Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 375

Cronica Vãii Jiului Marti, 28 Mai 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Greu la deal cu boii mici

Programul de închidere al minelor neviabile trebuie ajustat

Bãtãuºul din urgenþã - trimis în arest de judecãtori

ristian Vulpe, recidivistul care a provocat un scandal monstru la urgenþa din Petroºani, a bãtut un paznic ºi un brancardier ºi a terorizat cadrele medicale, a fost arestat.

>>> PAGINA A 3-A

Omul de afaceri Constantin Grecu, judecat pentru ucidere din culpã upã ce s-a suit bãut D la volan ºi, apoi, a omorât un pieton, omul de afaceri din Petroºani, Constantin Grecu, a ajuns în faþa instanþei.

>>> PAGINA A 3-A

O nouã ºansã la viaþã

Operaþie în premierã naþionalã pentru o femeie din Petroºani

edicii au reuºit sã salveze viaþa unei femei din Petroºani care avea o tumoare canceroasã de 10 centimetri în jurul cotului.

>>> PAGINA A 6-A

Angajaþii de la Ape, sancþionaþi pentru indiferenþã

onducerea SC Apa Serv din Valea Jiului îºi va sancþiona angajaþii care au îngãduit furturi.

>>> PAGINA A 10-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Mai 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Radare în Judeþul Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur –

Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

* DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Uricani pe DN 66A, str. Muncii

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Mai 2013

Bãtãuºul din urgenþã-trimis în arest de judecãtori

ristian Vulpe, recidivistul care a provocat un scandal monstru la urgenþa din Petroºani, a bãtut un paznic ºi un brancardier ºi a terorizat cadrele medicale, a fost arestat. Maximilian GÂNJU Judecãtorii de la Petroºani au decis cã individul extrem de periculos, închis tot pentru fapte cu violenþã, trebuie sã rãmânã în arest preventiv pânã la judecatã. Magistraþii au analizat probele de la dosar instrumentate de poliþiºti ºi procurorul de caz ºi au ajuns la concluzia cã Marius Cristian Vulpe (35 de ani) reprezintã pericol public dacã individul ºi-a regretat faptele comise duminicã dimineaþa ºi

a pus totul pe seama alcoolului. Decizia Judecãtoriei Petroºani poate fi atacatã la instanþa superioarã de cãtre bãrbatul acuzat de ultraj contra bunelor moravuri, distrugere ºi lovire sau alte violenþe. „Infracþiunea comisã acum este una extrem de gravã ºi prezintã pericol social. A mai avut antecedente ºi noi ne-am fãcut datoria, iar probele de la dosar sunt de necontestat. Instanþa a decis arestarea preventivã pentru 29 de zile pe aceeaºi încadrare juridicã, respectiv:

ultraj contra bunelor moravuri în formã agravantã, distrugere ºi lovire”, a precizat adjunctul Poliþiei Petroºani, comisarul ºef ªtefan Ciucã. Bãrbatul trimis în arest preventiv, Marius Cristian Vulpe a provocat un scandal monstru la Spitalul de Urgenþã Petroºani duminicã dimineaþa. Acesta a ajuns împreunã cu un amic dupã ce s-a lovit la cap. Provocase un alt scandal la un club din Petroºani, pentru cã nu a vrut sã achite nota de platã dupã ce bãuse toatã noaptea. Cei doi au spart ºi geamurile la douã autoturisme din parcarea clubului iar apoi ºi-au vãrsat furia pe toþi cei care le-au ieºit în cale la spital.

adrele medicale terorizate De teama celor doi, medicii ºi asistentele

au fugit pur ºi simplu din unitate pânã au sosit poliþiºtii. „Este vorba de douã persoane care s-au prezentat în spital, au fost aduse de cãtre un taxi afirmând cã au fost agresate. Una dintre persoane prezenta o plagã la nivelul scalpului care sângera. Dupã ce au coborât

din taxi, cel lovit la cap (n.r. Cristian V.) s-a întins pe jos iar cei doi brancardieri ai mei s-au dus ca sã aducã targa pentru a-l duce

în Serviciul Chirurgie. A refuzat ºi brancardierii s-au dus dupã un cãrucior, dar a refuzat ºi acel lucru ºi au început sã facã scandal, sã înjure, sã întrebe cine i-a bãtut ºi apoi l-au lovit pe brancardierul nostru. Asistentele aºteptau în Chirurgie pacientul ºi cei doi s-au îndreptat spre ele ºi au intrat în

cabinet înjurând. Apoi cel lovit s-a întors ºi a intrat în cabinetul de interne, s-a dezbrãcat ºi a devenit din ce în ce mai violent. (…) A rupt uºa de la Chirurgie, a dat cu pumnii ºi picioarele în uºa de la Interne ºi a intrat în sala unde facem suturile ºi toatã lumea s-a speriat. În cei 13 ani de când lucrez în Urgenþã nu am pãþit aºa ceva ca în seara aceasta”, declara imediat dupã incident, medicul de gardã, Liliana Dumitru. Medicii s-au temut ºi pentru o gravidã aflatã în stare gravã ºi care trebuia sã ajungã cu salvarea de la Lupeni. Norocul a fãcut ca ambulanþa sã ajungã abia dupã aplanarea scandalului. Dupã ce angajaþii din Urgenþã au reuºit sã sune la 112, au ajuns imediat poliþiºtii ºi i-au reþinut pe cei doi scandalagii.

Omul de afaceri Constantin Grecu, judecat pentru ucidere din culpã

upã ce s-a suit bãut la volan ºi, apoi, a omorât un pieton, omul de afaceri din Petroºani, Constantin Grecu, a ajuns în faþa instanþei. La Judecãtoria Petroºani a avut loc al doilea termen de judecatã în dosarul în care afaceristul este acuzat de ucidere din culpã.

se întorcea acasã de la lucru, a fost ucis în perimetrul trecerii de pietoni din zona Gãrii Petroºani de Constantin Grecu, care s-a urcat bãut la volan. ªoferul, care circula cu vitezã mare, a fost testat cu aparatul etilotest pentru

Carmen COSMAN Chiar dacã procurorii au stabilit cã victima omului de afaceri nu se afla pe trecerea de pietoni ci lângã „zebrã”, Constantin Grecu nu a scãpat de instanþã, care îl judecã pentru ucidere din culpã. Luni, la al doilea termen de judecatã, magistraþii din Petroºani au amânat cauza pentru data de 10 iunie, dupã ce la primul termen de judecatã, din data de 13 mai, s-a pronunþat o nouã amânare. Tot atunci, în cauzã a mai fost intro-

dusã, ca parte civilã, fiica victimei, Mihaela Rodica. La mijlocul lunii septembrie 2011, un bãrbat de 40 de ani, din Petroºani, care

a se stabili dacã a consumat bãuturi alcoolice. Rezultatul a fost pozitiv, de 0,33 la sutã în aerul expirat, iar acesta a fost condus la spi-

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

tal pentru recoltarea de probe biologice. Poliþiºtii l-au reþinut pe omul de afaceri pentru 24 de ore, iar ulterior a fost dus la audieri la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani, poliþiºtii solicitând arestarea preventivã a lui. Procurorii l-au pus, însã, în libertate, dupã ce au concluzionat cã victima nu era pe trecerea de pietoni, ci în apropierea ei.

În cauzã a fost efectuatã ºi o expertizã criminalisticã auto, aflatã la dosarul ce a ajuns pe rolul instanþei din Petroºani în urmã cu o lunã.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 mai 2013

Poveºti triste ”înrãmate” în note vesele

iua îngerilor, la Petroºani. Organizaþia E.M.M.A. a marcat, la Petroºani ”Ziua Pãrinþilor de Îngeri”. Poveºti trise au fost puse într-o notã veselã. E.M.M.A. îºi doreºte ca oricine a pierdut un copil sã-ºi poatã plânge durerea sau sã adreseze un gând cãtre îngeraºul sãu fãrã sã se simtã judecat. Monika BACIU ”Evenimentul are ca temã ” Ziua pãrinþilor de îngeri” ºi este dedicat tuturor pãrinþilor care au pierdut un copilaº mult prea devreme. Noi suntem azi adunaþi aici datoritã nepoþicii mele care se cheamã Antonia ºi se pare cã toþi avem o misiune pe acest pãmânt. Misiunea ei a fost sã ne adune pe toþi aici. În toatã þara se va înãlþa câte un balon de cãtre toþi pãrinþii care au pierdut un copilaº ºi îºi scriu numele îngeraºului ºi îl înalþã în

vãzduh odatã cu toatã dragostea ºi cu tot dorul pe care îl simþim”, a spus Ramona Tulbure, organizatorul evenimentului. Potrivit organizatorilor, pentru pãrinþii care ºi-au pierdut copiii le este mult mai uºor sã treacã peste aceste evenimente neplãcute din viaþa lor prin intermediul acestor acþiuni.

”Este mult mai uºor, sã ºtim cã ºi cei care nu trec prin aceastã suferinþã sunt aproape de noi. Acest eveniment nu se vrea a fi unul trist, este foarte colorat ºi noi ne gândim la ei cu multã bucurie în suflet”,

Tradiþii înlocuite de modern

radiþii pierdute în negura anilor. La sfârºitul sãptãmânii trecute, în Dealul Babii din municipiul Vulcan a avut loc tradiþionala nedeie. Localnicii zonei au fost invitaþi sã petreacã aºa cum fãceau odinioarã. Deºi administraþia localã încearcã sã ducã mai departe aceste tradiþii, momârlanii spun cã nimic nu mai este cum a fost în tinereþea lor.

a mai spus Ramona Tulbure. Cu lacrimi în ochi, pãrinþii s-au alãturat acestei acþiuni. Totul pentru a fi mai aproape de îngerii lor care ºi-au gãsit alinare în ceruri. ”Este foarte frumos ºi chiar avem nevoie de aºa ceva pentru cã sunt pãrinþi care nu mai au alt copil dupã pierderea primului ºi cum este ºi ziua mamelor aºa avem nevoie ºi de o astfel de zi. Da am pierdut un bãieþel

toþii de aceastã sãrbãtoare de aici ddin Dealu Babii. Demonstrãm ºi arãtãm tuturor obiceiurile momarlanesti, portul popular, muzica momarlaneasca pentru cã este normal sã pãstrãm aceste obiceiuri aici în Dealu Babii.

care a decedat la ºapte zile de la naºtere ºi s-a întâmplat exact acum cinci ani de zile ºi acest eveniment este o foarte mare alinare”, spune o mãmicã. Ziua pãrinþilor de îngeri este singurul eveniment din România si cel mai mare din lume, de acest gen, de comemorare a copiilor plecaþi prea curând din aceastã lume. Acþiunea s-a desfãºurat simultan în 16 oraºe din România ºi alte patru oraºe din afara þãrii.

chiar cu copiii care vin îmbrãcaþi în straie momarlanesti ºi chiar ºi momârlanii majoritatea lor au trecut ºi ei cã barabele ºi nu se mai îmbraca în straie momarlanesti dar este necesar sã pãstrãm tradiþia. Aceste lucruri sunt minunate pentru noi

voie bunã”, a spus primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Momârlanii din Dealul Babii au petrecut pânã târziu în noapte, asta chiar dacã vremea nu a fost de partea lor. Ei ºi-au delectat papilele gustative cu produse ºi bãuturi tradiþionale.

Monika BACIU ”Înainte era mult mai frumos. Eram un grup de flãcãi ºi cântam la fluier. Acum s-au pierdut obiceiurile astea. Pe vremea când eram tânãr nu veneau formaþii, ci veneau fetele care þeseau la rãzboi ºi flãcãii. Acum totul e modern. Era mult mai frumos înainte”, spune un localnic din Dealul Babii.

Administraþia din Vulcan, organizeazã an de an aceastã nedeie în zona Dealul

Babii. Anul acesta, nedeia a început cu o slujbã la Bisericã. ”Dupã cum se ºtie în a treia duminicã de dupã Paºte, la Dealu Babii este sãrbãtoarea satului ºi se face nedeia bãbenilor. În acest an am organizat altfel pentru cã este necesar ca ºi oamenii sã vinã la bisericã ºi am fãcut un pact cu preotul de aici ca sã facem o slujbã dupã care sã ne bucurãm cu

Sunt puþinePROGRAM locuri în cã romani þin foarte TV - ºiLuni 27 mai care se mai pãstreazã mult la ele. ºi atunci Punctul este normal Ne distrãm alãturi 16:00 pe i cu Ionuþ Drãgotesc sã facem acest lucru de ei cu cântec, joc ºi

17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

2013

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Mai 2013

Apa Serv Valea Jiului a pornit marea debranºare a datornicilor

oþi consumatorii care ºi-au fãcut angajament de platã la factura de apã ºi canal, dar nu ºi-au respectat graficul vor fi debranºaþi anunþã conducerea operatorului de apã din Valea Jiului.

(n.r. luni) s-au trimis notificãri cãtre asociaþiile de locatari cu restanþe, care nu ºi-au respectat graficul de eºalonare a datoriilor. Fac apel la preºedinþii

Maximilian GÂNJU Asociaþiile de proprietari din Valea Jiului care au fost debranºate de la reþeaua de apã potabilã iar dupã ce ºi-au eºalonat datoriile au beneficiat iarãºi de serviciu, riscã sã rãmânã pe sec. De aceastã datã conducerea Apa Serv Valea Jiului este decisã sã nu-i mai branºeze pe datornici decât dupã achitarea integralã a facturilor restante.

de locatari. Mãcar sã facem public numele celor care nu-ºi plãtesc ºi sã le rãspundã ei celor care achitã factura, de ce nu au apã”, a declarat Avram.

estanþele riscã sã blocheze operatorul de apã

Directorul general al societãþii, Costel Avram spune cã s-au trimis notificãri la toþi datornicii ºi urmeazã sã le taie apa. „Am demarat marea debranºare ºi de astãzi

de asociaþie sã-i transmitã listele cu datornicii. Nu mi se pare corect ca pe cei care plãtesc sã-i debranºez, însã Apa Serv are contract cu asociaþiile

cãtre furnizori ºi nu are nici un leu împrumutat de la bancã, în condiþiile în care a trebui ºi sã cumpãrãm clãdirile ºi echipamentele de la lichidatorul judiciar al fostei regii. De aceea trebuie sã ne recuperãm banii pe serviciile prestate clienþilor. La începutul lunii iunie, Apa Serv a fost invitatã la

Societatea poate întâmpina greutãþi din cauza rãu platnicilor, iar Avram spune cã efortul de a o aduce pe zero ar fi în zadar dacã nu se iau acum mãsuri pentru recuperare datoriilor de la consumatori. „Apa Serv la aceastã orã nu are datorii nici cãtre bugetul de stat, nici

Primarul din comuna Densuº a fost ales cu peste 80% din voturi

icepriamrul comunei Densuº a fost confirmat în funcþia de primar. În urma alegerilor de duminicã, candidatul USL, Traian Bugari a câºtigat detaºat alegerile locale pentru funcþia de primar al comunei Densuº.

oliþiºtii locali din Deva au reuºit sã gãseascã un adevãrat arsenal asupra unei persoane pe care au gãsit-o, alãturi de alþi prieteni, în curtea Casei memoriale Dr. Petru Groza. Carmen COSMAN Potrivit purtãtorului de cuvânt al Poliþiei Locale Deva, Gabriela Voronca, „poliþiºti din cadrul Serviciului Public de Poliþie Localã Deva, în timp ce efectuau serviciul de patrulare în vederea menþinerii liniºtii ºi ordinii publice, au depistat în curtea casei Dr. Petru Groza aflatã în zona Parcul Cetate, un

grup format din mai multe persoane care pãreau suspecte. Au fost interceptate ºi datoritã faptului cã nu aveau acte de identitate asupra lor au fost conduse la sediul Poliþiei Locale în vederea identificãrii”. Iar bãnuielile poliþiºtilor locali au

Monika BACIU

Acesta a obþinut 83,25 la sutã din voturile locuitorilor comunei, în timp ce contracandidaþii sãi nu au trecut de 8%. Astfel, candidatul PP-DD, Eduard Mironel Diniºoni a obþinut 7,34% din voturi, iar Mircea Grozoni, candidatul PDL a fost întemeiate. La obþinut doar controlul corporal al acestora, la unul din- 7,12%. Pânã la tre ei s-au gãsit mai închiderea multe obiecte interzise de lege pen- urnelor, peste 76% din cei tru a fi purtat, respectiv steaguri cu însemne naziste, o toporiºcã, cuþite, spray iritant lacrimogen ºi un lanþ. „Datoritã faptului cã aceasta este o infracþiune prevãzutã ºi sancþionatã de Codul Penal persoana în cauzã a fost predatã poliþiºtilor din cadrul Poliþiei Române Deva pentru continuarea cercetãrilor”, a mai spus sursa citatã anterior.

„Vizitã” la Dr Petru Groza cu arme albe ºi lanþuri

Ministerul Mediului pentru a fi felicitatã de conducerea ministerului cu privire la atragerea de fonduri europene. SC Apa Serv Valea Jiului este printre primii trei operatori din þarã în privinþa atragerii banilor europeni ºi este o mândrie pentru noi”, a mai declarat directorul general, Costel Avram.

1306 locuitori ai comunei Densuº s-au prezentat la urne. Procesul electoral de la Densuº nu a fost lipsit de incidente. Candidatul PPDD a fost surprins în timp ce fotografia cabinele de vot dintr-o secþie de votare. Acesta a fost amendat de oamenii legii cu suma de 1200 de lei pentru nerespectarea legilor privind desfãºurarea procesului electoral.

Urmeazã ca în aceste zile, votul din comuna Densuº sã fie validat, iar Traian Bugari sã fie învestit în funcþia de primar. La Densuº au avut loc alegeri dupã ce primarul comunei a fost numit secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, protecþiei Sociale ºi Vârstnicilor.

__epigrama zilei

Criza, la noi Criza marilor tãieri Reprezintã dandanaua, Nu celor ce strâng averi, Celor ce strâng cureaua. Petre LUNGOCI

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Mai 2013 O nouã ºansã la viaþã

Operaþie în premierã naþionalã pentru o femeie din Petroºani

edicii au reuºit sã salveze viaþa unei femei din Petroºani care avea o tumoare canceroasã de 10 centimetri în jurul cotului. Operaþia constituie o premierã naþionalã ºi a fost efectuatã la Timiºoara. Carmen COSMAN Operaþia a presupus îndepãrtarea unei tumori de la articulaþia cotului ºi montarea unei proteze, fiind realizatã în prezenþa unui medic din Israel. Pacienta, Alina Temerancã, de 29 de ani, s-a temut cumplit în ultimele luni pentru viaþa ei. De cinci ani,

avea dureri cumplite la nivelul braþului, iar medicii i-au spus iniþial cã, probabil, va fi nevoie de amputarea mâinii. Din cauza suferinþei, Alina abia putea sã aibã grijã de cei doi copii, unul de 12 ani ºi unul de 2 ani. Medicii ºi-au dat seama ce are abia în urmã cu câteva luni, când au trimis-o la Timiºoara. Din pãcate,

deºi vestea bunã era cã braþul i-ar putea fi salvat, femeia s-a gândit cu disperare cum sã facã rost de 5.000 de euro, respectiv costurile protezei, dar ºi de banii necesari aducerii în România a medicului din Israel. Banii s-au strâns, însã, din donaþii, la Petroºani având loc mai multe campanii de ajutorare a tinerei, iar

operaþia s-a efectuat la Timiºoara. Medicul Gheorghe Noditi, seful Secþiei de Chirurgie Plasticã ºi Reparatorie a Spitalului Judeþean din Timiºoara, a declarat, într-o conferinþã de presã, cã o echipã de specialiºti ai secþiei a realizat intervenþia chirurgicalã, cu sprijinul unui medic din Israel, o operaþie în premierã pentru

România. “Este vorba despre o tumorã care s-a dezvoltat la nivelul articulaþiei cotului, care a pornit de la membrana ce întãreºte aceastã articulaþie ºi care, la un moment dat, a blocat cotul întro poziþie de 90 de grade. Iniþial s-a crezut cã este un diagnostic benign, dar la Spitalul din Petroºani au fãcut o biopsie ºi surpriza a apãrut în timpul intervenþiei, când ºi-au dat seama cã, de fapt, este vorba de o tumorã. Recomandarea era sã scoatem tumora, dar noi am fost puþin sceptici, pentru ca nu puteam sã scoatem o tumorã în totalitate ºi

Drumul ”Dracului”, scurteazã distanþa dintre Deva ºi Valea Jiului

ucrãri întârziate din cauza contestatarilor. Administraþia localã din Vulcan împreunã cu Consiliul Judeþean Hunedoara au demarat în urmã cu câþiva ani un proiect prin care drumul Dealul Babii – Meriºor sã fie transformat în drum judeþean. Pânã acum, nu s-au realizat lucrãri importante din cauza contestatarilor, însã reprezentanþii administraþiei locale din Vulcan au în plan realizarea unui kilometru de drum anul acesta. Monika BACIU ”Drumul de Dealu Babii este un drum foarte important pentru cã el face legãtura Vulcan-Merisor, este drumul poºtalioanelor ºi al lui Mihai Viteazu. Acum câþiva ani s-a atacat acest proiect ºi se lucreazã la drum de la Meriºor spre Vulcan dar ºi noi am început acest drum aici la noi pentru cã am mai obþinut fonduri dintr-un proiect pentru canalizare ºi apã ºi de aceea s-au mai întârziat lucrãrile de asfaltare dar avem prevãzut pentru acest an aproximativ 1 kilomentru de drum pe care sã-l asfaltãm de la poarta doi a minei Vulcan ºi pânã la ºcoalã din Dealu Babii. Extravilanul revine

Consiliului Judeþean ºi este licitata lucrarea, o firmã din Deva a câºtigat aceastã lucrare ºi se vor apuca de lucru. Este un program care se va derula pe o perioadã de trei ani de zile ºi sperãm cã se va finaliza atunci ºi vom putea vorbi aici de un drum judeþean cu scãderea kilometrilor de la Vulcan la Deva cu aproximativ 28 de kilometri”, a declarat primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile.

dilii din Vulcan sperã ca în acest an vor recupera timpul pierdut ”Cum se va termina lucrarea de canalizare, în acest an avem ºi noi deja

licitata lucrarea ºi se va asfalta imediat cum va fi gata de compactat zona respectivã. Din pãcate am pierdut un an din cauza canalizãrii dar sperãm cã vom recupera toate aceste întârzieri. Este foarte important pentru cã deterioreazã ºi casele care sunt de o parte ºi alta a acestui drum”, a mai spus edilul. Este vorba de DRUPO din Cãlan care ºi-a adjudecat contractul la suma de 418.171 lei, fãrã TVA. Contractul prevedere execuþia unor lucrãri de modernizare la tronsonul de drum care face legãtura

între Vulcan ºi Dealu Babii. Drumul intra în categoria celor judeþene. DJ 666 este cunoscut ºi sub denumirea “Drumul Poºtalioanelor” sau “Drumul Dracului”. De mai bine de 10 ani

s-a adus în discuþie moder-nizarea DJ 666 ( Meriºor – Vulcan), aspect stipulat ºi în “Strategia de dezvoltare socio–economica a Bazinului carbonifer al Vãii Jiului” aprobatã prin H.G. nr. 646/2002. În anul 2003 a fost elaborat ºi Planul de Amenajare al Teritoriului Zonal Valea Jiului în care era prevãzutã modernizarea acestuia. Anul trecut CJ Hunedoara a scos proiectul de reabilitare ºi modernizare a DJ 666 (km 1+010-km 5+010) la licitaþie, iar licitaþia a fost adjudecata de SC Viva Construct

sã avem ºi siguranþã. Atunci ne-am gândit ca, fiind in jurul articulaþiei cotului, sã consultãm pe cineva cu experienþã în chirurgia oncologicã ortopedicã. L-am abordat pe profesorul Ervin Sucher din Israel ºi dânsul a studiat cazul. Dupã o perioadã foarte lungã pentru noi, aproximativ zece zile, ne-a trimis un mail foarte scurt: ‘cred cã se poate’ ºi in momentul acela a început colaborarea cu dânsul”, a explicat medicul Gheorghe Noditi. Potrivit medicilor, starea pacientei este bunã, dar are nevoie de câteva ºedinþe de chimioterapie.

SRL, cu sediul în Deva, la valoarea de 3.048.702 lei fãrã TVA, cu mult sub costul estimat iniþial de 6.906.922 lei fãrã TVA. Istoria existenþei drumului Dealul Babii-Merisor se pierde în antichitate. Acest drum a fost unul de importanþã majorã între Transilvania ºi Oltenia, alãturi de cel de pe Valea Oltului. În perioada medievalã drumul era folosit intens pentru negoþ, aspect evidenþiat ºi de realizarea Turnului de vama de la Crivadia (în continuarea acestui drum), prin prelungirea sã peste pasul Vulcan spre Oltenia. Odatã cu realizarea cãii ferate Simeria-Subcetate-MerisorBanita-Petrosani, în 1870, drumul ºi-a pierdut însã din importanþã. Odatã modernizat drumul Dealul Babii-Merisor va reprezenta cu siguranþã o alternativã pe axa de comunicaþie Valea JiuluiTara Hategului, dat fiind faptul cã distanþa se va scurta cu circa 16 kilometri. Totodatã, potrivit documentelor, aceastã rutã mai scurtã va facilita accesarea amenajãrilor turistice, în perioada de iarnã, din Strajã ºi Pasul Vulcan ºi va stimula amenajarea de pensiuni agroturistice în zonele Rãchitã, Ruseti, Dealul Babii.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Mai 2013

Greu la deal cu boii mici

Programul de închidere al minelor neviabile trebuie ajustat

inele neviabile din Valea Jiului se lasã cu greu închise. În 2011 ºi 2012 nu s-a realizat nimic din proiectul iniþial, iar programul de închidere trebuie refãcut. Cele trei mine neviabile aflate în portofoliul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului – Petrila, Paroºeni ºi Uricani – trebuie închise pânã în anul 2018, conform programului convenit cu Uniunea Europeanã. Numai cã lucrurile se miºcã anevoios. Teoretic, închiderea se face gradual, etapizat, în paralel cu epuizarea zãcãmântului, Practic, programul de închidere nici mãcar nu a demarat. „Programul de închidere nu a demarat. În 2001 ºi 2012 nu s-a fãcut nimic ºi trebuie notificatã Comisia Europeanã cã nu s-a cheltuit nici un euro din banii alocaþi în acest sens”, a declarat Petre Drãgoescu, directorul SNIM VJ. În plus, programul de închidere trebuie ajustat, pentru cã au apãrut unele modificãri. De exemplu, 10 clãdiri care au aparþinut Exploatãrii Miniere Petrila trebuie scoase din acest program, în condiþiile în care au fost de mult predate cãtre Primãria Petrila în contul unor

datorii mai vechi Petre Drãgoescu spune cã Primãria nu el poate da înapoi, nici mãcar cu titlu gratuit, pentru cã SNIM VJ nu are ce face cu acele clãdiri, care ar trebui demolate.

ubteranul înghite cei mai mulþi bani Refacerea programului a implicat ºi unele costuri suplimentare, în condiþiile în care proiectantul a trebuit sã reia totul de la capãt. Proiectul este aproape de finalizare ºi chiar a fot prezentat într-o formã preliminarã. Conform datelor oficiale, cele mai multe lucrãri sunt la partea de subteran, în timp ce la suprafaþã implicã doar demolarea câtorva

Delegaþie din Ministerul Economiei aºteptatã în Valea Jiului

rimarul oraºului P Uricani, Dãnuþ Buhãescu s-a întâlnit cu ministrul Economiei, Varujan Vosganian.

La întâlnire au mai luat parte Ion Pisc, prim-vicepreºedintele BNS ºi Zoltan Lakatus, din partea Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului. Aceºtia au adus la cunoºtinþa ministrului problemele cu care se confruntã Valea

clãdiri care au aparþinut celor sunt preconizate a fi demolate. Cât despre banii necesari, rãmâne de vãzut dacã sumele vor fi îndestulãtoare. „Anul acesta sunt prevãzute 31 de milioane de lei. Banii sunt absolut insuficienþi ºi trebuie fãcutã o rectificare bugetarã”, a mai spus directorul general al SNIM VJ. Pe de altã parte, termenul de 2018 nu trebuie depãºit, chiar dacã lucrãrile încã nu au demarat.

ubvenþionate de la buget

Înfiinþatã în noiembrie 2012, SNIMVJ înglobeazã cele trei unitãþi miniere considerate neviabile, Petrila, Paroºeni ºi Uricani

Jiului. Cu acest prilej, reprezentanþii sindicatelor au apreciat disponibilitatea cãtre dialog a ministrului economiei ºi au prezentat unele dintre problemele cu care se confruntã sectorul minier pe plan local. În contextul derulãrii programului de închideri de mine ºi ecologizare, participanþii au adus în discuþie situaþia personalului minier care va fi disponibilizat, þinând cont de îndeplinirea obligaþiilor asumate prin programul de închideri de mine pânã în anul 2018. În acest sens, o delegaþie de specialiºti din cadrul ministerului economiei se va afla sãptãmâna viitoare în Valea Jiului pentru clarificarea unor aspecte privind posibilitatea valorificãrii de cãtre autoritãþile locale a suprafeþelor

aflate pe program de închidere pânã în 2018. Pentru ele, cu acordul Comisiei Europene, Guvernul plãteºte anual un ajutor financiar care sã acopere atât diferenþa dintre venituri ºi cheltuieli, cât ºi aºa – numitele cheltuieli excepþionale, respectiv cele cu reconversia profesionalã, disponibilizãrile de personal, închiderile subterane, legãtura dintre subteran ºi suprafaþã ºi ecologizarea perimetrelor. La finele lunii martie, Executivul a adoptat hotãrârea care stabileºte suma alocatã drept subvenþie pentru 2013 Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului SA. Potrivit programului de închideri, suma aferentã anului 2013 a fost calculatã la 175 de milioane de lei, însã cea aprobatã prin bugetul ministerului ºi atribuitã prin hotãrâre de Guvern este mai micã, de numai 163 de milioane de lei. Ajutorul de stat va fi suportat integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei, care va monitoriza nivelul subvenþiei, astfel încât preþul cãrbunelui livrat de unitãþile producãtoare de cãrbune,

ºi utilitãþilor rezultate în urma derulãrii programului de închideri de mine. Reprezentanþii sindicatelor au semnalat necesitatea gãsirii cât mai urgente a unor soluþii privind preluarea cantitãþilor de cãrbune aflate în stoc la Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Petroºani. La finalul întâlnirii, ministrul economiei Varujan Vosganian a apreciat cã, pentru rezolvarea unor probleme punctuale, s-ar impune o discuþie mai largã, la care sã participe instituþii din administraþia centrala ºi localã, reprezentanþi ai sectoarelor minier ºi energetic, precum ºi ai autoritãþilor de reglementare în domeniu ºi i-a asigurat pe cei prezenþi de sprijinul sãu. Monika BACIU

care beneficiazã de ajutor, sã nu fie mai mic decât preþurile cãrbunelui de o calitate similarã provenit din terþe þãri. În data de 22 februarie 2012, Comisia Europeanã a autorizat România sã acorde, din fondurile publice, un ajutor de aproape 1,17 miliarde lei, adicã aproximativ 270 de milioane de euro, în vederea închiderii minelor de

cãrbune necompetitive din cele trei unitãþi deþinute de CNH. Având în vedere obligaþiile asumate de Guvernul României cu instituþiile internaþionale privind reducerea arieratelor CNH Petroºani, începând cu 1 noiembrie 2012 a fost înfiinþatã Societatea Naþionalã Închideri Mine Valea Jiului Petroºani, care gestioneazã ajutorul de stat acordat închiderii minelor Petrila, Paroºeni ºi Uricani. Car men COSMAN

Tren cu huilã deraiat de “magneþi”

oþii de fier vechi au provocat deraierea unui tren încãrcat cu huilã extrasã de la mina Paroºeni. Trei vagoane au sãrit de pe ºine, iar angajaþii Societãþii naþionale de Închideri de Mine au avut de lucru ore în ºir. Garnitura plecase de la Mina Paroºeni, iar cãrbunele urma sã ajungã la termocentralele beneficiare. În apropiere de Mina Vulcan, însã, trei vagoane ale trenului au deraiat. Dacã primul nu a pus probleme în ceea ce priveºte repunerea pe ºine, pentru celelalte douã s-a lucrat ore în ºir la ridicarea lor. De vine sunt, potrivit oficialilor SNIM VJ, hoþii de fier vechi care furã tot ce înseamnã material mãrunt de pe calea feratã. Practic, de la o îmbinare între douã ºine, s-a tãiat un cupon de cale feratã de câteva zeci de centimetri lungime. Pe lângã repunerea vagoanelor pe ºine, angajaþii SNIMVJ au trebuit sã schimbe traversele rupte în timpul deraierii ºi bucata de ºinã afectatã. Car men COSMAN

8 Social

omânii plãtesc la preþ mãrit energia purã, energia verde, cogenerarea ºi energia purã, cu 40% ºi nu cu 10% cât a anunþat guvernarea Ponta. O pensionarã care a plãtit anul trecut puþin peste 10 milioane lei vechi factura de curent, de 1850KW/4 luni, acum plãteºte aceeaºi cantitate consumatã cu 7 milioane mai mult, dar pensia ei a rãmas aceeaºi!! Ultimele facturi emise de Enel pentru energia furnizatã consumatorilor casnici au produs adevãrate drame în rândul populaþiei. Dacã iarna oamenii ”înghiþeau” costul energiei electrice ºtiind cã în aceastã perioadã consumul este mai mare, acum mulþi nu înþeleg de ce plãtesc la fel de mult. Comparând facturile cu aceeaºi perioadã a anului trecut, aceºtia sunt bulver-

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 mai 2013

Factura de energie electricã, mai mare cu 40%

Curentul care ”face scrum” populaþia cu venituri minime

pensionarei din Petrila, Constanþa Iancu, de 78 de ani, cãreia citirea de regularizare a încãrcat-o cât consumul unei fabrici, cu vreo 8000 de kW, datoritã unei erori de sistem electronic. Dar ºi dupã stornarea facturii, femeia tot are de plãtit vreo 17,60 milioane lei vechi, pentru cã i s-a cumulat consumul pe patru luni din 2013, adicã vreo 1850 kW.

”M

aicã, ne vom întoarce la lumânare ºi lampã…”

saþi. majoritatea ºtiau cã energia s-a scumpit cu 10%, dar factura aratã o scumpire cu pânã la 4045%. Responsabilii Enel spun cã acest preþ se practicã din toamna anului trecut când

s-a introdus în factura cãtre populaþie plata pentru certificatele verzi, care este de 0,05 lei pe kW. De exemplu pentru la o cantitate de 965 KwhCV, consumatorul plãteºte 49,72 lei, la care se adaugã TVA de 11,93 lei. Aceºti bani sunt plãtiþi pe… nimic, consumatorul nebeneficiind de energie verde, adicã aceasta nu se regãseºte în coºul de energie cu care este alimentat. Apoi contribuþia pentru cogenerare s-a scumpit cu 24%. De exemplu la un consum de 1800 kW, clientul Enel plãteºte 52 de lei. La toate aceste creºteri se adaugã preþul energiei pure, care a crescut cu 11%, cu TVA-ul aferent preþului crescut. ªi sã nu uitãm: accizele ºi rezer-

Anul trecut, înainte de scumpirea energiei, a introducerii certificatelor verzi ºi a creºterii cogenerarii, pensionara ar fi plãtit 10,55 · milioane lei vechi, iar m ne vo i º acum plãteºte 17,60 ”Maicã, e r a n la lumâ plãtesc e c milioane lei, adicã r a o t in unde sã ret cã e cu cu vreo 7 milD … ã eg lamp cep sã r l ioane lei vechi mai În lu o i? c e n s a în g n ju atâþia b a mult, în timp ce ã atâta s emea am trãit mã întorc la vr ai iau pensia ei a rãmas sã e ne m aceeaºi. XXI, ca ãscut. C ce da, n m -a m Ca sã nu fim d m e n v a câ rat acuzaþi de rãutate nu mai la c ã e c d , a ia t ” ãº l viaþa… de responsabilii eventua þa Iancu, 78 de n României, ”care-ºi ta s n o . C trila e P in iubesc poporul”, trebuie d ani, varea, sã precizãm cã din aceastã care încarsumã de 1.760 lei, 4 lei cã ºi ele biniºor factura. reprezintã taxa radio-tv!! Toate acestea îngroapã Ileana FIRÞULESCU în special pensionarii. Cazul

”Respiraþie artificialã” pentru salvarea firmelor blocate de gestionarii fondurilor europene e acþioneazã pentru deblocarea activiS tãþii firmelor care au de recuperat bani din fonduri europene. Blocate într-un cerc închis, respectiv firmele în cauzã au pe de o parte de achitat impozite, taxe ºi contribuþii, iar pe de altã parte trebuie sã încaseze bani pentru care au depus cereri de rambursare, vor fi ”eliberate” de o ordonanþã de urgenþã. Documentul poate salva de la moarte o parte semnificativã a economiei...

Guvernul vrea sã salveze firmele blocate de un sistem ”mereu în adaptare la realitate”, cum îi spun, elegant, administratorii din economie, asta ca sã nu înjure… ªi ca sã nu-i recunoascã anomalia, un proiect de ordonanþã de urgenþã numeºte aceastã metodã de deblocare, facilitate! Adicã firmele care au de încasat bani din fonduri europene în baza contractelor de finanþare semnate cu

autoritãþile ar putea beneficia de o amânare din partea fiscului la plata impozitelor ºi taxelor de maximum doi ani în limita sumelor pe care le au de primit. Contribuabilii care au de încasat sume certe, lichide ºi exigibile de la autoritãþile cu competenþe în gestionarea fondurilor europene în baza contractelor de finanþare încheiate cu acestea pot solicita amânarea la platã a impozitelor, taxelor, contribuþiilor ºi a altor

Gunoi mai scump la Petroºani

axe mai mari din 2014, la Petroºani. Începând cu 1 ianuarie 2014, locuitorii municipiului Petroºani vor plãti taxe mai mari pentru serviciul de salubrizare. ”Taxa actualã de salubrizare de 4,2 lei de persoana a fost stabilitã la nivelul anului 2009. Pânã în anul 2012 au apãrut o serie de majorãri ale preþului la diverse materiale sau manopera care intrã în cuantumul acestei taxe de

sume datorate bugetului general consolidat, administrate de Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã ANAF sau transmise Fiscului pentru recuperare, potrivit unui proiect de ordonanþã de urgenþã aflat în atenþia Executivului, spune zf.ro. Documentul are în vedere deblocarea activitãþii contribuabililor care au de recuperat bani din fonduri europene, întrucât aceºtia au pe de o parte de achitat impozite, taxe ºi contribuþii, iar pe de altã parte trebuie sã încaseze bani pentru care au depus cereri de rambursare, aflându-se astfel în impas financiar. Amânarea la platã a obligaþiilor fiscale se va face în limita sumei pe care firmele o au de încasat din fonduri europene ºi în ordinea vechimii datoriilor la ANAF. Aceastã facilitate NU va fi acordatã companiilor/firmelor aflate în procedurã de insolvenþã sau de executare silitã, prin poprirea sumelor de încasat de la autoritãþile competente, ºi nici celor care au în derulare o eºalonare la platã a datoriilor. Pentru amânarea la platã, firmele trebuie sã

salubritate. Motorinã în anul 2009 era 3,75 de lei pe litru iar acum este de 5,6 lei. Toate aceste elemente au fãcut ca noi sã creºtem taxa de salubritate pentru a încerca cã veniturile sã nu depaseaca cheltuielile”, a declarat viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã. Începând cu 1 ianuarie 2014, taxa de salubrizare va fi majoratã cu aproape un lei. ”Noua taxã de la 1 ianuarie 2014 va fi de 5 lei de persoanã”, a mai precizat sursa citatã. Oamenii sunt nemulþumiþi de aceastã mãsurã a administraþiei

depunã la ANAF o cerere de acordare a acestei facilitãþi, însoþitã de documentul în original emis de autoritatea competentã din care sã reiasã totalul sumei exigibile care trebuie rambursatã firmei în cauzã, actul fiind valabil 20 de zile de la emitere. Autoritatea competentã trebuie sã elibereze acest document în cinci zile de la solicitare. Firma poate anexa la cererea de eliberare o notificare prin care renunþã la dreptul de a percepe sau încasa dobânzi, penalitãþi sau accesorii aferente creanþelor de încasat de la autoritatea competentã în cauzã. Firmele care renunþã la aceste dobânzi nu vor mai fi obligate sã plãteascã dobânzi, penalitãþi de întârziere ºi alte sume aferente obligaþiilor fiscale principale amânate la platã, nici dobânzi pentru perioada de amânare a plãþilor. În caz contrar, acestea datoreazã dobânzi pentru fiecare zi a perioadei de amânare la platã, începând cu data emiterii deciziei ºi pânã la data stingerii datoriilor, spune proiectul de ordonanþã de urgenþã, conform zf.ro. Contribuabilul poate depune una sau mai

locale din Petroºani. Astfel, pentru un an de zile, petroºãnenii vor plãti o taxã de 60 de lei pe an pentru o persoanã. Taxa de salubrizare nu a fost majoratã în municipiul Petroºani din anul 2009. Monika BACIU

multe cereri de amânare la platã, de câte ori are nevoie, cu condiþia sã se încadreze în limita sumei pe care o are de primit înapoi din fonduri europene. Ileana FIRÞULESCU

Social 9

8 Social

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 mai 2013

Factura de energie electricã, mai mare cu 40%

Curentul care ”face scrum” populaþia cu venituri minime

”M

aicã, ne vom întoarce la lumânare ºi lampã…”

saþi. majoritatea ºtiau cã energia s-a scumpit cu 10%, dar factura aratã o scumpire cu pânã la 4045%. Responsabilii Enel spun cã acest preþ se practicã din toamna anului trecut când

Gunoi mai scump la Petroºani

multe cereri de amânare la platã, de câte ori are nevoie, cu condiþia sã se încadreze în limita sumei pe care o are de primit înapoi din fonduri europene. Ileana FIRÞULESCU

Social 9

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 mai 2013

Angajaþii de la Ape, sancþionaþi pentru indiferenþã

onducerea SC Apa Serv din Valea Jiului îºi va sancþiona angajaþii care au îngãduit furturi. Asta dupã ce aceºtia au lãsat cu bunã ºtiinþã ca anumite persoane sã consume apã ºi sã nu plãteascã, ori sã plãteascã prea puþin. Încasãrile nu au atins sume record, dar vina este ºi a angajaþilor, care stau indiferenþi ºi nu acþioneazã atunci când descoperã furturi de apã din reþea. „Angajaþii ºi cei din conducerea staþiilor din câteva localitãþi sunt în vizorul nostru,

esponsabilii de la R Garda de Mediu din Hunedoara au fost chemaþi din nou la Petrila, pe Taia. Asta pentru cã turbiditatea apei a crescut peste limitele normale, iar responsabilii de la ape dau vina pe þapinari.

Nu mai puþin de 50 de ore au stat oprite staþiile de tratare a apei în week-end-ul trecut din cauzã cã apa a fost tulburatã, iar cei de la ape spun cã vina le aparþine celor care exploateazã ilegal pãdurile în Estul Vãii Jiului. Costel Avram, directorul SC Apa Serv SA, spune cã a cheltuit sumecolosale în acest week-end, din cauza þapinarilor, care teoretic nu mai au drept de lucru, iar pentru asta a cerut sprijin Gãrzii de Mediu. „În perioada 22 – 27 mai au fost ploi la nivelul Vãii Jiului. Staþiile de tratare a apei au fost oprite 50 de ore. În acest interval, oamenii au primit ape din rezervoare ºi

pentru cã am constatat cã nu au acþionat atunci când au observat cã anumite persoane care locuiesc la case consumã doar un metru cub

de apã, iar un om care stã într-o garsonierã plãteºte cam 6 mc. Facem anchetã chiar luni am demarat una în Vestul Vãii Jiului, iar cei

vinovaþi sã plãteascã. Iniþial, angajaþii vor fi retrogradaþi pe un post inferior, iar, în funcþie de gravitatea faptelor, vor putea chier sã fie daþi

Garda de Mediu chematã Preþ mai pe Taia pentru þapinari mic la apã, în Valea Jiului ocietatea de apã din Valea Jiului, S fruntaºã la absorbþia

nu s-a oprit apa, dar 22 de ore am avut staþii care au consumat reactivi. Un consum foarte mare ºi asta din cauza firmelor, care au continuat sã exploateze lemn, iar ploile au spãlat mizeria ºi au aduns-o în staþiile de tratare. Luni dimineaþã am discutat cu cei de la Garda de Mediu ºi i-am chemat ca sã îi prindem în flagrant. Asta pentru cã noi am mai încercat sã-i filmãm ºi sã îi demonstrãm, dar au fugit în munþi ºi s-au ascuns”, a declarat Costel Avram, directorul SC Apa

Serv SA. În aceste zile, turbiditatea apei a fost între 500 ºi 1000, în condiþiile în care de la 20 de unitãþi e nevoie de rectivi pentru a trata apa furnizatã populaþiei. Cheltuielile sunt imense ºi responsabilii de la ape sunt deciºi sã dea în vileag vinovaþii. „În acte, firma are activitatea suspendatã, dar ei lucreazã în continuare. E vorba despre un domn Ciorea de la Pui, care ne face cele mai mari probleme în dispreþul legii. El carã lemne zilnic, l-am filmat ºi sperãm sã îl sancþioneze garda de Mediu”, a mai adãugat Costel Avram. Exploatãrile forestiere din estul Vãii Jiului au creat an de an probleme populaþiei, iar când turbiditatea creºte foarte mult, oamenii riscã sã rãmânã fãrã apã la robinet. Diana MITRACHE

fondurilor europene. SC ApaServ Valea Jiului se aflã printre în primele trei companii de apã din þarã care au accesat fonduri europene pentru modernizarea reþelelor de apã ºi canal. Acest lucru poate duce la micºorarea preþului la apa potabilã în Valea Jiului. ”ApaServ Valea Jiului se numãra printre primi trei operatori din þarã

afarã”, a precizat Costel Avram, directorul SC Apa Serv SA. Factura curentã emisã de firma de distribuþie a apei din Valea Jiului a ajuns sã fie plãtitã la aproximativ 76% din valoarea sa. Asta în timp ce anul trecut, nu erau mai mult de 52 % dintre abonaþi care îºi plãteau facturile lunar. Toate, însã,au fost posibile din cauza indiferenþei angajaþilor, care nu au sesizat neregulile ºi au închis ochii la ele. Diana MITRACHE

dupã Turda ºi Teleorman referitor la accesarea fondurilor europene ºi la modul cum se deruleazã lucrãrile din prima parte a proiectului. În 5 iunie vom merge la Bucureºti pentru a depune dosarele pentru accesarea pãrþii a doua a proiectului de 69 de milioane de euro. De la începutul anului viitor deja încep lucrãrile pentru partea a doua a proiectului iar în momentul în care proiectul va fi terminat putem vorbi de micºorarea preþului apei”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. Pentru ca preþul apei sã fie micºorat este nevoie de acceptul asociaþilor societãþii de apã. Este vorba de administraþiile locale din Valea Jiului ºi de Consiliul Judeþean Hunedoara. Monika BACIU

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Mai 2013 În perioada 7-14 mai 2013, la Petrila, a fost organizatã cea de a doua parte a atelierului internaþional de regenerare urbanã postindustrialã. La aceastã a doua fazã au participat 32 de studenþi ºi profesioniºti din Paris, Bruxelles, Bucuresti, Cluj si Timisoara. Atelierul face parte dintr-o iniþiativã a Societãþii Culturale „Condiþia Românã” din Petrila, având ca parteneri: E.M. Petrila, Primãria ºi Consiliul Local Petrila, Clubul Copiilor Petrila, Universitatea din Petroºani. Aceastã coagulare unicã în cazul Vãii Jiului a unei pãrþi importante din stakeholder-ii locali a reprezentat atracþia principalã pentru demararea ºi dezvoltarea unui atelier internaþional concentrat pe probleme de patrimoniu arhitectural, urbanism, peisaj dar ºi scenarii de dezvoltare economicã ºi de gestiune a unei posibile conversii funcþionale a clãdirilor minei. Amintim cã în cazul Petrilei existã o iniþiativã intitulatã „Salvaþi Mina Petrila”, la care au aderat peste 200 de persoane. Chiar dacã numãrul nu este foarte mare, acest lucru atestã un ataºament faþã de spaþiul minei ºi de structurile acesteia, lucru ce o diferenþiazã faþã de celelalte localitãþi miniere din Valea Jiului. Scopul acestei de a doua etape a atelierului a fost de a contribui la conturarea unor scenarii sustenabile de reutilizare a clãdirilor din incinta minei. Aceste scenarii au trebui sã defineascã o etapizare a implementãrii proiectului dar ºi o relaþionare cu locuitorii ºi actorii publici implicaþi. Echipele mixte, românofranceze s-au bazat pe informaþiile acumulate în urma primei etape a atelierului (14 – 20 octombrie 2012), pre-

Patrimoniul industrial ca sursã de regnerare

Atelier româno-francez la Petrila

cum ºi pe intervenþiile specialiºtilor invitaþi: Prof Ec. Cristian Ost (ICH EC Brussels Management School), Prof Arh Jean-Bernard Cremnitzer (E.N.S.A. PARIS-BELLEVILLE), Arh Irina Iamandescu (UAUIM) ºi Soc. Maria Grecu.

Acþiunile din cadrul atelierului, proiectele, precum ºi elaborarea studiului de pre-fezabilitate îºi propun oferirea unor alternative pentru soluþia dãrâmãrii integrale pânã la 1 ianuarie 2016 a sitului minier Petrila, fãrã discutarea posibilitãþii pãstrãrii ºi reconversiei unor clãdiri cu valoare. Procesul de închidere a minei Petrila (conform ump.minind.ro) este parte dintr-un proiect mai larg de închidere a exploatãrilor miniere ne-rentabile – MINING II, finanþat prin împrumut de la Banca Mondialã. Proiectul presupune închiderea fizicã a minelor ºi refacerea mediului, dar ºi componenta de regenerare socio-economicã. Obiectivele componentei de închidere ºi refacere a mediului sunt: Închiderea ºi reabilitarea completã a siturilor miniere în care nu se mai produce ºi astfel reducerea impactului sectorului minier asupra mediului ºi asupra moºtenirii ecologice în conformitate cu cerinþele de aderare la UE, ºi redarea terenului ocupat de mine altor activitãþi sociale ºi economice. La finalul acestui proces, terenul trebuie lãsat în condiþii sigure ºi stabile. Din punctul de vedere al

închidere vor fi îndepãrtate clãdirile ºi instalaþiile utilizate în timpul activitãþii miniere, vor fi luate mãsuri pentru înlãturarea riscurilor de mediu, iar solul va fi recuperat pentru a putea fi folosit în alte scopuri” (ump.minind.ro).

structurilor de suprafaþã, al clãdirilor din incinta exploatãrii miniere Petrila, obiectivul este ca toate structurile rãmase sã fie stabile din punct de vedere fizic (structural) ºi chimic (decontaminate). Forma finalã a terenului ºi a clãdirilor trebuie sã fie optimizatã ºi compatibilã cu mediul înconjurãtor ºi cerinþele comunitãþii locale. Componenta de regenerare socio-economicã are ca scop accelerarea mãsurilor destinate creãrii de locuri de muncã implementate în cadrul primului împrumut ºi susþinerea activitãþilor de dezvoltare localã prin construirea de capacitãþi la nivelul comunitãþii ºi prin finanþarea infrastructurii economice ºi a serviciilor sociale. Soluþia tehnicã care rezolvã problemele de securitate fizicã ºi chimicã a terenului ocupat de E.M Petrila, precum ºi reabilitarea mediului natural, adoptatã în cazul minei Petrila este cea de demolare a structurilor existente, decaparea solului la o adâncime de 2 m ºi replantarea unui strat vegetal: „În cadrul procesului de

Cele cinci echipe de studenþi ºi arhitecþi s-au confruntat cu dificultatea înþelegerii într-un timp foarte scurt nu doar a complexitãþii sitului minier în sine cât ºi a complexitãþii sociale, legislative, administrative a întregii Vãii. Scenariile propuse de aceºtia au reuºit însã sã înglobeze toate aceste realitãþi, iar, la final, scenariile lor au fost adânc ancorate în posibilitãþile reale de dezvoltare. Chiar dacã proiectele par la prima vedere ambiþioase - noi centre administrative, culturale, de producþie, trasee muzeale - aceasta este direcþia în care sunt studiate ºi reorganizate zone similare în întreaga lume. Sunt zone care prin trecutul lor dau plus de valoare terenului ºi investiþiilor viitoare. Proiectele au fost prezentate public, ºi au reuºit în cele din urmã sã atragã atenþia administraþiei locale care ºi-a manifestat interesul de a duce mai departe iniþiativa. In momentul în care scriem, putem spune cã Atelierul a avut un punct final concret – elaborarea unui studiu de pre-fezabilitate ce urmeazã a fi prezentat în cadrul ºedinþei de Consiliu Local din 29 mai 2013. Studiul a fost redactat de organizatorii atelierului sub coordonarea Asociaþiei pentru Arheologie Industriala din Romania, condusã de Irina Iamandescu ºi prezintã cele cinci scenarii ale celor cinci echipe de studenþi ºi profesioniºti, iar scenariul propus este o combinaþie a punctelor forte din fiecare.

Actualitate 11

Votarea acestui studiu ºi înaintarea cãtre Ministerul Economiei poate avea ca efect abrogarea hotãrârii de guvern care a aprobat proiectul de demolare ºi refacerea proiectului cu menþinerea, punerea în siguranþã ºi eventuala conversie funcþionalã a clãdirilor minei.

Atelierul nu ºi-a oprit activitatea odatã cu prezentarea finalã ºi elaborarea studiului de prefezabilitate. În momentul de faþã atelierul încearcã pe de o parte o sintetizare ºi publicarea rezultatelor celor douã faze ºi plãnuirea fazelor viitoare ale atelierului. ºi pe de altã parte, construirea unei reþele de indivizi, demersuri, proiecte, grupuri, asociaþii, administraþii locale, etc. interesate de problema patrimoniului industrial ºi dezvoltarea localitãþilor foste mono-industriale din România. Proiectul Petrila – regenerarea unui peisaj post-industrial este demarat de ADERF - Asociatia doctoranzilor ºi studenþilor români din Franþa (Association des Doctorants et Etudiants Roumains en France) ºi Societatea Culturala „Condiþia Românã”, în parteneriat cu Consiliul Local si Primãria Petrila, Compania Naþionalã a Huilei - Exploatarea minierã Petrila, Universitatea Petroºani, Ecole Nationale Superieure d’Architecture de Paris-Belleville, Universitatea de Arhitecturã „Ion Mincu” Bucureºti, Universitatea Tehnicã din Cluj Napoca Facultatea de Arhitecturã ºi Urbanism, Universitatea de Agronomie si Medicinã Veterinarã Bucureºti, OAR Hunedoara, Institutul Francez din Romania, Asociaþia pentru Arheologie Industrialã, Asociaþia Plusminus ºi biroul de arhitectura Ideogram. Proiectul este finanþat parþial din taxa de timbru de cãtre Uniunea Arhitecþilor din România si Ordinul Arhitecþilor din România. Cristina Sucala, cristina_sucala@yahoo.com Ilinca Paun Constantinescu, ilincapaun@yahoo.com Ina Stoian, ina.stoian@gmail.com Dragos Dascalu, sddascalu@yahoo.com Ion Barbu, thebarbu@gmail.com

12 Actualiate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 mai 2013

Jocul artei n-are vârstã

aleria de Artã Hunedoara gãzduieºte timp de douã zile, astãzi ºi mâine, între orele 14.00-19.00, o ineditã expoziþiei cu vânzare de produse lucrate manual, evenimentul derulându-se sub genericul „Jocul artei n-are vârstã”.

Potrivit organizatorilor, proiectul „Jocul artei n-are vârstã”, a demarat la iniþiativa psihologilor din Centrul de recuperare ºi s-a bucurat de susþinerea întregii echipe de specialiºti ai centrului ºi ai conducerii instituþiei. Scopul proiectului a fost acela de a implica copiii ºi pãrinþii beneficiari ai serviciilor centrului din Hunedoara ºi adulþii instituþionalizaþi în unitatea medicosocialã în activitãþi ocupaþionale, de creaþie ºi de dezvoltare a abilitãþilor de relaþionare ºi comunicare, de menþinere a abilitãþilor motrice.

Lucrul în echipã a creat puntea de legãturã dintre generaþii, a dezvoltat spiritul creativ al participanþilor ºi le-a crescut stima de sine ºi încrederea în forþele proprii. Pe parcursul proiectului acestora li s-au alãturat elevi, educatori ºi profesori din cadrul unor unitãþi ºcolare din municipiile Hunedoara ºi Deva. “Expoziþia ne va oferi prilejul de a face cunoscute ºi valorificate câteva dintre produsele ce au fost realizate de cãtre beneficiarii noºtri ºi de cãtre cei ai instituþiilor partenere. Prin intermediul acestor manifestãri, Direcþia

Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara alãturi de instituþiile partenere ale societãþii îºi propune sã promoveze atitudini ºi valori pozitive faþã de muncã, sã contribuie la îmbunãtãþirea calitãþii vieþii persoanelor cu dizabilitãþi ºi sã mãreascã considerabil ºansa acestora la integrare socio – profesionalã”, declarã Viorica Popescu, director general DGASPC Hunedoara. Expoziþia este organizatã de Centrul de recuperare pentru copii cu dizabilitãþi Hunedoara din cadrul Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara în parteneriat cu Unitatea de asistenþã medico - socialã Hunedoara, la care s-au alãturat Centrul de Plasament pentru

copilul cu handicap Hunedoara (din cadrul DGASPC Hunedoara), Grãdiniþa PP „Floarea Soarelui” Hunedoara, ªcolile Gimnaziale nr. 7 ºi nr. 8 din cadrul Colegiului Economic „Emanuil Gojdu” Hunedoara, Colegiul Tehnic Transilvania Deva ºi Penitenciarul Bârcea Mare. Exponatele ce urmeazã a fi prezentate, susþin organizatorii, constau în obiecte decorative realizate manual din materiale naturale ca piatra ºi lemnul, din PET- uri, toate acestea fiind pictate ºi montate sub formã de flori, animale, insecte, personaje din desenele animate, maºinuþe, telefoane etc. Proiectul va continua pentru toþi cei implicaþi în programele terapeutice (pãrinþi, copii, bunici, specialiºti) dar ºi pentru cei interesaþi din exterior. Marius MITRACHE

Sãptãmânã de foc pe scena Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” uterea exemplului

Întotdeauna am crezut cã puterea exemplului cântãreºte foarte mult în dezvoltarea, gândirea ºi educaþia copiilor. Degeaba îl trimiþi la ºcoli înalte, ºi-l implici în activitãþi extracuriculare de înaltã þinutã, dacã tu însuþi nu-i poþi oferi (mãcar!) puterea exemplului. Pozitiv, bineînþeles. Degeaba învaþã la ºcoalã care-i treaba cu respectul ºi toleranþa, dacã atunci când ajunge acasã, nimereºte tocmai în mijlocul unei smardoieli de toatã frumuseþea între pãrinþi.

„F

eþi Frumoºi, Zâne Bune ºi Ilene Cosânzene”

Nici nu a început „Festivalul vostru, al adolescenþilor” (29-20 mai), cã se anunþã un altul. Festivalul de teatru pentru copii „Feþi Frumoºi, Zâne Bune ºi Ilene Cosânzene” se aflã la a doua ediþie ºi se va desfãºura pe o perioadã de trei zile (31 mai, 1, 2 iunie a.c.).

Pe lângã actorii Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani, pe scenã vor urca trupele altor teatre mari din þarã: Teatrul Municipal Turda, Compania de teatru „BECOME” – Sibiu, Teatrul de Vest Reºiþa sau Teatrul de Nord Satu Mare. Oana Tuþu, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”

Traditii 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Mai 2013 TRADIÞII ªI OBICEIURI LA MOMÂRLANI CARE NU DISPAR

Ciobãnitul oilor ºi mãsuratul pe Valea Voivodului ºi a Sterminosului Urcã oile la munte Cu frumoºi ciobani în frunte În urma ciopoarelor Cânii de-ntors oile Ciobanii cântând din fluier Doina munþilor cu stâne Stâne cu pãturi înalte Aºternute cu cojoace Pãºim agale prin valea îngustã ºerpuind printre pârâuri, însoþiþi de pantele, când mai dulci, când mai abrupte, ale muntelui Sterminos pe iarbã grasã împânzitã de flori de brebenei, de brazii surâzând razelor calde ale astrului zilei. Grãbim pasul. Suntem aºteptaþi ºi s-a fãcut destul de târziu. Aproape de potecã, acolo unde era cãrarea cotind spre pãdurea de brad, prinde a se îngusta o poartã. Pãrãsim firul de prundiº care ne-a cãlãuzit ºi intrãm în perimetrul stânei. Doi câini de

munte flocoºi ºi cu picioare zdravene ne dau târcoale. Intru în vorbã cu dulãii strigându-le numele la nimerealã: Bãlan, Gruia, fiþi blânzi, nu fiþi rãi, uite ce vã dau! ªi le arunc douã felii de pâine. Din stânã iese un

cioban cu un colop în vârful capului domolind ºi el pe cei doi fioroºi. Cu privirea luminoasã, zâmbetul ºi vorba blândã, ne întâmpinã ciobanul Nelu Ienulesc, cu mânecile suflecate. Din

prag ne face semn sã intrãm. Stâna cu pãturi înalte, aºternute cu cojoace, o masã mare la fereastrã, mirosul de caº proaspãt care venea din celacul plin cu bulgãri de lapte, ne duce, fãrã sã vrem, într-o altã viaþã, într-o viaþã pastoralã plinã de tradiþii care se încãpãþâneazã sã nu disparã. Aici, la stâna din Sterminos, vin ºi ciobãnesc momârlanii din satele: Þârici, Telenci, Rãscoala, Cimpa micã ºi Burdeºti. ªeful de strungã ,Tiric Petricã cu ciobanii: Ion

Hainy te învaþã sã gãteºti Banane prãjite cu scorþiºoarã Ingrediente: 3 banane 50 gr de stafide 15 gr unt 1 linguriþã de scorþiºoarã

z z z z

Mod de preparare: Se decojesc bananele ºi se taie în jumãtate pe lungime. Se pun stafidele

Gãrgan, Neluþu Cerna, Gheorghe Bolog, Pãtru Burdea, Nicolae Teleancã, Ion Ivan. Toþi aceºtia pe care i-am enumerat sunt aprigi pãstrãtori ai tradiiþiilor, toþi îºi doresc ca ºi copiii lor ºi copiii noºtri sã ºtie ce înseamnã portul popular, cântul popular, creºterea animalelor, sãrbãtorile tradiþionale ºi toate obiceiurile ºi datinile noastre româneºti. Aºa grãita oierul nostru din Þârici, Petricã Tiric. Imaginaþi-vã, dragi cititori, tuciul cu lapte ce abureºte molcom deasupra vetrei, sub o flacãrã roºie de lemn de brad din care va ieºi caºul acela alb. Ciobanul nostru a adãugat ceva în laptele acela: „Cheag din rânzã de viþel”, ne explicã el firesc, dar privirile noastre sunt ºi mai nedumerite. „Cheagul e laptele supt de viþel, o parte se brânzeºte în stomac, în rânzã cum spunem noi momârlanii. Când se taie viþelul, se scoate, se pune la uscat apoi se dilueazã cu apã cãlduþã ºi sare. E cel mai bun cheag pentru cã e mai alb ºi mai concentrat decât cel de miel. într-un bol cu apã. Se încinge untul într-o tigaie ºi se prãjesc bananele timp de 5 minute, apoi se adaugã stafidele strecurate ºi se presarã scorþiºoara. Pentru un plus de savoare puteþi adãuga o cupã de îngheþatã. Se serveºte imediat.

POFTÃ BUNÃ! Chef de cuisine Restaurant 3D Aqua Hainalka Miclea

Patru linguri sunt suficiente pentru 20 de litri de lapte, asta dacã faci caº. La telemea pui cinci sau ºase, spuse el ºi se ridicã sã mestece în tuci sã nu se prindã laptele. Trebuie sã fie un pic mai cald decât cel muls, altfel nu-þi iese, mai spuse el, continuând sã amestece. Eu fac brânza de când

eram copil, am învãþat de la tata ºi nu am greºit niciodatã.” Apoi, cu o vâltoare (strecurãtoare), ia caºul încã neîmplinit ºi îl atârnã în celac, la scurs. Noi, fiii blocurilor ºi asfaltului, ascultãm în tãcere vorbele lui ºi trosnitul focului. Petru BOLOG -CIMPA

COLÞUL LUI DENIS

14 Program & Horoscop

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Împreunã în Europa 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Interes general 17:40 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:00 Ora de business

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Pe cont propriu

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 mai 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Adevãrul despre Poseidon (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Inelul amãgirii 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 MasterChef

21 martie *** 20 aprilie Aveþi posibilitatea sã câºtigaþi bine cu prilejul unei cãlãtorii în interes personal. Sunteþi tentat sã vã asumaþi riscuri prea mari. Fiþi prudent ºi nu forþaþi norocul. O rudã apropiatã vã ajutã cu sfaturi utile. Nu vã neglijaþi nici intuiþia!

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Taxi Driver (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Butonul de panicã 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 ªtirile B1 18:00 ªtirile B1 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

9:45 Que bonito amor (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Intrigi ºi seducþie (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Doamne de poveste 12:35 Rosa Diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Inimã de þigan (r) 15:15 Reþeta de Acasã 15:25 Doamne de poveste 15:30 Eva Luna 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Intrigi ºi seducþie 19:30 Rosa Diamante 20:30 Inimã de þigan 22:00 Poveºtiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Teresa 0:00 Doamne de poveste

9:15 Teleshopping 10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Parcurgeþi o perioadã importantã, în care aveþi ºansa sã faceþi schimbãri radicale în domeniul afacerilor. Este un bun moment pentru a încheia contracte ºi pentru a semna documente oficiale. Aveþi rãbdare ºi nu alergaþi dupã rezultate imediate.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

S-ar putea sã întâmpinaþi greutãþi în afaceri, din cauza colaborãrii dificile cu o femeie. Nu este cazul sã vã îngrijoraþi, aveþi capacitatea sã depãºiþi aceastã problemã. Ar fi bine sã vã ocupaþi mai mult de problemele casnice.

23 august *** 22 septembrie

La serviciu, sunteþi perseverent ºi þineþi neapãrat sã duceþi la bun sfârºit o lucrare delicatã. Dupãamiazã, ar fi bine sã acordaþi mai multã atenþie celor tineri din familie. Nu faceþi promisiuni pe care nu le puteþi respecta. Riscaþi sã vã pierdeþi credibilitatea.

Dimineaþa s-ar putea sã nu mai plecaþi într-o cãlãtorie în interes personal, din motive independente de dumneavoastrã. Este mai bine aºa, oricum aveaþi un program foarte încãrcat. La serviciu, munciþi cu pasiune ºi rezolvaþi probleme dificile.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Partenerii de afaceri vã apreciazã ideile originale ºi vã susþin iniþiativele legate de o investiþie. Profitaþi de acest context favorabil! Sunteþi plin de energie ºi puteþi duce totul la bun sfârºit. 9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal: Oþelul Galaþi Dinamo 18:45 ªtirile Digi Sport 19:00 Fotbal: Oþelul Galaþi Dinamo 19:45 Fanatik Show 20:30 Fotbal: Steaua - Braºov 22:15 Fanatik Show 23:30 ªtirile Digi Sport

aprile

Azi aveþi noroc ºi puteþi sã depãºiþi orice dificultate. Este o zi bunã pentru examene ºi proiecte. Acordaþi mai multã atenþie partenerului de viaþã. Evitaþi sã vã certaþi cu membrii familiei!

9:30 Poveºti sã mori de râs 10:30 Dupã faptã ºi rãsplatã (r) 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Copiii spun lucruri trãsnite 21:30 Camera de râs: Pranksters

23 noiembrie *** 20 decembrie Acordaþi mai multã atenþie problemelor sentimentale, chiar dacã sunteþi foarte preocupat de carierã. Intuiþia vã ajutã sã rezolvaþi probleme delicate, însã ar fi bine sã ascultaþi ºi pãrerile partenerului.

21 ianuarie *** 20 februarie

Cu multã perseverenþã, reuºiþi sã rezolvaþi problemele de serviciu. Azi sunteþi nervos ºi riscaþi sã vã treziþi în situaþii neplãcute. Fiþi atent cum vorbiþi cu ºefii ºi cu colegii. Nu îi judecaþi pe cei din jur!

Puteþi avea succes în afaceri. Aveþi idei bune ºi luaþi decizii inspirate. Ar fi bine sã evitaþi discuþiile în contradictoriu cu colaboratorii. Dacã reuºiþi sã rãmâneþi calm, veþi avea numai de câºtigat.

21 decembrie *** 20 ianuarie Aveþi o zi grea la serviciu, cu multe probleme de rezolvat. Vã descurcaþi, iar colegii vã apreciazã perseverenþa ºi ideile originale. Relaþiile parteneriale sunt excelente, dar fiþi diplomat.

21 februarie *** 20 martie Sunt favorizate întâlnirile cu prietenii ºi cãlãtoriile. Aveþi mari ºanse de reuºitã în afaceri. Faceþi cunoºtinþã cu o persoanã mai în vârstã care vã propune o colaborare avantajoasã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Mai 2013

Informaþii de la Pensii, prin poºtã

nici un ban: salariaþii din armatã, poliþie, jandarmerie ºi din serviciile secrete, precum ºi persoanele care realizeazã venituri pe cont propriu. Aceºtia au devenit cotizanþi ºi la Pilonul 2 de pensii.

asa Naþionalã de Pensii Publice (CNPP) va trimite în aceastã lunã la domiciliul participanþilor la sistemul de pensii administrate privat (Pilon II) certificate de stagiu, din care va rezulta numãrul de luni pentru care s-au fãcut reþineri pentru Pilonul II, precum ºi punctajul lunar obþinut de fiecare persoanã care cotizeazã sau a cotizat la acest sistem. Diana MITRACHE Astfel, susþin reprezentanþii acestei instituþii, vor fi transmise 11,2 milioane de certificate de stagiu, pentru cã existã anumite persoane care au fost angajate doar o perioadã ºi pentru acea perioadã li s-au

fãcut viramente la pensii, respectiv la Pilonul II PILONUL II este denumirea datã sistemului de pensii administrate privat, cu contribuþii definite, obligatorii pentru persoanele de pânã în 35 ani ºi opþionale pentru persoanele cu vârsta cuprinsã între 35 ºi

45 de ani. În România, existã, în prezent, aproximativ 5,6 milioane de persoane care plãtesc pentru pensiile private. Conform celor stabilite de stat, participanþii la Pilonul II trebuie sã fi avut pânã în 35 de ani în momentul introducerii sale

Rata medie anualã a inflaþiei în 2013 - 4,3%

omisia Naþionalã de Prognozã estimeazã pentru acest an o ratã medie anualã a inflaþiei de 4,3%, creºterea preþurilor de consum la sfârºitul anului fiind preconizatã la 3,5%, conform Prognozei de primãvarã pe termen mediu 2013-2016. În 2014, rata medie anualã a inflaþiei ar urma sã scadã la 3,3%, în 2015 la 2,8% ºi în 2016 la 2,5%. Inflaþia la sfârºitul anului ar urma sã

se situeze la 3% în 2014, 2,5% în 2015 ºi 2,3% în 2016. Recent, Banca Naþionalã a României (BNR) a revizuit în jos, la 3,2%, prognoza de inflaþie pentru

finalul acestui an iar pentru sfârºitul anului 2014 prognoza BNR a fost revizuitã în sus la 3,3%. În luna aprilie a acestui an, rata anualã a inflaþiei (pe ultimele 12 luni) a crescut uºor la 5,29%, de la

5,25% la nivelul lunii martie 2013, potrivit datelor publicate recent de Institutul Naþional de Statisticã /INS/. Creºterea medie a preþurilor pe total în ultimele 12 luni (aprilie 2012 - martie 2013) faþã de precedentele 12 luni (aprilie 2011 martie 2012) determinatã pe baza IPC este de 4,4%, iar cea determinatã pe baza indicelui armonizat al preþurilor de consum (IAPC) este de 4,1%. AGERPRES

(2008), urmând ca apoi orice persoanã nou intratã în câmpul muncii sã cotizeze automat la Pilonul II de pensii cu procentul din CAS decis de stat. Iniþial, acest procent a fost stabilit la 2% (din celE 31,5%) în 2010 a crescut procentul la 2.5% pentru ca gradual acest procent sã ajungã la maxim 6%.

Începând cu 2011 la sistemul public de pensii au fost adãugate noi categorii care iniþial lipseau din schemã ºi încasau pensie fãrã sã plãteascã

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Anunþ public Primãria municipiului Petroºani titular al proiectului: PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI PETROªANI, judeþul Hunedoara, anunþã publicul interesat asupra disponibilizãrii proiectului de plan ºi finalizãrii Raportului de Mediu. Consultarea proiectului ºi a raportului de mediu se poate realiza la sediul titularului, b-dul 1

Decembrie 1918, nr.93, zilnic între orele 8,00-16,00. Comentariile ºi propunerile se vor transmite în scris la sediul titularului ºi la sediul A.P.M. Hunedoara, Deva, str.A.Vlaicu, nr.25, în termen de 48 de zile calendaristice de la apariþia anunþului. Primar, Florin Tiberiu IACOB-RIDZI

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 mai 2013

Ninsoare de varã

bia am trecut peste zilele caniculare, când temperaturile au urcat la peste 28 C ºi ne-am trezit în plinã iarnã. La munte, în Valea Jiului a nins, iar câþiva ºoferi au avut nevoie de ajutor, dupã ce s-au înzepezit pe ºoseaua Transalpina. Diana MITRACHE Salvamontiºtii din Parâng spun cã duminicã noaptea a nins ºi la cote mai joase, iar sus la munte e zãpadã mai mare.

Asta, dupã ce în munte s-a fãcut plajã ºi turiºtii au urcat echipaþi de varã. Acum toþi sunt sfãtuiþi sã evite muntele, unde fenomenele meteo sunt imprevizibile. „A nins pânã azi

dimineaþã (n.r. luni, 27 mai) ºi acum la 1.500 de metri altitudine, în Parâng este zãpadã de 2 cm. O va topi soarele care sperãm sã rãsarã, iar

la cote mai înalte de 1.800 de metri zãpada depãºeºte 10 cm. A revenit iarna, iar noi îi sfãtuim pe cei ce vor sã urce la munte sã evite acum

drumeþiile, pentru cã vremea se schimbã foarte uºor ºi e contraindicat”, a declarat ºeful staþiei Salvamont din Parâng, Dumitru Bârlida.

Ninsoarea le-a creat probleme tuturor celor care s-au încumentat în week-end sã urce la munte, ori celor care au tranzitat ºoselele aflate la altitudine. Trei turiºti polonezi au fost salvaþi duminicã de pe Transalpina de jandarmii montani, dupã ce au rãmas înzãpeziþi cu motocicletele în Pasul Urdele. Potrivit jandarmilor, polonezii sunt din Varºovia ºi tranzitau Transalpina dinspre Petroºani spre Novaci.

Primul serial documentar despre Natura 2000 în România

rimul serial documentar în 7 episoade care prezintã reþeaua de arii protejate la nivel naþional intitulat Natura 2000 în România poate fi vizionat on-line la adresa http://infonatura2000.cndd.ro/Serial_Documentar.html Marius MITRACHE Serialul a fost realizat în cadrul campaniei naþionale de conºtientizare In foNatura2000 derulatã de Centrul Naþional pentru Dezvoltare Durabilã din

Bucureºti în parteneriat cu Ministerul Mediului ºi Schimbãrilor Climatice ºi are 7 episoade cu o duratã de 52 de minute fiecare. Potrivit coordonatorilor proiectului ºase episoade prezintã regiunile bio-

geografice: Ponticã, Stepicã, Alpinã (2 pãrþi), Continentalã, iar ultimul episod este de sintezã. “Filmãrile au fost realizate între 2011-2012 pe parcursul a 12 luni, în toate cele patru anotimpuri, pentru a putea surprinde imagini reprezentative pentru speciile ºi habitatele protejate. Documentarul cuprinde filmãri aeriene ale unor zone montane realizate în condiþii meteo diferite, filmãri subacvatice,

prezentarea unor activitãþi economice umane, turistice ºi agricole, interviuri cu experþi în protecþia naturii, reprezentanþi ai autoritãþilor de protecþie a mediului, turiºti strãini ºi români”, declarã Roxana Mazilu, coordonator. Scopul principal al reþelei europene Natura 2000 este de a gãsi soluþii pentru a permite desfãºurarea activitãþilor economice prietenoase cu mediul simultan cu protecþia biodiversitãþii ºi nu de a interzice activitãþile umane, libera circulaþie a

persoanelor sau de a limita dreptul la proprietate. Siturile Natura 2000 oferã oportunitatea desfãºurãrii de activitãþi ecoturistice, pãºunat ºi cosit cu moderaþie, dezvoltarea agriculturii ecologice ceea ce creºte valoarea produselor locale, dezvoltarea meºteºugurilor tradiþionale. În România au fost declarate pânã în prezent 530 de situri Natura 2000.