Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 367

Cronica Vãii Jiului Joi, 16 Mai 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Consilierii de la Petroºani ar putea da cu subsemnatul la DNA

Lipsã de angajaþi la Primãria municipiului Petroºani

n singur serviciu din cadrul municipalitãþii Petroºani ar avea nevoie de încã 18 oameni doar pentru a fi întregitã schema de personal.

>>> PAGINA PAGINA A 5-A

„Nu-i cãrbune ca huila, nici New-York-ul ca Petrila!”.... ªI CE DACÃ?

>>> PAGINILE PAGINILE 8-9

Îngropat sub un mal de pãmânt

ccident cu repetiþie la Vulcan. Dupã ce în luna A martie doi oameni au murit

în timp ce lucrau la introducerea unei conducte, miercuri un alt muncitor a fost prins sub un mal de pãmânt...

>>> PAGINA PAGINA 11

Demareazã Cina Creºtinã în Valea Jiului!

a începutul lunii mai, la Rãscoala, s-a nãscut ideea organizãrii Cinei Creºtine lunare, în localitãþile Vãii Jiului.

>>> PAGINA PAGINA 16

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 mai 2013

Cronica Vãii Jiului

Radare în Judeþul Hunedoara

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria *

DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687

Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Uricani pe DN 66A, str. Muncii

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Mai 2013

Actualitate 3

Apartament scos la licitaþie

“Patronii – þepari” din Petroºani executaþi silit de bancã U

na dintre locuinþele soþilor Arthur ºi Diana Csiki, cercetaþi pentru comiterea mai multor fapte penale, este executatã silit de filiala unei unitãþi bancare, pentru un credit neachitat. Creditul restan cãtre CEC Banck, cu tot cu dobânzi neachitate, depãºeºte 3,6 milioane de lei, suma incluzând ºi cheltuielile de executare silitã.

Cercetaþi penal de poliþiºti ºi procurori pentru comiterea mai multor infracþiuni financiare, soþii Arthur ºi Diana Csiki reprezentanþii mai multor societãþi comerciale din judeþul Hunedoara - sunt pe cale sã rãmânã fãrã proprie-

tãþi. Pentru un credit revolving contractat ºi neachitat, unitatea bancarã creditoare a anunþat scoaterea la licitaþie publicã a unui apartament constituit drept garanþie pentru linia de credit. Aparatmentul este vândut la licitaþie publicã de executorii judecãtoreºti, în data de 10 iunie a.c., în baza dosarului de executare 104/ 2012, pentru neachitarea

creditului ºi a dobânzilor aferente. Soþii Csiki sunt acuzaþi de oamenii legii cã, în perioada anilor 2005-2010, au determinat mai mulþi angajaþi ai firmelor pe care le administreazã, sã ridice credite bancare folosind documente false, iar prejudiciul ar depãºi 2.500.000 de lei. Cei doi oamnei de afaceri sunt cercetaþi penal pentru comiterea

infracþiunilor de înºelãciune, fals în înscrisuri, fals în declaraþii ºi uz de fals, dupã cum au precizat poliþiºtii hunedoreni. Cercetarea în acest dosar a debutat în urmã cu mai multe luni ºi, potrivit datelor de pânã acum, administratorii celor douã firme ºi-ar fi folosit salariaþii pentru a obþine credite bancare, folosindu-se de documente falsificate. Practic, angajaþii ar fi fost convinºi sã scoatã credite de la diverse bãnci de administratorii firmelor, care deþineau lanþuri de magazine cu produse electronice ºi electrocasnice, telefonie mobilã, materiale de construcþii ºi design. Perioada în care s-au sãvârºit aceste fapte se întinde pe câþiva ani, iar o parte dintre persoanele înºelate au fost

nevoite sã achite sume extrem de mari, de care nu s-au folosit niciodatã.

ncrengãturi întinse pe mai mulþi ani Problemele au început în momentul în care societatea Habitat XXI a luat decizia sã se extindã, datoritã succesului pe care îl avea în acel moment pe piaþã. Pentru asta, însã, era nevoie de bani. Aºa cã, patronii societãþii ar fi determinat oamenii din subordine sã scoatã ºi câte 3-4 credite/persoanã de la diverse bãnci pentru a le folosi banii în afacere, cu promisiunea cã ei vor achita creditele. Pãgubiþii povesteau cã, pentru a scoate sume mari de bani pentru necesarul afacerii ºi extinderii ei, în cãrþile de muncã ar fi fost operate salarii mult mai

mari decât cele reale, iar funcþiile deþinute de angajaþi ar fi fost ºi ele falsificate. Din vânzãtori sau gestionari, angajaþii au fost transformaþi, pe hârtie, în administrator sau analist credite. ªi, pentru a nu plãti dãrile aferente cãtre stat la asemenea salarii, cei doi administratori ar fi întocmit un document prin care sumele se acordau în funcþie de vânzãri. Foºtii angajaþi ºi-au dat seama cã au fost pãcãliþi ca la carte în momentul în care patronii lor, ale cãror firme erau deja în declin financiar, nu au mai achitat creditele bancare, iar oamenii au ajuns sã plãteascã sume mari prin executãri silite. Ca sã nu îºi piardã ºi casele au decis sã sesizeze Poliþia Petroºani, unde au depus plângeri penale. Car men COSMAN

Consilierii de la Petroºani ar putea da cu subsemnatul la DNA

ntreg legislativul local din Petroºani ar putea da cu subsemnatul la Direcþia Naþionalã Anticorupþie, pentru un împrumut bancar cu care se finanþeazã lucrãrile în baza proiectului de dezvoltare a Staþiunii Parâng. Cei 19 consilieri locali din municipiul Petroºani s-ar putea vedea nevoiþi sã dea declaraþii la DNA, dupã ce a fost depusã o sesizare în care aleºii sunt învinovãþiþi cã au aprobat un proiect prin care sã se acceseze un împrumut bancar. Potrivit unor surse, plângerea ar fi fost pe motivatã cum cã „municipalitatea s-a împru-

mutat pentru a finanþa o investiþie de pe urma cãreia beneficiazã ºi o firmã privatã”, fãcându-se referire la asocierea în participaþiune dintre Consiliul Local Petroºani ºi constructorul domeniului schiabil Parâng, Kranz Eurocenter. Aleºii au aprobat recent o hotãrâre de Consiliu Local prin care va contracta un credit în valoare de 15 milioane de lei noi. Banii sunt utilizaþi atât pentru proiectul privind dezvoltarea domeniului schiabil în Parâng, cât ºi pentru modernizarea ambulatoriului de la Spitalul de Urgenþã Petroºani. Surse din administraþia localã susþin cã au auzit de o plângere dar care „din anumite motive a fost formulatã dar încã neînregistratã” ea urmând sã

ajungã la DNA Alba astãzijoi sau mâine -vineri.

egea obligã participarea CL Petroºani

Administratorul public al municipiului Petroºani, Marian Popescu, cel care se ocupã direct de investiþia din Staþiunea Parâng susþine cã aleºii nu au încãlcat legea când au aprobat împrumutul. „Bugetul statului când dã un leu spune ”în completarea bugetului local”. Suntem obligaþi prin lege sã contribuim noi întâi ºi pe urmã bugetul de stat. N-am fãcut vreodatã o platã din bugetul de stat fãrã sã achitãm ºi noi o micã parte. Încã de la început aºa s-a finanþat proiectul. (…) Consiliul adoptat-o (n.r. HCL privind împrumutul) în

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

conformitate cu legea. An de an am alocat bani ºi acum am hotãrât sã dãm mai mult, sã facem un împrumut pentru cã nu avem atâþia bani. Banii sunt pentru telescaunul TS3, ca sã-l terminãm ºi-i recuperãm din încasãri dacã merge TS3. Dacã aveam bani noi puteam termina toatã lucrarea din bugetul local. Cine a fãcut-o (n.r. sesizarea) înseamnã cã nu a ºtiut legea deloc. Consilierii au votat în

unanimitate ºi a fost avizat ºi de cãtre consilierii juridici. Nu se greºeºte în halul astã ºi legea este foarte clarã. Nau avut de lucru ºi asta este. Probabil cã ºi DNA-ul o sã ne contacteze ºi o sã ne cearã ceva dacã se confirmã”, a declarat Popescu. Proiectul din Parâng continuã pe banii constructorului ºi ai Primãriei, pentru cã de la Guvern nu s-a mai alocat nici un leu. Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 mai 2013

Pãdurarii avertizeazã cã animalele sãlbatice sunt în cãutare de hranã

eprezentanþii ocolului silvic din Petroºani atrag atenþia locuitorilor cu privire la faptul cã în perioada urmãtoare existã riscul ca animalele sãlbaatice sã le calce gospodãriile. Monika BACIU Este vorba în principal de proprietarii care îºi au domiciliile în zonele învecinate cu fondurile forestiere. În urma experienþei din anii trecuþi, pãdurarii spun cã în aceastã perioadã animalele sunt în

cãutare de hranã. Astfel, dacã sunt sesizate astfel de

cazuri, proprietarii trebuie sã se adreseze primãriilor. ”În primul rând trebuie sã meargã la primãrie ºi sã

anunþe pagubele care sunt, de exemplu la urs când se iese cu vitele sau cu oile se anunþã primãria iar aceasta va anunþa ocolul silvic ºi se va face o extragere a

ursului din acea zonã. Mai departe se va valorifica ursul respectiv, blana intra ca ºi trofeu iar carnea dupã ce se vor face analizele se va comercializa ºi aceea”, spune Otto Hebel, reprezentant al Ocolului Silvic Petroºani. Pânã acum la primãria municipiului Petroºani nu a fost depusã nicio sesizare în acest sens. ”Nu au existat astfel de sesizãri nici pentru suprafeþele de teren, nici pentru alte ani-

male domestice care sã fi avut de suferit de pe urma vizitelor animalelor sãlbatice. Dacã cetãþenii de pe raza municipiului Petroºani au astfel de incidente sunt rugaþi sã se adreseze primãriei municipiului Petroºani. A existat un caz anul trecut”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. De precizat este faptul cã anul trecut un bãrbat din Petroºani a fost victima unui urs. Animalul se afla în cãutare de hranã când acesta l-a atacat pe bãrbat.

ITM cu ochii pe ºantierele Vãii Jiului

nspectorii de muncã sunt cu ochii pe ºantierele care vor umple aproape toate oraºele Vãii Jiului. Asta dupã ce la nivel naþionala demarat o astfel de campanie de supraveghere a celor care îºi deschid acum ºantiere de lucru. Mai mult, inspectorii au posibilitatea ca, la cea mai micã neregulã constatatã, sã opreascã activitatea pe ºantier. Diana MITRACHE

Mai multe firme încep acum lucrãri în aproape toate oraºele Vãii Jiului ºi de la introducerea apei ºi

canalizãrii, pânã la asfaltãri ºi subtraversãri, toate lucrãrile sunt inspectate de cei care asigurã protecþia muncii. În plus, marþi, la sediul ITM Petroºani au fost

chemaþi angajatorii, care au fost instruiþi ºi avertizaþi. „Noi am organizat o întâlnire cu cei de pe ºantiere, antreprenori, constructori ºi angajatori, cãrora le-am

vorbit despre ceea ce au de fãcut, le-am pus filme ºi leam arãtat poze ºi filmuleþe cu abateri ºi accidente grave ºi chiar mortale. Vrem astfel sã-i sensibilizãm, aºa încât

sã nu avem evenimente nefericite, pentru cã sunt multe ºantiere ce vor fi deschise acum”, a precizat Ileana Bodea, ºefa SSM din ITM Valea Jiului.

Blocurile sociale din Petrila, inaugurate la sfârºitul anului

rimarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel este optimist în ce priveºte finalizarea lucrãrilor la blocurile sociale din localitate. Edilul susþine cã la sfârºitul acestui an se vor inaugura cele patru blocuri sociale care se construiesc la Petrila. Marius MITRACHE “Am fost în audienþã la vicepremierul Liviu Dragnea, iar acesta mi-a promis cã se va rezolva problema legatã de finalizarea acestor lucrãri. Pentru terminarea lucrãrilor ar mai fi nevoie de 16 miliarde de lei vechi”, ne-a declarant Ilie Pãducel. Potrivit primarului oraºului Petrila, Ilie Pãducel, ieri la sediul primãriei a avut loc o analizã a stadiului actual al lucrãrilor la blocurile sociale la care pe lângã autoritãþile

locale au participat reprezentanþi ai firmei care construieºte, respectiv ai proiectantului. De menþionat cã, la Petrila sunt zeci de familii care aºteaptã sã primeascã o locuinþã socialã.

PROGRAM TV - MIERCURI 15 mai 2013 16.00

Punctul pe I - cu Ionuþ Dragotesc invitat - Gheorghe Ile primarul municipiul Vulcan

17.30

ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Mai 2013

Lipsã de angajaþi la Primãria municipiului Petroºani

n singur serviciu din cadrul municipalitãþii Petroºani ar avea nevoie de încã 18 oameni doar pentru a fi întregitã schema de personal.

Lipsa de personal nu va putea fi suplinitã chiar dacã se va da drumul la angajãri. Bugetul local nu poate suporta cheltuiala cu lefurile pentru o schemã idealã de personal. Serviciul Public Adminis-

trarea Domeniului Public Privat din cadrul municipalitãþii Petroºani are nevoie de cel puþin încã 18 angajaþi pentru a putea acoperi lucrãrile zilnice cu întreþinerea derulate în localitate. Oamenii ar fi direct

productivi pentru cã cele 18 posturi se referã strict la muncitorii de care ar fi nevoie ºi nu la persoane cu funcþii de conducere. Un alt serviciu în care se lucreazã cu o schemã subdimensionatã este cel de poliþie localã. Angajãrile pe posturile disponibile nu se pot face decât respectând schema impusã de guvern, la 7 plecaþi se poate face o angajare. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi spune cã este îngreunatã activitatea din cauza lipsei de personal ºi chiar dacã ar fi permise angajãrile

nu s-ar putea ocupa toate posturile necesare pentru cã bugetul local nu ar putea acoperi cheltuielile cu salariile. Nici în restul localitãþilor Vãii Jiului lucrurile nu stau mai bine, primãriile fiind nevoite sã se descurce cu angajaþii pe care-i au în prezent. Maximilian GÂNJU

Tâlhãritã în Amenzi de peste 30.000 de lei la ºantierul morþii din Vulcan care a efectuat lucrãrile plin centrul F irma la ºantierul în care doi muncitori au fost înghiþiþi de vii de un Vulcanului mal de pãmânt la Vulcan a primit

bãtrânã de 71 de ani a fost tâlhãritã ziua în amiaza mare, chiar în centrul municipiului Vulcan. Femeia a mers la piaþã pentru a face cumpãrãturi ºi n-a observat cã un individ o urmãreºte. Când a prins momentul, tâlharul s-a apropiat de femeie ºi i-a smuls de la gât un lãnþiºor de aur dupã care a încercat sã-ºi piardã urma fugind printre blocurile din apropiere. Bãtrâna nu s-a pierdut cu firea ºi a reuºit sã reþinã câteva semnalmente, iar poliþiºtii au dat de tâlhar în scurt timp. „În data de 14.05.2013, în jurul orei 13:30, Poliþia Municipiului Vulcan a fost sesizatã de cãtre o femeie de 71 de ani, din localitate, cu privire la faptul cã, în timp ce se deplasa pe strada Preparaþiei, în zona Pieþei Agroalimentare, o persoanã necunoscutã, de sex masculin, i-a smuls de la gât lãnþiºorul din aur. În urma activitãþilor desfãºurate, la scurt timp de la primirea sesizãrii, poliþiºtii l-au identificat pe IOSIF R., de 51 de ani, din Vulcan, cu privire la care s-a stabilit cã este prezumtivul autor al faptei”, a declarat inspectorul Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Individul este acuzat de tâlhãrie ºi riscã închisoarea pentru fapta comisã. (Maximilian GÂNJU)

amenzi usturãtoare. Inspectorii de muncã au stabilit abaterile ºi au dat sancþiunile. Acum dosarul a ajuns la organul de cercetare penalã, respectiv Poliþia municipiului Vulcan. Inspectorii de muncã susþin cã au gãsit nu mai puþin de 7 abateri pentru care s-a produs nefericitul accident mortal ºi amenda este una usturãtoare. „Noi am

gãsit pe acel ºantier 7 abateri de la prevederile legale. Trei dintre ele s-au soldat cu amenzi contravenþionale, iar alte patru cu avertismente ºi atenþionãri, fiind mai puþin grave. În total, firma a fost amendatã cu 34.000 de lei”, a precizat Ileana Bodea, ºefa Serviciului Sãnãtate ºi Securitate în Muncã din Cadrul ITM Valea

Jiului. Inspectorii de muncã spun cã principala cauzã a producerii accidentului mortal a fost pãtrunderea muncitorilor în spaþiul neasigurat cu susþineri de protecþie. Prima amendã a fost aplicatã imediat dupã producerea accidentului ºi atunci angajatorii au primit o

sancþiune de 8.000 de lei ºi li s-a sistat activitatea pe acel ºantier, existând starea de pericol. În plus, muncitorii nu au fost supravegheaþi corespunzãtor, zona nu a fost semnalizatã, deºi exista pericol ºi angajatorii nu aveau documente necesare. Întreg dosarul, care este unul voluminos,

a ajuns la Poliþia Vulcan ºi acum începe faza de urmãrire penalã. Responsabilii de la Hidroconstrucþia vor rãspunde pentru accidentul în care cei doi muncitori de la Hidroconstrucþia au fost striviþi sub un mal de pãmânt, în data de 12 martie, la Vulcan. Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 mai 2013

Niþã vrea investitori chinezi la termocentrale

inistrul delegat pe probleme de energie, Constantin Niþã a discutat în primele zile ale întrevederilor din China cu mai mulþi investitori din domeniul energetic. Acesta are în vedere atragerea de investiþii pentru sistemul energetic din România. Monika BACIU În primele douã zile ale vizitei oficiale în R.P. Chinezã, Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niþã, a avut întâlniri cu: Ministrul adjunct al Comerþului din China, Zhong Shan; conducerile unor importante companii din industria energeticã Sinohydro, Gezhouba ºi Huadian. Cu aceastã ocazie, Ministrul Constantin Niþã a prezentat Ministrului adjunct al Comerþului din China (coordonatorul proiectelor de investiþii în energie) proiectele de interes pentru România, exprimându-ºi încrederea cã sprijinul Guvernului chinez poate contribui la dezvoltarea unor parteneriate de succes în domeniul energetic. Discuþiile de principiu privind interesul companiilor chineze pentru devoltarea de proiecte în România au fost deschise

cu ocazia recentelor vizite efectuate de reprezentanþii acestor companii în þara noastrã. Cele trei companii ºi-au exprimat intenþia de a intra pe piaþa din România. În perioada urmãtoare vor avea loc discuþii la nivel de experþi pentru identificarea soluþiilor adecvate pentru structurarea ºi finantarea proiectelor vizate. ,,Proiectele vizate – Tarniþa Lãpuºteºti, reactoarele 3 ºi 4 de la Cernavodã, modernizarea termocentralelor, reprezintã elemente cheie pentru sistemul energetic naþional. Trebuie sã gândim pe termen lung, principalele obiective ale României fiind reprezentate de echilibrarea sistemului, asigurarea securitãþii energetice ºi dezvoltarea de proiecte care sã genereze oportunitãþi pentru noi locuri de muncã. Mizãm pe atractivitatea acestor proiecte pentru care com-

paniile chineze ºi-au exprimat deja interesul. Seriozitatea, detaliile tehnice ºi angajamentul nostru faþã de proiecte cred cã sunt factori determinanþi pentru ca investitorii sã vinã în România. Avem toate aceste elemente ºi sunt convins cã vor veni ºi rezultatele”, a declarat Constantin Niþã, Ministrul delegat pentru Energie. Întâlnirile din China s-au

concentrat asupra aspectelor logistice ale potenþialelor parteneriate dintre companiile de profil

Redeschiderea minelor, în ºedinþa de Guvern

roiectul de act normativ privind redeschiderea minelor a fost inclus, în primã lecturã, pe ordinea de zi a ºedinþei de Guvern de miercuri. Acesta este un proiect promovat de Ministerul Economiei ºi chiar de preºedintele Traian Bãsescu, care, încã de anul trecut, a vorbit despre aceastã posibilitate. Diana MITRACHE Potrivit premierului Victor Ponta, citat de agenþiile de presã, în urma unei vizite la Slatina, proiectul actului normativ va trebui lansat în dez-

din ambele þãri, în vederea realizãrii proiectelor energetice prioritare pentru România. lorificat, mai ales cã în acest an vom avea o nouã lege a redevenþelor. Expirã cei zece ani din contractul cu Petrom ºi în cursul anului 2013 vom trimite Parlamentului ºi Parlamentul va aproba un nou sistem de redevenþe’, a spus Ponta.

batere publicã ºi trimis ulterior Parlamentului, care sã ia cât mai rapid o decizie. ‘E vorba de locuri de muncã pe care trebuie sã le creãm în aceastã zonã ºi de potenþialul natural al României, care trebuie va-

Mii de bugetari vor fi disponibilizaþi în urmãtorii cinci ani

este 10.000 de angajaþi din sistemul bugetar urmeazã sã fie concediaþi în urmãtorii cinci ani, potrivit unui document aflat în dezbaterea Comisiei de muncã din Senat. Cei 10.500 de salariaþi care urmeazã sã fie concediaþi vor beneficia de mãsuri de protecþie, iar pe lângã indemnizaþia de ºomaj, angajaþii vor primi ºi un venit complementar. “Comisia pentru munca a avut în atenþie, în mod deosebit, proiectul de lege pentru aprobarea ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor mãsuri de protecþie socialã acordatã persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare care stabileºte principalele mãsuri

de protecþie socialã de care beneficiazã persoanele disponibilizate prin concediere colective. Astfel, s-a estimat cã, în urma aplicãrii planurilor de disponibilizare din cadrul societãþilor naþionale, regi-

ilor autonome, companiilor naþionale ºi societãþilor comerciale cu capital majoritar de stat, precum ºi a societãþilor comerciale ºi a regiilor autonome subordonate autoritãþilor administraþiei publice locale, numãrul beneficiarilor acestor mãsuri de protecþie va fi în jur de 10.500 de persoane”, menþioneazã un comunicat de presã remis de Comisia pentru munca din Senat.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Mai 2013

„Ziua Familiei”, la Petroºani

ala de Marmurã a primãriei din Petroºani a gãzduit ieri un eveniment dedicat „Zilei Familiei”. Cu ocazia manifestãrii au fost premiate ºi cuplurile care în acest an au împlinit cel puþin 50 de ani de cãsnicie.

eputatul de Valea Jiului Monica Iacob-Ridzi a iniþiat împreunã cu mai mulþi deputaþi ai PP-DD, un proiect de lege referitor la modificarea unor prevederi legislative privind regimul de colectare a taxei de radio ºi televiziune. Documentul a fost depus ieri la Camera Deputaþilor. Iniþiatorii legii considerã cã prevederile HG977/2003 ºi HG978/2003 privind colectarea obligatorie a taxei prin intermediul furnizorului de energie electricã, atât pentru persoanele fizice, cât ºi pentru cele juridice, nu mai este de actualitate. Deputatul Monica Iacob Ridzi apreciazã cã atât contextul economic ºi social actual, cât ºi criza de credibilitate ºi managementul defectuos, cu puternice ingerinþe politice, al SRR ºi SRTV, dar ºi alte motivaþii obiective, sunt tot atâtea elemente care susþin propunerea iniþiatorilor privind abrogarea textelor de lege care prevãd obligativitatea achitãrii acestui tip de taxe.

„Vã mulþumim pentru tot ceea ce aþi fãcut de-a lungul anilor pentru comunitatea noastrã. Faptul cã existaþi ne dã nouã, generaþiilor tinere, un sentiment de apreciere ºi recunoºtiinþã pentru cã v-aþi lovit de greutãþi foarte mari, sociale ºi politice, dar aþi gãsit puterea de a merge mai departe”, a precizat

Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În total, 19 cupluri au primit câte 300 de lei, o sticlã de ºampanie ºi un buchet de flori. „Au fost 50 de ani grei dar, în acelaºi timp, ºi frumoºi. Probleme am întâmpinat destule dar iubirea ne-a þinut alãturi”, a declarat Ioan Junc. „Îmi este greu sã rezum în câteva cuvinte 50 de ani de viaþã. Am avut amândoi, ºi eu ºi soþia, o carierã universitarã, am crescut doi copii frumoºi ºi acum ne bucurãm de nepoþi”, a spus Vasile Zamfir. „Anii au trecut prea repede, acum copiii au plecat ºi am rãmas doar noi doi. Totuºi, mã bucur cã am

participat împreunã la formarea mai multor generaþii de specialiºti în minerit ºi cã am reuºit sã avem o viaþã plinã de satisfacþii”, a precizat Ida Zamfir. „Mi-am cunoscut soþia în urmã cu 50 de ani, la început de mai, ºi ne-am însurat la doar douã sãptãmâni. De atunci am rãmas împreunã la bine ºi la greu”, a declarat Dumitru Þurnã. Manifestarea a continuat

cu un moment artistic oferit de cãtre Andrei Ititesc ºi Raisa Bulf, doi copii care studiazã muzica la Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani. La încheierea acþiunii dedicatã de cãtre primãrie „Zilei Familiei” ºi celebrãrii cuplurilor semicentenare, primarul Tiberiu Iacob – Ridzi a ciocnit o cupã de ºampanie cu cei invitaþi la eveniment. Mir cea NISTOR

Monica Iacob Ridzi vrea anularea obligativitãþii de platã a taxei radio-TV

Astfel, în argumentarea necesitãþii adoptãrii modificãrilor legislative propuse, Monica Iacob-Ridzi aratã cã: - Obligativitatea de a achita taxa chiar dacã potenþialul beneficiar recepþioneazã posturile publice în urma încheierii unui abonament cu un operator de cablu. Astfel, aceºtia plãtesc dublu taxa radio-TV, atât prin factura la curent, cât ºi prin contractul încheiat cu un distribuitor de programe. - Obligativitatea de a achita taxa chiar dacã beneficiarul nu a încheiat un contract cu un operator de cablu-

TV. Utilizarea unui aparat TV cu o antenã simplã, de camerã, nu permite recepþionarea tuturor canalelor SRTV, ci doar a posturilor TVR 1 ºi TVR 2. Este inechitabil ca persoana ce poate beneficia doar parþial de serviciile SRTV sã achite aceeaºi taxã cu cea care poate beneficia de emisia tuturor canalelor. - Obligativitatea de a achita taxa atât ca persoanã fizicã, cât ºi ca persoanã juridicã, în situaþia în care persoana fizicã este unic asociat într-o societate comercialã (persoanã juridicã) care are sediul social la aceeaºi adresã

cu domiciliul acesteia. „TVR-ul ºi Radioul Public au ajuns 2 instituþii de stat ale cãror pierderi ºi datorii se încearcã a fi acoperite doar din banii cetãþenilor, iar acest lucru nu mai poate continua. Situaþia financiarã a SRR ºi SRTV este o consecinþã a managementului defectuos. O profesionalizare a activitãþii ºi o politicã de management coerentã ar putea reprezenta soluþii mai viabile decât impunerea unor taxe cetãþenilor ºi aºa împovãraþi de numãrul prea mare al acestora. Totodatã, apreciez cã este injust ca cele douã

societãþi sã beneficieze de trei surse de finanþare, respectiv venituri din surse bugetare, venituri din contracte de publicitate ºi venituri din taxa radio-TV, în timp ce operatorii particulari reuºesc sã fie performanþi atât din punct de vedere financiar cãt ºi în ceea ce priveºte cota de piaþã, având ca unicã sursã de finanþare veniturile realizate din difuzarea spoturilor publicitare”, precizeazã deputatul Monica Iacob-Ridzi. Aceasta aratã cã, mai mult decât atât, pe fondul scãderii puterii de cumpãrare, dar ºi a veniturilor reduse pe care le realizeazã o

parte însemnatã a populaþiei, valoarea taxei este în mod clar mult prea ridicatã, mai ales pentru un serviciu de care o persoanã nu doreºte sã beneficieze sau care, aºa cum aratã audienþele, nu mai satisface gusturile telespectatorilor sau ale ascultãtorilor. Iniþiativa legislativã propune abrogarea textelor de lege care prevãd obligativitatea achitãrii acestui tip de taxe, mãsurã aºteptatã cu interes nu doar de cei cu venituri scãzute, dar în special de cei care vãd în taxa radioTV o mãsurã inechitabilã, fiind obligaþi sã achite un serviciu care nu le satisface exigenþele ºi care, conform Constituþiei, reprezintã un drept ce nu poate fi transformat într-o obligaþie.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 mai 2013

Gara Petroºani, fãrã grup sanitar

ara din Petroºani nu are grup sanitar. De-a lungul timpului au existat mai multe promisiuni pentru reabilitarea gãrii din Petroºani.

„Nu-i cãrbune ca huila, nici New-York-ul ca Petrila!”.... ªI CE DACÃ?

ei mai talentaþi arhitecþi ºi strategi au venit la Petrila ºi au vrut sã ne arate cum sã ne salvãm. Dar cui? Cã nici un responsabil cu închiderea minei, ori din administraþia localã nu a venit aici, deºi Ion Barbu a fãcut tot posibilul ca acei tineri sã lucreze ºi sã ne arate nouã, inclusiv prin proiecte financiare ºi proiecþii video ca ne-am salva. Dar la prezentãri au fost doar niºte oameni mai mici din primãrie, de pe la minã, niºte ingineri ºi nici urmã de cei care gândesc acum închiderea minei ºi trasformarea oraºului într-unul similar Aninoasei. Ne apropiem cu paºi mari de colaps, iar barometru sunt ortacii din Gorj, care acum picheteazã Guvernul. Tinerii aduºi de Ion Barbu au gãsit un oraº frumos, idei de viitor ºi un mare zid al indiferenþei celor care ar trebui sã se implice. „Nu am reuºit sã vorbesc cu viceprimarul. El a fost acolo ºi nu am reuºit pentru cã marþi dânsul a fost la Deva, iar miercuri a avut altã treabã. Nu pot sã dezinformez ºi nici sã mã pronunþ”, a spus Ilie Pãducel, primarul din oraºul Petrila. Totuºi, studenþii la arhitecturã ne-au arãtat cã ar fi

Elevi ºi studenþi

15 RON

Acestea au fost accentuate în timpul diferitelor campanii electorale, însã acum au fost uitate total. În tot acest timp, reprezentanþii gãrii din Petroºani se confruntã cu probleme care afecteazã în primul rând cãlãtorii. ”Erau foarte multe promisiuni ºi din partea Ministerului Transporturilor dar toate au cãzut. Din pãcate avem foarte multe contracte anulate, investitile sunt din ce în ce mai puþine ºi nu am reuºit nici pânã în prezent nici grupul sanitar despre care am vorbit foarte mult. În continuare staþia Petroºani rãmâne fãrã grup sanitar pentru cãlãtorii care tranziteazã sau care pleacã din staþia noastrã. Despre reabilitarea staþiei nu mai poate fi vorba”, a declarat Ioan Aonofriesei, instructor miºcare Comericial Staþia CFR Petroºani. În condiþiile în care în gara din Petroºani nu existã grup sanitar, cãlãtorii ucrãrile la baza sunt puºi în postura sportivã a de a-ºi face nevoile Universitãþii din pe unde pot. Soluþia Petroºani au demarat celor de garã este la începutul lunii una provizorie. aprilie ºi urmeazã ”Singura modalia fi încheiate pe data tate este aceea sã asigurãm în clãdirea de 1 iulie. de personal, sã lãsãm cãlãtorii sã În principiu, lucrãrile foloseascã aceste vizeazã reabilitarea bazei grupuri sanitare, iar sportive, mai exact a triîn rest doar dacã bunei ºi vestiarelor. folosesc toaleta pub„Aceastã reabilitare era licã din oraº”, a mai mai mult decât necesarã spus sursa citatã. þinând cont de faptul cã În tot acest timp, baza sportivã este folositã reprezentanþii gãrii nu numai de cãtre sportivii prevãd un viitor din echipa de fotbal ºi cea sumbru pentru de rugby ci ºi de cãtre stuprincipala poartã de denþii care îºi desfãºoarã intrare în Valea acolo orele de sport. Jiului prin intermediSper ca lucrãrile sã fie ul cãii ferate. încheiate pânã la data de 1 Monika BACIU iulie, aºa cum este prevãzut

viabile 5 proiecte denumite de ei generic: “Steril – Fertil”, „Petrila be mine”, „co-Petrila”, „Undergroud

revival” ºi „Din centrul pãmântului în centrul oraºului”. Au fãcut prezentãri de

excepþie, dar se pare cã mai mult au plictisit audienþa într-o zi de sâmbãtã, deºi, vorba inimosului Ion Barbu, „au plecat mii de mineri sã salveze Bucureºtiul ºi pe Ion Iliescu ºi pe mina, care ne-a dat de mâncare, cine o salveazã?”. Diana MITRACHE

„S

teril Fertil”

- propune reutilizarea bunurilor ºi perimetrelor deja existente în vederea dezvoltãrii comunitãþii, folosind resurse locale, procese de reciclare a sterilului, apelând la memoria socialã pentru a readuce în actualitate tradiþia industrialã ºi implicând tradiþiile locale momârlãneºti.

etrila be mine”

„P

- este un proiect de restructurare care are apli-

Baza sportivã a Universitãþii trece printr-o recosmetizare

în contractul cu firma care se ocupã de aceste lucrãri”, a declarat Dacian Ciodaru, director general administrativ Universitatea din Petroºani. Pentru reamenajarea vestiarelor ºi tribunei vor fi utilizate peste 3,6 miliarde de lei vechi, banii provenind de la Ministerul Educaþiei Naþionale. În ceea ce priveºte terenul pe care îºi disputã meciurile de acasã echipa de fotbal, respectiv cea de rugby,

acesta urmeazã a fi reabilitat în viitor. „În ceea ce priveºte terenul respectiv va fi nevoie ºi de o refacere a acestuia, însã, acest lucru se va întâmpla pe viitor. În plus, va fi nevoie de alte sume de bani pentru lucrãrile ce vor fi necesare”, a mai spus Dacian Ciodaru. Tot în curs de amenajare, în Dealul Institutului, se aflã în prezent ºi un teren de tenis de câmp. Mir cea NISTOR

cabilitate pe toatã Valea Jiului, propunând dezvoltare unilateralã pentru fiecare localitate, ºi formând un sistem de interdependenþã. Pe scurt, dacã toate oraºele se axeazã pe aceeaºi industrie ºi nu se reinventezã, se eliminã alternativele. Un oraº, douã ar putea rãmâne miniere, unul se poate axa pe prelucrarea ºi exploatarea lemnului, altul pe industrie grea etc.

„c

oPetrila”

- face fuziunea între sistemele local ºi cel global ºi

ransformã conceptul de minã a oraºului în oraº al minei.

„U

ndergroud revival”

- propune o strategie în patru paºi de refolosire a bogãþiilor subsolului: ecologizare, atragere, dezvoltare, oraºul mixt.

„D

in centrul pãmântului în centrul oraºului”

– prevede conectarea între perimetrul fostei mine cu oraºul, în trei etape, în

funcþie de importanþa clãdirilor ce rãmân ºi de necesarul investiþiilor. Vorbim de un proiect de reamenajare ºi conectare a perimetrului cu restul oraºului, dar ºi cu restul Vãii, care ar putea fi realizat în decursul a cel puþin 20 de ani ºi, la final, am avea un parc cultural, cu spaþii publice, largi, ofertante, cu pieþe, ori locuri destinate diferitelor activitãþi de socializare, un perimetru care sã înglobeze ºi componenta educaþionalã, dar ºi cea industrialã, prin crearea unei micro-hidrocentrale ºi a unei centrale de cogenerare.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 mai 2013

Gara Petroºani, fãrã grup sanitar

ara din Petroºani nu are grup sanitar. De-a lungul timpului au existat mai multe promisiuni pentru reabilitarea gãrii din Petroºani.

„Nu-i cãrbune ca huila, nici New-York-ul ca Petrila!”.... ªI CE DACÃ?

Elevi ºi studenþi

15 RON

viabile 5 proiecte denumite de ei generic: “Steril – Fertil”, „Petrila be mine”, „co-Petrila”, „Undergroud

revival” ºi „Din centrul pãmântului în centrul oraºului”. Au fãcut prezentãri de

„S

teril Fertil”

etrila be mine”

„P

- este un proiect de restructurare care are apli-

Baza sportivã a Universitãþii trece printr-o recosmetizare

„c

oPetrila”

- face fuziunea între sistemele local ºi cel global ºi

ransformã conceptul de minã a oraºului în oraº al minei.

„U

ndergroud revival”

- propune o strategie în patru paºi de refolosire a bogãþiilor subsolului: ecologizare, atragere, dezvoltare, oraºul mixt.

„D

in centrul pãmântului în centrul oraºului”

– prevede conectarea între perimetrul fostei mine cu oraºul, în trei etape, în

10 Administratie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 mai 2013

Legislaþie existã, nu ºi soluþii concrete

u date, dar paseazã rezolvãrile în ograda altora. Este vorba de reprezentanþii Ministerului Muncii, Familie ºi Protecþiei Sociale care au centralizat datele privind numãrul copiilor lãsaþi în grija rudelor în timp ce pãrinþii au plecat la muncã peste hotare. La sfârºitul anului 2012, în evidenþele serviciilor de asistenþã socialã figura aproape 100 de mii de copii care erau lãsaþi în grija rudelor sau a altor persoane. Monika BACIU ”Situaþiile statistice cuprind date ºi informaþii cetralizate la nivelul judeþelor de la primãriile care rãspund solicitãrilor Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului. Potrivit informaþilor astfel centralizate, la sfârºitul anului 2012 numãrul copiilor cu pãrinþi plecaþi la muncã în strãinãtate a

fost de 79901 de copii, în timp ce la nivelul judeþului Hunedoara acesta a fost de 2266 de copii”, se aratã în documentele Ministerului Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale. În ceea ce priveºte monitorizarea acestor copii, responsabilitatea cade în sarcina autoritãþilor locale. ”De asemenea potrivit legislaþiei în vigoare responsabili-

tatea monitorizãrii situaþiei acestora revine autoritãþilor de la nivel local, respectiv Serviciului Public de Asistenþã Socialã, care funcþioneazã la nivelul primãriilor din fiecare unitate administrativ teritorialã. Rolul acestora este de a asigura prevenirea separãrii copiilor de mediul familial, cât ºi oferirea acelor servicii menite sã sprijine familia sau persoanele în grijã

cãrora au fost lãsaþi aceºti copii în îndeplinirea obligaþilor ºi responsabilitãþilor ce le revin”, se mai aratã în document. În tot acest timp ºi pãrinþii au anumite responsabilitãþi. Cei care vor sã plece în cãutarea unui trai mai bun trebuie sã notifice autoritãþile locale. Regula se aplicã doar în cazul celor care lucreazã în strãinãtate cu contracte de muncã. În cazul celor care pleacã la muncã la negru situaþia nu poate fi controlatã. ”Astfel, se introduce obligativitatea pãrinþilor sau tutorelui care au copii în întreþinere ºi care

ªomeri mai puþini, locuri de muncã ºi mai puþine

omparativ cu luna martie, în aprilie, numãrul ºomerilor din judeþul Hunedoara a scãzut cu câteva sute. O scãdere a fost înregistratã ºi printre ºomerii din Valea Jiului, ce-i drept de doar 160. În prezent, pe ansamblul judeþului, rata ºomajului este de 6,63%, comparativ cu 6,94%, cât se înregistra la finele lunii martie. Mircea NISTOR „Avem ceva mai puþini ºomeri, în aprilie, comparativ cu cea înregistratã la finele lunii martie. Astfel, dacã în urmã

cu o lunã numãrul ºomerilor era de 3.600, acum aceºtia au scãzut pânã la 3.440”, a declarat Judith Babþan, ºef Agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei

de Muncã Petroºani. Dintre cei 160 de oameni care au ieºit luna trecutã din evidenþele agenþiilor locale din Valea Jiului, doar o parte ºi-au gãsit un loc de muncã. „Unii, ce-i drept puþini, s-au angajat iar ceilalþi au ieºit din evidenþele noastre. Adicã nu mai primesc nici indemnizaþia de ºomaj”, a spus Judith Babþan. În ceea ce priveºte oferta de

locuri de muncã din Valea Jiului, în continuare, aceasta este una extrem de „subþire”. „Nu prea avem ce sã le oferim ºomerilor. Locurile de muncã sunt foarte puþine ºi în aceleaºi domenii de activitate în care sunt scoase joburi, de ani buni de zile. Din pãcate nici în construcþii, un sector în care primãvara apãreau locuri de muncã, nu mai avem nimic disponibil”, a precizat Judith Babþan. În prezent, numãrul ºomerilor din judeþul Hunedoara este de 12.425, dintre aceºtia, 3.440 fiind din Valea Jiului.

intenþioneazã sã plece la muncã în strãinãtate de a notifica aceastã intenþie SPAS de la domiciliu, cu 40 de zile înainte de a pãrasi þarã. O astfel de

copilului”, se mai aratã în acelaºi document. Scopul introducerii acestei mãsuri a fost acela de a permite de o manierã clarã ºi

mãsurã de naturã sã contribuie la o mai mare responsabilizare a pãrinþilor ºi la asigurarea unui grad mai mare de transparentã cu privire la persoanele care poartã responsabilitatea creºteri ºi educãrii

transparentã monitorizarea la nivelul autoritãþilor locale ºi centrale a situaþiei exacte a numãrului de copii rãmaºi în þarã în îngrijirea unor rude sau persoane dupã plecarea la muncã în strainatae a pãrinþilor.

Ninge pe Transalpina. Drumul e închis!

ei care doresc sã viziteze Transalpina, cea mai înaltã ºosea din România, trebuie sã fie extrem de atenþi. În zonã ninge, iar drumul este închis. Carmen COSMAN Atenþie turiºti, pe Transalpina ninge ca iarna, iar drumul este închis. Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliþiei Române informeazã cã în zona amintitã ninge abundent, iar drumul este închis, restricþia fiind semnalizatã cu indicatoare. “Le recomandãm conducãtorilor auto sã nu încalce prevederile legale, pãtrunzând pe sectoare de drum cu circulaþia interzisã”, atenþioneazã poliþiºtii. Din cauzã cã nu a respectat indicatoarele, un microbuz în care se aflã ºase persoane ºi un autoturism cu trei persoane la bord au rãmas

înzãpezite pe DN67C (Transalpina), în zona Obârºia Lotrului. Transalpina este consideratã cea mai înaltã ºosea din România, fiind apreciatã mai ales pentru spectaculozitatea peisajelor, ºi depãºeºte altitudinea de 2.100 de metri în Pasul Urdele ºi Muntinu. Drumul strãbate patru judeþe - Gorj, Vâlcea, Sibiu, Alba - , porneºte din oraºul Novaci – Gorj ºi se terminã în oraºul Sebeº din judeþul Alba. Traverseazã Munþii Parâng de la sud la nord, altitudinea cea mai mare având-o pe o porþiune de aproximativ 20 de kilometri în judeþul Vâlcea, unde se prezintã ca o “ºosea de creastã”.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Mai 2013

Îngropat sub un mal de pãmânt ccident cu A repetiþie la Vulcan. Dupã ce în luna

Încã mai circulã

rima zi a lunii mai a adus retragerea din circulaþie a unui tren care se forma în Staþia CFR Petroºani.

Din 15 mai, însã, urmau sã sarã din schemã ºi alte garnituri care circulau pe ruta Petroºani – Simeria ºi retur. la Spitalul Municipal Potrivit datelor prelimi- de Pompieri Petroºani, Vulcan. Bãrbatul prezenta Totuºi, deocamdatã nu a fost luatã nare, bãrbatul lucra la sis- care a trimis o autospevreo decizie în acest sens. „Într-adevãr, semne vitale, dar era temul de canalizare, pe cialã cu echipament de din 15 mai, urmau sã fie fie scoase martie doi oameni au leºinat ºi în stare de ºoc. strada Crividia din descarcerare”, a declarat câteva trenuri care se formeazã în Poliþiºtii din Vulcan au Vulcan, când s-a surpat Anemona Doda, purtãtor murit în timp ce Staþia CFR Petroºani. Deocamdatã, deschis o ancehtã în acest un mal de pãmânt peste de cuvânt al ISU lucrau la introducerea însã, nu a fost luatã aceastã mãsurã. În caz pentru a stabili împreel. Din fericire, de aceastã Hunedoara. Aceasta a unei conducte, mierzilele urmãtoare va avea loc o întâlnire jurãrile în care a avut loc datã bãrbatul nu a fost mai precizat cã, pânã la curi un alt muncitor a a factorilor responsabili ºi atunci se va evenimentul. De asemeacoperit de tot de sosirea pompierilor, fost prins sub un mal decide suspendarea, sau nu, a respecnea, inspectorii ITM au pãmânt, iar asta i-a salvat paramedicii au reuºit sã-l de pãmânt ºi a fost la tivelor trenuri de cãlãtori”, a precizat declanºat verificãrile de viaþa. „Imediat, a fost scoatã pe muncitor de un pas de o nouã Ioan Aonofriesei, instructor Miºcare / specialitate. alertat SMURD Vulcan, sub malul de pãmânt ºi tragedie. Car men COSMAN Comercial Staþia CFR Petroºani. precum ºi Detaºamentul l-au transportat de urgenþã În prezent, prin staþia CFR din Petroºani mai circulã doar 10 trenuri de cãlãtori. Este vorba despre 4 perechi pe ruta Petroºani – Simeria, alte 4 perechi pe traseul Petroºani – Craiova ºi 2 trenuri inter – regio pe traseul Bucureºti – Arad, respectiv Bucureºti – Deva. O eventualã reducere a numãrului de trenuri ar atrage dupã sine ºi noi disponibilizãri de personal din rândul celor care activeazã în Staþia CFR din Petroºani. În plus, în ucrãrile de reabilitare lipsã de activitate, ºi gara din localitate îºi va pierde din importanþã, repararea a tronsonului de cale Ferdinand I, de cãtre Societatea acesteia nemaipãrând a fi un subiect feratã Simeria – Vinþu de Anonimã Românã „Lupeni”. Jos vor începe în scurt timp. de actualitate. Din anul dãrii în folosinþã, 1927 ºi Mircea Mircea NISTOR pânã în 1948 , aici au concertat Ministerul Transporturilor a Potrivit acestora, reabilitarea trondiferite orchestre camerale ºi simfonianunþat cã a fost semnat contractul sonului Vinþu de Jos - Simeria, care ce, atât din þarã cât ºi din strãinãtate, de execuþie, iar lucrarea trebuie sã fie asigurã legãtura feroviarã între centrul iar pe scenã au jucat mari maeºtri ai gata în 30 de luni. Proiectul ºi vestul þãrii, va avea un impact podramaturgiei româneºti. urmãreºte reducerea timpului de zitiv asupra dezvoltãrii economice pe Dupã 1948 a funcþionat ca ºi cinecãlãtorie pe acest segment feroviar. plan regional pentru judeþele Alba ºi matograf, geamurile sãlii de spectacole Contractul a fost semnat între ãptãmâna viitoare se reiau fiind zidite cu cãrãmidã, iar la balcon Hunedoara, prin legãturi directe ºi CNCF “CFR” SA, în calitate de belucrãrile la Palatul rapide pe cale feratã. Proiectul s-au fãcut modificãri de-a lungul timpu- neficiar, ºi FCC CONSTRUCCION Cultural Minerul de la Lupeni. cuprinde lucrãri de reabilitare/molui pentru amenajarea unui aparat de S.A., lider al asocierii de firme FCC Muncitorii vor intra din nou în dernizare a infrastructurii feroviare, video-proiecþie. Deºi proiectatã dupã CONSTRUCCION S.A - ALPINE teren pentru reconstrucþia care sã asigure viteze maxime de Sala de aur a Filarmonicii din Viena, BAU GmbH - AZVI S.A. - S.C. 160 km/h pentru trenurile de cãlãsala de spectacole a fost modificatã, clãdirii în cel mai mic detaliu. STRACO GRUP S.R.L, care a tori ºi 120 km/h pentru cele de scaunele fiind ridicate, dând aspectul câºtigat licitaþia. În valoare de peste marfã. Astfel, vor fi executate lucrãri “În zilele urmãtoare, muncitorii se ºi unui amfiteatru. De-a lungul vremii i 1,2 miliarde de leu, contractul la infrastructurã ºi suprastructurã, s-au dat mai multe denumiri dupã apucã de lucru, luni sau marþi. Chiar prevede execuþia lucrãrilor de lucrãri de electrificare ºi energoaliregimurile politice care s-au perindat la construcþii ºi instalaþii pe tronsonul acum dãm constructorului niºte conducerea þãrii, de la denumirea fotografii cu Palatul, pentru a vedea mentare (inclusiv reabilitarea/moderVINÞU DE JOS - SIMERIA, parte iniþialã de Teatru Minier, trecând în cum arãta înainte, în perioada de nizarea a doua substaþii de tracþiune integrantã a tronsonului Coºlariu 1948 la numele de Palat al glorie”, a declarat Cornel Resmeriþã, electricã); lucrãri de telecomunicaþii Simeria. Muncitorilor, iar prin anii 70 fiind primarul Municipiului Lupeni. feroviare (exclusiv GSM-R); lucrãri de “Valoarea contractului este de numit Palatul Cultural “Minerul”. Pânã acum, plata cãtre firma conconstrucþii civile (reabilitare clãdiri ºi 1.255.756.000 lei, fãrã TVA, iar Dupã 1990 nu a mai existat niciun structoare nu s-a putut face, însã pritermenul de execuþie a lucrãrilor este spaþii aferente instalaþiilor tehnologice interes al conducerii minei Lupeni, în marul Resmeriþã afirmã cã în câteva de 30 de luni, la care se adaugã ºi publicului cãlãtor, peroane, coperperioada de garanþie a lucrãrii de 24 posesia cãreia se afla din 1948, de a-l zile, societatea îºi va primi deconturile. tine, amenajãri/dotãri acces persoane de luni”, precizeazã oficialii mai îngriji. Astfel, s-a degradat în anul “ Cotele ce reveneau primãriei s-au cu dizabilitãþi) dar ºi lucrãri de proMinisterului Transporturilor. 1999, când a fost dat ca locaþie de plãtit, dar cât priveºte proiectul, în tecþie a mediului. (C.C) întâlnire ºi manifestare disponigeneral, nu s-a plãtit nimic. Dar, ieri bilizaþilor. În câþiva ani, întrea(marþi) ne-au intrat în cont niºte sume ga clãdire a ajuns într-o stare de bani, cu care vom plãti construcde degradare avansatã, iar torului”, a mai spus edilul. acum, aproape cã stã sã se Palatul Cultural Lupeni, numit în prãbuºeascã. perioada interbelicã Teatrul Miner, a fost construit la iniþiativa Regelui Luiza ANDRONACHE

Sãptãmâna viitoare se reiau lucrãrile la Palatul Cultural Minerul

Peste 1,2 miliarde de lei pentru reabilitarea cãii ferate dintre Simeria ºi Vinþu de Jos

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 mai 2013

A înnebunit lupul! Un director al SE Paroºeni cu atitudine violentã ºi limbaj obscen

”D

a, ieri (marþi n.n.), s-a deplasat un echipaj de poliþie la faþa locului, dar în final, nu a fost nevoie de intervenþia lor” – a confirmat solicitarea, de la E.ON Gaz Petroºani, comandantul Poliþiei municipiului Petroºani, Titel Brãgaru. Ileana FIRÞULESCU A înnebunit lupul! Nici nu mai ºtii ce sã crezi atunci când vezi din ce în ce mai mulþi oameni de la care ai pretenþii, oameni cu funcþii ºi un anume statut în societate,cã nu se poartã cât de cât civilizat, respectându-ºi mãcar funcþia, chiar

dacã existã situaþii neplãcute pentru ei ºi chiar dacã au dreptate sau nu. Este vorba de unul dintre directorii Electrocentrale Paroºeni, respectiv de ing. Eduard Schmidt, care s-a prezen-

Haz de necaz

ostel Avram îl invitã pe primarul din Aninoasa la cafea. Dupã ce primãria Aninoasa a rãmas fãrã apã potabilã, Costel Avram, directorul SC ApaServ Valea Jiului îi întinde o mânã de ajutorului edilului ºi îl invitã la cafea. Monika BACIU ”Am avut o discuþie cu primarul ºi dacã dimineaþa doreºte sã bea o cafea ºi nu are

tat, marþi, dupã ora 16,00, la E.ON Gaz Petroºani pentru anumite clarificãri cerând explicaþii. Explicaþiile care i s-au dat nu au

Avram. De precizat este faptul cã pânã la aceastã orã, reprezentanþii administraþiei locale din Aninoasa nu au încheiat un angajament de platã cu cei de la ApaServ. ”Dacã

apã îl invit la ApaServ ºi îi dau ºi cafeaua ºi apã”, a spus Costel

Urmeazã noi debranºãri

ostel Avram continuã seria debransãrilor. Directorul general al societãþii de apã din Valea Jiului a declarat cã astãzi (joi) Clubul Sportiv de la Vulcan va fi debranºat de la reþeaua de apã potabilã dacã nu va plãti facturile restante. Monika BACIU ”Mâine avem Clubul Sportiv Vulcan care dacã nu va plãti toatã suma va fi debranºat de

la apã. În mare parte institutile publice au plãtit. Apele Romane au crescut preþul apei cu aproape 50%, DSP a mãrit servicile, dacã pânã acum

oamenii pentru 300400 de lei vin pentru angajamente de platã, cei de primãria Aninoasa nu au venit”, a mai spus sursa citatã. Primãria Aninoasa are datorii ºi la creditori. Aceasta are de rambursat un împrumut de 4 milioane de lei unei unitãþi bancare. Administraþia localã este executatã silit, în acest moment având conturile blocate.

plãteam undeva la 3000 de lei, de luna trecutã plãtim 10.000 de lei pe lunã, dar noi vom rãmâne cu preþul apei la fel. Este foarte greu dar încercãm sã trecem peste”, a declarat Costel Avram, directorul SC ApaServ Valea Jiului. Potrivit lui Costel Avram, datoriile înregistrate de Clubul Sportiv Vulcan sunt de peste 10 mii de lei.

fost pe placul directorului, spun martorii aflaþi în sediul instituþiei, ºi au stârnit furia acestuia care a început sã strige, sã vorbescã urât cu o salariatã a E.On Gaz, a dat cu pumnii în biroul acesteia, strigându-i în faþã, aplecat ameninþãtor asupra ei. Coordonatorul sucursalei a intervenit, moment în care furia directorului s-a îndreptat asupra acestuia, cu injurii ºi cuvinte obscene. Cineva din incintã a sunat la 112, pentru a detensiona situaþia, ”energia” directorului fiind greu de prevãzut cum ºi spre cine va fi canalizatã. La faþa locului a

sosit un echipaj de Poliþie de la Petroºani. ”Da, ieri (marþi – n.n.), s-a deplasat un echipaj de poliþie la faþa locului, dar în final, nu a fost nevoie de intervenþia lor” – a confirmat solicitarea comandantul Poliþiei municipiului Petroºani, Titel Brãgaru. Asemenea derapaje de comportament, chiar în condiþiile în care respectabilul client al E.ON Gaz ar avea dreptate, nu fac cinste nimãnui, cu atât mai mult unui director. O martorã la incident a pus o întrebare: dacã în public, aici, se poartã aºa, cum se poartã cu salariaþii din subordine? Bunã întrebare!

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Mai 2013

Noaptea Muzeelor...

Fosila unui dinozaur uriaº va fi expusã în premierã

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva în colaborare cu Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Asociaþia „Castelul din Carpaþi” organizeazã sâmbãtã, 18 mai 2013, între orele 16,00 – 06,00, la sediul muzeului – Palatul Magna Curia, evenimentul sãrbãtorit la nivel internaþional, Noaptea Muzeelor. Diana MITRACHE

Un os omoplat ce provine de la o specie de dinozaur uriaº, ce a trãit în urmã cu 65 de milioane de ani, în zona oraºului Haþeg, reprezintã una dintre ‘piesele de rezistenþã’ ce vor fi expuse sâmbãtã, 18 mai, la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane (MCDR) Deva, cu ocazia Nopþii Muzeelor.

Fosila a intrat recent în patrimoniul muzeului din Deva, specialiºtii apreciind cã dinozaurul de la care provine mãsura aproape 20 de metri lungime ºi cântãrea 15 tone. ‘Aceastã nouã specie face parte din grupul dinozaurilor sauropozi, adicã a celor mai mari dinozauri, care ajungeau ºi la 100 de tone greutate ºi o lungime de 40 m.

COLÞUL LUI DENIS

Rezultatele preliminare aratã cã acesta ar fi cel mai mare dinozaur descoperit pânã acum în Cretacicul European ºi cã a trãit la sfârºitul erei Mezozoice, în perioada Cretacicã, într-o vârstã geologicã denumitã Maastrichtian, pe Insula Haþeg’, a explicat managerul muzeului, Liliana Þolaº. Programul pregãtit pentru acest eveni-

ment marcant în viaþa muzeograficã mondialã este deosebit de variat, acesta incluzând urmãtoarele activitãþi: paradã de costume medievale, prezentarea domniþelor ºi nobililor, dansuri medievale ºi renascentiste, reconstituire de lupte medievale, concursuri medievale (alergatul în saci, tir cu arcul, oul în lingurã), organizarea de ateliere meºteºugãreºti (þesãturi, obiecte din lemn, ceramicã, podoabe), pregãtirea unei mese tradiþionale cu preparate la ceaun ºi la proþap, numere de iluzionism, concerte

de muzicã susþinute de formaþiile Foc viu ºi Tempo, precum ºi un spectacol pirotehnic susþinut de formaþia Strop de foc. Aceste activitãþi se vor desfãºura cu aportul publicului, acesta fiind cooptat permanent. Cu aceastã ocazie publicul vizitator se poate delecta ºi cu expoziþiile existente în clãdirea muzeului – expoziþia de bazã de ºtiinþele naturii ºi 3 expoziþii temporare: de artã, de arheologie ºi una de minerale ºi pãsãri, vernisatã cu aceastã ocazie. Ultima expoziþie, intitulatã Culoarea în naturã, urmãreºte ca prin exponatele sale sã reflecte marea diversitate de culori a naturii ºi atrage atenþia vizitatorilor asupra frumuseþii desãvârºite a naturii care ne înconjoarã ºi pe care, nu de puþine ori, nu o observãm. În lumea mineralelor ºi a rocilor, culoarea indicã compoziþia chimicã, mediul de formare ºi de multe ori determinã valoarea comercialã a acestora. Alãturi de minerale, în expoziþie pot fi admirate ºi diverse specii de pãsãri ºi insecte. Cu aceastã ocazie este expus omoplatul unei noi specii de dinozaur, piesã intratã recent în patrimoniul muzeului devean. Aceasta a fost descoperitã de geologul Mihai Dumbravã în vara anului 2011 în apropierea oraºului Haþeg. Rezultatele preliminare aratã cã acesta ar fi cel mai mare dinozaur descoperit pânã acum în Cretacicul European ºi cã a trãit la sfârºitul erei Mezozoice în perioada Cretacicã într-o vârstã geologicã denumitã Maastrichtian, pe Insula Haþeg, ale cãrei

rãmãºiþe pot fi vãzute astãzi ca depozite de argile roºii pretutindeni în zona Þãrii Haþegului. Datoritã modului în care s-a îngropat ºi fosilizat, acest specimen nu a fost pãstrat în întregime, lipsind mai mult de jumãtate din fosilã. Estimativ, dinozaurul atingea aproximativ 20 m lungime ºi o greutate de 15 tone. Tot în cadrul manifestãrilor dedicate nopþii muzeelor, Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva în colaborare cu Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Muzeul de Etnografie ºi Artã Popularã Orãºtie organizeazã sâmbãtã, 18 mai 2013, între orele 19,00 – 03,00, la sediul muzeului, evenimentul cultural, Noaptea Muzeelor. Parteneri ai evenimentului orãºtian vor fi Parohia Evanghelicã Orãºtie, Parohia Reformatã Orãºtie ºi Casa de Culturã. Oferta culturalã a Nopþii Muzeelor la Orãºtie cuprinde, începând cu ora 19,00, un recital de muzicã clasicã în incinta Bisericii Evanghelice, spaþiu în care se va face ºi premierea câºtigãtorilor concursului de graficã, picturã ºi fotografie cu tema „Orãºtia milenarã – imagine ºi imaginaþie”, iar de la ora 20,30 va fi vernisatã expoziþia temporarã „Povestea pâinii”. Publicul vizitator se va putea delecta estetic ºi cu expoziþia temporarã „Cetãþile dacilor”. Pentru o mai bunã informare a vizitatorilor despre monumentele istorice ale judeþului vor avea loc proiecþii cu acestea, precum ºi cu celelalte secþii ale Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane din judeþ.

14 Program & Horoscop

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star

9:30 Râul 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Dupã faptã ºi rãsplatã 21:45 Mondenii 22:15 Trãsniþii 23:00 Gazeta de perete 23:30 Focus Monden 0:00 Dragul de Raymond

9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Profetul (r) 15:00 Copii contra pãrinþi (r) 16:40 Aventurile lui Sinbad 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Butonul de panicã 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 ªtirile B1 18:00 ªtirile B1 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

9:45 Que bonito amor (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Intrigi ºi seducþie (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Doamne de poveste 12:35 Rosa Diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Inimã de þigan (r) 15:15 Reþeta de Acasã 15:25 Doamne de poveste 15:30 Eva Luna 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Intrigi ºi seducþie 19:30 Rosa Diamante 20:30 Inimã de þigan 22:00 Poveºtiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Teresa 0:00 Doamne de poveste

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 mai 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Bãieþii de la fermã (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Misterul din Caraibe 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 Spitalul de demenþã 22:00 ªtirile Pro TV 22:30 Lupul

21 martie *** 20 aprilie Fiþi atent la serviciu ºi cu partenerii de afaceri, pentru cã sar putea sã aveþi probleme de comunicare. Nu este cazul sã vã îngrijoraþi din cauza dificultãþilor financiare de moment. Vã ajutã o persoanã mai în vârstã din familie. Dupã-amiazã este posibil sã primiþi o veste proastã.

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digisport Show 12:30 La Liga World 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Benfica Chelsea 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Benfica Chelsea 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 EuroFotbal 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Treceþi printr-o perioadã dificilã, din cauza neînþelegerilor cu un partener de afaceri. Pãstraþivã calmul ºi apelaþi la ajutorul unui prieten. Ca sã depãºiþi toate obstacolele, este indicat sã aveþi rãbdare ºi sã nu fiþi impulsiv.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Este posibil sã aveþi un eºec în afaceri ºi sã fiþi dezamãgit. Nu vã întristaþi, pentru cã vor apãrea ºi alte oportunitãþi. S-ar putea sã vã loviþi de mai multe obstacole, din cauza unor probleme de comunicare. Fiþi mai rãbdãtor ºi evitaþi speculaþiile. 9:15 Teleshopping 10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

23 iulie *** 22 august

S-ar putea ca un prieten de familie sã vã propunã o colaborare. Acceptaþi-o, chiar dacã nu sunteþi prea încântat de câºtig. Consultaþi-vã ºi cu partenerul de viaþã! Ar fi bine sã vã odihniþi mai mult.

23 august *** 22 septembrie

Dimineaþa resimþiþi o stare de confuzie care vã poate face sã întârziaþi lucrãrile de serviciu. Nu provocaþi discuþii aprinse cu ºefii! Totul va reveni la normal ºi veþi recupera terenul pierdut. Spre searã, vã regãsiþi buna dispoziþie într-o vizitã la prieteni.

S-ar putea sã plecaþi într-o delegaþie în care puteþi avea mari satisfacþii profesionale. Aveþi grijã de bagaje, ca sã nu pierdeþi ceva important. Relaþiile cu colegii sunt excelente. Din punct de vedere financiar, nu aveþi nici o problemã.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Se anunþã o zi încãrcatã, aºa cã stabiliþi-vã clar lista de prioritãþi. Dupã-amiazã este posibil sã vã schimbaþi programul ºi sã vã ocupaþi de problemele partenerului de viaþã. Sunteþi nevoit sã cheltuiþi o sumã importantã.

La serviciu, sunteþi predispus sã faceþi greþºeli din cauza cãrora acumulaþi întârzieri. Nu vã agitaþi ºi acceptaþi ajutorul colegilor. Ieºiþi în lume! Aveþi ºanse sã întâlniþi persoane care v-ar putea ajuta mult în viitor.

23 noiembrie *** 20 decembrie S-ar putea sã vã confruntaþi cu probleme financiare. Fiþi mai optimist. Dacã sunteþi prea încordat, riscaþi sã vã compromiteþi relaþiile sociale. Nu este o zi bunã pentru examene.

21 ianuarie *** 20 februarie

Este posibil sã renunþaþi la o cãlãtorie, din cauza sãnãtãþii. Sunteþi predispus la mici probleme digestive, care se pot rezolva rapid, cu un regim adecvat. Se pare cã relaþiile cu partenerul de viaþã sunt tensionate.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa s-ar putea sã vã loviþi de o serie întreagã de dificultãþi ºi sã aveþi impresia cã munciþi degeaba. Cei din jur sunt dispuºi sã vã ajute. Partenerul de viaþã vã susþine.

21 februarie *** 20 martie V-aþi propus sã începeþi o activitate nouã, dar sunteþi prea nerãbdãtor. Din cauza agitaþiei, riscaþi sã pierdeþi timp preþios. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu colegii.

Diverse 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Mai 2013

Inaugurarea a fost amânatã R Restricþii apã Joi, 16 mai 2013 Petroºani, între orele 9,00 - 16,00. Zona afectatã str. 22 Decembrie, St. O. Iosif, 1 Decembrie 1918 - zona Primãrie - Spitalul de Urgenþã (inclusiv), Nicolae Titulescu, Rovinei. Motivul restricþiei - anulare reþea veche str. 22 Decembrie ºi refacerea branºamentelor la reþeaua nouã, - Aninoasa, între orele 8,00 - 11,00. Zona afectatã str. Cãtãneºti, Dãnuþoni, DN 66 A, utilizatorii din zona intersecþiei str. Livezeni cu DN 66 A. Motivul restricþiei - anulare reþea veche pe str. Cãtãneºti. Mulþumim pentru înþelegere, Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

Anunþ Societatea Naþionalã a HuileiSA, cu sediul în Petroºani, str. Timiºoarei nr.2, anunþã organizarea concursului pentru ocuparea a 60 de posturi de muncitor necalificat pentru abatajele frontale ºi lucrãrile de pregãtire aferente acestora, de la EH Lupeni, pe o perioadã determinatã de 6 (ºase) luni, cu o perioadã de probã de 30 (treizeci) de zile. I. Condiþii de participare: - Vârsta minimã 18 ani; - Sã fie apt, din punct de vedere al sãnãtãþii, pentru muncã - în baza adeverinþei medicale eliberate de medicul de familie; - Studii – minim 8 clase; - Fãrã antecedente penale. II. Acte necesare participãrii la selecþie. Depunerea dosarului În vederea participãrii la selecþie, fiecare candidat va prezenta un dosar plic, ce va conþine urmãtoarele documente: 1. Cerere tip de participare la selecþie, adresatã Directorului general al SNH SA; 2. Copie act de identitate; 3. Copie documente de studii; 4. Adeverinþã medicalã eliberatã de medicul de familie, din care sã rezulte cã este apt de muncã pentru efort susþinut. 5. Declaraþie pe propria rãspundere cã nu a suferit condamnãri penale. Dosarul cu documentele necesare selectiei, se va depune la sediul EH Lupeni, din Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1, la secretariatul comisiei de selecþie, în perioada 24,27 ºi 28 mai 2013, între orele 8.00-14.00.

III. Concursul Concursul se va desfãºura începând cu data de 29 mai 2013, la sediul E.H. Lupeni, din municipiul Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1. ºi va consta în: - Analiza dosarelor, - Proba practicã o încãrcare materiale, prin lopãtare, peste un obstacol cu înãlþimea de 1,5 m. Participanþii se vor prezenta la proba practicã în þinutã sport ºi vor avea asupra lor buletinul/cartea de identitate. IV. Validarea rezultatelor. Afiºarea rezultatelor Nota finalã a concursului are la bazã douã elemente, care se vor nota de la 1 la 10, dupã cum urmeazã: 1. Analiza dosarului 50% în nota finalã; 2. Proba practicã, cu pondere de 50% în nota finalã; Ocuparea posturilor se va face în ordinea descrescãtoare a notelor finale obþinute, nota minimã fiind 6 (ºase), calculatã cu douã zecimale. Contestaþiile asupra rezultatelor validate, cu privire la notarea candidaþilor, se pot depune în termen de 3 zile de la data afiºãrii. Regulamentul de desfãºurare a concursului va fi fãcut public prin afiºare la sediul E.H. Lupeni, din municipiul Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1, pagina SNH-SA: www.snh.ro ºi la sediul SNHSA Relaþii suplimentare la SNH SA – Direcþia Resurse Umane – Servicul Resurse Umane, telefon 0254/541461 interior 710, 720, EH Lupeni, Serviciul Resurse Umane, telefon 0254/561500.

edeschiderea Laboratorului de Metrologie din Petroºani al Apa Serv a fost amânatã. Tãierea panglicii inaugurale, eveniment programat pentru ziua de 15 mai, nu a mai avut loc întrucât specialiºtii din Bucureºti care urmau sã acorde autorizaþia de funcþionare ºi-au amânat vizita în Valea Jiului. Mircea NISTOR „Nu i-am dat drumul laboratorului, la data anunþatã, deoarece delegaþia de la Bucureºti care urma sã dea OK-ul pentru pornirea acestuia nu a mai venit”, a precizat Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroºani.

Laboratorul de Metrologie din Petroºani al Apa Serv a funcþionat, în vechea locaþie din cartierul Colonie, pânã în data de 8 aprilie. Dupã aceastã datã, verificarea apometrelor a fost sistatã pânã la inaugurarea noului spaþiu. Acesta este amplasat în centrul localitãþii, mai exact în

cadrul unitãþii din sectorul Petroºani Nord, strada Ion Creangã Nr. 16. „Am fost nevoiþi sã mutãm laboratorul pentru cã vechiul spaþiu, situat într-o clãdire foarte veche, risca sã se prãbuºeascã în orice moment. Acesta ar fi un motiv iar celãlalt este legat de faptul cã aveam nevoie de un spaþiu amplasat în centrul localitãþii, nu la periferia acesteia”, a mai spus Costel Avram. În prezent, verificarea unui apometru folosit de cãtre consumatorii casnici de apã potabilã costã 26,05 lei, cu TVA.

Hainy te învaþã sã gãteºti Pulpe de pui cu lãmâie ºi oþet balsamic Ingrediente: 4 pulpe de pui 6 linguri de oþet balsamic Un cãþel de usturoi 4 linguri de ulei de mãsline 4 lãmâi Sare-piper Mod de preparare: Porniþi grilul cuptorului. Se amestecã oþetul, uleiul, usturoiul zdrobit, sarea ºi piperul. Se marineazã pulpele de pui ºi se lasã 10 minute. Se taie lãmâile în jumãtate. Se scot pulpele de pui de la marinat ºi se pun la

cuptor împreunã cu jumãtãþile de lãmâi. Se lasã câte 9 minute pe fiecare parte. Pulpele se servesc stropite cu câteva picãturi de oþet balsamic.

Poftã bunã! Chef de cuisine Restaurant 3D Aqua Hainalka Miclea

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 mai 2013

Demareazã Cina Creºtinã în Valea Jiului !

”P

rima Cinã Creºtinã va fi la Petrila, cel mai probabil joi, sãptãmâna viitoare, la care parnener va fi Asociaþia Rosa Multiflora Hunedoara” – Costel Avram, preºedinte PNL Petrila. Ileana FIRÞULESCU

La începutul lunii mai, la Rãscoala, s-a nãscut ideea organizãrii Cinei Creºtine lunare, în localitãþile Vãii Jiului. Aflat în fruntea liberalilor, preºedintele PNL Petrila, Costel Avram, impresionat de senzaþia pe care þi-o oferã actele de omenie, de generozitate în

Avram a motivat ideea Cinei Creºtine dincolo de gestul de ajutorare. ”Cina

prejma sãrbãtorilor pascale, a declarat cã vrea sã ofere lunar, sub sigla partidului, câte o masã persoanelor defavorizate din Valea Jiului. În momentul de efuziune de la Rãscoala-Petrila, dupã ce a vizitat familia Rãscolean, cãreia i-a ars casa în vara anului trecut,

eþinãtorii trofeului Ursul de Aur vin la Petroºani. Joi, începând cu ora 18,00, admiratorii unuia dintre cei mai mari regizori români au ocazia sã-l întâlneascã la Teatrul Dramatic I.D. Sîrbu din capitala Vãii Jiului. Diana MITRACHE Cineastul vine la Petroºani, locul în care a activat cândva, ºi unde va primi titlul de Cetãþean de Onoare al Municipiului Petroºani. „În data de 16 mai va fi prezent la Petroºani domnul Cãlin Netzer cu filmul Poziþia Copilului, film care a fost premiat la Berlin ºi care a câºtigat Ursul de Aur. Cu aceastã ocazie îi vom decerna titlul de cetãþean de onoare”, a

la care parnener va fi Asociaþia Rosa Multiflora Hunedoara. Urmezã, lunar, ºi celelalte localitãþi din Valea Jiului, iar evenimentul va fi anunþat din timp” – a declarat Costel Avram. De precizat cã persoanele care vor participa la Cina Creºtinã vor fi selectate pe bazã de

Cãlin Peter Netzer, aºteptat la Petroºani

creºtinã nu înseamnã doar milostenie, ci înseamnã mai ales altruism, îngãduinþã, întelegere, compasiune ºi caritate. Vom face aceste

declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Comunitatea din Petroºani ºi din întreaga Vale a Jiului îl aºteaptã cu nerãbdare, iar mulþi sunt curioºi sã-i vadã întreaga echipã cu care a lucrat la acest film de excepþie. Cãlin Peter Netzer s-a nãscut în data de 1 mai 1975, dar a emigrat cu familia în Gemania în 1983. În 1994 s-a întors, ca student la Academia de Teatru ºi Film Bucureºti, secþia Regie – Film. Filmul “Poziþia Copilului”, premiat la Berlin cu trofeul “Ursul de aur”, nu este primul de succes al regizorului roman, dar pentru el regizorul aprimit cea mai mare distincþie de pânã acum.

cine lunar, pe grupuri, pe localitãti din toatã Valea Jiului, prin rotaþie” – a spus Costel Avram, coordonator PNL Valea Jiului. Destul de grãbit în a-ºi pune în aplicare planul, sãptãmâna viitoare, va avea loc prima dintre aceste Cine Creºtine. ”Prima Cinã Creºtinã va fi la Petrila, cel mai probabil joi, sãptãmâna viitoare,

anchete sociale, persoane defavorizate bine cunoscute de liberalii care le-au identificat de-a lungul timpului.