Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 371

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 22 Mai 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

De la mãrire la decãdere

Fostul prefect Aurelian Serafinceanu a orchestrat cântecul de lebãdã al uzinei de producere a utilajelor miniere

Sucilã - al treilea termen cu amânare, din viciu de procedurã

>>> PAGINA A 3-A

Angela Stoica revine în politicã!

erioada de suspendare din PSD a fostului viceprimar al Vulcanului, Angela Stoica, a expirat, astfel cã se poate considera cã aceasta s-a reîntors în politicã.

>>> PAGINA A 7-A

Încep demolãrile la E.M. Petrila

upã Preparaþia Petrila, D încet, încet dispar ºi clãdirile din incinta minei.

Primãria din localitate va angaja o firmã care sa demoleze parte din construcþiile care sunt în proprietatea administraþiei locale.

>>> PAGINA 11

Monþiune pentru salvarea mineritului din Valea Jiului

iderul grupului PP-DD din Camera Deputaþilor, L Daniel Fenechiu, a anunþat,

marþi, în ºedinþa de plen, depunerea unei moþiuni simple privind problemele mineritului din Valea Jiului, intitulate “Scãpaþi mineritul din Valea Jiului de norocul rãu al conducerii bicefale Vosganian-Niþã”.

>>> PAGINA 11

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Mierucri, 22 mai 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Radare în Judeþul Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria *

DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687

Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Uricani pe DN 66A, str. Muncii

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 Mai 2013

Sucilã - al treilea termen cu amânare, din viciu de procedurã

ustiþia se miºcã greoi în cazul Sucilã. Pentru cã nu a ajuns un act la dosar, procesul poliþistului acuzat de pornografie infantilã a fost din nou amânat, chiar dacã judecãtoarea ar fi vrut sã-l audieze marþi, iar la Petroºani a ajuns ºi procuroul DIICOT. Avocatul lui Adrian Sucilã, Daniel Tomescu spune cã clientul sãu nu a putut fi audiat la termenul de marþi, din cauzã cã la dosar nu a ajuns documentul care sã justifice prezenþa noului complet de judecatã. „Pentru termenul de zi, la dosarul cauzei încã nu fusese întocmit ºi depus procesul verbal de repartizare ciclicã a cauzei la un alt complet ca urmare a desfiinþãrii completului 2. Astfel, cauza a fost scoasã de pe rol, urmeazã a fi

trimnisã la Registratura instanþei,unde se va repartiza ciclic altui complet de judecatã, urmând sã fim înºtiinþaþi despre noul

termen ce va fi acordat”, a declarat Daniel Tomescu, avocatul poliþistului din Vulcan, acuzat la acest termen de pornografie infan-

tilã. În faþa instanþei s-au prezentat chiar ºi procurorii DIICOT, care au instrumentat cazul ºi au descins cauza din dosarul de corupþie de sexualã în care mai este cercetat Adrian Sucilã. „Procurorii DIICOT vor veni la fiecare termen în acest dosar, respectiv cel care a instrumentat cazul ºi, pentru termenul de azi s-a prezentat întrucât nu ºtia de incidentul procedural”, a mai adãugat Tomescu. Aceasta a fost cea de a treia înfãþiºare în dosarul în care omul legii este acuzat de pornografie infantilã. La ultimul termen în acest dosar, Sucilã a

cerut timp pentru a-ºi angaja avocat. De menþionat, însã, cã pentru primul dosar în care este cercetat, nu mai sunt judecãtori la Petroºani care sã-i preia dosarul, iar în data de 28 mai se va numi noul complet de judecatã. Asta pentru cã ambii judecãtori care au rãmas pentru soluþionarea dosarelor penale, dupã pensionarea doamnei judecãtor Maria Jifcu, s-au abþinut în acest caz.

Dosarul privind pornografia infantilã a fost disjuns din primul ºi a fost instrumentat de procurorii DIICOT. Cazul Adrian Sucilã a zguduit municipiul Vulcan, iar angajatul Poliþiei din Vulcan a fost arestat timp de mai multe luni. Mihaela Stoica, fiica fostului viceprimar din Vulcan, Angela Stoica, a primit NUP în acest dosar ºi a fost exclusã din cauzã. Diana MITRACHE

Dosarul Uricani, o nouã amânare n nou termen, o nouã amânare. U Pe rolul judecãtoriei Petroºani ar fi trebuit sã fie audiaþi marþi inculpaþii ºi martorii din dosarul exploziei de la Mina Uricani ce a avut loc în anul 2011. Procedura nu a avut loc din cauza unor cereri de amânare trimise de avocatul Daniel Ionaºcu ºi de Paula Iacob la Judecãtoria Petroºani. ”Pentru cã avocaþii de la Bucureºti au avut o cerere de amânare, s-a dat un nou

termen de judecatã pe data de 18 iunie, avocaþii de la Bucureºti au motivat cererea domnul Ionaºcu a avut un accident de circulaþie. Ca atare, în aceastã situaþie instanþã nu s-a putut pronunþa cu privire la numirea experþilor. Sunt doi ºi s-a dispus efectuarea a doua expertize, una de protecþie a muncii ºi una electromecanicã”, a declarat avocatul Ion Zgripcea. Magistraþii de la judecãtoria Petroºani au primit lista cu experþii judiciari de la Ministerul Justiþiei, drept pentru care pãrþile implicate în proces vor trebui sã

aleagã cine va realiza expertizele în acest caz. ”Se face listã, Ministerul Justiþiei ne dã numele tuturor experþilor care sunt în þarã, pentru cã sunt puþini, ºi de acolo pãrþile ºi instanþã, pãrþile aleg un expert ºi instanþã se pronunþã. Experþii trebuie sã fie arondaþi pe lângã Ministerul Justiþiei, cei din Petroºani nu sunt experþi doar dacã cumva sã fie expert parte. Fiecare parte poate sã solicite expert parte”, a mai declarat Ioan Zgripcea. ”Pentru termenul viitor s-a stabilit sã fie citaþi în continuare martorii ºi tot atunci urmeazã sã fie stabilite ºi ce fel de expertize vor fi realizate în cauzã. Aºa se preconizeazã de a fi vorba de douã expertize, rãmâne de vãzut la termenul urmãtor dacã vor fi douã sau doar una sau dacã gãsim în expert care sã le facã pe amândouã”, a declarat Daniel Tomescu, unul dintre avocaþii pãrþilor implicate în proces.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

Urmãtorul termen avansat de instanþã pentru acest dosar este data de 18 iunie. Atunci vor fi audiaþi martorii ºi vor fi stabilite expertizele ce se vor realiza. Cei patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere Uricani, respectiv Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, au

fost trimiºi în judecatã de procurori, pentru ucidere din culpã, în cazul accidentului de la Mina Uricani din 2011, accident în care ºi-au pierdut viaþa 5 mineri. Doi dintre inculpaþi sunt apãrati de cãtre Paula Iacob, unul dintre cei mai renumiþi avocaþi din þarã, care încearcã acum sã le demonstreze nevinovãþia. Monika BACIU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 mai 2013

Trebuia inauguratã acum 5 ani,

Grãdiniþa I.G. Duca nu va fi finalizatã anul acesta

rãdiniþa IG Duca va rãmâne nefinalizatã. Ministerul Educaþiei nu are bani pentru lucrãri. Ministerul Educaþiei nu dispune de fondurile necesare pentru continuarea lucrãrilor la grãdiniþa IG Duca din Petroºani. Constrcuþia grãdiniþei de la ªcoala Generalã IG Duca a început în anul 2007, iar aceasta trebuia finalizatã un an mai târziu adicã în anul 2008. Pentru ca lucrãrile sã fie finalizate, pentru acest obiectiv mai este necesarã o sumã important de bani, de care nici administraþia localã de la Petroºani ºi nici Ministerul Educaþiei nu dispune. ”Pentru încadrarea în bugetul anului 2013, aprobat de

Parlament, Ministerul Educaþiei Naþionale nu are posibilitatea financiarã de a susþine investiþiile din unitãþile de învãþãmânt preuniversitar, dar va întreprinde, din punct de vedere legal, tot ceea ce este necesar pentru creºterea continuã a calitãþii actului de învãþãmânt”, se aratã într-un rãspuns al ministrului Educaþiei, Remus Pricopie oferit deputatului Monica Iacob Ridzi. În anul 2007, Ministerului Dezvoltãrii

Clãdirile vechi, pericol public în Vulcan

or sã redea strãlucirea de altãdatã centrului istoric din municipiul Vulcan. În zona veche a municipiului Vulcan sunt mai multe clãdiri care stau sã se dãrâme. Reprezentanþii administraþiei locale au luat legãtura cu proprietarii ale cãror clãdiri reprezintã un pericol ºi se gândesc la o modalitate de a le reda acestora strãlucirea de odinioarã. ”Acele clãdiri de pe strada

Regionale ºi Turismului a aprobat finanþarea construcþiei unei grãdiniþe pentru copiii din Petroºani, ca urmare a nevoii de a le asigura un cadru adecvat pentru edu-

Nicolae Titulescu sunt clãdiri din centrul istoric al Vucanului, ele sunt proprietate personalã noi am înºtiinþat toþi propritarii sã vinã ºi sã avem o discuþie sã vedem cum putem reabilita acea zonã astfel încât sã se pãstreze ºi arhitectura veche ca sã nu se dãrâme, deci sã facem cumva împreunã cu proprietarii care deþin aceste clãdiri sã le punem ºi pe acestea la punct”, a declarat viceprimarul municipiului Vulcan, Cristian Meriºanu. ”Oamenii sunt binevoitori, dar toatã problema þine de bani”, mai spun reprezentanþii administraþiei locale din Vulcan în ceea ce priveºte deschiderea proprietarilor vizavi de acest proiect de reabilitare a caselor din centrul istoric. Monika BACIU

caþie ºi dezvoltare. În acelaºi an a început ºi execuþia propriu-zisã a investiþiei. Cu toate cã pentru realizarea acestui proiect, Ministerul Dezvoltãrii ºi Turismului a cheltuit deja 1.186.994,64 lei din valoarea totalã de 2.436.997,76 lei, lucrãrile au fost sistate care urmare a blocãrii fondurilor aferente. Lucrãrile au fost executate în proporþie de 50 de procente, iar Guvernul a stopat finanþarea pentru acest obiectiv de investiþii. Monika BACIU

Terenuri pentru tineri

ai mulþi tineri din municipiul Petroºani au solicitat terenuri pentru a-ºi construi o locuinþã. Municipalitatea a repartizat ºapte parcele în acest an, iar cei care beneficiazã de ele trebuie sã înceapã lucrãrile într-un an de zile. ªapte parcele de câte 300 de metri pãtraþi fiecare au fost date gratuit tinerilor din municipiul Petroºani pentru a-ºi construi o locuinþã. Atribuirea suprafeþelor s-a fãcut în baza unui punctaj obþinut de fiecare solicitant, iar cei care au primit parcelã pentru casã, trebuie sã demareze lucrãrile în maxim un an de zile de la intrarea în posesie, iar în doi ani sã-ºi finalizeze lucrãrile. Terenurile sunt acordate în baza Legii 15/2003 ºi beneficiarii au drept de folosinþã pe durata existenþei construcþiei, însã le pot cumpãra dacã doresc. Municipalitatea Petroºani are câteva zeci de solicitãri pentru atribuirea unor parcele pentru construcþia de case, însã pe cât de numeroase sunt cererile pe atât

de multe sunt ºi renunþãrile la terenurile atribuite tinerilor. „Am avut ºi circa 50 de cereri depuse, dar unii mai renunþã la parcelele primite pentru cã nu le convin ºi ele sunt atribuite urmãtorilor pe listã”, explicã reprezentanþii municipalitãþii. Tinerii pânã în 35 de ani care solicitã teren pentru construcþia unei locuinþe pot primi, în baza suprafeþelor disponibile, minim 250 de metri pãtraþi ºi maxim 500 de metri pãtraþi. Maximilian GÂNJU

PROGRAM TV - Miercuri 22 mai 2013 16:00 Se întâmplã în Valea Jiului - cu Ramona Grunwald 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 Mai 2013

Neglijaþi, poliþiºtii locali s-au felicitat între ei

e 21 mai, care a fost ºi Ziua Naþionalã a Poliþiei Locale, mulþi dintre poliþiºtii primãriilor s-au felicitat între ei dupã ce au aflat din presã ºi de la televizor cã este ziua lor... Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena au devenit protectorii lor ”pentru promovarea binelui ºi ocrotirea aproapelui”. Pe lângã sãrbãtoarea creºtinã a Sfinþilor Împãraþi Constantin ºi Elena, 21 mai este ºi Ziua Naþionalã a Poliþiei Locale. În alte oraºe ale þãrii au avut loc ample manifestãri cu aceastã ocazie. La Timiºoara a fost ziua porþilor deschise, la Giurgiu primãria ºi-a cinstit poliþiºtii, la fel Râmnicu Vâlcea, Târgu Mureº, Bucureºti etc. În Valea Jiului, mulþi dintre poliþiºtii locali nebãgaþi în seamã, s-au gândit sã-ºi marcheze ziua înfrumuseþând-o, trimiþându-ºi reciproc mesage de felicitare, cu urãri de bine ºi succes în munca lor. ªi-au înfrumuseþat ziua fãrã

sã se plângã cã edilii lor nu s-au gândit ºi la ei. ”Da, ºi eu am primit un mesaj de la colegii mei ºi am fost plãcut surprins” – a declarat un poliþist local din Vulcan. ”Eu habar nu aveam cã astãzi (ieri – n.n.) este Ziua Poliþiei Locale” – a spus un alt poliþist local din Petrila. Mulþi dintre poliþiºtii locali au aflat de pe internet ºi de la radio-tv cã astãzi este ziua lor. Aºa au luat cunoºtinþã de Mesajul Federatiei Naþionale a Politiºtilor Locali cu ocazia Zilei Naþionale a Poliþiei Locale - 21 Mai: ”Poliþia Localã, continuitoarea Poliþiei Comunitare, are în România o istorie de

doar opt ani, perioadã cu multe frãmântãri, atât datoritã neclaritãþilor legislative cât ºi datoritã eforturilor personalului acestei instituþii de a-ºi sedimenta rolul ºi locul în comunitãþile unde activeazã. Dacã mai adãugãm ºi detalii cu privire la motivaþiile materiale acordate poliþiºtilor locali pentru a presta serviciile cerute de cetãþeni, atunci se poate expune, în culorile amestecate ale curcubeului, un tablou mai mult decât expresiv al situaþiei instituþiei noastre, care se vrea a fi “braþul armat” al primarului in asigurarea ordinii urbei pe care o are în administrare. Federaþia Naþionalã

Violatorul din Dâlja ar vrea în libertate

ãrbatul care a violat o tânãrã din municipiul Petroºani, dupã ce a urmãrit-o pe un drum izolat care duce într-un cãtun ce aparþine de localitate, considerã cã ar trebui cercetat în libertate. Ioan Orlando Suceveanu a fost arestat în luna aprilie de cãtre judecãtorii de la Petroºani pentru viol. Bãrbatul de 19 ani, veche cunoºtinþã a poliþiºtilor pentru infracþiuni cu violenþã, a încercat sã-i convingã pe judecãtori cã este blând ca un mieluºel ºi nu ar trebui sã fie cercetat în stare de arest preventiv. Ba chiar prin apãrãtorul sãu a cerut „înlocuirea mãsurii arestãrii preventive cu mãsura obligãrii de a nu pãrãsi localitatea”. Preºedintele de ºedinþã de la Judecãtoria Petroºani i-a spulberat însã orice speranþã de a scãpa din Centrul de Reþinere ºi Arestare Preventivã

Deva, unde se aflã în prezent.

ârâtã sub un pod ºi violatã

La începutul lunii aprilie a.c, violatorul a urmãrit o tânãra de 24 de ani care se ducea spre casã pe un drum dintr-o zonã izolatã. În apropiere de un pod, femeia a coborât sã-ºi spele pantofii de noroi ºi s-a trezit cu individul a lovit-o ºi apoi a obligat-o sã întreþinã relaþii sexuale cu el. Ioan Orlando Suceveanu nu s-a mulþumit ºi i-a luat tinerei de pe deget un inel din aur, o verighetã ºi toþi banii pe care îi avea la ea, adicã 110 lei. La insistenþele tinerei, i-a înapoiat, totuºi, verigheta. Poliþiºtii din Petroºani au reuºit sã dea repede de urma violatorului ºi au constatat cã mai are antecedente penale pentru lovire, tâlhãrie, în general, infracþiuni cu violenþã. Maximilian GÂNJU

a Poliþiºtilor Locali a luat fiinþã în anul 2007 ºi doreºte sã asigure organizarea unei structuri unice de reprezentare profesionalã, susþinere ºi apãrare a intereselor comune ale membrilor sãi atât la nivel naþional, regional ºi local, cât ºi în plan internaþional, în relaþiile cu autoritãþile publice, centrale ºi locale, instituþiile statului, patronatele, sindi-

catele ºi cu orice alte organizaþii neguvernamentale sau persoane juridice, în vederea promovãrii imaginii ºi ridicãrii prestigiului Poliþiei locale. Adunarea Generalã a F.N.P.L. a hotãrât, în ºedinþa din data de 24 Martie 2012 ca Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena sã devinã protectorii poliþiºtilor locali, drept exemplu pentru promovarea binelui ºi ocrotirea aproapelui. Astfel, ziua de 21 Mai reprezintã din acest an “ZIUA POLI?IEI

Au furat caloriferele ºcolii

oi tineri din Vulcan s-au gândit sã facãun ban cinstit ºi au furat caloriferele unei ºcoli din localitate. Mai mult, ei au fost vãzuþi, puþin dupã miezul nopþii, chiar când încãrcau prada ºi oamenii legii i-au prins în flagrant. Se pare cã tinerii s-au gândit cã tot a montat primãria panouri solare la fiecare ºcoalã ºi atunci, nu mai erau necesare ºi caloriferele, mai ales cã în ºcoalã încã se lucreazã. Ei au fost zãriþi, însã, la miez de noapte, de un localnic, care a alertat

LOCALE” din România, în care sã sãrbãtorim instituþia noastrã ºi mai ales pe toþi angajaþii ei. Vã dorim sã aveþi parte de sãnãtate, satisfacþii ºi împliniri în tot ceea ce întreprindeþi ºi vã asigurãm cã organizaþia noastrã vã va reprezenta interesele profesionale. LA MULÞI ANI ! Conducerea F.N.P.L.- Preºedinte, Gãzdac C. Florian Subscriem! Ileana FIRÞULESCU

poliþia. „În data de 20.05.2013, în jurul orei 02:40, Poliþia Municipiului Vulcan a fost sesizatã cu privire la faptul cã în apropierea unei unitãþi de învãþãmânt din Vulcan (aflatã în construcþie) se aflã un autoturism în care sunt încãrcate mai multe calorifere. La faþa locului s-a deplasat o patrulã care a identificat autoturismul în care erau deja încãrcate 8 calorifere din fontã. Totodatã, au fost identificaþi ºi prezumtivii autori ai furtului, doi tineri de 29 ºi 27 de ani, ambii din municipiul Vulcan, pe numele cãrora au fost întocmite dosare de cercetare penalã”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Diana MITRACHE

6 Actualitate

Elev hunedorean, pe locul 11 la olimpiada internaþionalã de Filosofie

raciu Cosmin, elev in clasa a XI-a la Colegiul National „Decebal Deva, unul dintre cei mai valoroºi filosofi liceeni din întreaga lume – a fost distins cu Menþiune la cea de-a XXI-a Olimpiadã Internaþionalã de Filosofie, care a avut loc în perioada 16-19 mai la Odense în Danemarca. La Olimpiadã au participat elevi din 44 de þãri. ”Ne mândrim cu Cosmin Vraciu. El a adunat multã pasiune pentru ºtiinþele socioumane ºi pentru literaturã. Este un lucru extraordinar cã un elev decebalist a reprezentat cu cinste România la o

olimpiadã internaþionalã”, declarã prof.dr. Florin ILIEª, directorul Colegiului Naþional „Decebal Deva. Medalia de aur la Olimpiada Internaþionalã de Filosofie ce a avut loc în Danemarca a fost câºtigatã de un elev din Ungaria. Monika BACIU

Limitarea multilingvismului în instituþiile europene va avea impact negativ în UE

eputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE) a avertizeazã asupra impactului negativ pe care îl va avea limitarea folosirii tuturor limbilor oficiale ale UE în cadrul instituþiilor europene asupra mecanismelor democratice ºi a procesului de adâncire a integrãrii. ”Multilingvismul este unul dintre principiile fundamentale ale UE ºi una dintre bogãþiile sale cele mai de preþ, care reflectã diversitatea culturalã ºi lingvisticã a Uniunii. Astãzi, folosim 23 de limbi oficiale. Din cauza crizei, este necesarã reducerea cheltuielilor în instituþiile europene ºi sunt de acord cu aceasta, dar trebuie, cu responsabilitate, identificate domeniile în care sã facem

economie. În Parlamentul European (PE), încercãrile de se diminua folosirea limbilor „mai puþin uzitate” în favoarea celor trei limbi „procedurale” (engleza, franceza ºi germana – n.n.) sunt fãcute în mod constant. Iar acum, la Comitetul Regiunilor s-a iniþiat o mãsurã care vizeazã renunþarea la propriul aparat de interpreþi.

Este o decizie extrem de dãunãtoare”, a afirmat Iuliu Winkler, luni seara, în plenul PE reunit în sesiune plenarã la Strasbourg. Deputatul european al UDMR a arãtat cã UE este a cetãþenilor din cele 27 de state membre,în curând 28 de state, care vorbesc 23 de limbi, în curând 24, toate acestea fiind limbi oficiale ºi egale în Uniune, nici una mai presus de alta. Recent, a fost conceputã o strategie privind reducerea cheltuielilor de funcþionare a Comitetului Regiunilor în care se propune desfiinþarea aparatului propriu de traducere, acesta urmând sã fie comasat cu serviciul de interpreþi al PE. Grupul PPE din cadrul Comitetului Regiunilor considerã cã aceastã mãsurã ar periclita independenþa instituþionalã a Comitetului, acest punct de vedere fiind susþinut ºi de deputatul european Iuliu Winkler.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 mai 2013

Liceu modernizat la Vulcan

olegiul Tehnic Mihai Viteazu din Vulcan va fi reabilitat. Reprezentanþii administraþiei locale din Vulcan au câºtigat un proiect care prevede reabilitarea liceului din localitate. ”Este unul dintre proiectele câºtigate pentru reabilitarea Colegiului tehnic Mihai Viteazu, suntem în faza de proiect ºi sperãm cã într-o lunã de zile sã ne ºi apucãm de lucru anul acesta pe final sã avem un colegiu la standarde europene”, a declarat viceprimarul municipiului Vulcan, Cristian Meriºanu. În cadrul proiectului se vor realiza lucrãri la infrastructura clãdirii. ”Dotarea cu echipamente o vom face ulterior deocamdatã se referã doar la structura colegiului cu izolare ºi geamuri”, a mai precizat sursa citatã. Valoarea proiectului este 1,5 milioane de lei. Monika BACIU

Manulalele copiilor, dezbãtute azi

e manuale sunt competitive, care pot intra pe piaþã ºi cum pot fi excluºi autorii „de curte” ai Ministerului Învãþãmântului? Acestea sunt câteva dintre necunoscutele dezbãtute în ºedinþa de Guvern de miercuri, 22 mai. Ministrul Educaþiei Remus Pricopie a spus cã, probabil, actul normativ va fi aprobat la 1 iunie, iar schimbarea manualelor se va încheia în 2017, metodologia privind noile cãrþi ºcolare ºi calendarul înlocuirii acestora urmând sã fie supuse dezbaterii publice. Pânã atunci, copiii din ºcolile de masã învaþã dupã manuale depãºite de programe, sau incomplete ºi, anual, pãrinþii sunt nevoiþi sã le cumpere copiilor culegeri la principalele discipline. Diana MITRACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 Mai 2013

erioada de suspendare din PSD a fostului viceprimar al Vulcanului, Angela Stoica, a expirat, astfel cã se poate considera cã aceasta s-a reîntors în politicã. Ca susþinãtor al partidului, pentru cã, spune Stoica, deocamdatã nimeni nu a invitat-o la nicio ºedinþã. Angela Stoica a recunoscut, în premierã, înþelegerea pe care a avut-o, la Bucureºti, cu Liviu Dragnea. Conform pactului de anul trecut, când Angela Stoica ºi Gheorghe Ile au trecut de la PDL la PSD, dacã reuºea sã scoatã 12 consilieri locali din partea PSD, ca urmare a acþiunilor din campania electroalã, Angela Stoica ar fi urmat sã preia ºefia PSD la nivel local. Numai cã, în data de 4 iulie, la scurt timp dupã alegerile locale, a izbucnit scandalul cu tentã sexualã în care sunt implicaþi direct cei doi copii ai fostului viceprimar, iar înþelegerea a cãzut. Iar în luna octombrie, din cauza presiunii imense, a demisionat din funcþia de viceprimar, dupã ce ani de zile a fost al doilea om în administraþia publicã din Vulcan ºi s-a suspendat pe 6 luni din partid Fostul viceprimar al Vulcanului a motivat cã vrea

Angela Stoica revine în politicã!

doar sã-ºi protejeze copiii, respectiv pe fiul sãu minor pe care l-ar fi corput sexual poliþistul Adrian Sucilã, ºi pe fiica sa judecatã pentru complicitate în dosarul lui Sucilã, transformaþi în „adevãrate þinte vii”. În plus,, Angela Stoica este cercetatã, la rândul sãu, într-un dosar penal, aflat pe masa de lucru a procurorilor de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, pentru favorizarea infractorului, pe motiv cã ar fi refuzat sã dea declaraþii în legãturã cu cazul Sucilã în care este implicatã fiica sa, dar deocamdatã în acest dosar nu s-a mai fãcut niciun pas. Acum, Angela Stoica anunþã cã se va întoarce în politicã ºi se gândeºte chiar sã candideze, nu neapãrat al Vulcan, dupã ce se vor termina toate aceste probleme în care este implicatã familia ei. „Eu o sã sprijin în continuare toate acþiunile partidului din care fac parte ºi, dupã ce se terminã toate aceste lucruri, voi reveni în politicã, cu siguranþã”, a declarat Angela Stoica. De precizat cã alegerile în PSD Vulcan s-au þinut cu puþin timp înainte de expirarea perioadei de suspendare a Angelei Stoica, aºa încât, ºi

dacã ar fi vrut sã candideze pentru un post de conducere, a fost practic blocatã. În toatã aceastã perioadã, ex-viceprimarul Vulcanului spune cã a fost încurajatã chiar de copiii ei, care s-au dovedit extrem de puternici, ºi este convinsã cã a fost „lucratã” ca la carte de un om extrem de apropiat ei. Carmen Carmen COSMAN

Strategia de dezvoltare pentru 2014 - 2020, dezbãtutã de petrileni

n acestã perioada se dezbate strategia de dezvoltare localã a Oraºului Petrila. Edilii au avut deja câteva întâlniri cu cetãþenii. „Oraºul Petrila are strategie de dezvoltare a localitãþii pe perioada 2007 - 2013 ºi este nevoie de actualizarea acesteia pentru perioada 2014 – 2020, iar acum suntem în plinã desfãºurare a dezbaterilor publice. Noi avem oraºul împãrþit în 5 zone, iar în 3 au avut deja loc aceste dezbateri, respectiv pentru

Primãria Lupeni aºteaptã avizul Ministerului de Finanþe pentru creditul prin Trezorerie eprezentanþii R administraþiei locale de la Lupeni aºteaptã

avizul Ministerului Finanþelor Publice în ceea ce priveºte creditul prin trezorerie ce vor sã îl acceseze. Este vorba de peste 8 milioane de lei, bani ce vor fi folosiþi pentru plata arieratelor. ”S-a fãcut toatã documentaþia pentru un împrumut prin trezorerie documentaþia a mers spre finanþele Deva iar mai departe spre Bucureºti urmând sã vedem dacã se poate sau nu aprobã proiectul respectiv pentru cã în momentul de faþã nici trezoreriile nu mai au bani”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã.

Potrivit edilului, administraþia localã nu are arierate. Datoriile pentru care s-a solicitat împrumutul sunt ale unitãþilor de învãþãmânt ºi a societãþii de salubrizare. ”Este vorba de o sumã de aproximativ 5,2 milioane de lei, în momentul de faþã primãria nu are arierate, dar arierate au instituþiile

primãriei aºa cum sunt ºcolile, societatea de salubrizare ºi cei care distribuie termoficarea în oraº, Universal Edil care este ºi în insolventa, împrumutul se fãcea pentru toate datoriile ºcolilor ºi pentru Universal Edil ca sã nu avem probleme cu agentul termic pentru iarnã viitoare. Împrumutul era în totalitate pentru ºcoli ºi Universal Edil”, a mai precizat edilul. Consilierii locali din Lupeni au aprobat contractarea unui împrumut în valoare de 8.151.649 de lei. Banii sunt necesari pentru plata arieratelor pe care administraþia localã din Lupeni le înregistreazã, acestea fiind în valoare de aproximativ 8 milioane de lei. Monika BACIU

zona de la tunel pânã la strada Dacilor, întâlnirea a fost la Casa de Culturã, pentru zona de la strada Dacilor pânã la Cap de linie Petrila a fost la Centrul de Asistenþã Socialã, iar pentru porþiunea Cap de linie Petrila – Cap de linie Lonea, la ªcoala Ana Colda”, a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila. Dar, pe lângã sugestii de dezvoltare a localitãþi, unele chiar binevenite, cetãþenii mai au ºi alte probleme, de naturã curentã. „ Foarte mulþi oameni vin cu probleme curente, care îi intereseazã de moment. De exemplu cã trebuie curãþat subsolul, cã trebuie o bancã la casa scãrii la intrare în bloc, ba cã trebuie luate mãsuri cu câinii comunitari sau cã trebuie toaletat pomul din faþa blocului. Dar, în afarã de acestea, s-au fãcut ºi propuneri pertinente privind viitoarea strategie de dezvoltare a oraºului”, a mai spus Pãducel. Ultima întâlnire cu localnicii a avut loc la Cimpa în dupã-amiaza zilei de ieri, iar urmãtoarea va avea loc la Jieþ. Luiza ANDRONACHE

8 Actualitate

ostul prefect de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, ar putea scrie cu lejeritate un manual despre cum sã pui pe butuci o afacere altãdatã înfloritoare. Sau despre cum sã treci, cel puþin la figurat, cu buldozerul peste industrie ºi sã transformi o uzinã într-un morman de fier vechi, numai bun de dus la centrele de colectare. Vorbim despre societatea UMIROM, care fost zeci de ani vârful de lance al societãþilor de utilaj minier ºi unul dintre principalii parteneri de afaceri ai actualei Societãþi Naþionale a Huilei – sub denumirile sale anterioare. Acum este ruinã. Dupã cumpãrarea ei de cãtre Serafinceanu, firma a murit puþin câte puþin, pentru ca în cele din urmã sã disparã sub povara datoriilor. Activitatea a fost trecutã, prin sistem suveicã, prin tot felul de firme ale Consorþiului Gerom, controlat tot de fostul prefect, dar nici aici lucrurile nu stau deloc bine.

Elevi ºi studenþi

15 RON

Manual de îngropat afaceri, altã datã prospere ºi de vânzare a lor la fier vechi. Cam la asta se rezumã tot ce s-a întâmplat la UMIROM dupã privatizarea societãþii de cãtre fostul FPS. SC “Umirom” SA a fost cumpãratã în anul 2000 de fostul prefect PSD al judeþului, Aurelian Serafinceanu, pentru 7,9 miliarde lei vechi, dar ºi asta în tranºe. Serafinceanu promitea redresarea societãþii, care înregistra datorii la bugetul de stat, dar în schimb a ales sã o îngroape definitiv. “Umirom” avea datorii încã de la privatizare, iar în timp nu a reuºit sã se redreseze, în ciuda contractelor de sute de miliarde încheiate cu Compania Naþionalã a Huilei (CNH) Petroºani, mai ales pe vremea în care Serafinceanu era prefect de Hunedoara. Din cauza debitelor foarte mari cãtre stat, în anul 2004 a fost instituit sechestru asigurator pe bunurile

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 mai 2013

mobile ºi imobile ale uzinei, care au fost apoi scoase la licitaþie. Firma a intrat pe rând în reorganizare, în lichidare, în faliment, iar apoi a dispãrut. Ca sã ne facem o idee despre dimensiunile acestei afaceri, putem sã comparãm datele vremii, raportat strict la salariaþi. În 1977, în timpul grevei minerilor, la uzina de utilaj minier lucrau 3.166 salariaþi, din care 2.950 muncitori productivi ºi auxiliari ºi 216 personal TESA. Dupã privatizarea cu cântec, numãrul salariaþilor s-a redus drastic, iar cei care mai aveau încã un loc de muncã se gândeau cu groazã la ziua de mâine. Muncitorii povesteau cã veneau la lucru ºi se uitau în primul rând dacã mai au utilajele la care lucrau, pentru cã toate erau duse la fier vechi ºi vândute pe bani care nu au mai fost niciodatã reinvestiþi pentru salvarea societãþii. Ar trebui precizat cã UMIROM, pe vremea când purta

De la mãrire la decãdere

Fostul prefect Aurelian Serafinceanu a orchestrat cântecul de lebãdã al uzinei de producere a utilajelor miniere

numele de “Atelierele Centrale Petroºani” a fost “maternitatea” Coloanei Infinitului a marelui sculptor Constantin Brâncuºi, realizatã aici în 1937. Documentele ºi schiþele celebrei opere expuse la Târgu Jiu ar fi trebuit, cel puþin la nivel declarativ, sã fie gãzduite într-un muzeu amenajat chiar în incinta UMIROM. Proprietarul uzinei, fostul prefect Aurelian Serafinceanu, promitea public, în 2001, cã va înfiinþa la Petroºani Muzeul Coloanei lui Brâncuºi. Nu numai cã acest lucru nu s-a întâm-

plat, dar din vechea fabricã s-a ales praful. În mare parte, vechile ateliere au fost tãiate ºi vândute la fier vechi. În locul lor ar fi trebuit sã rãsarã o mândreþe de centru comercial, unic la nivelul Vãii Jiului, dar ºi acesta este un proiect pe care s-a aºternut praful.

faceri generoase cu statul din fotoliul de prefect Aurelian Serafinceanu nu a stat cu mâinile în sân ºi a profitat din plin de notorietatea sau, mai ales, puterea politicã. În timp ce îngropa UMIROM-ul, care s-a prãbuºit sub povara datoriilor, trecea obiectul de activitate pe alte firme, înfiinþând Consorþiul Gerom. Chiar dacã în acte nu figura printre acþionari ºi se prevala deseori de acest aspect, patronatul real era de notorietate. Iar asta însemna contracte grase plãtite cu generozitate de la bugetul de stat, pentru marfa care nu odatã avea

calitate îndoielnicã. CNH era practic îngenuncheatã de puternicul om politic de la acea vreme ºi puþini erau cei care avea curajul sã spunã lucrurilor pe nume. Fostul ministru al Industriilro ºi Resurselor, Dan Ioan Popescu, a fost primul care a tãiat în carne vie ºi, dupã accidentul de muncã de al Vulcan din august 2001 a decis interzicerea relaþiilor comerciale cu firmele intermediare aflate în anchetã ºi respectiv dovedite a fi desfãºurat activitãþi gen cãpuºã, printre care ºi UMIROM, care îºi trãia fãrã sã ºtie ultimele zile, ºi SC GEROM INVEST SA. Ancheta s-a finalizat, mãsurile au fost prea puþine, iar Gerom s-a reîntors în schemã. Cu moºtenirea UMIROM ºi practicile nou – dobândite, firmele controlate de Serafinceanu au rãmas racordate la banii minerilor. Organele de cercetare penalã au avut în lucru un dosar legat de livrarea de piese uzate la Exploatarea Minierã Livezeni de cãtre doi dintre partenerii

“strategici” ai Companiei Naþionale a Huilei, unul dintre ei fiind SC “Gerom Invest” SA Petroºani. Faptele s-au petrecut în anul 2004 ºi au fost descoperite de Corpul de Control al CNH, care a înaintat ulterior dosarul cãtre Poliþia Petroºani. Prejudiciul a fost calculat la acea vreme la 370 de milioane de lei. Procurorii au stabilit cã vinovaþi erau doi angajaþi ai EM Livezeni, care au fost acuzaþi de neglijenþa în serviciu. Tot Gerom Invest a fost implicatã într-un scandal legat de livrarea unor piese vechi, de aceastã datã la EM Paroºeni, în 2003. În baza unui contract ferm încheiat de CNH cu patronatul firmei, la Paroºeni au fost aduse mai multe repere pentru hidraulicã de forþã de la complexurile mecanizate SMA, complexuri aflate deja în funcþiune. Reperele miniere au fost însã refuzate din cauzã cã

prezentau oxidãri exterioare evidente. Piesele au fost desfãcute bucatã cu bucatã ºi testate pe standul propriu al CNH în prezenþa membrilor Corpului de Control, iar în urma acestei proceduri, s-a descoperit cã, pe lângã oxidarea evidenta, piesele mai fuseserã folosite. “Acarul Pãun” a

fost, de aceastã datã, un angajat al societãþii care a livrat piesele.

ântecul de lebãdã

ªi, totuºi, în ciuda contractelor suspect de avantajoase, firmele Consorþiului Gerom nu au ºtiut sã-ºi pãstreze supremaþia pe piaþa care le primea chiar ºi fierul vechi plãtit la preþ de utilaj nou, ºa cum s-a dovedit. Acum vorbim despre un adevãrat declin, iar relaþii comerciale cu actuala Societate a Huilei sunt tot mai puþine. E drept, ºi obiectul de activitate al fostei uzine de utilaj minier s-a tot restrâns ºi a rãmas la doar câteva produse. “Vorbim

despre o decãdere ºi pentru faptul cã ei produc doar pentru noi. Nu au reuºit sã-ºi gãseascã alte pieþe de desfacere, iar la noi este o restrângere de activitate. S-au restrâns capacitãþile de producþie, s-a diminuat personalul, iar necesarul nostru este mai mic”, a explicat directorul SNH Petroºani, Nicolae Drãgoi. Potrivit

datelor oficiale, Gerom mai livreazã acum minelor din Valea Jiului stâlpi ºi grinzi pentru susþinerea mecanizatã, transportoare sau piese de schimb pentru vasele de extracþie. Administraþia minierã s-a îndreptat ºi spre alte pieþe, cum este cea de profil din Polonia, de unde s-au achiziþionat combinele miniere, echipament sau cãptuºealã de fricþiune pentru instalaþiile de extracþie cu roatã motoare sau cabluri electrice. Pânã la urmã, este o licitaþie deschisã pentru orice ofertant, iar preþul ºi calitatea primeazã. Ce spune Aurelian Serafinceanu despre decãderea uzinei ºi

a afacerii patronate de el? Greu de spus, pentru cã este de negãsit. În schimb, am stat de vorbã cu reprezentantul Gerom, Michael Melczer, care a refuzat sã vorbeascã despre UMIROM, pe motiv cã sunt “destul de apãsãtoare” problemele curente ca sã mai vorbeascã “despre trecut”. “Din pãcate niciun domeniu din þara asta nu merge bine la acest moment. Noi nu facem notã discordantã din acest peisaj, din pãcate. Ca încã mai suntem si mergem înainte, este o minune. Aici se încheie comentariul meu”, a declarat Melczer. Car men COSMAN

8 Actualitate

Elevi ºi studenþi

15 RON

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 mai 2013

De la mãrire la decãdere

Fostul prefect Aurelian Serafinceanu a orchestrat cântecul de lebãdã al uzinei de producere a utilajelor miniere

fost, de aceastã datã, un angajat al societãþii care a livrat piesele.

ântecul de lebãdã

10 Minerit

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 mai 2013

Fond Român de Investiþii Strategice în Energie ºi Resurse Energetice

rei deputaþi PSD cer înfiinþarea „Fondului Român de Investiþii Strategice în Energie ºi Resurse Energetice”. Toate participaþiile statului din energie vor fi adunate într-un fond mamut de 10 miliarde de euro care ar urma sã conþinã toate participaþiile statului din domeniul energetic ºi care va derula investiþii mari în domeniu, potrivit unui proiect de lege realizat de trei deputaþi PSD. Monika BACIU Ministerul Economiei deþine acþiuni la opertaori economici din domenii strategice ale economiei naþionale, energie, petrol, gaze naturale, resurse minerale, dar ºi din alte sectoare de activitate din cadrul economiei naþionale, operatori economici care necesitã investiþii pentru asigurarea securitãþii energetice a þãrii pentru creterea competitivitãþii pe plan regional ºi pe piaþa Uniunii Europene pentru dezvoltarea ºi modernizarea atât tehnologicã cât ºi de mediu. ”În contextul internaþional turbulent, caracterizat de incertitudi-

ni economice ridicate la nivel european ºi având în vedere necesitatea asigurãrii prompte ºi transparente a finanþãrii proiectelor de importanþã naþionalã din energie ºi din domeniul resurselor energetice c mãsurã de stimulare economicã ºi dezvoltarea infrastructurii energetice este necesarã înfiinþarea unui fond român de Investiþii Strategice în Energie ºi Resurse Energetice în subordinea Ministerului Economiei, respectiv a ministrului delegat pentru energie care sã se bazeze pe acþiunile existente deþinute de Ministerul Economiei la operatorii economici aflaþi sub autoritatea

acestuia”, se aratã în expunerea de motive iniþiatã de parlamentarii români. Necesitatea înfiinþãrii Fondului Român de Investiþii Strategice în Energie ºi Resurse Energetice este susþinutã de mai multe argumente. Este nevoie de modernizarea ºi dezvoltarea sectorului energetic ca principal motor de creºtere economicã ºi competitivitate, crearea premiselor pentru asigurarea promptã ºi transparentã a finanþãrii proiectelor din sectorul energie ºi resurse energetice precum ºi a altor operatori economici ca mãsurã de stimulare a economiei menitã sã asigure

inclusiv suplimentarea necesarã a fondurilor destinate derulãrii unor programe care beneficiazã de finanþare din fonduri europene, în condiþiile în care destinaþiile prevãzute a fi finanþate nu beneficiazã de resurse bugetare suficiente. ”Obiectivul principal al Fondului Român de Investiþii Strategice în Energie ºi Resurse Energetice îl reprezintã asigurarea resurselor financiare necesare finanþãrii proiectelor de investiþii la operatorii economici din enerrgie, petrol, gaze ºi sãrbune ener-

getic precum ºi în vederea finanþãrii unor obiective de investiþii inclusiv sub forma participãrii la constituirea unor parteneriate public-private, ca mãsurã de stimulare economicã, care vor face obiectul aprobãrii prin acte normative. Obiectivul acestui fond nu este de a continua afaceri care nu sunt viabile, ci sã dezvolte operatorii economici care au planuri de viitor, furnizând capital pentru a finanþa proiectele inovatoare ºi îndrãzneþe”, se mai aratã în expunerea de motive a iniþiatorilor legii.

Potrivit proiectului, Fondul Român de Investiþii Strategice în Energie ºi Resurse Energetice S.A va deþine participaþiile statului de la cele mai valoroase companii din portofoliul sãu, respectiv, Romgaz, Transgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Rompetrol Rafinare, Petrom, Conpet, Oil Terminal, Electrica, Transelectrica, Electrocentrale Bucureºti ºi Complexul Hunedoara Iniþiatorii legii au venit cu soluþii concrete care permit înfiinþarea ºi funcþionarea Fondului Român de Investiþii Strategice în Energie ºi Resurse Energetice. Iniþiatorii proiectului de lege sunt deputaþii Chiriþã Dumitru, Marian Gheorghe ºi Tãtaru Florin Cristian. În momentul de faþã, proiectul de lege se aflã depus la Senat.

Nu se mai exploreazã dupã minerale polimetalice în Hunedoara

NRE a retras licenþa de explorare pentru minereul polimetalic din localitatea hunedoreanã Highiº Sud. Decizia a fost publicatã în Monitorul Oficial al României. Monika BACIU

”Decizie privind încetarea concesiunii miniere de explorare a minereului polimetalic din perimetrul Highiº Sud. Concesiunea minierã de explorare a minereului polimetalic din perimetrul Highiº Sud, judeþul Hunedoara, convenitã prin Licenþa de conce-

siune nr. 10.138/2008, încheiatã între Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, ºi Societatea Comercialã HOQ OPERATIONS - S.R.L., cu sediul în municipiul Bucureºti, în calitate de concesionar, înceteazã la data publicãrii prezentei decizii”, se aratã în Monitorul Oficial.

Potrivit documentelor HOQ Operations a avut licenþã de explorare a minereurilor polimetalice din Highiºul de Sud, compania HOQ fiind deþinutã de Valhalla Resources din Cipru. Valhalla Resources apare ca acþionar în mai multe companii din România cum ar fi Valhalla Operations, Transylvania Minerals, Black Sea resources, Tethyan Gold, Hoq Operations, Shoimul Resources ºi Vallachia Resources.

Potrivit Hotnews, Transylvania Minerals, în care Valhalla Resources este

acþionar, cu 25%, alaturi de Barrick Gold Romania, deþine licenþa

de exploatare pentru zãcãmântul de aur de la Bratosin. Vallachia Resources are drept de explorare pentru minereu polimetalic la Corbeºti-Micãneºti (Hunedoara, Arad), iar Hoq Operation are licenþã de explorare la Highiº Sud. În zona Highiº Sud se gãseºte ºi titanitul care este un mineral din clasa nesosilicaþilor. Titanitul se foloseºte ca sursã de bioxid de titan,pentru fabricarea pigmenþilor, ca piatrã semipreþioasã ºi, mai rar, ca minereu de titan.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Minerit 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 Mai 2013

Monþiune pentru salvarea mineritului din Valea Jiului

icã a Vãii Jiului. Actualii miniºtri, Vosganian ºi Niþã, tergivesreazã luarea unor decizii în ceea ce priveºte viitorul mineritului, fapt situaþia Vãii Jiului, din punct ce atrage deja sincope în ce de vedere al promisiunilor priveºte prograactualului Guvern, este mul de închideri departe de adevãr. Avem de mine. Nu probleme majore în Valea doresc sã se Jiului ºi nu îmi doresc sinspunã cã nu avem nevoie cope în cadrul CEH, ori al de cãrbune de la Societatea SNH, sau a Societãþii de de închideri de mine, dar Închideri, care ar putea afecta grav situaþia econom- actualul Guvern importã 300.000 de tone de cãrbune, când din Valea Jiului, minele pot furniza 2,5 milioane de pronunþe vizavi de ce va face tone. În acest context, cu ele. Eu voi promova o dar ºi pentru a trage un hotãrâre de consiliu la semnal de alarmã, am ºedinþa din data de 29 mai decis introducerea acesîn care voi propune sã le scoatem la licitaþie în vederea demolãrii ”, a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila. Conducerea primãriei estimeazã cã în circa douã luni de zile, firma care va câºtiga licitaþia, se ºi poate apuca de demolãri. Tot aici, la Petrila, la începutul acestui an s-a fãcut o implozie la Preparaþia aflatã în apropierea minei, iar muncitorii mai lucreazã ºi acum în acest perimetru.

iderul grupului PP-DD din Camera Deputaþilor, Daniel Fenechiu, a anunþat, marþi, în ºedinþa de plen, depunerea unei moþiuni simple privind problemele mineritului din Valea Jiului, intitulate “Scãpaþi mineritul din Valea Jiului de norocul rãu al conducerii bicefale Vosganian-Niþã”. Diana MITRACHE Daniel Fenechiu a precizat cã moþiunea simplã este susþinutã de 73 de deputaþi PP-DD ºi PDL. Deputatul hunedorean Monica Iacob Ridzi, care a ajuns în Parlament graþie celor din Valea Jiului, spune

cã moþiunea simplã depusã nu are ca scop principal demiterea celor doi miniºtri, ci tragerea unui semnal de alarmã în ceea ce priveºte problemele grave cu care se confruntã mneritul din Valea Jului. ”Am decis sã introducem aceastã moþiune simplã tocmai pentru cã

Încep demolãrile la E.M. Petrila

upã Preparaþia Petrila, încet, încet dispar ºi clãdirile din incinta minei. Primãria din localitate va angaja o firmã care sa demoleze parte din construcþiile care sunt în proprietatea administraþiei locale. Luiza ANDRONACHE

Clãdirile din peisajul minier din Valea Jiului dispar pe zi ce trece. Deja se fac pregãtirile pentru închiderea minei Petrila, pentru cã din incinta unitãþii urmeazã sã fie demolate niºte construcþii aflate în proprietatea primãriei. „ Am avut o întâlnire cu domnii din conducerea Societãþii de Închideri Mine ºi cu colegii mei pe

aceastã temã. Întradevãr, în programul de închidere ºi ecologizare la mina Petrila sunt cuprinse mai multe active din aceastã incintã, care sunt în patrimoniul Oraºului Petrila date prin hotãrârea 1169 din 2004. Acestea ne-au fost date în contul datoriile care le avea CNH-ul la timpul respectiv cãtre primãrie de aproximativ 200 miliarde lei vechi. Consiliul Local trebuie sã se

1500 de hunedorence au efectuat testul Babeº-Papanicolau

este 1500 de femei au efectuat testul Babeº Papnicolau. În cursul anului 2012, peste 1500 de hunedorence au apelat la programul de screening pentru depistarea precoce a activã a cancerului de col uterin. Datele au fost furnizate de Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate. Monika BACIU ”Din datele puse la dispoziþie reiese cã la sfârºitul anului 2012, numãrul de cazuri testate a fost de 1579 în judeþul Hunedoara ºi 1146 în judeþul Gorj”, se aratã în documentele Ministerului Sãnãtãþii. În anul 2013 continuã implementarea programului naþional

de depistare activã precoce a cancerului de col uterin, program ce a fost iniþiat în a doua jumãtate a anului 2012. Pentru ca femeile eligibile cu vârste cuprinse între 25 ºi 64 de ani sã beneficieze de efectuarea testelor Babeº _ Papanicolau în cadrul acestui program trebuie ca unitãþile sanitare cu paturi sã îºi

organizeze reþelele de depistare activã precoce a cancerului de col uterin, în care sunt implicaþi medici de familie, medici specialiºti obstetricã-ginecologie. Valea Jiului cuprinde douã judeþe ºi anume judeþul Hunedoara care face parte din regiunea de vest ºi testarea este organizatã în cadrul Spitalului Clinic

Judeþean de Urgenþã Timiºoara, iar la nivelul judeþului Gorj testarea se realizeazã la Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã Craiova. În anul 2012, în judeþul Hunedoara au fost validate 4 reþele de screening pentru depistarea precoce activã a cancerului de col uterin la nivelul Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva, la Spitalul municipal Hunedoara. La nivelul Vãii Jiului reþele sunt la Spitalul de Urgenþã Petroºani ºi la Spitalul municipal Lupeni.

tei moþiuni simple. Ne intereseazã rezolvarea situaþiei ºi nu schimbarea miniºtrilor. Nu vrem ca ºi în

Valea Jiului sã se întâmple aceeaºi situaþie ca ºi la Olchim ”, a declarat Monica Iacob Ridzi, deputat PP-DD de Valea Jiului. Preºedintele Camerei Deputaþilor, Valeriu Zgonea, a precizat cã moþiunea simplã va fi verificatã ºi discutatã din punct de vedere regulamentar la viitoarea sedinþã a conducerii Camerei Deputaþilor.

12 Actualiate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 mai 2013

Povestea unui dosar de daunã

a, este povestea unui dosar de dãuna constituit în luna septembrie 2012 pentru o locaþie din mun. Petroºani, pe care am asigurat-o, conform legii privind asigurarea obligatorie a locuinþei. Dosarul cu pricina s-a constituit la în urma înºtiinþãrii pe care am fãcut-o, în calitate de asigurat, companiei de asigurãri, acolo unde am încheiat Poliþa de Asigurare privind producerea unui eveniment care a generat daune locaþiei asigurate. La faþa locului s-au deplasat doi evaluatori de la societatea de asigurãri, agenþia Petroºani, care constatând cele anunþate de mine ºi în baza documentelor pe care mi leau solicitat au constituit dosarul de dãuna. Dupã douã luni de zile am încercat de mai multe ori sã iau legãtura cu Asiguratorul de la centru, din Bucureºti, pentru a mã informa despre acest dosar, dar totul a fost în zadar. În ianuarie 2013 m-am adresat în scris, solicitând un rãspuns privind soluþionarea dosarului de dãuna, dar degeaba, aceiaºi indiferenþã. Vãzând dezinteres ºi nepãsare din partea Asiguratorului, am solicitat sprijin de la CªÃ Bucureºti (Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor) care m-a direcþionat spre Reprezentanta CªÃ Timiºoara, regiune de care aparþine mun. Petroºani, unde am fãcut o sesizare scrisã ºi de la care am primit ºi rãspuns din conþinutul cãruia amintesc urmãtoarele: ‘Prin adresa nr.RP/TM/1247/27.02. 2012, societatea în cauzã ne informeazã cã pentru instrumentarea dosarului de dãuna, conform condiþiilor de asigurare ºi acordarea despãgubirilor cuvenite, este necesarã completarea acestuia cu actul de proprietate al apartamentului, însoþit de autorizaþia de extindere aferente anexei construite. De asemenea asiguratorul susþine cã prin adresa D0792/15.02.2013, a solicitat Primãriei Hunedoara un rãspuns cu privire la confirmarea evenimentului produs’. De departe se poate observa cu câtã superficialitate ºi nu numai a fost formulat acest rãspuns ºi asta pentru cã: nu poate fi vorba despre completarea dosarului de dãuna iar actele la care se face referire le-am depus la

momentul constituirii dosarului. Zona ridicolã ºi caraghioasã a rãspunsului este aceea de a solicita Primãriei Municipiului Hunedoara ‘un rãspuns cu privire la confirmarea evenimentului“. Nu am înþeles de ce a fost implicatã Primãria mun. Hunedoara, localitate care se afla la 90 km distanþã de mun. Petroºani. Este adevãrat cã sunt cetãþean al jud. Hunedoara, dar locuiesc în mun. Petroºani, unitate administrativ teritorialã din jud. Hunedoara, unde se afla plasatã locaþia pe care am asigurat-o. Dupã acest rãspuns, pe care-l consider o bãtaie de joc la adresa asiguratului, m-am adresat CSA Bucureºti, domnului preºedinte Daniel George Tudor cãruia i-am semnalat toate aceste aspecte.

ãspunsul l-am primit de la CSA Bucureºti În acest rãspuns mi se comunicã urmãtoarele: ‘Asiguratorul a solicitat Primãriei Municipiului Petroºani o înºtiinþare cu privire la confirmarea evenimentului asigurat,declarat de dumneavoastra’ de la care s-a primit un rãspuns unde se arata ca’ nu se poate confirma existenþa unor astfel de fenomene în cursul anului 2012 care sã afecteze structura de rezistenþã a blocului. Vã sugerãm însã a vã adresa ICS Petroºani, care în calitate de experþi în construcþii [….].’’ un rãspuns, zic eu, corect ºi plin de responsabilitate din partea Consiliul local al mun. Petroºani. În continuare mi se comunicã de cãtre CSA cã asiguratorul s-a adresat unei alte instituþii ºi anume ISC-Directia Regionala în Construcþii

Vest, solicitând informaþii cu privire la evenimentul reclamat. Deci ca sã nu pierdem numãrul instituþiilor cãrora Asiguratorul le-a solicitat date cu privire la evenimentul produs, recapitulãm: Primãria Municipiului Hunedoara?, Primãria Municipiului Petroºani, ISC - Direcþia Regionalã în Construcþii Vest. Vãzând în continure o tergiversare a problemei, m-am adresat din nou, preºedintelui CSA, domnul Daniel George Tudor cu rugãmintea de a interveni pentru reanalizarea aceastei situaþi în vederea soluþionãrii acestui dosar de dãuna constituit în urmã cu o jumãtate de an. Dupã câteva zile am fost, pentru prima datã, contactat telefonic de cãtre un reprezentant al Companiei de Asigurãri.

iscuþia cu reprezentantul companiei de asigurãri Pânã la aceastã datã legãtura dintre mine, în calitate de asigurat, ºi asigurator a fost realizatã prin intermediul CSA devenind astfel un fel de avocat al asiguratorului, în loc sã-i supravegheze activitatea ºi sã aplice amenzi pentru modul defectuos în care se analizeazã ºi soluþioneazã dosarele de dãuna, recte ºi cazul de faþã. Dupã cum am spus, sunt sunat la telefon de cãtre o persoanã care se recomanda cu numele de Toderici ºi care i-mi spune sã stau liniºtit pentru cã dumnealui se ocupã de dosarul meu de dãuna. L-am întrebat în ce mod la care mi-a rãspuns cã voi fi contactat de cãtre o persoanã de la Bucureºti cu care a convenit în ai solicita serviciile pentru expertizarea cauzelor producerii

fenomenului asupra locaþiei asigurate. Precizez faptul cã la sfârºitul discuþiei am fost întrebat dacã spaþiul este închiriat, eu rãspunzându-i afirmativ, dar ºi întrebându-l dacã acest element este determinant pentru soluþia dosarului? Urmeazã rãspuns de top al domnului al dl.Toderici: “nu… am întrebat ºi eu aºa“

ontactarea mea, de cãtre expert Dupã douã zile de la discuþia cu dl. Toderici am fost contactat telefonic de cãtre o persoanã care s-a recomandat cu numele de Teculescu Tudor din Bucureºti, de la firma RISKCONSULT, ºi cã doreºte sã ne întâlnim. Îmi spune motivul pentru care este trimis la Petroºani de cãtre cei de la Compania de Asigurãri, acela fiind de expertizare a cauzelor producerii evenimentului. Am convenit de comun acord datã întâlnirii, ocazie cu care l-am cunoscut pe dl. Teculescu. Timp de 4 ore a fãcut multe poze locaþiei asigurate, mi-a pus fel ºi fel de întrebãri legate de eveniment la care am rãspuns, mi-a solicitat diverse documente pe care i le-am dat, deºi unele au fost depuse ºi la dosarul de dãuna în luna septembrie 2012, atunci când a fost constituit. De menþionat faptul, foarte important, cã la terminarea expertizei l-am întrebat care ar fi cauza evenimentului produs. Rãspunsul primit, “cu aºa ceva nu m-am mai întâlnit ºi de aceea trebuie sã mã consult cu un geolg“, fãcându-mã sã înþeleg cã soluþia dosarului sta în pãrerea unui geolog cãruia urmeazã a i se aruncã ºi lui “cartoful fierbinte”

ncã un rãspuns, de la

Comisia de Supraveghere a asigurãrilor Nu mai încape niciun dubiu cã avocatul Companiei de Asigurãri este Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor (CªÃ), reieºind acest fapt ºi din conþinutul rãspunsului pe care l-am primit cu câteva zile în urmã. În acest rasuns se aratã cã “reprezentaþii OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP S.A. ne informeazã asupra faptului cã [….] au solicitat serviciile unei terþe pãrþi pentru expertizarea fenomenului. Totodatã, asiguratorul precizeazã faptul cã în cel mai scurt timp, persoana în cauzã, urmeazã sã vã contacteze în vederea întocmirii unui raport, documentaþia în cauzã urmând sã fie luatã în considerare pentru finalizarea dosarului de dãuna”. Aºa cum am arãtat este evident faptul cã se cautã un mod de rezolvare a problemei, indiferent dacã este legal sau nu. Lucrurile pe care mi le transmite cei de la

CSA s-au întâmplat în urmã cu o lunã. Neobþinând niciun documentde la instituþiile cãrora s-au adresat, ºi care sã favorizeze Compania de Asigurãri în decizia soluþiei, minþile luminate s-au gândit sã solicite serviciile unei firme private, bineînþeles agreate, care sã întocmeascã un raport “relevant“ atât pentru finalizarea dosarului cât ºi a soluþiei. În concluzie, dupã cele întâmplate timp de nouã luni soluþia dosarului de dãuna este previzibilã. Prin apariþia unor fisuri consistente în interior s-au produs daune constatate ºi evaluate chiar de cãtre reprezentaþii asiguratorului, filiala Peroºani. De precizat faptul cã ºi în pardoseala de beton în zona de la intrarea în bloc, la fel, au apãrut fisuri. Despre cauzele evenimentului, expertul încã nu se poate pronunþa pânã nu se consultã cu un geolog a cãrui pãrere poate decide soluþia dosarului de dãuna constituit în urmã cu nouã luni. Petre LUNGOCI

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 Mai 2013

Arii naturale, ameninþate de energia verde

cosistemul ar putea fi perturbat de construcþia hidrocentralelor din zonele protejate. Aici ar putea intra ºi construcþiile din Defileul Jiului, deºi rangerii abia se bucurau cã au putut surpinde chiar ºi o pisicã sãlbaticã în aceste locuri. Diana MITRACHE Experþii susþin cã, la zece ani dupã semnarea convenþiei pentru protecþia Carpaþilor, mii de proiecte de centrale hidroelectrice ameninþã fauna ºi flora acestui ansamblu muntos din Europa de Est. “Planificata construcþie a mii de centrale hidroelectrice în munþii Carpaþi reprezintã o ameninþare

imediatã pentru sute de torente ºi râuri ºi pentru florã ºi faunã”, subliniazã agenþia de apãrare a mediului WWF, citatã de Le Monde. Studiul aratã cã în România, peste 430 de microcentrale hidroelectrice sunt în curs de proiectare sau construcþie, din care mai bine de un sfert se gãsesc în zone protejate. Aceastã frenezie, încurajatã de certificatele de energie

“verde”, a suscitat numeroase polemici. Mai mult, experþii în conservarea biodiversitãþii spun cã ºi proiectele de infrastructurã a transporturilor constituie de asemenea o

ameninþare pentru Carpaþi. ªapte þãri - Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehia, România, Serbia ºi Slovacia - au

semnat în urma cu un deceniu convenþia pentru protecþia Carpaþilor, locuiþi de unele dintre cele mai importante populaþii de urs, lup ºi linx din Europa. Acest docu-

ment a permis dinamizarea cooperãrii între þãri, rezultând progresul în gestionarea durabilã a pãdurilor, mai aratã WWF. Parcul Naþional Defileul Jiului se întinde pe o suprafaþã de 11.127 de hectare, iar aici au fost inventariate 701 specii de plante ºi 441 de specii de animale, dintre care unele sunt protejate. Aici vieþuiesc vipere, vidre, urºi, râºi, iar zona are un mare potenþial turistic, fiind bogatã în spectacu-

loase grote, puþuri naturale sau avenuri. În acest loc, de câþiva ani se fac amenajãri hidrotehnice. Potrivit proiectului, amenajarea hidroenergeticã din Defileul Jiului constã în construirea unui tunel subteran prin munte, în lungime de aproximativ 20 de kilometri, pe unde va fi deviat râul Jiu, ºi a douã hidrocentrale de oputere de 75 Megawaþi în localitãþile Dumitra ºi Luncani, lângã Bumbeºti Jiu. Pe actualul curs al Jiului va mai curge doar un mic pârâiaº, un debit calculat pentru nu fi afectatã flora ºi fauna.

Platforma siderurgica de la Hunedoara va fi ecologizatã

de milioane de lei va costa ecologizarea a 20 de hectare de teren de la platforma industrialã din Hunedoara. Monica BACIU Administraþia din Hunedoara a semnat contractul de finanþare a unui proiect care vizeazã reabilitarea sitului industrial din Hunedoara, pe 20 de hectare, ºi transformarea terenului într-un parc

industrial. Proiectul are o valoare de peste 62 de milioane de lei, iar cea mai mare parte a fondurilor (circa 40 de milioane de lei) necesare derulãrii lui, o reprezintã o finanþare de la Uniunea Europeanã. „Este primul proiect finanþat prin fonduri europene care vizeazã ecologizarea ºi reabilitarea unor terenuri de pe platforma industrialã a combinatului”, au declarat reprezentanþii administraþiei locale din Hunedoara. În trecut pe platforma industrialã de la Hunedoara au

funcþionat mai multe secþii ale combinatului ºi urma sã fie dat în folosinþã un furnal, parcelarea terenurilor pentru a fi concesionate investitorilor, amenajarea unor spaþii verzi. De asemenea, pe terenul unde au fost ruinele combinatului va fi construitã o clãdire de birouri, cu trei etaje. Din suprafaþa vechii platforme industriale a Hunedoarei au rãmas neecologizate, cu tot cu cele 20 de hectare incluse în proiect, circa 138 de hectare de teren, aflate în administrarea primãriei.

Hainy te învaþã sã gãteºti Ficat de gâscã cu mere caramel Ingrediente 600 gr ficat de gâscã 400 gr mere 50 gr zahãr 50 gr unt 50 ml coniac Mod de preparare Se taie în felii groase ficatul de gâscã. Se spalã merele, se curãþã, se

într-o tigaie fãrã ulei, se toarnã coniacul ºi se flambeazã. Într-o altã tigaie se topeºte untul ºi zahãrul ºi se prãjesc feliile de mãr pânã se caramelizeazã. Merele cãlite în unt vor da un gust deosebit ficatului. Aºezaþi pe o farfurie câteva felii de ficat ºi 3-4 felii de mere, turnaþi deasupra puþin din sosul rãmas. Poftã bunã!

taie rondele. Între

timp se prãjeºte ficatul

Chef de cuisine Restaurant 3D Aqua Hainalka Miclea

COLÞUL LUI DENIS

14 Program & Horoscop

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 Eco - Logica 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Trenul cu bani 22:30 Un show pãcãtos

9:30 Diaconii apãrãrii 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii 23:00 Focus Monden 23:30 Dragul de Raymond 0:00 Diaconii apãrãrii (r)

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Suflete pereche (r) 14:45 Profetul (r) 16:00 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Butonul de panicã 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 ªtirile B1 18:00 ªtirile B1 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

9:45 Que bonito amor (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Intrigi ºi seducþie (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Doamne de poveste 12:35 Rosa Diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Inimã de þigan (r) 15:15 Reþeta de Acasã 15:25 Doamne de poveste 15:30 Eva Luna 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Intrigi ºi seducþie 19:30 Rosa Diamante 20:30 Inimã de þigan 22:00 Poveºtiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Teresa 0:00 Doamne de poveste 0:05 Poveºtiri adevãrate (r)

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 mai 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Planul perfect (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Dallas: J.R. se întoarce 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI: New York

21 martie *** 20 aprilie S-ar putea ca o problemã sentimentalã mai veche sã revinã în actualitate ºi sã vã certaþi cu partenerul de viaþã. Nu cedaþi primului impuls! Ar fi bine sã vã odihniþi mai mult.

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digisport Show 14:30 Serie A Show 15:00 ªtirile Digi Sport 15:30 La Liga World 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal European 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Fanatik Show 20:30 Fotbal: Astra - CFR Club 22:15 Fanatik Show

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Sunteþi plin de energie ºi aveþi idei originale. Fiþi prudent. Riscaþi sã depãºiþi anumite limite ºi sã provocaþi discuþii în contradictoriu. Dupãamiazã sa-ar putea ca o problemã sentimentalã mai veche sã revinã în actualitate.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Se pare cã nu reuºiþi sã îndepliniþi toate sarcinile de serviciu ºi nu este exclus sã aveþi probleme cu ºefii. Nu încheiaþi tranzacþii financiare. Ar fi bine sã acordaþi mai multã importanþã comunicãrii. 10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

23 iulie *** 22 august

Nu este momentul sã vã ocupaþi de probleme delicate, pentru cã este posibil sã nu vã puteþi concentra suficient. La serviciu, sunteþi nervos ºi, s-ar putea sã vã loviþi de neîncrederea colegilor. 23 august *** 22 septembrie

Se pare cã vã lãsaþi prea mult cãlãuzit de sentimente ºi riscaþi sã deveniþi melancolic. Nu este exclus sã aveþi dificultãþi de comunicare. Datoritã nervozitãþii, riscaþi sã provocaþi neînþelegeri.

Persoana iubitã vã reproºeazã lipsa de afectivitate ºi faptul cã acordaþi prea multã importanþã afacerilor. Fiþi mai atent cu familia. Nu neglijaþi odihna, pentru cã riscaþi sã aveþi probleme.

23 septembrie *** 22 octombrie Nu este o zi bunã pentru afaceri. Este posibil sã fiþi confuz ºi lipsit de realism, motiv pentru care riscaþi sã luaþi decizii eronate. Nici cãlãtoriile nu sunt recomandabile azi.

23 octombrie *** 22 noiembrie Nu prea vã simþiþi în formã, ceea ce explicã starea de nervozitate în care vã aflaþi. Nu vã asumaþi nici un risc, pentru cã ºansele de reuºitã sunt minime.

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa s-ar putea sã fiþi acuzat de colegi cã nu sunteþi consecvent. Fiþi prudent, pentru cã astãzi aveþi tendinþa sã fiþi impulsiv. 21 ianuarie *** 20 februarie Sosirea unor musafiri din altã localitate vã obligã sã vã schimbaþi planurile pentru azi. Dacã vã roagã sã îi ajutaþi cu ceva, nu îi refuzaþi. Un prieten vã dã o veste bunã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa aflaþi cã o cunoºtinþã s-a îmbolnãvit grav. Vã implicaþi ºi, astfel, faceþi mai multe drumuri scurte. 21 februarie *** 20 martie Sunteþi hotãrât sã rezolvaþi o problemã financiarã care vã sâcâie de mai multã vreme. Dacã vi se propune sã vã asociaþi într-o afacere, nu ezitaþi.

Diverse 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 Mai 2013

Oferã-þi o ºansã! Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroºani

a în fiecare an, Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petrosani are o ofertã educaþionalã variatã, pentru orice vârstã ºi preferinþe , având toate formele de ºcolarizare: Liceu zi, Liceu seral, A 2-a ºansã, ªcoalã postlicealã ºi ªcoalã de maistri.

Durata învãþãmântului profesional este de 2 ani ºi este organizat dupã clasa a IX-a, ca parte a pregãtirii prin învãþãmântul liceal, filiera tehnologicã. Pe toatã durata ºcolarizãrii, elevii ºcolii profesionale vor primi o bursã de 200 Lei/ lunã. În acest an calificãrile propuse sunt: - Mecanic auto; - Costrucþii ºi lucrãri publice; - Confecþioner produse textile.

Liceu zi: Clasele de liceu, curs de zi se adreseazã în primul rând absolvenþilor de clasa a VIII-a, unde sunt oferite specializãrile: - Coafor stilist, cu englezã intensivã; - Tehnician proiectant CAD; - Tehnician în instalaþii electrice; - Tehnician construcþii ºi lucrãri publice; - Tehnician în industrie textilã;

Anunþ Societatea Naþionalã a HuileiSA, cu sediul în Petroºani, str. Timiºoarei nr.2, anunþã organizarea concursului pentru ocuparea a 60 de posturi de muncitor necalificat pentru abatajele frontale ºi lucrãrile de pregãtire aferente acestora, de la EH Lupeni, pe o perioadã determinatã de 6 (ºase) luni, cu o perioadã de probã de 30 (treizeci) de zile. I. Condiþii de participare: - Vârsta minimã 18 ani; - Sã fie apt, din punct de vedere al sãnãtãþii, pentru muncã - în baza adeverinþei medicale eliberate de medicul de familie; - Studii – minim 8 clase; - Fãrã antecedente penale. II. Acte necesare participãrii la selecþie. Depunerea dosarului În vederea participãrii la selecþie, fiecare candidat va prezenta un dosar plic, ce va conþine urmãtoarele documente: 1. Cerere tip de participare la selecþie, adresatã Directorului general al SNH SA; 2. Copie act de identitate; 3. Copie documente de studii; 4. Adeverinþã medicalã eliberatã de medicul de familie, din care sã rezulte cã este apt de muncã pentru efort susþinut. 5. Declaraþie pe propria rãspundere cã nu a suferit condamnãri penale. Dosarul cu documentele necesare selectiei, se va depune la sediul EH Lupeni, din Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1, la secretariatul comisiei de selecþie, în perioada 24,27 ºi 28 mai 2013, între orele 8.00-14.00.

Liceu seral: Clasele de liceu curs seral, se adreseazã tuturor celor peste 18 ani, care din diverse motive nu au continuat studiile, având locuri în clasele IX – XIII, astfel: Clasa a IX-a - Tehnician proiectant CAD; - Tehnician mecanic întreþinere ºi reparaþii. Clasa a X-a - Tehnician operator tehnicã de calcul; - Tehnician în instalaþii ªcoalã profesionalã: electrice. Clasa a XI-a - Tehnician în III. Concursul Concursul se va desfãºura începând electromecanicã; cu data de 29 mai 2013, la sediul E.H. - Tehnician Lupeni, din municipiul Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1. ºi va consta în: mecanic întreþinere ºi - Analiza dosarelor, reparaþii. - Proba practicã

o încãrcare materiale, prin lopãtare, peste un obstacol cu înãlþimea de 1,5 m. Participanþii se vor prezenta la proba practicã în þinutã sport ºi vor avea asupra lor buletinul/cartea de identitate. IV. Validarea rezultatelor. Afiºarea rezultatelor Nota finalã a concursului are la bazã douã elemente, care se vor nota de la 1 la 10, dupã cum urmeazã: 1. Analiza dosarului 50% în nota finalã; 2. Proba practicã, cu pondere de 50% în nota finalã; Ocuparea posturilor se va face în ordinea descrescãtoare a notelor finale obþinute, nota minimã fiind 6 (ºase), calculatã cu douã zecimale. Contestaþiile asupra rezultatelor validate, cu privire la notarea candidaþilor, se pot depune în termen de 3 zile de la data afiºãrii. Regulamentul de desfãºurare a concursului va fi fãcut public prin afiºare la sediul E.H. Lupeni, din municipiul Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1, pagina SNH-SA: www.snh.ro ºi la sediul SNHSA Relaþii suplimentare la SNH SA – Direcþia Resurse Umane – Servicul Resurse Umane, telefon 0254/541461 interior 710, 720, EH Lupeni, Serviciul Resurse Umane, telefon 0254/561500.

Clasa a XII-a rutã progresivã, pentru absolvenþii de 10 clase, 10 clase ºi profesionalã sau ºcoalã profesionalã: - Tehnician proiectant CAD; - Tehnician în instalaþii electrice; - Tehnician mecanic întreþinere ºi reparaþii. Pentru clasele de seral – cu excepþia claselor a IX-a – se impune susþinerea unui examen de diferenþe, pentru care se va afiºa programa ºi data susþinerii, la sediul ºcolii. O alternativã pentru „ratarea” BAC-ului. ªcolile de maiºtri ºi postliceale din acest an, oferã o ºansã celor care nu trec examenul de BAC, dar ºi a celor norocoºi, dacã doresc o specializare adaptatã cerinþelor de pe piaþa muncii. Aprobate de la buget avem specializãrile: - Maistru electrician staþii ºi reþele; - Maistru mecanic. ªcoala posticealã în specializãrile: - Tehnician laborant pentru protecþia mediului; - Tehnician echipamente de calcul. Cu platã, existã specializãrile: - Maistru construcþii

Restricþii Miercuri 22 mai Lupeni, între orele 10:00 - 15:00. Zona afectatã cartier Braia, Oraº Vechi.

civile, industriale ºi agricole; - Maistru mecanic întreþinere ºi reparaþii utilaje ºi instalaþii din industria lemnului - Tehnician diagnostic auto; - Administrator reþele locale ºi de comunicaþii. ªcoala de maiºtri, în domeniul Mine, petrol ºi gaze este unicã în þarã ºi are specializãrile: - Maistru electromecanic minier ºi - Maistru miner. Programul a 2-a ºansã se adreseazã celor care doresc completarea studiilor din învãþãmântul primar ºi gimnazial, respectiv ciclul inferior al liceului, cu calificare în domeniul construcþiilor ºi lucrãri publice ºi în domeniul mecanic. Dacã doriþi informaþii detaliate despre oferta educaþionalã de la Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petrosani, situat în Strada 22 Decembrie, Nr. 6 puteþi sã le obþineþi direct de la sediul liceului sau prin telefon la 0254.542.482. Niciodatã nu este prea târziu pentru învãþãturã. Un om informat este un om puternic! Prof. Mariana BOBOC

Motivul restricþiei - remediere pierderi la PT 5 ºi la hidrant din zona bl. A 3, str. Parângului. Mulþumim pentru înþelegere.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 mai 2013

Pãdurile Vãii dispar de la o zi la alta

l treilea judeþ ca suprafaþã forestierã din România a scãpat oarecum de defriºãrile necontrolate. Afacerile ilegale cu lemn au putut fi þinute în frâu de cãtre autoritãþi cel puþin pânã când jandarmilor le-au fost reduse atribuþiile pe acest segment. Aºa se face cã astãzi se taie la ras ºi culmea cei care exploateazã au actele în regulã. Maximilian GÂNJU

olatiºte, Jieþ, Cimpa ºi Taia, zone de risc Monitorizãrile ºi raziile jandarmilor montani arãtau în trecut cã în judeþul Hunedoara,

suprafeþele de pãdure unde erau înregistrate cele mai multe probleme privind exploatarea perimetrelor forestiere, sunt localizate în zona Vãii Jiului. Hoþii de lemn erau þinuþi în frâu, controlaþi la toate documentele ºi aproape cã nu scãpau neprinºi. Legea s-a schimbat ºi jandarmilor le-au fost

luate din atribuþii, astfel cã astãzi se taie pãdurile în voie ºi fãrã teamã. Metoda folositã de hoþi este necompletarea tuturor datelor în avizul de însoþire, ceea ce permite sã scoatã mai mult lemn din pãdure pe baza unui singur act de evidenþã. Cele mai multe nereguli au fost descoperite în

Peºterã în pericol

e o frumuseþe aparte, Peºtera cu Corali, a ajuns în prezent doar o grota cu formaþiunile care o fãceau excepþionalã, rupte de cãtre aºa-ziºi vizitatori. Maximilian GÂNJU

Una dintre cele mai vechi peºteri din România, Peºtera cu Corali din Bazinul Jiului de Vest se confruntã cu probleme grave din cauza distrugerilor masive din interior în special a formaþiunilor care dau numele peºterii: aºa

zonele Polatiºte, Jieþ, Cimpa ºi Taia, iar aceste puncte au fost trecute pe o hartã de risc. Chiar ºi unele primãri sunt acuzate de afaceri dubioase cu pãdurile. Un caz în care primãria este acuzatã de afaceri cu lemn este la Petrila, unde localnicii îi acuzã pe edili cã le exploateazã pãdurile ilegal. Oamenii susþin cã sunt prãdaþi chiar de aleºi pentru cã au atribuit

numitele “coralite”. Potrivit speologilor din Valea Jiului, turiºtii care viziteazã acest obiectiv, nu o datã, au plecat cu suveniruri acasã, datoritã unei mentalitãþi greºite: “dacã alþii au luat, de ce sã

fondurile spre exploatare unor firme, fãrã a þine cont de opþiunile proprietarilor. Afacerile cu lemnele din pãdurile din zona de est a Vãii Jiului, sunt, în opinia proprietarilor lor, ade-

dupã criterii care servesc unor persoane aflate în funcþii publice de conducere. Oamenii spun cã existã o mafie care urmãreºte sã-i îndepãrteze de pãdurile strãmoºeºti, bogate în

vãrate jafuri, deoarece exploatarea lemnului nu se face raþional, ci

lemn de esenþã tare, dar ºi brad.

nu iau ºi eu”. O altã ameninþare o reprezintã ºi chiar drumul care va lega Valea Jiului de Bãile Herculane ºi care va facilita accesul turiºtilor în numãr foarte mare la peºterã, fapt care favorizeazã ºi actele de vandalism, iar o primã consecinþã va fi distrugerea în întregime a peºterii din

punct de vedere ecologic ºi peisagistic. Datoritã frumuseþii ºi complexitãþii, Peºtera cu Corali a fãcut obiectul mai multor cercetãri ºtiinþifice conduse de Institutul de Speologie “Emil Racoviþã” în anii ’70, tot aici fiind turnate ºi douã filme documentare în aceeaºi perioadã.