie afiºe, pliante, materiale informative, expoziþii). Gala Voluntarilor antidrog va începe de la ora 11.00, la Inspectoratul ªcolar judeþean Hunedoara, în sala Europa, la „Gala voluntarilor antidrog”, unde, în cadrul festivitãþilor vor fi prezentate proiectele desfãºurate de voluntari ºi vor fi acordate diplomele participanþilor.

importante. Pânã atunci, pe 1 iulie, pot sã spun cã mã simt ca ºi cum aº fi în vacanþã”, a declarat un absolvent al clasei a XII-a. Prima etapã a bacalaureatului, începutã în 10 iunie, este proba oralã la limba ºi literatura românã. Probele orale se vor încheia pe 28 iunie, din data de 1 iulie urmând a începe cele scrise. Afiºarea rezultatelor finale va fi efectuatã în data de 12 iulie. Mir cea NISTOR

de zi cu zi (...). Ecuaþia are mai multe necunoscute ºi rolul acestui proiect, dar ºi a altor discuþii, dezbateri, cercetãri (...) este acela de a încerca sã calibrãm atât educaþia, cât ºi formarea continuã, dar sã ºi înþelegem mecanismele ºi direcþiile dupã care se orienteazã piaþã. Rezultatele acestui proiect sunt foarte importante, dar cel mai important este, cred, sã introducem un mecanism de monitorizare a nevoilor pieþei muncii. Acesta este cel care ne-ar putea semnala din timp acolo unde apar dezechilibre,” a declarat ministrul Educaþiei, Remus Pricopie. Sursa: ziare.com


8 Actualitate

S

urprizã de proporþii în Dosarul Cristian Litera, fostul bodyguard al lui Alin Simota cercetat pentru conducerea unei grupãri infracþionale specializate în acte de violenþã. Liderul absolut al grupãrii este nimeni altul decât miliardarul Alin Simota, ridicat marþi dimineaþa de DIICOT Alba Iulia ºi dus la audieri. În spatele omului de afaceri ºi al politicianului retras se ascundea, din câte se pare, un om extrem de periculos, lider al unei grupãri organizate foarte de violente. Asta spun procurorii DIICOT despre Alin Simota, cel

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 iunie 2013

Conducea o grupare infracþionalã extrem de violentã

Miliardarul Alin Simota – capo di tutti capi în „Dosarul Litera”! care a fost sãltat de acasã ºi la firmele cãruia au fost realizate mai multe percheziþii marþi dimineaþa. Procurorii de crimã organizatã au reuºit destructurarea unei grupãri infracþionale extrem de periculoase, condusã – spun anchetatorii – de patronul de la Jiul Petroºani, consilierul local Alin Simota. Gruparea organizatã era constituitã din opt persoane ºi era specializatã în comiterea unor infracþiuni de ºantaj asupra unor oameni de afaceri locali, cãmãtãrie, înºelãciune, care a acþionat în principal pe raza judeþului Hunedoara.

Organizatã, prejudiciul cauzat a fost calculat la peste 800.000 de euro, iar atunci au fost ridicaþi ºi apoi arestaþi preventiv fostul bodyguard Cristian Litera, soþia lui, Mirela Litera, Mihai Ciobanu, Florin Micluta ºi Cãtãlin Penciuc, de asemenea fost bodyguard al lui Alin Simota.

Capital, lucru despre care miliardarul susþinea la vremea respectivã cã nu face altceva decât sã îl bucure. În ultimii doi ani declaraþiile de avere ale miliardarului nu au suferit mari schimbãri, respectiv 4 imobile a caror valoare de impozitare se ridica la peste 2 milioane de euro. Mai exact o casã în

America, în Eagle-Aspen, Colorado, a cãrei valoare de impozitare este de 1,5 milioane de dolari, un imobil în Franþa, la Cannes, evaluat la un milion de euro, un apartament în Bucuresti, evaluat la 300.000 de euro ºi o garsonierã în Petroºani de aproape 35.000 lei. Surprinzãtor este însã cã

D

eclaraþii de avere controversate

O

rganizaþi pe sistem mafiot

Ofiþerii DIICOT care instrumenteazã dosarul spun cã se lucra ca la carte, iar grupul infracþional era organizat pe paliere de comandã ºi execuþie, specializatã în acte de violenþã, ºantaj, cãmãtãrie, înºelaciune, etc. „Din materialul probator aflat la dosarul cauzei rezultã cã liderul grupãrii era Simota Alin, cel care transmitea ordinele cãtre inculpatul Litera Constantin Cristian, acesta din urmã asigurând punerea lor în executare. La solicitarea lui Simota Alin au fost executate mai

multe acte de violenþã la comandã, rãpiri ºi ºantaje asupra unor persoane, cu scopul de a fi divulgate adresele unde se aflã datornici de la care acesta avea de recuperat sume de bani sau pentru ca aceºtia sã-ºi retragã memoriile ºi plângerile formulate cãtre diverse instituþii”, se aratã într-un comunicat dat publicitãþii de DIICOT Alba Iuliua.

P

aul Gherasim chemat la audieri La audieri a ajuns ºi Paul Gherasim, unul dintre foºtii consilieri locali de la Petroºani, care, în urmã cu câþiva ani a fost desfi-

gurat în bãtaie. Procurorii DIICOT au menþionat în comunicatul de presã cã „execuþia” ar fi fost comandatã de Alin Simota. „Tot astfel, un candidat pentru funcþia de consilier local a fost agresat la solicitarea lui Simota Alin pentru cã s-a opus unor cereri ºi proiecte de lucrãri solicitate de firmele pe care inculpatul le administra”, se aratã în comunicat. Paul Gherasim spune, însã, cã nu a putut face declaraþii, dar a menþionat cã a fost trimis la domiciliu sã aducã niºte certificate medico-legale. „O sã fac declaraþii dar mai târziu pentru cã nu ºtiu de ce m-au chemat. Mã duc sã mai iau acte de la doctor”, a precizat Paul Gherasim, fost consilier local la Petroºani. Marþi dimineaþa anchetatorii au efectuate nu mai puþin de 7 percheziþii la diferite locaþii din judeþul Hunedoara, printre care ºi la Clubul Jiul Petroºani, respectiv la sediul Atomis, ce aparþin omului de afaceri Alin Simota, toate având legãturã cu aceastã cauzã. Cercetãrile s-au efectuat

împreunã cu ofiþeri delegaþi de la IPJ Alba ºi BCCO ALBA IULIA, precum ºi cu suportul tehnic, informativ ºi logistic ce a fost asigurat de SRI, DIPI ºi Inspectoratul Judeþean de Jandarmi Alba. La sediul DIICOT au fost duºi 8 învinuiþi, precum ºi alte 11 persoane pentru audieri. „Facem precizarea cã faptele învinuiþilor sunt analizate prin raportare la dispoziþiile art. 66 Cod procedurã penalã, referitoare la prezumþia de nevinovãþie”, se mai aratã în comunicatul DIICOT. Reamintim cã la începutul lunii mai, procurorii Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism – Serviciul Teritorial Alba Iulia, împreunã cu ofiþeri de poliþie judiciarã din cadrul IPJ Alba, au reuºit destructurarea unui grup infracþional organizat, constituit din 9 persoane, specializat în sãvârºirea de infracþiuni de violenþã cãmãtãrie, ºantaj, înºelãciune cu consecinþe deosebit de grave ºi trafic de persoane. Potrivit procurorilor de la Crima

Miliardarul Alin Simota este cunoscut în zonã ca fiind unul dintre cei mai bogaþi locuitori ai judeþului Hunedoara, el fiind, de altfel, menþionat în anii 2006-2010 chiar în Top 300 realizat de revista Capital. În anul 2009 spre exemplu celebra revistã Forbes îl nominaliza pe omul de afaceri pe locul 232, ca fiind cel mai bogat hunedorean cu o avere estimatã la 25 de milioane de euro, cu toate cã i-ar fi scãzut averea cu 75 de milioane de euro din cauza afacerilor cu energie ºi imobiliare. Surprinzãtor, în anul 2010, Alin Simota nu s-a mai regãsit în topul întocmit de jurnaliºtii de la în ultima sa declaraþie de avere, din anul 2012, cea în care mai era consilier judeþean, figureazã cu respectivele imobile, însã la scurt timp, în declaraþia de avere datã în calitate de consilier local, lui Simota iau dispãrut proprietãþile din SUA, Franþa ºi de la Bucureºti, ºi i-a rãmas doar garsoniera din Petroºani.

C

urtea de Conturi aratã cheltuieli nejustificate Aceeaºi firmã, Simar, a executat lucrãri ºi pentru primãria hunedoreanã Uricani, condusã de social-democratul Dãnuþ Buhãescu, pentru reparaþii ºi modernizãri la unitatea

medico-socialã. Contractul a fost semnat în 2008, iar un control al Curþii de Conturi efectuat în 2010 la Primãria Uricani a arãtat cã administraþia localã trebuie sã recupereze peste 20.000 de lei, dupã ce a achitat, cãtre Simar, lucrãri la suprapreþ. Firma a cerut, iar Primãria Uricani a plãtit, doar pentru manoperã, cu circa 4.000 de lei/bucatã mai mult. În devizul de ofertã “Montaj utilaj încãlzire” s-a convenit un preþ al manoperei

de 14.910 lei/bucatã pentru cazan de apã fierbinte. Situaþiile de platã aferente lunilor martie ºi aprilie 2009 întocmite de Simar ºi acceptate la platã de Primãria Uricani relevã însã faptul cã pentru decontarea lucrãrilor menþionate s-a utilizat un preþ al manoperei de 19.140 lei/bucatã, adicã cu 4.230 lei mai mult decât era stipulat în deviz. Majorarea nejustificatã a deconturilor pentru lucrare a condus, potrivit inspectorilor Curþii de Conturi, la producerea de “cheltuieli nejustificate” în sumã estimatã de 22.157,68 lei. Car men COSMAN Marius MITRACHE


8 Actualitate

S

urprizã de proporþii în Dosarul Cristian Litera, fostul bodyguard al lui Alin Simota cercetat pentru conducerea unei grupãri infracþionale specializate în acte de violenþã. Liderul absolut al grupãrii este nimeni altul decât miliardarul Alin Simota, ridicat marþi dimineaþa de DIICOT Alba Iulia ºi dus la audieri. În spatele omului de afaceri ºi al politicianului retras se ascundea, din câte se pare, un om extrem de periculos, lider al unei grupãri organizate foarte de violente. Asta spun procurorii DIICOT despre Alin Simota, cel

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 iunie 2013

Conducea o grupare infracþionalã extrem de violentã

Miliardarul Alin Simota – capo di tutti capi în „Dosarul Litera”! care a fost sãltat de acasã ºi la firmele cãruia au fost realizate mai multe percheziþii marþi dimineaþa. Procurorii de crimã organizatã au reuºit destructurarea unei grupãri infracþionale extrem de periculoase, condusã – spun anchetatorii – de patronul de la Jiul Petroºani, consilierul local Alin Simota. Gruparea organizatã era constituitã din opt persoane ºi era specializatã în comiterea unor infracþiuni de ºantaj asupra unor oameni de afaceri locali, cãmãtãrie, înºelãciune, care a acþionat în principal pe raza judeþului Hunedoara.

Organizatã, prejudiciul cauzat a fost calculat la peste 800.000 de euro, iar atunci au fost ridicaþi ºi apoi arestaþi preventiv fostul bodyguard Cristian Litera, soþia lui, Mirela Litera, Mihai Ciobanu, Florin Micluta ºi Cãtãlin Penciuc, de asemenea fost bodyguard al lui Alin Simota.

Capital, lucru despre care miliardarul susþinea la vremea respectivã cã nu face altceva decât sã îl bucure. În ultimii doi ani declaraþiile de avere ale miliardarului nu au suferit mari schimbãri, respectiv 4 imobile a caror valoare de impozitare se ridica la peste 2 milioane de euro. Mai exact o casã în

America, în Eagle-Aspen, Colorado, a cãrei valoare de impozitare este de 1,5 milioane de dolari, un imobil în Franþa, la Cannes, evaluat la un milion de euro, un apartament în Bucuresti, evaluat la 300.000 de euro ºi o garsonierã în Petroºani de aproape 35.000 lei. Surprinzãtor este însã cã

D

eclaraþii de avere controversate

O

rganizaþi pe sistem mafiot

Ofiþerii DIICOT care instrumenteazã dosarul spun cã se lucra ca la carte, iar grupul infracþional era organizat pe paliere de comandã ºi execuþie, specializatã în acte de violenþã, ºantaj, cãmãtãrie, înºelaciune, etc. „Din materialul probator aflat la dosarul cauzei rezultã cã liderul grupãrii era Simota Alin, cel care transmitea ordinele cãtre inculpatul Litera Constantin Cristian, acesta din urmã asigurând punerea lor în executare. La solicitarea lui Simota Alin au fost executate mai

multe acte de violenþã la comandã, rãpiri ºi ºantaje asupra unor persoane, cu scopul de a fi divulgate adresele unde se aflã datornici de la care acesta avea de recuperat sume de bani sau pentru ca aceºtia sã-ºi retragã memoriile ºi plângerile formulate cãtre diverse instituþii”, se aratã într-un comunicat dat publicitãþii de DIICOT Alba Iuliua.

P

aul Gherasim chemat la audieri La audieri a ajuns ºi Paul Gherasim, unul dintre foºtii consilieri locali de la Petroºani, care, în urmã cu câþiva ani a fost desfi-

gurat în bãtaie. Procurorii DIICOT au menþionat în comunicatul de presã cã „execuþia” ar fi fost comandatã de Alin Simota. „Tot astfel, un candidat pentru funcþia de consilier local a fost agresat la solicitarea lui Simota Alin pentru cã s-a opus unor cereri ºi proiecte de lucrãri solicitate de firmele pe care inculpatul le administra”, se aratã în comunicat. Paul Gherasim spune, însã, cã nu a putut face declaraþii, dar a menþionat cã a fost trimis la domiciliu sã aducã niºte certificate medico-legale. „O sã fac declaraþii dar mai târziu pentru cã nu ºtiu de ce m-au chemat. Mã duc sã mai iau acte de la doctor”, a precizat Paul Gherasim, fost consilier local la Petroºani. Marþi dimineaþa anchetatorii au efectuate nu mai puþin de 7 percheziþii la diferite locaþii din judeþul Hunedoara, printre care ºi la Clubul Jiul Petroºani, respectiv la sediul Atomis, ce aparþin omului de afaceri Alin Simota, toate având legãturã cu aceastã cauzã. Cercetãrile s-au efectuat

împreunã cu ofiþeri delegaþi de la IPJ Alba ºi BCCO ALBA IULIA, precum ºi cu suportul tehnic, informativ ºi logistic ce a fost asigurat de SRI, DIPI ºi Inspectoratul Judeþean de Jandarmi Alba. La sediul DIICOT au fost duºi 8 învinuiþi, precum ºi alte 11 persoane pentru audieri. „Facem precizarea cã faptele învinuiþilor sunt analizate prin raportare la dispoziþiile art. 66 Cod procedurã penalã, referitoare la prezumþia de nevinovãþie”, se mai aratã în comunicatul DIICOT. Reamintim cã la începutul lunii mai, procurorii Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism – Serviciul Teritorial Alba Iulia, împreunã cu ofiþeri de poliþie judiciarã din cadrul IPJ Alba, au reuºit destructurarea unui grup infracþional organizat, constituit din 9 persoane, specializat în sãvârºirea de infracþiuni de violenþã cãmãtãrie, ºantaj, înºelãciune cu consecinþe deosebit de grave ºi trafic de persoane. Potrivit procurorilor de la Crima

Miliardarul Alin Simota este cunoscut în zonã ca fiind unul dintre cei mai bogaþi locuitori ai judeþului Hunedoara, el fiind, de altfel, menþionat în anii 2006-2010 chiar în Top 300 realizat de revista Capital. În anul 2009 spre exemplu celebra revistã Forbes îl nominaliza pe omul de afaceri pe locul 232, ca fiind cel mai bogat hunedorean cu o avere estimatã la 25 de milioane de euro, cu toate cã i-ar fi scãzut averea cu 75 de milioane de euro din cauza afacerilor cu energie ºi imobiliare. Surprinzãtor, în anul 2010, Alin Simota nu s-a mai regãsit în topul întocmit de jurnaliºtii de la în ultima sa declaraþie de avere, din anul 2012, cea în care mai era consilier judeþean, figureazã cu respectivele imobile, însã la scurt timp, în declaraþia de avere datã în calitate de consilier local, lui Simota iau dispãrut proprietãþile din SUA, Franþa ºi de la Bucureºti, ºi i-a rãmas doar garsoniera din Petroºani.

C

urtea de Conturi aratã cheltuieli nejustificate Aceeaºi firmã, Simar, a executat lucrãri ºi pentru primãria hunedoreanã Uricani, condusã de social-democratul Dãnuþ Buhãescu, pentru reparaþii ºi modernizãri la unitatea

medico-socialã. Contractul a fost semnat în 2008, iar un control al Curþii de Conturi efectuat în 2010 la Primãria Uricani a arãtat cã administraþia localã trebuie sã recupereze peste 20.000 de lei, dupã ce a achitat, cãtre Simar, lucrãri la suprapreþ. Firma a cerut, iar Primãria Uricani a plãtit, doar pentru manoperã, cu circa 4.000 de lei/bucatã mai mult. În devizul de ofertã “Montaj utilaj încãlzire” s-a convenit un preþ al manoperei

de 14.910 lei/bucatã pentru cazan de apã fierbinte. Situaþiile de platã aferente lunilor martie ºi aprilie 2009 întocmite de Simar ºi acceptate la platã de Primãria Uricani relevã însã faptul cã pentru decontarea lucrãrilor menþionate s-a utilizat un preþ al manoperei de 19.140 lei/bucatã, adicã cu 4.230 lei mai mult decât era stipulat în deviz. Majorarea nejustificatã a deconturilor pentru lucrare a condus, potrivit inspectorilor Curþii de Conturi, la producerea de “cheltuieli nejustificate” în sumã estimatã de 22.157,68 lei. Car men COSMAN Marius MITRACHE


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 iunie 2013

Mãrire ºi decãdere

Alin Simota – de la miliardar de TOP 300, la faliment ºi probleme în justiþie A

lin Simota a fost cunoscut multã vreme drept noul baron de Valea Jiului, prin prisma firmelor pe care le-a patronat ºi prin care a reuºit de-a lungul timpului sã dezvolte afaceri profitabile pentru propriul buzunar dupã ce s-a asociat cu oameni influenþi din diverse sfere de activitate ºi a câºtigat contracte grase cu companiile din sectorul energetic sau cu statul, în general. De la mãrire la decãdere nu a fost însã decât un pas, iar firmele sale au intrat, rând pe rând, în insolvenþã, pentru ca bomboana de pe coliva afacerilor sale sã fie reþinerea lui de cãtre DIICOT. ªi-a început afacerile cu “micul comerþ de frontierã”, dupã cum îi plãcea sã spunã, dar în timp lucrurile s-au schimbat, iar afacerile s-au dezvoltat. S-a asociat cu oameni influenþi împreunã cu care a dezvoltat afaceri profitabile, cel puþin pentru el, ºi aºa a reuºit sã ajungã în topul celor mai bogaþi oameni de afaceri din þarã.

R

elaþii comerciale profitabile

Astfel, în 2004 Alin Simota s-a asociat cu Silviu Lucian Boghiu, in SC ELCO SEMN SISTEM SRL, cu sediul în Petroºani, pe strada Gheorghe Doja. Firma se ocupa de afaceri cu calculatoare si alte activitãþi legate de sistemul informatic. În luna martie a anului 2005, Simota a înfiinþat SC Atomis Energie SRL, cu obiect principal de activitate “distribuþia si comercializarea energiei electrice”. Sediul firmei a fost înregistrat în Petroºani, pe strada Gheorghe Doja, acolo unde funcþionau deja si celelalte societãþi controlate de el. Conform Deciziei 634/2005, emisa de

Autoritatea Naþionala de Reglementare a Energiei, “Atomis Energie” SRL Petroºani a obþinut licenþã de furnizare a energiei electrice. De asemenea, a prins importante lucrãri în reþele de înaltã, joasã ºi medie tensiune în tot judeþul Hunedoara, printr-o alta firmã deþinutã, respectiv “Atomis International Prod” SRL, cu sediul tot în strada Gheorghe Doja din Petroºani, la care activitatea a fost demaratã în 1998. Simota a intrat ºi în afaceri pe piaþa minierã, a derulat ºi deruleazã contracte profitabile cu Compania Naþionalã a Huilei Petroºani, actuala SNH, prin firmele sale, prin care a câºtigat sute de miliarde de lei vechi, pe diverse domenii de activitate. De asemenea, s-a asociat ºi cu Toni Grebla, fost prefect PSD de Gorj ºi director al Patromin Cei doi au deþinut pãrþi sociale la Utilenergetica, cu sediul în Voluntari, judeþul Ilfov, care s-a înfiinþat în 4.05.2005 cu o mulþime de obiecte de activitate legate, mai ales, de comerþul cu ridicata. Simota nu se poate plânge cã nu a prins o serie de contracte generoase, multe pe banii statului. În februarie 2007, SC Atomis Internaþional Prod SRL a semnat contractul de lucrãri cu FDFEE – Electrica Transilvania Sud, cu benefi-

ciar Sucursala Judeþeanã Alba, în valoare de 1,670 milioane de lei. Aceeaºi firmã a câºtigat ºi licitaþia organizatã de ENEL Distribuþie – Banat pentru o lucrare în valoare de 730.000 de lei, la fel ca ºi o altã selecþie de oferte a SC Universal Edil Lupeni, pentru reabilitarea reþelelor termice. De asemenea, firma lui Alin Simota a mai semnat un contract de lucrãri cu Electrica Banat, în valoare de 26.500 de lei, care avea ca obiect efectuarea de lucrãri de îmbunãtãþire a tensiunii la un punct de transformare din Lupeni. ªi Direcþia Regionalã Vamalã Bucureºti a lucrat cu SC Atomis International Prod pentru servicii de reparare ºi întreþinere a maºinilor ºi aparatelor electrice, firma din Petroºani fiind unic ofertant, la fel ca ºi la Termoelectrica, prin Sucursala Electrocentrale Paroºeni, care a lucrat atât cu Atomis, cât ºi cu alte douã firme la care Alin

Simota e acþionar, respectiv Consmin ºi Simar.

A

faceri cu statul din fotoliul de consilier În 2008 a decis cã este vremea sã facã politicã. S-a înscris în PNL ºi a candidat pentru funcþia de primar al municipiului Petroºani. Nu a reuºit sã îl învingã pe Tiberiu Iacob – Ridzi, dar a creat în schimb un imens scandal în jurul numelui lui, mai ales cã a fost perioada în care Cristian Litera era vãzut mereu în preajma lui. A ajuns, însã, consilier judeþean ºi a început afacerile cu banii statului pe lucrãri licitate… cu Consiliul Judeþean. Potrivit datelor de la vremea respectivã, în ianuarie 2010, una dintre societãþile lui Simota, Simar, ºi-a adjudecat o licitaþie de reabilitare a unei entitãþi medicale chiar dacã a oferit un preþ aproape de jumãtatea valorii

estimate. Astfel, dacã valoarea iniþialã a proiectului de reabilitare ºi modernizare a Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva fusese estimatã la 4.136.952,10 lei fãrã TVA, Simar a devenit câºtigãtoare cu preþul de 2.592.261 lei fãrã TVA. Aºa cum era de aºteptat, câteva luni mai târziu Simar a beneficiat de o suplimentare a fondurilor pentru “lucrãri suplimentare”, de 258.563 lei fãrã TVA. De asemena, tot în anul 2010, firma Atomis a câºtigat licitaþia pentru reabilitarea bazei sportive “Michael Klein” din municipiul Hunedoara. Valoarea iniþialã a fost de 520.000 de lei, dar ºi acest proiect a fost suplimentat în baza actelor adiþionale cu 184.000 de lei, fãrã TVA. ªi în Valea Jiului firmele lui Alin Simota au avut doar de câºtigat ºi au derulat afaceri cu firmele de gospodãrire localã din localitãþile Vãii Jiului, în cadrul unor proiecte care prevedeau extinderea reþelelor electrice sau a celor de gaz. De asemenea, din 2007 Simar nu reuºeºte sã finalizeze o grãdiniþã din centrul municipiului Petroºani, a cãrei execuþie a fost ºi abandonatã. Preþul cu care ºi-a adjudecat lucrarea a fost de 1.520.683,64 lei, din care în conturile firmei au intrat, pânã la începutul anului trecut, aproximativ 1.230.000 lei. Dar, trebuie menþionat cã ºi în acest caz constructorul a reuºit sã majoreze valoarea întregii investiþii la aproximativ 2.460.000 lei. Tot Simar a executat lucrãri ºi pentru Primãria Uricani, condusã de social-democratul Dãnuþ Buhãescu, pentru reparaþii ºi modernizãri la unitatea medico-socialã. Contractul a fost semnat în 2008, iar un control al Curþii de Conturi efectuat în 2010 a arãtat cã administraþia localã trebuie sã recupereze peste 22.000 de lei, dupã ce a achitat, cãtre Simar, lucrãri la suprapreþ.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 iunie 2013 pentru a pãstra tãcerea ºi banii ajungeau la gruparea de cãmãtari. Interlopul Constantin Cristian Litera arestat deja în acest dosar de cãtre DIICOT, era omul de încredere al lui Alin Simota. Cei doi au avut ºi o altã legãturã, prima soþie a lui Simota, care a divorþat de afacerist ºi s-a cãsãtorit cu Litera.

S P

robleme în justiþie

Cu toate acestea, Simota nu a reuºit sã-ºi menþinã toate afacerile pe linie de plutire ºi unele dintre firme au intrat în lichidare. În plus, nu o datã, angajaþii lui s-au plâns de întârzierile mari cu care îºi primesc salariile. Iar problemele lui Simota, ajuns între timp consilier local, dupã alegerile din 2012, nu s-au oprit aici. În timp, afacerile miliardarului cu CNH Petroºani au intrat ºi în atenþia organelor de anchetã din cauza condiþiilor în care s-au derulat. Unul dintre cele mai controversate contracte este legat de prestarea, prin firma Atomis Internaþional SRL Petroºani, a serviciului de protecþie prin relee ºi automatizãri (PRAM) la nivelul Companiei Naþionale a Huilei Petroºani. Un control efectuat de Direcþia Finanþelor Publice Hunedoara a scos la ivealã, în anul 2003, cã firma Atomis Internaþional SRL Petroºani ar fi obþinut peste 30 de miliarde de lei în plus de la CNH, dintr-un contract de prestãri servicii, diferenþele fiind rezultatul dintre sumele pretinse ºi cele facturate prin devizele de reparaþii întocmite de furnizor. “Prin orele de intervenþie rezultate din autorizaþiile de lucru emise ºi orele de muncã convenþionalã negociate, prestatorul nu poate justifica valoarea prestaþiei pretinse prin devize de lucrãri din cauzã

cã, la negocierea de tarife, nu a prezentat o fundamentare realã a acestora, bazatã pe norme de muncã”, se aratã în raportul DGFP la care facem referire. De asemenea, Alin Simota este parte în mai multe procese aflate pe rolul instanþelor de judecatã, atât direct, cât ºi prin intermediul

mult mai mari, percepând dobânzi lunare de 10-20 la sutã, sau obligându-i, pe aceºtia, prin violenþã extremã, sã plãteascã diferite amenzi. „Spuneau, de exemplu «Am auzit cã ai vorbit urât despre mine, trebuie sã plãteºti o amendã pentru asta», ºi astfel s-a ajuns ca pentru împrumuturi de 20-

firmelor pe care le-a controlat. Este dat în judecatã de bãnci creditoare, de stat prin instituþiile sale financiare ºi judecat chiar pentru evaziune fiscalã într-un dosar deschis ca urmare a cererii de chemare în judecatã depusã de ANAF..

30 mii euro, sã fie restituite sume de 400.000 euro, plus bunuri mobile sau imobile, sau chiar activele unor societãþi comerciale”, a precizat procurorul de caz Ioan Mureºan. Cãmãtarii îi obligau pe oameni sã cumpere maºini pe care sã le asigure în regim CASCO, dupã care sã le accidenteze fictiv, pentru a putea încasa banii din asigurare. Unuia dintre cei cãzuþi în plasa cãmãtarilor i-au fost sparte rotulele genunchilor cu ciocanul, iar cei care nu-ºi puteau plãti „datoriile” erau duºi în Libia, la muncã, erau ameninþaþi cu focuri de armã

C

um acþiona gruparea interlopã condusã de Alin Simota

Anchetatorii susþin cã, în cursul anului 2011, membri ai grupãrii au împrumutat sume de bani diferitelor persoane din judeþ, obþinând, mai apoi, câºtiguri

imota ar putea fi exclus din

PNL Alin Simota ar putea sã-ºi piardã funcþia de vicepreºedinte al Organizaþiei Judeþene a PNL Hunedoara ºi sã fie exclus din partid din cauza învinuirilor aduse de procurorii DIICOT. Simota este acuzat de procurori cã a coordonat o grupare de interlopi specializatã în cãmãtãrie, ºantaj, rãpiri. Controversatul afacerist Alin Simota a condus pânã în urmã cu circa trei luni de zile Organizaþia Municipalã a PNL Petroºani, funcþie din care a demisionat invocând motive personale. Simota n-a demisionat ºi din partid ºi ºi-a pãstrat funcþia de consilier local la Petroºani, dar ºi funcþia care-i dãdea posibilitatea sã aibã un cuvânt de spus în Biroul Judeþean al liberalilor. Alin Simota este vicepreºedinte al Organizaþiei Judeþene a PNL Hunedoara, iar excluderea sa din partid nu poate fi

decisã decât de forul judeþean de conducere. Situaþia controversatului afacerist va fi analizatã în regim de urgenþã în cadrul partidului spun surse demne de încredere din rândul liberalilor. Acuzaþiile aduse de DIICOT sunt foarte grave ºi afecteazã imaginea întregii organizaþii judeþene, considerã unii colegi de partid de-ai lui Simota. „Pe plan local nimeni nu poate spune ce va fi cu viitorul lui Simota în PNL, având în vedere faptul cã el este ales la nivel judeþean. ªi-a dat demisia la Petroºani dar este ales în partid ºi la nivel de judeþ. În funcþie de fapte, de cum va decurge aceastã situaþie vor fi luate mãsurile cele mai bune pentru partid”, a declarat un reprezentant al liberalilor hunedoreni. În

eventualitatea unei condamnãri în acest dosar, Alin Simota îºi va pierde ºi locul în Consiliul Local Petroºani. Car men COSMAN Maximilian GÂNJU


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 iunie 2013

Universitatea Petroºani coorganizator de conferinþe ºtiinþifice în lume

U

niversitatea Petroºani a fost coorganizatorul Coferinþei ºtiinþifice internaþionale de la Atena – Grecia, la care s-au adus modalitãþi de prezentare demne de secolul XXI, iar doi dintre profesorii UP au fost preºedinþi ai secþiunilor din forul academicoºtiinþific european. Ileana FIRÞULESCU Dupã 1990 Universitatea din Petroºani ºi-a deschis larg porþile ºi a trecut graniþele Europei ºi ale lumii, devenind cunoscutã în plan ºtiiþific ºi didactic. În aceastã lunã, UP a fost coorganizator al unei conferinþe ºtiinþifice internaþionale care a avut loc la Atena, Grecia. ªapte cadre didactice universitare au susþinut lucrãri de cercetare, iar doi dintre profesori au preºedinþii unor secþiuni din cadrul coferinþei internaþionale, demostrând lumii cã ºi în România se face ºcoalã superioarã de calitate. Multe personalitãþi din domeniul tehnic, academic, ºtiinþific etc., au fost studenþi ai Universitãþii de la

Petroºani, ai ºcolilor ºi liceelor din Valea Jiului. Unul dintre participanþii la conferinþa de la Atena a fost prof. univ. dr. ing. Radu Sorin. ”Am avut plãcerea sã particip la douã conferinþe internaþionale – în Grecia ºi Portugalia. La cea de lângã Atena, Grecia, am participat alãturi de alþi ºase colegi de la Universitatea Petroºani. Am prezentat o parte a activitãþii noastre de cercetare, care dupã pãrerea mea, a noastrã, este una deosebit de importantã pe lângã cea de predare studenþilor noºtri. Cercetarea ºtiinþificã este cea care dezvoltã gândirea cadrelor didactice ºi a studenþilor, dar ºi tehnologia care este

atât de importantã în România ºi în lume. În Grecia, am avut plãcerea ca douã colege de-ale noastre sã susþinã în plenul

conferinþei o lucrare, iar o altã colegã ºi cu mine am fost preºedinþii unor secþiuni. Noi, Universitatea Petroºani, am fost coorganizatori la Atena ºi în aceastã calitate am beneficiat de niºte reduceri, am mai beneficiat ºi de

niºte fonduri europene pentru a susþine aceste lucrãri prezentate. Au fost în jur de 26 de lucrãri de cercetare, 1-2 de fiecare, iar altele au fost prezentate în sistem video de cãtre autorii acestora ºi au fost apreciate ca ºi cum ar fi fost prezenþi acolo” – a declarat prof. Univ. Dr. ing. Radu Sorin, de la Universitatea Petroºani. Radu Sorin a pre-

Album pentru peºtera Ponorâci - Ciclovina de Apã

P

eºtera Ponorâci – Ciclovina de Apã va avea o carte doar despre ea, ce va fi lansatã în câteva zile de reprezentanþii Asociaþiei Clubul Sporturilor Montane Hunedoara. Este vorba, mai precis de un album cu fotografii, ce va avea texte în limbile românã ºi englezã. Carmen COSMAN Proiectul beneficiazã de cofinanþare de la bugetul local al municipiului Hunedoara, din domeniul Culturã, iar valoarea totalã a acestuia este de 10.90 de lei, cea mai mare parte fiind asiguratã de la bugetul local al municipalitãþii. Astfel, în perioada 17 – 22 iunie va fi organizatã o lansare de carte, susþinutã de o

proiecþie de fotografie cu imaginile cuprinse în album ºi nu numai. Complexul Carstic

Ponorâci-Cioclovina este o arie protejatã de interes naþional situatã pe raza Parcului

Naþional Grãdiºtea Muncelului – Ciclovina. Aria naturalã cu o suprafaþã de 1,50 ha, se aflã pe teritoriul administrativ al satului Cioclovina, din comuna Boºorod. Potrivit specialiºtilor, arealul are o mare valoare paleontologicã, dar ºi una floristicã , faunisticã, peisagisticã ºi ºtiinþificã.

cizat cã UP ºi-a dezvoltat mult contactele cu universitãþi de prestigiu din lume, mai ãntâi pe cu cele de profil miner, apoi paleta s-a lãrgit considerabil. Printre acestea sunt universitãþi din Germania, apoi Miskolc-Ungaria, Bulgaria, din Torino ºi Franþa, printre care cele din Nancy ºi Ales. Apoi, dupã anul 2000

colaborarea s-a îndreptat spre Est, respectiv Moscova, Harkov ºi Sankt Petrsburg universitãþile de aici fiind foarte bine cotate. În tumultul crizelor politice, economice ºi sociale, totuºi lumea merge mai departe prin construcþii ce þin de civilizaþie ºi normalitate.


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 iunie 2013

Finanþãri stopate din lipsã de fonduri

C

ontractul pentru reabilitarea barajului de la Valea de Peºti a fost reziliat. Pentru reabilitarea ºi modernizarea Barajului de la Valea de Peºti au fost elaborate mai multe proiecte, însã niciunul nu a fost dus la final. Monika BACIU

”În anul 2012 a fost încheiatã procedura de achiziþie pentru contractarea execuþiei lucrãrilor, contractul fiind sistat datoritã nefinalizarii procedurilor de obþinere a finanþãrilor. În conditile constrângerilor bugetare cauzate de criza mondialã ºi pentru a asigura echilibrul

ºi stabilitatea economico-financiara s-au impus o serie de mãsuri de redimensionare a bugetelor alocate, pânã la aceastã datã nefiind alocate fonduri pentru valoarea creditelor bugetare prevãzute în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 14/2012 pentru reglementarea unor mãsuri financiare cu privire la

Programul naþional de dezvoltare a infrastructurii”, se aratã în documentele Ministerului Mediului ºi Schimbãrilor Climatice. În anul 2008 a fost sistata finanþarea aprobatã prin Legea nr. 389 din 28 septembrie 2004 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare privind finanþarea Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamitaþilor naturale ºi pregãtirea pentru situaþii de urgenþã ºi a Acordului

de asistenþã financiarã nerambursabila dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru

Reconstrucþie ºi Dezvoltare, acþionând în calitate de agenþie de implementare, privind finanþarea Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamitaþilor naturale ºi pregãtirea pentru situaþii de urgenþã. Obiectivul de investiþii menþionat a fost aprobat prin Programul naþional de Dezvoltare a Infrastructurii aprobat prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 105/2010. ”În aceste condiþii Ministerul Mediului ºi Schimbãrilor Climatice precum ºi institutile aflate în subordonarea, autoritatea sau coordonarea sã, vor depune toate eforturile posibile pentru

exploatarea în condiþii de siguranþã a barajului, conform regulamentului de exploatare ºi proiectului de urmãrire specialã ºi urmãrirea realizãrii

lucrãrilor de punere în siguranþã a barajului ºi acumulãrii Valea de Peºti prevãzute în proiectul tehnic”, se mai aratã în acelaºi document. Administratorii construcþiei sunt de pãrere cã lucrãrile de reparaþii sunt absolut necesare, iar efectuarea unor reabilitãri mãcar în casa vanelor din baraj reprezintã o prioritate. Din 1973, de când a fost dat în folosinþã, barajul nu a fost golit niciodatã, deºi de câþiva ani prezintã fisuri, care trebuie neapãrat remediate. Deºi administratorii construcþiei sunt de pãrere cã lucrãrile de reparaþii sunt absolut necesare, iar efectuarea unor reabilitãri mãcar în casa vanelor din baraj

Hainy te învaþã sã gãteºti Cremã de vanilie Ingrediente: 200 gr zahãr 500 ml lapte 1 pliculeþ de zahãr vanilat 2 gãlbenuºuri 1 lãmâie 1 portocalã Amidon de porumb 1/2 pãstaie de vanilie Mod de preparare: Se fierbe laptele amestecat cu pãstaia de vanilie, zahãrul vanilat, coaja rasã de la portocalã ºi lãmâie. Separat se pune la foc o crãti-

reprezintã o prioritate, investiþia cifratã la trei milioane de euro, a fost tergiversatã ani de zile. Cu o lungime la coronament de 237,5 metri ºi o lãþime de 6,35 de metri, Barajul Valea de Peºti asigurã alimentarea cu apã potabilã pentru populaþia din Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa ºi o parte din Petroºani, dar are ºi rol de alimentare cu apã a obiectivelor industriale din Valea Jiului. Datele tehnice aratã cã lacul de acumulare de la Valea de Peºti are un volum de 4,5 milioane de metri cubi de apã ºi are un luciu de apã de 25 de hectare. Bazinul hidrografic al barajului este de 31 de kilometri pãtraþi, în timp ce lacul are o adâncime maximã de 53 de metri ºi o lungime de doi kilometri. Iniþial, la construcþia lui, barajul a fost gândit ºi pentru atenuarea viiturilor, însã din cauza fisurilor apãrute în timp, acest rol este mai mult teoretic decât practic. Chiar dacã specialiºtii dau asigurãri cã riscurile sunt zero, dacã barajul s-ar rupe situaþia ar fi catastrofalã. Practic, apele lacului ar mãtura localitãþile Uricani, Lupeni, Vulcan ºi Iscroni. cioarã în care se pun gãlbenuºurile, zahãrul, amidonul de porumb ºi se amestecã cu douã polonice de lapte. Când laptele începe sã fiarbã se strecoarã ºi se pune treptat peste cealaltã compoziþie, amestecând permanent. Se pune din nou pe foc se lasã sã dea câteva clocote apoi se toarnã în castronele pentru desert ºi se pun la frigider o orã. Se poate servi alãturi de cãpºuni tãiate felii.

POFTÃ BUNÃ! Chef de cuisine Restaurant 3D Aqua Hainalka Miclea


14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 iunie 2013

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:55 Eco - Logica 17:25 Lumea modei 17:30 Din Þara de Foc la Tijuana 18:00 Rugby: România Argentina Jaguars 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Scandal în redacþie

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele? 22:30 Un show pãcãtos

9:30 Noaptea lupului 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

10:45 11:00 12:00 13:15 13:45 14:45 16:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Omul în costum maro 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Tânãra Victoria 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Doctor Dolittle 2 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI: New York 0:00 Doctor Dolittle 2 (r)

21 martie *** 20 aprilie Zi favorabilã studiului, cãlãtoriilor în interes profesional ºi comunicãrii cu persoane importante. Starea de spirit este bunã ºi vã ajutã sã depãºiþi cu uºurinþã o deziluzie sentimentalã. Sunteþi foarte activ pe plan social.

10:30 11:30 11:45 12:45 13:15 13:20 14:15 14:30 15:25 15:30 16:30 17:30 18:30

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge Doamne de poveste Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor Intrigi ºi seducþie

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumate UCL 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumate UCL 17:30 Sãptãmâna de Handbal 18:00 Handbal masculin: România - Slovenia 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Fotbal Club 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport 0:00 Rezumat Champions

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Se pare cã aveþi îndoieli în privinþa unei afaceri. Intuiþia vã este un aliat de nãdejde. Puteþi obþine o sumã importantã de bani de la o rudã apropiatã. Nu trataþi cu superficialitate problemele de la locul de muncã! Riscaþi sã întârziaþi cu o lucrare ºi sã fiþi penalizat.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

În prima parte a zilei, alergaþi dupã documentele necesare pentru o tranzacþie imobiliarã. Întâmpinaþi mici obstacole, dar reuºiþi sã vã descurcaþi. Se pare cã sunteþi nevoit sã faceþi cheltuieli mari, care vã cam afecteazã bugetul. Teleshopping Culoarea fericirii Destinul regelui Pastila Vouã (r) Suflete pereche (r) Profetul (r) Copii contra pãrinþi (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Profetul

21

23 iulie *** 22 august Reuºiþi sã vã redresaþi bugetul cu ajutorul unei sume considerabile, pe care o primiþi la serviciu. Puteþi sã vã faceþi planuri pentru o cãlãtorie în interes propriu ºi planuri de investiþii pe termen lung. Dupã-amiazã este posibil sã fiþi invitat la prieteni.

Dacã aveþi de susþinut un examen, nu vã faceþi griji! De asemenea, sunt favorizate cãlãtoriile ºi deciziile importante. Dupã-amiazã, în urma unei discuþii cu partenerul de afaceri, hotãrâþi sã plecaþi într-o cãlãtorie. Se întrevãd schimbãri favorabile.

23 august *** 22 septembrie Vã cumpãraþi un obiect de valoare, cu ajutorul unei rude apropiate. La serviciu, ºefii vã apreciazã rezultatele, mai ales dupã ce reuºiþi sã rezolvaþi o problemã delicatã. Evitaþi speculaþiile financiare.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Sunteþi foarte hotãrât ºi reuºiþi sã terminaþi cu bine o activitate importantã, începutã zilele trecute. Este momentul sã culegeþi roadele muncii depuse în ultima vreme. Nu este exclus sã obþineþi avantaje materiale.

Sunteþi ambiþios, iar asta se simte atât în activitatea profesionalã, cât ºi în relaþiile parteneriale. Aveþi posibilitatea sã rezolvaþi uºor problemele de serviciu ºi de acasã. Daþi dovadã de mult tact ºi aveþi rãbdare.

23 noiembrie *** 20 decembrie Aveþi succes în afaceri ºi puteþi sã finalizaþi lucrãri începute cu mai mult timp în urmã. Intuiþia vã ajuta sã rezolvaþi o problemã financiarã. Este, totodatã, o zi favorabilã comunicãrii.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunt favorizate relaþiile cu partenerii de afaceri. Activitãþile începute astãzi au mari ºanse de reuºitã. Este o perioadã favorabilã afacerilor ºi investiþiilor. Aveþi posibilitatea sã rezolvaþi probleme financiare dificile.

21 decembrie *** 20 ianuarie Optimismul cu care începeþi ziua vã ajutã sã suportaþi mai uºor grijile cotidiene, mai ales cele legate de lipsa banilor. În partea a doua a zilei, vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie lungã.

21 februarie *** 20 martie Sunteþi nevoit sã vã schimbaþi programul, dar nu este cazul sã vã îngrijoraþi, pentru cã schimbãrile vã avantajeazã. Faceþi cunoºtinþã cu o persoanã importanta.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 iunie 2013

Regionalizarea se va face pânã la sfârºitul anului

R

omania va fi regionalizatã pânã la sfîrºitul acestui an, cel mai probabil prin asumarea rãspunderii de cãtre Guvern, însã abia din prima parte a anului viitor se va ºti ºi cum vor funcþiona regiunile. Cel puþin aºa a afirmat prefectului judetului Hunedoara, Sorin Vasilescu. Luiza ANDRONACHE “Vom avea 8 sau 9 regiuni. Urmeazã ca în perioada urmãtoarea perioadã ºi pe baza consultãrii cu judeþele sã se definitiveze numãrul de regiuni. Acest pachet legislativ trebuie sã fie adoptat pânã la sfârºitul anului, probabil prin asumarea rãspunderii Guvernului, urmând ca din 1 ianuarie 2014 sã se treacã pe regionalizare, bineînþe-

les etapizat pentru cã sunt unitãþi noi, aºa cum este unitatea de management de absorbþie a programelor europene, care va dura pânã când va fi funcþio-

nalã”, a declarat Sorin Vasilescu, prefectul judeþului Hunedoara. Prefectul Sorin Vasilescu mai declarã cã primãriile ºi consiliile judeþene nu vor dispãrea dupã înfiinþarea

regiunilor de dezvoltare economicã, deoarece au un rol important în elaborarea strategiilor privind absorbþia fondurilor europene. “Din punct de vedere administrativ, competenþe vor avea în continuare doar consiliile judeþene ºi consiliile locale, iar consiliul regional va avea competenþe doar pe dezvoltarea regionalã”, a afirmat prefectul Sorin Vasilescu. Presaþi de termenul de 31 decembrie 2013, guvernanþii susþin cã nu este timp pentru alegeri libere în vederea desemnãrii de cãtre electorat a viitorilor ºefi de regiuni. Cel puþin, pânã în 2016, guvernul mar-

jeazã de alegeri indirecte, viitorii guvernatori urmând sã fie desemnaþi prin vot, de cãtre alesii locali din întreaga regiune. “ Probabil în prima etapã, în anul 2014, preºedintele va fi ales de cãtre aleºii locali, respectiv consilierii locali ºi judeþeni, urmând ca începând cu anul 2016, preºedintele regiunii ºi

Mausoleu la Þebea

M

ausoleu al moþilor la Þebea. Reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara au în vedere realizarea unui mausoleu la Þebea. Proiectul ar urma sã fie realizat cu fonduri europene, iar rolul acestuia este de a atrage turiºti. Monika BACIU Proiectul prevede realizarea unui amfiteatru pe deal, o scenã în formã de semicerc, iar pe tãpºanul unde stau comercianþii, va fi ridicat mausoleul, cu faþa cãtre drumul judeþean.

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vând în localitatea Pui, casã cu curte ºi grãdinã. Relaþii la telefon 0742284598 – 0762610247.

Dacã va fi necesar, reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara iau în calcul mutarea mormitelor. În cimitirul de la Þebea, se aflã mormântul lui Avram Iancu, ºi a altor câþiva fruntaºi ai Revoluþiei române din Transilvania de la 1848.

Tot aici, se mai aflã celebrul “Gorun al lui Horea”, de sub umbra cãruia se spune cã acesta i-a chemat la luptã pe moþii iobagi. Panteonul de la Þebea a devenit un loc sfânt pentru locuitorii Þãrii Moþilor ºi nu doar pentru

ei, ci pentru toþi românii. Pentru cinstirea memoriei lui Avram Iancu ºi a celorlalþi eroi ai moþilor, în fiecare an, în luna septembrie, la Þebea, are loc o mare adunare popularã, la care participã mii de oameni.

consilierii regionali sã fie aleºi odatã cu alegerea preºedintelui, a primarului, respectiv a consiliilor judeþene ºi locale ”, a mai precizat Sorin Vasilescu. Varianta numirii viitorilor guvernatori pe criterii politice, la masa negocierilor, este exclusã, a precizat vicepremierul Liviu Dragnea, la un post naþional de televiziune. Judeþul Hunedoara face parte în continuare din Regiunea Vest de dezvoltare, alãturi de Timiº, Arad ºi Caraº Severin, regiune înfiinþatã încã din luna octombrie 1998.


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 iunie 2013

Oferte variate pentru vacanþã hiar dacã vremea nu este aºa cum ar trebui C sã fie în aceastã perioadã a anului, a venit vara, deci ºi perioada concediilor. În acest sens de bani, dar dupã un an de muncã trebuie sã ieºim ºi noi sã ne relaxãm ºi mai ales cã vrem ca ºi cel mic sã mai schimbe puþin aerul”. Cealaltã familie prezenta în agenþia de turism ne spune cã banii nu sunt o problemã ºi cã în fiecare an aleg o cu totul altã destinaþie pentru cã vor sã vadã cât mai multe lucruri noi. Astfel putem spune cã singura problemã care stã în calea unei vacanþe o reprezintã doar banii pentru cã în rest ofertele pentru petrecerea timpului liber sunt foarte bogate.

agenþiile de turism locale, dar ºi site-urile de specialitate, s-au pregãtit cu tot felul de oferte, care mai de care mai tentante. Monika BACIU ”Litoralul românesc oferã opþiuni de cazare multiple. Turiºtii au la dispoziþie peste 250.000 de locuri de cazare în hotelurile, vilele ºi pensiunile agroturistice din cele 12 staþiuni de pe

litoral. De asemenea, litoralul românesc oferã posibilitãþi de practicare a tuturor sporturilor acvatice, fiecare staþiune dispunând de baze de agrement moderne. Opþiunile de agrement pe litoral sunt completate de terenuri de tenis, fotbal ºi golf, parcuri de distracþie ºi centre de divertisment care se întâlnesc frecvent în staþiuni. Nu doar plajele întinse ºi

însorite, oportunitãþile de cazare ºi posibilitãþile de agrement fac litoralul românesc atractiv! În zonã existã o mulþime de obiective ºi atracþii turistice care meritã vizitate. Muzee, monumente istorice de mare însemnãtate, ruine antice, biserici, mãnãstiri, rezervaþii naturale unice în þarã ºi în Europa ºi multe alte atracþii întregesc pitorescul litoralului românesc

ºi al pãmântului doborgean”, astfel este prezentat litoralul românesc pe unul dintre siteuri pentru a atrage câþi Brãþãrile mai mulþi turiºti. Dacice, expuse Într-o la Deva agenþie localã rãþãrile Dacice am întâlnit vor fi expuse în mai multe perioada 13-26 iunie familii care la Muzeul Civilizaþiei erau interesate de oferDacice ºi Romane tele prezenDeva, vernisajul tate. Întreexpoziþiei fiind probându-i la ce gramat joi 13 iunie oferte s-au 2013, la ora 13.00. gândit ºi în ce buget vor sã Expoziþia „Brãþãrile se încadreze Dacice” se desfãºoarã prima familie sub patronajul ne-a rãspuns Consiliului Judeþean. ”vrem un Expoziþia va fi gãzduitã sejur ieftin de muzeul devean în pentru cã nu Sala ªemineului din dispunem de Palatul Magna Curia o sumã mare unde vor fi prezentate

B

publicului vizitator brãþãri spiralice din aur, douã discuri din fier ornamentate cu figuri zoomorfe ºi 41 de stateri din aur cu monograma KOSON. Marius MITRACHE

Arsenal Park A Military Bike Race

P

arcul de distracþii Arsenal Park de la Orãºtie gãzduieºte în aceastã lunã un inedit concurs de biciclete. Organizatorii, “Verde pentru Biciclete”, Asociaþia Liman Bike Race ºi Arsenal Park susþin cã, “Arsenal Park – a Military Bike Race” este singurul concurs de biciclete organizat întrun loc unic în Romania: Arsenal Park Transilvania, complex turistic cu specific militar. Marius MITRACHE “În cucerirea trofeurilor se pot intrece toþi bicicliºtii din þarã ºi strãinãtate, pasionaþi de cross-country ºi nu numai. Bãtãlia se va

realiza pe baza cãrþii de identitate”, anunþã orfganizatorii. Întrecerea va avea loc pe categorii de vârstã copii, sub 12 ani, juniori, între 12 ani ºi 18 ani, seniori, între

da pe traseele marcate din jurul complexului turistic, pe o distanþã de 11 km, de-a lungul cãruia sunt poziþionaþi strategic arbitri ºi supraveghetori de traseu. Cei interesaþi au avut posibilitatea de a se înscrie online pe www.pedaleaza.ro ºi www.arsenalpark.ro, însã doritorii se pot înscrie ºi la faþa locului (în ziua concursului), în intervalul orar 9:00-10:00. În ziua premergãtoare concursului vor avea loc ºi antrenamente libere ale participanþilor. Intrarea în concurs se va

18 ani ºi 35 de ani ºi veterani, peste 35 de ani. Premiile puse la bãtaie sunt generoase ºi sunt cele mai mari premii oferite în cadrul unui astfel de concurs ºi constau din sume de bani de pânã la 500 de lei, dar organizatorii promit ºi multe surprize.


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
2013 6 12 by Geza Szedlacsek - Issuu