CVJ, Nr. 376, miercuri 29 mai 2013 by Geza Szedlacsek

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 376

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 29 Mai 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

„Cine îºi uitã trecutul este condamnat sã îl repete”

Nici mãcar istoria nu mai tulburã amintirea prizonierilor ruºi morþi în lagãrul de la Vulcan!

DEMAGOGIA FÃRÃ DE SFÂRªIT:

Serafinceanu, un politruc despre care ai zice cã are coloanã

>>> PAGINA A 3-A

Cum îºi rotunjesc veniturile medicii Spitalului din Lupeni: îºi direcþioneazã pacienþii la cabinetele personale

ºi rotunjesc veniturile prin îndrumarea pacienþilor la cabinetele medicale particulare. .

>>> PAGINA A 5-A Pericolul pândeºte la Urgenþã

Cadre medicale de la Vulcan ameninþate de un pacient recalcitrant >>> PAGINA A 6-A

Avram vs. Simota:

”Eu þi-am spus, fratele meu, sã te laºi de rele Cã e lumea dujmanoasã ºi-þi fac zile grele!”

âteva cruci înnegrite de vreme ºi puþine amintiri ale localnicilor. Este tot ce mai vorbeºte acum de lagãrul nazist care a funcþionat în municipiul Vulcan pânã în 1944 ºi unde au murit sute de prizonieri ruºi. Istoria se pierde puþin câte puþin cu fiecare zi ce trece. >>> PAGINILE 4-5

>>> PAGINA A 7-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Mai 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Radare în Judeþul Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur –

Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

* DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Uricani pe DN 66A, str. Muncii

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Mai 2013

DEMAGOGIA FÃRÃ DE SFÂRªIT: Serafinceanu, un politruc despre care ai zice cã are coloanã ªtirea: Serafinceanu Aurelian Calistru (SAC), fost prefect în Guvernarea Nãstase, ar putea scrie un manual despre cum sã pui pe butuci o afacere înfloritoare. Sau despre cum sã transformi o uzinã într-un morman de fier vechi. UMIROM Petroºani a fost zeci de ani vârful de lance al societãþilor de utilaj minier. Acum este ruinã. Dupã ce SAC a ajuns patron, firma a murit puþin câte puþin, pentru ca în cele din urmã sã disparã sub povara datoriilor. Activitatea firmei a fost Rechizitoriu: Onoratã instanþã, Chiar dacã o parte din faptele pe care le învederãm se înscriu în termenul de prescripþie, ele trebuie avute în vedere pentru a înþelege deplin complexitatea cauzei. În fapt, numitul Ricã a tranzacþionat cupoane de pe piaþa neagrã oferind la schimb rom (de proastã calitate, contrafãcut) posesorilor de sex masculin (speculând în mod samavolnic slãbiciunile unor oamenii oropsiþi) ºi ulei de soia pentru sãrmanele gospodine. Cu aceste cupoane de acþiuni numitul a pus mâna pe uzina poporului ºi s-a angajat sã mai plãteascã, în tranºe, 7,9 miliarde de lei vechi ca sã fie stãpân cu drepturi depline. Dar de unde avea Ricã aceºti bani? Ei bine, onoratã instanþã, banii au fost obþinuþi tot de la o firmã de stat, CNH, pe care a cãpuºat-o hidraulic mai mulþi ani la rând. Din probele noastre (cam ºubrede cã de aia am lãsat

trecutã, în sistem suveicã, prin tot felul de firme ale Consorþiului Gerom, controlat tot de fostul prefect. Firma a intrat în reorganizare, în lichidare, în faliment, iar apoi a dispãrut. Dacã SAC ar scrie un manual cum sã îngropi o afacere prosperã, acest lucru ar fi de înþeles. Dar ºi procurorii DNA ar putea scrie un rechizitoriu despre falimentul fraudulos, dacã politicul nu ºi-ar vârî coada în treburile justiþiei. Pamfletarul propune un astfel de text imaginar ce seamãnã doar accidental cu faptele descrise mai sus.

fapta sã se prescrie) reiese cã lanþuri Gall ºi stâlpi hidraulici, în general piese uzate scoase din minã, au fost spãlate de ruginã într-o baie la Turda sã parã nou-nouþe. Apoi ele au fost revândute la minele din care au fost casate. Dupã aceea, când a ajuns dregãtor ºi ºef peste judeþ, banii statului au curs ºi mai vârtos de la minã spre buzunarele lui prin intermediul firmei de curãþat rugina la

(de bogat) ºi a bãgat firma în faliment, lãsând salariaþii pe drumuri. Falimentul fraudulos i-a adus venituri suplimentare din fier vechi ºi un CEC în alb: documentele ºi schiþele pe care le-a folosit Constantin Brâncuº când a fãcut Coloana Infinitului la Petroºani.

icã arvuneºte ceteraºi politici de la Cluj

Când rãmâne fãrã euro, afaceristul român intrã în politicã. În Valea Jiului, Ricã îºi schimbã limuzina mai des ca ºosetele. Cele ºapteopt maºini bengoase ºi le scoate pe rând (dar zilnic) la plimbare sã arate lumii cã e om avut. Impresia conteazã. Nu ºi pentru cunoscãtori. Politicienii s-au prins imediat cã Ricã-i rupt în spate ºi cã ºi-a topit lichiditãþile. Vestea cã ar vrea sã revinã în prim-planul vieþii publice nu a mirat, nu a surprins, decât la periferia jocurilor de culise. Stenogramele unor interceptãri telefonice scot la ivealã faptul cã Ricã vrea sã obþinã un post de viitor preºedinte de regiune cu ajutorul „Grupului de la Cluj”, pesediºti de limbã moartã care au revenit în cãrþi pe filiera Adrian Nãstase spre Victor Ponta.

o, amu-i amu!

O convorbire între Ricã ºi Ioan Rus (zis Ucu) despre tentativa lui de a cumpãra bunãvoinþa lui Nãstase ºi un loc în faþã la alegerile regionale. Ricã: Serus, Ucule! Eºti la birou?

maºini – unelte. La finalul domniei PSD, în 2004, Ricã a ieºit din politicã putred

Când rãmâne fãrã bani, românul schimbã câteva sute de euro.

Ioan Rus: Nu, îs cu Vasi (Vasile Dâncu) pe floºtãr, merem pânã la Milu (Emil Boc) la primãrie sã ne spunã cât

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

sã-l urcãm în sondaje. Care-i baiu? Ricã: ªtii tu, chestia aia cu mine… Ai vorbit cu Împuºcatu’ (nume de cod pentru Adrian Nãstase) despre mine? Ioan Rus: Ha? Ceo puºcat? Nu te-aud.. iar trag loazele cu urechea… Mânce-le râia ciormagu’… Zî-i amu! Ricã: Pãi, vreau postul ãla de preºedinte de regiune la mine, la Hunedoara… mã rog, în ce parte ne-o bãga Dragnea judeþul… Dau schiþele lui Brâncuº… ºtii cã e colecþionar ºi-i plac… mi le-o mai cerut odatã… numai sã punã o vorbã bunã la Victoraº cã ãla nu iese din vorba lui… Ioan Rus: Io teajut cã merem sâmbãtã la vânãtoare… da’ sã ºtii cã alea nu fac mai mult de trei milioane de euro… Nu ºtiu ce sã zic… treaba ta… Ricã: Ucule, nu mai fac politicã de zece ani… îs la fundul sacului… Crezi cã mie uºor? Uite, zi cã mai dau ºi zece la sutã din ce prind… pânã la sfârºitul mandatului… Ioan Rus: Apãi,

dragule, ãia oricum îi dai… Nu-i bugãt (destul, ardelenism)… ªi sã ºtii cã de când ai plecat s-au schimbat ºperþurile… Ricã: N-ai înþeles… Pe lângã partea care o dau la partid… mai dau de la mine încã douãzeci la sutã, na, ca sã fie cum zici tu. Ioan Rus: Amuaºe-da! ªi bagã de samã, înveleºte cu schiþele alea ºi niºte bani peºin cã-i foamen þarã. Vinde batãr (mãcar, ardelenism) tri maºini… cã te þii de ele ca mutu’ de Joiana, fãrã nicio hasnã (folos, ardelenism). Dupã o sãptãmânã, Ricã organizeazã o conferinþã de presã în care îºi anunþã intenþia de a redeveni în viaþa publicã, politician activ PSD. „Nici un om responsabil din aceastã þarã nu ar trebui sã stea pasiv ºi sã priveascã cum se ruineazã patria noastrã în aceste vremuri greu încercate. E timpul sã ne aducem toþi contribuþia, sã facem front comun de salvare naþionalã”, a explicat Ricã. Preluare Ziarul Hunedoreanului

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 mai 2013

„Cine îºi uitã trecutul este condamnat sã îl repete”

Nici mãcar istoria nu mai tulburã amintirea prizonierilor ruºi morþi în lagãrul de la Vulcan! C

Istoria se pierde puþin câte puþin cu fiecare zi ce trece. O istorie scrisã doar în câteva rânduri din arhive ºi pe care prea puþini oameni ºi-o mai aduc aminte. Aºa se întâmplã ºi cu lagãrul de la Vulcan, din judeþul Hunedoara, despre care nici mãcar localnicii nu mai ºtiu nimic. Sunt prea puþini

cei care îºi mai aduc aminte, din poveºtile pãrinþilor de acele vremuri ºi prea mulþi cei care nu au ºtiut niciodatã despre morþii ruºi îngropaþi în Crividia sau poate cã timpul ºi problemele le-au ºters memoria. Am aflat ºi noi întâmplãtor de aceastã filã de istorie îngropatã în negura vremii ºi am decis sã o scoatem la luminã ca o poveste tristã ce nu mai trebuie sã fie uitatã. Pentru cã, cine îºi uitã trecutul, este condamnat sã îl repete! ªi am început sã cãutãm, unde altceva, decât în Vulcan, urme ale acelui lagãr care a funcþionat între 1942 ºi 1944. Primarul Gheorghe Ile a fost primul care a recunoscut cã a auzit ceva în acest sens, dar foarte vag. “Da, am auzit ceva, mai demult. ªtiu cã au fost descoperite ceva oseminte, dar nu ºtiu amãnunte Poate cei

PROGRAM TV - Miercuri 29 mai 2013 16:00 Se întâmplã în Valea Jiului cu Ramona Grunwald 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

mai în vârstã sã îºi mai aducã aminte”, recunoaºte Ile. Iar cei mai mulþi dintre vulcãneni nu ºtiau nici mãcar cã a fost cândva aici un lagãr pentru prizonierii ruºi. ªi totuºi, într-o mare de uitare, am gãsit pe unul dintre cei care a putut vorbi despre tenebrosul trecut. Îl cheamã ªtefan Vandaraº ºi a lucrat la Mina Vulcan ca tehnician topograf pânã la pensionare. Nu a uitat ce îi povesteau bunicii ºi pãrinþii lui despre acele vremuri. “A fost sus în Crividia. Lagãrul era în niºte barãci din lemn, care acum nu mai existã, au fost demolate în timp. Când lucram la minã, la Vulcan, mai erau câteva cruci ale prizonierilor. ªtiu de la pãrinþi, însã, cã, dupã câºtigarea rãzboiului de URSS, urmaºii celor care au pierit aici au venit, ºi-au dezgropat morþii ºi i-au dus în þarã la ei. Pãrinþii mei îmi povesteau cã au lucrat împreunã cu ei la minã. Le mai duceau de mâncare, pentru cã raþia pe care o primeau ei era neîndestulãtoare”, povesteºte ªtefan Vandaraº. Chiar dacã este un cartier al

Vulcanului, Crividia se aflã la câþiva kilometri de oraº, înspre Dealul Babii. În cimitirul de acolo încã îºi mai dorm somnul de veci câþiva dintre cei care au fost aduºi aici ca prizonieri ºi trimiºi în minã sã lucreze, în cele mai negre condiþii, unde ºi-au gãsit ºi sfârºitul.

rimiºi la lucru în minã Potrivit datelor strânse de un hunedorean, la Vulcan a funcþionat, între anii 1942 – 1944, Lagãrul nr. 9 . Primele menþiuni despre prezenþa prizonierilor pe Valea Jiului, dar fãrã a se menþiona, încã, existenþa unui lagãr organizat, apar în luna august 1942 din notele informative ale

poliþiei. Lagãrul nu a fost la întâmplare poziþionat, locul fiunbd ales pentru cã era la distanþã aproximativ egalã de Lupeni ºi Petroºani, unde, de asemenea, prizonierii ruºi erau duºi la muncã silnicã ºi unde este posibil sã fi funcþionat sublagãre de concentrare. La 10.8.1942 sosesc la Lupeni 250 prizonieri din Galaþi pentru Societatea ‘Petroºani’, Mina Lupeni, unde vor fi întrebuinþaþi ca muncitori externi. Tot la 10.8.1942 sosesc în Petroºani 400 prizonieri, aduºi pentru minele Societãþii Petroºani ca lucrãtori de specialitate. În data de 12.8.1942, dimineaþa, un numãr de 400 prizonieri au trecut cu destinaþia Lupeni.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Mai 2013 În 1943 Lagãrul de prizonieri nr.9 Vulcan apare ca atare, subordonând ºi douã sublagare, unul la Lupeni ºi altul la Petroºani. Existã o menþiune din 4.10.1943 care aminteºte cã sublagãrul de al Lupeni avea circa. 800 prizonieri ruºi care lucreazã pe schimburi la exploatarea minelor de cãrbuni Lupeni, proprietatea Societãþii ‘Petroºani’. Tot în 1943 documentele informative aproximeazã la 1800 - 2000 numãrul prizonierilor sovietici

de pe Valea Jiului. O situaþie din noiembrie 1943, recenza 651 prizonieri ruºi în sublagãrul de prizonieri Nr. 9 Lupeni ºi 121 prizonieri în sublagãrul de prizonieri Petroºani. Nu se oferã informaþii tocmai despre lagãrul central de la Vulcan, aºa încât s-a pus întrebarea dacã el mai exista la acea datã sau prizonierii au fost transferaþi în alte pãrþi. Desfiinþarea complexului de lagãre Vulcan Lupeni - Petroºani a avut loc probabil în octombrie 1944 odatã cu plecarea prizonierilor. Datele vremii indicã faptul cã s-a intenþionat ca în clãdirile pãrãsite sã fie înfiinþat un lagãr de internare, pentru cei prevãzuþi de Convenþia de Armistiþiu, mai precis aici sã fie transferat Lagãrul pentru internaþi politici Gherla. Istoria ne spune cã intenþia nu s-a materializat pânã la urmã, dar cu aceastã ocazie s-au fãcut demersuri ºi evaluãri care lasã o imagine asupra dotãrii ºi condiþiilor din fostul Lagãr nr. 9. „La ordinul Prefecturii nr. 328567 / 6.12.1944 s-a deplasat o comisie pentru a analiza starea clãdirilor pentru lagãrul Crivedia. Constatãri: Construcþii existente: un pavilion cu 52 camere ºi 52

antreuri; 5 barãci de 20 / 8 metri; 2 etuve mari în stare de funcþionare; în toate camerele existã paturi improvizate comune (555 m.l. scândurã). Cazare: Se pot caza 1500 persoane folosindu-se ºi diferitele pavilioane care au fost întrebuinþate de fostul lagãr ca magazii, infirmerie, etc, care se pot reduce la jumãtate (sau se pot muta în alte locuinþe rechiziþionate din preajma lagãrului). Dacã se cazeazã în paturi suprapuse, capacitatea poate ajunge la 3000 persoane. Dacã nu se aprobã paturi

suprapuse, se pot caza 1500 la Vulcan ºi 1000 în fostul sublagãr Lupeni. Necesar: deparazitare (toate camerele au ploºniþe), multe reparaþii. Paza executatã de jandarmi, cu 20 posturi exterioare ºi un comandant ofiþer. Lagãrul din Vulcan se afla în localul proprietate a Societãþii Petroºani”, se arãta în Procesul-verbal nr. 18204 / 9.12.1944 alcãtuit de Garnizoana Vulcan.

ute de morþi pe Valea Jiului

În total, în România au funcþionat 14 lagãre româneºti de prizonieri de rãzboi în care au fost aduºi, în total, peste 80.000 de prizonieri ruºi. Peste 5.000 au murit, iar cei mai mulþi au murit tot în judeþul Hunedoara, la Cãrciuneºti unde se consemneazã aproximativ 1.000 de decedaþi. Dupã Crãciuneºti, podiumul terorii este ocupat de lagãrele de la Budeºti (938 de morþi), Vulcan (841 de morþi) ºi Vaslui (799 de morþi). Dupã rãzboi, comandanþii lagãrelor au primit ani grei de temniþã dupã procese care au avut loc la „tribunalele poporului“. Car men COSMAN

Cum îºi rotunjesc veniturile medicii Spitalului din Lupeni: îºi direcþioneazã pacienþii la cabinetele personale

ºi rotunjesc veniturile prin îndrumarea pacienþilor la cabinetele medicale particulare. Este vorba medicii care activeazã la spitalul municipal din Lupeni ºi care le recomandã pacienþilor sã meargã la contravizitã la cabinetele medicale particulare pe care le deþin. Totul a ieºit la ivealã în urma unei sesizãri. Consiliul de administraþie a unitãþii medicale a luat mãsuri în acest sens. ”Am fost sesizaþi de mai multe persoane, pacienþi ai spitalului Lupeni pe de-a lungul mai multor luni pentru cã s-au trezit cã au fost trimiºi de la spital la cabinete medicale particulare. Ultimul caz sesizat a fost al unei persoane cu handicap ºi cu o pensie de 300 de lei prin care ne sesiza faptul cã a fost direcþionatã la un cabinet medical din municipiul Vulcan în loc sã fie consultatã la spitalul din Lupeni în care existã acea specialitate, la Vulcan trebuia sã plãteascã ºi o taxã la acel cabinet. În acest sens vineri am avut o discuþie cu managerul spitalului ºi cu medicul respectiv, am atenþionat clar sã nu mai direcþioneze cetãþenii din Lupeni la cabinete în Vulcan. Am pus pe toate cabinetele ºi pe toate intrãrile în spital niºte anunþuri ale consiliului de administraþie prin care sunt anunþaþi pacienþii cã pot anunþa consiliul de adminstratie la sediul primãriei Lupeni de fiecare datã când sunt redirecþionaþi la alte cabinete”, a declarat preºedintele Consiliului de Administraþie al Spitalului municipal din Lupeni, Gabriel Lungu. Conducerea untitãþii sanitare este de acord cu decizia Consiliului de Administraþie, mai mult decât atât, medicii au ºi argumente în acest sens.

”Aceste discuþii cu sistemul medical privat le-am avut mai de mult pentru cã ºi eu am lucrat la un cabinet medical privat ºi pacienþii care vin sã se trateze ºi sã fie investigaþi în sistemul de stat sã fie trataþi aici iar ceilalþi care merg la cabinete private este problema lor”, a precizat medicul Dorel Neamþu, managerul spitalului din Lupeni. De cealaltã parte, medicii vizaþi au ameninþat cu demisia, însã pânã acum nimic nu s-a concretizat. ”Din discuþia cu doamna doctor, i-am spus sã nu mai practice acest lucru. A ameninþat chiar ºi cu demisia. Nu suntem ºantajabili pentru oricine, drept urmare am anunþat-o cã demisia este un act unilateral, are ca urmare voinþã proprie ºi dacã vrea sã ia aceastã decizie noi îi respectãm voinþã. Sigur nu o cã face pentru cã ei considerã cã ne vom ruga de ei cã altfel vor pãrãsi spitalul. Nu vom ceda acestui ºantaj ºi vom respecta în

primul rând cetãþenii ºi pacienþii din municipiul Lupeni. Cine vrea sã se þinã de treabã bine cine nu poate merge în alte instituþii care le va lua partea în acest sens”, a mai spus Lungu. Directorul spitalului din Lupeni considerã cã prin aceste tertipuri, medicii nu fac altceva decât sã îºi rotunjeascã veniturile proprii. ”Posibil sã fie ºi asta o modalitate de a-ºi rotunji veniturile însã noi am recomandat tuturor colegilor cã pacienþii sã nu fie dirijaþi din sistemul public în cel privat. Nu este o metodã curentã pentru ca pacienþii ºtiu bine unde sã se adreseze în mod direct”, a mai precizat directorul unitãþii medicale. Pacienþii sunt cei care au de suferit din aceste modalitãþi ale cadrelor medicale de a-ºi îmbunãtãþi veniturile. Totodatã, oamenii spun cã pânã acum nu li s-a întâmplat sã fie chemaþi la control la cabinetele particulare ale medicilor. Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Mai 2013 Pericolul pândeºte la Urgenþã

Cadre medicale de la Vulcan ameninþate de un pacient recalcitrant

edicii din Valea Jiului ar trebui sã solicite gãrzi de corp, în condiþiile în care tot mai des integritatea fizicã le este pusã în pericol. Carmen COSMAN Dupã ce duminicã dimineaþa un recidivist a provocat un scandal monstru la Unitatea primire Urgenþe a Spitalului din Petroºani - unde a bãtut un paznic ºi un brancardier ºi a terorizat cadrele medicale –luni seara scandalul

s-a mutat la urgenþa Spitalului Municipal Vulcan. Totul a început tot de la un recidivist, Alexandru Untaru, cunoscut în Vulcan cu probleme de comportament, dar ºi pentru faptul cã bea pânã ºi spirt în lipsã de alte bãuturi alcoolice. „În jurul orei 20.00, un bãrbat din

Vulcan a solicitat ambulanþa, pe motiv cã vomitã sânge. În timp ce cadrele medicale îi întocmeau

Cadrele medicale de la Vulcan au primit din nou salarii diminuate

entru a doua lunã consecutiv, angajaþii Spitalului Municipal Vulcan primesc salariile doar parþial. Iar veºtile pentru luna viitoare sunt ºi mai îngrijorãtoare. Carmen COSMAN Doar 75% din salarii a primit personalul angajat la Spitalul Municipal Vulcan, fie cã vorbim despre medici sau asistente, brancardieri sau personal auxiliar. Conducerea instituþiei nu a avut din nou suficienþi bani pentru plata angajaþilor, iar salariile au fost virate pe carduri cu întârziere. „Conform contractului, data în care tre-

buie plãtite salariile este de 15 a fiecãrei luni. Le-am primit sãptãmâna trecutã ºi numai 75% din salariu”, spune anga-

jaþi ai Spitalului Municipal Vulcan. De precizat cã problemele salariale au început din aprilie,

când oamenii au primit doar 50% din salariul cuvenit. Diferenþa s-a plãtit dupã Paºti, însã situaþia financiarã a instituþiei sanitare nu a fost rezolvatã, mai ales cã reprezentanþii spitalului au cerut, în aprilie, bani în avans de la Casa de Asigurãri de Sãnãtate ca sã poatã achita

obligaþiile salariale faþã de angajaþi. Iar veºtile nu sunt deloc îmbucurãtoare. „Luna viitoare, arieratele vor fi de 2 miliarde de lei

fiºa medicalã, acesta a avut un comportament agresiv, început sã facã scandal ºi sã înjure medicul de

vechi. Sunt datorii care vin din urmã ºi suma se tot acumuleazã”, au mai spus sursele citate anterior.

in vremuri grele

În urmã cu aproximativ o lunã, angajaþii Spitalului Municipal Vulcan au protestat în curtea spitalului dupã ce au primit doar 50% din salariile cuvenite pe luna martie. Conducerea instituþiei a explicat cã fondurile sunt insuficiente ºi, cu banii primiþi de la Casa de Asigurãri de Sãnãtate, s –au achitat arieratele ca sã poatã fi semnat noul contract – cadru cu Casa. Numai cã nici acest contract nu este tocmai cel la care se spera pentru cã, potrivit informaþiilor noastre, numãrul paturilor pentru care se fac deconturi nu a fost suplimentat, ci a rãmas tot la 72.

gardã ºi asistenta”, ne-a declarat Mugurel Teodosiu, adjunctul comandantului de la Poliþia Municipiului

Vulcan. Scandalul a fost aplanat de un echipaj al Poliþiei Locale, care se afla în zonã, iar scandalagiul a fost sancþionat contravenþional cu suma de 1.000 de lei. Nu este pentru prima datã când medicii din Valea Jiului trebuie sã facã faþã unor pacienþi violenþi. Pe lângã cele douã cazuri înregistrate în decurs de doar câteva zile, în anii precedenþi au mai fost consemnate astfel de fapte ºi a fpst nevoie de intervenþia poliþiºtilor.

Traficant de droguri descoperit de poliþie

oliþiºtii din Petroºani, în urma unei acþiuni, au reþinut un tânãr de 23 de ani, condamnat de la 3 ani ºi 4 luni de închisoare pentru trafic de droguri, care se ascundea pentru a scãpa de puºcãrie. Maximilian GÂNJU Alãturi de el un alt bãrbat condamnat pentru cã a condus fãrã permis a fost trimis la penitenciar. pedeapsa. „Poliþiºtii Biroului Investigaþii Criminale Petroºani au efectuat o acþiune

pe linia identificãrii persoanelor urmãrite în temeiul legii, ocazie cu care au fost identificaþi ªTEFAN F., de 35 de ani ºi MIHAI R., de 23 de ani, ambii din Petroºani,

pe numele cãrora Judecãtoria Petroºani a emis mandate de arestare preventivã. ªTEFAN F. a fost condamnat definitiv de instanþã la pedeapsa închisorii de 1 an ºi 6 luni pentru comiterea infracþiunii de conducere fãrã permis, în timp ce MIHAI R., a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 3 ani ºi 4 luni pentru comiterea unor infracþiuni prevãzute de Legea nr. 143/2000”, a declarat inspectorul principal Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cei doi condamnaþi au fost duºi la Penitenciarul Bîrcea Mare, pentru a-ºi executa pedepsele.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 Mai 2013

Avram vs. Simota: ”Eu þi-am spus, fratele meu, sã te laºi de rele

Cã e lumea dujmanoasã ºi-þi fac zile grele!”

e la ultima debranºare cu nãbãdãi a Clubului Sportiv Jiul Petroºani, de la furnizarea apei, pentru neplatã, a acutizat ideea cã directorul SC Apa Serv, Costel Avram are ceva personal cu Alin Simota, patronul Clubului. Doar cã Simota pare a-l ºicana pe Avram ducându-l cu vorba, dar ºi prin atitudine. Apropiaþii celor doi spun cã ”relaþia” lor seamãnã cu o iubire imposibilã între doi fraþi... de partid, care abordeazã diferit viaþa. Ileana FIRÞULESCU

Din ce în ce mai des ºi mai acut este vehiculatã ideea cã directorul SC Apa Serv Petroºani ºi coordonator PNL Valea Jiului, Costel Avram, are ceva personal cu omul de afaceri ºi fost preºedinte interimar al PNL Petroºani, Alin Simota. Mai precis, persoane din anturajele celor doi liberali spun cã Avram devine nervos când este vorba de Simota, ºi invers – Simota îl persifleazã cu orice ocazie pe Avram.

destul de stufoase... Marea diferenþã între cei doi este cã fiecare a avut altfel de abordare a vieþii, o altfel de viziune asupra banilor, a afacerilor ºi a poziþiei sociale ºi politice. Unul este introvertit, cu multiple ”mãºti de protecþie” ºi cu un

devenit de douã ori vicepreºedinte al Consiliului Judeþean.

ºi de dezabrobare reciprocã a abordãrilor vieþii. Alþii, mai hâtri, spun cã s-ar comporta ca un cuplu a cãror dragoste este una imposibilã, dar este! Aºa s-a nãscut ideea cã actualul director general al Apa Serv, Costel Avram, are ceva personal cu omul de afaceri ºi preºedinte al Clubului Jiul, Alin Simota. Scandaluririle cu neplata serviciilor de furnizare a apei (sume infime pentru valoarea lui Simota) - cu debransãri de la sistemul de alimentare ºi rebransãri dupã ce se

generaþie, douã personalitãþi diferite Alin Simota ºi Costel Avram sunt aproximativ de aceeaºi vârstã, de doar doi ani diferenþã, amândoi s-au nãscut în familii de oameni adevãraþi, simpli, unul la Petroºani, celãlalt la Paºcani, amândoi ambiþioºi ºi tenaci, dornici sã realizeze multe pe aceastã lume, ca urmare s-au zbãtut ºi au muncit zi ºi noapte. Amândoi mari iubitori ai sportului, fiecare cu relizãri importante pe palierul sãu, amândoi au studiat la Universitatea Petroºani perfecþionându-se continuu, ulterior fãcând parte din comisii ºi ”comiþii” în deverse domenii, astfel cã CVurile lor au ajuns

noroc zgârcit în plan personal, celãlalt se comportã dezinvolt, cu o excelentã capacitate de comunicare, cu mai mult noroc în traistã, dar cãruia nu-i lipsesc aceleºi ”mãºti de protecþie”... Amândoi sunt acum membri marcanþi ai PNL, Avram mai prospãt, celãlalt liberal cu vechime. Avram mai preocupat de politicã, datoritã înclinaþiilor de lider oriunde s-ar afla, a fost ales deputat în anul 2000, dar a renunþat în favoarea unui coleg considerând cã poate face mai mult în plan judeþean ºi astfel a

Simota a stat departe de politicã multã vreme lipsindu-i cutezanþa sau spunând cã aceasta trebuie sã ibã momentul ei, a considerat cã întâi trebuie sã confirmi, sã stai solid pe propriile picioare ºi apoi sã încerci sã faci ceva pentru societate prin politicã. ªi a juns consilier judeþean...

ubire imposibilã!

Deºi cei doi au traiectorii diferite în viaþã, cei care i-au urmãrit din exterior au sesizat o oarecare competiþie de... orgolii

face plata - par un fel de ºicanare a lui Avram de cãtre Simota, ºicanãri care au fost interpretate ca fiind o reacþie a omului de afaceri la ”atacurile” lui Avram, care ar avea ceva personal cu ”fratele sãu”.

L-

a minþit ”miliardarul de carton” Pentru a elucida cauza ”rãzboiului” imaginar, sau poate nu, l-am întrebat direct, deschis pe directorul Apa Serv... ”Chiar nu am nimic personal cu el! Am în mãsura în care nu-ºi

respectã cuvântul dat. În luna martie, m-a rugat sã-l pãsuiesc de la debranºare pânã încaseazã banii de la primãrie, dupã care se va achita de obligaþiile cãtre Apa Serv. Au trecut douã sãptãmâni, apoi încã douã... Practic m-a minþit! Asta în condiþiile în care urmezã sã i se factureze pe apa consumatã în continuare încã 1300 mc, adicã vreo 70 milioane lei vechi, care s-ar fi adãugat la suma neplãtitã de 30 milioane. Asta nu se poate chiar dacã e liberal de-al meu, nu are de-a face cu politica. Nu se poate ca pe oamenii simpli, cu venituri modeste, sã-i determinãm sã-ºi plãteascã datoria, iar pe el, miliardar de carton, nu! Singur cã e supãrãtor ca sã nu lase salariaþii Apa Serv sã intre pentru a-ºi face datoria. A trebuit sã aducem un caterpilar pentru a-l determina sã permitã accesul. ªi apoi nu eu personal l-am debranºat, ci fostul coleg de facultate al lui

Simota, Cristian Ionicã - ºeful departamentului producþie. Dar îmi asum decizia luatã. Repet: nu am nimic personal cu Alin Simota” – a declarat, destul de apãsat, directorul SC Apa Serv Petroºani, Costel Avram. Supãrarea lui Avram pe neplata serviciilor prestate de Apa Serv este îndreptãþitã, aºa cum este ºi a lui Simota când primãriile sau instituþiile care au contracte cu firmele sale nu-i plãtesc lucrãrile efectuate. Ar trebui ºi în cazul de faþã aplicat principiul nãscut din zicala ”ce þie nu-þi place, altuia nu-i face”, chiar dacã eºti fratele meu. Sau cu atât mai mult cu cât cei doi sunt fraþi... de partid.

8 Actualitate

„Mihai Eminescu”, în sãrbãtoare

Adolescenþa sãrbãtoritã la Petroºani

olegiul Naþional „Mihai Eminescu” din Petroºani celebreazã, în aceste zile, împlinirea a 20 de ani de la data înfiinþãrii. Deschiderea manifestãrilor a avut loc luni, 27 mai, în sala de spectacole a Casei de Culturã a Sindicatelor din localitate. „Este un eveniment important pentru unitatea noastrã ºcolarã la care au fost invitaþi toþi cei care ºi-au adus aportul, de-a lungul anilor, în buna funcþionare a acesteia. Din pãcate, unii dintre întemeietorii liceului nu au putut fi prezenþi, trecând în nefiinþã. Mircea NISTOR

Aici mã refer, în primul rând, la profesorul ºi directorul Mircea Munteanu”, a declarat Gilbert Danciu, director Colegiul Naþional „Mihai Eminescu” Petroºani. Manifestãrile se vor întinde pe durata a 4 zile ºi cuprind prezentãri de filme documentare, expoziþii sau mese rotunde pe diverse teme. „În prima zi am avut o

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 mai 2013

masã rotundã moderatã de cãtre Cosmin Budeancã, marþi vom avea o masã rotundã precum ºi prezentarea filmului documentar „Epopeea Naþionalã Cinematograficã” de cãtre Bogdan Alexandru – Jitea iar pentru joi este programatã o dezbatere moderatã de cãtre

Ionuþ Codreanu. Tot joi, va avea loc vernisajul unei expoziþii de caricaturi semnate de cãtre Adrian Cerchez”, a mai precizat Gilbert Danciu. Printre invitaþii la manifestãri se numãrã ºi câþiva reprezentanþi ai Agenþiei de Monitorizare a Presei, Institutului Român de Istorie Recentã sau

O probã, 38 de lei

ei care au ratat Bacalaureatul în anii anteriori ºi susþin pentru a 3-a oarã una dintre probele examenului de maturitate vor fi nevoiþi sã scoatã din buzunar câte 38 de lei. În acelaºi timp, examenele sunt gratuite pentru absolvenþii claselor a XII-a ºi a XIII-a din acest an dar ºi pentru cei de anul trecut, care au ratat Bac-ul. Mircea NISTOR „Absolvenþii din acest an vor susþine examenul fãrã a plãti vreo taxã, urmând a fi

înscriºi automat de cãtre diriginþi. La fel ºi cei de anul trecut care nu au promovat examenul. Ieri, în prima zi de înscrieri, s-au

bsolvenþii din Petroºani s-au întâlnit pentru a sãrbãtori. Motivul: finalul clasei a XII- a, iar la eveniment a luat parte chiar ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care a þinut sã precizeze cât de bine e sã fii adolescent.

ºi de aceastã dorinþã de a li se recunoaºte dreptul la tinereþe, la visare, la cutezanþã, la performanþã, la viaþã împlinitoare. Felicit toþi elevii

Diana MITRACHE

Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului. „Am rãspuns cu cea mai mare plãcere acestei invitaþii de a fi prezent la celebrarea celor 20 de ani scurºi de la înfiinþarea Liceului Teoretic din Petroºani. Cu atât mai mult cu cât, de-a lungul anilor, am avut o bunã colaborare cu elevii ºi cadrele didactice de aici”, a spus Cosmin Budeancã, expert în cadrul

înscris 14 absolvenþi din seriile anterioare. Acestora li se vor adãuga cei aproape 300 de absolvenþi din acest an”, a declarat Zina Galeº, director Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroºani. Elevii din ultimul an de liceu, precum ºi cei care nu au reuºit de-a lungul anilor anteriori sã promoveze Bac-ul au început, ieri, sã se înscrie pentru sesiunea care se va desfãºura în perioada iunie – iulie 2013. Perioada de înscriere se va încheia vineri, 31 mai, prima probã a testãrii

Departamentului de Investigaþii Speciale de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului ºi Memoria Exilului Românesc. Acesta a prezentat filmele documentare „Experienþe carcerale în România comunistã” ºi „Cei morþi”. „Am fost plãcut impresionat de faptul cã adolescenþii de azi, care s-au nãscut dupã anul 1990, sunt interesaþi de ceea ce s-a întâmplat în

cunoºtiinþelor (cea de evaluare a competenþelor lingvistice de comunicare oralã în limba românã) fiind programatã a se derula între 10 ºi 12 iunie. Examenul de Bacalaureat din aceastã varã se va încheia în data de 5 iulie, cu ultima probã

perioada comunismului. În aceste condiþii, în care tinerii vor sã cunoascã istoria adevãratã, eu consider cã România mai are un viitor”, a mai declarat Cosmin Budeancã. Manifestãrile dedicate împlinirii celor 20 de ani de la înfiinþarea Liceului Teoretic se vor încheia joi, 30 mai, odatã cu festivitatea de premiere a absolvenþilor din promoþia „2013”.

scrisã, afiºarea rezultatelor finale fiind programatã pentru data de 12 iulie. În judeþul Hunedoara circa 4.000 de elevi sunt aºteptaþi sã participe la examenul de Bacalaureat din aceastã varã.

”Inevitabil, întâlnirea de astãzi cu liceenii de la Colegiul Mihai Eminescu ºi cu absolvenþii Colegiului Economic Hermes, mi-a amintit de perioada propriei mele adolescenþe, în care elanul ºi efervescenþa specifice tinereþii, au fost suportul tuturor ambiþiilor pentru viitor. ªi generaþiile de adolescenþi de astãzi au aceste minunate trãiri, deºi par mai maturi, mai pãtrunºi de responsabilitãþile care

îi aºteaptã în urmãtorii ani... decât poate am fost noi. Sunt la fel de exuberanþi, de frumoºi, de naturali, de plini de voioºie

Colegiului Mihai Eminescu care îºi celebreazã în aceste zile lãcaºul de educaþie în care învaþã, îi felicit pe

Copiii minerilor primesc cadouri de la minã este 6.000 de copii din Valea Jiului primesc cadouri de la pãrinþii lor care lucreazã la minã. Asta pentru cã toþi P angajaþii din Valea Jiului primesc tichete cadou de la

unitãþile la care lucreazã. ªi cei de la Societatea Naþionalã de Închideri de Mine ºi cei de la Societatea Naþionalã a Huilei Valea Jiului primesc aceste tichete pânã vineri. Diana MITRACHE „Noi avem cam 4.600 de copii care vor primi tichete - cadou de la minã. Valoarea Unui tichet este 50 de lei ºi toþi minerii vor primi pentru copiii lor aceºti bani”, a precizat Nicolae

Drãgoi, directorul general al SNH, Valea Jiului. Se pare, însã, cã cel mai „câºtigat” miner lucreazã la o minã aflatã pe lista de închidere. El este cel care va pleca acasã de 1 iunie cu cele mai multe tichete. „Noi avem mineri cu 2.127

Teatru de copii la înãlþime estivalul de teatru pentru copii „Feþi Frumoºi, F Zâne Bune ºi Ilene Cosânzene” se aflã la a doua ediþie. Vor fi trei zile în care, pe scena Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani se vor monta piese de teatru pentru copii. Vineri, 31 mai, cei care vor deschide „sezonul”, sunt actorii Teatrului Municipal – Turda, cu spectacolul „Prinþesa cu pantofii rupþi”, spectacol ce va avea o dubla reprezentaþie, prima de la ora 10.00, iar urmãtoarea de la

toþi profesorii lor... iar pe absolvenþii Colegiului Economic Hermes îi felicit pentru cã au ajuns în pragul examenului de maturitate pe care le doresc tuturor sã-l treacã cu bine. Doresc tuturor adolescenþilor din Petroºani sã cuteze, sã îndrãzneaacã, sã viseze ºi sã creascã cu aripile larg deschise ºi cu minþile cât mai curate”, a scris Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, pe pagina sa de socializare, imediat dupã evenimet. Cele douã licee din Petroºani au organizat aceastã maniferstare de final de an în care atât copiii, cât ºi profesorii au primit diplome. Profesori, în semn de mulþumire ºi recunoºtinþã pentru tot ce au fãcut ca aceºti tineri sã înveþe de copii, dar recordul îl bate un ortac de la Uricani, care va pleca acasã cu 500 de lei, pentru cã are nu mai puþin de 10 copii”, a precizat Petre Drãgoescu, directorul SNÎM Valea Jiului. Se pare, însã, cã ortacii din Gorj sunt mai norocoºi ºi copiii lor primesc tichete mai valoroase. Astfel, salariaþii Complexului Energetic (CE) Oltenia vor primi câte o primã în valoare de 150 de lei pentru fiecare copil, cu ocazia zilei de 1 Iunie.

ora 12.00. Din distribuþia acestuia, fac parte: Camelia Varga, Irina Melnic, Maria Salcã, Diana Roºca, Ginuc Criºan, Vasile Popescu, Renata Fabian. Regia îi aparþine lui Petre Bãcioiu, iar coregrafia Florinei Vereº. Urmãtorul spectacol, din aceeaºi zi, va fi unul interactiv, ºi va fi susþinut de Compania de Teatru „Become” – Sibiu. „Poveºti(le) Magice” vor fi spuse de: Cãtãlin Grigoraº, Mihai Alexandru, Graþiela Bãdescu ºi Adrian Grigoraº, începând cu ora 15. Preþul unui bilet este de 5 lei pentru copii ºi 8 lei pentru adulþi. Oana Tuþu, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani

câte ceva despre viaþã, iar elevii, pentru faptul

cãle-au fost parteneri timp de 4 ani.

8 Actualitate

„Mihai Eminescu”, în sãrbãtoare

Adolescenþa sãrbãtoritã la Petroºani

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 mai 2013

O probã, 38 de lei

înscriºi automat de cãtre diriginþi. La fel ºi cei de anul trecut care nu au promovat examenul. Ieri, în prima zi de înscrieri, s-au

ºi de aceastã dorinþã de a li se recunoaºte dreptul la tinereþe, la visare, la cutezanþã, la performanþã, la viaþã împlinitoare. Felicit toþi elevii

Diana MITRACHE

îi aºteaptã în urmãtorii ani... decât poate am fost noi. Sunt la fel de exuberanþi, de frumoºi, de naturali, de plini de voioºie

Colegiului Mihai Eminescu care îºi celebreazã în aceste zile lãcaºul de educaþie în care învaþã, îi felicit pe

câte ceva despre viaþã, iar elevii, pentru faptul

cãle-au fost parteneri timp de 4 ani.

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 mai 2013

Moþinea de salvare a Vãii Jiului va fi votatã astãzi

inerii din Valea Jiului au fost marþi, subiect de discuþie în Parlamentul României. Moþiunea iniþiatã de PPDD ºi PDL ºi semnatã de 73 de deputaþi din opoziþie a fost dezbãtutã ºi analizatã, iar viitorul Vãii Jiului a fost tranºat la masa discuþiilor. Dupã mai multe ore de dezbateri ºi luãri de cuvânt, parlamentarii au decis sã lase votul pentru azi.

Liderul grupului PP-DD din Camera Deputaþilor, Daniel Fenechiu, a anunþat, marþea trecutã, în ºedinþa de plen, depunerea unei moþiuni simple privind problemele mineritului din Valea Jiului, intitulate “Scãpaþi mineritul din Valea Jiului de norocul rãu al conducerii bicefale VosganianNiþã”. Daniel Fenechiu a precizat cã moþiunea simplã este susþinutã de 73 de deputaþi PP-DD ºi PDL. Monica Iacob Ridzi a declarat, la finalul dezbaterii, cã îºi doreºte ca parlamentarii sã se întoarcã puþin ºi spre Valea Jiului ºi sã dea un vot acestei zone. „Mi-aº dori foarte mult ca reprezentanþii din judeþul Hunedoara, indiferent de partidul din care fac parte, sã înþeagã cã noi nu ne dorim decât sã punem în practicã soluþiile care existã deja. Eu, personal, în repetate rânduri, am vorbit despre acestea ºi la fel am fãcut ºi azi (marþi), când am prezentat celor din salã concluziile work-shopului ce a avut loc în Valea Jiului. A fost o coincidenþã fericitã cã am avut ocazia sã le prezint tuturor, aºa cum am ºi promis. Cert e cã m-a surpins poziþia unor colegi din Hunedoara, care nu au venit decât cu critici la

adresa celor din guvernele de dinainte. Eu nu zic cã un guvern sau altul a fost mai bun, pentru cã toate au greºit cã nu au gestionat corect situaþia din Valea Jiului”, a declarat Monica Iacob Ridzi, deputat PPDD din Valea Jiului.

Mai mult, deputatul Monica Iacob Ridzi, care susþine cu tãrie salvarea Vãii

Jiului, a contra-atacat ideea închiderii minelor de huilã, ca singura soluþie de moment. „Zi de zi, atunci când vine vorba despre sectorul minier, cu precãdere despre cel din Valea Jiului, auzim din gura actualilor miniºtri de resort doar de soluþii care vorbesc despre închideri de mine ºi disponibilizãri de personal. Cred cã o astfel de abordare este cât se poate de greºitã ºi am sã vã argumentez ºi de ce. Cu ceva vreme în urmã, în organizarea comunitãþii locale din Valea Jiului, la Petroºani a avut loc un workshop dedicat analizãrii soluþiilor de viabilizare a sectorului minier ºi termoenergetic din þara noastrã. Cu acest prilej, cercetãrori de valoare din industria energeticã româneascã, din cadrul mediului academic de

la Universitatea din Petroºani ºi din cadrul Academiei Oamenilor de ªtiinþã din România au adus

sub lumina opiniei publice o serie de soluþii care, în cazul în care ar fi preluate de cei care sunt rãspunzãtori de luarea marilor decizii cu privire la guvernarea þãrii, nu doar cã ar putea salva ceea ce a mai rãmas din industria extractivã din România, dar ar putea transforma aceastã activitate într-un punct forte în balanþa economicã a þãrii noastre. Nici un membru al Guvernului Ponta nu s-a arãtat însã interesat de acest seminar de dezbatere de la Petroºani, în ciuda invitaþiilor oficiale lansate de organizatori, pentru cã dezinteresul pare a fi atitudinea la ordinea zilei a Guvernului Ponta atunci când vine vorba despre Valea Jiului în mod special ºi despre

România în general. Am promis la vremea respectivã, într-o altã declaraþie politicã, cã voi aduce în atenþia dumneavoastrã dovada faptului cã existã soluþii pentru salvarea Vãii Jiului, cã existã soluþii pentru dezvoltarea Vãii Jiului, chiar în acest sector de activitate care este mineritul ºi industria termoenergeticã, subiecte atât de mult hulite, în ultimii ani, de economiºti ºi politicieni, deopotrivã. Astãzi, sunt în mãsurã sã vã prezint doar câteva dintre aceste soluþii, indentificate ºi prezentate în raportul final al workshop-

ului desfãºurat în luna aprilie la Petroºani. Exploatarea resurselor minerale utile din România poate fi un motor de creºtere economicã a României ºi de ieºire din crizã numai dacã se gãsesc cãile politice ºi administrative necesare pentru ca aceste resurse sã fie extrase în interes naþional. Mai mult decât atât, putem vorbi de relansarea industriei miniere, ca motor al dezvoltãrii economice, doar în condiþiile în care industria minierã stã la baza altor industrii consumatoare de produse minerale ºi energetice, pentru a creºte gradul de prelucrare ºi valoarea adãugatã a acestora”, a conchis deputatul hunedorean. Diana MITRACHE

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Mai 2013

Valea Jiului, bunã doar în campanii electorale

eputatul hunedorean Monica Iacob Ridzi, spunea cã moþiunea simplã depusã nu a avut ca scop principal demiterea celor doi miniºtri, ci tragerea unui semnal de alarmã în ceea ce priveºte problemele grave cu care se confruntã mineritul din Valea Jului. Actualii miniºtri, Vosganian ºi Niþã, tergivesreazã, în opinia parlamentarilor care au iniþiat moþiunea, luarea unor decizii în ceea ce priveºte viitorul mineritului, fapt ce atrage deja sincope în ce priveºte programul de închideri de mine, iar Guvernul importã 300.000 de tone de cãrbune, când din Valea Jiului, minele pot furniza 2,5 milioane de tone. Sistemul energetic naþional, sub conducerea miniºtrilor Varujan Vosganian ºi Constantin Niþã, trece prin cea mai gravã crizã pe care a cunoscut-o România de-a lungul întregii sale istorii. Asta spun parlamentarii care marþi au dezbãtut timp de mai multe ore în Parlament, moþiunea. La intrarea la dezbateri, Ministrul Economiei, Varujan Vosganian a precizat cã a venit în faþa parlamentarilor Opoziþiei cu dorinþa de a dialoga, iar dacã aceastã moþiune va duce la ipoteza cã Valea Jiului va deveni un producãtor eficient de energie, atunci ea va fi beneficã, dar dacã rãmâne cantonatã într-o zonã de dezbatere localã în care PDL doreºte “sã-i facã pe mineri sã uite ce s-a întâmplat în timpul guvernãrii sale”, atunci cel mai bun lucru va fi ca aceastã moþiune sã fie respinsã. Intitulatã ‘Scãpaþi mineritul din Valea Jiului de norocul rãu al conducerii bicefale Vosganian-Niþã!’, moþiunea simplã aratã cã atunci când oamenii politici care compun

actuala guvernare au venit în Valea Jiului în campanie electoralã le-au promis minerilor, sub cuvânt de onoare, cã vor avea grijã ca mineritul din aceasta zonã a þãrii sã continue ºi sã se dezvolte pe baze economice susþinute de stat, dar se pare cã lucrurile au stat altfel. „Este vital pentru Valea Jiului asigurarea resurselor financiare, fie pentru retehnologizarea minelor ºi a douã grupuri energetice de la Mintia, fie pentru retehnologizarea minelor ºi construirea unui grup nou la Paroºeni de minim 250 MWh. Prin retehnologizarea grupurilor de la Mintia se asigurã apa caldã ºi încãlzirea localitãþilor limitrofe, precum ºi producerea de energie electricã într-un punct strategic pentru Sistemul Energetic Naþional ºi nu va genera ºomaj în aceastã zonã. Prin construirea unui grup nou la Paroºeni se asigurã posibilitatea termoficãrii Vãii Jiului, eliminarii costurilor transportului cãrbunelui pe calea feratãºi generarea de minim 500 locuri de muncã, în condiþiile în care pânã la finele anului 2018 în Valea Jiului se vor pierde aproximativ 3.000 locuri de muncã” au precizat parlamentarii opoziþiei în moþiunea simplã. Diana MITRACHE

”Pot sã mor ºi pe drum, nu trebuie sã mor în minã”

ute de persoane vor sã se angajeze la Mina Lupeni. În decursul celor trei zile de depunere a dosarelor de angajare, la Mina Lupeni s-au primit aproape 500 de astfel de cereri. Oamenii spun cã lipsa locurilor de muncã din Valea Jiului îi determinã sã se angajeze în subteran. ”În Valea Jiului nu gãsim locuri de muncã. E foarte greu. Am impozit de plãtit, am copii de înreþinut. Avem nevoie de locuri de muncã. Am mai lucrat la minã ºi ºtiu cum e. Pânã la urmã dacã e sã mor pot sã mor ºi pe drum, nu trebuie sã mor în minã”, spune unul dintre cei care ºi-au depus dosarul de angajare. Aproape 500 de dosare au fost depuse pentru cele 60 de posturi disponibile la Mina Lupeni. ”Pânã astãzi au fost depuse 485, în cele trei zile 24, 27, 28. Existã criterii stabilite în regulament, existã niºte condiþii în primul rând, de vârsta minim 18 ani, apþi de muncã din punct de vedere al sãnãtãþii, studii minime de opt clase ºi fãrã antecedente penale ºi apoi cu selecþia celor admiºi ºi care

îndeplinesc aceste condiþii existã niºte criterii legate de localitate, legate de vârstã ºi proba practicã. Proba practicã va fi în zilele de 4,5 ºi 6 iunie”, a declarat Raveca Bot, ºeful serviciului de Resurse Umane de la Mina Lupeni. Candidaþii vor trece

ºi printr-o probã practicã. Aceºtia vor trebui sã demonstreze cã au abilitãþi de ”lopãtar”. Printre criteriile de departajare se numãrã domiciliul solicitantului care trebuie sã fie cât mai aproape de unitate minierã ºi cazierul judiciar care trebuie sã fie ”imaculat”. Monika BACIU

Doi favoriþi pentru ºefia PNL Petroºani

ctualul director al Societãþii Naþionale de Închideri Mine ºi viceprimarul din Petroºani ar putea candida pentru ºefia Organizaþiei PNL Petroºani. Dacã la Petrila lucrurile sunt aproape clare în ceea ce priveºte alegerea preºedintelui organizaþiei liberalilor din localitate, în Petroºani ar putea fi un duel între doi „grei” ai structurii municipale de partid. Surse din rândul liberalilor spun cã sunt tot mai des vehiculate douã nume care ar trebui sã se regãseascã pe lista de candidaturi pentru alegerea preºedintelui PNL Petroºani. Petru Drãgoescu, actualul director general al SNÎM-VJ, este dat drept candidat cu ºanse mari de a fi ales în fruntea organizaþiei. Drãgoescu declara imediat dupã ce PNL Petroºani a rãmas fãrã lider, cã pentru a conduce organizaþia trebuie o persoanã care sã aibã timp sã se ºi poatã ocupa de ea. Un alt favorit pentru preluarea organizaþiei este actualul viceprimar al municipiului Petroºani, Dorina Niþã. Aceasta este ºi preºedinte interimar al PNL din Petroºani, ºi s-a înscris în partid în anul 2000, iar de-a lungul anilor, aceasta a ocupat mai multe funcþii de conducere. PNL Petroºani a rãmas fãrã conducere dupã ce la finele lunii martie a.c., Alin Simota ºi-a dat demisia din funcþia de preºedinte. Afaceristul a invocat motive personale, însã sunt voci care susþin cã devenise o piatrã de moarã pentru organizaþie ºi nu mai era dorit de liderii judeþeni. Doar doi ani a rezistat Alin Simota la conducerea PNL Petroºani, însã pentru cã este ºi consilier local, nu a demisionat ºi din partid. (Maximilian GÂNJU) GÂNJU)

12 Lifestyle

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 mai 2013

Bill Gates oferã 100.000 de dolari pentru prezervativul viitorului

ill Gates a hotãrât sã ofere suma de 100.000 de dolari celui care va inventa un prezervativ de generaþie nouã. Iniþiativã sã are scopul de a-i atrage pe inventatorii care sã salveze omenirea de problemele puse de viaþã sexualã dezordonatã.

Fondatorul Microsoft oferã acest premiu prin intermediul fundaþiei

Aplicaþie pentru mobil care îþi spune dacã eºti pe cale sã sãvârºeºti un incest

sale “Bill & Melinda Gates Foundation”. Conform inquisitr.com,

potenþialul cuplu e înrudit. Singura condiþie ce trebuie respectatã e sã laºi aplicaþia sã-ºi facã “socotelile” ºi abia apoi sã dai curs pornirii instinctuale. Aplicaþia numitã Islendiga-App sau App of Icelanders se foloseºte de o bazã ce compileazã informaþii

ntr-o þarã cu 320.000 de locuitori, aºa cum e Islanda, riscul e mare sã ajungi sã te sãruþi cu un vãr. Doamne fereºte de mai mult! Pentru cã aºa ceva sã nu se întâmple, un grup de studenþi a pus la punct o aplicaþie pentru Android, care anunþa dacã

prezervativele pot salva vieþi, însã ele nu prea sunt folosite în zilele

genealogice despre circa 95% din populaþia þãrii, determinând dacã cei în cauzã împart sau nu un bunic. “Deºi unii considerã cã aplicaþia e nostimã, cazurile în care se descoperã ce cei doi sunt, într-adevãr, veri de gradul doi nu sunt puþine, aºa cã pur ºi simplu e vorba de o necesitate”, a explicat un utilizator pentru AP, citatã de PopSci. Bineînþeles cã existã ºi o parte bunã în toatã povestea a fi înrudit cu toatã lumea aduce un avantaj - gradul de rudenie cu Bjork, cea mai cunoscutã cântãreaþã din Islanda. Aplicaþia a fost creatã sã rãspundã ºi unei alte nevoi, aceea de a te anunþa când e ziua de naºtere a unei rude.

Sex de la distanþã cu ajutorul telefonului

exul de la distanþã a devenit un lucru uºor de obþinut cu ajutorul tehnologiei. Partenerii care doresc o asemenea senzaþie au nevoie de o pereche de lenjerie intma specialã ºi o aplicaþie instalatã pe smartphone. Aplicaþia pentru smartphone a fost creatã de compania Durex, celebrã pentru prezervativele pe care le produce, scrie news.com.au. Deºi nu se poate compara cu cel clasic, sexul de la distanþã nu este de neglijat, susþin ei. Cei dornici de asemenea senzaþii au parte de “mângâieri” produse de lenjeria intimã cu ajutorul aplicaþiei pentru telefon. Aceasta imitã mângâierea umanã. Videoclipul face parte dintr-o campanie a

celor de la Durex, denumitã “viitorul preludiului”. Nu se ºtie ce se poate întâmpla dacã aplicaþia respectivã

ajunge în mâinile cui nu trebuie. Poate atunci va apãrea ºi violul de la distanþã. SURSA: ziare.com

noastre, deºi sunt accesibile tuturor. Drept consecinþã, riscul bolilor cu transmitere sexualã este unul crescut. La fel se întâmplã ºi cu sarcinile nedorite, care pot da naºtere unor complicaþii serioase. În plus faþã de premiul de 100.000 de euro, pe inventator îl aºteaptã ºi o finanþare de un milion de dolari pentru un asemenea proiect care sã lanseze un prezervativ cu adevãrat nou pe piaþã. În privinþa prezervativelor, nimic nu s-a schimbat

în ultimii 50 de ani, tehnologia folositã rãmânând aceeaºi. În anunþul lansat de aceastã fundaþie se menþioneazã cã prezervativul trebuie sã fie unul care sã asigure plãcerea celor care îl folosesc. Ei cautã ºi un nou tip de ambalaj ºi metoda de aplicare, noi modalitãþi de a-l produce fiind necesare pentru o aplicare mai uºoarã ºi corespunzãtoare. Câºtigãtorul va fi ales în luna mai. Fundaþia lui Bill Gates a avut numeroase iniþiative în lume, prin acestea fiind oferit sprijin îngrijirii sãnãtãþii oamenilor ºi ajutor pentru cei sãraci.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Mai 2013

reþurile mai P mici cu 30%, la alimente, comparativ cu media europeanã, nu alinã cu nimic durerea românului care are salariul de cinci ori mai mic decât aceeaºi medie europeanã ºi de 10 ori mic decât cel mai mare salariu mediu brut din Danemarca. Ca sã ne mai alinãm durerea, am aflat cã bulgarii o duc mai rãu ca noi. Atât! Românii plecaþi de mai mulþi ani prin þãri strãine pentru a le fi rãsplãtitã munca la justa valoare, sunt extrem de bucuroºi când vin în concediu în þarã. Aceºtia au excla-

Durerea sãrãciei noastre – ce þarã îþi alegi ca sã trãieºti decent!

mat invariabil, cã aici, la noi, alimentele sunt mai ieftine ºi se poate trãi mai bine. ”În Marea Britanie de exemplu, fãina simplã costã 5 lei, un ou – 0,75 lei, uleiul - 10 lei, o pâine 4,5 ron, deci sunt mai scumpe ali-

Hainy te învaþã sã gãteºti Cremã de pãstrãv

mentele cam cu 30% decât aici. ªi mã refer la alimentele cele mai ieftine” – a spus Peter Stevens, masterchef în Anglia, aflat în Petroºani. Diferenþele au fost confirmate de Econtext: preþurile la

INGREDIENTE: z 250 gr pãstrãv proaspãt z Sare, piper boabe z Foi de dafin z Oþet z Capere murate z O lãmâie z O legãturã de pãtrunjel z 2 ouã z Ulei MOD DE PREPARARE: Se curãþã se spalã ºi se pune peºtele la fiert cu o lingurã de oþet ºi un praf de sare, câteva boabe de piper ºi foi de dafin.

alimente sunt, în România, cu circa 30% mai mici decât media europeanã. Dar existã o mare diferenþã! Salariile în România sunt mai mici de cinci ori faþã de media europeanã. Dacã masterchef Peter Stevens are în þara lui, Anglia, un salariu mediu brut de 3.300 euro/lunã, noi avem doar 490 euro, adicã mai puþin decât câºtigã un englez pe sãptãmânã. Media salariilor europene este de 2200 de euro pe lunã, aºa ca sã ne mai alinãm durerea sãrãciei noastre! Chiar dacã ne bucurãm încã de preþuri mai mici comparativ cu multe þãri europene, ne bucurãm fãrã bani în buzunar ºi la multe alimente doar ne uitãm! Econtext aratã care este nivelul preþurilor Dupã ce s-a fiert se lasã sã se rãceascã ºi se dezoseazã. Se face maioneza din douã ouã. Carnea de pãstrãv se mãrunþeºte ºi se amestecã cu maionezã, zeamã de lãmâie ºi caperele mutrate. Se adaugã sare, piper dupã gust. Se pune în boluri de sticlã, se orneazã cu pãtrunjel tocat mãrunt ºi cu felii de lãmâie.

POFTÃ BUNÃ! Chef de cuisine Restaurant 3D Aqua Hainalka Miclea

faþã de media europeanã a fiecãrui stat ºi cât este salariul mediu brut în fiecare din aces-

Actualitate 13 te þãri. S-a corelat nivel preþuri – salariu pentru a reda o imagine a þãrilor în care e bine sã trãieºti ºi din þãrile din care ar trebui sã fugi, dacã poþi! Pe principiul cu ”capra vecinului”, ne putem consola cã bulgarii sunt ºi mai nãpãstuiþi ca noi, cu un salariu mediu de 366 euro. Dar când te uiþi la celelalte þãri europene, þi se face rãu la gândul cã alþii au avut norocul sã aibã conducãtori de nãdejde ºi mãcar visezi cã este locul în care ar fi bine sã trãieºti! Ileana FIRÞULESCU

COLÞUL LUI DENIS

14 Program & Horoscop

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 Eco - Logica 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Iceman - Ultimul meci 22:30 Un show pãcãtos

9:30 Tot ce ºi-a dorit 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii 23:00 Focus Monden 23:30 Dragul de Raymond 0:00 Tot ce ºi-a dorit (r)

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Suflete pereche (r) 14:45 Profetul (r) 16:00 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

9:45 Que bonito amor (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Intrigi ºi seducþie (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Doamne de poveste 12:35 Rosa Diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Inimã de þigan (r) 15:15 Reþeta de Acasã 15:25 Doamne de poveste 15:30 Eva Luna 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Intrigi ºi seducþie 19:30 Rosa Diamante 20:30 Inimã de þigan 22:00 Poveºtiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Teresa 0:00 Doamne de poveste 0:05 Poveºtiri adevãrate (r)

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 mai 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Inelul amãgirii (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 E cineva acolo? 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI: New York

21 martie *** 20 aprilie Se pare cã la serviciu nu prea aveþi spor la treabã ºi nu reuºiþi sã vã mulþumiþi ºefii. Nu vã ambiþionaþi sã terminaþi o lucrare pretenþioasã. Dacã vedeþi cã nu vã iese cu nici un chip, lãsaþi-o pe mâine!

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Steaua - Braºov 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Steaua - Braºov 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digisport Show 14:30 Rezumat Brazilia 15:00 ªtirile Digi Sport 15:30 Serie A Show TIM CUP Competition 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:00 Fotbal: CFR Cluj Universitatea Cluj 19:45 ªtirile Digi Sport 20:00 Fotbal: CFR Cluj

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Nu prea reuºiþi sã vã stabiliþi o listã de prioritãþi. Pe de o parte, ar trebui sã terminaþi o lucrare importantã, iar pe de altã parte, sunteþi presat de o problemã financiarã. Acordaþi mai multã atenþie activitãþilor profesionale. Evitaþi speculaþiile de orice fel!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dimineaþa sunteþi exagerat de optimist ºi intenþionaþi sã cereþi o mãrire de salariu. Este puþin probabil sã aveþi câºtig de cauzã, ba s-ar putea chiar sã vã alegeþi cu sarcini suplimentare. Nu sunteþi prea convingãtor ºi nu reuºiþi sã gãsiþi argumente. 10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

23 iulie *** 22 august

O problemã de naturã sentimentalã vã stricã buna dispoziþie ºi este posibil sã deveniþi morocãnos. Puteþi avea succes pe plan profesional, însã numai dacã depuneþi un efort deosebit. Evitaþi speculaþiile ºi nu vã lãsaþi influenþat de prejudecãþi.

23 august *** 22 septembrie

S-ar putea sã rãmâneþi fãrã bani din cauza unor reparaþii urgente în casã. Cel mai mult vã supãrã faptul cã nu mai puteþi pleca întro cãlãtorie. Nu încercaþi sã meºteriþi nimic prin casã! Este de preferat sã apelaþi la cineva care se pricepe.

Vã bate gândul sã porniþi o micã afacere. Puneþi la punct toate detaliile, înainte de a trece la acþiune! Nu vã pripiþi, pentru cã riscaþi sã luaþi decizii greºite.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Nu reuºiþi sã faceþi ce v-aþi propus, din cauza obstacolelor care vã apar în cale. Nu daþi vina pe membrii familiei pentru nereuºitele de azi! Pur si simplu, simþul practic vã lipseºte aproape total.

S-ar putea sã nu vã iasã toate planurile aºa cum doriþi. Un prieten vã propune sã colaboraþi într-o afacere de pe urma cãreia puteþi câºtiga bine. Evitaþi orice fel de speculaþii.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Sunteþi pus în situaþia de a lua o hotãrâre importantã pe plan sentimental. Un bãrbat mai în vârstã vã ajutã cu sfaturi preþioase. Nu staþi prea bine cu simþul practic, dar familia vã susþin.

Dimineaþa s-ar putea sã aveþi o micã problemã sentimentalã. Cu o vorbã bunã, puteþi dezamorsa uºor o situaþie tensionatã. Pe plan financiar, nu staþi prea bine. Aveþi rãbdare ºi evitaþi speculaþiile.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi destul de confuz ºi aveþi puþine ºanse sã porniþi afacerea pe care o planificaþi. Nu insistaþi. Ar fi bine sã vã limitaþi la activitãþi de rutinã. Este posibil sã vã petreceþi seara alãturi de persoana iubitã.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie S-ar putea sã îi reproºaþi partenerului de viaþã cã a cheltuit prea mult. Pãstraþi-vã calmul ºi fiþi mai flexibil. Este bine sã vedeþi întotdeauna jumãtatea plinã a paharului ºi sã nu vã supãraþi din motive mãrunte!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Mai 2013

Judeþul Hunedoara, polul investiþiilor

ute de miliarde pentru judeþul Hunedoara. Ministerul Finanþelor Publice a publicat Strategia fiscal bugetarã 2014-2016, document bazat pe o creºtere economicã estimatã anul viitor la 2,2 la sutã. La nivelul judeþului Hunedoara vor fi investite sume exorbitante pentru câteva proiecte de infrastructurã. Monika BACIU

Potrivit documentului, printre cele mai importante proiecte finanþate în urmãtorii trei ani se numãrã cele de infrastructurã. Peste 1.700.000.000 de lei vor fi alocaþi, în 2014, pentru reabilitarea secþiunii Coºlariu-Simeria, din cadrul liniei de cale feratã Braºov-Simeria, parte a coridorului IV paneuropean, pentru circulaþia trenurilor de per-

soane cu viteza maximã de 160 de kilometri pe orã. Trenurile de marfã

vor circula pe aceastã rutã cu maxim 120 de kilometri pe orã. Pentru acelaºi proiect sunt desti-

nate sume de aproape 1.400.000.000 de lei, pentru 2015-2016. Banii reprezintã fonduri externe nerambursabile postaderare. Pentru autostrada Lugoj-Deva, va fi alocat peste un miliard de lei, în 2014, ºi peste patru miliarde, în 2015-2016, integral din fonduri externe nerambursabile postaderare. ªi autostrada Orãºtie-

Sibiu va fi finanþatã, cu aproximativ 120.000.000 de lei, în 2014, ºi peste un miliard de lei, în 2015-2016, în aceleaºi condiþii.

Îndemnaþi sã renunþe la fumat. Cancerul pulmonar în topul bolilor oncologice

41 de hunedoreni suferã de diferite tipuri de cancer. Statistica este una alarmantã la nivelul judeþului Hunedoara, doar în cursul anului 2012 fiind descoperite 47 de cazuri noi. Cele mai frecvente tipuri de cancer sunt cele pulmonare în numãr de 259, urmate de cele de sân. Monika BACIU „La sfârºitul anului, în evidenþele noastre, figurau 7.741 de persoane care suferã de aceastã boalã. Peste 1.500 dintre cazuri au fost depistate doar în cursul lui 2012”, a precizat directorul executiv adjunct al DSP Hunedoara, doctorul Cecilia Birãu. Potrivit specialiºtilor, o treime din cazurile de cancer pot fi prevenite dacã se

respectã mai multe reguli care þin de alimentaþia variatã ºi sãnãtoasã, menþinerea greutãþii în limitele normale, activitatea fizicã regulatã, limitarea consumului de alcool, renunþarea la

fumat. În ceea ce priveºte renunþatul la fumat, la nivelul Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara în data de 31 mai va fi organizatã o acþiune pe aceastã temã.

Comemorare Cu durere în suflet, amintim cã astãzi se împlinesc doi ani de când Ing. NEAGOE EMILIAN a plecat dintre noi. Cu sufletele îndurerate, îl vom pãstra mereu în gândurile ºi inimile noastre. Soþia Mariana, fii Bogdan ºi Raul

Restricþii apã Miercuri 29 mai 2013

- Lupeni, între orele 10,00 - 15,30. Zona afectatã cartier Braia. Motivul restricþiei remediere pierdere pe str. Plopilor, bl. 8 - 10. - Uricani, între orele 9,00 11,00. Zona afectatã str. Progresului, str. Teilor. Motivul restricþiei - remediere pierdere pe branºament la bl. 32 B, str. Progresului, bl. 24, sc. I, str. Teilor. Multumim pentru înþelegere. Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 mai 2013

Vulpe moartã descoperitã la Iscroni- Aninoasa

nimalul sãlbatic a fost descoperit, ieri dimineaþã, în mijlocul drumului la IscroniAninoasa, iar localnicii s-au temut ca nu cumva sã fie turbat. Maximilian GÂNJU Un angajat al unei firme din apropiere a anunþat autoritãþile dupã ce a vãzut vulpea în mijlocul drumului, iar omul se temea cã ar putea avea rabie ºi nu ºi-a lãsat colegii sã se apropie de animalul sãlbatic, deºi era mort. Bãrbatul spune cã a mai vãzut vulpea în

ultimele zile ºi i s-a pãrut cã era bolnavã. „Dimineaþa o vedeam pe aici, nu pãrea cã se sperie de oameni sau de maºini. Parcã mergea pe trei cãrãri ºi cred cã a lovit-o o maºinã. Cã o fi bolnavã sau nu, nu pot sã spun. Nu m-am apropiat de ea sã o ating pentru cã turbarea se ia ºi dacã vulpea e moartã. Prin

zonã nu sunt multe gospodãrii ca sã zici cã stã pe aici ca sã mãnânce gãinile oamenilor”, a spus bãrbatul care a dat alerta.

fãtuiþi sã nu atingã animalul Imediat medicii specialiºti cadrul DSVSA Hunedoara s-au mobilizat pentru a lua probe prin care sã stabileascã dacã avea rabie. „La toate aceste animale sãlbatice se aduce capul pentru

examenul pentru depistarea rabiei. Dacã se dovedeºte cã este turbatã se instituie carantina de gradul III ºi se iau mãsurile care se impun în caz de aºa ceva. Carantina se instituie, dacã este vorba de rabie, pe raza localitãþii ºi zonele limitrofe. În caz de suspiciune se mai iau probe ºi de la alte animale, însã în mod normal câinii ar trebui sã fie vaccinaþi antirabic. Pericolul nu este chiar aºa de mare, cel care preleveazã probele are echipament de protecþie ºi oricum sunt

Internet într-un loc izolat de civilizaþie u au canalizare ºi apã potabilã, dar vor avea internet. Este vorba de cei câþiva zeci de locuitori ai zonei Dealul Babii din municipiul N Vulcan, majoritatea vârstnici care vor avea acces la informaþie.

Administraþia localã din Vulcan a alocat suma de 60 de mii de lei pentru conectarea celor câteva gospodãrii ºi a unei ºcoli la reþeaua de internet. Monika BACIU

”El este depus la minister, aºteptam sã se reia plãþile pentru asemenea proiecte ºi va rãmâne vala-

bil ºi speram sã înceapã plãþile pentru cã au fost sistate toate plãþile la lucrãrile care nu au fost începute. Din pãcate nu sunt bani suficienþi pentru a finaliza

toate aceste lucrãri. Ne putem bucura pentru cã municipiul Vulcan nu are datorii la nicio firmã, toate lucrãrile au fost achitate la zi ºi sperãm cã se vor derula ºi toate celelalte proiecte pe care le avem acum pe masa de lucru”, a declarat primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Mai mult decât atât, edilul vede utilitatea acestui proiect. ”Sigur cã da pentru cã

instrucþiuni clare. Sperãm sã nu fie probleme, oamenii sunt sfãtuiþi sã nu intre în contact cu animalul. Pentru orice eventualitate se iau toate mãsurile pentru cã nu se ºtie, necazul ne paºte la orice pas”, a declarat, Ioan Dumbravã, director executiv Direcþia Sanitar Veterinarã ºi

aici nu avem semnal la telefon, ori internet ori o antenã pentru semnal la telefoanele mobile”, a mai spus Ile. În zona din Dealul Babii au rãmas câþiva tineri. Aceºtia pot fi numãraþi pe degetele de la o mânã, însã ei considerã cã iniþiativa edililor este una lãudabilã. ”E bine dacã bagã inter-

pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara. Anul trecut, în localitatea învecinatã a fost descoperit un focar de rabie, boala fiind descoperitã atunci la o pisicã. Cinci oameni au fost atunci suspuºi tratamentului profilactic dupã ce au intrat în contact cu animalul bolnav.

netul. Am avut nevoie pentru proiectele de la ºcoalã ºi a trebuit sã merg în oraº”, spune un tânãr. Bãtrânii se feresc sã vorbeascã despre astfel de lucruri pe care el considerã ”tabu”. Pentru acest proiect administraþia localã din Vulcan va cheltui suma de 60 de mii de lei.