Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 369

Cronica Vãii Jiului Luni, 20 Mai 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

ªantierele morþii

Tone de electrocasnice au aruncat petroºãnenii în weekend

a Petroºani a avut loc L cea de-a patra ediþie a campaniei de colectare a deºeurilor electronice ºi electrocanice.

>>> PAGINA A 4-A Cãlin Peter Netzer vrea sã se implice

Activitatea culturalã din Petroºani poate creºte la umbra „Ursului de aur”

upã ce filmul sãu „Poziþia copilului” a readus lumea în sãlile de cinema pentru o proiecþie de film românesc, regizorul Cãlin Peter Netzer se gândeºte sã se implice activ ºi în activitatea culturalã din municipiul Petroºani.

>>> PAGINA A 7-A

Restanþa acum, restul mai târziu

ngajaþii Spitalului A Municipal Vulcan nu au primit joi un salariu ºi jumãtate, atât cât spunea primarul Ile cã le va intra pe card salariaþilor, ci doar restanþa de 50 % de pe luna martie.

>>> PAGINA 11

La Lupeni, alte locuinþe ANL la cheie

ucrãrile la cel de-al doilea bloc ANL de la L Lupeni sunt aproape finalizate, iar primãria se pregãteºte sã analizeze dosarele depuse de cei care doresc o casã.

>>> PAGINA 11

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 mai 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Judeþul Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº

* DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Uricani pe DN 66A, str. Muncii

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 Mai 2013

Pedepse reduse pentru traficanþii de þigãri

agistraþii Curþii de Apel Alba Iulia au decis, în cazul unora dintre ei, reducerea pedepselor pe care ar fi trebuit sã le execute membrii celei mai mari reþele de trafic de þigãri din Valea Jiului. Nu mai puþin de 32 de contrabandiºti au fost ridicaþi în urmã cu mai bine de jumãtate de an de cãtre ofiþerii BCCO Alba ºi procurorii DIICOT pentru cã-ºi dezvoltaserã o imensã reþea de trafic de þigãri. Cãrãuºii aveau autoturisme cu compartimente secrete în care aduceau marfa, pentru care nu plãteau accize ºi apoi o plasau în toate localitãþile Vãii Jiului. Un singur trafi-

cant de rang mediu a fãcut un profit de peste 200 de mii de lei noi, într-un singur an în care s-a ocupat cu contrabanda. Tribunalul Hunedoara unde s-a judecat cauza a decis condamnarea contrabandiºtilor la închisoare cu pedepse de pânã la ºase ani, însã inculpaþii au atacat sentinþa la Curtea de Apel Alba Iulia. Magistraþii de aici au decis atât sporirea pedepselor cât ºi reducerea lor. De la 5 ani de temniþã Ioan Demeter, Frasina Petriºor, Valeriu Petriºor ºi Florin Tufiº consideraþi coordonatorii reþelei au primit 3 ani închisoare cu suspendare. Vasile Ciornei a primit o condamnare de 6 ani de închisoare iar dupã apel a pedeapsa i-a fost redusã la 3 ani de închisoare cu suspendare.

„V

ili” stã patru ani dupã gratii Vilhelm Gal cunoscut ca „Vili” în Petroºani, pentru cã fãcea contrabandã cu þigãri în pieþele localitãþii, a fost condamnat la trei ani ºi în final va executa 4 ani închisoare deoarece mai avea o condamnare anterioarã la

care pedeapsa i-a fost suspendatã. Totodatã, judecãtorii Curþii de Apel Alba Iulia au hotãrât ca inculpatul Ionuþ Filipescu sã achite 61.402 lei, Emilian Neagoe 61.402 lei, Radu Ionel 64.863 lei, Florin Tufiº 292.983 lei, Marcel Paraschiv 17.380 lei, Emilia Paraschiv 17.380 lei ºi Dan Gaudi Dan la

plata sumei de 52.116 lei cãtre Direcþia Regionalã pentru Accize ºi Operaþiuni Vamale Timiºoara ºi pentru Autoritatea Naþionalã a Vãmilor Bucureºti. Fraþii Petriºor au scãpat ºi de confiscarea unei maºini pe care o foloseau la transportarea þigãrilor de contrabandã dupã cum au arãtat ofiþerii

BCCO Alba. Hotãrârea Curþii de Apel Alba Iulia nu este definitivã, poate fi atacatã cu recurs în termen de 10 zile de la pronunþare iar soluþionarea recursului revine Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie. Contrabandiºtii au fost trimiºi în judecatã în 21.08.2012 la Tribunalul Hunedoara fiind acuzaþi cã au fãcut parte dintr-o grupare infracþionalã organizatã specializatã în contrabanda cu þigãri introduse ilegal pe teritoriul României din Serbia, Ucraina ºi Republica Moldova. Prejudiciul cauzat prin activitatea infracþionalã este estimat de anchetatori la aproximativ 2,5 milioane de lei. Majoritatea contrabandiºtilor ºi-au recunoscut faptele. Maximilian GÂNJU

Descindere BCCO. 12 ghivece cu cannabis ºi amfetaminã gãsite acasã la un bãrbat din Petroºani

ultiva cannabis în ghivece, într-un apartament închiriat din Petroºani, dar poliþiºtii au aflat de „pasiunea” lui ºi au nãvãlit peste el, mai ales cã bãrbatul a mai fost închis pentru trafic de droguri. Alexandru Emil Bãloi a fost luat ca din oalã de ofiþerii de Crimã Organizatã, care au descins în locuinþa închiriatã în Petroºani, dupã ce poliþiºtii din localitate au fost sesizaþi cã, într-una dintre camere, se gãsesc un numãr de 12 ghivece cu plante cu o înãlþime de aproximativ 1 m. Pentru cã Bãloi a fost cercetat în mai multe rânduri pentru sãvârºirea de

infracþiuni prevãzute de legea 143/2000, fiind chiar arestat ºi condamnat definitiv, lucrãtorii de poliþie judiciarã din cadrul B.C.C.O. Alba-Iulia s-au deplasat la faþa locului. „În urma efectuãrii cercetãrii la faþa locului au fost identificate, un numãr de 12 ghivece, fiecare având câte o plantã de cannabis de aproximativ 1 – 1,2 m. În jurul ghivecelor au fost descoperite

dispozitive de iluminat artificial precum ºi dispozitive de aeraj ºi pãstrare a umiditãþii aerului, toate specifice unei culturi de cannabis indoor. De asemenea, au mai fost descoperite un cântar de precizie, folosit pentru porþionarea drogurilor, o cantitate de peste jumãtate de kilogram de cannabis pregãtit pentru valorificare pe piaþa de profil, precum ºi un numãr de 11 compri-

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

mate de culoare portocalie care în urma efecuãrii analizelor de laborator, s-a dovedit a fi amfetaminã”, a declarat comisarul ºef Traian Berbeceanu, ºeful BCCO Alba Iulia. De asemenea, la controlul corporal, asupra bãrbatului a fost gãsit un plic ce conþinea o substanþã de culoare albã, care în urma analizelor de laborator s-a dovedit a fi ketaminã cristalizatã. „Având în vedere cele de mai sus, faþã

de numitul procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Hunedoara au luat mãsura reþinerii pentru 24 de ore, pentru sãvârºirea infracþiunii de trafic de droguri de risc ºi mare risc, infracþiune prevãzutã ºi pedepsitã de art. 2 al 1 ºi 2 din legea 143/2000”, a mai spus Berbeceanu. Tribunalul Hunedoara a emis mandat de arestare preventivã, pentru 29 de zile pe numele lui Alexandru Emil Bãloi. Car men COSMAN

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 mai 2013

Tone de electrocasnice au aruncat petroºãnenii în weekend

a Petroºani a avut loc cea de-a patra ediþie a campaniei de colectare a deºeurilor electronice ºi electrocanice. Oamenii, mult mai receptivi, faþã de anii precedenþi au ”scãpat” de aparatele nefolositoare. Reprezentanþii Asociaþiei Române pentru Reciclare Roresc spun cã aceastã campanie a fost de un real succes. ”A avut foarte mare succes, într-adevãr datoritã

primãriei ºi celor care s-au implicat în aceastã campanie, cetãþenii municipiului Petroºani au fost anunþaþi ºi au rãspuns promt la aceastã campanie, au venit în cele patru puncte ºi au depus obiecte ºi în plus Asociaþia RoRec a avut maºini care s-au deplasat la domiciliul oamenilor care

au solicitat acest serviciu. Avem acest serviciu tocmai pentru a veni în sprijinul cetãþenilor care sunt în vârstã sau nu se pot deplasa, noi mergem la domiciliul acestora ºi ridicãm aceste produse ei având aceeaºi ºansã ca toþi ceilalþi deponenþi, primesc taloane care au fost astãzi în urnele extrase”, a declarat Monica Rada, reprezentant Rorec. Reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani apreciazã cã în fiecare an,

Situl arheologic Sarmizegetusa Regia – Grãdiºtea de Munte, pãzit în permanenþã de jandarmi

andarmii hunedoreni executã permanent (24 de ore din 24), începând cu data de 16 mai misiuni de ordine publicã în zona sitului arheologic Sarmizegetusa Regia – Grãdiºtea de Munte ºi pe traseele turistice adiacente, în vederea creºterii eficienþei acþiunilor de prevenire ºi combatere a faptelor antisociale în aceastã zonã.

Monumentul istoric „Sarmizegetusa Regia – Grãdiºtea de Munte” se aflã începând cu acest an în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara, iar Inspectoratul de

PROGRAM TV - MIERCURI 15 mai 2013 17.30

ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

petroºãnenii sunt din ce în ce mai receptivi la astfel de acþiuni. ”S-a derulat o nouã ediþie din campania ce viza colectarea deºeurilor electrice ºi electrocasnice sub deviza ”Locul deºeurilor nu este în casa”, o serie de voluntari de la Liceul de Informaticã au mers în cele patru locaþii anunþate, acþiunea s-a desfãºurat între orele 10-17 astfel apoi ne-am adunat la primãrie unde am fãcut tragerea la sorþi ai câºtigãtorilor pentru

Jandarmi Judeþean Hunedoara participã alãturi de aceastã instituþie la protejarea monumentelor istorice, a patrimoniului arheologic ºi a mediului înconjurãtor, precum ºi la creºterea gradului de siguranþã a turiºtilor. Concomitent cu executarea acestei misiuni, jandarmii vor continua sã execute misiuni de ordine publicã ºi în zona celorlalte cetãþi dacice, monumente istorice cuprinse în Lista patrimoniului mondial UNESCO. Jandarmii recomandã turiºtilor sã respecte regulile de vizitare a sitului arheologic. În acest sens, precizãm obligaþiile ce revin vizitatorilor: · accesul turiºtilor în interiorul sitului arheologic este permis numai prin locurile ºi pe traseele stabilite ºi marcate; · sã nu distrugã, modifice ori sã degradeze panourile informative, marcajele, indicatoarele, construcþiile, împrejmuirile sau orice alte amenajãri aflate în perimetrul sitului arheologic;

a-i stimula pe cei care au renunþat la aceste obiecte ºi care pot vedea cã pot câºtiga altele noi în schimb. S-au acordat mai multe premii, mixere, fierãstrãu vertical, fier de cãlcat ºi aspirator”, a precizat, sâmbãtã, viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã. În urma colectãrii, 15 persoane din municipiului Petroºani au fost premiaþi în urma unei tombole cu diferite obiecte electronice ºi electrocasnice. Monika BACIU

· sã arunce deºeurile doar în locurile special amenajate; · sã nu aprindã focul, torþe, lumânãri, candele sau orice alt obiect cu flacãrã în incinta sitului arheologic sau în imediata apropiere a zidurilor cetãþii;

mote, larmã sau prin folosirea oricãrui aparat, obiect ori instrument muzical; · sã nu arunce þigãri, chibrituri sau orice alte obiecte aprinse în alte locuri decât în cele special amenajate; · sã nu campeze ºi sã

· sã nu pãtrundã ºi sã nu circule în interiorul sitului arheologic cu autovehicule, motociclete, mopede, biciclete, role, sau orice alt tip de vehicule, fie cu autopropulsie, fie cu tracþiune animalã · sã nu profaneze monumentul istoric prin postarea unor semne sau mesaje în interiorul sitului arheologic; · sã pãstreze liniºtea ºi sã nu deranjeze alþi vizitatori prin strigãte, producerea de zgo-

nu desfãºoare activitãþi de picnic sau plajã în interiorul sitului arheologic · sã nu organizeze manifestaþii publice, cultural-artistice, ceremonii religioase etc, în incinta sitului arheologic fãrã aprobarea prealabilã, precum ºi sã nu participe la astfel de adunãri. · sã nu escaladeze ºi sã nu se caþere pe monumentele sau zidurile sitului arheologic.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 Mai 2013

ªantierele morþii

e ºantier a ajuns sã se moarã mai des decât în minerit, considerat printre cele mai periculoase domenii de activitate. De vinã este, în principal, obiºnuinþa românului de a nesocoti regulile, chiar ºi pe cele care þin de securitatea lui, iar din ce în ce mai des consecinþele sunt tragice. Car men COSMAN Domeniul construcþiilor, al ºantierelor, þine capul de afiº în ceea ce priveºte accidentele de muncã grave sau mortale. În construcþii se moare din douã cauze: ori prin cãderea de la înãlþime, ori prin surparea malurilor de pãmânt. Cea din urmã cauzã a ucis trei oameni în doar douã luni ºi asta numai în Valea Jiului. Muncitori angajaþi ai Hidrocostrucþia – firmã cu experienþã, audiatã intern ºi internaþional – ºi-au gãsit sfârºitul îngropaþi sub tone întregi de pãmânt în

ºanþurile sãpate pentru introducerea reþelei de canalizare din Vulcan. S-a întâmplat la Vulcan, dar accidente se pot produce oriunde, iar de regulã în astfel de cazuri concluziile sunt de neimaginat: de vinã sunt, în general, chiar victimele. „Minializeazã riscurile. Foarte mulþi oameni care lucreazã pe ºantierele din construcþii provin din minerit ºi omul e învãþat cã surparea vine numai de deasupra capului. Nu sunt obiºnuiþi cu riscurile ºi de multe ori sunt instruiþi, dar minimalizeazã în continuare riscurile”, explicã Ileana Bodea,

ºeful Serviciului de Securitate a Muncii Petroºani din cadrul ITM Hunedoara. ªi mai grav este cã nu o datã indisciplina în muncã este coroboratã cu consumul de alcool, iar consecinþele sunt tragice.

lucrãri ce nu þin cont de normele de securitate a muncii. „Cred cã foarte mulþi nu au experienþã

in de la V sute de kilometri depãrtare

ªi mai existã un aspect. Omenii trag tare, sã gate lucrarea, chiar ºi dacã nu au un termen strict, sã îºi încaseze banii ce ajung la familiile lor. Pe ºantierele din Valea Jiului lucreazã muncitori veniþi de la sute de kilometri depãrtare, care ºi-au lãsat acasã familiile. Licitaþia organizatã de ApaServ pentru modernizarea reþelei de apã ºi canalizare din Valea Jiului a fost câºtigatã de Hidrocostrucþia, dar loturile lucrãrii au fost împãrþite între sucursalele companiei.. Iar pentru salarii de aproximativ 1.000 de lei, care în multe cazuri reprezintã singurul venit al familiei, oamenii ajung sã îºi riºte chiar viaþa în

la canalizare ºi, repet, minimalizeazã riscurile. Hidroconstrucþia este o firmã auditatã extern, au sisteme de siguranþã… Cum s-a întâmplat ºi la precedentul accident mortal. Sistemele de protejare a malurilor erau la 20 de metri, în maºinã. Probabil cã au mai lucrat ºi altãdatã aºa ºi nu sunt conºtienþi de riscuri. Eu am înþeles cã s-a fãcut o instruire, inclusiv dupã producerea accidentului care a avut loc în martie la Vulcan, cu toþi lucrãtorii de pe toate ºantierele. Au ingineri care sunt repartizaþi pe strãzi. Au ºefi de echipã, dar cel de ieri (n.r. miercuri) a fost chiar ºef de echipã. Nu pot sã spun decât cã minimalizeazã riscurile. Sunt inconºtienþi”, a exemplificat Ileana Bodea, referinduse chiar la accidenacumulat o cantitate de tele produse la apã ce a antrenat peste muncitorul aflat în groapã malul de pãmânt. Compresiunea a fost extrem deputernicã ºi se pare cã i-a rupt rinichiul drept, lucru ce a cauzat hemoragia internã. O echipã de specialiºti a demarat ancheta ºi în acest caz ºi inspectorii ITM au dat prima amendã de 8.000 de lei, pentru neasigurarea malurilor cu susþineri care sã nu permitã prãbuºirea acestora. Diana MITRACHE

Hemoragie internã – cauza morþii muncitorului de la Vulcan

edicii legiºti au dat verdictul: ªeful de lucrãri de pe ºantierul din Crividia, Vulcan, a murit din cauza unei hemoragii interne. Totul s-a produs din cauza compresiunii malului de pãmânt care i-a frânt spatele muncitorului, chiar dacã a fost prins doar de la brâu în jos. „Cauza morþii este hemoragie internã prin rupturã de pedicul renal drept,practic muncitorului i-a fost strivit rinichiul

ºi s-a produs o hemoragie internã”, a declarat dr. Dan Mãrculescu,ºeful Serviciului de Medicinã Legalã al judeþului Hunedoara. ªeful de lucrãri care ºi-a pierdut viaþa în accidentul din ºantierul de la Vulcan a vrut sã scoatã din groapã un lemn. Ispectorii ITM spun cã bãrbatulde 45 de ani, tatã a doi copii intrase în ºanþul îngust ca sã scoatã un lemn care obtura o þeavã. Totul s-a petrecut dupã pauza de masã, când în ºanþ s-a

Vulcan, soldate cu trei victime.

nconºtienþa lasã familii îndoliate Reprezentanþii ITM au fãcut la rândul lor instruiri cu personalul de pe ºantiere ºi le-au explicat riscurile producerii accidentelor chiar ºi atunci când existã sisteme de susþinere, asta ca sã nu mai vorbim de lucrãrile neasigurate. ªi totuºi, în realitate lucrurile sunt departe de a fi ca în manual. Iar inconºtienþa lasã familii îndoliate ºi copii fãrã pãrinþi. Putem vorbi, fãrã sã generalizãm, despre acea apetenþã a românului de a încãlca regulile, de a nu se gândi nici mãcar o secundã la consecinþele faptelor lor. Pentru cã altfel nu se explicã de ce, chiar ºi atunci când beneficiezi de toate

dotãrile necesare, te încãpãþânezi sã lucrezi pe sistemul „hei – rup”! Grav este cã astfel de accidente se pot produce oriunde, pentru cã, sã nun uitãm, întreaga Vale a Jiului este un ºantier, ca urmare a proiectului derulat de SC ApaServ Valea Jiului SA. Poate doar muncitorii sã fi învãþat ceva din cele douã tragedii, iar respectarea normelor sã devinã literã de lege ºi nu materie facultativã. „Cele mai multe accidente din România se produc în construcþii din douã cauze: cãdere de la înãlþime de pe schelã ºi surparea malului. La o sãptãmânã dupã ce s-a produs accidentul al Vulcan (n.r. 12 martie a.c.) a fost surpare de maluri la Piteºti. Deci omul este inconºtient. Nu neapãrat dacã ai lucrat într-un mediu dificil cum e mineritul, înseamnã cã eºti conºtient ºi de riscuri. Trebuie mai multã disciplinã tehnologicã, mai multã supraveghere”, a conchis Ileana Bodea, ºeful SSM Petroºani din cadrul ITM Hunedoara.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 mai 2013

S-au jucat cu arma în stradã, iar acum trag ponoasele U

n bãrbat din Lupeni s-a ales cu dosar penal, dupã ce împreunã cu un prieten s-a jucat cu arma în stradã. S-au tras câteva focuri în aer, iar localnicii speriaþi au sunat imediat la Poliþie. Fapta s-a petrecut aproape de orele 22.00, iar câþiva localnici au sunat la Poliþie, unde au sesizat cã, pe strada Tineretului din localitate, o persoanã

întrucât Raul P. nu deþine autorizaþie pentru acest tip de armã. Poliþiºtii spun cã bãrbatul a declarat cã a cumpãrat pistolul în urmã cu doi ani din Italia ºi l-a introdus în þarã în cursul lunii

de sex masculin a executat mai multe focuri de armã în plan vertical. „Echipa operativã deplasatã la faþa locului l-a identificat pe Raul P., de 30 de ani, din Lupeni, care avea

asupra sa o armã neletalã din categoria celor supuse autorizãrii, confecþionatã special pentru a produce zgomot. În urma cercetãrilor efectuate s-a stabilit cã persoana care a executat focurile de armã

Car men COSMAN

este Ion S., de 34 de ani, din Lupeni, cãruia proprietarul i-a încredinþat pistolul”, au declarat reprezentanþii IPJ Hunedoara. Arma în cauzã a fost ridicatã în vederea continuãrii cercetãrilor,

Hunedorenii atenþionaþi asupra efectelor Autoturism contrabandei cu þigãri lãsat ocuitorii judeþului Hunedoara vor L pe butuci primi, prin poºtã, comu-

nicãri scrise prin care Poliþia de Frontierã atrage atenþia asupra efectelor negative ale contrabandei cu þigarete.

oi bãrbaþi din Vulcan au fost prinºi în flagrant, chiar în timp ce demontau roþile unui autoturism.

Acest lucru se întâmplã în cadrul unei campanii lansate de Poliþia de Frontierã, cu sprijinul JTI România, intitulatã „Stop contrabandei cu þigarete! Eºti fie de partea lor, fie de partea legii’. . Campania se deruleazã pânã în data de 17 iunie în Sud Vestul þãrii ºi are scopul de a educa ºi conºtientiza publicul local cu privire la efectele ºi implicaþiile negative pe care le are contrabanda asupra societãþii ºi a fiecãruia dintre cetãþeni. Pe lângã comunicãrile remise prin poºtã în toatã aceastã zonã, cetãþenii care trec prin punctele de frontierã din Sud Vestul þãrii vor primi de la lucrãtorii Poliþiei de Frontierã materiale informative cu privire la amenzile si sancþiunile prevãzute de legislaþie pentru comerþul ilicit cu þigarete. „Având în vedere inclusiv prejudiciile aduse

Noaptea, în jurul orei 02:50, o patrulã de siguranþã publicã din cadrul Poliþiei Municipiului Vulcan i-a surprins pe cei doi, în vârstã de 19, respectiv 20

bugetului de stat, Poliþia de Frontierã Românã a întreprins ºi va continua sã aplice, independent sau împreunã cu celelalte instituþii abilitate, mãsuri ferme în toate zonele de competenþã, în vederea depistãrii ºi sancþionãrii persoanelor implicate în traficul ilegal cu bunuri de larg consum ºi produse accizabile, precum ºi reþinerii în vederea confiscãrii a mãrfurilor traficate. Dovadã stau zecile de grupuri infracþionale anihilate ºi peste 28 milioane

aprilie a. c. „În cauzã s-a întocmit dosar penal pentru sãvârºirea infracþiunilor de operaþiuni interzise cu arme ºi muniþii ºi trafic ilicit”, au mai spus sursele citate.

pachete de þigãri de contrabandã, a cãror valoare depãºeºte 30 milioane euro, confiscate de Poliþia de Frontierã numai în ultimii 3 ani. Totodatã, consider cã un rol important în prevenirea ºi combaterea acestui fenomen îl au cetãþenii, care pot sprijini autoritãþile statului prin semnalarea unor astfel de activitãþi infracþionale. Drept urmare, prin aceastã campanie, dorim sã atragem cetãþenii de bunã credinþã de partea autoritãþilor de aplicare a legii. Astfel, oamenii pot apela cu încredere numãrul de urgenþã al Poliþiei de Frontierã, 0219590, unde pot semnala sau sesiza despre sãvârºirea unor fapte ilegale în zona noastra de competenþã”, a declarat inspectorul general al Poliþiei de Frontierã Române, chestor ºef de poliþie Ioan Buda. Car men COSMAN

de ani, în timp ce demontau roþile unui autoturism parcat pe Bd. M. Viteazu din municipiu. În cauzã a fost întocmit dosar de cercetare penalã pentru comiterea infracþiunii de furt calificat. (C.C)

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 Mai 2013

Reþetã nemþeascã pentru succes românesc eþeta este R sã nu stea în primul plan banii, ci natura. Aceasta este reþeta succesului. Un succes nemþesc prezentat la Petroºani. O delegaþie nemþeascã a fost în vizitã la Petroºani. Mai mulþi reprezentanþi ai unor comunitãþi din Germania s-au aflat în acest sfârºit de sãpãtmânã la Petroºani. Vizita nemþilor s-a

datorat unui schimb de experienþã între cele localitãþi care a început în urmã 5 ani. ”Este vorba despre o delegaþie din Germania care a dorit sã vinã la Petroºani ºi care a dorit sã reîntâlneascã copii care au fost acolo în anul 2008 cu un program artistic deosebit, sunt convins cã vom dezvolta ºi pe viitor aceastã relaþie ºi pentru alte demenii cum ar fi cel economic. Existã mari similitudini pentru cã ºi ei vin dintr-o zonã montanã din Alpii

Bavarezi, ei au deja acolo staþiuni montane ºi peste 70 de kilometrii de pârtie. Am discutat câteva lucruri legate ºi de domeniul schiabil din Parâng ºi

cu siguranþã avem ce învaþa unii de la alþii, noi mai mult de la ei, pentru cã ºi ei se ocupã cu creºterea animalelor, pe timpul verii este un turism

Cãlin Peter Netzer vrea sã se implice

Activitatea culturalã din Petroºani poate creºte la umbra „Ursului de aur” upã ce filbenefic pentru cultura D mul sãu localã ºi ar ajuta-o sã „Poziþia copilului” a readus lumea în sãlile de cinema pentru o proiecþie de film românesc, regizorul Cãlin Peter Netzer se gândeºte sã se implice activ ºi în activitatea culturalã din municipiul Petroºani, al cãrui locuitor este de la finele sãptãmânii trecute. Cãlin Peter Netzer are, de la finele sãptãmânii trecute, buletin de Petroºani ºi este cel mai nou locuitor adult al acestui oraº. Netzer s-a nãscut al Petroºani, dar a stat prea puþin aici pentru a-ºi mai aduce aminte ceva din municipiul de la poalele Parângului., Are, însã, posibilitatea sã recupereze, pentru cã, are buletin de

Petroºani. „Eu sunt cetãþean român, am avut doar paºaport ºi acum trebuia sã îmi fac ºi buletin, iar cu aceastã ocazie mi-am fãcut ºi acest act”, a explicat Cãlin Netzer cum a ajuns sã aibã buletin de Petroºani. ªi se gândeºte serios sã se implice ºi în activitatea culturalã a acestei localitãþi, unde nu mai existã nici mãcar un cinematograf. „Este o idee pe termen lung, dar încã nu e nimic clar. Dar, existã cu siguranþã posibilitãþi. (…) Sper ca lucrurile în

cinematografia româneascã sã se îmbunãtãþeascã, în general. De exemplu Sibiul, care a fost capitala culturalã europeanã, are o salã de cinema, ceea ce e absolut jenant aº putea spune”, a spus Netzer, care crede în viitorul cinematografiei româneºti mai ales cã existã un nou val de regizori tineri ºi talentaþi.. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, crede cã numele regizorului Cãlin Peter Netzer ar fi cât se poate de

se promoveze. „În primul rând, ar însemna o creºtere a calitãþii în zona aceasta, a culturii, ºi o vizibilitate mult mai mare, cu siguranþã”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi. Filmul „Poziþia copilului”, care a câºtigat trofeul „Ursul de Aur” la Berlin, a fost foarte bine primit ºi în þarã. Cãlin Peter Netzer a declarat cã s-a ajuns la peste 100.000 de intrãri în cinema, ceea ce este un record în ultimii 10-15 ani, mai ales pentru un film românesc. Carmen Carmen COSMAN

agromontan care aduce mari resurse ºi multã populaþie din acea zonã ºi lucreazã în domeniul turismului. Este cam ceea ce am promovat ºi noi încã de la început”, a precizat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Omologul primarului din Petroºani, edilul din orãºelul nemþesc a dezvãluit care este reþeta succesului în administraþia publicã. ”Reþeta este sã nu stea în primul plan banii, ci natura, oamenii care trãiesc aici ºi prin turiºtii care o sã vinã, dar prima datã sã nu ne gândim doar la bani ºi la câºtig cã pânã ajungem acolo avem multã muncã de rezolvat”, a declarat primarul oraºului Ofterschwang din Germania, Alois Ried. ªeful delegaþiei nemþeºti nu este pentru prima datã la Petroºani. Acesta a realizat în urmã cu câþiva ani un studiu privind trecerea de la industria minierã la

turism. ”Am vrut sã revin iar pe meleagurile acestea unde am ºi muncit o vreme ºi mam bucurat cã am întâlnit câþiva dintre copiii care au fost la noi în Germalia, în Bavaria, sper sã pot realiza ºi celãlalt proiect ºi sã fim toþi mulþumiþi. Vroiam c parteneriatul între Bavaria ºi Petroºani sã adun niºte copii, 10 copii, care sã vinã la noi în Bavaria pentru a învãþa ºi pentru a vedea cum se munceºte la noi ºi cu acele cunoºtinþe sã vinã înapoi ºi nu doar cu impresile, statul din Munchen va ajuta ºi financiar pentru cã acele persoane sã facã ceva din ceea ce au învãþat”, a declarat Manfred Helmert, ºeful delegaþiei nemþeºti la Petroºani. Schimbul de experienþã a început în urmã cu cinci ani când un grup de 40 de copii din Petroºani s-a deplasat în regiunea Bavaria din Germania. Acum, nemþii vor ca 10 tineri din Valea Jiului sã continue acest proiect, drept pentru care tânãra generaþie va fi invitatã în Germania pentru a învãþa despre bunele practici care pot schimba o comunitate. La finalul întrevederilor, copiii din Petroºani le-au prezentat oaspeþilor un program specific zonei Vãii Jiului. Monika BACIU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 mai 2013

Sute de vizitatori la Muzeul Mineritului din Petroºani

oapte albã la Muzeul Mineritului din Petroºani. Locuitorii Vãii Jiului au profitat de noaptea muzeelor, motiv pentru care au decis sã viziteze aceste obiective. Muzeul Mineritului din Petroºani a fost vizitat de sute de persoane, stabilindu-se un record. ”Anul acesta spre surprinderea mea am avut vizitatori mai mulþi decât

mineresc. ”Sunt atraºi de tot ce þine de minerit, sunt foarte plãcut impresionaþi care vin de felul în care au lucrat, de obiectele pe care le avem pentru vizitatori”, a mai spus Erika Muºa. Muzeul Mineritului este singurul edificiu de culturã din România cu profil de tehnicã minierã în cãrbune. Colectia Muzeului are în componenþã aproximativ 1500 de piese cu caracter minier constând în ceilalþi ani. Pânã la ora 9 seara am avut peste 120 de inºi ºi copii foarte mulþi. Au fost plãcut surprinºi ºi de colþul care

l-am pregãtit cu port ºi obiecte din zonã. Au fost impresionaþi”, a declarat Erika Muºa, directorul Muzeului Mineritului din Petroºani. Impulsionaþi de copii, pãrinþii au petrecut câteva minute la muzeu cu cei mici. Aceºtia ºi-au reamintit câte ceva din ce au învãþat cu ani în urmã. ”Fiica mea mã tot bate la cap de ceva timp ºi nu îmi gãseam timp, nici acum nu prea vroiam sã vin, dar mi-a arãtat la televizor cã e noaptea muzeelor. Nu erau banii un motiv, cã e modicã intrarea. ªi eu mã uit sã îmi aduc aminte ce am

vãzut acum 20 de ani ºi sã îi explic eu ce ºtiu”, spune unul dintre vizitatorii Muzeului Mineritului. Cei mai entuziasmaþi de clipele petrecute la muzeul minerilor din Petroºani au fost cei mici, care promit cã vor povesti tuturor despre ce au vãzut aici. ”Am vãzut diferite pietre, diferite maºini ºi unelte ºi e foarte frumos”, spune un copil care a trecut pragul Muzeului Mineritului din Petroºani în noaptea albã dedicatã muzeelor. Reprezentanþii muzeului spun cã vizitatorii sunt atraºi în special de obiectele cu specific

în documente originale, fotocopii, schiþe, aparate, utilaje miniere, insigne,

obiecte specifice vieþii din regiune. Monika BACIU

Strãinii, interesaþi de Muzeul Momârlanului

uzeul momârlanului din Petroºani, netractiv pentru localnici. Strãinii apreciazã mai mult tradiþiile altor popoare. Urmele momârlanilor mai sunt pãstrate în douã muzee din Petroºani, douã case autentice, vechi de peste 200 de ani.

aºa de specialã eu chiar mã bucur pentru cã sunt niºte lucruri care nu trebuie uitate ale strãmoºilor noºtri. Mã bucur cã am reuºit sã le adun ºi sã le mai vadã ºi altcineva. De la porturi tradiþionale, instrumente cu care se lucra, rãzboi, totul se poate vedea. Sunt cam îngrãmãdite dar se pot vedea ºi admirã”, ne povesteºte Elena Mãlinesc.

Aici, uneltele tradiþionale ºi obiectele patrimoniale, donate de familii momârlãneºti, sunt expuse spre interesul turiºtilor, dar ºi al localnicilor, momârlanii fiind un subiect prea puþin abordat chiar ºi în zonã. Pragul muzeului momârlanului din Petroºani a fost cãlcat de mai mulþi turiºti strãini decât de oamenii din Valea Jiului, de bãºtinaºi. ”Au venit, mai ales strãinii pentru cã este o cale turisticã mai ales cã la poarta am fãcut acea plãcutã ”Muzeul Momârlanului” sunt mulþi curioºi care intrã. Am avut nemþi, polonezi, cehi, slovaci, italieni care au fost foarte încântaþi mai ales cã am avut

niºte turiºti canadieni care au luat fiecare piesã din muzeu în mânã ºi nu le-a venit sã creadã cã sunt

adevãrate. Apreciazã mult mai mult. Pe ei îi impresioneazã foarte mult ºi sunt dezamãgiþi cã autoritãþile nu se implicã mai mult pentru a pune în valoare aceste proiecte”, a povestit Elena Mãlinesc, proprietara muzeului. La muzeul momârlanului de pe strada Sãlãtruc o întâlnim pe tanti Elena Malinesc care este bucuroasã sã ne spunã cã aºteaptã vizitatori dornici sã descopere tradiþiile momârlanilor. ”Bineînþeles, îi primesc cu toatã dragostea. Dacã este o zi

Iniþiativa femeii a luat naºtere acum câþiva ani când a început sã adune câte un obiect tradiþional din zona Vãii Jiului. În micul ei muzeu, cei care calcã pragul pot admira obiecte tradiþionale

momârlãneºti care au fost adunate cu greu. ”Nu foarte greu, am început sã adun obiecte din toate satele nu doar de la noi de aici, Sãlãtruc, Livezeni, Coastã, Luncã, Slatinioara, Dalja Micã, tot ce am auzit cã nu le trebuie le-am zis sã nu le arunce. Sunt oameni care m-au înþeles, alþii nu care au preferat mai bine sã le dea foc, dar acum unii regreta cã le-au dat foc”, mai spune proprietara muzeului. Monika BACIU

Elevi ºi studenþi

15 RON

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 mai 2013

Sute de vizitatori la Muzeul Mineritului din Petroºani

în documente originale, fotocopii, schiþe, aparate, utilaje miniere, insigne,

obiecte specifice vieþii din regiune. Monika BACIU

Strãinii, interesaþi de Muzeul Momârlanului

niºte turiºti canadieni care au luat fiecare piesã din muzeu în mânã ºi nu le-a venit sã creadã cã sunt

Elevi ºi studenþi

15 RON

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 mai 2013

Resturi de animale aruncate în spatele Pieþei Centrale Petroºani

ai multe resturi, în special cãpãþâni de bovine ºi cabaline, au fost aruncate în spatele Pieþei Centrale Petroºani. Unii comercianþi spun cã au fost ºi 20 de cãpãþâni aruncate de necunoscuþi. Maximilian GÂNJU Saci cu resturi provenite în urma sacrificãrii animalelor au fost aruncaþi în zona Pieþei Centrale Petroºani, mai exact în perimetru unde sunt containerele de gunoi.

Oase de animale, cãpãþâni de cai ºi vaci, au fost împrãºtiate de cânii fãrã stãpân iar comercianþii din zonã spun cã aºa au scãpat de mirosul care

Sucilã - al treilea termen în dosarul de pornografie

oliþistul din Vulcan, Adrian Sucilã este din nou aºteptat la Judecãtoria din Petroºani, marþi dimineaþã. Aceasta va fi cea de a treia înfãþiºare în dosarul în care omul legii este acuzat de pornografie infantilã. Diana MITRACHE La ultimul termen în acest dosar, Sucilã a cerut timp pentru a-ºi angaja avocat. De menþionat, însã, cã pentru primul dosar în care este cercetat, nu mai sunt judecãtori la Petroºani care sã-i preia dosarul. Asta pentru cã ambii judecãtori care au rãmas pentru soluþionarea dosarelor penale, dupã pensionarea doamnei judecãtor Maria Jifcu, s-au

abþinut în acest caz. Dosarul privind pornografia infantilã a fost disjuns din primul ºi a fost instrumentat de procurorii DIICOT. Cazul Adrian Sucilã a zguduit municipiul Vulcan, iar angajatul Poliþiei din Vulcan a fost arestat timp de mai multe luni. Mihaela Stoica, fiica fostului viceprimar din Vulcan, Angela Stoica, a primit NUP în acest dosar ºi a fost exclusã din cauzã.

ar fi devenit insuportabil. „Nu este normal sã le arunce la gunoi. Câinii le-au tras ca sã mãnânce carnea ºi sunt împrãºtiate peste tot. Erau ºi câte 20 de capete de

cal pe care le trãgeau câinii pânã jos pe malul pârâului Maleia. Nu ºtiu cine tot aruncã, cei din piaþã cu boxele

de carne nu prea ar avea de ce sã aducã ºi capul animalului sacrificat. Nimeni nu cumpãrã o cãpãþânã de cal, ce sã facã cu ea? Acum e mai periculos pentru cã a

venit cãldura ºi dacã mai continuã sã arunce, o sã miroasã ca naiba ºi este ºi focar de infecþie”, a declarat un vânzãtor din Piaþa Centralã. Nu este pentru prima datã când pe malurile apelor din Petroºani sunt aruncate leºuri de animale sau resturi provenite în urma sacrificãrii. În zona Dãrãneºti din Petroºani au fost descoperiþi mai mulþi saci ºi lãzi cu copite, carne alteratã dar ºi alte resturi provenite de la porci ºi viþei. Cei care sacrificã animale pentru a vinde carnea scãpa de resturi în acest fel pentru a nu plãti pentru colectare ºi incinerare dupã cum spune legea.

Cãldura coboarã viperele la drum

remea cãlduroasã face ca unul dintre cei mai periculoºi ºerpi din România sã coboare de pe stânci la drumurile circulate, iar riscul ca o persoanã sã fie muºcatã este crescut. Maximilian GÂNJU Temperaturile ridicate din aceste zile fac ca viperele ce trãiesc pe stâncile din Defileul Jiului, sã-ºi caute adãpost din calea arºiþei pe potecile circulate de turiºti. Localnicii din zona Vãii Jiului care cutreierã Defileul au semnalat prezenþa viperelor pe drumurile din parc însã, din fericire, nu a fost înregistrat nici un atac. „Ies la drum de

dimineaþã, de cum dã cãldura. Se încolãcesc ºi îºi ridicã puþin capul. Trebuie sã ai grijã mare pe unde umbli, cã nu se ºtie când atacã. Mai bine sã fi atent, iar dacã le vezi sã stai la distanþã pentru cã te atacã”, spune Anton. La Unitatea Primire Urgente din cadrul Spitalului Petroºani existã antidot împotriva veninului de viperã, în eventualitatea unei urgenþe.

Animalele de companie nu au voie în parcurile din Petroºani. Locuri special amenajate nu existã

egulamente incomplete. Începând din aceastã sãptãmânã posesorii animalelor de companie din municipiul Petroºani au interdicþie în parcuri. Mai exact, aceºtia nu au voie sã se plimbe cu animalele de companie în parcurile din Petroºani. O altã reglementare a consiliului local prevede ca proprietarii sã strângã excrementele animalelor. Monika BACIU „Este vorba despre o hotãrâre a consiliului local care instituie contravenþii pentru accestul cu animale de companie în parcuri ºi locuri de joacã pentru copii. Refuzul de a ridica excrementele animalelor de pe domeniul public care se sancþioneazã cu amendã între 200-500 de lei”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de

cuvânt al Primãriei Petroºani. În tot acest timp în care existã anumite reglementãri ºi sancþiuni, nu existã locuri special amenajate pentru o plimbare cu patrupedele. Asta deºi cei de la Petroºani susþin cã sunt un oraº european. ”Nu existã locuri special amenajate însã toate

locurile exceptând cele menþionate sunt deschise animalelor de companie cu specificaþia cã excrementele acestora sã fie ridicate de pe domeniul public”, a mai

precizat sursa citatã. Inexistenþa unor zone special amenajate pentru câini creazã multe neplãceri, atât prin contaminarea solului, cât ºi prin neplãcerile create unora dintre cetãþeni prin plimbãrile animalelor de companie în afara unor zone amenajate. Protecþia animalelor de companie ºi a celor stapân presupune ºi aplicarea unor programe de informare ºi educare a populaþiei, atât a adulþilor cât ºi a copiilor, privind importanþa animalelor de companie, de agrement ºi a celor fãrã stapân, dar ºi riscurile pe care acestea le reprezintã.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 Mai 2013

Restanþa acum, restul mai târziu

ngajaþii Spitalului Municipal Vulcan nu au primit joi un salariu ºi jumãtate, atât cât spunea primarul Ile cã le va intra pe card salariaþilor, ci doar restanþa de 50 % de pe luna martie. Luiza ANDRONACHE Salariul întreg aferent luni aprilie, care trebuia încasat vineri, va mai întârzia. “ Joi s-a plãtit cealaltã

jumãtate restanþã de pe luna martie ºi întradevãr, vineri trebuia sã intre cotã parte sau chiar integral salariul pe luna aprilie, dar prin faptul cã decontarea servici-

ilor medicale de cãtre Casa Judeþeanã se face în mai multe etape, dupã data de 20, în maxim douã tranºe, vom plãti ºi salariile pe luna aprilie ”, a declarat Cristina Baleia , manager Spitalul Municipal Vulcan. ªi,

tot conducerea spitalului mai afirmã cã de luna viitoare, lucrurile vor intra în normal în privinþa salariilor ºi a achitãrii datoriilor cãtre stat.

La Lupeni, alte locuinþe ANL la cheie

Luiza ANDRONACHE

Agenþiile de voiaj desfiinþate, oferite spre închiriere de CFR

upã ce a desfiinþat Agenþiile de Voiaj de la Petroºani ºi Deva, pentru cã nu erau rentabile, CFR Cãlãtori vrea sã scoatã bani din sediile unde au funcþionat acestea. Carmen COSMAN

Agenþiile de Voiaj CFR de al Deva ºi Petroºani sunt istorie încã din data de 10 ianuarie.

Locul lor a fost luat de birouri de voiaj, amenajate chiar în gãri. La Hunedoara agenþia a rãmas funcþionalã, dar ºi-a restrâns activitatea. ªi, pentru cã tot are al dispoziþie suprafeþe imobiliare de sute de metri pãtraþi, CFR Cãlãtori vrea sã scoatã bani din închirierea lor. Astfel, sediul fostei Agenþii de Voiaj CFR de la Petroºani, situat în partea de Nord a municipiului, a fost scos la licitaþie, pentru închiriere de CFR Cãlãtori. Licitaþia pleacã de la suma de 1.213

ucrãrile la cel de-al doilea bloc ANL de la Lupeni sunt aproape finalizate, iar primãria se pregãteºte sã analizeze dosarele depuse de cei care doresc o casã.

„Se fac aici ultimele retuºuri, se va face ºi o parcare, iar blocul se va racorda ºi la ultimele utilitãþi. Am început sã-i sunãm pe cei care ºi-au depus cereri, pentru ca luni sã vinã sã-ºi ia o listã cu acele acte justificative, sã vinã sã-ºi completeze dosarele, pentru cã vrem ca pânã în data de 15 iunie, aceste dosare sã fie complete ºi sã fie anal-

euro pe lunã, pentru un spaþiu de 121, 30 mp. În Deva, spaþiul de închiriat este ceva mai mic ºi are o suprafaþã de 109 mp. La Hunedoara, chiar dacã agenþia nu a fost desfiinþatã, ºi-a restrâns activitatea, iar 39 mp din suprafaþa totalã sunt liberi pentru închiriere prin licitaþie publicã de cãtre doritori.

izate de comisia socialã de repartiþie ”, ne-a declarat Gabriel Lungu, city manager Municipiul Lupeni. ªi, nu puþini sunt cei care vor o locuinþã ANL la Lupeni, iar termenul de depunere a dosarelor nu a expirat încã. “Noi avem 45 de locuinþe în acest bloc, un apartament cu douã camere ºi 44 de garsoniere. În momentul de faþã sunt 70 de cereri, dar încã mai primim pânã în data de 31 mai”, a mai spus Gabriel Lungu. Administraþia localã de la Lupeni a mai dat în folosinþã un bloc ANL, tot în zona Bãrbãteni, anul trecut.

Baza sportivã ªtiinþa se modernizeazã

aza sportivã ªtiinþa de la Universitatea Petroºani trece în ultimul timp printr-un lifting facial, care la final, îi va schimba înfãþiºarea. Luiza ANDRONACHE Obiectivul este în plin proces de reabilitare, ba mai mult, lucrãrile sunt finalizate în proporþie de circa 70 %. Muncitorii executã reparaþii ºi lucrãri de modernizare la tribunã ºi vestiare ºi au termen de finalizare începutul luni iulie. „La baza sportivã dorim sã facem canalizarea, reþeaua termicã ºi instalaþia de apã. Vom monta chiar ºi douã para-

trãznete, pentru cã pânã acum nu a existat niciunul ºi, de asemenea, vom reabilita tribuna ºi vom reface ºi vestiarele ”, a declarat Dacian Ciodaru, Director Administrativ – Universitatea Petroºani. Valoarea totalã a acestui proiect, finanþat de Ministerul Educaþiei, este de 360.000 de lei. Dar, reprezentanþii Universitãþii

Petroºani vor mai mult de atât. Dupã terminarea lurãrilor la vestiare ºi tribunã, vor sã acceseze alte fonduri pentru modernizarea terenului ºi a pistei de alergare. “ In momentul de faþã suntem în faza de studiu ºi de scriere a unui proiect pentru reabil-

itarea terenului de gazon natural, a pistei de alergare, a gardului împrejmuitor, cât ºi a drumului interior din cadrul bazei sportive, drum ce deserveºte toate obiectivele bazei sportive. Încercãm sã accesãm fonduri europene, guvernamentale sau sã gãsim soluþii sã executãm aceste lucrãri din venituri proprii ”, a mai declarat Dacian Ciodaru.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 mai 2013

CJH a semnat contractul de finanþare pentru modernizarea drumului spre Pasul Vâlcan

ontract semnat pentru modernizarea drumului spre Pasul Vâlcan. Consiliul Judeþean Hunedoara, prin preºedintele Mircea Ioan Moloþ, a semnat în aceastã sãptãmânã contractul de finanþare pentru proiectul “Modernizare DJ 664: Pas Vulcan - Vulcan, km. 38+000 - 41+700”. Monika BACIU Obiectivul general al acestuia îl reprezintã îmbunãtãþirea accesibilitãþii în zonã, un areal cu un mare potenþial de dezvoltare turisticã, prin modernizarea drumului judeþean 664: Pas Vulcan - Vulcan, pe o lungime de 3,7 km. Contractul de finanþare încheiat cu Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaþional Regional 2007-2013 ºi Agenþia pentru Dezvoltare Regionalã Vest, în calitate de Organism Intermediar, a fost semnat pentru valoarea totalã a proiectului de 12.063.160,17 lei, din care finanþarea nerambursabila FEDR este de 8.434.296,83 lei. Durata contractului este de 20 de luni.

menajare de spaþii pentru deºeuri În cadrul lucrãrilor se va amenaja ºi un spaþiu pentru depozitarea deºeurior ce rezultã în urma lucrãrilor de modernizare a tronsonului de drum. Depozitarea ºi colectarea deºeurilor

rezultate în urma activitãþilor de modernizare a drumului judeþean se va realiza permanent pe toatã perioada de derulare a lucrãrilor. Deºeurile rezultate în timpul activitãþilor de modernizare se vor colecta ºi depozita în pubele amplasate în organizarea de ºantier. Deºeurile vor fi colectate ºi transportate periodic la groapa de gunoi de cãtre o firmã specializatã cu care executantul va semna un contract de prestãri servicii.

otul se recicleazã

Pãmântul dezvoltat din sãpãturi se va folosi la umpluturi pentru realizarea terasamentului drumului. Arborii defriºaþi se vor folosi pe ºantier, iar frunzele ºi ramurile rezultate se vor colecta pe o platformã amplasatã în organizarea de ºantier. Pe timpul derulãrii activitãþii de modernizare a drumului se interzice parcarea autovehiculelor în afarã organizãrii de ºantier pentru evitarea contaminãrii terenului cu produse petroliere. DJ 664 îºi are originea în judeþul Gorj. Lungimea drumului judeþean pe teritoriul

judeþului Hunedoara este de 10 kilometri cuprinºi între Pasul Vâlcan ºi intersecþia cu Bulevardul Mihai Viteazu. Acesta face legãtura rutierã cu judeþul Gorj asigurând totodatã accesul spre staþiunea turisticã Pasul Vâlcan. În traseul drumului în amonte de amenajarea turisticã Pasul Vâlcan sunt întâlnite grohotiºuri de pantã prinse în masa de pietriº. Sub stratul de grohotiº apare rocã de bazã formatã din ºisturi cristaline. Modernizarea DJ 66 este o componentã a unei iniþiative mult mai ample demarata la nivelul Consiliului Judeþean Hunedoara având ca scop reabilitarea întregii reþele de drumuri judeþene aferente zonelor cu potenþial economic ºi turistic relevant pentru dezvoltarea economicã localã ºi regionalã. Ca urmare a modernizãrii drumului se doreºte îmbunãtãþirea condiþiilor de circulaþie precum ºi diversificarea serviciilor ºi stimularea iniþiativei private în zona turisticã a depresiunii Petroºani. Modernizarea drumului are în vedere pe lângã realizarea unei legãturi rutiere alternative cu judeþul Gorj ºi scoaterea din izolare a unor zone cu potenþial

turisticc, dezvoltarea durabilã a turismului prin amenajarea zonei turistice Pasul Vâlcan ºi joncþiunea cu zona turisticã Straja.

reºterea potenþialului turistic Modernizarea infrastructurii va contribui la creºterea atractivitãþii zonei pentru noi investiþii în obiective turistice. În plus, odatã cu modernizarea drumului judeþean valoarea terenurilor din zona va creºte. Realizarea modernizãrii drumului va sprijini dezvoltarea economice prin atragerea de investitori. De asemenea, protejarea mediului este prioritarã în acest proces de modernizare, care pe termen lung va duce la creºterea calitãþii vieþii locuitorilor din zonã.

tarea drumului, din ce în ce mai proastã Starea tehnicã a drumului judeþean se agraveazã pe an ce trece datoritã lipsei unei structuri rutiere cu îmbrãcãminte modernã. Un alt aspect care contribuie la necesitatea modernizãrii drumului este legat de siguranþa cir-

culaþiei, la ora aceasta starea tehnicã a drumului prezentând un real pericol pentru participanþii la trafic. Starea tehnicã a carosabilului este foarte rea cu numeroase defecþiuni, de tipul gropilor ºi denivelãrilor care

genereazã bãltirea apelor pe timp ploios ºi praf pe timp uscat. Condiþiile de circulaþie sunt improprii pentru desfãºurarea deplasãrilor din punct de vedere al siguranþei, confortului ºi impactului asupra mediului.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 Mai 2013

20 de ani de „Teoretic”

n perioada 27 – 30 mai, Colegiul Naþional „Mihai Eminescu” din Petroºani va celebra cei 20 de ani scurºi de la înfiinþarea unitãþii de învãþãmânt. La manifestãri ºi-au anunþat prezenþa ºi o serie de experþi ºi cercetãtori de la Institutul Român de Istorie Recentã din Capitalã. Mircea NISTOR

„În 27 mai va fi o masã rotundã, moderator urmând a fi Cosmin Budeancã, expert la Departamentul de Investigaþii Speciale din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului ºi Memoria

Exilului Românesc. Cu aceeaºi ocazie vor fi prezentate filmele „Experienþe carcerale în România comunistã” ºi „Cei morþi”. În 28 mai îl vom avea ca invitat pe Bogdan Alexandru Jitea, cercetãtor în cadrul Institutului Român de Istorie Recentã, care va

prezenta filmul documentar „Epopeea Naþionalã Cinematograficã”. În cea de-a treia zi a manifestãrilor este programatã o dezbatere pe tema „Conectaþi, dar totuºi izolaþi” care va fi moderatã de cãtre Ionuþ Codreanu, coordonator Proiecte Cercetare Active Watch de la Agenþia de

Festivalul adolescenþilor „actori”

n perioada 29 – 30 mai, în Petroºani, se va derula prima ediþie a unui festival de teatru dedicat adolescenþilor. Manifestarea, intitulatã „Festivalul vostru, al adolescenþilor”, este organizat de cãtre primãria municipiului ºi teatrul din localitate. Mircea NISTOR

„În sfârºit, s-a împlinit un mai vechi vis al meu ºi anume de a-i aduce pe tinerii actori amatori pe scena teatrului din localitate. ªi, în acelaºi timp, de a-i aduce acasã pe absolvenþii facultãþilor de teatru.

Aici ar fi vorba despre Bianca Holobuþ care se va ocupa, ºi ea, de festival. Apropo, nu trebuie sã neglijãm faptul cã tinerii din Valea Jiului au fost mai mereu, în ultimii ani printre pri-

Monitorizare a Presei. Toate aceste evenimente vor fi gãzduite de cãtre Sala de Festivitãþi a unitãþii noastre de învãþãmânt”, a declarat Gilbert Danciu, director Colegiul Naþional „Mihai Eminescu” Petroºani. În cele 4 zile de sãrbãtoare mai sunt programate ºi

mii intraþi la facultãþile de teatru. În ceea ce priveºte festivalul programat în perioada 29 – 30 mai, pot participa tineri de la liceele din Valea Jiului, ultima zi de înscriere fiind 20 mai”, a declarat Nicoleta Bolcã, director Teatrul Dramatic „I. D. Sîrbu” Petroºani. Tinerii care vor participa la festival vor fi recompensaþi cu premii în bani. Astfel, cel mai bun spectacol va fi premiat cu suma de 600 de

alte mese rotunde privind liceul din Petroºani dar ºi o expoziþie de caricaturi semnate de cãtre Adrian Cerchez. Manifestãrile dedicate celor 20 de ani de existenþã a liceului din Petroºani se vor încheia joi, 30 mai, cu o festivitate de premiere a absolvenþilor din promoþia acestui an.

lei, cea mai bunã regie va fi recompensatã cu 500 de lei, cei mai buni interpreþi (masculin ºi feminin) vor primi câte 300 de lei iar cei mai buni actori deþinãtori de roluri secundare vor intra în posesia a câte 150 de

Ziua Copilului, la teatru

iua Internaþionalã a Copilului va fi marcatã ºi de cãtre Teatrul „I. D. Sîrbu” din Petroºani. Astfel, în intervalul 31 mai – 2 iunie, se va derula cea de-a II-a ediþie a festivalului „Feþi Frumoºi, Zâne Bune ºi Ilene Cosânzene”. Mircea NISTOR

COLÞUL LUI DENIS

lei. În plus, tinerii actori care vor impresiona în cadrul festivalului vor fi invitaþi sã joace, alãturi de actorii profesioniºti, într-un spectacol în stagiunea teatralã 2013 – 2014.

Ziua Internaþionalã a Copilului va fi mar-

catã ºi de cãtre Teatrul „I. D. Sîrbu” din Petroºani. Astfel, în intervalul 31 mai – 2 iunie, se va derula cea de-a II-a ediþie a festivalului „Feþi Frumoºi, Zâne Bune ºi Ilene Cosânzene”. „Cu ocazia acestei

ediþii cu numãrul 2 vom încerca sã punem în „scenã” ºi o premierã. Mai exact, vom face câteva care alegorice ºi vom prezenta câteva spectacole pe stradã, în centrul municipiului”, a declarat Nicoleta Bolcã, directorul teatrului din valea Jiului. În afara actorilor de la teatrul din Petroºani, la festival vor fi prezenþi ºi reprezentanþi ai teatrelor din Turda, Sibiu sau Reºiþa.

14 Program & Horoscop

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 În cãutarea vinului pierdut 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Vreau sã fiu sãnãtos 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Plasa de stele 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

9:30 Soþia perfectã (r) 10:30 Kiss Cinema (r) 11:00 Flavours, 3 bucãtari 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 ªi eu m-am nãscut în România (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Familii la rãscruce 21:45 Mondenii 22:15 Trãsniþii 23:00 Focus Monden 23:30 Dragul de Raymond

9:45 Taxi Driver (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Suflete pereche (r) 14:15 Schimb de vieþi (r) 15:15 Iubire mutã (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Robinson Crusoe 22:15 Cursã periculoasã 0:15 Robinson Crusoe (r)

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Butonul de panicã 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 ªtirile B1 18:00 ªtirile B1 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

9:45 Que bonito amor (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Intrigi ºi seducþie (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Doamne de poveste 12:35 Rosa Diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Inimã de þigan 15:15 Reþeta de Acasã 15:25 Doamne de poveste 15:30 Eva Luna 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Intrigi ºi seducþie 19:30 Rosa Diamante 20:30 Inimã de þigan 22:00 Poveºtiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Teresa 0:00 Doamne de poveste

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 mai 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Comoara din spatele cãrþilor (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Frumoasa ºi insula 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Antrenament tactic 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI: New York

21 martie *** 20 aprilie Deºi sunteþi foarte preocupat cu probleme personale, luaþi o micã pauzã. Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sentimentale! Amânaþi schimbãrile planificate pentru azi ºi deconectaþi-vã. O ieºire în mijlocul naturii v-ar ajuta sã vã desprindeþi puþin de problemele cotidiene.

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: West Brom Manchester United 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: West Brom Manchester United 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Steaua Viitorul Constanþa 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Steaua Viitorul Constanþa 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digisport Show 14:30 UCL Magazin 15:00 ªtirile Digi Sport 15:30 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal European 19:00 Fotbal: Gloria Bistriþa Turnu Severin

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Sunt ºanse mari sã se petreacã schimbãri importante, care vã vor oferi mari satisfacþii. Aveþi succes pe plan artistic ºi social datoritã personalitãþii puternice ºi activitãþii intelectuale susþinute. Spre searã luaþi o decizie majorã în ceea ce priveºte relaþiile sentimentale.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Deºi aveþi multe probleme de rezolvat, menajaþi-vã sãnãtatea. Încercaþi sã vã odihniþi mai mult! În casã, aveþi ocazia sã faceþi schimbãri importante, care vã vor îmbunãtãþi viaþa sentimentalã. Dupã-amiazã sunteþi tentat sã cheltuiþi cam mult. 9:15 Teleshopping 10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

23 iulie *** 22 august

Aveþi mari ºanse sã vã împliniþi speranþele ºi visele. Dimineaþa puteþi începe o activitate artisticã. De asemenea, s-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie care vã va aduce satisfacþii neaºteptate pe plan sentimental. Fiþi echilibrat.

23 august *** 22 septembrie

Este o zi bunã pentru studiu, mai ales în domeniul artistic, pentru cãlãtorii ºi comunicare. Traversaþi o perioadã dificilã pe plan financiar, dar perseverenþa ºi optimismul vã ajutã sã o depãºiþi mai uºor. Dupã-amiazã sunteþi foarte activ pe plan social.

S-ar putea ca înclinaþiile artistice ºi dorinþa de a studia mai mult sã vã aducã mari satisfacþii, însã riscaþi sã vã îndepãrtaþi de prieteni. Pe plan profesional, rezultatele favorabile din ultima perioadã vã stimuleazã sã munciþi în acelaºi ritm.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Traversaþi o perioadã favorabilã din toate punctele de vedere ºi vã simþiþi înstare sã depãºiþi orice dificultate. Aveþi ocazia sã vã afirmaþi talentul artistic ºi puteþi sã culegeþi laude din partea rudelor.

Aveþi ocazia sã strãluciþi în societate. Vã puteþi afirma pe plan artistic ºi intelectual. Faceþi cunoºtinþã cu o persoanã mai în vârstã, care vã poate ajuta mult, mai ales pe plan creativ. Trataþio cu atenþie.

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa aflaþi cã trebuie sã renunþaþi la o cãlãtorie ceea ce vã nemulþumeºte. Treceþi cu calm peste acest moment. S-ar putea sã intraþi în legãturã cu o persoanã importantã.

21 ianuarie *** 20 februarie

În cursul dimineþii, primiþi un cadou de care vã bucuraþi foarte mult. De asemenea, s-ar putea ca un grup de prieteni sã vã invite la o petrecere. Aveþi o capacitate de comunicare deosebitã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Aveþi posibilitatea sã vã apropiaþi mai mult de persoana iubitã. Dacã se iveºte ocazia sã plecaþi într-o excursie, nu ezitaþi. Sunteþi original, iar cei din jur vã primesc bine ideile.

21 februarie *** 20 martie Puteþi sã vã asumaþi noi responsabilitãþi sau sã începeþi o activitate nouã. Este o zi favorabilã activitãþilor artistice. Seriozitatea ºi farmecul personal vã fac sã strãluciþi în societate.

Diverse 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 Mai 2013

Simularea, etapa a II-a

xamenul de simulare a Bacalaureatului a ajuns la cea de-a doua etapã. Liceenii din Valea Jiului, din ultimul an, au susþinut proba de matematicã, dupã ce au participat la cea de limba ºi literatura românã. Mircea NISTOR

Restricþii apã Luni 20 mai 2013

„Nu am reuºit sã corectãm toate lucrãrile la românã dar, din ceea ce am vãzut pânã acum, pot sã spun cã sunt incomparabil mai bune decât cele de la simularea anterioarã”, a declarat Gilbert Danciu, director Colegiul Naþional „Mihai Eminescu”

- Lupeni, între orele 10,00 - 15,00. Zona afectatã oraº vechi Lupeni. Motivul restricþiei - prelungire distribuitor str. Tineretului, bl. G 8. Mulþumim pentru înþelegere Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

Anunþ Societatea Naþionalã a HuileiSA, cu sediul în Petroºani, str. Timiºoarei nr.2, anunþã organizarea concursului pentru ocuparea a 60 de posturi de muncitor necalificat pentru abatajele frontale ºi lucrãrile de pregãtire aferente acestora, de la EH Lupeni, pe o perioadã determinatã de 6 (ºase) luni, cu o perioadã de probã de 30 (treizeci) de zile. I. Condiþii de participare: - Vârsta minimã 18 ani; - Sã fie apt, din punct de vedere al sãnãtãþii, pentru muncã - în baza adeverinþei medicale eliberate de medicul de familie; - Studii – minim 8 clase; - Fãrã antecedente penale. II. Acte necesare participãrii la selecþie. Depunerea dosarului În vederea participãrii la selecþie, fiecare candidat va prezenta un dosar plic, ce va conþine urmãtoarele documente: 1. Cerere tip de participare la selecþie, adresatã Directorului general al SNH SA; 2. Copie act de identitate; 3. Copie documente de studii; 4. Adeverinþã medicalã eliberatã de medicul de familie, din care sã rezulte cã este apt de muncã pentru efort susþinut. 5. Declaraþie pe propria rãspundere cã nu a suferit condamnãri penale. Dosarul cu documentele necesare selectiei, se va depune la sediul EH Lupeni, din Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1, la secretariatul comisiei de selecþie, în perioada 24,27 ºi 28 mai 2013, între orele 8.00-14.00.

III. Concursul Concursul se va desfãºura începând cu data de 29 mai 2013, la sediul E.H. Lupeni, din municipiul Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1. ºi va consta în: - Analiza dosarelor, - Proba practicã o încãrcare materiale, prin lopãtare, peste un obstacol cu înãlþimea de 1,5 m. Participanþii se vor prezenta la proba practicã în þinutã sport ºi vor avea asupra lor buletinul/cartea de identitate. IV. Validarea rezultatelor. Afiºarea rezultatelor Nota finalã a concursului are la bazã douã elemente, care se vor nota de la 1 la 10, dupã cum urmeazã: 1. Analiza dosarului 50% în nota finalã; 2. Proba practicã, cu pondere de 50% în nota finalã; Ocuparea posturilor se va face în ordinea descrescãtoare a notelor finale obþinute, nota minimã fiind 6 (ºase), calculatã cu douã zecimale. Contestaþiile asupra rezultatelor validate, cu privire la notarea candidaþilor, se pot depune în termen de 3 zile de la data afiºãrii. Regulamentul de desfãºurare a concursului va fi fãcut public prin afiºare la sediul E.H. Lupeni, din municipiul Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1, pagina SNH-SA: www.snh.ro ºi la sediul SNHSA Relaþii suplimentare la SNH SA – Direcþia Resurse Umane – Servicul Resurse Umane, telefon 0254/541461 interior 710, 720, EH Lupeni, Serviciul Resurse Umane, telefon 0254/561500.

Petroºani. Dupã cum a precizat directorul Colegiului Naþional „Mihai Eminescu” din Petroºani existã speranþe ca, ºi în acest an, la unitatea ºcolarã pe care o conduce, sã fie atinsã cota de promovabilitate de aproape 100%, la fel ca ºi în anii anteriori. „În ultimii ani am avut o promovabilitate chiar ºi de

100%, clasându-ne mereu pe primul loc între liceele din judeþul Hunedoara. Sunt sigur cã ºi în acest an vom atinge acest prag maxim”, a mai spus Gilbert Danciu. Marþi, 21 mai se va derula ºi ultima probã a simulãrii Bacalaureatului, cea la alegere. Bac-ul „adevãrat” va debuta în data de 10 iunie.

Hainy te învaþã sã gãteºti Supã cremã de ciuperci Ingrediente: 500 g ciuperci 50 g unt 1-2 cepe 1 cãþel de usturoi 2 linguri fãinã 100 ml smântânã 1 litru supã de pasãre 1 frunzã dafin sare, piper. Mod de preparare Se curãþã, se spalã ºi se toacã ciupercile. Întro cratiþã de 3l se topeºte untul. Se toacã ceapa mãrunt ºi usturoiul ºi se cãlesc. Se adaugã ciupercile tocate mãrunt ºi se lasã la foc mediu. Se pune peste

ciuperci fãinã ºi se amestecã, apoi se toarnã supa de pasãre. Se pune dafinul ºi se lasã sã fiarbã 10 minute. Se rãceºte supa de ciuperci ºi se paseazã, folosind un mixer. Supa de ciuperci pasatã se pune din nou

pe foc, se gustã ºi se adaugã smântânã sare ºi piper. Se serveºte fierbinte. Poftã bunã! Chef de cuisine Restaurant 3D Aqua Hainalka Miclea

16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 mai 2013

Nici o sutã de pensiuni în 3 staþiuni montane

âteva zeci de cabane clasificate în staþiunile montane din Valea Jiului.

staþiune detronând-o pe cea din Petroºani unde sunt 36 de pensiuni. În cea mai nouã staþiune montanã din

de unitãþi de cazare cu o singurã stea. În Straja existã conform ultimei statistici a MDRT o singurã unitate cu

Valea Jiului, respectiv în Pasul Vulcan sunt doar douã unitãþi de cazare clasificate. Majoritatea spaþiilor turistice au câte douã ºi trei stele. Existã însã ºi excepþii. Vorbim de unitãþi de cazare cu patru stele, acolo unde standardele sunt ridicate ºi

patru stele. Aceasta este Vila Platoul Soarelui. La extrema cealaltã sunt pensiunile turistice clasificate cu o singurã stea. Administraþia localã de la Petroºani a eliberat în cursul anului trecut nouã autorizaþii de construcþie pentru zona Parâng. În toate

Ministerul Turismului a publicat lista actualizatã a unitãþilor de cazare din þarã. La nivelul judeþului Hunedoara sunt clasificate 245 de unitãþi de cazare.

rei staþiuni montane în Valea Jiului La nivelul Vãii Jiului sunt trei staþiuni montane ºi doar 75 de unitãþi de cazare, asta cel puþin teoretic. Potrivit datelor centralizate la nivelul Ministerului Turismului, în cele trei staþiuni montane din Valea Jiului sunt nici o sutã de pensiuni. Astfel, în staþiunea Montanã Straja sunt 49 de unitãþi de cazare, aceastã

cazurile este vorba de eliberarea unor autorizaþii cãtre persoane fizice pentru construire de case de vacanþã. Astfel, pe mãsurã ce se dezvoltã domeniul schiabil din staþiunea montanã din Petroºani tot mai multe persoane se aratã interesate sã îºi construiascã în zonã case de vacanþã fie pentru folosinþã personalã, fie ca ulterior sã le punã la dispoziþia turiºtilor. Printre cei care au primit autorizaþie de construcþie se numãrã ºi fostul consilier local Adrian Zvâncã. Zona Rusu din masivul Parâng este, potrivit

proiectului de dezvoltare a domeniului schaibil, cea în care va funcþiona un punct intermediar al telegondolei, dar ºi un telescaun care va face legãtura între Hotel Rusu ºi Poieniþa de la cota 1700. Toate cererile depuse pentru eliberarea autorizaþiei prevedeau construcþia de case de vacanþã. Zona Rusu este ºi zona în care administraþia localã a început sã cumpere sau sã concesioneze teren pentru a putea amplasa stâlpii de la telegondolã ºi telescaun. Monika BACIU