Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul I z Nr. 361
Cronica Vãii Jiului Vineri, 3 mai 2013
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
Povestea Drumului Crucii, Lupeni-Straja, a fãcut încojurul lumii
”Dispare fiara, iar soarele-þi trimite o razã!” Iubirea, tihna ºi toate bucuriile primãverii sã vã umple
Sãrbãtorile de Paºte!
Mircea Ioan Moloþ Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara
Adrian RUS - preºedinte Forþa Civicã Petroºani
D
rumul Crucii de la Lupeni-Straja s-a nãscut ca urmare a unei poveºti incredibile, confirmatã ºtiinþific... ”Acolo se ºtie din vechile cãrþi cã a fost o groapã comunã a celor cãzuþi la datorie ºi cã nu ºi-ar gãsi liniºtea. Emil Pãrãu a fost sfãtuit sã ridice o cruce mare, sus, în munte, iar pe drumul cãtre munte sã construiascã 9 troiþe, cifrã care întoarsã este 6, semnul „fiarei”... >>> PAGINILE 6-7
Tuturor creºtinilor din municipiul Petroºani care sãrbãtoresc Învierea Domnului pe 5 mai le doresc ca sãrbãtoarea Sfintelor Paºti sã le aducã speranþã ºi cãldurã în inimi, iar în case sã le pãtrundã lumina sãrbãtorii creºtine. Vã doresc sãrbãtori fericite alãturi de cei dragi!
HRISTOS A ÎNVIAT! Tiberiu IACOB-RIDZI, Primarul municipiului Petroºani
Dorina PLEªCAN - consilier judeþean PP-DD
Sfintele Sãrbãtori de Paste sã fie un moment de bucurie ºi liniºte sufleteascã pentru toþi salariaþii ºi familiile acestora, cât ºi pentru colaboratorii ºi locuitorii Vãii Jiului! Lumina Sfântã a Învierii sã dãinuie în inimile noastre, sã ne lumineze viaþa ºi sã ne aducã renaºterea credinþei ºi a speranþei.
HRISTOS A ÎNVIAT! Petre DRÃGOESCU - director Societatea Naþionalã Închideri Mine Valea Jiului Petroºani
ing. Nicolae DRÃGOI, director general Societatea Naþionalã a Huilei
2 Utile
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 Mai 2013
ApaServ Informeazã Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe: Miercuri: 13 - 15: · ªef Departament
Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i
Producþie – Cristian IONICÃ · ªef Serviciu Comercial – Alina PAVEL Joi 10 – 12 · DIRECTOR GENERAL - Costel AVRAM · ªef Departament Exploatare - Florin DONISA · ªef Serviciu Juridic – Adriana DÃIAN
Petrila
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Director General, Costel AVRAM
Vu l c a n
Lupeni
Noaptea
Noaptea
Dimineaþa
Dimineaþa
Ziua
Ziua
Seara
Seara
Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz 0374.906.687 zzz
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com
Radare
Anunþ
Telefon
Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos.
www.cronicavj.ro
Contact 0735580774
DN 66 Haþeg - Baru Mare * DN 68 Haþeg – Toteºti * DN 68 Toteºti – Zeicani * DN 66 Haþeg – Cãlan * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Bãniþa , DN 66
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Biblia
18:00 Biblia 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Bona de la forþele speciale 22:30 Riddick: Bãtãlia
National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii
12:00 13:15 13:45 15:00 16:40 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15 22:30
Destinul regelui Pastila Vouã (r) Profetul (r) Copii contra pãrinþi Aventurile lui Sinbad Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Profetul Premiile Darwin
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Slappy ºi ºtrengarii 12:30 Tânãr ºi neliniºtit 13:30 Aventurile lui Felicity 15:15 Iisus din Nazareth 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent 0:30 Fraþii Bloom
Prima TV 9:30 Partea întunecatã a soarelui 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 14:00 Levintza prezintã (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Dragul de Raymond 15:30 Totul despre mame
16:00 Cãsuþa din prerie 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport
TVR 1 9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Club Disney: Duck Tales 11:15 Filmoteca veselã 12:25 Oameni care au schimbat Lumea 12:30 Onomastica biblicã 13:00 Europa mea (r) 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:30 Parteneri de weekend 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Viziunea - Viaþa lui Hildegard von Bingen
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,
Fotoreporter:
Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Eveniment 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 mai 2013
S
Drumul Crucii reeditat în staþiunea Straja
ute de credincioºi participã în Vinerea Mare la o procesiune desfãºuratã în localitatea Lupeni care reediteazã chinurile Mântuitorului pe „Drumul Crucii“.
În Vinerea Mare, pornind de la poalele Munþilor Vâlcan ºi pânã în inima Staþiunii Straja, se desfãºoarã un pelerinaj tanþã pelerinii fac 14 opriri, la 14 troiþe ridicate pe marginea drumului. La fiecare popas preoþii citesc cele 12
ortodox unic în România, la care participã deopotrivã turiºti, credincioºi din zone îndepãrtate ale þãrii, cât ºi localnici. „Drumul Crucii” cum este numit pelerinajul presupune parcurgerea unui traseu de zece kilometri între Lupeni ºi schitul din Vârful Straja situat la 1.440 de metri altitudine. Credincioºii duc pe braþe ºi umeri sau însoþesc o cruce din lemn masiv, care cântãreºte peste 100 de kilograme. Procesiunea religioasã începe de la orele amiezii, din centrul municipiului Lupeni unde cãlugãrii schitului din Straja dar ºi cei de la Mânãstirea Lainici se
roagã ºi þin o slujbã pentru participanþi. Pelerinajul imitã fidel drumul parcurs de Iisus Hristos în ziua rãstignirii pe cruce. „Procesiunea este condusã de un sobor format din 14 preoþi ºi cãlugãri care se roagã pe tot traseul de 10.145 de metri, iar pe aceastã dis-
Evanghelii. Pe crucea de peste 100 de kilograme ºi 5 metri lungime, transportatã de credincioºi cu braþele sunt imagini cu cele 14 popasuri care se fac în drumul pânã la schit, o bucatã de lemn din Crucea pe care a fost rãstignit Mântuitorul,
adusã de pe muntele Athos, precum ºi moaºtele mai multor sfinþi. Prin Drumul Crucii se încearcã rememorarea suferinþei la care a fost supus Mântuitorul pentru iertarea pãcatelor noastre”, spunea Emil Pãrãu, organizatorul acestei procesiuni devenitã tradiþie. Pelerinajul dureazã mai mult de patru ore, timp în care se merge pe un drum anevoios, iar la el participã deopotrivã bãtrâni ºi tineri, turiºti dar ºi persoane cu handicap fizic care þin sã parcurgã drumul greu de munte prin propriile forþe. Oamenii sperã astfel sã-ºi
gãseascã izbãvirea de pãcate. Procesiunea a fãcut ºi miracole de-a lungul timpului. Oameni care erau bolnavi, dupã ce au þinut post ºi au
urmat pelerinajul, au spus cã la scurt timp au simþit o ameliorare a stãrii lor de sãnãtate. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Î
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 mai 2013
Amintiri de rãzboi...
n data de 29 aprilie a fost Ziua Veteranilor de Rãzboi, conform Înaltul Decret al Regelui Carol I din anul 1902. Cronica Vãii Jiului vã prezintã povestea lui Nicolae Pometescu, un fost ostaº al armatei române, unul dintre puþinii rãmaºi astãzi în viaþã pentru a putea povesti cele prin câte au trecut soldaþii în cel de-al doilea rãzboi mondial.
“Ostaºi, vã ordon, treceþi Prutul! Zdrobiþi vrãjmaºul din Rãsãrit ºi Miazã noapte! Dezrobiþi din jugul roºu al bolºevismului pe fraþii voºtri cotropiþi!” Asa scria în ordinul generalului Ion Antonescu de la data de 22 iunie 1941! La acea vreme, Nicolae Pometescu era un tânãr soldat, care nu ºtia ce orori avea sã vadã. „Dintrun batalion de 1200 de soldaþi, ne-am întors în
þarã, la defilarea de la Arcul de Triumf, doar 122. Mi-aduc minte cã ne bãteau cu buchete de flori în piept când defilam în faþa mareºalului Antonescu ºi a majestãþii sale, Regele Mihai”, ne spune Nicolae Pometescu, preºedintele veteranilor din Lupeni. Rãzboiul a fost cumplit, cu clipe de dejnãdejde ºi rãni lãsate nu doar pe trupurile care cu vitejie s-au aruncat în luptã pentru dezrobirea Basarabiei, ci mai ales în suflet. “Cea mai cumplitã amintire pe
Merg sã se roage la Icoana fãcãtoare de minuni glomeraþie la Mãnãstirea A Lainici în aceste zile de dinainte de Paºti. Sute de oameni, din întreaga þarã, merg sã se roage la o icoanã despre care spun cã este fãcãtoare de minuni ºi sã asculte slujbele religioase oficiate de preoþii care slujesc la acest lãcaº de cult. Majoritatea credincioºilor care, an de an, vin la Mãnãstirea Lainici sunt din judeþele Gorj ºi Hunedoara, dar existã ºi oameni care vin de la sute de kilometri depãrtare pentru a atinge Icoana Maicii Domnului, despre care se spune cã face
care o am din rãzboi, este a primei zi de pe front, când am vãzut primii morþi ºi când au început inamicii sã tragã. Cunoºteam deja vuietul bombelor care cãdeau aproape, lângã noi. Au fost momente când a cãzut bomba chiar aproape de mine, iar eu m-am aruncat la pãmânt ºi nu m-a rãnit” , spune cu durere în glas veteranul. Toate aceste amintiri despre istoria realã a României ºi nu cea cosmetizatã din unele cãrþi de
minuni. “Suntem din zona Braºovului ºi venim la Lainici mãcar o datã pe an. Credem în puterile tãmãduitoare ale Icoanei Maicii Domnului ºi m-am rugat pentru sãnãtatea noastrã ºi a copiilor noºtri”, spune Ana, aflatã la Lainici împreunã cu soþul ei. Ca ei sunt sute de oameni care vin aici sã atingã o copie a unei icoane fãcãtoare de minuni din Grecia, adusã în iulie 2006 de pe Muntele Athos. Icoana este neobiºnuitã prin dimensiunile sale, fiind pictatã pe lemn de santal ºi acoperitã cu o mantie grea de argint aurit. În Europa mai sunt patru biserici care adãpostesc astfel de copii,
Ioan Rus Preºedintele PSD Petroºani
istorie, se pierd încet, încet. Veteranii de rãzboi, cei care au fost acolo ca o mãrturie vie a celor petrecute, pier, unul dupã altul. Puþin mai sunt cei care mai ºtiu, mai pot sau mai vor sã-ºi aducã aminte. “În anul 1994 am avut 660 de veterani, iar acum mai suntem doar 8 veterani în viaþã. Mã uit în calendar ºi vãd zilele. Le þin minte când mã gândesc unde am luptat ºi când am trecut pe lângã moarte. Am rãmas cu amintirile doar…”, a mai spus bãtrânul încovoiat de amintirile grele care îl apasã. Cu faþa brãzdatã de urmele celor peste 90 de ani cât a trãit, cu un uºor tremurat al mâinilor din cauza bolii, dar cu emoþie, însufleþire ºi o luciditate incredibilã în vorbã ºi gesturi, Nicolae Pometescu, veteranul din Lupeni mai spune cã mai are o singurã dorinþã: Sã fie pace în lume, pacea pentru care a luptat ºi pentru care mulþi ostaºi precum el au pierit pe fronturile nemiloase. Luiza ANDRONACHE
despre care credincioºii cred cã au cãpãtat ºi ele puteri tãmãduitoare, astfel cã la Lainici sau format adevãrate pelerinaje în speranþa cã astfel vor scãpa de necazuri. Mãnãstirea Lainici se aflã pe Defileul Jiului, pe raza judeþul Gorj, la 32 de kilometri de ºi la 25 de kilometri de , ºi are hramul Intrarea în Bisericã a Maicii Domnului. Mãnãstirea a avut un trecut zbuciumat, credincioºii spunând cu pioºenie cã lãcaºul a fost pus la grele încercãri. Noua bisericã din curtea mãnãstirii este unicã în lume datoritã picturii interioare. Maximilian GÂNJU
Cãldura a fost sistatã
T
ermocentrala Paroºeni nu mai furnizeazã agent termic pentru încãlzirea locuinþelor branºate la sistemul centralizat. Aceasta, þinând cont de temperaturile exterioare ridicate, înregistrate în ultimele zile. Reluarea încãlzirii se va produce la începutul lunii noiembrie. „Pânã în noiembrie, a fost sistatã încãlzirea locuinþelor dar, apã caldã menajerã vom da ºi pe mai departe. Cel mai probabil pânã pe 7 august, atunci când ºi aceasta va fi opritã, timp de circa o lunã de zile, în vederea efectuãrii reviziei anuale”, a declarat Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani. Peste varã, în lunile în care nu mai au ca obiect de activitatea furnizarea de cãldurã, angajaþii societãþii de termoficare vor derula o serie de lucrãri de reparaþii sau de racordare a unor clãdiri la sistemul centralizat de furnizare a agentului termic pentru încãlzire. În prezent, la sistemul centralizat de încãlzire mai sunt branºate doar aproximativ 7.000 de locuinþe din Petroºani, Vulcan ºi Lupeni. Mir cea NISTOR
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 mai 2013 La Universitatea Petroºani
Istorie din piatrã seacã, spusã din comori de milioane de ani
M
ii de roci ºi minerale stau mãrturie timpului scurs pe aceste locuri. Toate fac parte din colecþia unicã în þarã a Universitãþii din Petroºani, iar aici sunt expuse bucãþi ce „vorbesc” despre originile omenirii. Diana MITRACHE De la ouã de dinozaur pitic, la huila extrasã de aici ºi fosile cu urme ale civilizaþiilor apuse acum milioane de ani, toate fac parte din patrimoniul unic al Universitãþii, iar secþia de Geologie este poate cea mai „bogatã”. Totul a început pe insula Haþegului, dar nu pe locul în care e acum oraºul cu acelaºi nume, iar rocile ºi mineralele ori fosilele de aici vorbesc despre noi ºi inaintaºii noºtri. „Laboratoarele de geologie sunt mici muzee grupate în 3 încãperi distincte ce gãzduiesc tot atâtea colecþii, respectiv cea de mineralogie ºi petrologie, cea de palentologie ºi colecþia de geologie economicã. Toate reunesc apro-
ximativ 4.500 de eºantioane, dintre care 1.500 sunt expuse aici, alte 3.000 în colecþia mai puþin vizibilã”, a declarat Csaba Lorinþ,
ºef lucrãri, al departamentului de Management Ingineria Mediului ºi Geologie. În acele 3 încãperi e o istorie, nu în cuvinte, ci în exponate, multe dintre ele fiind de inspiraþie pentru diferite maºini
care au folosit omenirii, iar aici mã refer la fosilele denumite Nautilus, dupã primul submarin, care a fost conceput pe principiul acestor fosile de animale marine, ori de urs peleus, sau chiar un strãmoº al porcului. „Sunt exponate de sute de milioane de ani. Nautilusul e o fosilã actualã, adicã o regãsim ºi în trecutul preistoric ºi în
malul care trãieºte în interior poate sã îºi regleze flotabilitatea, reþinând sau expulzând o cantitate de apã ºi, în funcþie de asta pluteºte la suprafaþã, sau coboarã în adâncime”, ne explicã inginerul geolog Csaba Lorinþ. Dar poate cã piesa de rezistenþã, care atrage toate privirile sunt ouãle de dinozaur descoperite în bazinul Haþeg. „În
mãrile ºi oceanele actuale, iar structura cochiliei e foarte interesantã. Celebrul prim-submarin a fost proiectat dupã acest mecanism, cu ajutorul cãruia, ani-
colecþia nostrã e o excelentã cãlãtorie în timp, în se a României ºi ã al tu ac þa trecutul geologic al fa supra unei insule din ntologie a o le rm a fo p b e d su l Pãmântului, de peste 4 ta ii zvol siun Laboratoru în zona Depre te 700 de de r es ia p e ch s nd ty ri p Te miliarde de ani. Avem un cu e etãMarea ºi stratigrafi otezatã de cerc ine. Alte B tr . vi zi 7 tã 1 as în de e cuib cu ouã de dinozaur, pus e de Haþeg eºantioane ex din motive lesn stinate eg de aþ nt H su la e o vedetã a expoziþiei su an i de tori In 100 de eºantio un bogat prezenta alãtur re nd a ui st tit ea ns ac co noastre, un cuib s, i, lu nt înþele exclusiv studiu habitat excele un , de ei i ile ur m ãt ri al recoltat din proximiju , ic cum împre material didact urii pitici (aºa parate za re no p di ºi u ni tr iu tatea spaþiului geografic en cþ p se stã atât numeroasele zaurii din acea surprind no e di at iþi To m e. nu ic în care noi ne aflãm st og cã au fo micropaleontol pentru faptul eþii pe ui vi ul e al ob e gl iv a ut e acum. O zonã, care în ol le ev regiun rude diferite stadii ºi modiºoratã faþã de ic tã m da lie to ta to o trecutul geologic de ºi nd u râ ) cât avea Pãmânt, suge alte continente rite de-a lune p fe su de e e ic ct at peste 65 de milioane re ul im lor di se, m ficãrile paleocl , broaºte þestoa licul larg ili ub p od oc a, rr cr de ani funcþiona ca o u Te , tr lor) pen gul timpului de oºii mamifere ria întâlãm cu tr (s bu c te lo la t cu es insulã, înconjuratã de ot er p ac titub Mai regãsind ºi în ºi marine etc. lendoarea ei. re sp st ã re at te to te Marea Tetys,o insulã i în uº mol restur nirii cu natura eastã colecþie ºi florã foac ã un în fa e at nd ir care a fost botezatã ri , m p fi ad dãcini Exponatele cu i de frunze, rã , dar ºi un lã si ta re en p in (im rnt de specialiºti Insula fo le co fosi baza silã-marinã ºi au rãmas care au stat la re , c. ca et în ri iu cã Haþeg, dar pe care ro ch trun i din eºantioane de lor de cãrbun sfor mãrilor te an in tr m e cã al i zã ri trebuie sã ne-o imaii tu or mãr întipãrite mãr etroºani) ale un terestrã, P a r rþ ie oa in sc M ul de ginãm ca fiind ca in oBaz ul ge diverse suferite e de valuri uneau în trecut p m m ur , co ri ce lie e fa suprafaþã cât o ct , nt pla n pun precum cutãri ntologice spaþiului ce di eo ui al p un ei ra iþi flo i oz treime din teritoriul p c ãi logi dea V etc. Vedeta ex ouã de rafic corespun cu og ib ge cu re un de actual al României. il ve ºi de aþiu este indiscutab Din acelaºi sp recum ºi alte . p zi , tã le si as fo de e Aici trãiau dinozaust ui ii Jiul spec dinozauri. Ace licve ale unui fosile ale unor re ºi nt n vi su ro e al p ic ri, crocodili, broaºte p oº og tim rãm resturi osteol therium (un st în ur mã cu co ce ra m nt te A is m os ). þestoase ºi pânã la cu sã ec pre stoa extraordinar ix (broascã þe ani domina o on ri T de ºi ne i) lu oa ili urºi. Toate aceste cu m por peste 65 de treime din o cu ã nt le episoade sunt va suprafaþã echi
Deputat, Monica IACOB-RIDZI
surpinse în rocile expuse aici”, a
mai adãugat geologul. Pietrele de aici spun poveºti ºi vin sã aducã dovezi ale realitãþii ºtiinþifice, iar meritul celor de la Petroºani este cã le þin într-o colecþie accesibilã oricui în mod gratuit. Geologii de aici au fãcut pietrele sã spunã poveºti ºi asta pentru cã au îndrãgit meseria, chiar dacã asta a însemnat munca de teren cu ciocãnel ºi mãturicã,
pesoare sau în ploaie. „Din punctul meu de vedere e fascinat. E mai greu sã practici aceastã meserie. Pentru cã geologia nu se face de la birou, ci cu rucsacul în spate, cu busola în creierii munþilor ºi în condiþii nu tocmai favorabile”, a menþionat Csaba. Colecþia de roci nu are un element mai special ca altul, dar aici poþi regãsi de la mineralele utile la roci spectaculoase create de puterea unui fulger, a apei
sau a pãmântului care a înghiþit în timp civilizaþii apuse. Fiecare profesor a donat câte ceva, au fost ºi oameni simpli care au înþeles cã locul unei roci este într-o colecþie ºi aºa s-a ajuns la un adevãrat muzeu expus în sãlile universitãþii, gratuit pentru toþi care vor sã o vadã. ªi nu sunt puþini cei care, la plecare, chiar au afirmat cã ar plãti bilet pentru aºa ceva.
6 Credintã
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 mai 2013 Sãrbãtoarea Sfintelor Paºti sã vã aducã în inimã credinþã, sã aveþi parte de sãnãtate ºi multe bucurii.
Costel AVRAM
director general APA SERV VALEA JIULUI SA
D
rumului Crucii de la LupeniStraja s-a nãscut ca urmare a unei poveºti incredibile, confirmatã ºtiinþific... ”Acolo se ºtie din vechile cãrþi cã a fost o groapã comunã a celor cãzuþi la datorie ºi cã nu ºi-ar gãsi liniºtea. Emil Pãrãu a fost sfãtuit sã ridice o cruce mare, sus, în munte, iar pe drumul cãtre munte sã construiascã 9 troiþe, cifrã care întoarsã este 6, semnul „fiarei”... Ileana Berki, din Vulcan, cunoscutã ca o interpretã, o compozitoare ºi o textierã mai aparte, ne-a dãruit o piesã muzicalã de mare voaloare care este apreciatã în întreaga lume. ”Drumul Crucii”, pe versurile ºi muzica Ilenei Berki, a strãbãtut continentele ajungând ºi la Festivalul Internaþional de la San Remo. Cu vocea sa curatã-cristal Ileana a impresionat profund pentru cã melodia se bazeazã pe întâmplãri adevãrate, ce par ireale, ºocante, care au avut loc în Straja-Lupeni. Mai precis, coincidenþe multiple, semne, fapte pe care preoþi, istorici ºi cercetãtori le-au luat în serios atunci când acestea au fost prezentate, cu dovezi, de cãtre Emil Ilie Pãrãu, din Lupeni, cel care a însufleþit Valea, judeþul ºi chiar þara prin organizarea de manifestãri de suflet, spirit ºi culturã. Ileana Berki a compus ºi compune piese muzicale bazate pe întâmplãri ºi poveºti de viaþã adevãrate. Fiind în cãutare de ”subiecte”, într-o sâmbãtã a anului 1997 a gãsit într-un colþ, pe atunci, al micii cabane Montana pe soþii Pãrãu. Din vorbã în vorbã, aceºtia i-au povestit cum au ajuns ca la Lupeni sã organizeze Drumul Crucii în Vinerea Mare a Paºtelui, cum s-a ridicat Crucea mare, de sus, din
Lumina Învierii Domnului sã vã aducã multã sãnãtate, bucurie ºi liniºte sufleteascã alãturi de cei dragi.
Paºte Fericit! TIBERIU IOAN BALINT Vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara
Doru TAMAª Zona D
Credintã 7
Povestea Drumului Crucii, Lupeni-Straja, a fãcut încojurul lumii
”Dispare fiara, iar soarele-þi trimite o razã!” troiþe, cifrã care întoarsã este 6, semnul „fiarei”. Troiþele sã fie sfinþite cum se cuvine, cu rugãciune, care sã culmineze cu slujba de la Crucea mare pentru soldaþii care nu-ºi gãsesc liniºtea.
enirea M s-a-mplinit, se stinge orice fricã!
Dupã asta, de Sfânta Maria, în acelaºi loc al cabanei, acelaºi bec, alt
piesei: ”Pãdure ºi munte pe rând se liniºteºte./ Menirea s-a-mplinit, se stinge orice fricã,/ Ia negura ºi ceaþa ºi rãul se ridicã…” – povesteºte Ileana Berki, cu pauze lungi nãscute din emoþii ºi simþiri. În asemena situaþii, raþionalul te îndeamnã sã crezi orbeºte, dar acelaºi raþional îþi spune cã nici nu poþi sã respingi realitatea.
ânã la Crucea P Cea Mare 1440 m altitudine
munte ºi ulterior cum s-a construit Schitul Straja.
L
upi care au sfâºiat tatã ºi fiu, aceleºi umbre ca niºte stafii...
Impotant este cã în Valea Jiului, la Lupeni, Drumul Crucii a devenit o tradiþie. Mii de pelerini
”Piesa Drumul Crucii este estenþa unei poveºti incredibile ºi totuºi atât de normalã dacã ne raportãm la divinitate. Eram în cãutare de subiecte ºi mergînd cu autobuzul spre Lupeni, am exclamat: crucea! Am avut un sentiment acut cã va fi piesa vieþii mele… În cãbãnuþa micã, în zi de Constantin ºi
Elena, nu ºtiu ce s-a întâmplat. Un fulger a strãbãtut un candelabru al încãperii, au pocnit becurile, s-a întrerupt curentul. În acel întuneric doar filamentul roºu în formã de cruce al unui bec era tot ceea ce se
uºurinþã incredibilã, ºi versurile sunt ca o mãnuºã pe melodie”- declarã Ileana Berki. Ileana Berki este convinsã cã postul Paºtelui trebuie sã fie ca o curãþare de primãvarã a spiritului, iar Paºtele înseamnã iertare, iubire nemãrginitã. ”Dacã am face fiecare ceea ce ne îndemnã Isus, am trãi într-o lume cu adevãrat bunã ºi ne-am situa acum la alt nivel” – spune cântãreaþa ºi compozitoarea.
putea vedea. Toatã lumea a exclamat: mare minune! Dar dupã vreo trei zile becul s-a spart ºi lumea a uitat. De Sf. Ilie, acelaºi candelabru, acelaºi scurt-circuit, sau ce o fi fost, ºi pe becul din acelaºi loc a fost parcã desenatã o cruce. Coincidenþã au spus unii, dar nu pãreau sã fie convinºi nici ei de ceea ce spun. Întâmplãtor pe acolo era o þigancã, care i-a spus domnului Pãrãu cã ar fi bine sã meargã la preot sã afle ce i se cere sã facã. Eu cred cã acea þigancã reprezintã o parte a rãului, având în vedere cã se ocupa cu ghicitul ºi alte chestii din astea. ªi atunci cînd partea rãului recunoºte pe cea a binelui, te cutremuri, nu þi
se pare normal. În tot acest timp, pe munte circulau povestirile ciobanilor, ale localnicilor, care povesteau cã noaptea, în razele lunii ºi nu numai, se vedeau pe munte umbre ale unor oameni, bine conturate, încât se putea distinge îmbrãcãmintea. Toþi descriau aceleaºi straie, ale soldaþilor din primul rãzboi mondial. Erau vãzuþi în grupuri sau ca adevarate pelerinaje, uneori umbre singulare… Cu toate aceste poveºti adunate, Emil Pãrãu a luat calea Mãnãstirilor, a instituþiilor de profil, a contactat preoþi cercetãtori în domeniu, care au gãsit în arhive poveºti asemãnãtoare, ba chiar mai impresionante, în acele locuri ale muntelui Straja. Grinda cabanei prãbuºitã, lupi care au sfâºiat tatã ºi fiu, aceleºi umbre ca niºte stafii, care fuseserã identificate a fi ale soldaþilor, probabil morþi ºi neîngropaþi creºtineºte. Acolo se ºtie din vechile cãrþi cã ar fi fost o groapã comunã a celor cãzuþi la datorie ºi cã nu ºi-ar gãsi liniºtea. Emil Pãrãu a fost sfãtuit sã ridice o cruce mare, sus, în munte, iar pe drumul cãtre munte sã construiascã 9
scurt-circuit ºi semnul M pe bec. Parcã erau prea multe coincidenþele. Dar a fost interpretat cã este de bine ºi Emil Pãrãu a continuat ceea ce hotãrâse cã are de fãcut. În ziua când s-a fãcut drumul pentru sfinþire, un sobor mare de preoþi ºi înalþi prelaþi s-au oprit la fiecare trioþã, sfinþeau ºi se rugau. Era o vreme urâtã, întunecatã de nori grei, o atmosferã apãsãtoare. Toþi paticipanþii parcã duceau poveri grele… Pe mãsurã ce troiþele
Ileana Berki este o textierã cu experienþã, dar în cazul piesei Drumul Crucii nu recunoaºte cã a lucrat aºa cum a fãcut-o cu celelalte melodii compuse de ea. ”Sâmbãta mi-au fost povestite în amãnunt întâmplãrile de cãtre familia Pãrãu, iar în dimineaþa de luni, m-am trezit ºi nici nu m-am ridicat din pat.
erau sfinþite parcã se aºternea o liniºte asupra tuturor, iar sus, la Crucea cea mare, când au început preoþii sã se roage cu o forþã pe care nu o bãnuia nimeni dupã lungul drum, cerul negru de nori s-a despicat în douã ºi soarele a strãlucit tot restul zilei. De aceea spun în versurile
Am luat un pix ºi o coalã de hârtie ºi totul a curs, de parcã îmi era dictat textul. Am sters ºi am corectat doar câteva cuvinte sau le-am inversat. Atât. Clar nu a fost un text lucrat de mine, nu eu am conceput versurile aºa cum fac de obicei. Pe o foaie A4, am scris faþã/verso cu o
urcã cei 10 km pânã sus, la crucea cea mare, purtând pe umeri crucea de lemn, refãcând astfel traseul lui Isus pe Golgota. La cele nouã troiþe iniþiale, s-au adãugat încã cinci, pentru a respecta cu stricteþe adevãrul biblic. Crucea are aproximativ 100 de kg ºi circa cinci metri lungime ºi conþine o micã pãrticicã din crucea originalã ºi moaºte ale mai multor sfinþi. Procesiunea este unicã în þarã prin traseul anevoios pânã la Schitul Straja, situat la 1440 m altitudine. Manifestarea are ca motto, spusele lui Isus cu privire la responsabilitatea faptelor fiecãruia: ”Cine nu-ºi ia Crucea sa ºi nu vine dupã Mine, nu este vrednic de Mine!” Ileana FIRÞULESCU
lar, nu a fost ”C un text lucrat de mine, mi-a fost dictat”
Drumul Crucii duce-n muntele sfinþit O, iartã-mi te rog, Doamne, atâtea rugãciuni Prin care-þi cer doar pâine, semne ºi minuni. În zi de sfânt minunea mare s-a-ntâmplat, Cu tunet ºi cu fulger semn tu, Doamne-ai arãtat. ªi spusu-mi-a þiganca cu limba ei spurcatã Cã de la Dumnezeu venirea asta-i datã, Ca sã ridic o cruce, dar Doamne, spune-mi unde? Acolo unde stafii n-au încetat sã umble Pãdure ºi munte cu laude de somn, Speriaþi, îngroziþi de soldaþii ce mor. S-au dus ºi s-au stins la cel sfânt rãzboi ªi fãrã-ngropare-s aruncaþi la gunoi. Soldaþii strigoi se roagã, zbiarã, urlã De mormânt creºtin ei parte n-avurã. Dar Sfânta Maria, la acest îndemn ªi-apleacã privirea ºi-mi trimite un semn, Un semn care îmi spune cã e bine ce fac, Sã fac Drumul Crucii cã þi-este pe plac. Cu nouã troiþe pân-la crucea cea mare ªi ºasele de fiarã din munte-atunci disparã. Aceasta este calea ce sus în munte duce, Unde cu foc ai scris sã se ridice o cruce. O cruce unde morþii din veac, ce n-au odihnã, Se-adunã liniºtiþi ºi la Tine se-nchinã. Preot creºtineazã, se roagã ºi sfinþeºte Pãdure ºi munte pe rând se liniºteºte. Menirea s-a-mplinit, se stige orice fricã Ia negura ºi ceaþa ºi rãul se ridicã… Acolo sus în nori, o, Doamne, crucea-þi lumineazã, Cã binele ºi viaþa, de-acum în veci troneazã, Iar rãul ºi blestemul nevrând îngenungheazã. Dispare fiara, iar soarele-þi trimite o razã! Drumul Crucii, Drumul Crucii duce-n muntele sfinþit, Drumul Crucii, Drumul Crucii cu lacrimi e stropit…
(Muzica ºi versuri Ileana Berki)
6 Credintã
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 mai 2013 Sãrbãtoarea Sfintelor Paºti sã vã aducã în inimã credinþã, sã aveþi parte de sãnãtate ºi multe bucurii.
Costel AVRAM
director general APA SERV VALEA JIULUI SA
D
rumului Crucii de la LupeniStraja s-a nãscut ca urmare a unei poveºti incredibile, confirmatã ºtiinþific... ”Acolo se ºtie din vechile cãrþi cã a fost o groapã comunã a celor cãzuþi la datorie ºi cã nu ºi-ar gãsi liniºtea. Emil Pãrãu a fost sfãtuit sã ridice o cruce mare, sus, în munte, iar pe drumul cãtre munte sã construiascã 9 troiþe, cifrã care întoarsã este 6, semnul „fiarei”... Ileana Berki, din Vulcan, cunoscutã ca o interpretã, o compozitoare ºi o textierã mai aparte, ne-a dãruit o piesã muzicalã de mare voaloare care este apreciatã în întreaga lume. ”Drumul Crucii”, pe versurile ºi muzica Ilenei Berki, a strãbãtut continentele ajungând ºi la Festivalul Internaþional de la San Remo. Cu vocea sa curatã-cristal Ileana a impresionat profund pentru cã melodia se bazeazã pe întâmplãri adevãrate, ce par ireale, ºocante, care au avut loc în Straja-Lupeni. Mai precis, coincidenþe multiple, semne, fapte pe care preoþi, istorici ºi cercetãtori le-au luat în serios atunci când acestea au fost prezentate, cu dovezi, de cãtre Emil Ilie Pãrãu, din Lupeni, cel care a însufleþit Valea, judeþul ºi chiar þara prin organizarea de manifestãri de suflet, spirit ºi culturã. Ileana Berki a compus ºi compune piese muzicale bazate pe întâmplãri ºi poveºti de viaþã adevãrate. Fiind în cãutare de ”subiecte”, într-o sâmbãtã a anului 1997 a gãsit într-un colþ, pe atunci, al micii cabane Montana pe soþii Pãrãu. Din vorbã în vorbã, aceºtia i-au povestit cum au ajuns ca la Lupeni sã organizeze Drumul Crucii în Vinerea Mare a Paºtelui, cum s-a ridicat Crucea mare, de sus, din
Lumina Învierii Domnului sã vã aducã multã sãnãtate, bucurie ºi liniºte sufleteascã alãturi de cei dragi.
Paºte Fericit! TIBERIU IOAN BALINT Vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara
Doru TAMAª Zona D
Credintã 7
Povestea Drumului Crucii, Lupeni-Straja, a fãcut încojurul lumii
”Dispare fiara, iar soarele-þi trimite o razã!” troiþe, cifrã care întoarsã este 6, semnul „fiarei”. Troiþele sã fie sfinþite cum se cuvine, cu rugãciune, care sã culmineze cu slujba de la Crucea mare pentru soldaþii care nu-ºi gãsesc liniºtea.
enirea M s-a-mplinit, se stinge orice fricã!
Dupã asta, de Sfânta Maria, în acelaºi loc al cabanei, acelaºi bec, alt
piesei: ”Pãdure ºi munte pe rând se liniºteºte./ Menirea s-a-mplinit, se stinge orice fricã,/ Ia negura ºi ceaþa ºi rãul se ridicã…” – povesteºte Ileana Berki, cu pauze lungi nãscute din emoþii ºi simþiri. În asemena situaþii, raþionalul te îndeamnã sã crezi orbeºte, dar acelaºi raþional îþi spune cã nici nu poþi sã respingi realitatea.
ânã la Crucea P Cea Mare 1440 m altitudine
munte ºi ulterior cum s-a construit Schitul Straja.
L
upi care au sfâºiat tatã ºi fiu, aceleºi umbre ca niºte stafii...
Impotant este cã în Valea Jiului, la Lupeni, Drumul Crucii a devenit o tradiþie. Mii de pelerini
”Piesa Drumul Crucii este estenþa unei poveºti incredibile ºi totuºi atât de normalã dacã ne raportãm la divinitate. Eram în cãutare de subiecte ºi mergînd cu autobuzul spre Lupeni, am exclamat: crucea! Am avut un sentiment acut cã va fi piesa vieþii mele… În cãbãnuþa micã, în zi de Constantin ºi
Elena, nu ºtiu ce s-a întâmplat. Un fulger a strãbãtut un candelabru al încãperii, au pocnit becurile, s-a întrerupt curentul. În acel întuneric doar filamentul roºu în formã de cruce al unui bec era tot ceea ce se
uºurinþã incredibilã, ºi versurile sunt ca o mãnuºã pe melodie”- declarã Ileana Berki. Ileana Berki este convinsã cã postul Paºtelui trebuie sã fie ca o curãþare de primãvarã a spiritului, iar Paºtele înseamnã iertare, iubire nemãrginitã. ”Dacã am face fiecare ceea ce ne îndemnã Isus, am trãi într-o lume cu adevãrat bunã ºi ne-am situa acum la alt nivel” – spune cântãreaþa ºi compozitoarea.
putea vedea. Toatã lumea a exclamat: mare minune! Dar dupã vreo trei zile becul s-a spart ºi lumea a uitat. De Sf. Ilie, acelaºi candelabru, acelaºi scurt-circuit, sau ce o fi fost, ºi pe becul din acelaºi loc a fost parcã desenatã o cruce. Coincidenþã au spus unii, dar nu pãreau sã fie convinºi nici ei de ceea ce spun. Întâmplãtor pe acolo era o þigancã, care i-a spus domnului Pãrãu cã ar fi bine sã meargã la preot sã afle ce i se cere sã facã. Eu cred cã acea þigancã reprezintã o parte a rãului, având în vedere cã se ocupa cu ghicitul ºi alte chestii din astea. ªi atunci cînd partea rãului recunoºte pe cea a binelui, te cutremuri, nu þi
se pare normal. În tot acest timp, pe munte circulau povestirile ciobanilor, ale localnicilor, care povesteau cã noaptea, în razele lunii ºi nu numai, se vedeau pe munte umbre ale unor oameni, bine conturate, încât se putea distinge îmbrãcãmintea. Toþi descriau aceleaºi straie, ale soldaþilor din primul rãzboi mondial. Erau vãzuþi în grupuri sau ca adevarate pelerinaje, uneori umbre singulare… Cu toate aceste poveºti adunate, Emil Pãrãu a luat calea Mãnãstirilor, a instituþiilor de profil, a contactat preoþi cercetãtori în domeniu, care au gãsit în arhive poveºti asemãnãtoare, ba chiar mai impresionante, în acele locuri ale muntelui Straja. Grinda cabanei prãbuºitã, lupi care au sfâºiat tatã ºi fiu, aceleºi umbre ca niºte stafii, care fuseserã identificate a fi ale soldaþilor, probabil morþi ºi neîngropaþi creºtineºte. Acolo se ºtie din vechile cãrþi cã ar fi fost o groapã comunã a celor cãzuþi la datorie ºi cã nu ºi-ar gãsi liniºtea. Emil Pãrãu a fost sfãtuit sã ridice o cruce mare, sus, în munte, iar pe drumul cãtre munte sã construiascã 9
scurt-circuit ºi semnul M pe bec. Parcã erau prea multe coincidenþele. Dar a fost interpretat cã este de bine ºi Emil Pãrãu a continuat ceea ce hotãrâse cã are de fãcut. În ziua când s-a fãcut drumul pentru sfinþire, un sobor mare de preoþi ºi înalþi prelaþi s-au oprit la fiecare trioþã, sfinþeau ºi se rugau. Era o vreme urâtã, întunecatã de nori grei, o atmosferã apãsãtoare. Toþi paticipanþii parcã duceau poveri grele… Pe mãsurã ce troiþele
Ileana Berki este o textierã cu experienþã, dar în cazul piesei Drumul Crucii nu recunoaºte cã a lucrat aºa cum a fãcut-o cu celelalte melodii compuse de ea. ”Sâmbãta mi-au fost povestite în amãnunt întâmplãrile de cãtre familia Pãrãu, iar în dimineaþa de luni, m-am trezit ºi nici nu m-am ridicat din pat.
erau sfinþite parcã se aºternea o liniºte asupra tuturor, iar sus, la Crucea cea mare, când au început preoþii sã se roage cu o forþã pe care nu o bãnuia nimeni dupã lungul drum, cerul negru de nori s-a despicat în douã ºi soarele a strãlucit tot restul zilei. De aceea spun în versurile
Am luat un pix ºi o coalã de hârtie ºi totul a curs, de parcã îmi era dictat textul. Am sters ºi am corectat doar câteva cuvinte sau le-am inversat. Atât. Clar nu a fost un text lucrat de mine, nu eu am conceput versurile aºa cum fac de obicei. Pe o foaie A4, am scris faþã/verso cu o
urcã cei 10 km pânã sus, la crucea cea mare, purtând pe umeri crucea de lemn, refãcând astfel traseul lui Isus pe Golgota. La cele nouã troiþe iniþiale, s-au adãugat încã cinci, pentru a respecta cu stricteþe adevãrul biblic. Crucea are aproximativ 100 de kg ºi circa cinci metri lungime ºi conþine o micã pãrticicã din crucea originalã ºi moaºte ale mai multor sfinþi. Procesiunea este unicã în þarã prin traseul anevoios pânã la Schitul Straja, situat la 1440 m altitudine. Manifestarea are ca motto, spusele lui Isus cu privire la responsabilitatea faptelor fiecãruia: ”Cine nu-ºi ia Crucea sa ºi nu vine dupã Mine, nu este vrednic de Mine!” Ileana FIRÞULESCU
lar, nu a fost ”C un text lucrat de mine, mi-a fost dictat”
Drumul Crucii duce-n muntele sfinþit O, iartã-mi te rog, Doamne, atâtea rugãciuni Prin care-þi cer doar pâine, semne ºi minuni. În zi de sfânt minunea mare s-a-ntâmplat, Cu tunet ºi cu fulger semn tu, Doamne-ai arãtat. ªi spusu-mi-a þiganca cu limba ei spurcatã Cã de la Dumnezeu venirea asta-i datã, Ca sã ridic o cruce, dar Doamne, spune-mi unde? Acolo unde stafii n-au încetat sã umble Pãdure ºi munte cu laude de somn, Speriaþi, îngroziþi de soldaþii ce mor. S-au dus ºi s-au stins la cel sfânt rãzboi ªi fãrã-ngropare-s aruncaþi la gunoi. Soldaþii strigoi se roagã, zbiarã, urlã De mormânt creºtin ei parte n-avurã. Dar Sfânta Maria, la acest îndemn ªi-apleacã privirea ºi-mi trimite un semn, Un semn care îmi spune cã e bine ce fac, Sã fac Drumul Crucii cã þi-este pe plac. Cu nouã troiþe pân-la crucea cea mare ªi ºasele de fiarã din munte-atunci disparã. Aceasta este calea ce sus în munte duce, Unde cu foc ai scris sã se ridice o cruce. O cruce unde morþii din veac, ce n-au odihnã, Se-adunã liniºtiþi ºi la Tine se-nchinã. Preot creºtineazã, se roagã ºi sfinþeºte Pãdure ºi munte pe rând se liniºteºte. Menirea s-a-mplinit, se stige orice fricã Ia negura ºi ceaþa ºi rãul se ridicã… Acolo sus în nori, o, Doamne, crucea-þi lumineazã, Cã binele ºi viaþa, de-acum în veci troneazã, Iar rãul ºi blestemul nevrând îngenungheazã. Dispare fiara, iar soarele-þi trimite o razã! Drumul Crucii, Drumul Crucii duce-n muntele sfinþit, Drumul Crucii, Drumul Crucii cu lacrimi e stropit…
(Muzica ºi versuri Ileana Berki)
8 Credinta Iubiþi credincioºi, „Hristos a Înviat!” „Ziua Învierii, veniþi popoare sã ne luminãm!”. Cu toþii astãzi ne bucurãm de Învierea Domnului Hristos, prãznuim în libertate mãreaþa ºi suprema sãrbãtoare creºtinã. Sã nu uitãm însã cã serbarea în libertate pentru prima datã a acesteia a fost fãcutã posibilã de Constantin cel Mare, acum 1700 de ani! Iar în spatele acestei decizii eliberatoare luate de Constantin cel Mare stã o inimã de mamã, inima Împãrãtesei Elena. Biserica Ortodoxã Românã, drept recunoºtinnþã, i-a închinat Sfântului Constantin ºi mamei sale, Elena, anul 2013. Iar epicentrul duhovnicesc al întregului an 2013 este praznicul Învierii, când aceastã scrisoare pastoralã vã parvine tuturor, spre folos duhovnicesc! „Cât este de sfântã, cu adevãrat, ºi cu totul prãznuitã aceastã noapte de mântuire ºi strãlucitã, mai înainte vestitoare fiind a Zilei celei Purtãtoare de luminã, a Învierii, în care Lumina cea fãrã de ani, din mormânt, cu trupul tuturor a strãlucit!” (Stihira a 4-a a Cântãrii a 7-a din Canon).
Iubiþi fraþi ºi surori, În acest an închinat Sfântului Constantin cel Mare ºi Elenei, împãrãteasa mamã, trebuie sã conºtientizãm cu toþii cât de mare este puterea unei inimi de mamã: ea a introdus în calendar numele fiului ei, împãratul care s-a botezat doar pe patul morþii. Drept urmare, tot ceea ce a fãcut el pentru creºtinism a fãcut din postura de simpatizant, iar nu de adept, ºi a fãcut sub impulsul constant al mamei sale, influenþat fiind de aceasta. Dar atunci de ce foloseºte Biserica pentru amândoi sintagma elogioasã de „întocmai cu apostolii”? Este aceastã sintagmã o exagerare sau este realmente legitimã? Noi spunem cã este perfect legitimã, pentru cã, graþie Sfântului Împãrat Constantin cel Mare, pentru prima datã în istorie creºtinismul devine un fapt public, devine prezenþã socialã legitimatã juridic! Primeºte dreptul de a exista în conºtiinþa publicã, nu doar în cea individualã! Iese din catacombe, se expune, devine vizibil pentru toþi cei care doresc sã-i urmeze. Doar aºa a dobândit vizibilitate în culturã minunea cea mai mare din câte au existat vreodatã, Învierea Omului-Dumnezeu din morþi cu trupul, garanþia propriei noastre învieri: „Ieri m-am îngropat împreunã cu Tine, Hristoase, astãzi mã ridic, împreunã cu Tine, Cel ce ai înviat!”. Doar astfel toþi cei însetaþi de mântuire ºtiu unde pot gãsi scãpare, liniºtire, înnoire, sfinþire ºi alinare. Dumnezeu ºi-a
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 mai 2013
†GURIE, prin harul lui Dumnezeu, Episcop al Devei ºi Hunedoarei, Preacucernicului cler, Preacuviosului cin monahal ºi Dreptmãritorilor creºtini: Sfântã binecuvântare arhiereascã din strãvechea Cetate a Devei! Împãrãteasa Mamã – Sf. Elena ºi Ziua Învierii popoarelor creºtine! Motto: „...iar noi, poporul cel sfânt al lui Dumnezeu, plinirea închipuirilor vãzând, sã ne veselim dumnezeieºte, cã a înviat Hristos, Cel atotputernic!” (a 4-a stihirã a cântãrii a 4-a din Canon) gãsit omul prin care sã lucreze, care sã dea splendoare publicã lucrãrii Lui pe pãmânt.
Sfinþii Pãrinþi ne învaþã cã marii oameni se formeazã pe genunchii mamelor lor! Maica Domnului a avut un rol esenþial în creºterea Pruncului divin, Dumnezeul întrupat. Am vãzut-o în Vinerea Mare lângã Cruce, cu o sabie nevãzutã înfiptã în inimã, precum profeþise bãtrânul Simeon. Iar mulþimile barbarizate se agitau mulþumite crezând cã L-au omorât pe Cel ce nu poate muri! Dar, ulterior, Maica Domnului a savurat ºi bucuria Învierii, vãzându-L pe Cel pe care L-a nãscut ºi crescut stând pe tron de slavã, de-a dreapta Tatãlui! Sfântul Constantin cel Mare a fost produsul educaþiei ºi al rugãciunilor mamei sale, Elena. Ce a ºtiut Elena ºi nu mai ºtiu mamele de astãzi, încât nu mai cresc pe genunchii lor titani? A ºtiut ceva ce nu cunosc multe din mamele de astãzi: nu mai cunosc „tehnica” formãrii caracterelor, pentru cã la vârsta formãrii caracterelor copiilor, multe dintre ele nu au o viaþã duhovniceascã suficient de consistentã, nu au o conºtiinþã creºtinã accentuatã. Multe dintre mame îl descoperã pe
Trãieºti o viaþã… viaþa ta e una, numai una, oricum ar fi, tu nu uita / cum þi-o trãieºti vei câºtiga ori fericire pe vecie / ori chin pe totdeauna. O, om! Ce mari rãspunderi ai, tu vei pleca din lume, dar ce ai spus prin scris sau grai / sau laºi prin pilda care-o dai pe mulþi, spre iad sau rai / mereu o sã-i îndrume. Deci, nu uita!... Fii credincios, cu grijã ºi cu teamã sã laºi în urmã, luminos, / un semn, un gând, un drum frumos, cãci pentru toate, neîndoios, / odatã vei da seamã! Amin!
Dreptmãritori creºtini! Astãzi, societatea cunoaºte o miºcare exact inversã: de expulzare a principiilor creºtine din organizarea societãþii, deschizându-se larg porþile descreºtinãrii! Astãzi, adeseori autoritãþile politice, fãrã sã-ºi dea seama, prin deciziile luate, imprimã societãþii o direcþie anticreºtinã; astfel, nu este protejatã suficient familia, nu este promovatã suficient femeia, nu este încurajatã naºterea de prunci – sarcina (femeia ajungând sã fie strivitã între cariera profesionalã ºi datoriile de mamã), nu este suficient finanþat învãþãmântul, ca ºi când educaþia corectã (ºi consistentã din punct de vedere religios) n-ar constitui o prioritate; dar atenþie, o educaþie greºitã a tinerilor, fãrã fibrã religioasã, va face din ei niºte rebeli care vor rãsturna ordinea din lumea de mâine. Adolescenþii de astãzi, incorect formaþi, vor putea fi factorii de instabilitate din lumea de mâine!
prãbuºi sau va-nãlþa, vor merge suflete pe ea / spre cer sau spre durere.
Cu aceastã nouã conºtiinþã dacã vom trãi, dacã ne vom configura existenþa dupã acest principiu, viaþa noastrã se va înnoi, vom deveni cu adevãrat fericiþi, având certitudinea cã facem exact ceea ce vrea Dumnezeu sã facem! „Dãtãtorule de viaþã, Hristoase, Dumnezeul nostru, slavã Þie!” (Troparul glasului al 2-lea).
Dumnezeu, îl iau în serios, doar dupã ce trece perioada strategicã din viaþa copiilor lor, anterioarã gimnaziului. La gimnaziu apar deja consecinþele greºitei educaþii. Mamele de astãzi nu mai ºtiu a doza corect dragostea cu exigenþa. Ele cocoloºesc, rãsfaþã, fãrã a ºti ºi sã cearã, sã impunã o direcþie creºtinã, ºi ajung apoi desconsiderate, chiar umilite, pierzând controlul asupra propriilor copii! Împãrãteasa Elena, luminatã de Dumnezeu prin rugãciune, nu a comis astfel de erori. A crescut pe genunchi un gigant, care a intrat în calendar, care a schimbat cursul istoriei omenirii, dând vizibilitate mondialã Învierii Fiului lui Dumnezeu, reorientând cultura epocii ºi strivind filosofiile pãgâne ale epocii. „Mã acoperã pãmântul, voind Eu, dar se înfricoºeazã portarii iadului, vãzându-Mã, Maicã, îmbrãcat cu haina însângeratã a izbândirii; cãci ucigând, ca un Dumnezeu, pe vrãjmaºi cu Crucea, iarãºi voi învia ºi te voi mãri!” (stihira a 3-a a cântãrii a 9-a din Canon). Iatã, deci, ce ar trebui sã înveþe mamele de astãzi de la Împãrãteasa Elena! „Veniþi la mormânt, femei binevestitoare – spune stihira a 2-a a Laudelor Învierii” – ºi ziceþi Sionului: «Primeºte de la noi bunele vestiri de bucurie ale Învierii lui Hristos»!”. Iubiþi fraþi întru Hristos! Sfântul Ioan Iacob Hozevitul ni se adreseazã tuturor, nu doar mamelor, ci ºi taþilor, pentru a ne
asuma responsabilitãþile creºtine primite de la Creator; cãci orice abdicare de la aceste responsabilitãþi se va rãzbuna aprig mai târziu. El ne spune în poezia „O..., om!”: O, om, ce mari rãspunderi ai de tot ce faci pe lume, de tot ce spui în scris sau grai, / de pilda ce la alþii dai, cãci ea, mereu, spre iad sau rai / pe mulþi o sã îndrume. Ce grijã trebuie sã pui în viaþa ta toatã, cãci gândul care-l scrii sau spui / s-a dus… în veci nu-l mai aduni, ºi vei culege roada lui / ori mort, ori viu, odatã. Ai spus o vorbã, vorba ta, mergând din gurã-n gurã, va-nveseli sau va-ntrista, / va curãþi sau va-ntina, rodind sãmânþa pusã-n ea, / de dragoste sau urã. Scrii un cuvânt… cuvântul scris e-un leac sau o otravã, tu vei muri, dar tot ce-ai scris / rãmâne-n urmã drum deschis spre moarte sau spre paradis, / spre-ocarã sau slavã. Ai spus un cântec, versul sãu, rãmâne dupã tine, îndemn spre bine sau spre rãu, / spre curãþie sau desfrâu, lãsând în inimi rodul sãu / de har sau de ruºine. Arãþi o cale, calea ta, în urma ta nu piere, e cale bunã sau e rea, / va
Iubiþii mei fii sufleteºti! Ne putem întreba împreunã: Dar care a fost marea intuiþie a împãratului Constantin? El doar a fost o prelungire a mamei lui? Ei bine, dacã mama lui a fost o femeie duhovniceascã, o fiinþã a rugãciunii, cãreia îi vorbea Însuºi Dumnezeu, care L-a întâlnit în propria viaþã pe Hristos cel Înviat, el era un strateg inteligent, un om politic realist ºi un vizionar! A constatat rãspândirea creºtinismului în masele largi ale populaþiei Imperiului Roman. Religia creºtinã a devenit, „de facto”, religia comunã a majoritãþii cetãþenilor, fapt ce putea asigura spontan ºi non-violent unitatea imperiului, dincolo de diferenþele de ordin naþional, de rasã ºi de tradiþii existente. Creºtinismul a devenit noul factor posibil de coeziune! Dar aceastã inteligentã constatare a fost oare o descoperire individualã sau o revelaþie de sus? Istoria duhovniceascã a Bisericii spune cã a fost o consecinþã a rugãciunilor mamei lui, Elena. Astfel, împãratul a avut o revelaþie supranaturalã, când, în vis, i s-a spus cã existã un semn cu o putere colosalã, aducãtor de triumf în lume: semnul crucii! Vinerea Mare, crucificarea, scurgerea sângelui divin pe cruce nu pot rãmâne fãrã repercusiuni! „Cã, iatã, a venit prin Cruce bucurie la toatã lumea!... cã rãstignire rãbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a stricat!” – ne spune
prima stihirã a Ceasurilor Paºtilor. Aºa cã, drept urmare a visului, Constantin cel Mare a adoptat simbolul creºtin al Crucii ca emblemã oficialã a armatei sale. Acest fapt i-a entuziasmat pe creºtinii din armata sa, i-a convins pe pãgâni de puterea supranaturalã a acestui semn, conducându-i pe toþi, creºtini ºi necreºtini, la victorie. În vis i se spusese cã „In hoc signo vinces!” – „Cu acest semn vei învinge!”. A înþeles, deci, cã în acest semn era concentratã o putere divinã imensã; acesta era simbolul unei forþe ce venea de dincolo de lume! Iar aceastã forþã te duce întotdeauna la triumf! Noi, creºtinii, ºtim de atunci ºi pânã astãzi cã acest semn are o putere miraculoasã. Vinerea Mare ne-a adus în faþa tuturor experienþa tragicã a Rãstignirii. Sfinþii Pãrinþi ne atrag însã atenþia cã suferinþa, Crucea, nu este scopul, ci ea este doar mijlocul! Scopul este Învierea! Crucea este doar calea. Prin cruce, la Înviere! Aºa cã astãzi, se cuvine cu toþii sã identificãm ce cruce a îngãduit Dumnezeu în viaþa noastrã, ºi cum are ea efecte benefice, terapeutice, sfinþitoare, în viaþa noastrã cotidianã. Sã o acceptãm, conºtientizându-i rostul! Pentru Constantin cel Mare crucea a fost mijlocul câºtigãrii bãtãliei de la Pons Milvius, în 312, în urma cãreia a devenit stãpânul absolut al Europei. Drept urmare, prompt, la nici un an, a anulat obligativitatea religiei
Credinta 9 pãgâne ºi a proclamat cu înþelepciune toleranþa. „Puterea iadului ai zdrobit ºi ai înviat, ca un biruitor, Hristoase, Dumnezeule!” – ne spune Condacul Învierii. Cucernici creºtini! Ce a mai fãcut Constantin cel Mare prin gestul sãu eliberator? A demonstrat tuturor care este sensul corect, adevãrat, profund, metafizic, al politicii: ea este o formã de slujire a semenilor, a poporului; ea nu îºi are scopul în ea însãºi. A observat ridicolul de a-ºi prigoni propriii supuºi, majoritatea creºtini. Aºa cã a fost primul împãrat care a oferit subvenþii pentru ridicarea de edificii de cult, conºtientizând faptul cã prin aceasta se schimbã în bine faþa lumii. „Hristoase, Cel ce dai celor cãzuþi ridicare...” (din Condacul Învierii). Iubiþi credincioºi! Se cuvine, în încheiere, sã subliniem faptul cã în umbrã, artizanul discret, femeia cu staturã giganticã, atotputernicã în duhovnicie, a fost Elena, împãrãteasa mamã. Iatã cum o femeie a putut schimba cursul istoriei. Iar aceasta, pentru cã ºi-a format bine copilul! Sã dea Dumnezeu mamelor de astãzi înþelepciunea de a-ºi creºte copiii, precum a fãcut Sfânta Elena. În cazul acesta, lumea de mâine va deveni una „de giganþi ºi de eroi” – dupã expresia Sfântului Vasile cel Mare („...Hristoase, Dumnezeule, ai înviat ca un biruitor, zicând femeilor: «Bucuraþi-vã!»”). Dumnezeu sã vã binecuvânteze pe toþi, sã vã îndrepte permanent paºii pe cãrãrile mântuirii, sã vã umple sufletele de bucuria sfântã a Învierii, sã vã întãreascã convingerea de a urma modelele istorice sfinte ale împãrãtesei Elena ºi ale fiului ei, Constantin, fiecare la etajul social la care Dumnezeu v-a aºezat!
Hristos a înviat! † GURIE, Episcopul Devei ºi al Hunedoarei
Gabriel BOBÂRCÃ
Sãlãtruc - Sãpânþa Vãii Jiului de Paºti Î
n Sãptãmâna Mare, datoritã unui obicei moºtenit din strãbuni de momârlani, un cimitir din Valea Jiului se transformã într-un loc plin de culoare, la fel cum este ºi cimitirul vesel din SãpânþaMaramureº. Începând cu Joia Mare, momârlanii (n.r. bãºtinaºii Vãii Jiului) merg în cimitire ºi împodobesc cu batiste multicolore ºi flori, crucile mormintelor celor dragi, trecuþi în nefiinþã. Obiceiul este întâlnit în toatã Valea Jiului, dar respectat cu sfinþenie într-un singur loc, la Petroºani, în Parohia Livezeni. Momârlanii spun cã prin acest ritual aratã cã respect ºi cinstire faþã de memoria celor din lumea de apoi. Obiceiul împodobirii crucilor nu se ºtie exact ce origine are, nici mãcar bãtrânii nu-ºi mai amintesc povestea care stã în spatele acestui ritual. Toþi ºtiu cã
în acest fel, îºi aratã respectul faþã de cei morþi ºi cã este un obicei care trebuie respectat. Un obicei pe care nici mãcar regimul extrem de sever dus de comuniºti nu l-au putut rupe din mintea momârlanilor. Bãtrânii
spun cã nu o datã comuniºtii i-au ameninþat ºi au încercat sã-i opreascã sã împodobeascã crucile, dar de fiecare datã tentativa le-a eºuat. „Umblau cu tot felul de ameninþãri cã ne iau oile, cã ne demoleazã casele cã suntem în oraº, doar ne vor convinge sã renunþãm la obiceiurile noastre. Nu au reuºit ºi pânã la urmã ne-au lãsat în pace”, spune unul dintre momârlani.
R
espectat cu sfinþenie
Acest ritual de împodobire a crucilor este întâlnit în toate cele ºase localitãþi ale zonei Vãii Jiului, dar este respectat cu sfinþenie într-un
cãtun de lângã Petroºani. „Cum ne pregãtim de Paºti, aºa trebuie sã ne ocupãm ºi de mormintele celor dragi ºi sã le împodobim crucile. Se pune o basma coloratã pe cruce ºi o icoanã. Basmaua, batista sau ºalul trebuie sã fie cât mai viu colorate, sã arate frumos. Baticul se prinde în patru colþuri, apoi se pun flori, o coroniþã ºi o icoanã”, spune un alt momârlan. Preotul Octavian Pãtraºcu din Parohia Livezeni spune cã obiceiul este specific local ºi semnificã grija pentru sufletele morþilor. În noaptea de Înviere oamenii vin la cimitir sã aprindã lumânãri, iar acea noapte este cea mai frumoasã, când cimitirul este cuprins de mii de luminiþe aprinse. „În noaptea de Înviere crucile trebuie sã fie împodobite ºi se aprind lumânãri. Este un cult al morþilor, cei vii sã fie împreunã cu cei trecuþi în veºnicie în bucuria Sfintei Învieri. Înainte de Praznicele Împãrãteºti credincioºii îºi aduc aminte de cei dragi care au trecut dincolo, în veºnicie ºi materializeazã aceastã dragoste ºi aducere aminte prin împodobirea cimitirelor, crucilor mormintelor. Eu obiºnuiesc sã spun cã cimitirul Bisericii din Livezeni – Sãlãtruc este o Sãpânþa a Vãii Jiului”, povestea preotul care ºi-a dedicat o parte din viaþã pentru a pãstra tradiþiile localnicilor. Maximilian GÂNJU
8 Credinta Iubiþi credincioºi, „Hristos a Înviat!” „Ziua Învierii, veniþi popoare sã ne luminãm!”. Cu toþii astãzi ne bucurãm de Învierea Domnului Hristos, prãznuim în libertate mãreaþa ºi suprema sãrbãtoare creºtinã. Sã nu uitãm însã cã serbarea în libertate pentru prima datã a acesteia a fost fãcutã posibilã de Constantin cel Mare, acum 1700 de ani! Iar în spatele acestei decizii eliberatoare luate de Constantin cel Mare stã o inimã de mamã, inima Împãrãtesei Elena. Biserica Ortodoxã Românã, drept recunoºtinnþã, i-a închinat Sfântului Constantin ºi mamei sale, Elena, anul 2013. Iar epicentrul duhovnicesc al întregului an 2013 este praznicul Învierii, când aceastã scrisoare pastoralã vã parvine tuturor, spre folos duhovnicesc! „Cât este de sfântã, cu adevãrat, ºi cu totul prãznuitã aceastã noapte de mântuire ºi strãlucitã, mai înainte vestitoare fiind a Zilei celei Purtãtoare de luminã, a Învierii, în care Lumina cea fãrã de ani, din mormânt, cu trupul tuturor a strãlucit!” (Stihira a 4-a a Cântãrii a 7-a din Canon).
Iubiþi fraþi ºi surori, În acest an închinat Sfântului Constantin cel Mare ºi Elenei, împãrãteasa mamã, trebuie sã conºtientizãm cu toþii cât de mare este puterea unei inimi de mamã: ea a introdus în calendar numele fiului ei, împãratul care s-a botezat doar pe patul morþii. Drept urmare, tot ceea ce a fãcut el pentru creºtinism a fãcut din postura de simpatizant, iar nu de adept, ºi a fãcut sub impulsul constant al mamei sale, influenþat fiind de aceasta. Dar atunci de ce foloseºte Biserica pentru amândoi sintagma elogioasã de „întocmai cu apostolii”? Este aceastã sintagmã o exagerare sau este realmente legitimã? Noi spunem cã este perfect legitimã, pentru cã, graþie Sfântului Împãrat Constantin cel Mare, pentru prima datã în istorie creºtinismul devine un fapt public, devine prezenþã socialã legitimatã juridic! Primeºte dreptul de a exista în conºtiinþa publicã, nu doar în cea individualã! Iese din catacombe, se expune, devine vizibil pentru toþi cei care doresc sã-i urmeze. Doar aºa a dobândit vizibilitate în culturã minunea cea mai mare din câte au existat vreodatã, Învierea Omului-Dumnezeu din morþi cu trupul, garanþia propriei noastre învieri: „Ieri m-am îngropat împreunã cu Tine, Hristoase, astãzi mã ridic, împreunã cu Tine, Cel ce ai înviat!”. Doar astfel toþi cei însetaþi de mântuire ºtiu unde pot gãsi scãpare, liniºtire, înnoire, sfinþire ºi alinare. Dumnezeu ºi-a
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 mai 2013
†GURIE, prin harul lui Dumnezeu, Episcop al Devei ºi Hunedoarei, Preacucernicului cler, Preacuviosului cin monahal ºi Dreptmãritorilor creºtini: Sfântã binecuvântare arhiereascã din strãvechea Cetate a Devei! Împãrãteasa Mamã – Sf. Elena ºi Ziua Învierii popoarelor creºtine! Motto: „...iar noi, poporul cel sfânt al lui Dumnezeu, plinirea închipuirilor vãzând, sã ne veselim dumnezeieºte, cã a înviat Hristos, Cel atotputernic!” (a 4-a stihirã a cântãrii a 4-a din Canon) gãsit omul prin care sã lucreze, care sã dea splendoare publicã lucrãrii Lui pe pãmânt.
Sfinþii Pãrinþi ne învaþã cã marii oameni se formeazã pe genunchii mamelor lor! Maica Domnului a avut un rol esenþial în creºterea Pruncului divin, Dumnezeul întrupat. Am vãzut-o în Vinerea Mare lângã Cruce, cu o sabie nevãzutã înfiptã în inimã, precum profeþise bãtrânul Simeon. Iar mulþimile barbarizate se agitau mulþumite crezând cã L-au omorât pe Cel ce nu poate muri! Dar, ulterior, Maica Domnului a savurat ºi bucuria Învierii, vãzându-L pe Cel pe care L-a nãscut ºi crescut stând pe tron de slavã, de-a dreapta Tatãlui! Sfântul Constantin cel Mare a fost produsul educaþiei ºi al rugãciunilor mamei sale, Elena. Ce a ºtiut Elena ºi nu mai ºtiu mamele de astãzi, încât nu mai cresc pe genunchii lor titani? A ºtiut ceva ce nu cunosc multe din mamele de astãzi: nu mai cunosc „tehnica” formãrii caracterelor, pentru cã la vârsta formãrii caracterelor copiilor, multe dintre ele nu au o viaþã duhovniceascã suficient de consistentã, nu au o conºtiinþã creºtinã accentuatã. Multe dintre mame îl descoperã pe
Trãieºti o viaþã… viaþa ta e una, numai una, oricum ar fi, tu nu uita / cum þi-o trãieºti vei câºtiga ori fericire pe vecie / ori chin pe totdeauna. O, om! Ce mari rãspunderi ai, tu vei pleca din lume, dar ce ai spus prin scris sau grai / sau laºi prin pilda care-o dai pe mulþi, spre iad sau rai / mereu o sã-i îndrume. Deci, nu uita!... Fii credincios, cu grijã ºi cu teamã sã laºi în urmã, luminos, / un semn, un gând, un drum frumos, cãci pentru toate, neîndoios, / odatã vei da seamã! Amin!
Dreptmãritori creºtini! Astãzi, societatea cunoaºte o miºcare exact inversã: de expulzare a principiilor creºtine din organizarea societãþii, deschizându-se larg porþile descreºtinãrii! Astãzi, adeseori autoritãþile politice, fãrã sã-ºi dea seama, prin deciziile luate, imprimã societãþii o direcþie anticreºtinã; astfel, nu este protejatã suficient familia, nu este promovatã suficient femeia, nu este încurajatã naºterea de prunci – sarcina (femeia ajungând sã fie strivitã între cariera profesionalã ºi datoriile de mamã), nu este suficient finanþat învãþãmântul, ca ºi când educaþia corectã (ºi consistentã din punct de vedere religios) n-ar constitui o prioritate; dar atenþie, o educaþie greºitã a tinerilor, fãrã fibrã religioasã, va face din ei niºte rebeli care vor rãsturna ordinea din lumea de mâine. Adolescenþii de astãzi, incorect formaþi, vor putea fi factorii de instabilitate din lumea de mâine!
prãbuºi sau va-nãlþa, vor merge suflete pe ea / spre cer sau spre durere.
Cu aceastã nouã conºtiinþã dacã vom trãi, dacã ne vom configura existenþa dupã acest principiu, viaþa noastrã se va înnoi, vom deveni cu adevãrat fericiþi, având certitudinea cã facem exact ceea ce vrea Dumnezeu sã facem! „Dãtãtorule de viaþã, Hristoase, Dumnezeul nostru, slavã Þie!” (Troparul glasului al 2-lea).
Dumnezeu, îl iau în serios, doar dupã ce trece perioada strategicã din viaþa copiilor lor, anterioarã gimnaziului. La gimnaziu apar deja consecinþele greºitei educaþii. Mamele de astãzi nu mai ºtiu a doza corect dragostea cu exigenþa. Ele cocoloºesc, rãsfaþã, fãrã a ºti ºi sã cearã, sã impunã o direcþie creºtinã, ºi ajung apoi desconsiderate, chiar umilite, pierzând controlul asupra propriilor copii! Împãrãteasa Elena, luminatã de Dumnezeu prin rugãciune, nu a comis astfel de erori. A crescut pe genunchi un gigant, care a intrat în calendar, care a schimbat cursul istoriei omenirii, dând vizibilitate mondialã Învierii Fiului lui Dumnezeu, reorientând cultura epocii ºi strivind filosofiile pãgâne ale epocii. „Mã acoperã pãmântul, voind Eu, dar se înfricoºeazã portarii iadului, vãzându-Mã, Maicã, îmbrãcat cu haina însângeratã a izbândirii; cãci ucigând, ca un Dumnezeu, pe vrãjmaºi cu Crucea, iarãºi voi învia ºi te voi mãri!” (stihira a 3-a a cântãrii a 9-a din Canon). Iatã, deci, ce ar trebui sã înveþe mamele de astãzi de la Împãrãteasa Elena! „Veniþi la mormânt, femei binevestitoare – spune stihira a 2-a a Laudelor Învierii” – ºi ziceþi Sionului: «Primeºte de la noi bunele vestiri de bucurie ale Învierii lui Hristos»!”. Iubiþi fraþi întru Hristos! Sfântul Ioan Iacob Hozevitul ni se adreseazã tuturor, nu doar mamelor, ci ºi taþilor, pentru a ne
asuma responsabilitãþile creºtine primite de la Creator; cãci orice abdicare de la aceste responsabilitãþi se va rãzbuna aprig mai târziu. El ne spune în poezia „O..., om!”: O, om, ce mari rãspunderi ai de tot ce faci pe lume, de tot ce spui în scris sau grai, / de pilda ce la alþii dai, cãci ea, mereu, spre iad sau rai / pe mulþi o sã îndrume. Ce grijã trebuie sã pui în viaþa ta toatã, cãci gândul care-l scrii sau spui / s-a dus… în veci nu-l mai aduni, ºi vei culege roada lui / ori mort, ori viu, odatã. Ai spus o vorbã, vorba ta, mergând din gurã-n gurã, va-nveseli sau va-ntrista, / va curãþi sau va-ntina, rodind sãmânþa pusã-n ea, / de dragoste sau urã. Scrii un cuvânt… cuvântul scris e-un leac sau o otravã, tu vei muri, dar tot ce-ai scris / rãmâne-n urmã drum deschis spre moarte sau spre paradis, / spre-ocarã sau slavã. Ai spus un cântec, versul sãu, rãmâne dupã tine, îndemn spre bine sau spre rãu, / spre curãþie sau desfrâu, lãsând în inimi rodul sãu / de har sau de ruºine. Arãþi o cale, calea ta, în urma ta nu piere, e cale bunã sau e rea, / va
Iubiþii mei fii sufleteºti! Ne putem întreba împreunã: Dar care a fost marea intuiþie a împãratului Constantin? El doar a fost o prelungire a mamei lui? Ei bine, dacã mama lui a fost o femeie duhovniceascã, o fiinþã a rugãciunii, cãreia îi vorbea Însuºi Dumnezeu, care L-a întâlnit în propria viaþã pe Hristos cel Înviat, el era un strateg inteligent, un om politic realist ºi un vizionar! A constatat rãspândirea creºtinismului în masele largi ale populaþiei Imperiului Roman. Religia creºtinã a devenit, „de facto”, religia comunã a majoritãþii cetãþenilor, fapt ce putea asigura spontan ºi non-violent unitatea imperiului, dincolo de diferenþele de ordin naþional, de rasã ºi de tradiþii existente. Creºtinismul a devenit noul factor posibil de coeziune! Dar aceastã inteligentã constatare a fost oare o descoperire individualã sau o revelaþie de sus? Istoria duhovniceascã a Bisericii spune cã a fost o consecinþã a rugãciunilor mamei lui, Elena. Astfel, împãratul a avut o revelaþie supranaturalã, când, în vis, i s-a spus cã existã un semn cu o putere colosalã, aducãtor de triumf în lume: semnul crucii! Vinerea Mare, crucificarea, scurgerea sângelui divin pe cruce nu pot rãmâne fãrã repercusiuni! „Cã, iatã, a venit prin Cruce bucurie la toatã lumea!... cã rãstignire rãbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a stricat!” – ne spune
prima stihirã a Ceasurilor Paºtilor. Aºa cã, drept urmare a visului, Constantin cel Mare a adoptat simbolul creºtin al Crucii ca emblemã oficialã a armatei sale. Acest fapt i-a entuziasmat pe creºtinii din armata sa, i-a convins pe pãgâni de puterea supranaturalã a acestui semn, conducându-i pe toþi, creºtini ºi necreºtini, la victorie. În vis i se spusese cã „In hoc signo vinces!” – „Cu acest semn vei învinge!”. A înþeles, deci, cã în acest semn era concentratã o putere divinã imensã; acesta era simbolul unei forþe ce venea de dincolo de lume! Iar aceastã forþã te duce întotdeauna la triumf! Noi, creºtinii, ºtim de atunci ºi pânã astãzi cã acest semn are o putere miraculoasã. Vinerea Mare ne-a adus în faþa tuturor experienþa tragicã a Rãstignirii. Sfinþii Pãrinþi ne atrag însã atenþia cã suferinþa, Crucea, nu este scopul, ci ea este doar mijlocul! Scopul este Învierea! Crucea este doar calea. Prin cruce, la Înviere! Aºa cã astãzi, se cuvine cu toþii sã identificãm ce cruce a îngãduit Dumnezeu în viaþa noastrã, ºi cum are ea efecte benefice, terapeutice, sfinþitoare, în viaþa noastrã cotidianã. Sã o acceptãm, conºtientizându-i rostul! Pentru Constantin cel Mare crucea a fost mijlocul câºtigãrii bãtãliei de la Pons Milvius, în 312, în urma cãreia a devenit stãpânul absolut al Europei. Drept urmare, prompt, la nici un an, a anulat obligativitatea religiei
Credinta 9 pãgâne ºi a proclamat cu înþelepciune toleranþa. „Puterea iadului ai zdrobit ºi ai înviat, ca un biruitor, Hristoase, Dumnezeule!” – ne spune Condacul Învierii. Cucernici creºtini! Ce a mai fãcut Constantin cel Mare prin gestul sãu eliberator? A demonstrat tuturor care este sensul corect, adevãrat, profund, metafizic, al politicii: ea este o formã de slujire a semenilor, a poporului; ea nu îºi are scopul în ea însãºi. A observat ridicolul de a-ºi prigoni propriii supuºi, majoritatea creºtini. Aºa cã a fost primul împãrat care a oferit subvenþii pentru ridicarea de edificii de cult, conºtientizând faptul cã prin aceasta se schimbã în bine faþa lumii. „Hristoase, Cel ce dai celor cãzuþi ridicare...” (din Condacul Învierii). Iubiþi credincioºi! Se cuvine, în încheiere, sã subliniem faptul cã în umbrã, artizanul discret, femeia cu staturã giganticã, atotputernicã în duhovnicie, a fost Elena, împãrãteasa mamã. Iatã cum o femeie a putut schimba cursul istoriei. Iar aceasta, pentru cã ºi-a format bine copilul! Sã dea Dumnezeu mamelor de astãzi înþelepciunea de a-ºi creºte copiii, precum a fãcut Sfânta Elena. În cazul acesta, lumea de mâine va deveni una „de giganþi ºi de eroi” – dupã expresia Sfântului Vasile cel Mare („...Hristoase, Dumnezeule, ai înviat ca un biruitor, zicând femeilor: «Bucuraþi-vã!»”). Dumnezeu sã vã binecuvânteze pe toþi, sã vã îndrepte permanent paºii pe cãrãrile mântuirii, sã vã umple sufletele de bucuria sfântã a Învierii, sã vã întãreascã convingerea de a urma modelele istorice sfinte ale împãrãtesei Elena ºi ale fiului ei, Constantin, fiecare la etajul social la care Dumnezeu v-a aºezat!
Hristos a înviat! † GURIE, Episcopul Devei ºi al Hunedoarei
Gabriel BOBÂRCÃ
Sãlãtruc - Sãpânþa Vãii Jiului de Paºti Î
n Sãptãmâna Mare, datoritã unui obicei moºtenit din strãbuni de momârlani, un cimitir din Valea Jiului se transformã într-un loc plin de culoare, la fel cum este ºi cimitirul vesel din SãpânþaMaramureº. Începând cu Joia Mare, momârlanii (n.r. bãºtinaºii Vãii Jiului) merg în cimitire ºi împodobesc cu batiste multicolore ºi flori, crucile mormintelor celor dragi, trecuþi în nefiinþã. Obiceiul este întâlnit în toatã Valea Jiului, dar respectat cu sfinþenie într-un singur loc, la Petroºani, în Parohia Livezeni. Momârlanii spun cã prin acest ritual aratã cã respect ºi cinstire faþã de memoria celor din lumea de apoi. Obiceiul împodobirii crucilor nu se ºtie exact ce origine are, nici mãcar bãtrânii nu-ºi mai amintesc povestea care stã în spatele acestui ritual. Toþi ºtiu cã
în acest fel, îºi aratã respectul faþã de cei morþi ºi cã este un obicei care trebuie respectat. Un obicei pe care nici mãcar regimul extrem de sever dus de comuniºti nu l-au putut rupe din mintea momârlanilor. Bãtrânii
spun cã nu o datã comuniºtii i-au ameninþat ºi au încercat sã-i opreascã sã împodobeascã crucile, dar de fiecare datã tentativa le-a eºuat. „Umblau cu tot felul de ameninþãri cã ne iau oile, cã ne demoleazã casele cã suntem în oraº, doar ne vor convinge sã renunþãm la obiceiurile noastre. Nu au reuºit ºi pânã la urmã ne-au lãsat în pace”, spune unul dintre momârlani.
R
espectat cu sfinþenie
Acest ritual de împodobire a crucilor este întâlnit în toate cele ºase localitãþi ale zonei Vãii Jiului, dar este respectat cu sfinþenie într-un
cãtun de lângã Petroºani. „Cum ne pregãtim de Paºti, aºa trebuie sã ne ocupãm ºi de mormintele celor dragi ºi sã le împodobim crucile. Se pune o basma coloratã pe cruce ºi o icoanã. Basmaua, batista sau ºalul trebuie sã fie cât mai viu colorate, sã arate frumos. Baticul se prinde în patru colþuri, apoi se pun flori, o coroniþã ºi o icoanã”, spune un alt momârlan. Preotul Octavian Pãtraºcu din Parohia Livezeni spune cã obiceiul este specific local ºi semnificã grija pentru sufletele morþilor. În noaptea de Înviere oamenii vin la cimitir sã aprindã lumânãri, iar acea noapte este cea mai frumoasã, când cimitirul este cuprins de mii de luminiþe aprinse. „În noaptea de Înviere crucile trebuie sã fie împodobite ºi se aprind lumânãri. Este un cult al morþilor, cei vii sã fie împreunã cu cei trecuþi în veºnicie în bucuria Sfintei Învieri. Înainte de Praznicele Împãrãteºti credincioºii îºi aduc aminte de cei dragi care au trecut dincolo, în veºnicie ºi materializeazã aceastã dragoste ºi aducere aminte prin împodobirea cimitirelor, crucilor mormintelor. Eu obiºnuiesc sã spun cã cimitirul Bisericii din Livezeni – Sãlãtruc este o Sãpânþa a Vãii Jiului”, povestea preotul care ºi-a dedicat o parte din viaþã pentru a pãstra tradiþiile localnicilor. Maximilian GÂNJU
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 Mai 2013
Recomandãri pentru o masã sigurã de Paºti
A
tenþie la ce puneþi pe masa de paºti. Inspectorii de al protecþia Consumatorului vã atrag atenþia cã trebuie avute în vedere câteva recomandãri venite din partea acestora, aºa încât sãrbãtorile sã nu se termine pe un pat de spital. Carmen COSMAN Reprezentanþii Comisariatului Judeþean pentru Protecþia Consumatorilor Hunedoara spun cã, în aceastã perioadã, pe piaþã este oferitã o mare diversitate de produse specifice Sãrbãtorilor Pascale. Iar CJPC recomandã consumatorilor atenþie sporitã la achiziþionarea acestora ºi la preþurile afiºate ale produselor care pot fi diferite de cele încasate. „În situaþia în care produsul
achiziþionat nu corespunde calitativ consumatorii pot sã se adreseze CJPC Hunedoara”, spun reprezentanþii instituþiei. Iatã ºi câteva recomandãri pentru o masã sigurã de Paºti. Astfel, la achiziþia unui produs alimentar consumatorul trebuie sã aibã în vedere urmãtoarele aspecte: sã cumpere produsele alimentare numai din locuri autorizate; sã evite cumpãrarea produselor expuse spre vânzare pe trotuare, în portbagajele autoturismelor etc., chiar
dacã preþul oferit reprezintã “un chilipir” pentru cumpãrãtor. Pentru carne ade miel, CJPC recomandã cumpãrarea numai din locuri autorizate (mãcelãrii, magazine alimentare, locuri special amenajate în pieþe) – animalele se vor sacrifica numai în locuri special amenajate ºi autorizate; carnea trebuie sa prezinte ºtampila sanitarã-veterinarã; carnea trebuie sã fie elasticã ºi sã nu prezinte suprafaþã lipicioasa ºi urât mirositoare; carnea achiziþionatã se va transporta în condiþii igienice, cât mai repede, ºi se va depozita la temperaturi de refrigerare, respectiv, 0 – 40C; vânzãtorii trebuie sã poarte echipament de protecþie sanitarã a alimentelor;
P
eºte
Nu cumpãraþi peºte ºi produse din peºte din locuri neautorizate; la
cumpãrare verificaþi dacã peºtele proaspãt prezintã urmãtoarele modificãri: solzi care se desprind uºor, corpul acoperit cu mucus urât mirositor, branhii de culoare cenuºie sau brunã; în aceste cazuri pestele este sigur alterat ºi poate prezenta un Consiliul Judeþean Hunedoara z Program Petroºani pericol pentru sãnãtatea dumneavoastrã; Joi - Audienþe de la 11:00 Luni 10:00 - 16:00
Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00
Preºedinte CJ
Vineri 10:00 - 14:00
Vând cauciucuri
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro
Dimensiuni 205/55/R16, 21:43, 25/4, de varã Telefon: 0724541402
În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.
peºtele proaspãt trebuie pãstrat ºi expus la comercializare în vase cu gheaþã, fiind parþial acoperit de gheaþã;
O
uã
Evitaþi cumpãrarea
ouãlor a cãror coajã este crapatã, murdarã sau spartã; la spargere ouãle nu trebuie sã prezinte albuºul tulbure sau amestecat cu gãlbenuºul ; verificaþi data limitã de consum care trebuie sã fie înscrisã pe fiecare ou.
V
opsea de ouã
Cumpãraþi vopsea de ouã numai din locuri autorizate; - urmãriþi încadrarea produsului în data durabilitãþii minimale. Nu utilizaþi la vopsirea ouãlor vopsea pentru alte destinaþii, precum cea tipograficã sau cea pentru textile. Utilizarea altor
HOROSCOP S-ar putea sã vã certaþi cu partenerul de viaþã din cauza banilor. Înainte de a-i reproºa ceva, gândiþi-vã dacã nu cumva exageraþi! Nu faceþi eforturi mari. Odihniþi-vã mai mult ºi încercaþi sã fiþi mai optimist!
S-ar putea sã nu vã ajungã banii pentru ceea ce v-aþi propus. Decât sã regretaþi mai târziu, mai bine rugaþi un prieten sã vã împrumute! Dupã-amiazã aveþi ocaziã sã începeþi o colaborare. Faceþi tot posibilul sã nu o rataþi.
Vã înþelegeþi excelent cu partenerul de viaþã. În ciuda faptului cã nu staþi prea bine cu banii, faceþi împreunã proiecte îndrãzneþe. Evitaþi întâlnirile cu prietenii! Existã riscul sã aparã divergenþe care pot degenera într-o ceartã.
Aveþi de rezolvat o mulþime de probleme, atât pentru casã, cât ºi în afaceri. Vã descurcaþi excelent, pentru cã sunteþi într-o formã de zile mari. Dificultãþi puteþi avea doar pe plan financiar, însã mici ºi, oricum, vã ajutã un prieten.
Vã enervaþi pentru cã nu reuºiþi sã vã înþelegeþi cu un partener de afaceri. Amânaþi întâlnirile importante. Nu este exclus sã faceþi vreo gafã. Spre searã, sar putea sã vã viziteze o rudã.
Se pare cã sunteþi nervos din cauza unor neînþelegeri în familie. Fiþi mai flexibil. Spre searã, reuºiþi sã vã calmaþi ºi sã vedeþi lucrurile altfel. Odihniþi-vã mai mult!
Þineþi cont de intuiþie ºi amânaþi orice cãlãtorie, oricât ar fi de importantã! La serviciu, nu este exclus ca tensiunile acumulate în timp sã explodeze ºi sã vã treziþi în mijlocul unui conflict. Nu mergeþi la petreceri sau în vizite.
Dimineaþa s-ar putea sã rataþi o întâlnire importantã ºi sã vã enervaþi. Pãstraþi-vã calmul, dacã nu vreþi sã ajungeþi într-o situaþie neplãcutã! Ar fi bine sã vã concentraþi la ce aveþi de terminat ºi sã nu refuzaþi ajutorul unei persoane mai în vârstã.
Deveniþi irascibil din cauza atmosferei tensionate. Evitaþi certurile, pentru cã se poate ajunge uºor la un scandal în toatã regula! Dupã-amiazã reuºiþi, cu ajutorul partenerului de viaþã, sã terminaþi o lucrare în casã, începutã de câteva zile.
Aveþi impresia cã nu vã înþelege nimeni ºi cã partenerul de viaþã nu vã apreciazã eforturile aºa cum s-ar cuveni. Fiþi prudent ºi diplomat, altfel riscaþi sã deterioraþi relaþiile! Un prieten vã ajutã sã vã clarificaþi sentimentele contradictorii.
Nu este momentul sã începeþi activitãþi noi, pentru cã puteþi întâmpina dificultãþi. Aveþi de fãcut mai multe drumuri care vã încurcã planurile. Ar fi bine sã vã limitaþi la activitãþi simple, care nu riscã sã vã dea bãtãi de cap.
Sunteþi pus pe treabã ºi vreþi sã rezolvaþi mai multe probleme în acelaºi timp. Nerãbdarea vã face sã deveniþi agitat. Stabiliþi-vã clar prioritãþile. Nu vã amestecaþi în problemele altora
tipuri de vopsele, poate prezenta pericol pentru sãnãtate.
P
roduse de patiserie:
V
in:
Cumpãraþi produse numai din locuri autorizate; spaþiile de comercializare trebuie sã fie în permanenþã curate ºi bine întreþinute; se va avea în vedere cã produsele de patiserie neambalate trebuie comercializate în termen de 24 ore de la data fabricaþiei (acestea fiind scutite de indicarea datei durabilitãþii minimale) ; vânzãtorii trebuie sã poarte echipament de protecþie sanitarã a alimentelor.
Cumpãraþi produse numai din locuri autorizate; nu vã lasaþi “ademeniþi” de vânzãtorii din pieþe care vând produsele în recipiente PET refolosite, care vã oferã degustarea produselor prin intermediul dopurilor recipientelor pentru a dovedi “calitatea naturalã” a produsului; în magazine verificaþi etanºeitatea recipientelor cât ºi limpiditatea conþinutului - vinul care prezintã depuneri este impropriu consumului uman.
Fapte diverse 11
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 mai 2013
Hainy te învaþã sã gãteºti de Paºti Coroniþã de miel Ingrediente: Coaste de miel 500gr Morcovi 350 gr Cartofi 250 gr Dovlecel 150 gr Roºii 60 gr Brocoli 100 gr Ceapã verde 1 leg 8 cãþei de usturoi 2 pahare de vin alb Ulei de mãsline 75 gr Sos de soia, oþet balsamic, busuioc, rozmarin, sare ºi piper.
Pulpã de miel împãnatã
aºeazã în formã de coroniþã în tavã, alãturi de legume. Se toarnã un pahar de vin ºi uleiul ºi se asezoneazã cu sare, piper, usturoi, busuioc ºi se acoperã cu o folie de aluminiu. Se lasã tava în cuptor 45 de minute. Poftã bunã!
Ingrediente: Pulpã de miel 2 kg Bacon feliat 150 gr 3 cãþei de usturoi Ulei de mãsline 75 gr 2 pahare de vin alb Foi de dafin, sare ºi piper Mod de preparare: Se curãþã pulpa de pieliþã cu un cuþit ºi se fac buzunare în care se introduc feliile de bacon. Se condimenteazã ºi se aºeazã într-o tavã. Se toarnã uleiul, un pahar de vin alb, apã ºi se adaugã foi de dafin.
Mod de preparare: Cu o searã înainte sã se prepare mâncarea se pun la marinat costele împreunã cu un pahar de vin, sos de soia, oþet balsamic, busuioc ºi rozmarin. Se secþioneazã costele ºi se
Vã recomand ca pulpa de miel împãnatã sã se serveascã cu salatã verde. Poftã bunã!
Chef de cuisine Restaurant 3D Aqua
Drob de miel Ingrediente: Inimã, rinichi, plãmâni, ficat Prapure 5 ouã Ceapã verde 3 leg Ulei de mãsline 2 lg Mãrar 1 leg Pãtrunjel 1 leg 2 felii de pâine uscatã înmuiate în lapte Pesmet 2 lg Sare ºi piper Mod de preparare: Se pun mãruntaiele la fiert.
Se pune la cuptor cam 45 de minute iar când e aproape gata se pun usturoiul ºi vinul rãmas ºi se lasã pânã prinde crustã.
Dupã ce s-au fiert se toacã foarte mãrunt ºi se pun într-un bol. Se adaugã 2 ouã crude, verdeaþa tocatã mãrunt, ceapa care se cãleºte în prealabil, sare ºi piper ºi se amestecã pânã se omogenizeazã compoziþia. Cu aceastã compoziþie se umple prapurul pus într-o tavã, de cozonac, unsã cu ulei. La mijlocul umpluturii se pun
Hainalka Miclea
ouãle fierte ºi curãþate. Se înveleºte tocãtura ºi se pune la cuptorul încãlzit la 180 de grade Celsius pentru aproximativ 30 de minute. Poftã bunã!
Înnobileazã aromele mâncãrurilor de sãrbãtoare.
Cu prietenie, Deputat, Cristian RESMERIÞÃ
Vinuri bune pentru masa de Paºte Ce-ar fi masa de Paºte fãrã un pahar de vin care sã complimenteze mâncarea ºi sã antreneze simþurile? Te învãþãm sã alegi cele mai bune licori care sã se potriveascã perfect cu fripturã de miel ºi prãjituri. Alege doar unul sau douã vinuri care sã meargã din plin cu bogãþia de arome pe care le vei aºeza pe masa de sãrbãtoare. ªi pentru cã vedetele vor fi fripturile de miel, cozonacii ºi ouãle roºii, nu îþi va fi greu sã alegi între un soi de vin roºu pentru masã ºi unul de vin dulce pentru deºert.
Un pahar de vin roºu pentru mielul rumenit Cunoscãtorii ºtiu regulã care spune cã vinul roºu se potriveºte cu felurile de mâncare din carne roºie. Cu cât e mai grea mâncarea, cu atât e mai sec vinul. Astfel, lista de vinuri pentru mesele de Paºte trebuie sã conþinã ºi o sticlã de Cabernet Sauvignon, Merlot sau Pinot Noir. Un pahar de vin alb pentru friptura de curcan Dacã anul acesta ai înlocuit mielul cu carnea de curcan, atunci ºi vinul pentru felul principal trebuie sã se schimbe. Cãrnurile de pasãre
cer un vin alb sec ºi nu ai sã dai greº dacã alegi un Sauvignon Blanc. Vinuri aromate pentru desert Finalul mesei ºi momentul deºertului poate sã cearã o nouã sticlã de vin. Nu trebuie sã serveºti ºampanie, aceasta nu se va potrivi neapãrat cu deºerturile foarte dulci. Poþi încerca vinuri aromate ºi dulci naturale cum sunt Tãmâioasa, Busuioaca sau Muscatul. Se potrivesc ºi cu prãjiturile ºi cu fructele. Dacã aþi servit deja cafeaua, dupã ea puteþi sã turnaþi în pahare un vin ars sau un lichior.
Senator, Vasile Cosmin NICULA
12 Traditii
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 mai 2013
Paºtele ca la momârlani
Paºtelui. Seara, în ajunul Învierii, se pun la fiert sarmalele într-o oalã mare de pãmânt ars, pe fundul cãreia se aºeazã un strat de untura apoi se aºeazã un strat subþire de varzã acrã,
Î
n comunitãþile de momârlani din Valea Jiului, Paºtele este cea mai importantã sãrbãtoare creºtinã. ªi, cum totul graviteazã în jurul familiei, ºi Învierea Domnului se serbeazã musai în familie, unde se întind mese bogate, aºa cum este tradiþia din moºi – strãmoºi. Carmen COSMAN Momârlanii þin postul mare, ca Învierea sa îi prindã curaþi la suflet ºi la trup. Alimentele necesare postului sunt pregãtite încã de cu toamna, aºa încât sã nu lipseascã absolut nimic.
Aºa cã, având în cãmarã ºi în pivniþa varza, orez, ceapã, cartofi, fasole, murãturi, gemuri, momârlanului nu îi este greu sã þinã post, mai ales cã trãieºte cu credinþa bine înrãdãcinatã în suflet. În Sãptãmâna Mare sau a Patimilor,
gospodinele au preparat bucatele tradiþionale, iar bãrbaþii casei taie mieii doar în Joia mare. În Vinerea Patimilor se vopsesc ouãle, cu vopsea de ouã roºie, galbenã sau albastrã, ori cu frunze de
ceapã. Astãzi se coc cozonacii, ca sã fie fragezi ºi pufoºi în Duminica
Se pornesc nedeile pe Valea Jiului Jiului
Î
n Valea Jiului, imediat dupã terminarea Postului Mare, din prima zi de Paºti se pornesc nedeile strãmoºeºti. Obiceiul a fost pãstrat cu sfinþenie în Valea Jiului, iar în acest an, pe lângã oaspeþii de seamã, au fost chemaþi ºi sãrmanii din Petroºani. Maximilian GÂNJU
Momârlanii din Lunca Jiului fac în aceste zile ultimele pregãtiri pentru masa festivã din a doua zi de Paºti. Chiar dacã sunt vremuri grele ºi în acest an oaspeþii, toþi cei care doresc sã le împãrtãºeascã bucuria Învierii, vor gusta din pãsatul ºi curechiul cu carne de berbecuþ. „Cred cã vor fi sacrificaþi vreo patru berbecuþi, câteva zeci de kilograme de brânzã, þuicã, vin, colaci ºi tot ce mai trebuie pentru a þine nedeia. Încã nu ºtim exact pentru cã abia acum facem
pregãtirile. Sigur nu va lipsi nimic de pe masã la nedeie, asta pot spune sigur”, explicã unul dintre organizatorii nedeii. Petrecerile pornite dupã Paºti în Valea Jiului sunt stabilite clar astfel încât sã nu se suprapunã cu nedeia unui alt cãtun. Motivul este unul simplu: în acest fel toatã suflarea poate participa la serbare. În Lunca JiuluiPetroºani nedeia se þine dupã un ritual lãsat din strãbuni. Manifestarea începe
dis de dimineaþã, când în curtea bisericuþei se strâng grupuri de prieteni ºi rude ale gospodarilor care pregãtesc masa. Pentru cã este o zi de veselie, iar toate disputele trebuie uitate, la nedeie poate participa oricine are bunãvoinþã spun momârlanii. Nici sãracii nu sunt uitaþi, iar cu cât sunt mai mulþi cu atât bucuria este
Sandu Daniel Preºedintele Sindicatul Minier Libertatea 2008
mai mare pentru cã trebuie sã se dea ºi de pomanã, iar nedeia este un bun prilej pentru a aduce o bucurie, dar ºi o
dupã ce a fost stoarsã bine de zeamã, sau moare cum se spune în pãrþile locului, apoi un strat de sarmale, printre care se ascund cârnaþi pregãtiþi în casã. Iar de pe masa de Paºte nu lipseºte friptura de miel. Tot în ajunul Paºtelui se merge la bisericã dupã “Paºti”, iar în cãnuþã se pune un ou roºu ºi un bãnuþ. Apoi toatã familia participa la slujba de Înviere. Iar din a doua zi de Paºti, în comunitãþile de momârlani se încing nedeile tradiþionale , iar feciorii vor merge cu udatul.
masã caldã celor nevoiaºi. Petrecerile câmpeneºti se întind pânã în luna septembrie ºi au loc pe tot cuprinsul Vãii Jiului.