2013 6 11

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 385

Cronica Vãii Jiului Marti, 11 Iunie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Angajãri cu proteste la Lupeni

Protest la Hidroconstrucþia

Muncitorii au întrerupt lucrul

Z

eci de muncitori care sapã ºanþuri cu preþul vieþii, pentru salarii derizorii, au întrerupt luni dimineaþã lucrul.

>>> PAGINA A 3-A

Societatea Naþionalã de Închideri de Mine liciteazã salvatori profesioniºti

D

in cauzã cã Staþia Centralã de Salvare Minierã SALVAMIN Petroºani face parte din Societatea Naþionalã a Huilei, minele neviabile sunt nevoite sã liciteze serviciile de salvare profesionalã pentru situaþie care ar impune prezenþa salvatorilor minieri.

>>> PAGINA A 3-A

Insolvenþa oraºului Aninoasa vãzutã cu ochi buni la CJH

reºedintele Consiliului P Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ este de pãrere cã vina pentru problemele financiare de la Aninoasa o poartã fostul edil, Ilie Botgros, împreunã cu consiliul local de la vremea respectivã.

>>> PAGINA A 4-A

Debranºãri cu scandal pe Aleea Poporului

C

M

ai mulþi candidaþi la funcþia de miner la Mina Lupeni au protestat ºi au decis sã depunã contestaþii dupã afiºarea rezultatelor. Asta, pentru cã, spun ei, au fost admiºi unii cu timpi de „lopãtat” mai mare, în timp ce alþii au fost respinºi. >>> PAGINA A 7-A

ostel Avram a rãmas din nou fãrã apã dupã ce ieri, muncitorii firmei pe care o conduce, au debranºat 11 scãri pentru neplata datoriilor.

>>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 iunie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic –

Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr.

14, tel. 0734.779.423, fax.

0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr.

11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 iunie 2013

Z

eci de muncitori care sapã ºanþuri cu preþul vieþii, pentru salarii derizorii, au întrerupt luni dimineaþã lucrul.

Ei s-au dus la poarta firmei angajatoare, Hidroconstrucþia, pentru a-ºi cere salariile restante. Oamenii se tem cã nu vor mai fi plãtiþi pentru cã lucrãrile lor sunt la final ºi au cerut salariile restante.

Totul s-a petrecut pe DN 66 la intrarea în Defileul Jiului, acolo unde oamenii au cerut la poarta Societãþii Hidroconstrucþia sã primeascã banii restanþi. „Trei oameni au murit de la

Protest la Hidroconstrucþia

Muncitorii au întrerupt lucrul

noi în ultimele 3 luni ºi noi nu ne luãm banii. Cerem sã ni se dea dreptul nostru, cã

ºi aºa ne riscãm viaþa pentru un pumn de mãrunþiº”, a spus unul dintre protes-

Societatea Naþionalã de Închideri de Mine liciteazã salvatori profesioniºti

D

in cauzã cã Staþia Centralã de Salvare Minierã SALVAMIN Petroºani face parte din Societatea Naþionalã a Huilei, minele neviabile sunt nevoite sã liciteze serviciile de salvare profesionalã pentru situaþie care ar impune prezenþa salvatorilor minieri.

Nu mai puþin de 281.000 de lei este suma pe care Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului SA – care înglobeazã minele neviabile Petrila, Paroºeni ºi Uricani – vrea sã o investeascã pentru serviciile de salvare minierã.

SNIMVJ a scos la licitaþie contractul pentru serviciul de salvare minierã, ce prevede asigurarea intervenþiei cu salvatori minieri

profesioniºti, în cazul apariþiei unor incidente majore sau dezastre (înlaturarea efectelor incidentelor majore, salvarea de vieþi omeneºti ºi / sau bunuri, sau alte evenimente similare) la sucursalele SNIMVJ SA. Acest lucru se impune din cauzã cã salvatorii minieri de la Staþia Centralã de Salvare SALVAMIN Petroºani au rãmas la SNH dupã desprinderea minelor neviabile de cele viabile ºi împãrþirea activitãþii.

Cele trei mine neviabile au propriile staþii de salvare minierã, însã în cazul unor incidente majore cei de la SALVAMIN intervin. „Experienþa anterioarã mi-a arãtat cã în situaþii dificile te poþi baza pe salvatorii minieri profesioniºti. Acest contract va produce efecte – dar sper sã nu fie nevoie – doar în situaþii extreme”, a explicat directorul SNIMVJ, Petre Drãgoescu.

O

bligaþi de Comisia Europeanã

Organizarea licitaþiei este absolut obligatorie ºi ca urmare a cerinþelor Comisiei Europene, care a avizat programul de închidere al celor trei mine înglobate în SNIMVJ. Practic, nu se poate face încredinþarea directã a acestui serviciu, pentru ca procedura sã nu poatã fi interpretatã drept un transfer mascat al ajutorului de stat cãtre SNH, care nu mai beneficiazã de subvenþie. Oricum, licitaþia va fi adjudecatã, mai mult ca sigur, de salvatorii minieri de la Petroºani, recunoscuþi pentru profesionalismul lor ºi care au fost chemaþi sã intervinã ºi la alte accidente în þarã.

Car men COSMAN

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

tatari, care fãcea referire la cele douã accidente mortale în care colegii lor ºi-au pierdut viaþa, dupã ce malurile de pãmânt s-au surpat peste ei în gropile ce le-au devenit morminte. „Suntem aici cã nu ne-am primit salariile de o lunã ºi jumãtate. Tot ne mint cã nu au bani. Avem salarii mici acum, dupã ce ne-au tãiat sporul de subteran, cã am terminat lucrarea de pe defileu ºi acum lucrãm la ºanþuri în Lonea, sau la Vulcan. Maxim 800 de lei luãm”, spune un alt muncitor protestatar. „Pentru atâþia bani au murit colegii

Actualitate 3 noºtri ºi noi sãpãm ºanþuri în cãldurã ºi ei ne spun cã nu sunt bani. Pãi dacã acum nu sunt, când terminãm lucrarea, nici atât!”, spune un altul.

Oamenii au venit luni dimineaþa la poarta unitãþii ºi au susþinut cã nu pleacã pânã nu primesc garanþii cã le intrã banii în conturi.

Asta pentru cã ei susþin cã lucrãrile au fost prost gestionate ºi cã se pare cã nu mai sunt bani. Tocmai de aceea nu mai vor sã lucreze. „Noi depindem de ei sã ne dea salariile ºi ei de noi sã terminãm lucrãrile. Nu mai facem nimic, pânã nu ne vedem banii”, au adãugat muncitorii.

Nimeni, însã, nu a venit din conducerea societãþii sã discute cu muncitorii, iar aceºtia s-au plâns cã nici echipamente de protecþie nu au primit, motiv pentru care ºi-au riscat sãnãtatea ºi chiar viaþa. „ªtiþi cã nici mãnuºi nu ne-au dat?

Lucrãm 10 sau 11 ore pe zi ºi nici 8 nu ne plãtesc”, susþin oamenii.

Cei mai mulþi spun cã lucreazã la Hidroconstrucþia din anul 2004, dar acum, pentru cã lucrãrile sunt la sfârºit nu mai sunt bani sã le achite.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 iunie 2013

Insolvenþa oraºului Aninoasa vãzutã cu ochi buni la CJH P

reºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ este de pãrere cã vina pentru problemele financiare de la Aninoasa o poartã fostul edil, Ilie Botgros, împreunã cu consiliul local de la vremea respectivã. Aninoasa va fi primul oraº din þarã care va intra în faliment. Moloþ spune cã acest lucru nu înseamnã neaparat un minus, însã problema este cã partea financiarã a cãzut pe umerii actualei conduceri a urbei.

”Nu cred cã are importanþã dacã este prima sau nu (cã este prima localitate din þarã care va intra în insolvenþã-n.r.).

Important este cã se afla în aceastã situaþie ºi cã pânã la urmã nu cred cã este aºa o mare tragedie, s-a vãzut cã sunt foarte multe firme comerciale care prin insolvenþã au ieºit din aceastã incapacitate de platã ºi merg bine ceea ce se poate întâmpla ºi cu primãria din Aninoasa.

Eu deplâng primarul ºi

ªcoala din Livezeni furatã de hoþi

ª

coala de la Surduc, din Zona Livezeni a municipiului Petroºani a fost prãdatã, la sfârºitul sãptãmânii trecute de hoþi.

Aceºtia au furat gardul,iar administraþia localã ºi poliþia cauzã acum hoþii. „De acolo a fost furat gardul, mai precis, douã panouri de beton armat din care acesta era construit.

Poliþia municipiului Petroºani a preluat cazul ºi a demarat o

anchetã pentru a identifica hoþii”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani. ªcoala nu mai este funcþionalã, dupã ce copiii care învãþau aici ºi care locuiesc în cartierul Saºa, au fost preluaþi de altã structurã de învãþãmânt ºi zilnic duºi la ªcoala nr. 7 cu microbuzul.

Asociaþia Umanitarã ºi Etnograficã „Sf. Varvara” a solicitat imobilul în care a funcþionat ªcoala generalã cu clasele I- IV, de la Livezeni, de pe Surduc, în vederea amenajãrii acestui imobil ca ºi cãmin cultural ºi social, pentru locuitorii din Saºa ºi Livezeni.

Deocamdatã, însã, totul este la stadiul de proiect, iar hoþii îºi fac de cap în zona respectivã.

consiliul local care nu au nicio vinã în tot acest ”merit” pentru cã au moºtenit o primãrie cu mari probleme locale”, a declarat preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ.

Reprezentanþii oraºului Aninoasa ar fi trebuit sã ia decizii favorabile de acum 20 de ani. Aceasta este pãrerea preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, care îl învinovãþeºte pentru situaþia actualã a localitãþii pe fostul edil, Ilie Botgros. ”Da dar acest lucru trebuia început acum 20 de ani, nu de ieri de azi. Greºelile au fost fãcute de acelaºi primar ºi aproape aceiaºi consilieri care au acceptat toate trãsnãile primaru-

lui ºi iatã în ce situaþie se ajunge. Nu cred cã are o altã ieºire ºi nu cred ar fi putut fi întâmpinatã o astfel de idee”, a mai precizat sursa citatã. În ceea ce priveºte insolvenþa primãriilor, Moloþ spune cã decizia Guvernului este una optimã. ”Cred cã este o idee bunã a guvernanþilor care trebuia fãcutã mai de mult cu aceste primarii dar din pãcate cei vinovaþi nu plãtesc. Aºa e la noi cã toatã lumea sã-ºi facã de cap, sunt de acord sã-þi faci niºte datorii dar sã se ºi vadã cã ai lãsat în urma ta niºte lucruri. La Aninoasa am atras atenþia de la an la an cã bugetul nu ajunge ºi cã se papa banii ºi nu rãmânem cu nimic”, a

mai spus Moloþ.

Insolvenþa primãriei Aninoasa se va judeca în data de 17 iunie la Tribunalul Hunedoara.

Instituþia are arierate de aproximativ ºase milioane de lei cãtre furnizori ºi stat. În momentul în care este declaratã insolvenþa, judecãtorul va numi un administrator judiciar care va gestiona finanþele locale ºi care, împreunã cu conducerea primãriei, va întocmi un plan de redresare a situaþiei economice a administraþiei publice. În ceea ce îl priveºte pe fostul edil al Primãriei Aninoasa acesta este cercetat pentru delapidare cãruia i se imputã în prima fazã suma de 1 miliard si 600 de milioane lei vechi.

Monika BACIU

Diana MITRACHE

PROGRAM TV - Marþi, 11 iunie 2013 16:00 Punctul pe i - cu Ionuþ Drãgotesc 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 iunie 2013

S-a stabilit: Nicolae Negru a suferit un accident de muncã

I

nspectorii ITM au finalizat ºi cercetarea în cazul accidentului suferit de omul de afaceri Nicolae Negru din Petroºani, în urma cãruia ºi-a pierdut viaþa.

Acesta a fost catalogat drept accident de muncã.

Luiza ANDRONACHE

Omul de afaceri Nicolae Negru se îndrepta spre locul de muncã, respectiv centrul de fier vechi pe care îl deþinea la Petrila, în momentul când, din cauza vitezei, a zburat pur ºi simplu de pe podul de la Dãrãneºti, iar din cauza rãnilor grave, a murit. Accidentul este catalogat drept unul de muncã de cãtre inspectorii ITM Petroºani. „Din certificatul medico-legal s-a stabilit cã omul a

murit datoritã vãtãmãrii violente ºi leziunilor, dar pe fondul unui infarct. Deci, cauza morþii nu a fost infarctul, ci leziunile post infarct. Din cerc-

etarea noastrã am constatat cã omul de afaceri se îndrepta în interes de serviciu spre punctul de lucru de la Petrila ºi cã în acea zi a fost supraso-

Nemulþumire colectivã la Spitalul Municipal Lupeni

C

Conducerea ºi personalul medical de la Spitalul Municipal Lupeni îºi aratã dezaprobarea faþã de situaþia în care Guvernul a gãsit de cuviinþã sã aloce bani pentru plata arieratelor la celelalte spitale din judeþ, asta pe când unitãþile fãrã datorii nu au primit niciun ban. Acest lucru este catalogat drept unul frustrant de cãtre preºedintele Consiliului de Administraþie, Gabriel Lungu.

Luiza ANDRONACHE

“Un lucru care ne deranjeazã atât pe noi, cât ºi cadrele medicale din spital este acela cã deºi în aceºti trei ani de zile de când am preluat spitalul, noi ne-am încadrat ºi nu am avut niciun leu datorie, în

aceste zile au fost plãtite arierate la spitale care nu ºi-au luat mãsuri, care au cheltuit absolut în neregulã sau care au fãcut tot felul de angajãri.

Noi ne-am încadrat în toate cheltuielile în aceºti trei ani, nu am avut nici un leu datorie ºi am fi vrut sã fim mãcar premiaþi, dacã nu ni se dã ºi nouã bani cu se dau pe la alte spitale. Am vrea sã primim niºte bani pentru a fi fãcute investiþii în Spitalul din Lupeni. Nu este corect ºi mulþi medici au venit la conducerea spitalului ºi ne-au spus cã alþii au

licitat psihic. Chiar ºi infarctul putea sã fi aibã legãturã cu problemele de la servici ºi ca atare, în conformitate cu prevederile legale, cu articolul 5, litera G cu definiþia accidentului de muncã, unde se spune cã accidentul care are ca urmare o vãtãmare violentã a organismului în legãturã cu procesul de muncã sau, în cazul acesta, chiar dacã este accident de circulaþie, se dovedeºte cã omul era în interesul serviciului, se îndeplinesc condiþiile din lege pentru a fi încadrat ºi ca accident de

luat bani pentru arierate, iar atunci îºi pun întrebarea : dacã s-au luat bani pentru arierate, este mai bine sã avem datorii ºi sã nu ne facem treaba pentru a ne da cineva pomanã sau sã ne facem treaba ºi sã funcþionãm bine în continuare?! ”, ne-a declarat Gabriel Lungu, preºedinte C.A. – Spitalul Municipal Lupeni.

Cele mai multe spitale din judeþul Hunedoara au înregistrat arierate, drept pentru care au ºi primit fonduri pentru achitarea acestora.

muncã, nu doar ca accident de circulaþie”, ne-a declarat Ileana Bodea, ºef SSM- ITM Petroºani. În data de 25 februarie 2013, cunoscutul afacerist din Petroºani, Nicolae Negru, a pierdut controlul volanului maºinii Hyundai Accent cu care se deplasa în direcþia de

mers Petroºani – Bãniþa. Dupã ce a ieºit de pe carosabil, maºina s-a izbit violent de parapeþii de pe marginea podului, plonjând în gol peste 20 de metri, pânã pe marginea râului Jiu. Bãrbatul în vârstã de 43 de ani nu a mai avut nicio ºansã la impactul cu solul, acesta fiind singur în maºinã.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 iunie 2013

Între 4 ºi 6 milioane pentru spãlarea cãrbunelui de la SNÎMVJ

S

palã cãrbunele pentru creºterea eficienþei energetice.

Reprezentanþii Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului au demarat procedura de achiziþie a unor servicii pentru spalarea carbunelui provenit de la Minele Petrila, Paroºeni, Uricani. Conform datelor din caietul de sarcini, procesul de spãlare a cãrbunelui este necesar pentru reducerea costurilor de producþie.

Monika BACIU

”Pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune respectiv acoperirea diferenþei cost-preþ de livrare, creºterea eficienþei energetice a cãrbunelui provenit de la minele Petrila, Paroºeni, Uricani ºi pentru a atenua impactul asupra mediului (prin haldare) se impune: achiziþia serviciilor de spãlare a cãrbunelui brut ºi sortat refuzat provenit de la minele Petrila, Paroºeni ºi

Uricani.

Cãrbunele brut, respectiv sortat refuzat provenit de la minele Petrila, Paroºeni ºi Uricani va fi transportat de cãtre prestatorul de servicii feroviare, aflat sub contract cu S.N.I.M.V.J. – S.A. pînã la punctul de

descãrcare al prestatorului de servicii desemnat câºtigãtorul lici-

taþiei”, se aratã în caietul de sarcini.

Cantitatea de

cãrbune brut provenit de la S.N.Î.M.V.J. – S.A, care urmeazã sã fie procesat în instalaþia de spãlare în urmãtoarele 8 luni (mai-decembrie 2013) se estimeazã a fi cuprinsã între 20000 tone ºi 115000 tone, iar puterea calorificã a acesteia sã nu fie mai micã de 2900 kcal/kg.

Pentru contractul de spãlare a cãrbunelui reprezentanþii Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului au alocat sume

cuprinse între 4,220,000 ºi 6,330,000 de lei.

tru Locuinþe cã au fost

executate ºi Blocurile ANL din Hunedoara au deja recepþionate atât lucrãrile de consolidare ajuns în Parlament a terenului, cât ºi de

P

roblema locuinþelor pentru tinerii din municipiul Hunedoara a ajuns în Parlament. Deputatul Carmen Hãrãu atrage atenþia asupra necesitãþii finanþãrii locuinþelor ANL în municipiul de pe Cerna.

Carmen COSMAN

În municipiul Hunedoara necesarul de locuinþe pentru tineri este foarte mare, iar acum existã peste 540 de cereri depuse în acest sens. În acelaºi timp, administraþia publicã nu are suficiente spaþii locative, iar finanþarea lucrãrilor la blocurile ANL de pe strada Alexandru Vlahuþã au

fost sistate. Edilii din Hunedoara au încercat sã determine reluarea

finanþãrii proiectului ºi au notificat, în scris, Agenþia naþionalã pen-

realizare a zidului de sprijin, dar a fost reactualizat ºi studiul de fezabilitate, însã ANL a dat un rãspuns negativ. În aceste condiþii,.

Deputatul PNL Carmen Hãrãu a decis sã ducã problema în Parlament. Astfel, aceasta i-a solicitat ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, vicepremierul Liviu Dragnea, sã analizeze posibilitatea reluãrii finanþãrii lucrãrilor de construcþii la blocurile ANL de pe strada Alexandru Vlahuþã din Hunedoara.

Inspectori sociali în loc de sindicaliºti

S

indicaliºtii de la Muntele, în frunte cu Bebe Nica sunt acum inspectori sociali. Ei au primit aceastã funcþie, dar nu ºi bani în plus. Asta spun acum responsabilii din SNH, care le-au semnat deciziile din prima zi a acestei luni.

Diana MITRACHE

De la 1 iunie 2013, a intrat în vigoare o nouã organigramã a Societãþii Naþionale a Huilei, în care a fost introdusã, o nouã meserie – cea de inspector social ce lea fost atribuitã liderilor de sindicat.

Situaþia e valabilã atât la nivelul societãþii, cât ºi la nivelul fiecãrei subunitãþi în parte, Nicolae Drãgoi, directorul general al Societãþii Naþionale a Huilei din Petroºani a semnat ordine de numire în aceste funcþii pentru liderii Sindicatului “Muntele”, care este sindicatul reprezentativ la nivel de sucursalã. Petre Nica, preºedintele

Sindicatului “Muntele”, a fost numit drept inspector social al SNH, iar Adrian Jurca, Tiberiu Cozma, Darius Câmpeanu ºi Dorin Viezure, au fost numiþi pe o funcþie similarã la E.H. Livezeni, E.H. Lonea, E.H. Lupeni, respectiv EPCVJ Vulcan. „Ei au fost numiþi în aceste funcþii, dar vã garantez cã nu au facilitãþi.

Salariul lor ede 2.500, pânã la 3.700 de lei ºi au fost incluºi cei dela Muntele pentru cã este sindicatul reprezentativ la nivelde SNH. Nica ºi Cozma, sigur nu au salariile mai mari,pentru cã erau ingineri”, a declarat Drãgoi.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 iunie 2013

M

Angajãri cu proteste la Lupeni

ai mulþi candidaþi la funcþia de miner la Mina Lupeni au protestat ºi au decis sã depunã contestaþii dupã afiºarea rezultatelor.

Asta, pentru cã, spun ei, au fost admiºi unii cu timpi de „lopãtat” mai mare, în timp ce alþii au fost respinºi.

Scandalul s-a iscat dimineaþã la poarta minei, când unii dintre cei aflaþi pe liste au decis sã depunã contestaþii. Ei au invocat timpii scoºi ºi au cerut explicaþii cu privire la criteriile legate de distanþa de lalocuinþã la unitatea minierã. Totul pentru cã a fost bãtaie pe cele 60 de locuri din frontal. „Este unul care a scos 57 de secunde. E cel mai bun timp posibil, cã media a fost de 2 minute ºi, pentru cã locuieºte în oraºul Uricani a fost respins”, spune unul dintre nemulþumiþi, care ºi el a scos timp bun, dar a picat pentru cã locuieºte la Vulcan ºi nu la Lupeni.

Oamenii au avut ca probã de lucru sã încarce o cantitate de 400 de kg de steril peste un parapet aºezat la un metru ºi jumãtate înãlþime. „Aici se ºtia de dinainte cine câºtigã. Cã azi dimineaþã unii deja veneau fãrã sã vadã listele, ca sã întrebe în faþa noastrã ce acte sã depunã pentru angajare”, spune un alt nemulþumit. „Eu am 29 de ani ºi am fost respins cã au prioritate cei sub 24. Nu se poate aºa ceva!. Am 1,42 timpul scos la lopatã ºi sunt printre cei respinºi în condiþiile în

care sunt admiºi cu 2 minute”, a declarat un alt nemulþumit. „Am 2,19 minute, dar nu mi-au arãtat ceasul. Sunt dezamãgit”, a adãugat un altul, care a mai fost depunctat ºi din cauza vârstei, deºi are 29 de ani.

Directorul minei Lupeni, Sorin Sandu susþine cã fiecare nemulþumit a avut posibilitatea de a depune o contestaþie la sediul Societãþii Naþionale a Huilei din Petroºani. „Acestea vor fi analizate de o comisie din care vor face parte cei din conducerea SNH ºi fiecare va fi analizatã. Noi am stabilit niºte cri-

terii ºi acesta este rezultatul”, a declarat Sorin Sandu. În plus, directorul general al SNH, Nicolae Drãgoi a declarat cã acestea sunt doar primele angajãri care se fac ºi cã este posibil ca pe viitor sã mai fie angajaþi ºi alþi munictori. „Am analizat organigramele ºi avem nevoie de oameni ºi la Lonea ºi la Vulcan. Dar abia am reuºit sã facem demersurile necesare pentru Lupeni. Vom vedea ce putem face în viitor”, a adãugat Drãgoi.

Diana MITRACHE

Douã zile de concurs pentru city-managerul de la Petrila

C

oncursul pentru ocuparea postului de city-manager la Petrila va avea loc pe parcursul a douã zile.

Reprezentanþii administraþiei locale de la Petrila au publicat anunþul prin care se organizeazã concursul pentru ocuparea postului de city-manager. Concursul va avea loc în douã zile, respectiv în data de 22 iulie se va desfãºura proba scrisã, iar în data de 24 iulie va avea loc proba practicã.

Candidatul pentur postul de city-manager al oraºului Petrila ar trebui sã aibã minim ºapte ani vechime în administraþia publicã, trebuie sã aibã studii de lungã duratã finalizate, un an de zile minim în post de conducere”. Postul de city manager a fost ocupat pânã dupã alegerile locale din anul 2012 de cãtre Dorin Curtean care în urma unor conflicte personale s-a trezit cu postul pe care îl ocupa, desfiinþat.

Monika BACIU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 iunie 2013

Asociaþia Colonia Veselã a cãºtigat premiul a II-lea la concursul de design MAPrize 2013, în Atlanta, SUA S

tudenþii de la arhitecturã care lucreazã la proiectul Colonia Veselã. Arhitecturã Socialã au reuºit sã câºtige premiului al II-lea la concursul de design MAPrize 2013, în Atlanta, SUA, pentru proiectul SHARE EQUALS RECEIVE (DÃRUIND VEI DOBÂNDI) conceput în cadrul atelierului de arhitecturã SHARE: Participã! ce s-a derulat în cartierul Colonie din Petroºani.

Studentul Mihai-Ionuþ Danciu, unul dintre coordonatorii proiectului susþine cã suma câºtigatã, deºi infimã pentru scara proiectului (500 $), va fi investitã în realizarea primelor intervenþii pe strada Ecaterina Teodoroiu din Colonie, Petroºani.

Asociaþia Colonia Veselã a organizat în perioada 22 – 27 Aprilie 2013 atelierul de arhitecturã Share – Participã! la iniþiativa unui grup de studenþi ai Facultãþii de Arhitecturã din cadrul UAUIM Bucureºti. Acesta este considerat un subproiect în cadrul platformei – program Colonia Veselã.

Arhitecturã Socialã implementat de cãtre Asociaþia Colonia Veselã în cartierul Colonie din Petroºani.

Potrivit coordonatorilor acestui proiect, zona studiatã a inclus strãzile Ecaterina Teodoroiu ºi Egalitãþii, intersectate în faþa Centrului Comunitar Speranþã pentru Colonie, iar atelierul a avut ca punct de pornire nevoile locuitorilor, identificate prin

studii sociologice anterioare. Dupã înregistrarea necesitãþilor, voluntarii au realizat o analizã obiectivã asupra caracteristicilor structurii urbane. La baza propunerilor ulterioare a stat ºi axioma extrasã din literatura de specialitate conform cãreia SIGURANÞÃ + ÎNCREDERE + CALITATE A VIEÞII ÎN SPAÞIUL

PUBLIC = COMUNITATE. Mai apoi a urmat chestionarea individualã a

spaþiul public din proximitatea locuinþelor. Ca urmare a tuturor acestor

vieþii în spaþiul public pentru fiecare dintre persoanele care locuiesc

locuitorilor de pe cele douã strãzi cu privire la nevoile acestora legate de

date a fost elaborat conceptul V+I+S (viziune, identitate, strategie).

Viziunea urmãreºte interpretarea în limbaj contemporan a ceea ce a reprezentat pentru cartier mocãniþa care circula pe stradã ºi împãrþea bunurile societãþii de mine cãtre familiile de mineri.

Identitatea este o invitaþie adresatã cetãþenilor la participare ºi la regãsirea semnificaþiei numelor sub care trãiesc în cartier (Ecaterina Teodoroiu, egalitate, speranþã).

Propunerile au vizat luarea în considerare a

în arealul studiat (necesitãþile fiecãruia cu privire la spaþiul public sunt factori determinanþi pentru îmbunãtãþirea vitalitãþii cartierului), o viziune a unui spaþiu care poate cel mai bine sprijini viaþa în cartier ºi mai apoi influenþa clãdirilor asupra spaþiului public conturat.

Mihai-Ionuþ Danciu spune cã intervenþia constã în 8 paºi, în 3 etape de Intervenþie: SUGERARE: semnalizare rutierã pentru adaptarea la sensul unic nou propus, curãþarea ºanþurilor pentru scurgerea apei pluviale,

montarea unor paturi înãlþate de vegetaþie pentru a marca ºicanele în carosabil, precum ºi adãugarea plãcuþelor identitare cuprinzând numele strãzilor ºi anunþuri cu privire la activitãþile centrului comunitar.

CONFIRMARE: montarea modulelor SHARE, în linie dreaptã, pornind de la centrul comunitar, cu rolul de a genera un spaþiu semipublic pe limita de proprietate între public ºi privat, montarea unor dale de beton pentru marcare suprafeþelor pietonale ºi îmbunãtãþirea calitãþii acestora, respectiv plantarea vegetaþiei înalte pentru delimitarea unor camere exterioare – spaþii public pozitive. Etapa a doua îºi gãseºte finalitatea in confirmarea transformãrii strãzii Ecaterina Teodoroiu în spaþiu semipublic integral.

CONSOLIDARE prin organizarea permanentã a unor activitãþi – târguri, festivaluri etc.. la care este obligatorie participarea vizitatorilor din Colonie ºi alte cartiere petroºãnene pentru întãrirea relaþiilor sociale ºi a comunitãþilor.

“Toate acestea au fost reunite într-un material trimis în SUA pentru evaluare, în cadrul unui concurs de design în arhitecturã. Am intitulat proiectul

SHARE EQUALS RECEIVE sau DÃRUIND VEI DOBÂNDI, pentru a prezenta clar singura posibilitate prin care Colonia poate deveni o comunitate exemplarã: atât locuitorii, administraþia, investitorii cât ºi profesioniºtii reuniþi de cãtre Asociaþia Colonia Veselã sã dãruiascã tot ce pot oferi mai util acestui cartier. Cum am precizat ºi mai sus, în toate acestea plecãm de la premisa obligatorie a colaborãrii cu administraþia, Asociaþia Româno – Englezã pentru Sprijin în Comunitate Petroºani 2010 (ONG-ul partener ACV care coordoneazã activitãþile

Centrului Comunitar Speranþã pentru Colonie), precum ºi locuitori de pe aceste douã strãzi”, spune Mihai-Ionuþ Danciu, unul dintre coordonatorii proiectului.

Primii paºi cãtre implementarea proiectului vor fi realizaþi ca urmare a premierii acestui proiect în cadrul competiþiei Modern Atlanta Prize 2013 ºi obþinerii fondurilor minime necesare demarãrii lucrãrilor. “Considerãm acest ultim aspect ca fiind extrem de încurajator, în

special în atragerea încrederii comunitãþii în demersul nostru, dar ºi în expunerea internaþionalã a programelor ACV în Petroºani”, mai spune Mihai-Ionuþ Danciu. În echipa de lucru au participat, din partea Facultãþii de Arhitecturã din Timiºoara, Conf. Dr. Arh. Radu Radoslav ºi Stud. Mihai-Ionuþ Danciu – ambii coordonatori. Între parteneri se remarcã Universitatea din Petroºani ºi Centrul Comunitar Speranþã pentru Colonie – gazdele desfãºurãrii lucrãrilor ºi evenimentului de prezentare în faþa mass mediei locale ºi a reprezentaþilor administraþiei.

Echipa de lucru a fost întregitã de urmãtorii studenþi din cadrul UAUIM, voluntari ai ACV, care ºi-au manifestat intenþia de a participa ºi la implementarea proiectului alãturi de rezidenþi: Diana Aftode, Ersin Bactiºa, Daniel Berindeanu, Elena-Ioana Catrina, Eliza Cernãtescu, Mihai Creþeanu, Alexandra Dincã, Alexandru Niculescu, Karina Picus ºi Iulia Stan.

Marius MITRACHE

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 iunie 2013

Asociaþia Colonia Veselã a cãºtigat premiul a II-lea la concursul de design MAPrize 2013, în Atlanta, SUA S

tudenþii de la arhitecturã care lucreazã la proiectul Colonia Veselã. Arhitecturã Socialã au reuºit sã câºtige premiului al II-lea la concursul de design MAPrize 2013, în Atlanta, SUA, pentru proiectul SHARE EQUALS RECEIVE (DÃRUIND VEI DOBÂNDI) conceput în cadrul atelierului de arhitecturã SHARE: Participã! ce s-a derulat în cartierul Colonie din Petroºani.

Studentul Mihai-Ionuþ Danciu, unul dintre coordonatorii proiectului susþine cã suma câºtigatã, deºi infimã pentru scara proiectului (500 $), va fi investitã în realizarea primelor intervenþii pe strada Ecaterina Teodoroiu din Colonie, Petroºani.

Asociaþia Colonia Veselã a organizat în perioada 22 – 27 Aprilie 2013 atelierul de arhitecturã Share – Participã! la iniþiativa unui grup de studenþi ai Facultãþii de Arhitecturã din cadrul UAUIM Bucureºti. Acesta este considerat un subproiect în cadrul platformei – program Colonia Veselã.

Arhitecturã Socialã implementat de cãtre Asociaþia Colonia Veselã în cartierul Colonie din Petroºani.

Potrivit coordonatorilor acestui proiect, zona studiatã a inclus strãzile Ecaterina Teodoroiu ºi Egalitãþii, intersectate în faþa Centrului Comunitar Speranþã pentru Colonie, iar atelierul a avut ca punct de pornire nevoile locuitorilor, identificate prin

studii sociologice anterioare. Dupã înregistrarea necesitãþilor, voluntarii au realizat o analizã obiectivã asupra caracteristicilor structurii urbane. La baza propunerilor ulterioare a stat ºi axioma extrasã din literatura de specialitate conform cãreia SIGURANÞÃ + ÎNCREDERE + CALITATE A VIEÞII ÎN SPAÞIUL

PUBLIC = COMUNITATE. Mai apoi a urmat chestionarea individualã a

spaþiul public din proximitatea locuinþelor. Ca urmare a tuturor acestor

vieþii în spaþiul public pentru fiecare dintre persoanele care locuiesc

locuitorilor de pe cele douã strãzi cu privire la nevoile acestora legate de

date a fost elaborat conceptul V+I+S (viziune, identitate, strategie).

Viziunea urmãreºte interpretarea în limbaj contemporan a ceea ce a reprezentat pentru cartier mocãniþa care circula pe stradã ºi împãrþea bunurile societãþii de mine cãtre familiile de mineri.

Identitatea este o invitaþie adresatã cetãþenilor la participare ºi la regãsirea semnificaþiei numelor sub care trãiesc în cartier (Ecaterina Teodoroiu, egalitate, speranþã).

Propunerile au vizat luarea în considerare a

în arealul studiat (necesitãþile fiecãruia cu privire la spaþiul public sunt factori determinanþi pentru îmbunãtãþirea vitalitãþii cartierului), o viziune a unui spaþiu care poate cel mai bine sprijini viaþa în cartier ºi mai apoi influenþa clãdirilor asupra spaþiului public conturat.

Mihai-Ionuþ Danciu spune cã intervenþia constã în 8 paºi, în 3 etape de Intervenþie: SUGERARE: semnalizare rutierã pentru adaptarea la sensul unic nou propus, curãþarea ºanþurilor pentru scurgerea apei pluviale,

montarea unor paturi înãlþate de vegetaþie pentru a marca ºicanele în carosabil, precum ºi adãugarea plãcuþelor identitare cuprinzând numele strãzilor ºi anunþuri cu privire la activitãþile centrului comunitar.

CONFIRMARE: montarea modulelor SHARE, în linie dreaptã, pornind de la centrul comunitar, cu rolul de a genera un spaþiu semipublic pe limita de proprietate între public ºi privat, montarea unor dale de beton pentru marcare suprafeþelor pietonale ºi îmbunãtãþirea calitãþii acestora, respectiv plantarea vegetaþiei înalte pentru delimitarea unor camere exterioare – spaþii public pozitive. Etapa a doua îºi gãseºte finalitatea in confirmarea transformãrii strãzii Ecaterina Teodoroiu în spaþiu semipublic integral.

CONSOLIDARE prin organizarea permanentã a unor activitãþi – târguri, festivaluri etc.. la care este obligatorie participarea vizitatorilor din Colonie ºi alte cartiere petroºãnene pentru întãrirea relaþiilor sociale ºi a comunitãþilor.

“Toate acestea au fost reunite într-un material trimis în SUA pentru evaluare, în cadrul unui concurs de design în arhitecturã. Am intitulat proiectul

SHARE EQUALS RECEIVE sau DÃRUIND VEI DOBÂNDI, pentru a prezenta clar singura posibilitate prin care Colonia poate deveni o comunitate exemplarã: atât locuitorii, administraþia, investitorii cât ºi profesioniºtii reuniþi de cãtre Asociaþia Colonia Veselã sã dãruiascã tot ce pot oferi mai util acestui cartier. Cum am precizat ºi mai sus, în toate acestea plecãm de la premisa obligatorie a colaborãrii cu administraþia, Asociaþia Româno – Englezã pentru Sprijin în Comunitate Petroºani 2010 (ONG-ul partener ACV care coordoneazã activitãþile

Centrului Comunitar Speranþã pentru Colonie), precum ºi locuitori de pe aceste douã strãzi”, spune Mihai-Ionuþ Danciu, unul dintre coordonatorii proiectului.

Primii paºi cãtre implementarea proiectului vor fi realizaþi ca urmare a premierii acestui proiect în cadrul competiþiei Modern Atlanta Prize 2013 ºi obþinerii fondurilor minime necesare demarãrii lucrãrilor. “Considerãm acest ultim aspect ca fiind extrem de încurajator, în

special în atragerea încrederii comunitãþii în demersul nostru, dar ºi în expunerea internaþionalã a programelor ACV în Petroºani”, mai spune Mihai-Ionuþ Danciu. În echipa de lucru au participat, din partea Facultãþii de Arhitecturã din Timiºoara, Conf. Dr. Arh. Radu Radoslav ºi Stud. Mihai-Ionuþ Danciu – ambii coordonatori. Între parteneri se remarcã Universitatea din Petroºani ºi Centrul Comunitar Speranþã pentru Colonie – gazdele desfãºurãrii lucrãrilor ºi evenimentului de prezentare în faþa mass mediei locale ºi a reprezentaþilor administraþiei.

Echipa de lucru a fost întregitã de urmãtorii studenþi din cadrul UAUIM, voluntari ai ACV, care ºi-au manifestat intenþia de a participa ºi la implementarea proiectului alãturi de rezidenþi: Diana Aftode, Ersin Bactiºa, Daniel Berindeanu, Elena-Ioana Catrina, Eliza Cernãtescu, Mihai Creþeanu, Alexandra Dincã, Alexandru Niculescu, Karina Picus ºi Iulia Stan.

Marius MITRACHE

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 iunie 2013

Statul român a pus lacãt pe „aurul dacilor”

„A

urul dacilor” din judeþul Hunedoara le face cu ochiul investitorilor strãini, dar pentru statul român zãcãmintele aurifere sunt prea scumpe pentru a mai fi exploatate. Perimetre aurifere care sute sau mii de ani au asigurat prosperitatea zonelor respective sunt acum circuri ale foamei, de unde hoþii s-au servit în voie ºi au ascuns astfel alte jafuri mult mai mari.

Carmen COSMAN Blestemul aurului dacic pare sã fi lovit crunt fostele perimetre miniere aurifere hunedorene, care au înflorit ºi s-au dezvoltat tocmai datoritã acestei industrii extractive. La Mina Barza, în zona Brad, s-a extras aur timp de 2100 de ani, pânã în 2007 când guvernanþii au pus lacãt pe exploatarea minierã unde se spune cã era cel mai pur aur din Europa. Un amãnunt total neinteresant pentru cei care au condus România.

Declinul subunitãþii extractive începuse cu ceva timp în urmã, când numãrul angajaþilor s-a tot restrâns, pentru ca în 2007 aurul dacic sã nu mai fie interesant. Era prea scump, iar preþul pe piaþã scãzut. Florin Cazacu a lucrat 18 ani la aceastã minã ºi timp de 10 ani a fost lider de sindicat, asta pânã în 2004 când a devenit primar al Bradului. S-a luptat pentru menþinerea în activitate a minei, pentru minerii care îºi vedeau viitorul mai negru decât mãruntaiele pãmântului. Din important perimetru aurifere, Bradul a devenit mai întâi zonã defavorizatã, iar ulterior a rãmas ºi fãrã

acest statut, cum a rãmas ºi fãrã principalul obiect de activitate. „Închiderea Minei Barza a afectat foarte grav nivelul de trai în întreaga zonã. La Mina Barza lucrau în 1990 5000 de oameni ºi pe o razã de 40 de kilometri exista transport pentru muncitori. De fapt, toatã evoluþia economicã ºi socialã a municipiului Brad ºi a localitãþilor înconjurãtoare a depins de evoluþia exploatãrii miniere Barza.

Exploatãrile miniere din zona Bradului ºi nu numai acestea, ci din tot judeþul, au funcþionat vreme de

mai pui la loc, rezerva se va gãta, dar cui sã-i pese? „În 1936, societatea Mica, cei care exploatau aurul, într-o dare de seamã scria cã producþiile mari de aur nu trebuie sã bucure conducerile exploatãrilor, pentru cã, în timp, zãcãmântul va sãrãci. Trebuie create alternative, pentru ca altã industrie sã ia locul acesteia, când va apune. Din pãcate, din 1990 ºi pânã în 2007, anul în care s-a luat decizia închiderii tuturor exploatãrilor miniere aurifere, toþi cei care au guvernat aceastã þarã nu s-au gândit sã creeze alternative în

aproape 2000 de ani ºi evoluþia localitãþilor noastre a fost strâns legatã de evoluþia acestor exploatãri”, spune Cazacu. Este logic cã dacã iei ºi nu

aceste zone monoindustriale ºi aici e vorba de Brad, Roºia Montanã, Abrud, Baia de Arieº ºi alte localitãþi unde au funcþionat exploatãri miniere

auriefere, care au fost lãsate de izbeliºte. În 1998 s-a creat un statut de zonã defavorizatã pentru anumite regiuni care depindeau de exploatãrile miniere, dar acest statut nu a reuºit sã atragã investi-

liºte de cãtre clasa politicã în mod voit.

Este puþin cam greu de înþeles de ce imediat dupã ce au fost închise exploatãrile miniere, preþul la principalele metale rezultate din exploatãri a crescut vertiginos. În

tori sau sã compenseze închiderea exploatãrilor aurifere”, a mai spus primarul din Brad. Cazacu a ajuns sã aibã convin-

2007, în momentul închiderii Exploatãrii Miniere Barza, preþul aurului era destul de scãzut ºic osturile de producþie erau foarte mari. Dupã închiderea exploatãrii, preþul la aur a crescut pânã la de 6 – 7 ori, costurile nu au crescut în acelaºi ritm ºi astãzi, dacã exploatarea auriferã Barza ar fi funcþionalã, în condiþiile tehnice de la închiderii, mina ar fi fost rentabilã”. În anul 2006, Mina Barza, care aparþine de Compania Naþionalã MINVEST Deva, a intrat în program de închidere ºi ecologizare pentru care au fost alocate de la bugetul de stat 14,625 milioane de lei, potrivit datelor de la vremea respectivã. Jaf cu banul public, dupã cum explicã Florin

gerea cã totul nu a fost decât o strategie pânã la urmã, pentru cã sunt coincidenþe mult prea mari: „Am sentimentul cã multe au fost lãsate de izbe-

Cazacu. „Nici nu a avut loc o închidere aºa cum ar fi trebuit fãcutã dupã normele tehnice de închidere a unei exploatãri miniere. Exploatãrile au fost pãrãsite ºi a fost declaratã procedura falimentului. Minele nu au fost închise, din punct de vedere

tehnologic, aºa cum ar impune legea. Ele au fost pãrãsite, apele au început sã se ridice în puþuri. Au început sã scoatã fierul vechi din exploatãri, au distrus orice însemna funcþionalitatea din punct de vedere tehnologic ºi, dupã aceea, a fost lãsatã pradã hoþilor de fier vechi. Incintele miniere nu au mai fost pãzite, iar lichidatorii care au preluat activele minei au avut un singur scop, respectiv sã vândã cât mai repede fierul vechi, sã vândã tot ce se poate vinde fãrã nici un fel de controla supra acestei operaþiuni. Hoþii de fier vechi, pot sã spun, au acoperit marile hoþii ale lichidatorilor”, aratã fostul lider de sindicat, actualmente edil – ºef al Bradului.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 iunie 2013

S

F

ªi la Sãcãrâmb istoria e prãfuitã, chiar dacã de aici e se extrãgea un aur atât de special încât a primit numele de „sãcãrâmbitã”.

Activitatea în zonã a fost întreruptã definitiv în 2006, dupã ce a intrat pe o pantã descendentã. Cu vreo 300 de ani în urmã, zona a fost consideratã „El Dorado-ul” Europeni, dupã ce aici s-a descoperit unul dintre cele mai bogate zãcãminte de aur ºi argint din Europa, aºa cã imediat locul a atras muncitori din mai toate pãrþile fostului Imperiu Habsburgic.

O altã filã a istoriei aurifere s-a scris la Certej, acolo unde existã doar un perimetru minier neecologizat ºi un proiect de redeschidere a unitãþii extractive. Perimetrul aurifer de la Certej a reintrat în atenþie odatã cu scandalul generat de emiterea acordului de mediu pentru proiectul propus de Eldorado Gold Corporation. Aici s-a extras însã aur timp de sute de ani, pânã în 2006, când mina a fost închisã pentru cã era neprofitabilã. Altfel spus, costurile de producþie erau prea mari faþã de venituri, aºa cã s-a pus lacãt pe aurul

Datele vremii aratã cã, în perioada 1748 - 1876 Sãcãrâmbul a fost considerat cel mai rentabil complex minier din Europa, de aici fiind extrase peste 40 de tone de aur, o cantitate impresionantã chiar ºi în zilele noastre. Încet – încet zona a devenit pustie, iar activitatea extractivã a intrat în declin. Între 1960 ºi 1970, de la Sãcãrâmb se mai scoteau peste 200 de kilograme de aur pe an ºi mai bine de 2.000 de kilograme de argint, pentru ca în anii ‘80 galeriile sã înceapã sã se închidã, rând pe rând. Apoi, în 2006, mina s-a închis definitiv. Satul nu a murit, pentru cã în zonã se vorbeºte despre un potenþial energetic unic în lume, iar în urmã cu vreo 10 ani în locul exploatãrilor aurifere au început sã rãsarã casele de vacanþã.

de aici. Dar, în timp ce aurul dacic este neinteresant pentru statul român, pentru investitorii privaþi zona pare din nou un El – Dorado. La Certej existã un proiect avansat, care presupune procesarea a 45 de milioane de tone de minereu cu o concentraþie de 1,8 g de aur pe tona de minereu, precum ºi utilizarea unei cantitãþi de cianurã de sodiu de 1653 tone pe an, timp de 16 ani, adicã pe perioada de operare a minei. Ca ºi în cazul proiectului Roºia Montanã, reziduurile rezultate dupã prelucrare, inclusiv cele cu cianurã ºi metale grele, vor fi depozitate întrun iaz de decantare în aer liber cu o suprafaþã totalã de 63 de hectare. De asemenea, în zona Barza, deºi nu existã proiecte de exploatare, sunt, în schimb, prospecþiuni.

ãcãrâmbul pãstreazã doar amintirea unei exploatãri înfloritoare

ile de istorie la Certej

Autoritãþile locale se luptã sã scoatã cetatea de la Bãniþa din izolare

1962. De atunci nu au fost alocate resurse financiare pentru monument.

Fiind vorba de o

metal, precum ºi un sanctuar, dar arheologii spun cã rolul cetãþii era militar, nicidecum acela al unei aºezãri civile.

Istoria spune cã Cetatea Bãniþei a fost ultima atacatã înainte ca trupele romane sã ajungã la Sarmizegetusa Regia ºi rostul ei era de a apãra accesul din Defileul Jiului la complexul de fortificaþii din Munþii Orastiei. Pe baza materialelor

stâncã izolatã, cu pante foarte abrupte, accesul era posibil numai pe latura de nord. Cetatea de la Baniþã este contemporanã cu cele din Munþii Sebeºului, având rolul sã împiedice înaintarea trupelor care ar fi venit prin Defileul Jiului. Istoricii spun cã sistemul ei de fortificaþii era alcãtuit dintr-un val format din piatrã ºi pãmânt, dintr-un zid construit din piatrã de calcar fasonatã cu turnuri ºi platforme de luptã. În urma sãpãturilor din anii ‘60 s-a descoperit o poartã practicatã în zidul de incintã, cu trepte monumentale, lucrate ºi ele din aceeaºi piatrã de calcar ca ºi zidul. Aici s-a gãsit o mare cantitate de ceramicã, unelte ºi chiar tipare pentru turnat obiecte de

descoperite cu ocazia sãpãturilor, în special a resturilor de ceramicã, se presupune cã viaþa a putut începe aici încã din a doua jumãtate a secolului 2 i.Cr., cetatea funcþionând pânã la cucerirea romanã. De pe drum, cetatea dacicã pare o simplã stâncã, care nu-ºi dezvãluie comorile ascunse. Deoarece accesul la monumente este foarte greu, numãrul de vizitatori este destul de mic. Nu existã ghizi, monumentul nu are punct de informare, electricitate, toalete necesare pentru un turism cultural civilizat.

L

a Bãniþa, în judeþul Hunedoara, s-a scris istoria.

Aici se gãsesc ruinele fostei cetãþi.

Reprezentanþii comunei sunt însã legaþi de mâini ºi de picioare în ceea ce priveºte reabilitarea acesteia.

Deocamdatã se poartã discuþii cu cei de la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane pentru o eventualã preluare în administrare.

Monika BACIU ”Am vorbit cu doamna Þolaº ºi vrem sã vedem ce putem sã facem pentru moment. Noi sperãm cã cei de la Consiliul Judeþean sã reuºeascã sã o ia (Cetatea de la Baniþã-n.r.), deºi nu au reuºit sã ia cetãþile de la Sarmisegetusa. În condiþiile în care nu a trecut la Consiliul Judeþean încercãm sã vedem ce putem sã facem sã le preia muzeul. O sã îmi trimitã doamna Þolaº niºte specialiºti sã vedem ce putem sã facem cu ce avem”, a declarat primarul comunei Bãniþa, Ionel Burlec.

Cetatea dacicã de la Bãniþa se aflã în patrimoniul UNESCO, însã cã ºi majoritatea siturilor istorice aceasta este în paraginã.

Cele ºase cetãþi dacice care sunt reprezentative pentru sistemul defensiv dacic, unic în epocã, în baza criteriilor apreciate a fi “valori universale excepþie”, au fost înscrise în anul 1999 pe Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO).

Cetatea dacicã de la Bãniþa, situatã pe un pisc izolat, la peste 900 de metri altitudine, a fost descoperitã cu ocazia sãpãturilor din 1961-

12 Turism

Cheile Buþii- un colþ de liniºte

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 iunie 2013

la poale de Retezat D

e o frumuseþe sãlbaticã ºi neatinsã de gloatã, dupã cum spun localnicii, zona montanã Cheile Buþii din judeþul Hunedoara este cel mai bun loc de a scãpa de aglomeraþia marilor aºezãri urbane, de aerul poluat ºi de zarva strãzii.

Cheile Buþii, poarta de intrare în Munþii Retezat, este un loc puþin cunoscut de turiºtii autohtoni, dar foarte apreciat de cei din þãrile vestice, în

special de cehi, nemþi, olandezi sau unguri.

Sãlbãticia zonei atrage doar turiºtii experimentaþi ºi pe iubitorii sporturilor extreme. Poate de aceea, la fiecare sfârºit de sãptãmânã, la Chei nu întâlneºti mai mult de 100 de turiºti.

Cheile Buþii sunt situate pe flancul sudic al Munþilor Retezat, la ieºirea din localitatea hunedoreanã Uricani din Valea Jiului, fiind sãpate în calcare ce vin din jurasic. Zona încã poate fi consideratã virginã, deoarece nu a fost exploatatã din punct de vedere turistic

În zona Câmpul lui Neag, la distanþã micã de Chei, au apãrut pensiuni care oferã condiþii foarte bune de cazare, cum este ºi Pensiunea Retezat unde turiºtii se pot bucura de liniºte, însã ºi renumitul pãstrãv „pescuit” chiar din amenajarea din curtea pensiunii.

Maximilian GÂNJU

de autoritãþi. Acesta este ºi motivul pentru care este cãutatã an de an de cãtre turiºtii din vestul Europei.

Cheile reprezintã o

succesiune de meandre, iar versanþii sunt foarte abrupþi, cu înclinãri numai bune pentru alpinism.

L

iniºte ºi aventurã

Totodatã, Cheile Buþii oferã o reþea largã de peºteri ºi izvoare, cascade ºi baraje naturale, care pot fi explorate de toatã lumea sub îndrumarea unor speologi din cadrul Fundaþiei Salvamont Lupeni.

Accesul în zonã se face pe Drumul Naþional 66A ce pleacã din Petroºani pânã la Câmpul lui Neag, iar de aici, de-a lungul unui drum pietruit ce dateazã încã de pe vremea romanilor pãtrundem în Cheile Buþii spre amonte. Cei care doresc sã zãboveascã în aceastã zonã ce strãjuieºte Parcul Naþional Retezat au mai multe alternative pentru adãpost.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 iunie 2013

Debranºãri cu scandal pe Aleea Poporului

C

ostel Avram a rãmas din nou fãrã apã dupã ce ieri, muncitorii firmei pe care o conduce, au debranºat 11 scãri pentru neplata datoriilor.

Luiza ANDRONACHE Locatarii a 11 blocuri de la Aleea Poporului din Petroºani au rãmaº iarãºi fãrã apã la robinet. Munictorii de la Apa Serv au executat ieri dimineaþã mai

multe debranºãri din cauza datoriilor mari acumulate de asociaþie. “Scãrile au fost indicate de cãtre asociaþie, pentru cã sunt mai multe în cadrul acestea. Urmeazã sã fie debranºate toate dacã nu ne înþelegem cu asociaþia. Datoria

lor la zi este de aproximativ douã miliarde ºi jumãtate în bani vechi pentru care am tot somat încã din luna ianuarie sã vinã ºi sã încheiem un nou angajament de platã.

Suntem conºtienþi cã nu se poate plãti toatã suma deodatã. Ultima somaþie a fost undeva la sfârºitul lunii mai, dar nu am primit niciun rãspuns, motiv pentru care acesta este chiar ultimul demers pe care îl mai

Troiþã în cinstea reformaþilor

B

iserica Reformatã din Petroºani a aniversat 125 de ani de la înfiinþare. Astfel, cu aceastã ocazie, profesorii ºi elevii din promoþia 1966-1697 a ªcolii Generale din Petroºani, secþia maghiarã, au ridicat o troiþã memorialã în curtea bisericii reformate din Petroºani.

putem face pentru a ne recupera datoriile”, ne-a declarat Florin Donisã, director tehnic SC Apa Serv Valea Jiului SA. Tot la aceastã asociaþie, la începutul acestui an s-au mai fãcut debranºãri, iar atunci, în câteva zile s-a plãtit o parte din datorie. Acum, dintre locatarii care au rãmas fãrã apã au exista ºi voci care au spus cã pentru un singur consumator, s-a debranºat toatã scara.

“Nu ºtiu ce sã spun, este de datoria asoci-

aþiei sã se ocupe sã-ºi recupereze debitele.

Noi avem un contract cu asociaþia pentru toate cele 27, 28 de scãri de bloc, iar problema lor interioarã, a societãþii, trebuie sã

ºi-o rezolve. Nu pot sã ºtiu în cadrul asociaþiei cum se pot dafalca datoriile”, a mai precizat Florin Donisã. ªi, printre scãrile debranºate ieri se numãrã ºi cea în care locuieºte chiar directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului SA, Costel Avram.

Monika BACIU Acþiunea a fost sprijinitã ºi de Consiliul Local al municipiului Petroºani ºi de primãrie. ”Pentru cã este un eveniment important în comunitatea Petroºaniului, se împlinesc 125 de ani de la construirea acestei biserici ºi înfiinþarea acestui grup etnic la Petroºani în jurul bisericii reformate aºa cum s-a întâmplat ºi cu celelalte etnii care au venit în Petroºani ºi în Valea Jiului în jurul anului 1800”, a precizat primartul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

La acest eveniment au fost invitate o serie de persoane reprezentative pentru bisericã ºi pentru municipiul Petroºani.

Hainy te învaþã sã gãteºti Cod în sos de roºii Ingrediente: 1 kg cod sãrat 250 gr sos de roºii 1 ceapã mare 2 fire de ceapã verde 2 foi de dafin 2 ardei iuþi 4 linguri de ulei de mãsline Coriandru proaspãt 1 l apã Sare-piper Mod de preparare: Se taie codul în bucãþi ºi se pune în apã 48 de ore schimbând apa

frecvent. Se cãleºte într-o cratiþã cozile de ceapã verde ºi ceapa tocatã mãrunt. Se adaugã bucãþile de cod, ardeiul iute, sosul de roºii, foile de dafin, coriandru tocat ºi se acoperã cu un litru de apã. Dupã ce a dat în clocot, se pune cratiþa în cuptorul încins la 220 de grade aproximativ cam 40 de minute. Se adaugã sare ºi piper dupã gust.

POFTÃ BUNÃ!

Chef de cuisine Restaurant 3D Aqua Hainalka Miclea

14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 iunie 2013

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Împreunã în Europa 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Interes general 17:40 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Contratimp 23:00 Un show pãcãtos

9:30 Poveºti sã mori de râs (r) 10:30 Dupã faptã ºi rãsplatã (r) 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Copiii spun lucruri trãsnite 21:30 Camera de râs: Pranksters 21:45 Mondenii 22:15 Trãsniþii

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Taxi Driver (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Profetul

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

10:30 11:30 11:45 12:45 13:15 13:20 14:15 14:30 15:25 15:30 16:30 17:30 18:30

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Nopþi în Rodanthe (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Omul în costum maro 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Închisoarea infernului 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI: New York 0:00 Închisoarea infernului (r)

21 martie *** 20 aprilie Se pare cã astãzi aveþi multe probleme de rezolvat. Reuºiþi sã faceþi în casã schimbãri ce contribuie la îmbunãtãþirea atmosferei. Dupã-amiazã sunteþi tentat sã cumpãraþi un obiect de valoare.

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge Doamne de poveste Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor Intrigi ºi seducþie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumate UCL 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Rezumate UCL 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Fotbal Club 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport 0:00 Rezumat Champions League

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Sunteþi foarte ambiþios ºi reuºiþi sã finalizaþi o lucrare importantã.

Dupã-amiazã aveþi ocazia sã vã afirmaþi în societate. S-ar putea sã luaþi initiaþive pentru care veþi fi admirat. Aveþi grijã sã nu neglijaþi problemele de familie!

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dimineaþa aveþi o stare de spirit excelentã, astfel încât relaþiile cu cei din jur decurg fãrã probleme.

Aveþi ºanse de reuºitã în activitãþile casnice ºi în societate.

Singurul lucru care vã nemulþumeºte este situaþia financiarã.

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

21

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa este posibil ca relaþiile sentimentale sã fie mai tensionate. Nu vã faceþi griji! O rudã mai în vârstã vã ajutã sã înþelegeþi cã aºa-zisele probleme sunt create de o persoanã invidioasã. Culegeþi roadele unei investiþii inspirate.

23 august *** 22 septembrie

Sunteþi apreciat pentru eforturile depuse la serviciu. Puteþi sã finalizaþi tot ce aþi început. Pe plan financiar, s-ar putea sã nu staþi tocmai bine, dar sunteþi hotãrât sã întoarceþi lucrurile în favoarea dumneavoastrã. Profitaþi de toate ocaziile care vã ies în cale.

Sunteþi foarte ambiþios ºi reuºiþi sã finalizaþi tot ce v-aþi propus.

Dimineaþa intraþi în posesia unui câºtig financiar consistent ºi aveþi ocazia sã vã afirmaþi pe plan social. Relaþiile cu persoana iubitã sunt excelente ºi vã înþelegeþi bine cu prietenii.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Aveþi ocazia sã faceþi schimbãri importante pe plan sentimental ºi social. Colaboraþi foarte bine cu cei din jur ºi puteþi avea succes în societate. Feriþi-vã de exagerãri.

Nu vã asumaþi nici un risc, pentru cã puteþi pierde o afacere.

Deºi aveþi o zi încãrcatã, reuºiþi sã faceþi faþã cu succes tuturor problemelor. Lipsa banilor vã deranjeazã, dar nu reprezintã un obstacol de netrecut. Bazaþi-vã pe intuiþie.

23 noiembrie *** 20 decembrie Reuºiþi sã rezolvaþi o problemã sentimentalã care nu vã dã pace de la o vreme. Dimineaþa, un prieten vã propune sã intraþi întro afacere pe care a demarat-o de curând.

21 ianuarie *** 20 februarie

Se pot produce schimbãri importante, mai ales pe plan social ºi sentimental. Colaboraþi foarte bine cu partenerii de afaceri ºi vã întâlniþi cu persoane importante.

Dupã-amiazã faceþi o investiþie pentru cãmin.

21 decembrie *** 20 ianuarie Puteþi avea succes într-o scurtã cãlãtorie de afaceri. Fiþi prudent ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu partenerii de afaceri.

Dupã-amiazã reuºiþi sã clarificaþi o problemã sentimentalã.

21 februarie *** 20 martie Survin mai multe schimbãri de program. Nu vã faceþi griji, pentru cã totul va ieºi bine! Aveþi ocazia sã cunoaºteþi o persoanã mai în vârstã, care vã ajutã sã rezolvaþi o problemã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 iunie 2013

A început Rabla 2013

A

dministraþia Fondului pentru Mediu (AFM) a deschis luni sesiunea de depunere ºi validare a dosarelor pentru persoanele juridice, inclusiv instituþiile publice, din Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naþional “Rabla 2013”. Termenul limitã de depunere al dosarelor este 31 august 2013.

Diana MITRACHE Lista persoanelor juridice validate sã participe în cadrul programului va fi publicatã pe site-ul instituþiei în cadrul secþiunii aferente Programului. Cei

interesaþi pot consulta Ghidul de finanþare pe site-ul AFM, document în care sunt prevãzute atât condiþiile de eligibilitate, cât ºi documentaþia necesarã pentru înscrierea în program.

Pentru prima datã, în 2013, AFM a publi-

cat pe site-ul instituþiei modul de distribuire a tichetelor pe fiecare judeþ, dar ºi numãrul de tichete distribuit pe fiecare punct de lucru, decizia fiind luatã pentru a elimina orice suspiciune din piaþã. Anul acesta în judeþul Hunedoara vor fi casate 112 rable, în cele 14 puncte existente pe teritoriul judeþului. Asta,deºi statistice spun cã ar fi aproximativ 75.000 de maºini care se încadreazã, cu o vechime mai

mare de 10 ani. În situaþia în care colectorii epuizeazã stocul de tichete primit iniþial, aceºtia pot depune o cerere de suplimentare la AFM, dar numai dupã consumarea voucherelor primite iniþial atât pentru persoanele fizice, cât ºi pentru persoanele juridice ºi operatorii economici fãrã personalitate juridicã.

Fondul pentru Mediu menþioneazã, totodatã, faptul cã distribuirea tichetelor solicitate se face din stocul disponibil la nivel naþional pentru persoanele fizice, pânã la epuizarea acestuia ºi în limita stocului alocat de cãtre AFM. În baza cererii de distribuire depuse, Administraþia poate transmite cel mult 200 de tichete, la fiecare cerere. În cazul în care voucherele destinate proprietarilor persoane fizice nu sunt eliberate în termen de

Asistenþã juridicã la Avocatul Poporului

H

unedorenii care doresc asistenþã juridicã la Instituþia Avocatul Poporului au ocazia în aceastã sãptãmânã sã beneficieze de aceastã facilitate prin intermediul Prefecturii Hunedoara.

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã.

Relaþii la 0734.543.820 Vând în localitatea Pui, casã cu curte ºi grãdinã. Relaþii la telefon 0742284598 – 0762610247.

Marius MITRACHE Biroul Teritorial Alba Iulia al Instituþiei Avocatul Poporului va acorda joi, 13 iunie, începând cu orele 10.30, audienþe la sediul Instituþiei Prefectului

Punctele de colectare din Hunedoara 1- SC CASTECO INVEST SRL DEVA Deva, str. Mureºului, nr. 18 2 - SC. FESTIMANI COMPREST SRL. Deva, str. Nicolae Grigorescu 3 - Simeria, str. Depozitelor, nr.14 4. Brad, str. Avram Iancu, F.N. 5. Orãºtie, str. Unirii.

6. Deva, sat Cristur, nr. 500 7. SC ORIAN INDUSTRY SRL Petroºani, str.

Fabricii F.N. 8. SC REMAT TRANSILVANIA SRL Petroºani, str. Livezeni, Terminalul Transcontainere SAAF – Livezeni 9. Vulcan, str. Decebal, nr. 26 10. Uricani, str. Bulzu-Zona Saigon 11. SC REMAT SAM SR. Aninoasa, str. Cuza Vodã, nr. 20 A 12. Lupeni, str. Gara Veche, Fost Depozit CLF nr. 3 13- SC SERVICE AUTOMOBILE SA Deva, str. 22 Decembrie, nr. 259-261, jud.

Hunedoara 14 - SC REMATINVEST SRL Cluj Peºtiºu Mare, Str. Peºtiºu Mare, nr. 21D cel mult 30 de zile lucrãtoare de la data distribuirii, acestea se restituie la Fondul pentru Mediu în vederea redistribuirii.

AFM îºi rezervã dreptul sã excludã din program un colector sau sã anuleze

– judeþul Hunedoara.

Aceastã facilitate juridicã acordatã hunedorenilor face parte din demersul Instituþiei Prefectului - judeþul Hunedoara în vederea apropierii instituþiilor statului de cetãþeni, început încã de la finele anului 2011.

tichetele distribuite dacã acesta nu restituie voucherele care au depãºit termenul de distribuire.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 iunie 2013

Valea Jiului- un Eldorado al energiei verde

T

ot ce înseamnã gol alpin din judeþul Hunedoara este dorit de investitorii din energia verde. Valea Jiului este însã cu adevãrat ce-a mai atractivã zonã unde „fermele” de eoliene sau microhidrocentralele produc energie ieftinã cu profituri uriaºe.

Investitorii strãini au „mirosit” profitul oferit de zona montanã a Vãii Jiului ºi chiar dacã, pânã sã-ºi vadã investiþiile producând energie verde, trebuie sã aºtepte chiar ºi ani buni, nici unul nu s-a lãsat descurajat.

Ba chiar interesul este ºi mai mare, iar tot ce înseamnã gol alpin, culme sau teren pretabil pentru instalarea de eoliene este deja concesionat sau luat în vizor

ideea unui proiect european prin care sã-ºi poatã construi un parc de panouri fotovoltaice prin care sã-ºi asigure consumul de energie cu iluminatul public.

Proiectul este încã în faza de intenþie. Mirosul de profit sau mãcar de economie a fost simþit ºi de operatorul de apã potabilã care deþine deja mai multe microhidrocentrale prin care-ºi asigurã energia necesarã consumului propriu.

Maximilian GÂNJU

pentru dezvoltarea unor asemenea investiþii.

Informaþia a fost dezvãluitã de preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Moloþ, care este de pãrere cã investiþiile de acest gen vor duce la o ieftinire a energiei electrice, pe viitor, pentru consuma-

torii casnici. Interesul acestor firme care produc energie verde este atât de mare pentru toate poziþiile strategice din regiunea Vãii Jiului care se preteazã la dezvoltarea unor „ferme” de eoliene, încât sunt dispuse chiar sã-ºi amenajeze cãi de acces pe banii lor. Cum este cazul firmei spaniole care-ºi construieºte un asemenea parc de turbine eoliene în zona Dealul Babii.

P

etrila a fãcut primii paºi

Un alt exemplu este Muntele Dobraia din Petrila unde vor fi montate mai multe turbine eoliene, iar pe râul Taia se va construi o microhidrocentralã.

O firmã germanã intenþioneazã sã monteze

Otravã vândutã la tarabã

M

edicii avertizeazã asupra pericolului consumului de ciuperci, iar la tarabele din Piaþa Centralã Petroºani aceste produse se vând în voie.

Astfel, ieri, în piaþã erau încã de dimineaþã trei culegãtori de ciuperci care-ºi vindeau recolta.

Bineînþeles cã nici unul nu avea un certificat prin care sã ateste cã produsul

sãu este bun de consum. „Sunt pitoance, astea sunt foarte bune. Nu sunt otrãvitoare. ªi ºeful (n.r. conducerea Pieþei Centrale) ne lasã sã le vindem pentru cã ºtie cã sunt bune”, a spus

unul dintre vânzãtori.

Medicii din cadrul Unitãþii Primire Urgenþe Petroºani îl contrazic ºi spun cã numãrul celor care ajung sã cearã ajutor dupã ce au consumat ciuperci este foarte mare.

Chiar dacã toþi cei intoxicaþi susþin cã au consumat ciuperci pe care le cunoºteau, medicii spun cã ºi acestea din urmã pot fi periculoase pentru cã este posibil sã fi suferit mutaþii.

Maximilian GÂNJU

mai multe turbine eoliene pe Muntele Dobraia, proiect în urma cãruia primãria din Petrila va obþine aproximativ 30.000 de euro pe an, echivalentul a 6% din profitul obþinut de firma nemþeascã din aceastã afacere. ªi la Petroºani existã premizele înfiinþãrii unui parc eolian ºi al unuia cu panouri fotovoltaice, investiþii realizate fie de investitori privaþi cum este cazul parcului eolian, fie din fonduri europene de cãtre administraþia localã.

Municipalitatea a avansat