Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul II z Nr. 378
Cronica Vãii Jiului Vineri, 31 Mai 2013
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU
Evita Peron, o piedicã în calea lui Siminel în ocuparea totalã a Petroºaniului
Istoria Vãii Jiului scoasã de la naftalinã pentru reactivarea noastrã
A
ºa cum s-a anunþat, în data de 7 iunie 2013, la Casa de Culturã ”Ladislau Schmidt” din Petrila, va avea loc adunarea generalã a PNL pentru alegeri.
>>> PAGINA A 4-A
Dincolo de minerit e istorie
Pasiunea ascunsã a directorului Minei Petrila
B
iroul actualului director al Exploatãrii Miniere Petrila, Constantin Jujan, are un colþ care îl deosebeºte de orice alt birou al unei persoane aflate într-o funcþie similarã.
>>> PAGINA A 7-A
„ªoimul” din Parâng zboarã peste Alpi
T
oma Coconea va pleca sâmbãtã cãtre Austria pentru a participa la ediþia aniversarã a celebrului concurs Red Bull X Alps.
>>> PAGINILE 8-9
S-a dat start Zilelor Municipiului Petroºani
C
el ce a cucerit ºi acaparat, pas cu pas, mai toate afacerile din Petroºani, Siminel Constantin Iordache, trage de urechi consilierii locali care nu se supun nevoilor sale de afaceri, intrã în legalitate când vrea ºi eliminã concurenþa prin influenþã ºi înscenãri. În ºedinþa Consiliului Local de miercuri, Evita Peron de Petroºani, cum au numit-o edilii pe cea mai tânãrã consilerã, i-a dejucat un plan omului de afaceri, în favoarea cetãþenilor simpli. >>>PAGINILE 10-11
C
ompetiþiile sportive au dat ieri startul ediþiei cu numãrul XII a Zilelor Municipiului Petrosani.
>>> PAGINA A 13-A
2 Utile
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Mai 2013
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Radare în Judeþul Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur –
Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com
www.cronicavj.ro
* DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Uricani pe DN 66A, str. Muncii
VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:
Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL
Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator:
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie:
Vu l c a n
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,
Fotoreporter:
Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing:
Lupeni
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.
Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Mai 2013
CNH nu mai este sub administrare specialã
C
NH a ieºit de sub administrarea specialã. Ministerul Economiei a decis sã scoatã de sub administrarea specialã Compania Naþionalã a Huilei Petroºani.
”Procedura de administrare specialã ºi supraveghere financiarã la Compania Naþionalã a Huilei - S.A. Petroºani, cu sediul în municipiul Petroºani, Str. Timiºoarei nr. 2, judeþul Hunedoara, înmatriculatã la Oficiul Registrului Comerþului cu nr. J20/387/1999, instituitã prin Ordinul
ministrului economiei ºi finanþelor nr. 3.385/2008, înceteazã de la data publicãrii prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I. La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abrogã Ordinul ministrului economiei ºi finanþelor nr. 3.385/2008 privind
instituirea procedurii de administrare specialã ºi de supraveghere financiarã la Compania Naþionalã a Huilei S.A., publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 24 noiembrie 2008, ºi Ordinul ministrului economiei, comerþului ºi mediului de afaceri nr. 1.606/2010*) de numire a administratorului special”, se aratã în Monitorul Oficial. Pânã la divizare, CNH furniza anual, cu
cele 7 unitãþi miniere, 2,1 milioane tone de huilã. Compania a rãmas cu creanþele ºi cu banii ce îi are de încasat. Ministerul Economiei ºi Finanþelor a trecut Compania Naþionalã a Huilei în administrare specialã pentru a accelera privatizarea ºi a descuraja creditorii bugetari. Ministrul Economiei, , a semnat un ordin prin care se aratã cã administratorul special avea sarcina de a indentifica activele neutilizate care pot fi vândute sau transferate, va inventaria datoriile CNH, plãþile restante ºi creanþele pe care trebuie sã le recupereze, precum ºi activele care ar putea fi revendicate. Compania Naþionalã a Huilei este cel mai mare datornic al statului cu datorii de peste 2,9 miliarde de lei, din care majorãrile ºi penalitãþile reprezintã 2,01 miliarde de lei. Monika BACIU
Din nou în faþa judecãtorilor. ªefii de la Mina Petrila se întâlnesc la Curtea de apel Craiova
efii de la Mina Petrila ª se întâlnesc la Curtea de Apel Craiova. Cei trei ºefi de la mina Petrila acuzaþi de moartea celor 13 mineri din anul 2008 se vor prezenta vineri în faþa magistraþilor de la Curtea de Apel Craiova unde se judecã recursul la sentinþa pronunþatã de Tribunalul Gorj.
La termenul din 10 mai, cauza a fost amânatã de judecãtori ”faþã de lipsa de apãrare a recurenþilor inculpaþi Necula Aurelian, Roºu Gheorghe ºi Ungur Dan ªtefan”. Tribunalul Gorj i-a condamnat pe cei trei foºti ºefi ai minerilor de la Petrila la pedepse cu închisoarea cuprinse între 4 ºi 6,6 ani. Tribunalul Gorj a judecat a doua oarã dosarul Petrila. În 27
aprilie, completul de judecatã de la Curtea de Apel Craiova a invocat, din oficiu, casarea cauzei ºi retrimiterea dosarului exploziilor din 2008 de la mina Petrila la Tribunalul Gorj, deoarece existau mai multe contraziceri între motivare ºi dispozitiv. Cei trei au fost învinovãþiþi de ucidere din culpã, vãtãmare corporalã din culpã ºi de infracþiuni
privind nerespectarea mãsurilor de protecþie a muncii. În noiembrie 2008, la Mina Petrila, în urma unor explozii ce au avut loc în subteran, 13 mineri ºi-au pierdut viaþa, iar alþi 15 au fost rãniþi. Monika BACIU
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.
Sucilã are judecãtor de caz osarul penal al lui Adrian D Sucilã, în care poliþistul este judecat pentru act sexual cu un minor ºi corupere sexualã, poate fi judecat la Petroºani.
S-a desemnat un nou magistrat pentru judecarea dosarului în care poliþistul din Vulcan, Adrian Sucilã este acuzat cã ar fi întreþinut relaþii sexuale cu fiul minor al exviceprimarului Angela Stoica. Cauza a fost suspendatã o perioadã dupã ce judecãtorul de caz, Maria Jifcu, s-a pensionat, iar alþi doi magistraþi au formulat cerere de abþinere. Dosarul a fost repartizat la completul IV penal, mai precis la judecãtorul Camelia Alina Bîscã Urmãtorul termen de judecatã al acestui dosar, care a ajuns pe masa magistraþilor de la Petroºani în 24 august 2012, a fost stabilit pentru data de 17 iunie. Ridicat de la domiciliu în data de 4 iulie 2012, poliþistul Adrian Sucilã este judecat pentru corupere sexualã ºi act sexual cu un minor. În acelaºi dosar, fiica fostului viceprimar, Mihaela Stoica, este judecatã pentru complicitate la act sexual cu un minor ºi corupere sexualã. Sucilã a fost arestat dupã o descindere a procurorilor de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, dar în cele din urmã nu s-a mai prelungit mãsura de arestare preventivã, judecata având loc cu poliþistul în stare de libertate. Car men COSMAN
4 Actualitate
”C
u volumuldocument Liberalii lui Miocu. O reconstituire cronologicã a Partidului Naþional Liberal din Valea Jiului , PNL Valea Jiului, prin Costel Avram, coordonatorul organizaþiilor PNL Valea Jiului ºi preºedinte interimar al organizaþiei PNL Petrila, a fãcut un pas important în recuperarea identitãþii locale a acestui partid istoric” – Marian Boboc, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Aºa cum s-a anunþat, în data de 7 iunie 2013, la Casa de Culturã ”Ladislau Schmidt” din Petrila, va avea loc adunarea generalã a PNL pentru alegeri. Preºedintele interimar al liberalilor petrileni, Costel Avram, a vorbit cu însufleþire despre cartea ce va fi lansatã cu acest prilej, o carte document extrem de valoroasã fiind o reconstiture unicat a vieþiuirii în Valea Jiului a Partidului Naþional Liberal. Autorul cãrþii, un maestru rar al acestui gen, meticulos în munca uriaºã a documentãrii, Marian Boboc, a fost susþinut de Avram, prin Asociaþia Rosa
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 mai 2013
Istoria Vãii Jiului scoasã de la naftalinã pentru reactivarea noastrã Multiflora, care îi aparþine, ºi a fost molipsit de pasiunea lui Boboc. Când l-am întrebat pe Costel Avram despre carte, s-a pornit, în entuziasmul sãu, sã ne arunce sub o ploaie de informaþii ºi poveºti fascinante despre liberali, când la Petrila, când în restul Vãii Jiului, încât nu am putut închega o descriere, decât cã este vorba despre primii liberali din localitãþile Vãii Jiului, despre realizãrile lor în plan economic, cultural ºi social, informaþii prea puþine pentru a-i motiva efervescenþa. Ca urmare am apelat la autor. Marian Boboc ne-a molopsit ºi pe noi... „În vara anului trecut am lansat la Mina Lupeni volumul Vã ordon: confiscaþi drapelul roºu! Sindicatul social-democrat al minerilor lupeneni de la origini pânã la 1939. O reconstituire. Acest volum deschidea seria Politica pe Jiul de Est ºi de Vest, din ciclul Vieþile Vãii Jiului (proiect editorial la care trudesc de vreo 10 ani). Peste exact o sãptãmânã, mai exact vineri, 7 iunie, orele 18,30, în foaierul
Casei de Culturã Ladislau Schmidt din Petrila, voi lansa un al doilea volum din seria Politica pe Jiul de Est ºi de Vest. Volumul se numeºte Liberalii lui Miocu. O reconstituire cronologicã a Partidului Naþional Liberal din Valea Jiului. În cele 600 de pagini, bogat ilustrate cu facsimile ºi fotografii inedite de epocã, am reconstituit pentru prima datã traiectul în Valea Jiului al unui partid istoric, Partidul Naþional Liberal, relevând realizãrile edilitare, sociale ºi economice ale acestuia. Cartea scoate de la naftalina istoriei o seamã de personalitãþi locale ale Partidului Naþional Liberal din Valea Jiului, pe nedrept uitate, în frunte cu Romulus Miocu - preºedintele PNL Valea Jiului, Ionel Moga, Gheorghe Furnicã, Ion Constantinescu, Ioan Duma, Teodor Munteanu, Nicolae Gavrilescu, Ioan Balomiri º.a., reconstituind totodatã ºi viaþa de partid (constituiri de filiale, inaugurãri ale cluburilor liberale, adunãri electorale, acte caritabile, campanii electorale).
Mai trebuie sã menþionez cã volumul, date fiind numãrul mare de pagini ºi cheltuielile aferente unui asemenea demers documentaristic, nu ar fi putut vedea lumina tiparului dacã un om, Costel Avram, nu s-ar fi implicat, dovedind seriozitate pe parcursul derulãrii acestuia. Cu acest volum Asociaþia Rosa Multiflora (preºedinte - Costel Avram) - cu sprijinul
cãreia a fost editatã cartea Liberalii lui Miocu. O reconstituire cronologicã a Partidului Naþional Liberal din Valea Jiului - demareazã un proiect de susþinere a culturii scrise, un proiect editorial deocamdatã singular în Valea Jiului, care se înscrie în încurajarea cercetãrilor reale, muncite ºi pasionate despre istoria acestor locuri, descurajând impostura,
istoria dupã ureche ºi fenomenul broºurizãrii, din pãcate, atât de întâlnite (ºi de nocive!) în Valea Jiului. Cu volumuldocument Liberalii lui Miocu. O reconstituire cronologicã a Partidului Naþional Liberal din Valea Jiului, PNL Valea Jiului, prin Costel Avram, coordonatorul organizaþiilor PNL Valea Jiului ºi preºedinte interimar al organizaþiei PNL Petrila, a fãcut un pas important în recuperarea identitãþii locale a acestui partid istoric” – a spus autorul, Marian Boboc, membru al Uniunii Scriitorilor din România. O asemenea carte ar trebui cititã periodic pentru a ne ruºina atunci când trecem prin aceastã lume fãrã sã lãsãm nimic bun în urmã, dar ºi pentru a ne reactiva calitãþi pe care mulþi le-am îngropat sub pretextul cã asta este societatea în care trãim ºi trebuie sã ne adaptãm, uitând cã NOI SUNTEM societatea. Ileana FIRÞULESCU
PROGRAM TV - Vineri 31 mai 2013 16:00 La zi - cu Adina Risipitu 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Mai 2013
”Dã, Doamne, mintea românului cea de pe urmã!” familii din Petrila au avut parte de Cina 10Creºtinã, ”servitã” personal de Costel Avram, preºedinte interimar al PNL Petrila. Pe... nepusã masã, a picat la Cina de la prânz ºi preºedintele PNL Hunedoara ºi preºedinte al Consiliului Judeþean, Mircea Ioan Moloþ. Ileana FIRÞULESCU Joi, la Petrila, a avut loc prima Cina Creºtinã liberalã, iniþiatã ºi ”servitã” chiar de preºedintele interimar al PNL Petrila, Costel Avram. Ba chiar ºi preparatã de acelaºi Avram, prin Asociaþia Rosa Multiflora care îi aparþine. ”Membrii organizaþiei au constribuit substanþial, ei ºi cunoscuþi de-ai lor, de Paºte când am ajutat 500 de familii. Era prea mult, cred eu, pentru ei” – a spus Costel Avram. De alimente au beneficiat 10 familii care nu au nici un
venit, cu copii mulþi, ºi chiar fãrã, dar cu probleme majore. Fiecare plasã cu alimente avea o valoare de circa 35 de lei. ªi pentru a transforma acþiuna într-una interactivã Costel Avram a venit în faþa presei cu o propunere. Adicã de luna urmãtoare, numãrul persoanelor,
Consiliului Judeþean, Mircea Ioan Moloþ. Acesta a precizat cã nu avea în program nici sã vinã în Petrila, cu atât mai puþin sã participe la o conferinþã de presã, dar dacã s-a nimerit cã dacã e joi, e Valea Jiului, a zis ”de ce nu...” ”Încep cu zicala ’Dã, Doamne, mintea românului cea de pe urmã!’, cã a reuºit Avram
sã intre într-un partid ca lumea ºi cã eu am avut inspiraþia sã-l propun consiliului judeþean al PNL sã fie preºedinte la Petrila ºi am reuºit sã-i conving. ªi, vã spun, nu a fost
care vor avea parte de Cina Creºtinã, sã creascã gradual ºi ziariºtii instituþiilor media, pe rând, sã identifice ºi sã propunã 15 persoane lunar. Înainte de începerea manifestãrii a picat pe nepusã masã, preºedintele PNL Hunedoara ºi preºedinte al
uºor! Abia aºtept alegerile din 7 iunie (alegeri la PNL Petrila – n.n.), când Avram va avea 100 oameni în salã ºi 120 de voturi” - ºi-a fãcut intrarea, bine dispus, preºedintele Moloþ. Se ºtie cã Mircea Ioan Moloþ ºi Costel Avram fac glume, chiar caustice, unul cu celãlalt. Costel Avram a precizat cã aceastã Cinã Creºtinã va deveni o tradiþie, iar acþiunile PNL cu scopul de a face mult mai mult pentru a veni în ajutorul oamenilor.
În curând, vom merge cu troleibuzul de la Petrila la Uricani
P
roiectul care prevede accesarea fondurilor pentru realizarea unor linii de troleibuz între Deva ºi Hunedoara, Petroºani Uricani ºi Petroºani – Petrila, este realizat în proporþie de circa 50%. Ideea realizãrii acestor investiþii este aceea de a reduce costurile de transport. Luiza ANDRONACHE
P
roiectele tehnice, finalizate pânã la finalul anului Proiectele de realizare a acestui tip de transport, cu troleibuzul, se realizeazã prin asocierea Consiliului
Judeþean Hunedoara cu consiliile locale de la Deva, Hunedoara, Petroºani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani ºi Petrila. În Valea Jiului, planurile de realizare a douã linii de troleibuz poartã numele de „Green Line Valea Jiului - Vest”, respectiv „Green Line Valea Jiului - Est”, o linie fãcând legãtura între Petroºani ºi Uricani, iar cealaltã între Petroºani ºi Petrila. “Suntem în curs de proiectare, Acum proiectanþii cautã soluþii tehnice pen-
tru cã s-au izbit de câteva probleme pe care sper sã le depãºeascã, respectiv la intrarea în Petrila ºi la Lupeni, liniile de troleibuz trebuie sã traverseze calea feratã ºi implicit liniile electrice. Am însã, încredere cã vor fi gãsite soluþii pentru avansarea proiectelor tehnice, realizate pânã acum în proporþie de circa 50%”, ne-a declarat Tiberiu Balint vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. De asemenea, pentru realizarea acestor proiecte, consiliile locale vor da în administrarea Consiliului Judeþean
Hunedoara pãrþi din infrastructura stradalã existentã. “Sperãm sã finalizãm aceste proiecte tehnice pânã în luna noiembrie, pentru ca mai apoi sã scriem cererile de finanþare”, a mai spus Tiberiu Balint. Însã, schimbarea configuraþiei transportului în Valea Jiului ºi preluarea acestei activitãþi direct de cãtre Consiliul Judeþean, ar
însemna ºi scoaterea oarecum de pe piaþã a firmelor care fac asta în prezent, atât a celei de transport interurban în regim de maxi taxi, cât ºi a celor de taxi. Firma ZMK, spre exemplu, are traseul Petrila-Uricani licitat ºi câºtigat de circa 20 de ani, iar ultima investiþie a societãþii ar însuma circa 1 milion de euro.
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Mai 2013
Facturile la gaz s-ar putea majora din nou cu 3 procente!
V
eºti proaste pentru consumatori, care s-ar putea trezi cu facturi majorate la gazul metan. ªi asta nu din cauza calendarului de liberalizare a preþurilor, ci la cererea furnizorilor, care vor majorarea tarifelor de distribuþie. Carmen COSMAN Reprezentanþii E.ON România au solicitat Autoritãþii naþionale de Reglementare a Energiei majorarea cu 10 procente a tarifului de distribuþie a gazelor. Dacã cererea lor va fi acceptatã, facturile vor creºte cu 3% faþã de valoarea actualã. Iar aceastã majorare se adaugã celor deja stabilite de calendarul impus de FMI. De precizat cã, de la 1 iulie 2013, consumatorii casnici vor resimþi o scumpire a gazelor naturale cu 8%, iar de la 1 octombrie, gazele se vor mai scumpi o datã, cu alte 2 procente. Pe de altã parte, conform unui comunicat de presã, E.ON va derula, în acest an, investiþii de circa 370 milioane de lei. „Totuºi, aº vrea sã atrag atenþia asupra faptului cã recentele decizii ºi anunþuri ale autoritãþilor din domeniu (cum ar fi, de exemplu, cea privind introducerea taxei de monopol natural), precum ºi scãderea volumelor de gaze ºi energie elec-
La un pas de moarte
U
n tânãr din localitatea Petrila a fost la un pas de moarte dupã ce, din cauza vitezei, a pierdut controlul maºinii pe care o conducea ºi s-a înfipt într-un mal de pãmânt, la câþiva metri de podul de peste Jiul de Est. În acelaºi loc un afacerist din Petroºani ºi-a pierdut viaþa în urmã cu trei luni dupã ce a sãrit cu maºina de pe pod.
tricã distribuite, ar putea pune in pericol menþinerea bugetului de investiþii la nivelul planificat”, Maximilian GÂNJU a declarat Frank Hajdinjak, directorul genAccidentul a avut loc eral al E.ON miercuri noapte în jurul România. orei 22, în zona În cei 8 ani Dãrãneºti din municipiul de prezenþã pe Petroºani. ªoferul, un piaþa din tânãr din localitatea România, Petrila, care-ºi luase grupul de comgol de la peste 15 metri permisul de conducere panii E.ON a care i-ar fi fost fatalã. în urmã cu douã sãpreabilitat ºi „Un tânãr fãrã expetãmâni, a intrat pe conmodernizat rienþã la volan, n-a trasens, s-a speriat ºi a peste 5.000 kilometri din pierdut controlul volanu- redus viteza, a circulat reþeaua de gaze naturale ºi pe contrasens ºi s-a lui. Norocul tânãrului a 12.764 kilometri din reþeaua de înfipt cu autoturismul fost cã maºina s-a înfipt distribuþie energie electricã, într-un mal de pãmânt în malul de pãmânt din totodatã fiind integrate în din apropierea podului. apropierea podului de SCADA un numãr de 92 de A avut noroc altfel peste Jiul de Est ºi astfel staþii de transformare a energiei ajungea în Jiu. Din feria scãpat de o cãdere în electrice, din care 48 au fost integrate total. Investiþiile realizate de companiile E.ON din România în pitalul din Petroºani, care intrã în categoria spitoþi aceºti ani talelor de urgenþã, a primit bani de la Ministerul se ridicã la Sãnãtãþii. Bani au fost folosiþi pentru plata datoriilor circa 4,8 milcãtre furnizorii de servicii ºi medicamente, iar primarul iarde de lei (peste 1 mil- din Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi spune cã unitatea iard de euro). medicalã a fost salvatã pe moment.
cire nu au fost victime”, a declarat comisarul ºef Petre Mârza, ºeful Poliþiei Rutiere Petroºani. Tânãrul a rãmas fãrã permis de conducere pentru cã a circulat pe contrasens ºi a fost sancþionat ºi cu amendã. În luna februarie, în zonã ºi-a pierdut viaþa un afacerist din Petroºani. Deºi drumul
are douã benzi de circulaþie pe sens, bãrbatul a pierdut controlul maºinii într-o curbã, a rupt balustrada de protecþie a podului de peste Jiu ºi a plonjat cu autoturismul de la circa 15 metri pe malul rãului. Omul de afaceri n-a avut nici o ºansã.
Datoriile Spitalului din Petroºani, achitate de Ministerul Sãnãtãþii
S
Diana MITRACHE „Banii au venit de la Ministerul Sãnãtãþii ºi au intrat în contul primãriei. Noi, deja iam transferat la Spitalul de Urgenþã, pentru ca, cei de acolo sã îºi poatã plãti arieratele. E vorba despre aproximativ 600 000 de lei, bani care ajung pentru luna aceasta. Arieratele, însã, vor curge în continuare,
pentru cã sunt contracte care intrã în platã la diferite termene ºi, atunci, sigur ,avem aceste probleme. Dar, în principiu, dacã va fi respectat contractul cu casa de asigurãri, Spitalul de Urgenþã din
Petroºani nu va avea probleme de acest fel”, a spus
Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Spitalele din Valea Jiului au mari probleme ºi, dupã ce medicii ºi personalul medical de la Vulcan ºi-au luat ºi luna aceasta salariul diminuat, situaþia devine criticã. Totuºi, la Petroºani nu sunt încã disfuncþionalitãþi grave.
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Mai 2013
Dincolo de minerit e istorie
Actualitate 7
Pasiunea ascunsã a directorului Minei Petrila C
onstantin Jujan este directorul minei Petrila. A fost director adjunct la Compania Naþionalã a Huilei, iar din 2009 a fost numit director general al CNH. La Petrila s-a întors, practic, pentru cã, pânã sã ajungã în aparatul administrativ central a mai ocupat aceastã funcþie. ªi, peste tot, a existat un numitor comun: pasiunea pentru obiecte ce au aparþinut mineritului din alte decenii. Piese întregi le-a strâns ºi le-a recondiþionat ºi pe care ar vrea sã le lase moºtenire generaþiilor viitoare. Biroul actualului director al Exploatãrii Miniere Petrila, Constantin Jujan, are un colþ care îl deosebeºte de orice alt birou al unei persoane aflate într-o funcþie similarã. ªi nu de azi de ieri, ci parcã din totdeauna de când conduce destinele minerilor, fie cã vorbim despre cei de la Petrila sau despre cei din Valea Jiului. Un colþ care l-a urmãrit, sau, mai bine spus, pe care l-a purtat peste tot cu el. Acea bucatã de istorie de care vorbim. Sunt câteva maºini de calcul sau de scris, ori alte piese care vin din vremuri demult apuse. Jujan vorbeºte cu drag de fiecare piesã în parte, iar asta se vede din tonalitatea vocii. E clar cã nu îi e mai drag un obiect ca altul ºi, pânã la urmã, e la fel ca ºi cu copiii. Cum poþi sã spui cã pe unul îl iubeºti mai tare decât pe celãlalt?! Iar locaþia în care sunt þinute obiectele de colecþie a fost aleasã doar în funcþie de dimensiuni, cãci toate sunt îngrijite în mod egal. „În principal sunt maºini de
calcul pentru calculul salariilor din anii 1930 – 1950, maºini de scris, maºinã pentru ascuþit creioane pentru serviciul tehnic în general, anemometru pentru mãsurarea vitezei aerului în minã,
subliniazã, ºi nu o datã. „Piesele au aparþinut inventarului minelor, unele au fost recondiþionate din ateliere, birouri de la unitãþile miniere sau de la sediul societãþii, altele au apãrut în
din 1900 (n.r. cea mai veche piesã a colecþiei), o matriþã pentru aplicarea timbrului sec al Combinatul Minier Valea Jiului, pentru hãrþile de la vremea respectivã”, explicã directorul - colecþionar. Iar piesele ce duc cu ele un parfum de istorie provin chiar de la unitãþile miniere, cãrora Constantin Jujan le-a redat din nou strãlucirea, ajutat ºi de colegi ai lui, dupã cum
urma unor schimburi cu alþi colecþionari care aveau obiecte din minerit ºi le-am putut da la schimb altceva”, a povestit Jujan.
C
u un obiect a început totul… Totul a început în anul 2004 de la o piesã. A urmat încã una, ºi încã una, dar ºi planuri mari de expunere a colecþiei. Pasiunea e dincolo de cifre, iar Constantin Jujan nu a fãcut niciodatã un inventar al obiectelor cu valoare istoricã pe care le deþine: „Din 2004 a început colecþionarea, de la o piesã, apoi încã una, ºi încã una… Nu pot sã spun cã le-am numãrat, nu am un inventar, dar sunt destul de multe. Primul obiect a fost o maºinã
de calcul. Pasiunea a pornit din dorinþa de a le pãstra ºi a arãta generaþiilor viitoare ce echipamente ºi ce tehnicã s-au utilizat în minerit, nu pentru a fi comercializate. Am recondiþionat împreunã cu colegii ºi o þinutã a minerilor care a fost utilizatã în perioada interbelicã ºi una din perioada modernã, acele costume care sunt expuse în holul SNH”. O parte a obiectelor sunt þinute, la loc de cinste, în biroul sãu. O altã parte sunt la Mina ªcoalã. Unele dintre piese pot fi puse într-un birou, pe când altele pot fi puse într-o salã sau în aer liber. Pentru cã nu numai despre piesele de mici dimensiuni este vorba, ci ºi despre utilaje scoase din minã, care pot fi pãstrate în cadrul unei colecþii pentru ca generaþiile viitoare sã ºtie cum s-a lucrat, cândva, în mineritul de huilã.
D
irector peste o minã ce va deveni istorie Constantin Jujan este acum director la
Mina Petrila, din mai 2012. O minã ce va deveni, ea însãºi, istorie dupã 2018, când se prevede închiderea ei. ªi, cu puþin noroc, o parte a ei ar putea fi transformatã în muzeu, un proiect la care conlucreazã acum mai
mulþi factori. Iar de aici, o parte a actualelor utilaje sau instalaþii s-ar putea transforma, la rândul lor, în exponate. De exemplu, instalaþia de extracþie de la puþul central, unicat în Europa, sau, din vechiul atelierul mecanic, strunguri, maºini de frezat, maºini de debitat care au aproape 100 de ani vechime. În plus, directorul Jujan se gândeºte ºi la diferite pompe, reductoare, utilaje pentru perforat din acea perioadã. Din toate acestea poate fi constituit un nucleu al viitorului muzeu de la Mina Petrila. Car men COSMAN
8 Actualitate
T
oma Coconea va pleca sâmbãtã cãtre Austria pentru a participa la ediþia aniversarã a celebrului concurs Red Bull X Alps. În premierã, „ªoimul” din Parâng îi va avea alãturi ºi pe colegii sãi din echipa Salvamont Petroºani. Aceºtia îl vor ajuta sã gãseascã cele mai bune rute pentru a ajunge primul la linia de sosire de la Monaco. Parapantistul din Petroºani a participat la toate ediþiile Red Bull X Alps de pânã acum ºi a fost vicecampion în douã rânduri. Invitat de onoare pentru a lua parte la ediþia aniversarã, Toma Coconea pleacã spre Salzburg-Austria, de unde se dã startul competiþiei extreme de parapantã ºi cãþãrare montanã. Administraþia localã din Petroºani i-a organizat parapantistului o festivitate înainte de plecare ºi pentru a-l ajuta sã-ºi îndeplineascã visul-acela de câºtiga competiþia- va sponsoriza ºi echipa de salvamontiºti din Parâng pentru deplasarea în Austria. Colegii lui Tomi au misiunea de a parcurge întregul traseu ºi de a-l informa astfel încât parapantistul sã-ºi poatã stabili cele mai bune rute prin sãlbaticii Alpi. Toatã comunitatea localã din Petroºani îl va conduce pe Tomy Coconea în expediþia din Alpi. Parapantistul de talie mondialã pleacã sâmbãtã dimineaþã din faþa primãriei municipiului Petroºani, ca sã ia parte la cea de a X-a ediþie a concursului de profil, de
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 mai 2013
„ªoimul” din Parâng zboarã peste Alpi
unde, ne-a obiºnuit sã se întoarcã primul. Ideea le-a aparþinut celor din administraþia localã, care s-au gândit sã îi ureze într-un mod inedit Drum bun! ªi Zbor lin! celui care a dus numele României în aer. „Tomy Coconea pleacã la campionatul mondial de parapantã ºi anduranþã, care va începe în iuliela Salzburg. El va fi condus la plecare, sâmbãtã la ora 10,00 dimineaþã, cu un moment oarecum festiv. Vrem sã îl încurajãm ºi sã îi arãtãm cã suntem alãturi de el, ca sã obþinã acest titlu important”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Tomy se antreneazã zilnic ºi aleragã, ori zboarã, pentru cã viaþa lui e zborul. „Cuvinte, Poze, Filme. Sunt pur ºi simplu insuficiente pentru a descrie ce simþi
când eºti în aer. Trebuie sã trãieºti experienþa pentru a o înþelege”, a declarat Tomy Coconea, dupã un zbor de
antrenament. Toma Coconea este pe lista celor 31 de atleþi, din 21 de þãri care au fost selectaþi
sã participle la Red Bull X-Alps, una dintre cele mai dificile competiþii din lume. Startul în cursa de 900 kilo-
metri prin Alpi, de la Salzburg la Monaco, se va da pe 7 iulie 2013, iar traseul poate fi parcurs doar pe jos sau în zbor, cu parapanta. Sportivul român nu a ratat nicio ediþie din istoria de 10 ani a competiþiei Red Bull XAlps ºi a reuºit sã termine de douã ori pe locul secund. Toma Coconea, considerat ca favorit la un loc pe podium, va avea o concurenþã acerbã în 2013. Pe lista de start se aflã, în premierã, ºi nepalezul Babu Sunuwar care, la 29 de ani, are deja patru urcãri pe Everest, dar ºi australianul Lloyd Pennicuik, un proprietar al unei mine de aur în Australia. Elveþianul Christian Maurer va fi ºi el pe lista de start pentru a-ºi apãra titlul. Pentru Toma Coconea
aceasta va fi a sasea participare la Red Bull X-Alps.
O
viaþã dedicatã performanþei
Toma Coconea sau Tomi ori „ªoimul” cum îi spun cunoscuþii este singurul pilot de parapantã care a reuºit sã zboare peste 15.000 de metri cu o achie legatã de el în care era un turist rãnit, stabilind ºi o premierã mondialã. Se întâmpla în urmã cu mai mulþi ani, iar parapantistul a ajuns sã þinã ediþiile de ºtiri de pe mapamond dupã ce a realizat zborul ieºit din tipare, reeditat în iarna lui 2010. Atunci „ªoimul” a salvat o tânãrã de la moarte dupã ce a transportat-o la spital cu parapanta, dar modul prin care a fãcut acest lucru a uluit pe toatã lumea. Turista a fost în vacanþã, în masivul Parâng, dar a cãzut într-o prãpastie pe unul din traseele montane. Recuperatã de salvamontiºti, tânãra trebuia sã ajungã de urgenþã la un spital din cauza rãnilor la cap, dar distanþa dintre locul accidentului ºi baza staþiunii, de unde ar fi putu fi preluatã de ambulanþã, era de câþiva kilometri. În plus salvamontiºtii s-au lovit de un alt impediment-terenul accidentat ºi nu aveau nicio ºansã sã poatã duce victima în timp util pânã la salvare. ªansa tinerei a fost “ªoimul”. „Tomi s-a uitat repede dupã un loc de unde ar putea decola cu parapanta ºi ne-a
spus cã o duce el la spital. Am rãmas toþi stanã de piatrã. În condiþiile acelea nu avea nicio ºansã sã transporte o achie (n.r. echipment folosit de salvamont pentru transportul rãniþilor identic cu o targã) cu un rãnit, pe vânt puternic, ger, iar în plus ºi distanþa de decolare era foarte micã”, îºi aduce aminte Dumitru Bârlida, seful salvamontiºtilor din Parâng. Totuºi, Coconea a asigurat achia în care era mobilizatã tânãra ºi a decolat spre mirarea colegilor lui. În aproximativ 30 minute a ajuns cu victima, nu la drumul de acces în staþiune, ci chiar la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, unde a aterizat spre mirarea doctorilor ºi a pacienþilor, strânºi în curte ca la urs, pe pista pe care sunt primite ambulanþele aeriene. Cu aceastã ispravã Tomi a realizat o premierã mondialã iar tânãra turistã a scãpat cu viaþã. „Pilot de prima clasã încã în viaþã. Se pare cã cineva are cu adevãrat grijã de el”, aºa spun despre pilotul din Petroºani, colegii lui. Nimeni nu-ºi explicã cum Toma a scãpat de fiecare datã cu faþa curatã ºi fãrã nici cea mai micã zgârieturã din situaþii imposibile, de cele mai multe
ori provocate chiar de el, dupã cum recunoaºte, în încercarea de a-ºi forþa limitele proprii, dar mai ales de a inventa noi metode de zbor cu „fâºia de pânzã”. Vicecampion în 2011 la a întrecerea exclusivistã în Alpi, Tomi vrea aurul la ediþia aniversarã din acest an. Se împlinesc 10 ani de la primul start dat în competiþia extremã, iar parapantistul hunedorean a fost declarat de cãtre organizatorii renumitei competiþii extreme, cel mai popular concurent din istoria întrecerii, cu sute de mii de fani. Maximilian GÂNJU Diana MITRACHE
2 iunie, final de festival!
upã o sãptãmânã plinã, la turaþie maximã, la sfârºitul zilei de 2 iunie se aºterne liniºtea în curtea Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani. Atâta cât poate fi ea numitã liniºte, pentru cã încã se pregãtesc spectacole pentru luna iunie.
ediþii a festivalului. Sub bagheta regizoralã a lui Andrei Mihalache, vor evolua: Alina Negrãu, Gabriela Dorgai, Sorin Oros, Carmen Frãþilã, Vlad Mureºan, Sergiu Tãbãcaru, Raluca Mara, Andreea Mocan, Alexandra Odoroagã, Sergiu Tãbãcaru, Vlad Chico, Tibor Székely, Cosmin Domniºan. Spectacolul va fi susþinut de la ora 12:00, fiind reluat de la ora 14:00. O ultimã evoluþie a actorilor de la Compania de Teatru „Become” – Sibiu, va însemna un spectacol interactiv, de statui umane. „Statui hazlii” reprezintã o incursiune teatralã în lumea basmului românesc”.
Cea de-a treia zi a Festivalului de teatru pentru copii „Feþi Frumoºi, Zâne Bune ºi Ilene Cosânzene” va fi deschisã de gazda evenimentului, Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”, cu spectacolul „Mary Poppins”, în regia lui Adrian Gãzdaru, decor ºi costume Alexandru Radu. Irina Bodea-Radu, Gheorghe Stoica, Nicoleta Niculescu, Oana Criºan, Mihai Sima, Aron Alexandru, Graþiela Bãdescu, Simona Codreanu, Tiberiu Tudoran, Raul Hotcaº, sunt protagoniºtii frumoasei poveºtii care va începe la ora 10:00. Spectacolul „Mary Poppins” va fi oferit de Primãria Municipiului Petroºani, aºadar intrarea va fi liberã. Actorii Teatrului de Nord Satu Mare îºi vor lãsa ºi ei amprenta asupra celei de-a doua
Nimic nu putea încheia mai bine cele trei zile de festival, decât o comedie. „Omul care a vãzut moartea”, în regia lui Andrei Mihalache, se va juca la Petroºani duminicã, 2 iunie, de la ora 19:00. Stelian Roºian, Carmen Frãþilã, Alina Negrãu, Sorin Oros, Sergiu Tãbãcaru, Vlad Chico. Ei sunt... „Oamenii care au vãzut moartea”. „Desfãºurându-se în ajunul alegerilor, farsa interbelicã a lui Victor Eftimiu ne aduce aminte, cu mijloacele comediei, cât de vulnerabili suntem în dorinþa noastrã de parvenire” – Andrei Mihalache. Preþul unui bilet este de 15 lei. Oana Tuþu, secretar literar la Teatrul Dramatic I.D. Sîrbu” Petroºani
D
THE END!
8 Actualitate
T
oma Coconea va pleca sâmbãtã cãtre Austria pentru a participa la ediþia aniversarã a celebrului concurs Red Bull X Alps. În premierã, „ªoimul” din Parâng îi va avea alãturi ºi pe colegii sãi din echipa Salvamont Petroºani. Aceºtia îl vor ajuta sã gãseascã cele mai bune rute pentru a ajunge primul la linia de sosire de la Monaco. Parapantistul din Petroºani a participat la toate ediþiile Red Bull X Alps de pânã acum ºi a fost vicecampion în douã rânduri. Invitat de onoare pentru a lua parte la ediþia aniversarã, Toma Coconea pleacã spre Salzburg-Austria, de unde se dã startul competiþiei extreme de parapantã ºi cãþãrare montanã. Administraþia localã din Petroºani i-a organizat parapantistului o festivitate înainte de plecare ºi pentru a-l ajuta sã-ºi îndeplineascã visul-acela de câºtiga competiþia- va sponsoriza ºi echipa de salvamontiºti din Parâng pentru deplasarea în Austria. Colegii lui Tomi au misiunea de a parcurge întregul traseu ºi de a-l informa astfel încât parapantistul sã-ºi poatã stabili cele mai bune rute prin sãlbaticii Alpi. Toatã comunitatea localã din Petroºani îl va conduce pe Tomy Coconea în expediþia din Alpi. Parapantistul de talie mondialã pleacã sâmbãtã dimineaþã din faþa primãriei municipiului Petroºani, ca sã ia parte la cea de a X-a ediþie a concursului de profil, de
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 mai 2013
„ªoimul” din Parâng zboarã peste Alpi
unde, ne-a obiºnuit sã se întoarcã primul. Ideea le-a aparþinut celor din administraþia localã, care s-au gândit sã îi ureze într-un mod inedit Drum bun! ªi Zbor lin! celui care a dus numele României în aer. „Tomy Coconea pleacã la campionatul mondial de parapantã ºi anduranþã, care va începe în iuliela Salzburg. El va fi condus la plecare, sâmbãtã la ora 10,00 dimineaþã, cu un moment oarecum festiv. Vrem sã îl încurajãm ºi sã îi arãtãm cã suntem alãturi de el, ca sã obþinã acest titlu important”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Tomy se antreneazã zilnic ºi aleragã, ori zboarã, pentru cã viaþa lui e zborul. „Cuvinte, Poze, Filme. Sunt pur ºi simplu insuficiente pentru a descrie ce simþi
când eºti în aer. Trebuie sã trãieºti experienþa pentru a o înþelege”, a declarat Tomy Coconea, dupã un zbor de
antrenament. Toma Coconea este pe lista celor 31 de atleþi, din 21 de þãri care au fost selectaþi
sã participle la Red Bull X-Alps, una dintre cele mai dificile competiþii din lume. Startul în cursa de 900 kilo-
metri prin Alpi, de la Salzburg la Monaco, se va da pe 7 iulie 2013, iar traseul poate fi parcurs doar pe jos sau în zbor, cu parapanta. Sportivul român nu a ratat nicio ediþie din istoria de 10 ani a competiþiei Red Bull XAlps ºi a reuºit sã termine de douã ori pe locul secund. Toma Coconea, considerat ca favorit la un loc pe podium, va avea o concurenþã acerbã în 2013. Pe lista de start se aflã, în premierã, ºi nepalezul Babu Sunuwar care, la 29 de ani, are deja patru urcãri pe Everest, dar ºi australianul Lloyd Pennicuik, un proprietar al unei mine de aur în Australia. Elveþianul Christian Maurer va fi ºi el pe lista de start pentru a-ºi apãra titlul. Pentru Toma Coconea
aceasta va fi a sasea participare la Red Bull X-Alps.
O
viaþã dedicatã performanþei
Toma Coconea sau Tomi ori „ªoimul” cum îi spun cunoscuþii este singurul pilot de parapantã care a reuºit sã zboare peste 15.000 de metri cu o achie legatã de el în care era un turist rãnit, stabilind ºi o premierã mondialã. Se întâmpla în urmã cu mai mulþi ani, iar parapantistul a ajuns sã þinã ediþiile de ºtiri de pe mapamond dupã ce a realizat zborul ieºit din tipare, reeditat în iarna lui 2010. Atunci „ªoimul” a salvat o tânãrã de la moarte dupã ce a transportat-o la spital cu parapanta, dar modul prin care a fãcut acest lucru a uluit pe toatã lumea. Turista a fost în vacanþã, în masivul Parâng, dar a cãzut într-o prãpastie pe unul din traseele montane. Recuperatã de salvamontiºti, tânãra trebuia sã ajungã de urgenþã la un spital din cauza rãnilor la cap, dar distanþa dintre locul accidentului ºi baza staþiunii, de unde ar fi putu fi preluatã de ambulanþã, era de câþiva kilometri. În plus salvamontiºtii s-au lovit de un alt impediment-terenul accidentat ºi nu aveau nicio ºansã sã poatã duce victima în timp util pânã la salvare. ªansa tinerei a fost “ªoimul”. „Tomi s-a uitat repede dupã un loc de unde ar putea decola cu parapanta ºi ne-a
spus cã o duce el la spital. Am rãmas toþi stanã de piatrã. În condiþiile acelea nu avea nicio ºansã sã transporte o achie (n.r. echipment folosit de salvamont pentru transportul rãniþilor identic cu o targã) cu un rãnit, pe vânt puternic, ger, iar în plus ºi distanþa de decolare era foarte micã”, îºi aduce aminte Dumitru Bârlida, seful salvamontiºtilor din Parâng. Totuºi, Coconea a asigurat achia în care era mobilizatã tânãra ºi a decolat spre mirarea colegilor lui. În aproximativ 30 minute a ajuns cu victima, nu la drumul de acces în staþiune, ci chiar la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, unde a aterizat spre mirarea doctorilor ºi a pacienþilor, strânºi în curte ca la urs, pe pista pe care sunt primite ambulanþele aeriene. Cu aceastã ispravã Tomi a realizat o premierã mondialã iar tânãra turistã a scãpat cu viaþã. „Pilot de prima clasã încã în viaþã. Se pare cã cineva are cu adevãrat grijã de el”, aºa spun despre pilotul din Petroºani, colegii lui. Nimeni nu-ºi explicã cum Toma a scãpat de fiecare datã cu faþa curatã ºi fãrã nici cea mai micã zgârieturã din situaþii imposibile, de cele mai multe
ori provocate chiar de el, dupã cum recunoaºte, în încercarea de a-ºi forþa limitele proprii, dar mai ales de a inventa noi metode de zbor cu „fâºia de pânzã”. Vicecampion în 2011 la a întrecerea exclusivistã în Alpi, Tomi vrea aurul la ediþia aniversarã din acest an. Se împlinesc 10 ani de la primul start dat în competiþia extremã, iar parapantistul hunedorean a fost declarat de cãtre organizatorii renumitei competiþii extreme, cel mai popular concurent din istoria întrecerii, cu sute de mii de fani. Maximilian GÂNJU Diana MITRACHE
2 iunie, final de festival!
upã o sãptãmânã plinã, la turaþie maximã, la sfârºitul zilei de 2 iunie se aºterne liniºtea în curtea Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani. Atâta cât poate fi ea numitã liniºte, pentru cã încã se pregãtesc spectacole pentru luna iunie.
ediþii a festivalului. Sub bagheta regizoralã a lui Andrei Mihalache, vor evolua: Alina Negrãu, Gabriela Dorgai, Sorin Oros, Carmen Frãþilã, Vlad Mureºan, Sergiu Tãbãcaru, Raluca Mara, Andreea Mocan, Alexandra Odoroagã, Sergiu Tãbãcaru, Vlad Chico, Tibor Székely, Cosmin Domniºan. Spectacolul va fi susþinut de la ora 12:00, fiind reluat de la ora 14:00. O ultimã evoluþie a actorilor de la Compania de Teatru „Become” – Sibiu, va însemna un spectacol interactiv, de statui umane. „Statui hazlii” reprezintã o incursiune teatralã în lumea basmului românesc”.
Cea de-a treia zi a Festivalului de teatru pentru copii „Feþi Frumoºi, Zâne Bune ºi Ilene Cosânzene” va fi deschisã de gazda evenimentului, Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”, cu spectacolul „Mary Poppins”, în regia lui Adrian Gãzdaru, decor ºi costume Alexandru Radu. Irina Bodea-Radu, Gheorghe Stoica, Nicoleta Niculescu, Oana Criºan, Mihai Sima, Aron Alexandru, Graþiela Bãdescu, Simona Codreanu, Tiberiu Tudoran, Raul Hotcaº, sunt protagoniºtii frumoasei poveºtii care va începe la ora 10:00. Spectacolul „Mary Poppins” va fi oferit de Primãria Municipiului Petroºani, aºadar intrarea va fi liberã. Actorii Teatrului de Nord Satu Mare îºi vor lãsa ºi ei amprenta asupra celei de-a doua
Nimic nu putea încheia mai bine cele trei zile de festival, decât o comedie. „Omul care a vãzut moartea”, în regia lui Andrei Mihalache, se va juca la Petroºani duminicã, 2 iunie, de la ora 19:00. Stelian Roºian, Carmen Frãþilã, Alina Negrãu, Sorin Oros, Sergiu Tãbãcaru, Vlad Chico. Ei sunt... „Oamenii care au vãzut moartea”. „Desfãºurându-se în ajunul alegerilor, farsa interbelicã a lui Victor Eftimiu ne aduce aminte, cu mijloacele comediei, cât de vulnerabili suntem în dorinþa noastrã de parvenire” – Andrei Mihalache. Preþul unui bilet este de 15 lei. Oana Tuþu, secretar literar la Teatrul Dramatic I.D. Sîrbu” Petroºani
D
THE END!
10 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 mai 2013
Evita Peron, o piedicã în calea lui Siminel în ocuparea totalã a Petroºaniului
C
el ce a cucerit ºi acaparat, pas cu pas, mai toate afacerile din Petroºani, Siminel Constantin Iordache, trage de urechi consilierii locali care nu se supun nevoilor sale de afaceri, intrã în legalitate când vrea ºi eliminã concurenþa prin influenþã ºi înscenãri. În ºedinþa Consiliului Local de miercuri, Evita Peron de Petroºani, cum au numit-o edilii pe cea mai tânãrã consilerã, i-a dejucat un plan omului de afaceri, în favoarea cetãþenilor simpli. Consilierii locali de la Petroºani au oferit pe tavã multe locaþii, imobile, servicii, terenuri etc., omului de afaceri Siminel Constantin Iordache, cel care este peste tot în Petroºani, începând de la ierbicidarea Cimitirului central, pânã la lanþuri de magazine, baruri, restaurante, pânã la baza de agrement club la care se va adãuga în curând ºi un ºtrand printre blocuri sub ferestrele locatarilor. Nu-i bai! Bine cã mai investeºte cineva prin zonã! Doar cã Investiþiile lui Siminel Iordache sunt mai cu moþ ca ale altora, drept pentru care acesta foloseºte toate metodele ºtiute pentru a-i alunga, a-i discredita, a-i reclama prin interpuºi, în a le trimite poliþia ºi controale pe cap, pânã la alungarea lor.
C
oncurent luat în vizor ºi eliminat
Halucinant este faptul cã respectivii investitori sunt acuzaþi de fapte pe care omul de afaceri Iordache le
face frecvent, fãrã sã-l doarã undeva de atenþionãri, somaþii ºi chiar amenzi date de salariaþii Primãriei Petroºani. Asta pentru cã are o puternicã susþinere în Consiliul Local, acolo unde îºi permite sã tragã de urechi lideri de partide pentru cã au ”bãgat” în consiliu profesori care nu-i susþin demersul de ocupare totalã a Petroºaniului. Concret, comparativ, este cazul The Pub, un club de pe str. 22 Decembrie deschis de doi tineri Vlad Alexandru Lãutaru ºi Dragoº Grigoriu. Aceºtia sunt învinuiþi, printre altele, cã sunt copiii pãrinþilor lor! Dar unitatea respectivã a fost pusã la punct cu credite din bãnci, cu avizele ºi autorizaþiile necesare unui asemenea obiect de activitate de noapte, imobilul în care funcþioneazã clubul a fost complet antifonat pentru a
nu deranja vecinii ºi zona. ªi a început sã meargã, chiar bine datoritã ambientului, a muzicii care era altceva în peisajul localitãþii etc.
D
eci, problemã pentru Siminel Iordache! O parte a clienþilor clubului sãu de la Keops au început sã frecventeze noul club al celor doi tineri. Încrederea clienþilor The Pub a crescut când aici s-au organizat evenimente speciale cu scop caritabil, strângeri de fonduri pentru asociaþii care se ocupau de copii cu probleme. Mulþi clienþi au recunoscut salariaþi ai lui Siminel Iordache, trimiºi probabil sã culeagã informaþii. Într-o perioadã, aceºtia îºi rezervau searã de searã câte o masã... Aºa a început ºirul alarmelor la poliþie, a recla-
maþiilor la Primãrie pentru... tulburarea liniºtii publice. Douã persoane sunt perseverente în a reclama – Bãdulescu ºi Pãtraºcu – zgomotul care nu existã ºi asta pe verificate. Cei ce locuiesc vizavi de clubul în cauzã, familia fostului primprocuror ºi avocat Stanciu nu au fost ”tulburaþi”, la fel ºi fam. Gal, cea care deþine firma Oxigen ºi care locuieºte alãturi, plus alþi locatari... Ca urmare, la The Pub programul de funcþionare a fost redus, ceea ce pentru un club înseamnã moarte, iar sirenele ºi girofarurile Poliþiei, chematã în miez de noapte de reclamagii abonaþi, au alungat parte din clienþi. The Pub îºi va închide porþile sãptãmâna viitoare, iar cei doi tineri investitori îºi vor îndrepta iniþiativele în alte zãri, pentru cã la Petroºani nu sunt lãsaþi.
D
eºi este reclamat de ani de zile, il doare în cot! Dar ce te faci cu clubul Keops al lui Siminel, care rãsunã în noapte fãrã probleme în serile de club. Reclamaþiile celor din Spitalul de Urgenþã pentru tulburarea bolnavilor au curs de ani de zile, la fel ºi reclamaþiile locatarilor din blocurile vecine cu Keops. Omul de afaceri a fost atenþionat, a fost tras de mânecã, ºi ce dacã! Siminel ºtie exact cã i-ar muri afacerea dacã regimul clubului nu ar fi respectat. Poliþia nu se înghesuie sã vinã cu sirene ºi girofaruri pentru cã i-ar alunga clienþii ca la concurentul sãu. Poliþiºtii vin discret, eventual sã ia masa sau sã-ºi bea cafeaua ºi sã-l ”informeze”
pe Siminel cã iar are reclamaþii... ªi atât.
E
vita Peron de Petroºani i-a stricat planurile Miercuri, pe ordinea de zi a ºedinþei Consiliului Local de la Petroºani figura un proiect de hotãrâre prin care lui Siminel Iordache ar fi trebuit sã i se dea în cincesiune terenul dintre blocuri de lângã Bar-ul de vizavi de Poliþie, bar care îi aparþine. Cei 153 mp, sunt o oazã de verdeaþã cu bãnci, unde locatarii blocurilor înghesuite se realxeazã la un ºah, o tablã... Terenul respectiv era dorit pentru o terasã, adicã o extindere a afacerii lui Siminel Iordache. Doar cã proiectul a fost retras pentru cã ”Evita Peron” de Petroºani, aºa cum au numit-o edilii pe tânãra consilierã Elena Lavinia Grigoriu, a dezbãtut ºi negociat înainte de respectiva ºedinþã cu lideri de paride ce fac parte din consiliul local pentru a nu li se lua locatarilor bucãþica de verdeaþã dintre blocuri, locatari care au apelat la aleºii locali în acest sens. ªi pentru cã proiectul în cauzã nu ar fi obþinut voturile necesare, a fost retras de pe ordinea de zi. ªi apropos de verdeaþã ºi zona verde, la un alt proiect suspus votului, patru consilieri PSD s-au împotrivit sau s-au abþinut, doar preºedintele lor, al cincilea consilier PSD, a fost de acord sã ”spulbere” acea zonã, gest care a produs uimire printre colegii de partid din consiliu, dar ºi în rândul celorlalþi consilieri. Ciudate mai sunt cãile politicii!!
z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Mai 2013 care îºi poate amenaja nvestitor ce va fi amendat o terasã, tânãrul a aflat de la noi cã va fi ºi demolat amendat ºi îi va fi
I
Un alt caz de luptã a lui Siminel Iordache de îndepãrtare a concurenþei este cel al terasei de lîngã Trezoreria Petroºani. Aici, un tânãr, care muncit în strãinãtate, a revenit acasã pentru a investi acolo unde-i sunt rãdãcinile. Este vorba de Lucian Gavrilã, ce pare a fi un tânãr meticulos, cu bun gust, aºa vorbeau locuitorii zonei de jos a Petroºaniului vãzând amenajãrile fãcute de acesta. Pentru cã o parte dintre salariaþii de specialitate din Primãria Petroºani nu au rãbdarea sau sunt superficiali în a-ºi face datoria sã explice investitorului care-i sunt obligaþiile, care sunt condiþiile în
U
demolatã amenajarea. ”Mi s-a spus cã atâta timp cât nu bat un cui în pãmânt, pot sã amenajez fãrã autorizaþie de construcþie. Ulterior s-a considerat construcþie. Este vorba de amplasarea unui schelet de lemn acoperit cu material. Vina este ºi a mea cã nu am insistat în obþinerea de informaþii. Cu Primãria am încheiat un contract, apoi mi s-a dat termen pânã vineri (astãzi – n.n.) sã depun documentaþia necesarã certificatului de urbanism. Vreau sã vã spun cã urãsc ilegalitatea ºi eu nu îmi risc banii ºi munca. Am sã mã duc mâine dimineaþã la primãrie sã vãd despre ce este vorba. Eu am
n tânãr de 27 de ani din Petroºani ºi-a strigat nemulþumirile cocoþat pe un stâlp, la aproximativ 6 metri de sol, chiar în faþa Poliþiei Municipiului Petroºani.
fãcut ce mi s-a spus ºi voi face ce mi se spune cã trebuie fãcut”- a declarat Lucian Gavrilã.
S
iminel nedemolat pentru lipsã avize, certificate ºi reclamaþii Comparativ cu acest caz, Siminel Iordache nu are bãtãi de inimã cu legalitatea. A început construcþia ºtradului din vecinãtatea complexului Keops, fãrã avize de la primãrie, a fost atenþionat, a fost amendat, a fost reclamat de locatari cã a împins construcþia ºtrandului pânã la circa 30 de metri de bloc, dar acesta a continuat fãrã probleme, încercând sã-ºi rezolve legalitatea din mers ºi când vrea el. Aici s-a putut! În cazul tânãrului con-
curent de mai sus desfiinþarea a fost imperativã. Poate pentru cã vorbele ce circulã printre consilieri pot fi adevãrate, cum cã niºte aleºi locali sunt parteneri cu Siminel în afacerea ªtrandul, ca în multe altele. Aceºtia spun cã cel puþin un PSD-ist, vreo doi PNLiºti ºi doi PDL-iºti ar fi implicaþi...
T
otul îi aparþine lui Simi, de la ierbicidare la Cinematograf... De curând, doi muncitori stropeau de zor cu o substanþã prin Cimitirul central din Petroºani. Întrebaþi ce fac ei pe acolo, aceºtia au rãspuns cu mândrie cã ierbicideazã ºi cã lucreazã la Simi, ãla cu Keops... Alþii care fãceau curãþenie prin parcul de lângã fosta Poºtã, au rãspuns la
Protest la înãlþime în faþa Poliþiei Petroºani
Protestatarul era nemulþumit de faptul cã bunica lui nu este ajutatã de administraþia publicã, deºi – spune el – are o gravã problemã de sãnãtate. În miez de noapte a cerut sã vinã la faþa locului primarul din Petroºani, Tiberiu Iacob - Ridzi ºi 800 de lei necesari pentru o intervenþie chirurgicalã pentru bunica lui. Mai mult de 20 de minute a durat protestul la înãlþime al tânãrului, dar în cele din urmã acesta a fost convins de apropiaþii lui sã coboare de
pe stâlp. „Tânãrul a fost sancþionat contravenþional ºi transportat cu ambulanþa la Spitalul de Urgenþã Petroºani, dupã care acesta a fost trimis la Spitalul de Psihiatrie Zam”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Car men COSMAN
fel. Despre Cinematograful Victoria, fost 7 Noiembrie, din Petroºani nu se mai ºtie nimic. I s-a dat în concesiune aceluiaºi Siminel Iordache în vara lui 2011, iar la începutul anului 2012, acesta declara ce ºi cum va face ºtiind cã memoria publicã e scurtã. ”Dupã finalizarea proiectãrii, ne vom apuca efectiv de lucrãri. Sperãm ca în toamnã totul sã fie gata ºi sã-i dãm drumul. Investiþiile sunt mari aici, pentru cã imobilul este deteriorat. Nu am estimat încã tot costul, dar pot spune, de exemplu, cã pista de bowling costã aproximativ 60.000 de euro, iar cinematograful tot cam
atât”, a declarat omul de afaceri, în ianuarie 2012. Tot atunci acesta declara cã ºtrandul nu este o prioritate, dar a fost. Apropiaþii acestuia spun cã Iordache aºteaptã sã treacã 5 ani pentru a putea schimba obiectul de activitate al Cinematografului, pentru cã o condiþie primordialã a dãrii în concesiune este aceea de a pãstra cinematograful funcþional cel puþin 5 ani. Doi ani au trecut ºi ”nici mãcar yala de la intrare nu a schimbat-o” – a spus un locatar al blocului Hermes. Dar cine sã-l tragã la rãspundere pentru toate acestea? Se bagã cineva sã apere legalitatea cu adevãrat?? Ileana FIRÞULESCU
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 mai 2013
Azi e ziua fãrã tutun!
O
rganizaþia Mondialã a Sãnãtãþii (OMS) celebreazã în fiecare an, la data de 31 mai, Ziua Mondialã Fãrã Tutun, pentru a atrage atenþia asupra riscurilor pe care le prezintã consumului de tutun pentru sãnãtate ºi pentru a promova politicile sociale de reducere a consumului.
Sãrbãtoarea de anul acesta are loc sub sloganul „Stop interferenþei industriei tutunului!” ºi are ca scop informarea grupurilor þintã cu privire la încercãrile industriei de tutun din ce în ce în ce mai
agresive de a submina mãsurile pentru implementarea Convenþieicadru a OMS privind controlul tutunului ºi contracararea acestor încercãri, din cauza pericolului grav pe care îl reprezintã pentru sãnãtatea publicã.
Specialiºtii apreciaza ca in secolul 20 tutunul a omorat circa 100 de milioane de oameni. Daca se continua in acest ritm, in secolul 21 numarul deceselor va ajunge la un miliard! Statisticile legate de efectele nocive ale fuamtului sunt cutremuratoare: • La fiecare 8 secunde cineva moare din cauza a cel puþin unei boli cauzate de fumat. • 5 din 10 fumãtori mor în urma uneia dintre bolile cauzate de tutun (cancerul este pe primul loc) • 2 din 10 fumãtori se
îmbolnavesc de cancer (cancerul la plãmâni este pe primul loc, dar ºi cele cu localizare bucalã, esofagiene, ori uterine) • 2 din 10 fumãtori suferã de afecþiuni ale inimii, cauzate de fumat • 9 din 10 fumãtori care au fost diagnosticaþi cu cancer pulmonar vor muri din aceasta cauzã • 1 din 10 fumãtori suferã de emfizem pulmonar • 1 din 5 decese sunt provocate de boli cauzate de fumat. În plus, la fiecare 24 de
Eºti bãrbat ºi exagerezi cu calmantele? Poþi suferi pe plan sexual
D
acã iei calmante pe termen lung, s-ar putea sã ai disfuncþii erectile - este un avertisment adresat bãrbaþilor de oamenii de ºtiinþã.
ªi pânã acum calmantele au fost legate de o serie întreagã de neplãceri, cum ar fi dependenþa ºi schimbarea rapidã a stãrii de spirit. Un studiu publicat marþi de jurnalul Spine a inclus disfuncþiile erectile pe lista acestor efecte secundare, relateazã Medical Daily. Pot exista chiar situaþii în care aceste medica-
mente, chiar prescrise pe bazã de reþeta, sã ducã la supradoze fatale, apnee de somn, risc mare de pierdere a echilibrului în cazul vârstnicilor ºi dezechilibre hormonale, a explicat autorul studiului, dr. Richard A. Deyo, profesor la o universitate din Oregon. Cercetarea a fost realizatã pe un eºantion considerat reprezentativ, de peste 11.000 de persoane care luau calmante mai ales pentru durerile de spate.
Ce fonduri au aruncat partidele în lupta pentru alegerile din Densuº
S
e vede cã sunt în opoziþie. Reprezentanþii PDL Hunedoara nu mai au fondurile pe care în anii precedenþi le aruncau în campaniile electorale sau, cel puþin, nu pe faþã. Carmen COSMAN
La alegerile parþiale car au avut loc în comuna Densuº judeþul Hunedoara reprezentanþii Partidului Democrat Liberal nu au avut donaþii declarate pentru candidatul aruncat în luptã. Potrivit datelor comunicate de
Autoritatea Electoralã Permanentã, Uniunea
Social Democratã a avut o donaþie în valoare de 8.960 lei, în timp ce Partidul Poporului-Dan Diaconescu o donaþie în valoare de 5.000 lei. Candidatul declarat ales pentru atribuirea
mandatului de primar al comunei Densuº a fost Traian Bugari, care a obþinut 737 de voturi, din partea USL. Candidatul PDL, Mircea-Horaþiu Grozoni, a obþinut 63 de voturi, iar candidatul PPDD, Eduard Mironel Cornel Dinisori, a obþinut 65 de voturi. Prezenþa la vot a fost de 67,45%.
ore mor aproximativ 100 de fumãtori. Pe scarã mondialã, decesele cauzate de fumat sunt în numãr mai mare decât cele cauzate de SIDA, TBC... Efectele negative ale fumatului nu se limiteazã la cel care
fumeazã, ele rãsfrângându-se dramatic ºi asupra celor aflaþi în apropiere. Doar 15 % din fumul de þigarã este inhalat de cel care fumeazã, restul de 85% putând pãtrunde în plãmânii vecinilor.
Actualitate 13
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Mai 2013
S-a dat start Zilelor Municipiului Petroºani
C
ompetiþiile sportive au dat ieri startul ediþiei cu numãrul XII a Zilelor Municipiului Petrosani. Însã, deschiderea oficialã va avea loc astãzi, la sala de marmurã a primãriei. Luiza ANDRONACHE “Festivitatea de deschidere oficialã va avea loc la ora 17:00, atunci când vom premia mai mulþi copii ºi vom înmâna medaliile Pro Urbe pe care le avem deja pregãtite pentru câteva persoa-
ne”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. De altfel, în programul spectacolelor în aer liber de vineri ºi sâmbãtã, a apãrut o modificare. “Avem o micã schimbare care nu þine de noi ºi nici de firma care asigurã
participarea artiºtilor. Este vorba de CRBL, care nu mai poate sã participe sâmbãtã pentru cã are un alt program, dar va fi prezent la Petroºani vineri. Sâmbãtã, în schimb, vom avea o formaþie în plus, respectiv Alb ºi Negru”, mai a declarat Tiberiu Iacob Ridzi. Traficul rutier din zona Jiul Shopping Center ºi pânã la
Teatrul Dramatic ID Sîrbu a fost restricþionat încã de miericuri. De joi s-a început ºi montarea scenei pe
care vineri vor urca artiºti precum Petrica Miulescu Irimica, Claudia Ionas, Ionut
Dolanescu , Angela Rusu ºi CRBL, iar sâmbãtã Anda Adam, trupa Hara, Silvie ºi trupa Alb-Negru.
Primarul general al Municipiului Chiºinãu Dorin Chirtoacã la felicitat pe primarul municipiul Petroºani Tiberiu Iacob Ridzi cu ocazia zilelor municipiului Petroºani dorindu-i ”prosperitate ºi mult succes în activitatea pe care o desfãºuraþi”.
Excursie pentru copii, organizatã de deputatul Carmen Hãrãu
M
ai mulþi copii din Valea Jiului care au participat la acþiunea organizatã de liberali, în urma cãreia s-au adunat cãrþi pentru biblioctecile comunale, vor fi duºi într-o excursie la Castelul Corvinilor. Maximilian GÂNJU Deputatul hunedorean Carmen Hãrãu va merge cu 40 de copii din Valea Jiului într-o excurise la Castelul Corvinilor, drept recompesnã pentru implicarea micuþilor în campania de donare de cãrþi
organizatã de liberali în Valea Jiului. Doar în localitatea Petrila au fost donate 3400 de volume care vor ajunge duminicã la Biblioteca din comuna Lunca Cernii. « Duminicã, opiii vor merge împreunã cu Carmen Hãrãu pentru
a dona cãrþile ºi mai apoi vor face o excursie la Castel (n.r. Castelul Corvinilor). Sunt foarte mulþumit de rezultatul acþiunii ºi excursia organizatã este o recompensã pentru implicarea
copiilor », a declarat Costel Avram, coordonator PNL Valea Jiului. Acþiunea liberalilor deru-
Hainy te învaþã sã gãteºti
Salatã de vinete
Ingrediente: 3 vinete medii 80 gr ceapã
50 ml ulei 30 gr usturoi 200 gr roºii
latã în luna aprilie de „Ziua cãrþii” a pornit la iniþiativa deputatei Carmen Hãrãu, preºedinta femeilor liberale din judeþ, iar cãrþile adunate de la cei care au participat la campanie vor ajunge în bibliotecile mai sãrace din judeþ.
200 gr ardei 1/2 leg pãtrunjel 3 lg suc de lãmâie Sare, piper, boia Mod de preparare: Se coc vinetele, se curãþã de coajã. Separat se cãleºte ceapa timp de 5 minute. Se toacã vinetele, se pun în tigaie peste ceapã ºi se mai cãlesc încã 2-3 minute apoi se acoperã vasul cu un capac. Ardeii se curãþã de seminþe ºi se toacã
mãrunt, roºiile se taie cubuleþe, se toacã pãtrunjelul ºi usturoiul. Compoziþia se amestecã cu vinetele, se adaugã 3 linguri de zeamã de lãmâie, se asezoneazã cu boia, sare ºi piper dupã gust. Amestecul se pune într-un blender ºi se omogenizeazã. Salata se poate servi caldã sau rece ºi se orneazã cu pãtrunjel.
POFTÃ BUNÃ! Chef de cuisine Restaurant 3D Aqua Hainalka Miclea
14 Program & Horoscop
9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Europa mea (r) 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 17:00 Finanþe ºi afaceri 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Comoara Naþionalã: Cartea Secretelor
9:30 Ultimul val 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 14:00 Levintza prezintã (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond (r) 16:00 Cu lumea-n cap (r) 16:30 Efectul WOW (r) 17:00 Mondenii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 L.A. Confidenþial 22:30 Totul despre sex 23:00 Totul despre sex 23:30 Totul despre sex 0:00 Dragul de Raymond
9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Suflete pereche (r) 14:45 Profetul (r) 16:00 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche
7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Interviurile lui Ion Cristoiu 22:00 Discuþia sãptãmânii 23:00 Lumea lui Banciu
9:45 Que bonito amor (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Intrigi ºi seducþie (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Doamne de poveste 12:35 Rosa Diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Inimã de þigan (r) 15:15 Reþeta de Acasã 15:25 Doamne de poveste 15:30 Eva Luna 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Intrigi ºi seducþie 19:30 Rosa Diamante 20:30 Inimã de þigan 22:00 Îþi ordon sã mã iubeºti! 23:00 Teresa
Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 mai 2013
7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Crimã în trei acte (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Întoarcerea familiei Seaver 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Rãzboiul lumilor 23:00 Râul morþii
21 martie *** 20 aprilie Este o zi bunã pentru a trece la schimbãri în domeniul afacerilor ºi pe plan sentimental. Sunt ºanse mari sã prindeþi un contract de colaborare. Relaþiile cu cei din jur sunt foarte bune, însã fiþi mai îngãduitor cu alte persoane.
Dimineaþa nu prea reuºiþi sã faceþi ce v-aþi propus, pentru cã intervin o mulþime de evenimente neprevãzute. Nu vã enervaþi ºi fiþi perseverent. Dupãamiazã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã care vã dã câteva idei de afaceri. Consultaþi-vã ºi cu partenerul de viaþã.
mai
iunie
*** 22 iunie
*** 22 iulie
23 iulie *** 22 august Dimineaþa nu vã vedeþi capul de treabã. Organizaþi-vã cât mai eficient! Dupã-amiazã aveþi ocazia sã puneþi bazele unei afaceri. Ca sã nu aveþi probleme, apelaþi la persoane cu experienþã. Pe plan sentimental puteþi sã fiþi optimist.
Colaboraþi foarte bine cu un partener de afaceri ºi reuºiþi sã încheiaþi o tranzacþie strãlucitã. Relaþiile cu persoana iubitã trec printr-un moment delicat. Dar, dacã sunteþi dispus sã discutaþi calm, totul se poate rezolva.
Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune
*** 21 mai
22
23 septembrie *** 22 octombrie
9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Campionii Digi Sport 15:30 Fotbal Club 16:00 Fotbal Club Studio 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Raliul Deltei 2013 Super Speciala 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal: Borussia Dortmund - Bayern Munchen 0:00 ªtirile Digi Sport
aprile
22
Este foarte posibil sã se petreacã ceva deosebit pe plan social sau în relaþiile sentimentale. Sunt favorizate relaþiile de parteneriat, întâlnirile de afaceri ºi investiþiile pentru cãmin. Ascultaþi-vã intuiþia. Spre searã, un prieten vã dã o veste bunã. 9:15 Teleshopping 10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului 22:00 Pe banii pãrinþilor 23:30 Doar un sãrut
21
23 noiembrie *** 20 decembrie Sunt ºanse sã începeþi o activitate comercialã din care veþi câºtiga bine. Sunteþi apreciat de ºefi, ceea ce stârneºte invidia colegilor. Acceptaþi munca în echipã.
21 ianuarie *** 20 februarie
Creativitatea vã ajutã sã aveþi succes la locul de muncã sau în afaceri. Planurile referitoare la o investiþie serioasã încep sã prindã contur. Nu vã neglijaþi familia. Ar fi bine sã vã faceþi timp ºi pentru odihnã.
Sunteþi foarte bine dispus, iar relaþiile cu cei din jur decurg fãrã probleme. Pe plan financiar nu staþi grozav, dar puteþi avea succes în chestiuni casnice ºi în societate. Seara vã simþiþi foarte bine într-o vizitã la prieteni, unde sunteþi în centrul atenþiei.
23 august *** 22 septembrie Situaþia financiarã nu vã mulþumeºte deloc. În schimb, sunteþi într-o formã intelectualã deosebitã. Puteþi avea succes la examene, concursuri etc. Analizaþi serios perspectivele profesionale ºi cãutaþi noi oportunitãþi.
23 octombrie *** 22 noiembrie Dimineaþa s-ar putea ca relaþiile sentimentale sã fie mai încordate. Nu vã ambiþionaþi ºi aveþi rãbdare ca partenerul de viaþã sã se calmeze. Se pare cã sunteþi nevoit sã plecaþi într-o delegaþie care se anunþã dificilã.
21 decembrie *** 20 ianuarie Aveþi un farmec deosebit ºi atrageþi admiraþia celor din jur. Cu puþinã atenþie, vã puteþi descurca excelent în afaceri. Aveþi ocazia sã faceþi o investiþie importantã pentru casã.
21 februarie *** 20 martie La serviciu reuºiþi sã vã afirmaþi aproape fãrã nici un efort. Sunteþi plin de energie ºi meritã sã valorificaþi momentul ca sã terminaþi tot v-aþi propus.
Actualitate 15
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Mai 2013
Compania RCS&RDS îºi Au cerut decomasarea din cauza extinde serviciile în Petroºani distanþelor mari dintre ºcoli
Compania RCS & RDS, lider pe piaþa din România în furnizarea serviciilor de internet ºi de televiziune prin cablu ºi satelit intenþioneazã sã-ºi extindã aria de acoperire cu servicii în municipiul Petroºani. În cursul acestui an se estimeazã cã vor putea fi acoperite de reþea întreagã zonã de blocuri urmând ca în perioada urmãtoare sã fie demarate proiecte de investiþii ºi în zonele de case. În acest sens RCS & RDS a obþinut deja autorizaþia de construire emisã de Primãria Municipiului Petroºani ºi pe baza acordurilor proprietarilor îºi propune sã ajungã la uºile a aproximativ 1000 de apartamente noi, în special din zona de nord a municipiului. Lucrãrile vor demara la începutul lunii iunie. Clienþii potenþiali vor fi vizitaþi de Agenþii de vânzãri ai RCS &
RDS care le vor prezenta oferta de servicii. Compania oferã televiziune prin cablu începând cu preþuri de la 20 ron/lunã, internet de mare vitezã de la 15 ron/lunã ºi telefonie fixa sau mobila cu abonamente care pornesc de la 6 ron/lunã. Pentru serviciile de internet ºi telefonie, clienþii noi vor putea beneficia ºi de o reducere de 50% la abonament pe o perioadã de 6 luni. RCS & RDS ºi-a dezvoltat la nivel naþional propria infrastructurã de telecomunicaþii pe suport de fibrã opticã ºi acoperã cu servicii de cablu TV, internet, telefonie fixã ºi mobilã peste 200 oraºe din þarã fiind totodatã cel mai mare furnizor alternativ de servicii de telefonie fixã. De asemenea RCS & RDS este singura companie de telecomunicaþii din România care oferã pachete complete, cu 4 servicii: televiziune prin cablu sau satelit Digi TV, internet de mare vitezã Digi Net, telefonie fixã Digi Tel ºi telefonie mobilã Digi Mobil. Pentru toate pachetele de servicii, compania practicã cele mai accesibile tarife de pe piaþã. Este o companie modernã, cu o experienþã de 15 ani în furnizarea soluþiilor de telecomunicaþii. Operatorul de telecomunicaþii are 6500 angajaþi ºi dispune de un numãr de peste 200 puncte de prezenþã la nivelul întregii þãri. RCS & RDS este totodatã unul din cei mai importanþi operatori din regiune, furnizând servicii de telecomunicaþii ºi în Spania, Italia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Croaþia ºi Serbia.
D
upã ce au fost comasate, au cerut decomasarea. Este vorba de mai multe unitãþi de învãþãmânt din judeþul Hunedoara. Din anul ºcolar ce va începe în septembrie, mai multe unitãþi de învãþãmânt din judeþ vor avea independenþã.
icpiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Motivul invocat pentru decomasare fiind distanþa prea mare dintre cele douã unitãþi de învãþãmânt, în condiþiile
Monika BACIU ”Conform legislaþiei în vigoare reþeaua ºcolarã pentru fiecare an ºcolar se aprobã la nivel local, propunerile sunt înaintate Inspectoratului care trebuie sã dea un aviz conform iar forma finalã a reþelei este aprobatã de cãtre minister. Pentru anul ºcolar 2013-2014 avem ºapte unitãþi în tot judeþul care au optat pentru personalitate juridicã. Când vorbim de o unitate mare cu mai multe structuri sunt aspecte pozitive dar ºi negative, când unitatea este mare ºi resursele sunt mult mai mari. Dificultatea apare în ceea ce priveºte organizarea, comunicare, întreaga activitate se desfãºoarã cu dificultate”, a declarat Maria ªtefãnie, inspector general adjunct în cadrul Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara. La Petroºani o singurã unitate de învãþãmânt a solicitat decomasarea. Este vorba de ªcoala Generalã Numãrul 7 care a fost structurã a Colegiului Economic
Hermes din localitate. ”Începând din aceastã în care pentru orice aviz era nevoie ca solicitanþii toamnã ºcoala noastrã sã se deplaseze la centrul va redeveni Scoala de execuþie bugetarã. Gimnaziala Nr.7 din Petroºani ºi cred cã este un lucru bun pentru cã Familiile LISZKA din punct de vedere din Dorog administrativ vom fi (Ungaria), Vulcan, oarecum independenþi Aninoasa, ºi cred cã pentru elevi Petroºani ºi familia ºi procesul didactic VELICA, din Petroºani sunt beneficii”, a presunt alãturi de Ileana cizat directorul ªcolii PARDOS în greaua Generale Numãrul 7 pierdere a soþului ei din Petroºani, Monteola Gherlan. PARDOS IOAN ”Scoala 7 s-a Dumnezeu sã-l desprins de vechile odihneascã în pace! structuri din motive obiective ºi de management pe care le-am luat în considerare ºi am hotãrât cã aºa este mai bine”, a prePromoþia 1973 a cizat primarul muniLiceului Teoretic Lupeni are întîlnirea de 40 de ani de la absolvire duminicã 2 iunie la liceu. Detalii: Amalia Andruºcã 0763.633.423
Anunþ
Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.
Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820
16 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 mai 2013
Colþ de rai ”mãcinat” de timp ºi nepãsare
C
etatea colþ, un colþ de rai, pierdut în negura timpurilor ºi uitat de autoritãþi. În judeþul Hunedoara, în Þara Haþegului se gãseºte Cetatea Colþ, loc de inspiraþie pentru mari scriitori ai lumii. Jules Verne prezintã în opera sa ”Castelul din Carpaþi”, acest loc unde liniºtea ºi priveliºtea taie respiraþia oricui poposeºte pe aceste meleaguri. Monika BACIU Cetatea Colþ care dateazã din anul 1359 este principala mândrie a Vãii Râuºorului pe care o dominã exact dee deasupra mãnãstirii Colþ Suseni. În zilele senine, silueta cetãþii se distinge de la mare distanþã din mijlocul Depresiunii Haþegului. Cetatea, falnicã odatã, a ajuns acum o ruinã. Chiar dacã ansamblul s-a degradat prin prãbuºirea în hãuri a unor curtine resturile de ziduri pãstrate, poziþia maiestuoasã ºi renumele familiei Kendeffy au contrinuit din plin la geneza unor poveºti romantice ajunse în marea literaturã. Reprezentanþii comunei Râu de Mori încearcã sã atragã fonduri pentru reabilitarea acestui monument istoric, ajuns astãzi în paraginã. ”Suntem la aceastã datã
într-un proces de a accesa niºte fonduri ale Ministerului Culturii ºi Cultelor pentru refacerea picturii din Mãnãstirea Colþ iar pentru cetatea Colþ prin solicitarea pe care o avem este pentru a crea drumul de acces spre cetatea Colt ºi pentru a conservã ºi reabilita riunele acestei cetãþi”, a precizat primarul comunei Râu de Mori, Niculiþã Mang. Pentru reabilitarea ruinelor cetãþii ºi amenjarea unui traseu este nevoie de sume mari. Nici edilul nu ºtie care ar fi valoarea investiþiei, însã sperã ca în perioada 2014-2021 sã atragã fonduri pentru punerea în valoare a acestui monument. ”Suma va depinde de decizia pe care o va lua Ministerul Culturii în privinþa amplori lucrãrilor. Ea poate fi la o sumã foarte mare sau o sumã mai micã.
Sã sperãm cã vom gãsi înþelegere la minister pentru cã sumã sã fie mare pentru o lucrare de amploare.
Deocamdatã nu putem accesa fonduri, sã sperãm cã poate va fi o mãsurã din 2014 încolo pentru cã noi am mai avut o tentativã în acest sens dar fondurile s-au terminat odatã cu reabilitarea Cetãþii Deva”, a mai precizat edilul. Edilul povesteºte despre istoria locului. Nume mari ale istoriei româneºti ºi-au avut cnezatele în acest loc binecuvântat. ”Chiar dacã existã anumite contradicþii în ceea ce priveºte locul care este precizat în acel roman celebru,
unii spunând cã ar fi în Pasul Vulcan, alþi scriitori cum ar fi Ion Hobana spun cã Jules Verne s-a inspirat din cetatea Colþ. La cetatea Colþ urmaºii acestei familii sunt pânã la aceastã datã printre noi ºi mai mult decât atât un urmaº din familia Cãndestilor, ulterior în perioada Imperiului AustroUngar din familia Kendeffy, trãiesc pânã la aceastã datã ºi chiar prin revendicãrile de la retrocedarea legilor pro-
prietãþii existã o întreagã tevatura vis a vis de nobilii maghiari care au dobândit proprietãþi în zona noastrã. În acesta fel familia Cândestilor pentru cã se pare cã cetatea ºi mãnãstirea au fost construite în secolul XIII-XIV, de atunci prin cneazul Cânde au continuat sã existe mai mult de 6-7 sute de ani pânã în zilile noastre. Binenteles cã în perioada Imperiului Austro-Ungar din familia Cãndestilor s-au transformat în familia Kendeffy. Aceºtia au avut proprietãþi inclusiv aici în Rãu de Mori unde
existã Curþile Nobiliare ale familiei ºi Castelul Santamarie Orle”, povesteºte primarul comunei. La centrul de informare turisticã din comuna Râu de Mori turiºtii pot primi informaþii preþioase despre acest castel. Existã poveºti, poveºti care au fost aºternute pe file de Jules Verne. ”Este în aceastã zonã Castelul Kendefy, a fost pe vremuri Jules Verne datoritã presupusei sale iubite care trãia în zonã, vizitând zona i-a plãcut acest castel ºi de aici s-a ºi inspirat în romanul Castelul din Carpaþi. Existã multe atracþii turistice în zonã ºi sunt interesaþi de Mãnãstirea Colþ, cetatea Colþ, bisericile din zonã, Biserica Ostrov. Este o potecã, aproximativ 20 de minute de mers pe jos cu un traseu marcat. Sus se gãseºte o tablã pe care este scrisã legenda ºi ruinele cetãþii”, a spus Anca Avramescu, reprezentantul punctului de informare turisticã. Punctul cel mai atractiv al ei, turnul locuinþã stã ºi acum pe pintenul semeþ de piatrã de la care îi provine numele de Colþ. Ctitoritã de cãtre Cneazul Cândea, botezat ulterior, dupã trecerea sa la religia catolicã, Kendeffy, încã din timpul secolului al XIVlea, Cetatea Colþ se numarã printre multe alte monumente istorice aflate în prezent în ruinã.