Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 377

Cronica Vãii Jiului Joi, 30 Mai 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Uluitoarea poveste a Puþului Centru de la Mina Petrila Constructorul delegat de partea germanã în urmã cu 70 de ani a fost internat în lagãrul de la Haþeg! z

A vrut sã-i dea bani pentru a închide ochii

n tânãr de 19 ani din municipiul Vulcan i-a oferit unui poliþist 300 de lei pentru a-l „ierta” de un dosar penal. Omul legii ºi-a anunþat superiorii care au organizat un flagrant.

>>> PAGINA A 6-A

Cãsuþa Olandezã licitatã în contul datoriei de 16 miliarde lei, credit BCR, al soþilor Csiki – Habitat XXI

>>> PAGINILE 8-9

Moþinea de salvare a Vãii Jiului nu a trecut

Niciun parlamentar hunedorean din actuala putere nu a votat-o

inerii din Valea Jiului au fost ºi marþi ºi miercuri, subiect de discuþie în Parlamentul României. Moþiunea iniþiatã de PPDD ºi PDL ºi semnatã de 73 de deputaþi din opoziþie, însã, nu a trecut.

>>> PAGINA 11

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Mai 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Radare în Judeþul Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur –

Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

* DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Uricani pe DN 66A, str. Muncii

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Mai 2013

Uluitoarea poveste a Puþului Centru de la Mina Petrila

Actualitate 3

Constructorul delegat de partea germanã în urmã cu 70 de ani a fost internat în lagãrul de la Haþeg! U

octombrie 1944 cãtre Comandamentul Militar al Societãþii Petroºani, cu precizarea cã am respectat ortografia vremii.

n puþ minier unic în Europa, de la Mina Petrila, ar putea fi salvat de la demolare, alãturi de o altã clãdire de valoare istoricã. Puþul Centru are o istorie absolut fascinantã ºi a fost dat în funcþiune în 1946. De atunci funcþioneazã continuu, fãrã schimbarea vreunei piese. Istoria Minei Petrila, care a început sã funcþioneze în anul 1867, ar putea fi slavatã. Mãcar pentru o parte din ea existã un studiu de prefezabilitate, întocmit de Fundaþia Culturalã Condiþia Românã împreunã cu un grup de studenþi francezi, care a fost discutat ºi aprobat de Consiliul Local Petrila ºi urmeazã sã fie propus Ministerului Economiei. „Studiul de prefezabilitate prevede ca o

precum ºi Puþul Centru, care are o istorie fascinantã.

parte a clãdirilor din incinta minei Petrila care sunt de patrimoniu sau au valoare istoricã ºi culturalã sã fie transformate în muzeu. De asemenea, o altã parte a clãdirilor ar urma sã fie preluate de Primãrie pentru a le putea concesiona cãtre diverse firme ce doresc sã desfãºoare activitãþi de producþie sau servicii”, a declarat Vasilicã Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Clãdirile de pe actuala platformã minierã pe care iniþiatorii studiului ar dori sã le salveze datoritã potenþialului lor istoric sunt vechile ateliere mecanice, unde se gãsesc utilaje de la 1800,

huila era o resursã importantã ºi nicidecum marginalã, cum este consideratã în prezent. Istoria construcþiei este strânsã între coperþile unui dosar care pãstreazã corespondenþa vremii ºi

omânii au continuat lucrarea. Drexler rãsplãtit în slãninã!

storia construitã pe platforma minierã

Puþul Centru al Minei Petrila a fost construit de nemþi începând din 1943. De partea electricã s-au ocupat cei de la Siemens Berlin, iar partea mecanicã a fost asiguratã de firma Demag. Era acea perioadã tulbure, a rãzboiului, când

care poate face o imagine amãnunþitã a fiecãrei etape. Un dosar ajuns acum la actualul director al EM Petrila, Constantin Jujan, cel care a studiat în amãnunþime istoria incedibilã a construcþiei începutã în anul 1943, când aici a fost detaºat „monteurul – ºef” Iosif Drexler. Era plãtit cu 4,50 lei pe ora de lucru, avea o indemnizaþie de 1.400 de lei pentru deplasare, cât ºi locuinþa, iluminatul ºi înclãzirea asiguratã. Pentru venirea lui în þarã chiar ºi Comandamentul Militar ºi-a dat acceptul, aratã arhiva vremii, pentru cã vremurile o impuneau. Drexler era extrem de apreciat de partea românã ºi, aºa cum o sã vedem, a fost considerat de neînlocuit. În data de 18 noiembrie 1943 s-a început montarea maºinii de extracþie a Puþului Centru,

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

acelaºi puþ care funcþioneazã ºi la ora actualã. Lucrurile au mers ca la carte, conform proiectului, pânã în 1944 când Drexler este luat prizonier ºi internat într-un lagãr din zona Haþegului. Într-o notã din octombrie 1944 se aratã cã nu se poate continua lucrarea fiindcã acesta a fost internat în lagãr, iar autoritãþile române fac tot posibilul sã-l elibereze. „Lucrãrile de montare ºi punere în funcþiune a maºinei de extracþie de la Puþul Central au fost întrerupte ºi nu se pot continua ºi termina din cauzã cã monteurul ºef, delegat de furnizor (firma Siemens din Berlin) a fost internat în lagãr, fiind cetãþean german. Având în vedere cã cã terminarea montãrii ºi punerei în funcþiune a maºinei de extracþie este de o importanþã mare pentru asigurarea producþiei de am rugat (...) sã se intervinã pentru rechiziþionarea Domnului Drexler pentru executarea acestei lucrãri”, se aratã în adresa trimisã în

Demersurile au eºuat, în ciuda faptului cã, aºa cum arãtam, Iosif Drexler era considerat absolut necesar pentru lucrarea începutã în urmã cu un an. Iar partea românã a fost nevoitã sã continue execuþia cu forþe proprii, conform unor adrese care dateazã din 1945. Drexler a rãmas în lagãr, iar în 1946 a trimis conducerii societãþii din Petroºani o carte poºtalã pentru a mulþumi cã i s-a returnat trusa de scule, dar ºi pentru cele 3 kilograme de slãninã primite! Puþul Centru a avut de-a lungul vremii diverse denumiri, fiind „botezat” la un moment dat chiar Ana Pauker. Pentru el se zbat acum cei ce doresc sã salveze istoria Minei Petrila. „Este pãcat pentru Puþul Centru sã fie demolat, pentru cã are valoare ºi datoritã unicitãþii instalaþiei de extracþie, unciã în Europa. Funcþioneazã din 30 iulie 1946 încontinuu”, a declarat Constantin Jujan, directorul EM Petrila. Acesta a explicat cã o parte a clãdirilor, care meritã salvate, pot fi date Primãriei Petrila prin hotãrâre de Guvern. Car men COSMAN

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 mai 2013

Copiii, în centrul atenþiei, în Valea Jiului

dministraþiile locale din Valea Jiului serbeazã copiii. În majoritatea oraºelor din Valea Jiului, în aceste zile, copiii vor fi în centrul atenþiei. Administraþiile locale au alocat sume importante de bani pentru organizarea unor evenimente dedicate celor mici. Acþiunile se vor derula cu ocazia Zilei Internaþionale a Copilului.

Monika BACIU

atru zile de sãrbãtoare la Petroºani În capitala Vãii Jiului, la Petroºani va avea loc un tur de forþã în aceste zile ºi

pânã duminicã. Ziua Internaþionalã a Copilului va fi serbatã pe parcursul a patru zile. Acþiunile vor începe miercuri ºi se vor termina duminicã, însã totul va atinge cote maxime sâmbãtã,

când pe centrul localitãþii va avea loc parada costumelor de carnaval, eveniment devenit deja tradiþie. Pentru toate acþiunile sportive ºi culturale dedicate celor mici, administraþia localã de

la Petroºani a alocat suma de 60 de mii de lei. Acþiuni dedicate celor mici vor avea loc ºi la Uricani unde consilierii locali au alocat suma de 18.340 de lei pentru organizarea de acþiuni dedicate Zilei Internaþionale a Copilului. Aici evenimentele vor avea loc pe parcursul zilelor de 31 mai ºi 1 iunie. Consilierii locali de la Petrila le vor oferi dulciuri tuturor copiilor din localitate. Mai mult

decât atât, aceºtia le-au pregãtit celor mici ºi o serie de competiþii sportive. Pentru aceste evenimente, în estul Vãii Jiului s-a alocat suma de 15 mii de lei. La Lupeni, nu au fost prinºi bani în buget pentru sãrbãto-

rile dedicate copiilor. Potrivit unor reprezentanþi ai administraþiei locale, pe ordinea de zi a ºedinþei de consiliu nu se regãseºte niciun proiect prin care se alocã bani pentru Ziua Internaþionalã a Copilului.

Personaje celebre ”imortalizate”, la Petroºani

xpoziþie de caricaturi la Petroºani. Actori, prezentatori ºi alte persoane publice au fost imortalizaþi de un artist din municipiul Petroºani. Este vorba de caricaturile unor persoane celebre, opere ce vor fi expuse la Petroºani. Monika BACIU ”Expoziþia de astãzi de la ora 13, cea a lui Adrian Cerchez, este inclusã în manifestãrile cu prilejul împliniri a 20 de ani de la infintarea Liceului Teoretic Petroºani expoziþie care va avea

loc aici la noi la sediu. Caricaturile lui Adrian Cerchez vor fi expuse azi la noi la ºcoalã caricaturi din lumea filmului ºi mai puþin din lumea politicii”, a declarat Robert Humel, organizatorul evenimentului. Publicul

petroºãnean ”gustã” acest tip de artã, prezenta la expoziþiile de caricaturi fiind una ridicatã. ”Caricatura a fost tot timpul un domeniu mai uºor de pãtruns ºi mai plãcut publicului care a fost mult mai numeros faþã de expozitile de artã mare. Va fi un public numeros iar pentru cã va avea loc în ºcoala

marea majoritate vor fi elevi”, a mai spus sursa citatã. Expoziþia are loc în incinta ªcolii Generale Numãrul 4 din Petroºani, iar iubitorii de artã sunt aºteptaþi la aceste eveniment pe tot parcursul sãptãmânii.

Sute de cercetãtori viziteazã muzeul din Deva

este 100 de cercetãtori se vor afla la Deva la Lapidarium. Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva se pregãteºte de vizita unor cercetãtori renumiþi. Aceºtia vor vizita lapidariumul din curtea instituþiei. Monika BACIU

PROGRAM TV - Miercuri 29 mai 2013 16:00 Punctul pe i cu Ionuþ Drãgotesc 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

Cercetãtorii vor participa pânã în data de 3 iunie, la cea de-a 13-a ediþie a Colocviului Internaþional de Artã Provincialã, care se þine la Alba-Iulia ºi Constanþa. Tema din acest an este organizatã sub denumirea „Monumente vocative ºi de cult din provinciile romane. Tehnici sculpturale, surse de piatrã, mãiestrie ºi decor – Iconografie ºi simbolism”. Cercetãtorii vor vizita situl arhe-

ologic de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Micia, Germisara ºi Aquae, expuse la Deva. La lucrãrile din cadrul colocviului vor participa 110 cercetãrtori, din 19 þãri, inclusiv din Statele Unite ale Americii, Canada, Israel ºi Turcia.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Mai 2013 Se poate ºi altfel

Într-o „mare” de falimente, o firmã de interes local merge spre redresare

n timp ce majoritatea firmelor de interes local aflate în subordinea conisliilor locale din Valea Jiului se sufocã sub povara datoriilor ºi ajung sã intre, în cele din urmã, în faliment, la Petrila o societate a dovedit cã se poate redresa prin respectarea planului de reorganizare. Carmen COSMAN De la grave probleme financiare, la dezvoltarea obiectului de activitate ºi chiar angajãri de personal. Este vorba despre societatea Edil Urban din Petrila, despre care actualul director Vasile Costache spune cã, în momentul în care a fost numit – în 16 martie 2012 – înregistra datorii de peste 1,2 milioane de lei ºia fost necesarã declararea insolvenþei. Între timp, datoriile au scãzut la 790.000 de lei, iar firma a început chiar sã meargã pe o

pantã ascendentã, susþine acesta. Pentru a se ajunge la aceastã situaþie a fost nevoie de sprijinul Consiliului Local Petrila ºi de respectarea unui grafic strict de reeºalonare a datoriilor cãtre creditori, mai ales cãtre

bugetul de stat. Graficul a fost etapizat pe o perioadã de 3 ani ºi, pânã acum, tranºele lunare au fost respectate. Directorul Edil Urban a explicat cã o mare contribuþie la aceastã situaþie a avut-o diversificarea

obiectului de activitate, care a permis chiar investiþii la societate. „Am avut o bunã colaborare cu Consiliul Local ºi Primãria – primar ºi viceprimar ºi ne-am dezvoltat obiectul de activitate, cu servicii oferite persoanelor particulare”, explicã Vasile Costache. Aºa cã, pe lângã activitatea de bazã, de salubrizare, colectare ºi trabnsport gunoi menajer, societatea s-a apucat de curãþarea subsolurilor sau chiar anveloparea

O nouã zi de sãrbãtoare

festãrile dedicate acestui liceu cu tradiþie din Petroºani”, a spus Ionuþ Codreanu, coordonator PC – AMP. Manifestãrile dedicate împlinirii celor 20 de ani de la înfiinþarea Liceului Teoretic se vor încheia astãzi, odatã cu festivitatea de premiere a aboslvenþilor din promoþia acestui an.

anifestãrile dedicate împlinirii a 20 de ani de la înfiinþarea Colegiului Naþional “Mihai Eminescu” din Petroºani au ajuns în cea de-a 3-a zi. Pentru ieri, printre evenimentele programate s-au numãrat vernisajul unei expoziþii de caricaturã ºi o dezbatere moderatã de cãtre un reprezentant al Agenþiei de Monitorizare a Presei. Mircea NISTOR “Dupã douã zile pline de evenimente, ieri a venit momentul sã ne descreþim puþin frunþile cu ocazia vernisajului unei expoziþii de caricaturi., semnate de cãtre Adrian Cerchez ºi reunite sub genericul “Caricaturi ºi pixeli”. Tot ieri, elevii noºtri au particpat ºi la o dezbatere moderatã de cãtre un coordonator de proiecte – cercetare Active Watch din cadrul Agenþiei de

Monitorizare a Presei”, a declarat Gilbert Danciu, director Colegiul Naþional “Mihai Eminescu” Petroºani. Tot ieri s-a derulat ºi o dezbatere pe tema “Conectaþi, dar totuºi izolaþi”. Aceasta a fost moderatã de cãtre Ionuþ Codreanu, coordonator Proiecte Cercetare din cadrul Agenþiei de Monitorizare a Presei. “Mã bucur cã am fost invitat ºi mai ales pentru faptul cã tinerii au partici-

blocurilor. ªi, pentru cã lucrurile au intrat pe un fãgaº aproape normal, a fost nevoie chiar de angajarea de personal suplimentar. „Datoritã volumui de lucrãri pe perioada de varã, numãrul personalului a crescut de la 68 de angajaþi la 93 de oameni, personal muncitor”, a declarat Costache. Iar angajãrile vor continua, pentru cã recent au luat, prin cedare de creanþe, lucrãri de anvelopare la patru blocuri de locuinþe din

Petrila, de la firma care a câºtigat licitaþia dar nu a mai putut efectua lucrãrile. E drept, cã societatea de interes local a fost ajutatã ºi de CL Petrila, care i-a încredinþat, in limitele prevederilor legale, o serie de lucrãri de interes edilitar pentru acre nu a fost nevoie de organizare de licitaþii. Numai pentru acest an, lucrãrile deja finalizate ori în curs de execuþie depãºesc 250.000 de lei. Iar în aceste condiþii, investiþiile nu au întârziat sã aparã, tot pentru îmbunãtãþirea activitãþii de zi cu zi. De precizat cã, pentru firmele de interes local din Valea Jiului, piatra de moarã au constituit-o datoriile extrem de mari acumulate la bugetul de stat. Pentru cele mai multe dintre ele redresarea nu a mai venit ºi s-a declanaºt procedura de faliment. Iar în aceste condiþii, situaþia Edil Urban Petrila este una fericitã.

pat cu entuziasm la dezbatere. Sper cã au avut câte ceva de învãþat din cele prezentate cu ocazia acestei întâlnirii. Valea Jiului este o zonã importantã pentru noi, cei care facem parte din Agenþia de Monitorizare a Presei, acesta fiind ºi motivul pentru care am acceptat cu plãcere invitaþia de a fi prezent la mani-

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Mai 2013

Primãriile cu datorii, caz clasat la ministerul de Finanþe

inisterul finanþelor publice a rezolvat problema primãriilor cu arierate. Deputatul Monica Iacob Ridzi a primit rãspuns la interpelarea prin care solicita lãmuriri vizavi de situaþia primãriei Aninoasa. Reprezentanþii Ministerului de Finanþe spun cã administraþia localã din Valea Jiului beneficiazã de bani de la bugetul de stat. Monika BACIU ”Prin legea bugetului de stat pe anul 2013, nr. 5/2013, pentru bugetele locale s-au alocat sume defalcate din

taxa pe valoare adãugatã pentru finanþarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeþelor, comunelor, oraºelor, municipilor, sectoarelor ºi municipiului Bucureºti sume cu destinaþie specialã potrivit legislaþiei în vigoare ºi sume defalcate din taxa pe valoare adãugatã prin

echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraºelor, municipilor ºi judeþului, care se repartizeazã pe unitãþi administrativteritoriale, potrivit criterilor prevãzute în

Legea finanþelor publice locale nr. 273/2006, cu modificãri ºi complectãri ulterioare, respectiv capacitatea financiarã determinatã pe baza impozitului pe venit încasat pe locuitor în proporþie de 70% ºi suprafaþa judeþului, în proporþie de 30%. Repartizarea pe unitãþi administrativteritoriale în cadrul

judeþului se face potrivit Ordinului comun al Ministrului administraþiei ºi internelor ºi al ministrului finanþelor publice privind aplicarea formulei de alocare a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat ºi a cotelor defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. Din sumele menþionate mai sus beneficiazã ºi Oraºul Aninoasa, judeþul Hunedoara”, se aratã în rãspunsul primit de Monica Iacob Ridzi de la Ministerul de Finanþe. În situaþia în care o unitate administrativteritoriala are calitatea atât de debitor pentru obligaþii de platã restante înregistrate faþã de un furnizor de bunuri, servicii ºi lucrãri cât ºi de creditor pentru creanþele fiscale restante, cãtre bugetul local ale furnizoru-

lui respectiv, acesta poate opera stingerea obligaþilor reciproce potrivit procedurii privind aprobarea Procedurii de compensare conform Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.12/2013 ºi publicat în Monitorul Oficial. Administraþia localã din Aninoasa a primit 62 de mii de lei din trezorerie, însã la nivelul ministerului nu se cunosc aceste aspecte. ”De asemenea, vã facem cunoscut cã oraºul Aninoasa a solicitat contractarea unui împrumut din trezorerie care va fi analizat dupã publicarea legii pentru aprobarea ordonanþei de urgenþã nr.3/2013 prin care s-a suplimentat limita împrumuturilor din trezorerie cu 180 de milioane de lei”, se mai aratã în rãspuns. Primãria din Aninoasa are datorii mari atât la creditori cât ºi la diferite societãþi. Aceasta a rãmas ºi fãrã apã potabilã din cauza neplãþii facturilor restante.

Colþul Brâncuºi, la Muzeul Mineritului

utoritãþile locale de la Petroºani, în colaborare cu Asociaþia Petro Aqua, inaugureazã vineri, la Muzeul Mineritului, o expoziþie dedicatã marelui sculptor Constantin Brâncuºi. Carmen COSMAN Colþul Brâncuºi va conþine o lucrare în lemn, replicã a celebrei Coloane a Infinitului, turnatã în Atelierele Centrale Petroºani, fotocopii ale core-

spondenþei purtate de marele sculptor cu inginerul ªtefan Popescu Gorjan, dar ºi lista celor care sau ocupat

de turnarea ºi montarea coloanei, în atelierele de la Petroºani. Inaugurarea va avea loc vineri seara, la ora 19.00, la Muzeul Mineritului din Petroºani, iar evenimentul are loc în cadrul manifestãrilor reunite sub genericul „Zilele Municipiului Petroºani”.

A vrut sã-i dea bani pentru a închide ochii

n tânãr de 19 ani din municipiul Vulcan i-a oferit unui poliþist 300 de lei pentru a-l „ierta” de un dosar penal. Omul legii ºi-a anunþat superiorii care au organizat un flagrant. Maximilian GÂNJU Tânãrul de 19 ani cercetat acum pentru dare de mitã, a fost prins de agentul de la

conducerea Poliþiei Municipiului Vulcan, care a întocmit proces verbal de consemnare a denunþului ºi a sesizat, la rândul sãu, Parchetul de pe lângã Tribunalul

Poliþia Vulcan cã circula cu un scuter fãrã a avea permis. Poliþistul i-a fãcut dosar penal, iar pentru a scãpa de rãspundere, tânãrul a vrut sã-i dea 300 de lei ca sã închidã ochii. « În data de 19.05.2013, Dan P., de 19 ani, din municipiul Vulcan, a fost depistat de poliþiºti în timp ce conducea un moped neînregistrat pe raza localitãþii Vulcan, fãrã a poseda permis de conducere, fapt pentru care i s-a întocmit dosar de cercetare penalã. Ulterior, fãptuitorul i-a promis agentului de poliþie din cadrul Formaþiunii Rutiere Vulcan care avea în lucru dosarul penal în care era cercetat, suma de 300 lei, în schimbul abandonãrii cercetãrilor. Agentul a sesizat cu privire la acest fapt

Hunedoara», a declarat inspectorul principal Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara au pus la cale un flangrant, marþi dupã-amiazã, în urma tânãrul cercetat penal a fost surprins în timp ce îi oferea agentului de poliþie suma de 100 de lei. Acum, bãrbatul s-a mai ales cu un dosar penal pe lângã cel în care este cercetat cã a mers cu scuterul fãrã a avea permis. « Ca urmare a acþiunii de prindere în flagrant, Dan P. va fi cercetat de cãtre procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara pentru comiterea infracþiunii de dare de mitã», a mai precizat inspectorul principal Bogdan Niþu.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Mai 2013

Pensionarii mineri se pregãtesc de proteste

emulþumiþi de faptul cã problemele lor nu sunt luate în serios, pensionarii minieri din Valea Jiului pregãtesc proteste de stradã. Foºtii ortaci vor sã-i atragã la marºul lor prin capitala Vãii Jiului ºi pe tineri. Maximilian GÂNJU O întâlnire între toþi parlamentarii judeþului Hunedoara în frunte cu ministrul Muncii, Mariana Câmpean, care întârzie, îi nemulþumeºte pe foºtii ortaci din cadrul Ligii Pensionarilor Minieri Valea Jiului. Aceºtia au discutat ieri-miercuri, în cadrul întâlnirii sãptãmânale, organizarea unui miting de protest în municipiul Petroºani.

Acesta ar urma sã aibã loc peste circa douã sãptãmâni de zile, iar ortacii vor sã li se alãture ºi tinerii. „Ni s-a promis cã se va intermedia o întâlnire cu toþi parlamentarii judeþului pentru a gãsi rezolvare la problemele noastre cum ar fi punctul de pensie ori biletele de tratament, etc. Nu s-a întâmplat nimic pânã acum, doar promisiuni. Ba cã nu pot fi strânºi toþi odatã, ba cã sunt alte probleme,

tot aºa ni s-a spus. Termenul ar fi 15 iunie pânã la care întâlnirea ar trebui sã aibã loc pentru a ni se rezolva din probleme. În campanie s-au adunat toþi, au putut sã participe la toate sindrofiile ºi acum nu mai au nici un interes. Ne gândim serios sã ieºim iarãºi în stradã dupã jumãtatea lunii iunie”, a declarat, Paul David, secretar Liga

Sindicatelor Miniere Valea Jiului.

inerii sunt chemaþi sã li se alãture

iderii minerilor cred cã persoanele care au aprobat importul a circa 470 de mii de tone de huilã ºi-au bãgat în buzunare bani din „comisioane”.

Petre Nica a sãrit în apãrarea colegului sãu de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului, Lazslo Domokos care ceruse în urmã cu câteva zile premierului Victor

Ponta sã verifice importurile de cãrbune fãcute de Complexul Energetic Hunedoara. Preºedintele Sindicatului Muntele, Petre Nica, spune cã importul s-a fãcut în detrimentul minerilor din Valea Jiului. “470.000 de tone este o

cantitate extrasã în Valea Jiului în 60 de zile lucrã-

toare. Prin acest import nesimþit ºi aducãtor de venituri ilicite în buzunarele celor care l-au fãcut a dus ca activitatea mineritul Vãii Jiului sã fie datã la o parte pentru aproape trei luni de zile. Cei care au fãcut acest lucru au sabotat pur ºi simplu Valea Jiului”, a declarat Petre Nica. Pe de altã parte, la Complexul Energetic Hunedoara deja a fost efectuat un control de cãtre Corpul de control al premierului,

Lucrãri de canalizare avansate la Vulcan

a Vulcan se munceºte intens la canalizare. Primãria vrea sã termine toatã lucrarea pânã în primele luni ale anului viitor. Luiza ANDRONACHE Se lucrezã la foc continuu în Municipiul Vulcan. Lucrãrile de introducere ºi refacere a canalizãrii în oraº sunt finalizate în proporþie de circa 60 %, iar de curând, muncitorii de la Hidronconstrucþia au

intrat ºi pe alte strãzi. „Toate aceste lucrãri din Municipiul Vulcan sunt compuse din mai multe etape. Concomitent, lucrãm ºi în mai multe puncte de lucru. Spre exemplu pe Aleea Muncii coborâm cu magistrala din Micro 3 B, conducta principalã a oraºului. Lucrãm în

Crividia ºi am finalizat lucrãrile pe Valea Ungurului. Trebuie sã intrãm în Cocoºvar ºi pe strada Traian”, a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. De altfel, conducerea urbei sperã ca de la anul încolo, toate lucrãrile de canalizare sã fie gata. “ Noi zicem cã pânã la sfârºitul anu-

miting liderii pensionarilor din Valea Jiului sperã sã participe cel puþin 2000 de persoane. „Poate îºi vor da seama cã nu mai putem rãbda ºi nu mai putem accepta promisiuni care se dovedesc a fi numai minciuni. Mai au timp sã vinã la discuþii cu noi pentru a rezolva problemele pe calea dialogului ºi nu în stradã”, mai spune secretarul Ligii Pensionarilor Minieri Valea Jiului.

Foºtii mineri vor sãi scoatã în stradã la proteste ºi pe tineri, pentru cã ei sunt la fel de loviþi de sãrãcia din Valea Jiului ºi lipsa locurilor de muncã. „Aproape fiecare pensionar îºi þine din pen-

Comision din importul de cãrbune

Maximilian GÂNJU

sie ºi un nepot sau copil pentru cã nu are unde sã munceascã. USL-ul la alegeri a promis cã face un milion de locuri de muncã în þarã ºi acum dã afarã bugetari. Aici au promis viitor mineritului ºi acum îl lasã în voie sorþii. Nu se mai poate aºa, promisiuni ºi atât. Tinerii nu au viitor ºi cred cã trebuie sã ni se alãture pentru a atrage atenþia guvernanþilor”, a mai declarat David. La

lui, cel puþin 80 % din lucrãri vor fi finalizate, pentru ca anul viitor sã putem încheia capitolul canalizare ºi sã ne apucãm de drumuri, sã le asfaltãm”, a mai spus Gheorghe Ile.

însã anterior solicitãrii fãcute de sindicaliºtii din Valea Jiului. Surse demne de încredere spun cã verificarea a urmãrit sã gãseascã abateri care sã-l determine pe fostul director al Complexului sã cedeze funcþia. Dacã acesta din urmã, înainte cu câteva zile de a fi schimbat, vorbea de „plus” la Complexul Energetic Hunedoara, controlul arãta, în schimb, pierderi.

8 Actualitate

irul executãrilor silite continuã în cazul stufosului dosar al firmelor Habitat XXI ºi Ardi Ardi SRL Petroºani, pentru recuperarea de cãtre bãnci ºi persoane fizice a uriaºelor sume împrumutate de soþii Arthur ºi Diana Csiki din Petroºani. Dupã case, apartamente, terenuri etc., a venit ºi rândul Cãsuþei Olandeze din Petroºani, care este scoasã la licitaþie în favoarea BCR, pentru suma de 584.960 lei, bani ce ar acoperi o parte din datoria de circa 16 miliarde lei vechi din acest dosar de executare silitã. Cine nu-ºi aminteºte de faima celor douã firme, Habitat XXI ºi Ardi Ardi SRL?! Lume bunã roia în jurul celor doi proprietari Arthur ºi Diana Csiki, din Petroºani, care erau pe val ºi erau consideraþi oameni de afaceri serioºi, cu talent în domeniu. Încredrea s-a prãbuºit ca un castel de cãrþi atunci când un dosar penal voluminos, cu încrengãturi nebãnuite, s-a nãscut la Poliþia municipiului

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 mai 2013

Cãsuþa Olandezã licitatã în contul datoriei Astãzi, debuteazã Cina Creºtinã, la Petrila Cinã de 16 miliarde lei, credit BCR, al soþilor Csiki – Habitat XXI P rima Creºtinã Chiar dacã se va vinde la acest preþ, ce multora li se pare foarte mare, tot nu ar acoperi ipoteca ºi notãrile din Cartea Funciarã a imobilului în cauzã. Adicã 250.000 euro – ipoteca, 47.655 lei somaþie de platã cãtre un creditor persoanã fizicã, 1. 553.530 lei somaþie de platã totalã cãtre BCR Haþeg. Însumate, acestea ajung la circa 16 miliarde lei vechi.

Petroºani. Zeci ºi zeci de persoane au fost convinse prin diverse tertipuri sã scoatã credite de la diverse bãnci de Arthur ºi Diana Csiki, cei care deþineau vestitele firme SC HABITAT XXI SRL si SC ARDI ARDI SRL Petroºani. Respectivele firme aveau lanþuri de magazine cu produse electronice ºi electrocasnice, telefonie mobilã, materiale de construcþii ºi design etc. Arthur ºi Diana Csiki, ºi prin extindere alte persoane ºi instituþii, sunt cercetaþi

pentru înºelaciune, fals, uz de fals ºi modul de acordare a creditelor. Perioada în care s-au sãvârºit aceste fapte se întinde pe câþiva ani, iar persoanele înºelate – parte dintre ele – au fost executate silit, altele urmeazã, pentru cã firmele, respectiv stãpânii lor, nu au plãtit creditele scoase de salariaþi, cel mai ades pe documente false întocmite de cele douã firme. Între timp au început sã curgã executãrile silite for-

Deci nici vorbã ca aceastã vânzare a Cãsuþei Olandeze sã acopere datoria la BCR pentru cã ºi alte bãnci se luptã sã-ºi recupereze banii. În cazul soþilor Csiki sumele sunt uriaºe, de sute de miliarde.Acestora li s-au scos la vânzare ºi bunuri din alte judeþe, toate prin executãri silite.

Ileana FIRÞULESCU

mulate de bãnci ºi la adresa stãpânilor, nu doar a salariaþilor înºelaþi, care astfel au pierdut sau vor pierde sedii ºi apartamente. Executãrile au ajuns ºi la cunoscuta clãdire din buricul târgului, Cãsuþa Olandezã, situatã vizavi de Hotel Petroºani. Anunþul de vânzare prin licitaþie organizatã de Biroul executorului judecãtoresc Emilia Popescu, precizeazã cã preþul de pornire este de 584.960 lei ºi licitaþia va avea loc în 17 iunie 2013.

Aproape 300 de mii de lei pentru hârtii

roiect de sute de mii de lei. Este vorba de un proiect de închidere a minelor necompetitive din Valea Jiului care în anul 2011 a costa peste 170 de mii de lei ºi care trebuie reactualizat. La doi ani diferenþã, din cauza procedurilor de închidere întârziate, Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului mai alocã aproape 100 de mii de lei pentru reactualizarea datelor din vechiul proiect. Din cauza unor lucrãri care nu au fost cuprinse în vechiul proiect, reprezentanþii societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului sunt puºi în postura de a reanaliza proiectul tehnic pentru închiderea

minelor neviabile. ”El poate deveni operaþional dupã ce este reaºezat proiectul de închidere datoritã faptului cã din proiectul iniþial fãceau parte ºi lucrãri de închidere atât de subteran cât ºi de suprafaþa aferente

anilor 2011-2012. Cum acestea nu s-au fãcut a trebuit readaptat proiectul cã ulterior sã poatã fi notificatã comisia europeanã despre intentile de a intra în normalitate în ceea ce priveºte planul de închidere în totalitatea lui cu finalitate în 31-122018”, a declarat Petre Drãgoescu, directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. Dupã ce în anul 2011, s-au alocat 177 de mii de lei fãrã TVA pentru realizarea planului tehnic pentru închiderea minelor necompetitive, acum SNÎMVJ mai alocã suma de peste 90 de mii de lei fãrã TVA pentru reactualizarea proiectului. ”Nu sunt costuri suplimentare, proiectantul nu lucreazã degeaba este o

sumã pe care o percepe pentru readaptarea proiectului ºi readucerea la zi dar pe total eu zic cã va fi mai bine decât a fost preconizat. În noul priect apar unele schimbãri ºi anume cã au fost identificate unele clãdiri, de exemplu în Petrila care au fost date la nivelul anului 2005 în plata în contul datoriilor cãtre administraþia publicã localã. Drept pentru care clãdirile respective nu se pot demola pe aceºti bani. Astãzi este ºedinþa de consiliu la Petrila, urmeazã a se lua decizia pentru a putea fi demolate lucru de care se va ocupa administraþia de la Petrila pe parcursul acestui an. Astfel de cazuri nu mai sunt”, a mai precizat Drãgoescu. Directorul uneia dintre unitãþile miniere din Valea Jiului care îºi vor înceta

iniþiatã de PNL Petrila în parteneriat cu Asociaþia Rosa Multiflora Hunedoara – cosideratã copilul de suflet al coordonatorului liberal Costel Avram, va avea loc astãzi, ora 12,00.

Cu o sãptãmânã întârziere faþã de data stabilitã, Cina Creºtinã promisã de preºedintele PNL Petrila, Costel Avram, va avea loc astãzi, joi, la Petrila, la ora 12,00. Cu aceastã ocazie, 15 familii aflate în dificultate vor primi pachete cu hranã pentru a le uºura viaþa mãcar o zi-douã. La Cina care demareazã la Petrila, parnener va fi Asociaþia Rosa Multiflora Hunedoara. Coordonatorul PNL Valea Jiului, acelaºi Costel Avram, a precizat cã aceastã Cinã Creºtinã va avea loc în toate

activitatea pânã în anul 2018 spune cã în cel mult doi ani vor fi închise lucrãrile din subteran. Este vorba de mina Petrila. ”În subteran acum sunt douã abataje care exploateazã cãrbune ºi trei lucrãri pentru pregãtirea urmãtoarelor capacitãþi de înlocuire a celor existente astfel încât sã poatã asigura continuarea activitãþii cel puþin pânã în 2015 aºa cum este prevãzut în programul de închidere, urmând ca în aproximativ jumãtate de an sã fie închise ºi lucrãrile din subteran„, a declarat Constantin Jujan, directorul Minei Petrila. Contractul de 92 de mii de lei fãrã TVA pentru reactualizarea planului a fost atribuit unei societãþi din Petroºani. Aceasta va stabili planul de mãsuri pentru închiderea minelor Petrila, Paroºeni ºi Uricani. Monika BACIU

localitãþile dintre Jiului, lunar. La începutul lunii mai, înainte de Paºte, la Rãscoala, s-a nãscut aceastã idee... Dupã ce a vizitat familia Rãscolean, cãreia i-a ars casa în vara anului trecut, Avram a motivat necesitatea Cinei Creºtine dincolo de gestul de ajutorare. ”Cina Creºtinã nu înseamnã doar milostenie, ci înseamnã mai ales altruism, îngãduinþã, înþelegere, compasiune ºi caritate. Vom face aceste cine lunar, pe grupuri, pe

localitati din toatã Valea Jiului, prin rotaþie” – a spus Costel Avram, coordonator PNL Valea Jiului. Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 mai 2013

Ileana FIRÞULESCU

Aproape 300 de mii de lei pentru hârtii

iniþiatã de PNL Petrila în parteneriat cu Asociaþia Rosa Multiflora Hunedoara – cosideratã copilul de suflet al coordonatorului liberal Costel Avram, va avea loc astãzi, ora 12,00.

localitati din toatã Valea Jiului, prin rotaþie” – a spus Costel Avram, coordonator PNL Valea Jiului. Ileana FIRÞULESCU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 mai 2013

Dispute pe preþul huilei. CEH nu a încheiat contract cu SNÎMVJ pentru luna iunie

ocietatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului încã nu are contract cu CEH pentru livrarea huilei în luna iunie. Se apropie data scadenþei la Complexul Energetic Hunedoara. La sfârºitul acestei luni, entitatea energeticã va trebui sã plãteascã facturile pentru cãrbunele livrat de cãtre Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. Comanda a fost emisã pe suma de 50 de lei pentru gigacalorie, iar reprezentanþii societãþii din Valea Jiului nu pot accepta acest preþ. Monika BACIU

”Facturile care au fost emise cãtre Complexul Energetic Hunedoara sunt la suma de 64 lei pe Gcal aºa cum este prinsã în decizia 787/2010 a Comisiei Europene. Este o comandã înaintatã pentru 50000 de tone la preþul de 50 de lei pe Gcal, aia nu este ºi obligatoriu ca sã-l ºi dãm cu atât. Din pãcate acest preþ al

Gcal nu este unul care ar sta la îndemânã operatorului economic în speþã SNIMVJ. El este unul convenit între statul român ºi comisia europeanã iar documentele care au fost parafate ºi însuºite ºi de unii ºi de alþii trebuie respectate”, a declarat Petre Drãgoescu, directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. În cazul în care cei de la CEH nu acceptã

preþul de 64 de lei pe gigacalorie aceºtia trebuie sã vinã cu argumente. Asta în condiþiile în care preþul de vânzare a huilei de la SNÎMVJ

este stabilit într-un memorandum cu Comisia Europeanã. ”Odatã ce facturile sunt emise cu 64 de lei operatorul economic care a primit cãr-

bunele trebuie sã-ºi manifeste în scris de ce ar refuza o anumitã cotã parte din preþul pe Gcal. Din punct de vedere al notificãrilor noi am fãcut demersurile cãtre Ministerul Economiei urmând ca cele douã cabinete sã ajungã la un acord în ceea ce priveºte preþul de livrare al cãrbunelui la SNIMVJ”, a mai spus Drãgoescu. În momentul de faþã se poartã discuþii între CEH ºi SNÎMVJ în ceea ce privºte

livrarea de huilã în luna iunie. Încã nu existã niciun contract semnat între cele douã pãrþi. ”În momentul de faþã suntem în discuþii cu CEH urmând ca pânã la finele lunii sã aparã toate documentele necesare pentru luna iunie. Noi am propus un contract rãmâne sã vedem ce rãspuns vom primi de la CEH”, a mai precizat Drãgoescu. Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului s-a aflat la începutul acestei luni în postura de a opri activitatea de producþie la cele trei mine din cauza importului de huilã fãcut de CEH. Pentru luna iunie, se poartã încã negocieri în acest sens.

Urincaniul ramâne cu halda de gunoi neecologizatã

Haldele de steril vor fi ecologizate, mai puþin una

eºi ar fi vrut sã scape de acel teren ºi sã nu mai dea bani pentru ecologizarea haldei de steril de la Balomir, autoritãþile locale din Uricani vor fi nevoite sã caute soluþii. Asta pentru cã terenul e unul privat ºi nu mai aparþine minei, iar acum cei care au preluat activele minelor ce se vor închide nu se vor ocupa ºi de acesta. Diana MITRACHE

„Este vorba despre halda de la Balomir, dar ea a fost datã în platã undeva în anul 2005, în contul unor datorii, iar ulterior persoanele care au avut dreptul de proprietate asupra terenului pe care era halda ºi-au manifetstat dorinþa de a fi reimproprietãriþi. Terenul acela este acum în

proprietate privatã, drept pentru care, în momentul de faþã, acest plan de închidere a minei nu a cuprins ºi halda de steril cedatã în anul 2005. Celelalte halde de steril ale minei Uricani, ori de la Paroºeni sau Petrila vor fi ecologizate în proiectul de

ecologizare aºa cum a fost trecut”, a declarat Petre Drãgoescu, director general al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului. Dãnuþ Buhãescu nu a reuºit nici sã includã halda în cadrul perimetrelor denumite generic gropi de gunoi ºi nu va primi bani nici din acest loc. Primarul admitea recent cã, „prin acord tacit între ei ( n.r. proprietarii gropii) ºi societatea de gospodãrire, între 2003 ºi 2009 s-a dus acolo gunoiul în continuare de cãtre Goscomloc, pânã ce în 2009 cei de la Garda de Mediu Hunedoara au dat o amendã mare, de 500 de milioane lei celor de la Goscomloc. (...) Cu toate

acestea, acolo este cam 90% steril ºi abia 10%, maxim, gunoi menajer, iar din 2009 se duce gunoiul doar la Vulcan”. Situaþia este una fãrã soluþii, pentru cã oraºul va rãmâne cu acest perimetru, iar cei din primãrie nu au bani sã îl ecologizeze.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Mai 2013

Moþinea de salvare a Vãii Jiului nu a trecut

Actualitate 11

Niciun parlamentar hunedorean din actuala putere nu a votat-o

„M

ãcar am adus problemele Vãii Jiului în atenþia guvernanþilor” a fost concluzia votului exprimat pe moþiunea ce privea Valea Jiului. Asta a declarat Monica Iacob Ridzi, deputat de Valea Jiului, care a luptat din rãsputeri sã le spunã celor din Guvern cã Valea Jiului e moartã fãrã minerit. Minerii din Valea Jiului au fost ºi marþi ºi miercuri, subiect de discuþie în

Parlamentul României. Moþiunea iniþiatã de PPDD ºi PDL ºi semnatã de 73 de deputaþi din opoziþie, însã, nu a trecut. Ce e mai grav, parlamentarii care au ajuns la Bucureºti, din Hunedoara, ºi cu ajutorul minerilor ºi care ºtiu bine care este situaþia, au votat fãrã excepþie ÎMPOTRIVÃ. „Nu mã aºteptam, în urma dezbaterilor ce au avut loc marþi, sã treacã moþiunea, dar nici ca parlamentarii hunedoreni sã voteze împotrivã. Mãcar de se abþineau, aºa cum au fãcut, spre surprinderea mea, cei

Vosganian:

”Noi avem specialiºti, din pãcate, în închiderea de mine”

pecialiºti în închiderea minelor. Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a subliniat faptul cã specialiºti existã, însã toþi vor sã închidã minele. Declaraþia acestuia vine ca rãspuns la moþiunea depusã de parlamentari cu privire la închiderea mineritului din Valea Jiului. El a mai spus cã nu este corect ca ministrul delegat pentru energie, Constantin Niþã, sã fie acuzat cã în ceea ce priveºte energia nu se întâmplã nimic, arãtând cã au început vânzãrile prin burse, iar extracþia de huilã s-a debarasat de datoriile vechi ºi poate sã facã o construcþie

din UDMR. Toþi parlamentarii USL, cu douã excepþii, dar care nu sunt din Hunedoara, au votat împotriva motþiunii, aºa cum au votat toþi parlamentarii judeþului nostru. Mãcar am adus în atenþie problemele minerilor ºi poate cã acum ºtiu mai multe despre mineri ºi vor gândi altfel, când vor lua decizii care ne privesc”, a declarat Monica Iacob Ridzi, deputat PPDD, unul dintre iniþiatorii moþiunii. Liderul grupului PP-DD din Camera Deputaþilor, Daniel Fenechiu, a anunþat, marþea trecutã, în ºedinþa de plen, depunerea unei moþiuni simple privind problemele mineritului din Valea Jiului, intitulate “Scãpaþi mineritul din Valea Jiului de norocul rãu al conducerii bicefale VosganianNiþã”, dar nimeni nu a cerut demiterea miniºtrilor, ci doar elaborarea unui plan strategicpentru minerii din Valea Jiului, în baza unor concluzii existente deja. Moþiunea simplã aratã cã atunci când oamenii politici

financiarã, fie o construcþie tehnologicã. “Noi avem specialiºti, din pãcate, în închiderea de mine. Dacã dumneavoastrã, aºa cum vã comportaþi, doriþi sã vã închideþi partidele, eu pot sã vã împrumut specialiºtii în programe de închideri ca lucrurile sã se desfãºoare potrivit eficienþei economice”, le-a transmis Vosganian, în încheiere, iniþiatorilor moþiunii simple. Printre specialiºtii care au la mânã atestatul potrivit cãruia pot fi numiþi diriginte de ºantier închidere mine sau proiectant închidere mine se numãrã ºi Puiu Horea, fostul director al Agenþiei Naþionale de Resurse Minerale. În ceea ce priveºte specialiºtii în închiderea minelor din cadrul societãþilor huilei din Valea Jiului aceºtia sunt foºti sau actuali directori. Cei care deþin certificatul de atestare eliberat de Centrul de Formare Profesionalã Buºteni, se regãsesc Stamin Purcaru, Daniel Surulescu, Alexandru Blaj, Cristian Nicolescu, Nicolae Preda, Daniel Cristinel Purcaru, Mihail Stoicescu, Sorin Holingher, Livia Iliaº sau Mircea Ivan. Preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului, Zoltan Lacataº deþine ºi el un astfel de certificat prin care i se oferã dreptul de a fi numit proiectant de închideri mine sau diriginte de ºantier închideri mine. Monika BACIU

care compun actuala guvernare au venit în Valea Jiului în campanie electoralã le-au promis minerilor, sub cuvânt de onoare, cã vor avea grijã ca mineritul din aceasta zonã a þãrii sã continue ºi sã se dezvolte pe baze economice susþinute de stat, dar se pare cã lucrurile au stat altfel. „Este vital pentru Valea Jiului asigurarea resurselor financiare, fie pentru retehnologizarea minelor ºi a douã grupuri energetice de la Mintia, fie pentru retehnologizarea minelor ºi construirea unui grup nou la Paroºeni de minim 250 MWh. Prin retehnologizarea grupurilor de la Mintia se asigurã apa caldã ºi încãlzirea localitãþilor limitrofe, precum ºi producerea de energie electricã într-un punct strategic pentru Sistemul Energetic Naþional ºi nu va genera ºomaj în aceastã zonã. Prin construirea unui grup nou la Paroºeni se asigurã posibilitatea termoficãrii Vãii Jiului, eliminarii costurilor transportului cãrbunelui pe calea feratãºi generarea de minim 500 locuri de muncã, în condiþiile în care pânã la

finele anului 2018 în Valea Jiului se vor pierde aproximativ 3.000 locuri de muncã” au precizat parlamentarii opoziþiei în moþiunea simplã, care miercuri nu a trecut de votul aleºilor noºtri. Pe de altã parte deputatul PSD Cristian Resmeriþã susþine cã moþiunea iniþiatã de partidele din opoziþie a fost fãrã fundament real. “Au fost ample dezbateri la moþiunea simplã iniþiatã de partidele de opoziþie împotriva domnilor miniºtri Nitã ºi Vosganian, doi miniºtri de al cãror mandat se leagã realizãri importante pentru Valea Jiului. O moþiune fãrã fundament real, ai cãrei semnatari majoritari sunt parlamentari PD-L sau foºti parlamentari PD-L, partid care aflat la guvernare timp de trei ani ºi jumãtate nu a avut nicio soluþie pentru Valea Jiului. Susþin continuarea reformelor începute pentru mineritul din Valea Jiului , precum ºi proiectul pentru declararea huilei resursa energeticã strategicã”, a declarat Resmeriþã. Diana MITRACHE

12 Actualitate

imp de o sãptãmânã, în întreg judeþul, se vor derula o serie de manifestãri reunite sub genericul “Zilele maghiare din judeþul Hunedoara”. Manifestãrile vor demara pe 1 iunie, inclusiv în Valea Jiului, ºi se vor încheia duminicã 9 iunie. În Petroºani, prima zi a festivalului programeazã o festivitate dedicatã Zilei Internaþionale a Copilului. “În prima zi a sãrbãtorii, ajunsã la ediþia cu numãrul 4, la centrul de Protecþie a Copilului “Inima lui Iisus” avem programatã o festivitate dedicatã copiilor, o acþiune similarã urmând a se derula ºi în Vulcan. Pentru duminicã, în Petroºani este programat un recital ce urmeazã a fi susþinut

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 mai 2013

Zilele maghiarilor hunedoreni

de cãtre actorul Bogdan Zsolt iar din Petrila va fi organizatã o excursie în regiunea Haþeg. Luni, la Vulcan se va derula un seminar pe tema “Cetãþile noastre uitate”. A doua zi, la Aninoasa, Teatrul Trambulin din Budapesta va prezenta un spectacol iar în Petrila va fi marcatã “Ziua Solidaritãþii Maghiare”. În data de 6 iunie, la Petrila, este programat vernisajul

unei expoziþii cu lucrãri semnate de cãtre artiºtii plastici amator locali. În urmãtoarele zile este programat un maraton de citit (la Lupeni), câteva spectacole de cor (la Petroºani) precum ºi un spectacol în aer liber (la Lupeni). Aºa cum am spus acum 4 ani, cred cã aceste manfestãri sunt necesare ºi binevenite ºi sper ca membrii comunitãþii maghiare sã vinã în numãr cât mai mare

ºi sã se bucure de toate aceste manifestãri culturale”, a declarat Iosif Andraº, preºedintele fil-

ialei UDMR din Petroºani. Printre invitaþii care vor fi prezenþi la Zilele maghiarilor se numãrã

Manifestãri culturale studenþeºti

n aceste zile, Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani se numãrã printre organizatorii unor acþiuni culturale dedicate tinerilor. Astfel, în week-endul trecut s-a derulat un festival – concurs de artã fotograficã. La manifestarea derulatã sub genericul “Locul de lângã noi” au participat mai mulþi tineri din Valea Jiului, cele mai bune lucrãri fiind recompensate cu premii. “Au fost acordate 5 distincþii, respectiv 3 premii ºi douã menþiuni. Locurile 1,2 ºi 3 au fost câºtigate de cãtre Maria Camelia Ghiorghe, Ioana Andreea Ursu ºi Lucian Murãrescu (în aceastã ordine) iar menþiunile le-au fost acordate Alexandrei Brãtescu, respectiv lui Radu Iulian

Gheorghicã. Premiile au constat în aparate foto, genþi foto sau acumulatori. Cele mai bune lucrãri urmeazã a fi expuse, zilele urmãtoare, în faþa Casei de Culturã a Studenþilor”, a declarat Lavinia Hulea, director CCS Petroºani. În data de 31 mai

va debuta o nouã acþiune culturalã. Este vorba despre “Tabãra Naþionalã Studenþeascã de Arte Vizuale”, manifestare ajunsã la ediþia cu numãrul 12. “La aceastã acþiune ºi-au anunþat prezenþa tineri de la mai multe case de culturã a studenþilor

din þarã. Este vorba despre Bucureºti, Iaºi, Cluj – Napoca, Deva, Târgu Jiu ºi, bineînþeles, Petroºani. Lucrãrile ce vor fi realizate sunt picture pe ºevalet ºi fotografie”, a mai spus Lavinia Hulea. În luna iunie vor avea loc ºi alte manifestãri, printre altele, reprezentanþii Ansamblului Parângul (care activeazã în cadrul Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani) urmând a participa la un festival de folclor ce se va derula în Turcia. Mir cea NISTOR

ºi reprezentanþii Corului Bãrbãtesc ºi cei ai Corului de Mineri din Varpalota, localitate înfrãþitã cu municipiul Petroºani. “Ne bucurãm cã membrii acestora ºi-au confirmat prezenþa la aceste manifestãri ºi sunt sigur cã recitalurile pe care le vor oferi aceºtia vor fi unele deosebite. Primul spectacol, unul de tip “A la Capella”, va fi susþinut la Peºtera Bolii iar cel de-al doilea la Biserica Romano – Catolicã. Ambele sunt programate a avea loc în aceeaºi zi, respectiv sâmbãtã, 8 iunie”, a

precizat Eduard Wersanski, vicepreºedinte UDMR Petroºani. De-a lungul celor 9 zile de sãrbãtoare sunt programate în întreg judeþul Hunedoara concerte, proiecþii de filme, spectacole de teatru iar sâmbãtã, 8 iunie, la Lupeni, se va derula o manifestare intitulatã “1.000 de ani de gulaº”. Duminicã, în Petroºani, va avea loc ºi inaugurarea unui stâlp funerar de lemn sculptat amplasat în curtea Bisericii Reformate, cu ocazia aniversãrii a 125 de ani de existenþã a acestui lãcaº de cult. Mir cea NISTOR

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Mai 2013

De Ziua Copilului, la teatru

iua de 1 iunie va fi una foarte activã la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani.

Cea de-a doua zi a Festivalului de teatru pentru copii „Feþi Frumoºi, Zâne Bune ºi Ilene Cosânzene” va fi deschisã cu spectacolul susþinut de Teatrul de Vest Reºiþa, „Prietenul meu, spiriduºul”, de la ora 10:00, urmând a se relua de la ora 12:00. Florin Ibraºi, Carmen Pãcurar, Marius Tudor, Sorin Fruntelatã,

Dragan Olariu vor fi protagoniºtii poveºtii scrisã ºi regizatã de Camelia Ghinea, având scenografia semnatã de N. D. Vlãdulescu. De la ora 10:30, locuitorii municipiului Petroºani vor avea parte de o surprizã. Nu mai puþin de cinci care alegorice vor defila pe traseul din zona Primãriei Petroºani, str. Nicolae Bãlcescu, str. Carol Schreter. Cinci poveºti („Tinereþe fãrã bãtrâneþe ºi viaþã fãrã de moarte”, „Rãþuºca cea urâtã”, „Scufiþa roºie”, „Cãlãtorie în þara basmelor”, „Prâslea

cel voinic ºi merele de aur”), peste 100 de voluntari, o muncã titanicã, ce va avea un rezultat pe mãsurã.

remierã 2 în 1

De ce 2 în 1? Pentru cã premiera care va avea loc sâmbãtã, 1 iunie, ora 18:00, poate fi urmãritã atât de cei mici, cât ºi de maturi. Regizorul HoraþiuIoan Apan a adaptat clasica poveste „Scufiþa roºie”, reuºind sã punã în scenã o comedie adaptatã dupã Fraþii Grimm, cu precizarea cã: Poveºtile pot fi spuse ºi pentru cei „MARI”.

Irina Bodea-Radu, Oana Liciu-Gogu, Cãtãlin Grigoraº, Izabela Badovics, Tiberiu Tudoran, Bianca Holobuþ, Raul Hotcaº, Oana Criºan, Simona Codreanu,

Dorin Ceagoreanu, Gheorghe Stoica. Ei sunt actorii care aduc povestea Scufitei roºii pe scena de la Petroºani, într-o zi de sãrbãtoare pentru cei mici. Alexandru Radu

este responsabil ºi „vinovat” pentru decorul ºi costumele senzaþionale pe care le veþi vedea sâmbãtã, 1 iunie, ora 18:00.

Oana Tuþu, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”

Tae Bo - cele mai bune exerciþii pentru un abdomen ca în reviste Tae Bo este o formã de miºcare ce îmbinã multe stiluri, precum: dans, box, karate, aerobic, fitness ºi antrenamente cu greutãþi. Se deosebeºte faþã de celelalte stiluri de miºcare prin faptul cã îmbinându-le, niciodatã exerciþiile din tae-bo nu vizeazã un singur muºchi, ci o grupare de mai mulþi muºchi ce formeazã un sistem locomotoriu. În acest fel dezvoltarea ºi modelarea corpului vor fi întotdeauna armonioase, astfel spre exemplu nu se va dezvolta prea mult copasa în raport cu gamba, sau

umerii în raport cu abdomenul etc. Mai mult, desfãºurându-se pe ritmuri rapide, tonice, tae-bo devine o plãcere ºi totodatã un pericol pentru... calorii.

vantaje:

Tae-bo este benefic pentru circulaþia sanguinã, îþi lucreazã întreaga musculaturã a corpului, stimuleazã producerea de endorfine (hormonul fericirii), creºte oxigenarea ºi este indicat fumãtorilor (poate fi folosit în terapia de renunþare la tabac), stimuleazã regenerarea

Hainy te învaþã sã gãteºti Salatã în straturi

þesuturilor, creºte tonusul sistemului imunitar, menþine tinereþea ºi este eliberator de stres. Mulþi oameni afirmã cã dupã antrenament se simt plini de energie ºi au chef de viaþã! De aceea Club 3D Stage vã oferã ocazia sã luaþi parte la o porþie de sãnãtate timp de o sãptãmânã ºi sã vã decideþi dacã doriþi sã beneficiaþi de toate aceste avantaje. Pentru mai multe informaþii vizitaþi sau sunaþi la 0733 782 433. PR Manager, Petronela Cerbu

z 2 mere z 30 gr maionezã z 30 gr smântânã z Un praz z Sare, piper

MOD DE PREPARARE:

INGREDIENTE: z 50 gr conopidã muratã z 4 ouã fierte

tari z 50 gr ºuncã z 150 gr boabe de z 100 gr ananas

Conopida muratã se taie în bucãþi mici. Ouãle fierte se taie în sferturi. Merele se curãþã de coajã ºi se taie cubuleþe. Ananasul se lasã la scurs câteva minute într-o sitã apoi se taie cubuleþe. Prazul se curãþã, se spalã ºi se taie rondele subþiri. Într-un bol de sticlã

se aºeazã conopida muratã, deasupra se pun bucãþile de ouã, urmeazã ºunca tãiatã cubuleþe, se presarã un praf de sare. Se mai adaugã un strat de boabe de porumb fiert, apoi ananasul ºi merele. Se orneazã cu maionezã amestecatã cu smântânã ºi rondele de praz. Ingredientele aºezate în straturi nu se amestecã. Salata se lasã la rece timp de 10 minute.

POFTÃ BUNÃ! Chef de cuisine Restaurant 3D Aqua Hainalka Miclea

14 Program & Horoscop

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

9:30 Tot ce ºi-a dorit 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Dupã faptã ºi rãsplatã 21:45 Mondenii 22:15 Trãsniþii 23:00 Focus Monden 23:30 Dragul de Raymond 0:00 Tot ce ºi-a dorit (r)

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Suflete pereche (r) 14:45 Profetul (r) 16:00 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

9:45 Que bonito amor (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Intrigi ºi seducþie (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Doamne de poveste 12:35 Rosa Diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Inimã de þigan (r) 15:15 Reþeta de Acasã 15:25 Doamne de poveste 15:30 Eva Luna 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Intrigi ºi seducþie 19:30 Rosa Diamante 20:30 Inimã de þigan 22:00 Poveºtiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Teresa 0:00 Doamne de poveste

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 mai 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 E cineva acolo? (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Crimã în trei acte 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 Avionul cu ºerpi 23:30 ªtirile Pro TV 0:00 Pariu cu viaþa (r)

21 martie *** 20 aprilie Nu este o zi favorabilã investiþiilor. Evitaþi speculaþiile. Nu cãutaþi sã obþineþi sume necuvenite, pentru cã riscaþi sã aveþi necazuri! Dupã-amiazã, este posibil sã aveþi musafiri. Relaþiile sentimentale vã oferã mari satisfacþii.

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Pandurii Târgu Jiu - Astra 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Pandurii Târgu Jiu - Astra 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat UEL Season Review 15:00 ªtirile Digi Sport 15:30 UCL Magazin 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal European 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Fanatik Show 20:30 Fotbal: Viitorul Constanþa - Turnu Severin

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Vã aflaþi într-o perioadã favorabilã contactelor sociale ºi relaþiilor sentimentale, dar ºi pe plan social. Dupã-amiazã, survin schimbãri de program din cauza invitaþiei la o petrecere. Nu neglijaþi odihna.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dimineaþa sunteþi decis sã rezolvaþi o problemã de familie, pe care aþi tot amânat-o. Sunteþi nevoit sã faceþi câteva drumuri ºi cheltuieli destul de mari. Aveþi sentimentul cã nu vã mai ajunge timpul, dar reuºiþi sã terminaþi tot ce v-aþi propus. 9:15 Teleshopping 10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

23 iulie *** 22 august Pot avea loc schimbãri benefice în relaþiile dumneavoastra sentimentale. Sunteþi comunicativ ºi aveþi ocazia sã vã împrieteniþi cu o persoanã deosebitã. Nu este exclus ca aceastã relaþie sã ducã la o cãsãtorie. Spre searã, s-ar putea sã aveþi o micã problemã.

Sunteþi hotãrât sã începeþi ceva nou. Este o zi favorabilã activitãþilor intelectuale ºi aveþi ocazia sã vã afirmaþi în societate. S-ar putea sã vã remarce o persoanã de sex opus. Daþi dovadã de prudenþã.

23 august *** 22 septembrie Dimineaþa vã simþiþi obosit, chiar epuizat. Este recomandabil sã evitaþi deciziile importante, mai ales în afaceri, ºi activitãþile ce necesitã un efort deosebit. Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã! Spre searã, s-ar putea sã mergeþi în vizitã.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Dimineaþa încasaþi o sumã considerabilã, de pe urma unei afaceri. Deºi se poate spune cã acum aveþi bani, nu faceþi investiþii ºi nici cãlãtorii lungi. Ar fi bine sã vã petreceþi timpul liber împreunã cu persoana iubitã.

Deºi sunteþi foarte aglomerat, aveþi suficientã energie pentru a face faþã tuturor problemelor. Aveþi ambiþia sã mergeþi pânã la capãt, indiferent de obstacole. Situaþia financiarã nu vã satisface.

23 noiembrie *** 20 decembrie Aveþi posibilitatea sã luaþi o decizie importantã în privinþa relaþiilor sentimentale, care vã poate schimba viaþa. Cineva apropiat vã oferã un cadou de care vã bucuraþi foarte mult.

21 ianuarie *** 20 februarie

O rudã mai în vârstã reuºeºte sã vã temperareze dorinþa de a obþine venituri riscante. Nu vã sacrificaþi tot timpul liber pentru interese materiale. Nu meritã sã vã neglijaþi prietenii!

21 decembrie *** 20 ianuarie Doriþi mult sã faceþi o schimbare sau sã începeþi ceva nou. Traversaþi o perioadã dificilã, cu multe probleme de rezolvat. Nu staþi prea bine cu banii, dar nu vã faceþi griji.

21 februarie *** 20 martie Este posibil sã începeþi o nouã etapã în viaþa socialã ºi pe plan sentimental. Sunt favorizate întâlnirile cu persoane mai tinere, comunicarea cu persoana iubitã ºi cãlãtoriile.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Mai 2013

Canabisul, cel mai consumat drog în România

el mai consumat drog în România este canabisul, potrivit unei situaþii întocmite de reprezentanþii Agenþiei Naþionale Antidrog (ANA). Directorul Agenþiei Naþionale Antidrog (ANA), Sorin Oprea, susþine cã în România, cel mai consumat drog este canabisul, urmat de substanþele noi cu proprietãþi psihoactive, aºa-numitele etnobotanice ºi apoi de heroinã. “Sunt componenta unui clasament adhoc, ele se pot modifica, iar datele concrete pentru aceastã situaþie le vom avea în cursul anului 2013, când ANA va finaliza studiul”, a precizat Sorin Oprea. ªeful ANA a menþionat cã, faþã de 2011, anul trecut s-a înregistrat o stabilizare în ceea ce priveºte consumul de droguri ºi substanþele consumate.

“Sunt câteva mutaþii care pot fi identificate ºi anume faptul cã scade consumul de substanþe noi cu proprietãþi psihoactive ºi creºte consumul pe heroinã. Pe canabis are o componentã constantã, cu o creºtere foarte uºoarã în 2012. Aceste informaþii pe anul trecut provin din evaluarea datelor care au fost culese de la nivelul urgentelor ºi al admiterilor la trata-

ment (ale persoanelor consumatoare de droguri - n.red.)”, a anunþat ºeful ANA. Potrivit sintezei ANA, similar majoritãþii þãrilor europene, canabisul continua sã fie ºi în România cel mai consumat drog tradiþional, în schimb interesul consumatorilor de droguri din þara noastrã pentru cocainã rãmâne în continuare foarte scãzut. Acelaºi document

releva cã apariþia ºi consumul substanþelor noi cu proprietãþi psihoactive continua sã genereze principala problematica în domeniul drogurilor cu care

dul consumatorilor de substanþe noi cu proprietãþi psihoactive, pe de altã parte numãrul crescut al urgentelor medicale determinate de consumul unor ast-

se confrunta România. “Cele mai îngrijorãtoare aspecte sunt cele legate de consumul injectabil ºi de riscurile asociate acestuia. În acest sens, pe de o parte, nivelurile ridicate ale prevalentei HIV ºi ale virusurilor hepatice B ºi C în rân-

fel de substanþe (în peste douã treimi 67,7% - dintre cazurile de urgenþã înregistrate în 2012 ºi cauzate de consumul de droguri ilicite, a fost raportat un asemenea tip de consum), precum ºi prezenþa unor cazuri

de deces în care s-a menþionat un astfel de consum (...) conduc la concluzia unui consum problematic al acestor tipuri de substanþe”, se aratã în sintezã. Anul trecut heroina deþinea ponderea cea mai mare din totalul cazurilor de admitere la tratament. În 2012, s-au înregistrat 26 de cazuri declarate ca decese direct asociate consumului de droguri la nivel naþional, toate din Bucureºti ºi 16 de situaþii de morþi indirect asociate consumului de droguri. Sinteza lansatã de ANA constituie o lucrare preliminarã a Raportului anual privind situaþia drogurilor în România 2013, care urmeazã a fi lansat în a doua parte a acestui an.

Drumuri reabilitate cu bani de la judeþ ºi de la investitori

rumurile spre Straja ºi Pasul Vâlcan vor fi reabilitate anul acesta. ªi, un alt drum judeþean, Dealul Babii –Meriºor, ar putea fi refãcut cu banii unei societãþi private, lucru care va fi luat în discuþie la sfârºitul acestei sãptãmâni. Luiza ANDRONACHE Începutul sezonului de schi ar putea începe în Valea Jiului cu drumuri montane mai bune, reabilitate. Pentru vara acestui an, drumul spre Straja, dar ºi cel spre Pasul Vâlcan, sunt prinse în programul de construcþie al

Consiliului Judeþean. „La Pasul Vâlcan a fost semnat contractul de finanþare ºi urmeazã sã fie organizatã licitaþia cu executant, iar la Straja, anul acesta se va reface covorul asfaltic pentru a aduce drumul într-o stare practicabilã, pentru cã în momentul de faþã este destul de deteriorat”, ne-a

declarat Tiberiu Balint, vicepreºedinte C.J. Hunedoara. ªi, o altã veste bunã dinspre Consiliul judeþean vine în legãturã cu Drumul Postalioanelor, Dealul Babii - Meriºor, sã prea modernizarea lui”, care ar putea fi realizat cu a mai spus Balint. banii unei firme private. Proiectul urmeazã sã fie „Este licitat, însã am dezbãtut la Deva, în avut discuþii vizavi de exeºedinþa de Consiliul cuþia acestuia, pentru cã Judeþean de vineri, 31 existã o firmã care va face mai. un mare parc eolian, iar aceºti oameni au nevoi speciale pentru drum. Acum se modificã proiectul ºi suntem în Promoþia 1973 a discuþii pentru ca firma Liceului Teoretic Lupeni are întîlnirea de 40 de ani de la absolvire duminicã 2 iunie la liceu. Detalii: Amalia Andruºcã 0763.633.423

Anunþ

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 mai 2013

Castel de importanþã naþionalã, trecut pe loc secund

Caricaturi, muzicã folk ºi poezie la Aztek cafe

I ani redistribuiþi pentru alte proiecte. Un obiectiv turistic de patrimoniu naþional ºi B inclus în patrimoniul UNESCO riscã sã ajungã în paraginã. Este vorba de Castelul Corvinilor din Hunedoara care nu va fi reabilitat nici anul acesta. În urmã cu aproape un an de zile, administraþia localã din municipiul Hunedoara a alocat suma de 1 milion de lei pentru reparaþiile la acoperiºul monumentului istoric. Acum, consilierii locali au decis sã redistribuie suma cãtre alte proiecte. Monika BACIU „Iniþial, au fost alocaþi 1,3 milioane de lei ca buget pentru reparaþiile la acoperiºul monumentului istoric, dar consilierii locali au decis ca aceste fonduri sã fie repartizate pentru alte proiecte”, a declarat primarul Hunedoarei, Viorel Arion. Din cauza acoperiºului aflat într-o stare avansatã de deteriorare, mobilierul, obiectele ºi piesele de patrimoniu riscã sã se degradeze. În momentul de faþã apa intrã prin acoperiºul gaurit ºi se infiltreazã în zidurile vechi care dãinuie de secole întregi. În spate se vede

cerul prin plafon. Acoperiºul de pe aripa vesticã are gãuri atât de mari încât ornamentele din lemn au putre-

zit din cauza ploilor. Din aceastã cauzã bucãþi întregi din ziduri s-au desprins din plafon. La Turnul Toboºarilor lipseºte o streaºinã, iar apa se scurge direct pe zidurile strãvechi, aºa cã multe elemente de susþinere s-au dislocat.

ubitorii de frumos sunt aºteptaþi vineri la cafenea, într-un spaþiu neconvenþional, acolo unde vor putea sã admire caricaturi, sã asculte muzicã bunã ºi poezii, citite la o cafea. Totul face parte dintr-un proiect artistic gândit de câþiva artiºti plastici din Petroºani, care sperã sã adune un public numeros, dornic de puþinã relaxare. Diana MITRACHE

„A trecut ceva vreme de când nu am mai expus caricaturi. Vineri, expoziþia va fi într-un spaþiu neconvenþional, undeva în zona ªcolii I.G. Duca, sediul vechi. Va fi o searã de poezie, de arte ºi puþin de muzicã,

iubesc caricaturile se mutã acum din zona centralã a oraºului, unde erau obiºnuiþi, tot la o cafenea, cu mici catrene scrise de regretatul Mircea Andraº, pentru fiecare caricaturã.

destinatã tinerilor. Caricatura e mereu bine primitã ºi noi ne-am gândit sã o oferim într-o altã prezentare, decât cea în care

ne-am obiºnuit publicul”, spune Robert Humel, unul dintre expozanþi. Cafeneaua ºi-a obiºnuit publicul cu astfel de manifestãri, iar cei care

„Caricaturile au fost un gen mai uºor de pãtruns ºi mai plãcut publicului. Întotdeauna am avut un public mai numeros la expoziþiile de caricaturã, decât la cele obiºnuite. Deºi e un domeniu marginal al artei, caricatura cere mãiestrie ºi cunoaºterea desenului, cere har ºi acea pricepere de a face personajul sã ºi semene, pentru cã o caricaturã reuºitã nu are nevoie sã scrii sub ea numele,pentru ca publicul sã se prindã cine e”, a mai spus Humel. Organizatorii mizeazã pe un public numeros.