CVJ NR. 366, MIERCURI 15 MAI 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 366

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 15 Mai 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Reputat om de afaceri prins.

Furt grosolan de apã!

Alin Simota: „Nu m-a lãsat de 3 ani sã îmi vãd copiii”

P

atronul echipei de fotbal Jiul Petroºani, omul de afaceri Alin Simota nu ºtie cum sã reacþioneze în ceea ce-i priveºte pe copiii sãi din prima cãsãtorie. Asta dupã ce prima sa soþie a fost arestatã ºi timp de 30 de zile cei mici au rãmas cu bunicii.

>>> PAGINA PAGINA A 3-A

Dovada trimisã la Senat

SRL-ul controlat de Vochiþoiu, hoþ de apã dovedit!

onducerea furnizoruC lui de apã din Valea Jiului, ApaServ Valea Jiului SA, a trimis cãtre senatorul Cosmin Nicula actele care dovedesc cã firma controlatã de Haralambie Vochiþoiu a fost branºatã ilegal la reþeaua de apã.

>>> PAGINA PAGINA A 5-A

Vochiþoiu e Ciocoiu`!

V

ochiþoiu e ciocoiu! ºi nu o spunem noi, ci însuºi liderul maxim al poporului Dan Diaconescu, dacã parafrazãm spusele dumnelui.

>>> PAGINA PAGINA A 6-A

C

ontinuã seria dezvãluirilor-ºoc din Valea Jiului, iar dacã pânã acum s-au gãsit lacuri, spãlãtorii auto, ori case de oameni bogaþi branºate ilegal la sistemul de aducþiune al apei potabile din Valea Jiului, acum a venit rândul unui restaurant. ªi cum e unul de care a auzit mai toatã lumea, dat fiind numele: VALAHIA, rãsunetul a trecut vãile ºi a ajuns pânã la SC Apa Serv, graþie noilor mijloace de socializare. >>> PAGINILE 8-9

Alegeri, dupã foarte mult timp, la PNL Petrila 7 iunie >>> PAGINA PAGINA A 6-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 mai 2013

Cronica Vãii Jiului

Radare în Judeþul Hunedoara

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

* DN 66 Haþeg Baru Mare * DN 68

Haþeg – Toteºti * DN 68 Toteºti – Zeicani *

DN 66 Haþeg – Cãlan * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie*

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Mai 2013

Alin Simota: „Nu m-a lãsat de 3 ani sã îmi vãd copiii”

P

atronul echipei de fotbal Jiul Petroºani, omul de afaceri Alin Simota nu ºtie cum sã reacþioneze în ceea ce-i priveºte pe copiii sãi din prima cãsãtorie. Asta dupã ce prima sa soþie a fost arestatã ºi timp de 30 de zile cei mici au rãmas cu bunicii.

Simota a declarat cã nu ºi-a mai vãzut copiii din prima cãsãtorie de 3 ani, pentru cã soþia sa Mirela a fãcut tot posibilul ca omul de afaceri din Valea Jiului sã nu mai aibã posibilitatea sã-i vadã. „Mã credeþi cã de 3 ani de zile, eu nu mi-am vãzut copiii ºi nu am mai þinut legãtura cu ei?

Mi-e greu sã vã spun câte interdicþii mi s-au pus ºi recunosc cã fosta mea soþie nu m-a lãsat sã þin legãtura cu ei. Acum, cei mici sunt

cu sora fostei mele soþii ºi cu bunicii ºi nu ºtiu cum sã procedez”, a spus Alin Simota.

Omul de afaceri a recunoscut cã este afectat de cele întâmplate la Deva, dupã ce mascaþii i-au sãltat pe Mirela ºi Cristian Litera, dar nu crede cã se poate pronunþa, mãcar pânã la expirarea termenului de arest preventiv al celor doi. „Nu ºtiu ce sã zic, dacã sunt vinovaþi sau nu, sau dacã fosta mea soþie are vreo vinã,

pentru cã eu nu ºtiu de ani buni cu ce se ocupã ei. Cum sã intreprind vreo acþiune împotriva mamei copiilor mei? Vom vedea”, a mai adãugat Alin Simota.

Alin Simota este recãsãtorit ºi are acum doi copii cu actuala sa soþie, iar Mirela Litera a fost arestatã alãturi de fostul bodyguard al lui Alin Simota, cel cu care ºi-a unit destinele dupã divorþul de omul de afaceri din Petroºani.

Magistraþii Curþii de Apel Alba Iulia au admis propunerile formulate de procurori, iar astfel Cristian Litera, so?ia sa, Simina Mirela Litera ºi ceilalþi doi bãrbaþi reþinuþi în aceastã cauzã – Mihai Eminovici Ciobanu ºi Florin Voicu Micluþa – au fost arestaþi preventiv pentru 29 de zile.

De asemenea, pe numele lui Cãtãlin Penciuc a fost emis mandat de arestare în lipsã pentru 30 de zile, toþi fiind acuzaþi de cãmãtãrie, þantaj, înþelãciune cu consecinþe deosebit de grave ºi trafic de persoane. Procurorii D.I.I.C.O.T. au efectu-

Pe Sucilã n-are cine sã-l judece D osarul Sucilã nu poate fi judecat în acest moment. Totul a fost posibil dupã ce judecãtoarea Maria Jifcu s-a pensionat, iar ceilalþi doi judecãtori care preiau dosare pe penal la Petroºani s-au abþinut în acest dosar.

Doi dintre avocaþii apãrãrii au lipsit la termenul din 14 mai, iar dosarul poliþistului Sucilã are nevoie de un alt complet de judecatã.Instanþa care a prealuat marþi cazul la Judecãtoria din Petroºani s-a abþinut în acest dosar,motiv pentru care se va da un alt termen ºi este posibil ca Sucilã Dan Adrian ºi Mihaela Stoica sã fie citaþi la oaltã instanþã. „La termenul de azi, în primul rând s-au depus douã cereri de amânare din partea avocaþilor pãrþilor implicate în proces ºi, având în vedere, faptul cã se schimbã completul de

judecatã, prin pensionarea doamnei judecãtor Maria Jifcu, s-a stabilit un nou termen, care nu ni s-a comunicat. Asta pentru faptul cã urmeazã sã se dispunã un alt complet de judecatã, întrucât doamna judecãtor de azi (n.r. Gabriela PONYICZKY) s-a abþinut. Avem în acest dosar o abþinere din partea domnului judecãtor Zeteº, care a luat mãsura prelungirii mandatuluide arestare preventivã, iar domna judecãtor Ponyiczky s-a pronunþat la fel într-o cauzã de arestare

a subsmenatului ºi, probabil cã acestea stau la baza deciziei de azi”, a declarat Adrian Sucilã, inculpat.

Marþi, Sucilã a fost asistat de un avocat care l-a înlocuit pe Daniel Tomescu ºi care a declarat cã, cel mai probabil, o altã instanþã ar putrea sã-l judece în continuare. „Datoritã faptului cã doamna judecãtor Gabriela Ponyiczky s-a pronunþat într-o cauzã privind eliberarea din arest a inculpatului Adrian Sucilã, acesata a devenit incompatibilã pentru a judeca aceastã

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

at 7 percheziþii domiciliare la locuinþele învinuiþilor,iar potrivit procurorilor de la Crima Organizatã, liderul grupãrii infracþionale era

cauzã pe fond, prin urmare se va desemna un alt complet de judecatã. Având în vedere cã în momentul de faþã avem doar doi judecãtori pentru soluþionarea cauzelor penale ºi ambii sau abþinut, nu avem alt judecãtor care sã soluþioneze cauza,drept urmare vom vedea pe viitor”, a declarat Luchiana Tomescu, avocat prin substituire al lui Adrian Sucilã.

Poliþistul din Vulcan, Adrian Sucilã a ajuns marþi 14 mai 2013 din nou în faþa judecãtorilor de la Petroºani, acesta fiind termenul la care spera sã afle dacã instanþa care l-a achetat avea competenþe.

Practic, avocatul lui Sucilã aºtepta o hârtie de la Ministerul Administraþiei din

Constantin Cristian Litera, de 36 de ani, din municipiul Deva, iar prejudiciul cauzat a fost calculat la peste 800.000 de euro.

Diana MITRACHE

care sã rezulte cã acesta era angajat al Poliþiei Judiciare, însã, situaþia a fost întoarsã peste cap de pensionarea doamnei judecãtor Maria Jifcu, cea care a judecat pânã acum acest dosar.

Adrian Sucilã a fost arestat în vara anului trecut, dupã ce a fost acuzat de procurori cã ar fi întreþinut relaþii sexuale cu fiul minor al fostului viceprimar de la Vulcan, pe care l-ar fi corupt, împreunã cu sora minorului Mihaela Stoica.

El a fost eliberat dupã mai multe luni de detenþie ºi acum este cercetat în douã dosare, al doilea fãcând referire la pornografie infantilã ºi este disjuns din prima cauzã.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 mai 2013

Inspectorii sanitar-veterinari puºi degeaba pe drumuri P

e lângã reclamaþiile întemeiate, inspectorii din alimentaþia publicã din Valea Jiului au fost nevoiþi sã dea curs unor sesizãri ridicole.

Sãptãmânã grea pentru inspectorii DSVSA Hunedoara care au primit zeci de sesizãri în Valea Jiului.

Printre ele au fost ºi câteva care i-au lãsat cu gura cãscatã de inspectori. Cum sunt obligaþi sã verifice cele sesizate n-au avut încotro ºi le-au fãcut pe plac petiþionarilor.

Cele mai bizare sesizãri au venit în sãptãmâna dinaintea sãr-

a trebuit sã ne punem pe cãutat, mãcar cât sã o liniºtesc. În zadar i-am explicat cã aºa se vinde, cã unii oameni nu vor un miel întreg.

Abia am scãpat de ea”, povesteºte unul dintre inspectori.

M

bãtorilor pascale.

Astfel, de la mielul „cu coadã de ied” ºi pânã la „mielul care era oaie piticã”, inspectorii în alimentaþie au fost nevoiþi sã gãseascã rezolvare la sesizãri. „Au fost ºi reclamaþii întemeiate, însã unele au fost de-a dreptul

absurde. Un cetãþean a venit la mine ºi m-a întrebat cum deosebeºte mielul de ied s-au alt animal.

I-am explicat cum trebuie sã fie, printre altele cã iedul are ºi coada mai scurtã ºi dacã-ºi cumpãrã din locurile autorizate sigur

Parcã l-a înghiþit pãmântul!

P

aznicul de la Cabana Buta, dat dispãrut dupã Paºti, este de negãsit. Jandarmii montani ºi salvamontiºtii au periat muntele zile în ºir, dar bãrbatul parcã a intrat în pãmânt!

Ioan Saitoº a plecat înainte de Paºti spre locul de muncã ºi a fost dus de cabanier în munte, la cabanã, cu tot ce-i trebuie pentru întâmpinarea eventualilor turiºti.

Chiar cabanierul a fost ultimul care l-a vãzut pe ajutorul lui, care este acum de negãsit. Zona de acþiune este una destul de dificilã, de munte, dar jandarmii ºi salvamontiºtii o cunosc bine având în vedere experienþa acestora de-a lungul vremii.

Cabana Buta se aflã la peste 1600 de metri altitudine, la aproximativ 15 kilometri de DN 66 A, iar aici se poate ajunge doar pe jos, cu maºini de teren sau cu ATV-uri. Zile în ºir l-au cãutat echipele de salvare, care au periat muntele, dar în zadar, bãrbatul este de negãsit.

Deºi au trecut mai multe zile, jandarmii montani desfãºoarã în continuare acþiuni de cãutare, dar concomitent cu activitatea curentã, pentru cã în zonã au început deja sã vinã turiºtii. „Noi desfãºurãm acþiuni în zona respectivã, prin jandarmii de la Postul Montan din Câmpu lui Neag. Avem în vedere ºi cãutarea în continuare a acestei persoane, dar concomitent cu desfãºurarea celorlalte acþiuni specifice în zona respectivã, unde a început sezonul turistic”, a declarat Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara.

De precizat cã nu se ºtie cu exactiatte dacã bãrbatul s-a rãtãcit în munþi, a pãþit ceva ori pur ºi simplu a plecat fãrã sã anunþe pe cineva, iar acest lucru îngreuneazã mult acþiunea echipelor de salvare.

Bãrbatul dispãrut are 1,70 metri înãlþime, constituþie astenicã, ochi cãprui ºi început de calviþie.

Persoanele care pot da informaþii utile anchetei, sunt rugate sã apeleze numãrul unic de urgenþã 112 sau sã sesizeze cea mai apropiatã unitate de poliþie.

Car men COSMAN

nu va fi înºelat.

Ulterior a venit iarãºi la mine ºi mi-a spus cã ºi-a luat dar este în dubii. Mielul avea coada dar era tãiatã. Am verificat comerciantul ºi totul era în regulã, era miel.

Dupã ce ne-am înþeles cât de cât, a ajuns ºi respectivul la concluzia cã era miel ºi nu ied.

Totuºi, ca sã fie sigur m-a chemat ºi acasã sã vãd cu ochii mei ce coadã avea. O altã sesizare a venit de la o doamnã, vizibil tulburatã cã într-un supermarket a descoperit doar o jumãtate de miel. Era contrariatã, unde-i cealaltã jumãtate. Aºa cã n-am avut încotro ºi

inerul ºi oaia piticã

O altã sesizare a venit de la un petroºãnean, angajat la minã, ºi care le-a spus inspectorilor cã el a cumpãrat un mile care, de fapt, era o oaie piticã. Vroia sã-i tragem la rãspundere pe cei care i-au vândut carnea. „A þinut sã precizeze de la bun început cã lucreazã la minã. Prin urmare ar fi bine sã vedem ce facem cu sesizarea lui, altfel iese rãu.

L-am întrebat câte kilograme avea ºi mi-a rãspuns cã zece. Îl cumpãrase întreg, aºa cã era imposibil sã

primeascã oaie, mai ales cã avea ºtampila care atesta verificarea sanitar-veterinarã.

Dupã ce l-am asigurat cã a luat miel, mi-a replicat cã el crede cã, totuºi, era o oaie piticã”, mai spune inspectorul. Alte zeci de plângeri ciudate au ajuns pe masa inspectorilor, ºi chiar dacã era evident cã sunt neîntemeiate, inspectorii n-au avut încotro ºi au trebuit sã le verifice pentru liniºtea petenþilor.

Maximilian GÂNJU

PROGRAM TV - MIERCURI 15 mai 2013 16.00

Se întâmplã în Valea Jiului - cu Ramona Grunwald invitat - Sorin PRISTAVU, Administraþia Pieþelor

17.30

Stirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Mai 2013

Dovada trimisã la Senat

Actualitate 5

SRL-ul controlat de Vochiþoiu, hoþ de apã dovedit!

C

onducerea furnizorului de apã din Valea Jiului, ApaServ Valea Jiului SA, a trimis cãtre senatorul Cosmin Nicula actele care dovedesc cã firma controlatã de Haralambie Vochiþoiu a fost branºatã ilegal la reþeaua de apã.

Asta dupã ce Vochiþoiu a negat acuzele aduse de colegul lui de Senat pe toate canalele media.

La solicitarea oficialã a senatorului USL Cosmin Nicula, conducerea SC ApaServ Valea Jiului SA a trimis actele care dovedesc cã SC Art Forest Company SRL, firmã controlatã de senatorul PPDD Haralambie Vochiþoiu, a fost branºatã ilegal la reþeaua de apã potabilã. Este vorba despre procesul verbal de constatare nr. 129/ 24.09.2012 ºi Nota de constatare din 24.09. 2012, încheiate în urma controlului efectuat de reprezentanþii furnizorului de apã la punctul de lucru la firmei, din Livezeni. Cu ocazia respectivei verificãri s-a constatat existenþa unui by – pass ilegal executat pe reþeaua publicã de apã. Când echipa de control a ajuns la poarta firmei, angajaþii l-au sunat imediat pe Haralambie Vochiþoiu – care era consilier judeþean la vremea respectivã - ºi, potrivit actelor oficiale ale ApaServ, „acesta s-a prezentat imediat la

faþa locului ºi nu a permis efectuarea controlului, motivat de faptul cã reprezentanþii societãþii noastre nu au prezentat delegaþii, deºi aceºtia se legitimaserã cu legitimaþiile de serviciu”. Ulterior, dupã ce reprezentanþii ApaServ au venit cu delegaþiile, acestora li s-a permis sã efectueze controlul, dar cei de la Art Forest au refuzat sã semneze procesul – verbal de constatare.

Prejudiciul prin racordul ilegal a fost calculat la aproape 13.000 de lei.

Demisia lui Ruºanu, publicatã în Monitorul Oficial

eputatul hunedorean Dan Radu Ruºanu ºi-a D înaintat demisia din Camera

Deputaþilor dupã ce a fost numit preºedintele Autoritãþii de Supraveghere Financiarã.

Hunedoreanul Dan Radu Ruºanu a demisionat din funcþia de deputat începând din data de

S

candal mutat în Senat Scandalul furtului de apã a ajuns în Senatul României pe la jumãtatea lunii aprilie, în timpul dezbaterilor asupra proiectului propus de senatorul PPDD privind subvenþionarea preþului la apã pentru populaþia cu venituri reduse din Valea Jiului. Senatorul PPDD nu a avut susþinerea colegilor, iar proiectul sãu nu a trecut pe motiv cã a fost insuficient documentat

29 aprilie 2013. Camera Deputaþilor a constatat, marþi, încetarea mandatului de deputat al lui Dan Radu Ruºanu, ca urmare a demisiei acestuia, fiind declarat vacant postul de deputat în colegiul uninominal 3 circumscripþia 22 Hunedoara. Aici vor fi organizate alegeri pentru ocuparea postului lãsat liber de Dan Radu Ruºanu.

Monika BACIU

ºi argumentat.

Disensiunile nu au întârziat sã aparã, iar Vochiþoiu a fost acuzat de populism. În plus, colegul sãu de Senat, Cosmin Nicula, acuzat cã s –ar fi opus proiectului deºi reprezintã Valea Jiului, a arãtat, în plen, cã, în timp ce plânge de mila sãracilor, Haralambie Vochiþoiu a fost prins furând apã. Iar pentru cã preºedintele PPDD Hunedoara a negat vehement informaþia, Nicula a decis sã ducã în Senat actele oficiale care sã ateste realitatea. A apelat la reprezentanþii SC Apa ServValea Jiului SA, cãrora le-a solicitat actele doveditoare pe care le va prezenta în plen. Iar în timp ce Haralambie Vochiþoiu se apãrã susþinând cã trebuie ºi doveditã legãtura dintre el ºi Art Forest Company – asta în ciuda evidenþelor ºi a faptului cã a fost primul sunat când la poartã au ajuns membri echipei de control – cazul furtului de apã este pe masa de lucru a poliþiºtilor din Petroºani, care trebuie sã soluþioneze plângerea penalã formulatã de ApaServ.

Car men COSMAN

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 mai 2013

Alegeri, dupã foarte mult timp, la PNL Petrila – 7 iunie

”A

m organizat aceste alegeri pentru a elimina starea de incertitudine din cadrul organizaþiei. Cei care doresc sã candideze o pot face pânã joi, 6 iunie, ora 16.30. Eu mi-am depus, astãzi, candidatura” – Costel Avram, preºedintele interimar al PNL Petrila.

Ileana FIRÞULESCU Deºi oraºul Petrila a avut organizaþie a Pardidului Naþional Liberal, nu a avut de peste 10 ani forþa de a organiza alegeri în cadrul acesteia, liderii ei fiind

cea a femeilor liberale. ”La nivel local , primele notãri ale existenþei TNL Petrila se învârt in jurul anului 2000 când în urma alegerilor din 25 martie , ale aceluiaºi an, este ales preºedinte al Tineretului

comunismului” – scrie pe site-ul TNL Petrila, Iulian Opriº, vicepreºedinte al organizaþiei.

Funcþionarea ”legalã” a început cu conferinþele de alegeri ale tinerilor ºi femeilor, dupã venirea, tot ca preºedinte interimar, al lui Costel Avram. ªi pentru cã s-a dovedit cã politicianului îi place sã stea pe pãmânt solid, va organiza adunarea generalã de alegeri a oganizaþiei PNL Petrila, în data de 7 iunie 2013. ”Am depus deja cererea de închiriere a sãlii de la Casa de Culturã ”Ladislau Schmidt” din Petrila, pen-

tru vineri, 7 iunie 2013, ora 16,30, pentru alegerile ce vor avea loc pentru preºedintele partidului. Am organizat aceste alegeri pentru a elimina strea de incertitudine din cadrul organizaþiei. Cei care doresc sã candideze o pot face pânã joi, 6 iunie, ora

16.30. Eu mi-am depus astãzi candidatura” – a declarat Costel Avram, preºedintele interimar al PNL Petrila.

Surse din cadrul PNL spun cã surprizele nu vor fi de neglijat la aceastã adunare generalã de alegeri.

Vochiþoiu e Ciocoiu`! numiþi preºedinþi interimari de-a lungul timpului.

Orgoliile ºi ca urmare dezbinarea a adus organizaþia sã existe chiar ºi fãrã conducãtor scurte perioade de timp.

Aºa s-a întâmplat ºi cu organizaþia de tineret ºi cu

Naþional Liberal din Petrila, Adrian Vladu.

Trecând prin mai multe modificari la nivel de Birou Politic Local , ideea de promovare a tinerilor liberali din Petrila, a rãmas doar umbra palidã a ceea ce începuse odatã cu cãderea

V

ochiþoiu e ciocoiu! ºi nu o spunem noi, ci însuºi liderul maxim al poporului Dan Diaconescu, dacã parafrazãm spusele dumnelui. Potrivit ºefului PP-DD niºte ciocoi ar fi destabilizat situaþia partidului ºi ar fi îndrãznit sã spunã cã mâna dreaptã a lui DD, Tudor Barbu, ar fi demisionat din formaþiunea mov.

Diana MITRACHE Ziarele au urlat, televiziunile au titrat breaking news ºi... ce sã vezi!!!

Vochiþoiu a ieºit vinovat, dar spãlat ºi curat fãrã

patã. Cum? Simplu!

Senatorul nostru a dat declaraþii încã de luni dimineaþã, doar cã pânã seara avea amnezie ºi nu mai recunoºtea, ba chiar parafraza.

Dar s-o luãm încet:

“Mi-a spus astãzi (Barbu - n.r.) cã ar vrea sã plece din partid ºi l-am întrebat ºi l-am rugat dacã mai putem face ceva sã nu se întâmple lucrul acesta. A zis cã se mai gândeºte, eu sper totuºi sã nu se întâmple lucrul acesta”, a declarat Vochiþoiu, precizând cã urmeazã discuþii luni în grupul parlamentar, la care va lua parte ºi Dan Diaconescu - titrau toate site-urile luni seara.

Vochiþoiu, zâmbind în spatele lui Dan

Diaconescu, care i-a adunat pe toþi senatorii ºi deputaþii la partid, a venit apoi ºi a zis cã nici nu a vrut sã comenteze despre acest subiect, care a fost greºit înþeles de presa ce la amplificat.

Asta, imediat dupã ce Tudor Barbu a ieºit pe post ºi a declarat cã nu va pãrãsi corabia mov.

Senatorul resturilor a ieºit încã o datã basma curatã, iar nouã nu ne rãmâne decât sã îl credem aºa cum l-am crezut ºi în campania electoralã, cã doar nu cu voturile noastre a ajuns acolo...

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Mai 2013

Licitaþie de peste 12 milioane de lei anulatã

G

uvernul a alocat 100 de milioane de lei pentru cinci obiective de investiþii care au ca obiect închiderea ºi ecologizarea iazurilor de decantare. Douã dintre aceste proiecte sunt la nivelul judeþului Hunedoara, unul dintre proiecte fiind restras de la licitaþie.

Monika BACIU

Astfel, între Ministerul Mediului ºi schimbãrilor Climatice, respectiv între Administraþia Fondului pentru Mediu ºi Ministerul Economiei, Comerþului ºi Mediului de afaceri a fost

încheiat un contract de finanþare nerambursabilã în valoare de 100 de milioane de lei, contract care are ca obiectiv realizarea lucrãrilor de închidere a iazurilor de decantare. Conform unei hotãrâri a Guvernului din anul 2010, la nivelul

judeþului Hunedoara este vorba de douã obiective de investiþii ºi anume de Mina Certej cu iazurile Valea Mireºului ºi Valea Mealu ºi de mina Teliuc cu iazurile 1, 2 ºi 3.

Pentru primul obiectiv de investiþii termenul de finalizare avansat a fost luna martie anul curent, iar pentru iazurile de la Mina Certej, reprezentanþii ministerului de resort au estimat cã lucrãrile se

Valea Jiului, polul sãrãciei în judeþul Hunedoara

P

arcurile industriale depind de regionalizare.

Declaraþia îi aparþine vicepreºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Ioan Rus. Acesta spune cã reprezentanþii Bãncii Mondiale au realizat mai multe studii privind înfiinþarea unor parcuri industriale, însã totul se rezumã la redesenarea teritoriului þãrii.

Monika BACIU ”În regiunea de vest este fãcut un studiu de cãtre Banca Mondialã, din acest studiu reies o serie de mãsuri care sã se aplice odatã cu regionalizarea ºi dacã fi ºi o descentralizare.

Este nevoie ca toþi cei care au posibilitatea sã se adune ºi sã facã un program serios pentru cã zona sã poatã fi scoasã din situaþia în care este acum”, a declarat Ioan Rus, vicepreºedintele Consiliului judeþean Hunedoara.

Mai mult, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara apreciazã faptul cã zona Vãii Jiului este un pol al sãrãciei din acest punct de vedere. Acesta precizeazã cã ar trebui ca toþi factorii decizionali sã îºi dea mâna pentru a realiza astfel de spaþii de producþie. ”Sunt zone industrilale în Valea Jiului care ar trebui trecute la primarii ºi pe baza fondurilor europene sã fie reabilitate.

Sã se creeze parcuri industriale pentru cã acolo sunt toate utilajele pentru o desfãºurare bunã a lucrului.

Regiunea de vest se formeazã cu un pol al bogãþiei în partea de vest ºi cu unul al sãrãciei în partea de est”, a mai spus Ioan Rus. La nivel naþional au loc dezbateri privind reindustrializarea României ºi înfiinþarea de parcuri industriale.

Varujan Vosganian a precizat cã are în vedere înfiinþarea de parcuri industriale ºi în Valea Jiului.

vor finaliza în anul 2012. În ceea ce priveºte lucrãrile de ecologizare de la Mina Certej, acestea au fost prelungite. ”Pânã în prezent

beneficiarul, Ministerul Economiei a depus o singurã cerere de tragere în valoare de 3.978.226,71 lei pentru urmãtoarele obiective: Mina Certej, Mina Teliuc ºi Mina Baia Sprie. Pentru obiectivul al cãrui termen de finalizare era

noiembrie 2012, beneficiarul nu a prezentat documentele justificative care sã ateste respectarea acestuia.

Astfel, Ministerul Economiei a anulat licitaþiile care vizau atribuirea de contracte prestãri servicii pentru „Lucrãri de închidere, punere în siguranþã ºi ecologizare al obiectivului minier Mina Certej – Iazurile Valea Miresului ºi Valea Mealu, judeþul Hunedoara“. Iniþial, proiectul a fost câºtigat de ofertantul Asocierea Eco Invest & Hidroconstrucþia & TPSUT, cu o propunere financiarã de 12,44 milioane lei, fãrã TVA.

Aºteaptã anul 2014 pentru a înfiinþa linia de troleibuz

U

n proiect în premierã judeþeanã, finanþat din fonduri europene ar putea fi implementat în judeþul Hunedoara, mai exact în Valea Jiului. Este vorba de înfiinþarea primei linii de troleibuz care ar urma sã facã legãtura între localitãþile din Valea Jiului.

Monika BACIU De la est la vest, acestea vor fi unite printr-o linie de troleibuz care ar putea deveni funcþionalã dupã anul 2014. ”Încercãm sã facem un sistem public de transport în Valea Jiului care cât de cât sã aducã o situaþie mai bunã pe plan local”, a declarat vicepreºedin-

tele CJH, Ioan Rus. Ideea a luat naºtere în anii regimului comunist, iar dupã mai bine de 20 de ani aceasta a fost preluatã ºi de reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara.

Acum se

lucreazã la proiectul tehnic, iar în anul 2014 acesta se va depune pentru a atrage fonduri europene cu ajutorul cãrora va fi implementat proiectul. Toate administraþiile locale din Valea Jiului au aderat la acest proiect judeþean, care are rolul de a facilita transportul locuitorilor din Valea Jiului.

8 Actualitate

C

ontinuã seria dezvãluirilor-ºoc din Valea Jiului, iar dacã pânã acum s-au gãsit lacuri, spãlãtorii auto, ori case de oameni bogaþi branºate ilegal la sistemul de aducþiune al apei potabile din Valea Jiului, acum a venit rândul unui restaurant. ªi cum e unul de care a auzit mai toatã lumea, dat fiind numele: VALAHIA, rãsunetul a trecut vãile ºi a ajuns pânã la SC Apa Serv, graþie noilor mijloace de socializare.

Vestitul complex de alimentaþie publicã ”Valahia” din Lupeni este pãtat de un furt grosolan de apã. Din 16 surse, doar douã erau contorizate, iar cantitatea declaratã era de 6 mc/lunã, în timp ce se consumau 3.500 mc/lunã.

Apreciatul om de afaceri ºi-a recunoscut fapta, iar la Poliþia Lupeni existã deja o plângere penalã.

Atunci când investeºti încredre, când, pentru calitãþile vãzute, admiri un

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 mai 2013

Reputat om de afaceri prins. Furt grosolan de apã! culturale de pe raza municipiului Lupeni. Ce mai! Un om de afaceri pe cinste, pe care ºi l-ar dori orice localitate...

O

societate prietenã riscã ”îmbogãþire fãrã temei” Iniþial, la redacþia noastrã ajunsese informaþia cum cã din 15 surse de apã din complexul Valahia, jumãtate erau contorizate. Încercând sã verificãm aceastã informaþie, am aflat cã lucrurile stau mai rãu.

om pânã când vine o vreme a ulciorului care se sparge, dezamãgirea te aruncã la pãmânt. Nu-þi vine sã crezi ºi verifici o datã ºi încã o datã...

Aºa s-a întâmplat ºi cu cel de la complexul de alimentaþie publicã ”Valahia” din Lupeni, mai precis Mito Edil SRL, care a fost prins furând apã în mod grosolan, conform docu-

mentelor de constatare.

A

vram a verificat o postare pe Facebook...

Totul a început cu Facebook-ul, care pare sã te ridice – prin idei, opinii ºi pubilicitate, dar ºi sã te coboare dacã nu ºtii cum

sã-l foloseºti, dar mai ales dacã nu eºti chiar imaginea pe care vrei sã þi-o creezi pe reþeaua de socializare. Cineva se gãseºte sã atragã atenþia cã lucrurile nu stau chiar aºa, cã nu esti chiar acel om frumos, de vazã.

Dupã ce în presã au apãrut cazuri cu oameni care au fost prinºi cã sustrag apã, a apãrut ºi o

postare care arãta cã proprietarul afacerii din Lupeni face acelaºi lucru.

Ca urmare, directorul SC Apa Serv Petroºani, Costel Avram, a dispus o verificare a informaþiei de pe facebook. Rezultatul – prãpãd!

Din totalul de 16 surse de apã – la douã restaurante, douã bucãtãrii, patru toalete ºi o centralã (vezi foto) – doar douã erau contorizate. Consumul declarat la respectivul complex era de doar 6 mc/lunã, cât o familie de douã persoane, care nu face ºi duº zilnic.

Or, restaurantele cu pricina, vestite ºi cotate serioase la nivelul Vãii Jiuliui, gãzduiau nunþi, botezuri, mese organizate, iar proprietarul, Zanet Stelian, priceput în a atrage clienþi, organiza baluri mascate, spectacole ºi concerte de calitate, chiar Festivalul Tatiana Stepa, se asocia cu oameni cu greutate în acþiuni de gen. În plus, este un sponsor generos al diverselor activitãþi sportive ºi

”Sunt 16 surse, din care douã contorizate. Dupã ce echipa corpului de control al Apa Serv a întocmit procesul verbal de constatare, vinerea trecutã, dl. Zanet a recunoscut cã a furat ºi a semnat respectivul pro-

ces verbal. A venit la sediu ºi, ieri (luni – n.n.), a achitat 5000 ron. M-a rugat sã îi furnizãm apã sâmbãtã, pentru cã avea la restaurantul sãu un botez, dar nu am putut face acest lucru. Gândiþi-vã cã eu debranºez oameni care au datorii mai vechi, de 100 sau 1000 de lei. Nu este corect faþã de ceilalþi cetãþeni sã procedez aºa

contorizatã, dar a fost avertizat cã riscã sã rãmânã fãrã apã ºi el pentru cã legea interzice acest lucru” – a declarat Costel Avram, director Apa Serv.

Conform juriºtilor fapta celor de la Experience SRL, firmã care nu are dreptul legal sã distribuie apã, poate sã rãspundã în faþa legii pentru îmbogãþire fãrã temei

Actualitate 9

Avram.

Ce zic normativele cu privire la faptã, este ameþitor. Deci, SC Mito Edil Lupeni declara 6 mc/lunã apã consumatã, dar calculul fãcut conform normativelor spun cã societatea consuma 3.500 mc pe lunã! ªi pare cã e norocoasã societatea aplicându-i-se acest normativ 29/1993.

Elevi ºi studenþi

15 RON

doar pentru cã în cauzã este un vestit om de afaceri. ªi totuºi, sâmbãtã a avut loc botezul ºi am vrut sã vãd cum ºi cu ce apã.

Un bar vecin, respectiv Experience SRL l-a branºat de la el motivând cã ºi dl. Zanet l-a ajutat cu încãlzirea iarna trecutã. În ce priveºte apa, era corect

sau de favorizare a infractorului dacã persevereazã în faptã dupã ce a fost avertizat.

T

elefone de influenþã ºi o plângere penalã ªi cum asemenea om de afaceri, de calibrul lui Zanet Stelian, are prieteni ºi susþinere, am întrebat dacã cineva a intervenit pentru a nu i se sista furnizarea apei, Avram ne-a spus cu chiu cu vai, de parcã îl durea fiecare vorbã. În plus, omului de afaceri i s-a fãcut deja plângere penalã... ”Da. Am primit telefoane... Da, de la oameni cu influenþã... Da, ºi un primar. Rãspunsul a fost NU! Adicã eu mã dau mare cã fac ºi respect reguli ºi apoi cedez ºi le încalc? Nu!” – sunt vorbele smulse de la directorul Apa Serv. Costel Avram a precizat, pentru a ne convinge cã toþi cetãþenii sunt egali în faþa legii, cã ieri (luni – n.n.) s-a formulat plângere penalã la Poliþia municipiului Lupeni. ”Chiar dacã îºi va plãti apa consumatã, fapta rãmâne faptã” – a precizat

”Noi aplicãm acest act normativ. Aºa se procedeazã. Dacã s-ar fi fãcut un calcul tehnic cum spuneþi, s-ar fi luat în calcul debitul pe secundã, pe orã, zi ºi lunã, þinând cont de obiectul de activitate al societãþii respective, consumul ar fi fost dublu, adicã peste 7.000 mc pe lunã” – ne-a explicat Alina Pavel, ºef Serviciu Comercial al SC Apa Serv Petroºani.

A plãtit, dar...

Cu asemenea fapte, se poate prãbuºi un model al societãþii. Sigur, complexul Valahia poate funcþiona cu succes în continuare, iar proprietarul sã-ºi asume fapta ºi sã plãteascã pentru ea. Dar nu este în regulã atunci când omul cu care te mândreai, ºi-a construit o imagine de renume minþindu-ne pe toþi... ªi pentru cã proprietarul Valahia pare sã conºtientizeze acest lucru, ieri, pânã la ora 12,00, a achitat toatã suma imputatã, respectiv 185 milioane lei vechi.

Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

C

ontinuã seria dezvãluirilor-ºoc din Valea Jiului, iar dacã pânã acum s-au gãsit lacuri, spãlãtorii auto, ori case de oameni bogaþi branºate ilegal la sistemul de aducþiune al apei potabile din Valea Jiului, acum a venit rândul unui restaurant. ªi cum e unul de care a auzit mai toatã lumea, dat fiind numele: VALAHIA, rãsunetul a trecut vãile ºi a ajuns pânã la SC Apa Serv, graþie noilor mijloace de socializare.

Vestitul complex de alimentaþie publicã ”Valahia” din Lupeni este pãtat de un furt grosolan de apã. Din 16 surse, doar douã erau contorizate, iar cantitatea declaratã era de 6 mc/lunã, în timp ce se consumau 3.500 mc/lunã.

Apreciatul om de afaceri ºi-a recunoscut fapta, iar la Poliþia Lupeni existã deja o plângere penalã.

Atunci când investeºti încredre, când, pentru calitãþile vãzute, admiri un

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 mai 2013

Reputat om de afaceri prins. Furt grosolan de apã! culturale de pe raza municipiului Lupeni. Ce mai! Un om de afaceri pe cinste, pe care ºi l-ar dori orice localitate...

O

societate prietenã riscã ”îmbogãþire fãrã temei” Iniþial, la redacþia noastrã ajunsese informaþia cum cã din 15 surse de apã din complexul Valahia, jumãtate erau contorizate. Încercând sã verificãm aceastã informaþie, am aflat cã lucrurile stau mai rãu.

om pânã când vine o vreme a ulciorului care se sparge, dezamãgirea te aruncã la pãmânt. Nu-þi vine sã crezi ºi verifici o datã ºi încã o datã...

Aºa s-a întâmplat ºi cu cel de la complexul de alimentaþie publicã ”Valahia” din Lupeni, mai precis Mito Edil SRL, care a fost prins furând apã în mod grosolan, conform docu-

mentelor de constatare.

A

vram a verificat o postare pe Facebook...

Totul a început cu Facebook-ul, care pare sã te ridice – prin idei, opinii ºi pubilicitate, dar ºi sã te coboare dacã nu ºtii cum

sã-l foloseºti, dar mai ales dacã nu eºti chiar imaginea pe care vrei sã þi-o creezi pe reþeaua de socializare. Cineva se gãseºte sã atragã atenþia cã lucrurile nu stau chiar aºa, cã nu esti chiar acel om frumos, de vazã.

Dupã ce în presã au apãrut cazuri cu oameni care au fost prinºi cã sustrag apã, a apãrut ºi o

postare care arãta cã proprietarul afacerii din Lupeni face acelaºi lucru.

Ca urmare, directorul SC Apa Serv Petroºani, Costel Avram, a dispus o verificare a informaþiei de pe facebook. Rezultatul – prãpãd!

Din totalul de 16 surse de apã – la douã restaurante, douã bucãtãrii, patru toalete ºi o centralã (vezi foto) – doar douã erau contorizate. Consumul declarat la respectivul complex era de doar 6 mc/lunã, cât o familie de douã persoane, care nu face ºi duº zilnic.

Or, restaurantele cu pricina, vestite ºi cotate serioase la nivelul Vãii Jiuliui, gãzduiau nunþi, botezuri, mese organizate, iar proprietarul, Zanet Stelian, priceput în a atrage clienþi, organiza baluri mascate, spectacole ºi concerte de calitate, chiar Festivalul Tatiana Stepa, se asocia cu oameni cu greutate în acþiuni de gen. În plus, este un sponsor generos al diverselor activitãþi sportive ºi

”Sunt 16 surse, din care douã contorizate. Dupã ce echipa corpului de control al Apa Serv a întocmit procesul verbal de constatare, vinerea trecutã, dl. Zanet a recunoscut cã a furat ºi a semnat respectivul pro-

ces verbal. A venit la sediu ºi, ieri (luni – n.n.), a achitat 5000 ron. M-a rugat sã îi furnizãm apã sâmbãtã, pentru cã avea la restaurantul sãu un botez, dar nu am putut face acest lucru. Gândiþi-vã cã eu debranºez oameni care au datorii mai vechi, de 100 sau 1000 de lei. Nu este corect faþã de ceilalþi cetãþeni sã procedez aºa

contorizatã, dar a fost avertizat cã riscã sã rãmânã fãrã apã ºi el pentru cã legea interzice acest lucru” – a declarat Costel Avram, director Apa Serv.

Conform juriºtilor fapta celor de la Experience SRL, firmã care nu are dreptul legal sã distribuie apã, poate sã rãspundã în faþa legii pentru îmbogãþire fãrã temei

Actualitate 9

Avram.

Ce zic normativele cu privire la faptã, este ameþitor. Deci, SC Mito Edil Lupeni declara 6 mc/lunã apã consumatã, dar calculul fãcut conform normativelor spun cã societatea consuma 3.500 mc pe lunã! ªi pare cã e norocoasã societatea aplicându-i-se acest normativ 29/1993.

Elevi ºi studenþi

15 RON

doar pentru cã în cauzã este un vestit om de afaceri. ªi totuºi, sâmbãtã a avut loc botezul ºi am vrut sã vãd cum ºi cu ce apã.

Un bar vecin, respectiv Experience SRL l-a branºat de la el motivând cã ºi dl. Zanet l-a ajutat cu încãlzirea iarna trecutã. În ce priveºte apa, era corect

sau de favorizare a infractorului dacã persevereazã în faptã dupã ce a fost avertizat.

T

elefone de influenþã ºi o plângere penalã ªi cum asemenea om de afaceri, de calibrul lui Zanet Stelian, are prieteni ºi susþinere, am întrebat dacã cineva a intervenit pentru a nu i se sista furnizarea apei, Avram ne-a spus cu chiu cu vai, de parcã îl durea fiecare vorbã. În plus, omului de afaceri i s-a fãcut deja plângere penalã... ”Da. Am primit telefoane... Da, de la oameni cu influenþã... Da, ºi un primar. Rãspunsul a fost NU! Adicã eu mã dau mare cã fac ºi respect reguli ºi apoi cedez ºi le încalc? Nu!” – sunt vorbele smulse de la directorul Apa Serv. Costel Avram a precizat, pentru a ne convinge cã toþi cetãþenii sunt egali în faþa legii, cã ieri (luni – n.n.) s-a formulat plângere penalã la Poliþia municipiului Lupeni. ”Chiar dacã îºi va plãti apa consumatã, fapta rãmâne faptã” – a precizat

”Noi aplicãm acest act normativ. Aºa se procedeazã. Dacã s-ar fi fãcut un calcul tehnic cum spuneþi, s-ar fi luat în calcul debitul pe secundã, pe orã, zi ºi lunã, þinând cont de obiectul de activitate al societãþii respective, consumul ar fi fost dublu, adicã peste 7.000 mc pe lunã” – ne-a explicat Alina Pavel, ºef Serviciu Comercial al SC Apa Serv Petroºani.

A plãtit, dar...

Cu asemenea fapte, se poate prãbuºi un model al societãþii. Sigur, complexul Valahia poate funcþiona cu succes în continuare, iar proprietarul sã-ºi asume fapta ºi sã plãteascã pentru ea. Dar nu este în regulã atunci când omul cu care te mândreai, ºi-a construit o imagine de renume minþindu-ne pe toþi... ªi pentru cã proprietarul Valahia pare sã conºtientizeze acest lucru, ieri, pânã la ora 12,00, a achitat toatã suma imputatã, respectiv 185 milioane lei vechi.

Ileana FIRÞULESCU

10 Administratie

I

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 mai 2013

S-AU GÃTAT BANII!

Edilii nu pot fi sprijiniþi nici din fondul de rezervã al Guvernului

nvestiþiile în dezvoltarea turismului sau a infrastructurii, demarate ºi abandonate din lipsã de fonduri, nu pot fi sprijinite nici mãcar din fondul de rezervã aflat la dispoziþia Primului Ministru. Cel puþin aºa i s-a explicat primarului din Lupeni, Cornel Resmeriþã, care a încercat pe toate cãile sã facã rost de bani pentru continuarea proiectului din Straja.

Dezvoltarea domeniulu schiabil din Staþiunea Straja mai are de aºteptat.

Guvernul nu are bani ºi nici chiar Fondul de Rezervã aflat la dispoziþia Primului Ministru nu mai este o soluþie, pentru cã vistieria este aproape goalã! Asta a aflat primarul Cornel

Resmeriþã dupã ce a stat de vorbã cu Victor Ponta. „Am stat de vorbã vreo 15 minute cu Primul Ministru ºi am încercat sã identificãm surse de finanþare. Am întrebat dacã nu putem primi bani din fondul de rezervã, dar mi s-a rãspuns cã nu sunt

Primãria Aninoasa, debranºatã de la apã

L

a omul sãrac, nici boii nu mai trag.

Dupã ce cã are conturile blocate, salariile în urmã, angajaþi puþin ºi o atmosferã sumbrã - cenuºie ce planeazã asupra întregului oraº, de azi înainte, primãria de la Aninoasa nu mai are nici apã.

SC Apa Serv Valea Jiului SA a debranºat instituþia de la sistemul de alimentare în aceastã dimineaþã. „ Existã ordin de debranºare pentru primãria Aninoasa, care are o datorie de aproape 430 milioane lei vechi. Am înþeles ºi ºtiu greutãþile prin care trece, dar asta este, anunþ încã odatã cã suntem o societate comercialã, iar de protecþie scialã se ocupã alte instituþii ”, ne-a declarat Costel Avram, director SC Apa Serv Valea Jiului SA. Primarul Nicolae Dunca, deºi cu atâtea probleme pe cap, s-a arãtat optimist, chiar dacã nu mai are apã la robinet. “Era o mãsurã previzibilã. Am fost somaþi de Apa Serv sã ne plãtim toate datoriile, în caz contrar ne taie apa la toate instituþiile care aparþin de primãrie, lucru care astãzi s-a ºi întâmplat.

Apa nu s-a plãtit în ultimii 5 ani niciodatã.

Datoriile vin din urmã pe toate segmentele: apã, curent, investiþii. Vom lua mãsurile necesare sã strângem bãnuþii pentru a ne putea rebranºa”, a declarat Nicolae Dunca, primarul Oraºului Aninoasa.

Oricum, edilul aninosean a mai spus cã se aºteaptã sã fie debranºat ºi de la iluminatul public ºi telefonie.

Luiza ANDRONACHE

bani. Au fost repartizaþi cãtre ministere”, a explicat Cornel Resmeriþã. Staþiunea Straja este cuprinsã într-un amplu program de dezvoltare, iar aici a fost datã în funcþiune telegondola care duce, în doar 8 minute turiºtii de la poalele masivului direct în staþiune. Însã acesta este doar unul dintre aspectele generosului proiect. Potrivit proiectului investiþional, odatã ajunºi în munte, pentru turiºti ar trebui amenajatã o pasarelã de 60 de metri, care sã facã tre-

cerea dintr-o parte în alta, în zona staþiei de întoarcere a telegondolei, iar în acest fel pârtia va putea trece pe sub acea pasarelã.

Proiectul, în valoare de 45 de milioane de euro, fãrã TVA, prevede ºi construcþia unui telescaun de 4 locuri, care merge din ªaua Mutu pânã în Vf. Straja. „Eu zic cã, prin

ceea ce se încearcã, respectiv unirea cu zona Pasul Vâlcan, în mod sigur vom avea o zonã turisticã atractivã ºi unul dintre cele mai mari domenii schiabile din Europa. Problema este sã rezolvãm ºi cu anumite servicii ºi ceea ce înseamnã alimentarea cu apã ºi canalizarea în staþiunea Straja. Avem un

Oraº tranformat în comunã

R

eprezentanþii administraþiei locale din Aninoasa iau în calcul varianta retrogradãrii.

Este vorba de transormarea oraºului Aninoasa în comunã.

Reprezentanþii judeþului Hunedoara au precizat cã

oraºul Aninoasa ar putea fi desfiinþat, aceasta fiind transformat într-un cartier al municipiului Vulcan. Cei de la Aninoasa nici nu iau în calcul aceastã variantã ºi au ºi explicaþii. ”Personal nu aº fi de acord, nici cartier al municipiului Petroºani ºi nici al municipiului Vulcan pentru cã am expe-

proiect de aproximativ 160 de miliarde de lei în acest sens. Dacã ºi acesta va fi finanþat, în acel moment vom putea sã spunem cã este o staþiune modernã”, explica nu cu mult timp în urmã city managerul municipiului Lupeni, Gabrie Lungu. În valoare de 8 milioane de euro, telgondola din Straja ºi-a dovedit din plin utilitatea.

Oricum Straja era destinaþia favoritã pentru mii de iubitori de schi, dar facilitarea accesului în staþiune a contribuit mult la creºterea numãrului celor care au venit aici. Problema este cã nici pânã acum, constructorul nu a primit un leu de la Guvern, rãmânând pânã acum cu paguba, iar despre fionanþarea în continuare a proiectului nu se mai spune nimic.

Carmen COSMAN

rienþã celorlalte zone din minicipiul Vulcan, Dealu Babi, Crividia, Dalasul care nu arata la fel de bine ca ºi centrul civic al Vulcanului sau al Petrosaniului”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa.

Mai mult decât atât, edilul ºef al celei mai sãrace comunitãþi din Valea Jiului ia în considerare transformarea localitãþii în comunã. ”Eu aº face un referendum ºi sã transformãm Aninoasa în comunã aºa cum a fost mai demult dar nu mã grãbesc pentru cã în perioada 2014-2020 dupã regionalizare, fondurile sã fie mai mari pe spaþiul urban”, a mai spus Dunca.

Oraºul Aninoasa este greu încercat. Datoriile administraþiei publice sunt mari, iar creditorii bat la uºa primãriei în fiecare zi. Conturile primãriei sunt blocate, aceasta fiind una dintre primãriile din þarã care este executatã silit.

Monika BACIU

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Mai 2013

Comemorãri pentru mineritul din Valea Jiului

L

a finele acestei sãptãmâni se împlinesc 16 ani de la tragicul accident colectiv de muncã din 19 mai 1997, de la E.M. Dâlja, în urma cãruia au fost îndoliate 7 familii din municipiul Petroºani. Atunci, în abatajul cu front scurt nr. 2311, stratul 3, blocul II, în urma unei puternice explozii de metan, au fost accidentaþi 12 mineri, 7 dintre aceºtia pierzându-ºi viaþa.

Mircea NISTOR În urma cercetãrilor efectuate la acea vreme de cãtre specialiºtii din cadrul CNH, Inspectoratului Teritorial de Muncã ºi INSEMEX Petroºani, au fost stabilite drept cauze ale deflagraþiei ucigãtoare: nerespectarea prevederilor Prescripþiei Tehnice privind modul de efectuare a operaþiei de împuºcare, amplasarea greºitã a capetelor de detecþie a metanului ºi defecþiuni în aeraj. Între timp, mina

Dâlja a fost închisã, personalul a fost împãrþit pe la celelalte unitãþi miniere din Valea Jiului, iar în prezent, pânã ºi plãcile de marmurã pe care erau inscripþionate numele minerilor care s-au jertfit în lupta pentru cât mai mult cãrbune, de pe monumentul dedicat acestora, au dispãrut una câte una, fiind furate. În cursul acestei sãptãmâni, mai exact în ziua de 16 mai, se vor împlini 11 ani de la un alt tragic accident colectiv de

V

alea Jiului fierbe, iar reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara sunt în China. Ministrul Energiei, Constantin Niþã se aflã în perioada 12 – 19 în Republica Popularã Chinezã în vederea discutãrii oportunitãþilor de colaborare ºi investiþii din domeniul energetice.

Potrivit informaþiilor de pe site-ul Ministerului Economiei, ministrul delegat pentru Energie se aflã în China cu reprezentanþi ai Complexului Energetic Hunedoara, dar ºi cu alþi membri ai unor societãþi de stat. ”Delegaþia condusã de Ministrul delegat pentru

prin metoda SCRI. Pe de altã parte, în data de 22 mai se împlinesc 9 ani de la producerea unui alt accident colectiv de muncã, înregistrat de aceastã dat la E.M. Uricani.

muncã înregistrat în minele din Valea Jiului.

Datoritã “aplicãrii unei metode cadru de exploatare neadecvatã condiþiilor câmpului de abataj, nerespectãrii prevederilor Prescripþiei Tehnice privind prevenirea ºi combaterea incendiilor ºi focurilor endogene, precum ºi altor cauze organizatorice”, în abatajul SCRI nr. 3, stratul 3, blocul VI, în urmã cu 11 ani a avut loc o explozie

În China dupã investitori

Monika BACIU

de gaze combustibile, în urma cãreia au fost accidentaþi 14 mineri, 10 dintre aceºtia pierzându-ºi viaþa.

Acest accident de muncã a avut drept urmare renunþarea la exploatarea cãrbunelui

Energie este compusã din reprezentanþii: Complexului Energetic Oltenia, Complexului Energetic Hunedoara, Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz, Electrica, Hidroelectrica ºi Energonuclear”, se aratã pe site-ul Ministerului Economiei. În cursul acestei sãptãmâni va avea loc fuziunea dintre Complexul Energetic Hunedoara ºi societatea Naþionalã a Huilei Petroºani.

Niciunul dintre cei doi directori nu va fi în þarã la momentul fuziunii.

Aici, în anul 2004, în urma altei explozii, înregistrate în abatajul cu banc de cãrbune subminat, panoul 5, stratul 3, blocul III N, orizontul 300, 4 mineri au fost accidentaþi grav, 2 dintre aceºtia decedând în urma rãnilor suferite.

Se inaugureazã autostrada Simeria Orãºtie utostrada Simeria Orãºtie se va da în funcþiune pânã la sfârºitul acestei luni. Este vorba despre cel de-al doilea tronson în lungime de 18 kilometri, care a fost deja finalizat, cu excepþia celor la podul de la intrarea pe autostradã, din zona Orãºtiei.

Acest tronson al autostrãzii Deva - Orãºtie trebuia deja inaungurat de o lunã, dar evenimentul s-a amânat din cauze meteo ºi tehnice.

Dupã ce va fi datã în folosinþã ºi aceastã nouã bucãþicã de drum, Deva Orãºtie va avea în total 33

“Mai este foarte puþin de lucru, la montarea parapeþilor ºi a altor accesorii.

De asemenea, se lucreazã la podul de la Gelmar pe care se va face descãrcare de pe autostrada pe DN 7, lucrare care aparþine de tronsonul Orãºtie - Sibiu.

Aceste lucrãri nu au termen de finalizare acum, dar am primit asigurãri de la constructor cã vor forþa lucrurile ºi, în cel mult douã sãptãmâni, se va inaugura ºi tronsonul de autostrada Simeria - Gelmar (Orãºtie)”, a precizat prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu.

“Este un tronson care, dupã aprecierea mea, va fi

de kilometri utilizabili. ªoseaua este consideratã, practic, o centurã ocolitoare a municipiilor Deva ºi Orãºtie ºi a oraºului Simeria, cu rang de autostradã, la care se lucreazã deja de doi ani.

A

predat circulaþiei în circa douã-trei sãptãmâni ºi mã bazez pe faptul cã am parcurs deja acest tronson în condiþii normale de circulaþie, marcajele ºi parapeþii fiind, cu excepþia a câteva sute de metri, fiind gata”, spune ºi Marius Popovici.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 mai 2013

Ciupercile din munþii Vãii Jiului sunt la mare cãutare A

bia au apãrut primele ciuperci ºi mai toate pãdurile din Valea Jiului sunt pline de culegãtori. De pe urma pãdurii, oamenii sperã sã strângã banii necesari traiului zilnic.

Sute de foºti mineri din Valea Jiului, care ºi-au pierdut locurile de muncã, iau cu asalt munþii din zonã pentru a strânge un ban de zile negre. Printre ei sunt ºi tineri care nu au apucat sã-ºi gãseascã un loc de muncã ori pensionari care-ºi fac o ocupaþie din cutreieratul pãdurilor. Mulþi trudesc

de muncã nu sunt.

Câºtigãm destul de bine pentru o zi de muncã. Ne trezim la cinci dimineaþa ºi plecãm la pãdure.

Seara venim din munþi ºi facem un ban.

Muncim cum ºtim noi pentru cã nimeni nu ne ajutã ºi am muri de foame”, spune Andrei.

cât e ziua de lungã pe munþi în cãutarea ciupercilor pe care le vând apoi la centrele de colectare ºi în pieþe.

Deocamdatã centrele nu s-au deschis aºa cã marginea drumului ori pieþele sunt vadurile perfecte. Unii dintre ei se mutã cu cãþel ºi purcel, doar, doar o sã

mai economiseascã niºte bani cu întreþinerea pe varã.

Aºa se face cã, în fiecare dimineaþã din mai ºi pânã în octombrie, urcã în munþii Parâng, Retezat ºi Vâlcan, la cules de afine, zmeurã ºi ciuperci. „Este greu în Valea Jiului, alte locuri

A

facere profitabilã

În fiecare an centrele de colectare a ciupercilor sau fructelor de pãdure încaseazã zeci ºi sute de mii de euro din aceastã activitate.

Savoarea fructelor româneºti se regãseºte în dulceþurile din

Olanda, Belgia, Spania, Austria ºi Germania, dar ºi în sucurile naturale ºi în

piureuri. Mai mult, ele sunt folosite ºi în industria farmaceuticã. În aceastã perioadã ciupercile sunt principala sursã de venit. „La cules de ciuperci, mure sau afine nu merg cei care au o sursã de venit. În Valea Jiului sunt

foarte multe familii sãrace care supravieþuiesc cu banii adunaþi din munca la pãdure, chiar ºi un an”, spun culegãtorii.

O familie formatã din patru persoane poate obþine pentru cantitatea adunatã într-o zi ºi 150 de lei, iar într-un sezon, venitul realizat poate asigura pentru un an un salariu ceva mai mare decât minimul pe economie. Pe de altã parte, aceastã activitate nu este scutitã de riscuri. În fiecare an unii culegãtori se rãtãcesc în munþi ºi sunt cu greu gãsiºi, iar alþii plãtesc chiar cu viaþa.

Maximilian GÂNJU

Caii sãracilor, hrãniþi cu iarba donatã de primãrie

B

ucurie fãrã margini pe proprietarii de cai din cartierul Colonie - Petroºani, dupã ce municipalitatea le-a asigurat hrana la animalele de povarã.

Mai multe familii sãrace din municipiul Petroºani care îºi duc traiul zilnic cu ajutorul cãruþei ºi al calului din bãtãturã, au scãpat de o cheltuialã în plus dupã ce edilii le-au dat gratuit toatã iarba cositã de pe domeniul public.

Mai exact câteva tone de iarbã fragedã care ar fi trebuit incineratã pe cheltuiala municipalitãþii. Afacerea este cu câºtig ºi pentru administraþia localã, pentru cã proprietarii de cai care au primit iarba, ºi-au cosit-o singuri. „Noi

oricum trebuia sã cosim, însã ei ne-au spus cã mai bine o cosesc cu coasa pentru cã este prea mãrunþitã de motocositorile noastre ºi nu o mãnâncã animalele.

Le-am dat iarba din Parcul Central, zona Dimitrov, spre surprinderea noastrã au venit oamenii ºi ºi-au cosit-o”, a declarat ieri, Aron Dumitrescu,

ºeful SPADPP din cadrul municipalitãþii.

De mai mulþi ani încoace proprietarii de cai din zona Colonie primesc iarba de pe domeniul public drept hranã pentru animale. Proprietarii de cai spun cã au scãpat de o cheltuialã în plus ºi îºi mai întremeazã ºi animalele.

Maximilian GÂNJU

Educatie 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Mai 2013

ª

ªcoala Discovery în Hunedoara pitici, unici în lume, dinozauri ce au trãit în Insula Haþeg, într-o climã tropicalã din Marea Tethys, cu vulcani ce aruncau lavã, cenuºã ºi bombe

toricã se pot observa acum pe teritoriul comunei Sântãmãria Orlea, în satul Sânpetru, într-un traseu de vizitare apreciat de AER drept unul dintre cele mai frumoase ºapte trasee de vizitare. ”Am ales sã

vulcanice, acum 67 milioane de ani. O parte din rocile cu resturi de dinozauri din aceastã insulã preis-

realizãm o reconstituire, la scarã redusã, a speciei Telmatosaurus transsylvanicus (ºopârlã de apã transilvanã) – un hadrosaur (dinosaur cu cioc de raþã) de talie

coala Gimnazialã Sântãmãria Orlea din judeþul Hunedoara participã la concursul naþional lansat de Canalul Discovery: ªcoala Discovery. Dinozauri cu proiectul Cretacic Park la Sântãmãria Orlea. În cadrul concursului, elevii clasei a VII-a, coordonaþi de Prof Silvia Opriþã Szakacs Mikeº, vor realiza macheta unui dinozaur cu ouã ºi pui.

Dinozaurul ales este tipic pentru Þara Haþegului, rãmãºiþele lui fiind descoperite chiar pe Valea Sibiºelului, la Sânpetru.

Machetele realizate de copii, precum ºi alte date despre dinozauri ºi elemente de patrimoniu cultural din zonã vor fi expuse în Casa Dinozaurilor Pitici care va fi amenajatã în localitatea Sânpetru ca spaþiu de

activitãþi educaþionale ºi culturale pentru copii dar ºi ca punct de informare pentru Valea Dinozaurilor. ªcoala este situatã în Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, membru în Reþeaua Europeanã ºi Reþeaua UNESCO a Geoparcurilor.

Elementul deosebit al geoparcului îl constituie resturile de dinozauri pitici descoperite acum mai bine de 100 de ani. Au fost identificate 11 specii de dinozauri

COLÞUL LUI DENIS

micã (5 m lungime, faþã de 7 pânã la 14 m la alþi hadrosauri).

Vom realiza componentele: reconstituirea unei femele de Telmatosaurus pãzindu-ºi cuibul cu trei ouã ºi un pui ce tocmai a ieºit din ou. Vom folosi: sârmã pentru schelet, materiale textile, piele, hârtie, deºeuri metalice, coloranþi, roci de vârsta Cretacic superior, vegetaþie din specii de plante ºi copaci, similare celor care existau în timpul dinozaurilor. Pentru documentare am efectuat o excursie la siturile cu dinozauri, la punctele expoziþionale ºi traseele tematice.

Explicaþiile au fost oferite de specialiºtii geoparcului.

Pentru reconstrucþia la scara vom reactualiza cunoºtinþele matematice”, spun coordonatorii proiectului.

Pentru o mai bunã înþelegere ºi reconstrucþie a morfologiei dinozaurilor ºi a mediului lor de viaþã, pentru stimularea imaginaþiei ºi o corectã distribuþie a muncii, elevii vor lucra în echipe.

Fiecare echipã va trebui sã gãseascã soluþii pentru problemele întimpinate, precum: forma ºi

dimensiunea corpului, culoarea, dimensiunea ouãlelor ºi a puiului, hranã ºi mediul de viaþã. Pentru a pãstra acurateþea ºtiinþificã, elevii vor studia rocile unde au fost gãsite fosilele de dinozauri ºi locurile unde au fost gãsite resturi de plante ºi roci din acele timpuri. Vor testa soluþiile ºi îºi vor alege materialele þinând cont de asigurarea echilibrului ºi realizarea formei.

Vor consulta cãrþi de specialitate ºi vor face vizite ghidate la locurile cu dinozauri.

Titlul - inspirat de filmul Jurasic Park este adaptat la vârsta Cretacic superior a dinozaurilor descoperiþi pe teritoriul comunei, susþine ideea realizãrii, în viitor, ºi a celorlate specii. Macheta din proiect ºi cele viitoare, vor fi expuse în Punctul de informare de pe Valea dinozaurilor din Sânpetru. Aici elevii din echipa proiectului vor face prezentãri turiºtilor ce viziteazã zona.

Monika BACIU

14 Program & Horoscop

9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 Eco - Logica 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Fiica preºedintelui 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

9:30 Râul 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii 23:00 Gazeta de perete 23:30 Focus Monden 0:00 Dragul de Raymond

9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Profetul (r) 15:00 Copii contra pãrinþi (r) 16:40 Aventurile lui Sinbad 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Butonul de panicã 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 ªtirile B1 18:00 ªtirile B1 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

9:45 Que bonito amor (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Intrigi ºi seducþie (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Doamne de poveste 12:35 Rosa Diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Inimã de þigan (r) 15:15 Reþeta de Acasã 15:25 Doamne de poveste 15:30 Eva Luna 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Intrigi ºi seducþie 19:30 Rosa Diamante 20:30 Inimã de þigan 22:00 Poveºtiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Teresa 0:00 Doamne de poveste 0:05 Poveºtiri adevãrate (r)

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 mai 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Indicii ascunse 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Bãieþii de la fermã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:45 Serviciul Român de Comedie 21:45 Fotbal: Benfica Chelsea

21 martie *** 20 aprilie Aveþi ºanse de reuºitã în orice domeniu, mai ales la examene.

Relaþiile sentimentale merg bine, dar fiþi mai atent la problemele partenerului de viaþã.Aveþi ºanse de reuºitã în orice domeniu, mai ales la examene. Relaþiile sentimentale merg bine, dar fiþi mai atent la problemele partenerului.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Un prieten vã dã de gândit, sfãtuindu-vã sã vã temperaþi dorinþa de a câºtiga bani cu orice preþ. Încercaþi sã vedeþi ºi alte interese decât cele de naturã materialã! Acordaþi mai mult timp studiului ºi relaþiilor parteneriale.

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

S-ar putea sã începeþi o nouã etapã, mai ales în plan social sau sentimental. Nu este exclus sã demaraþi o afacere. Sunteþi comunicativ ºi puteþi avea succes în cãlãtorii. Fiþi atent la cheltuieli.

23 august *** 22 septembrie

Zi prielnicã pentru ieºiri cu prietenii. Aveþi posibilitatea sã rezolvaþi uºor probleme familiale.

Vi se contureazã un plan de afaceri la care vã gândiþi de multã vreme. Dacã mai aveþi dubii, apelaþi la o persoanã mai în vârstã.

Partenerul de viaþã vã impresioneazã cu un cadou la care nu vã aºteptaþi. Spre searã, vã simþiþi bine împreunã, la o ieºire cu prietenii. Asculaþi-vã intuiþia, pentru a lua o decizie corectã la serviciu. Încercaþi sã vã faceþi timp ºi pentru sport.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Colegii de serviciu ºi partenerul de viaþã vã apreciazã pentru dorinþa de schimbare ºi înnoire. Organizaþi-vã cât mai riguros ºi nu pierdeþi timpul! Azi aveþi spor în tot ce faceþi. Se pare cã nu staþi bine cu banii.

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 EuroFotbal 21:45 Fotbal: Benfica Chelsea 23:30 EuroFotbal 0:30 ªtirile Digi Sport

aprile

22

Simþul practic ºi dorinþa de schimbare vã ajutã sã intraþi în afaceri. S-ar putea ca un prieten sã vã propunã o colaborare aparent profitabilã. Nu vã grãbiþi sã promiteþi nimic! Consultaþi-vã ºi cu partenerul de viaþã.

9:15 Teleshopping 10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata Norocului 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

21

Intenþionaþi sã vã implicaþi mai mult în treburile casei, iar partenerul de viaþã este încântat.

Relaþiile cu cei din jur sunt foarte bune ºi puteþi sã încheiaþi contracte sau sã semnaþi documente oficiale.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Aveþi o capacitate de comunicare foarte bunã ºi rezolvaþi mai uºor toate problemele. Aveþi succes în societate ºi în toate activitãþile legate de cãmin. Puteþi face planuri de viitor.

Puteþi rezolva o problemã financiarã care vã frãmântã de multã vreme. S-ar putea ca dimineaþa sã vi se propunã o colaborare. Este momentul sã vã consolidaþi relaþiile de prietenie.

21 ianuarie *** 20 februarie

Este o zi destul de dificilã, în care aveþi multe de rezolvat.

Principala problemã s-ar putea sã fie de naturã financiarã, dar nu vã faceþi griji. Sunteþi hotãrât ºi plin de energie, aºa cã reuºiþi sã faceþi faþã activitãþilor.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa sunteþi hotãrât sã faceþi câteva schimbãri în cãmin, dar nu sunteþi sigur cã partenerul de viaþã va fi de acord. Stabiliþivã clar prioritãþile ºi v-aþi asigurat succesul!

Diverse 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Mai 2013

Rovinieta ºi la Orange ºi la Vodafone

D

acã clienþii Orange Romania puteau plãti prin SMS rovinieta încã de la finele anului trecut, de luni, 13 mai 2013, plãtesc prin acest sistem ºi clienþii Vodafone.

Diana MITRACHE

asemenea, i se vor comunica costurile aferente (rovinietã ºi tranzacþie).

Pentru a confirma emiterea rovinietei trebuie transmis, la acelaºi numãr de telefon, un nou SMS cu textul “DA”, dupã care solicitantul va primi un SMS de confirmare, iar din acel moment va fi tarifat cu suma corespunzãtoare rovinietei alese. Mesajul de confirmare va cuprinde urmãtoarele informaþii: seria rovinietei, numãrul de înmatriculare al vehicu-

Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR), împreunã cu Serviciul de Telecomunicaþii Speciale (STS) ºi operatorul de telefonie mobilã Vodafone a lansat în luni dimineaþã serviciul prin care încasarea tarifului de utilizare a reþelei de drumuri naþionale din România pentru clienþii Vodafone se realizeazã prin SMS. Potrivit unui comunicat al CNANDR, pentru plata rovinietei prin SMS, solicitantul (client cu abonament Vodafone sau client cartelã preplãtitã) va transmite, la numãrul 7500, numãrul de înmatriculare al Ingrediente: vehiculului ºi categoria Ciuperci 300gr rovinietei, corespunzãtoare tipu2 linguri suc de lui vehiculului (de exemplu, lãmâie B54AJV A), dupã care va primi 1 linguriþã de sare un mesaj SMS prin care va fi informat cã rovinieta va fi Sos: emisã cu datele furnizate. De 1/2 ceaºcã de iaurt 2 cãþei de usturoi 2 linguriþe de unt III. Concursul Ardei iute Concursul se va desfãºura începând Sare-piper

lului, categoria rovinietei, anul, luna, ziua ºi ora expirãrii valabilitãþii acesteia (data ºi ora de început a valabilitãþii rovinietei vor fi data ºi ora confirmãrii de cãtre operatorul de telefonie mobilã a tarifãrii rovinietei).

Dacã solicitantul nu cunoaºte sau nu este sigur de categoria rovinietei ce trebuie achiziþionatã, poate obþine informaþia transmiþând la numãrul 7500 în reþeaua Vodafone, prin SMS, textul “INFO” (tarif 5 eurocenþi/SMS trimis).

Clienþii operatorului de telefonie Orange dispun de aceastã facilitate din data de 5 decembrie 2012, ei putând apela în acest sens numãrul de telefon 7500.

Hainy te învaþã sã gãteºti

Ciuperci cu iaurt

Anunþ Societatea Naþionalã a HuileiSA, cu sediul în Petroºani, str.

Timiºoarei nr.2, anunþã organizarea concursului pentru ocuparea a 60 de posturi de muncitor necalificat pentru abatajele frontale ºi lucrãrile de pregãtire aferente acestora, de la EH Lupeni, pe o perioadã determinatã de 6 (ºase) luni, cu o perioadã de probã de 30 (treizeci) de zile.

I. Condiþii de participare: - Vârsta minimã 18 ani; - Sã fie apt, din punct de vedere al sãnãtãþii, pentru muncã - în baza adeverinþei medicale eliberate de medicul de familie; - Studii – minim 8 clase; - Fãrã antecedente penale.

II. Acte necesare participãrii la selecþie. Depunerea dosarului În vederea participãrii la selecþie, fiecare candidat va prezenta un dosar plic, ce va conþine urmãtoarele documente: 1. Cerere tip de participare la selecþie, adresatã Directorului general al SNH SA; 2. Copie act de identitate; 3. Copie documente de studii; 4. Adeverinþã medicalã eliberatã de medicul de familie, din care sã rezulte cã este apt de muncã pentru efort susþinut.

5. Declaraþie pe propria rãspundere cã nu a suferit condamnãri penale.

Dosarul cu documentele necesare selectiei, se va depune la sediul EH Lupeni, din Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1, la secretariatul comisiei de selecþie, în perioada 24,27 ºi 28 mai 2013, între orele 8.00-14.00.

cu data de 29 mai 2013, la sediul E.H. Lupeni, din municipiul Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1. ºi va consta în: - Analiza dosarelor, - Proba practicã o încãrcare materiale, prin lopãtare, peste un obstacol cu înãlþimea de 1,5 m.

Participanþii se vor prezenta la proba practicã în þinutã sport ºi vor avea asupra lor buletinul/cartea de identitate.

IV. Validarea rezultatelor.

Afiºarea rezultatelor Nota finalã a concursului are la bazã douã elemente, care se vor nota de la 1 la 10, dupã cum urmeazã: 1. Analiza dosarului 50% în nota finalã; 2. Proba practicã, cu pondere de 50% în nota finalã; Ocuparea posturilor se va face în ordinea descrescãtoare a notelor finale obþinute, nota minimã fiind 6 (ºase), calculatã cu douã zecimale.

Contestaþiile asupra rezultatelor validate, cu privire la notarea candidaþilor, se pot depune în termen de 3 zile de la data afiºãrii.

Regulamentul de desfãºurare a concursului va fi fãcut public prin afiºare la sediul E.H. Lupeni, din municipiul Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1, pagina SNH-SA: www.snh.ro ºi la sediul SNHSA Relaþii suplimentare la SNH SA – Direcþia Resurse Umane – Servicul Resurse Umane, telefon 0254/541461 interior 710, 720, EH Lupeni, Serviciul Resurse Umane, telefon 0254/561500.

Mod de preparare: Se spalã ciupercile, apoi se curãþã. Se folosesc doar pãlãrioarele care se taie nu foarte mãrunt.

Se pun la fiert cam

10 minute dupã care se scot din apã ºi se scurg.

Se aºeazã pe un platou cu 2 linguri din zeama în care au fiert.

Se toarnã iaurtul deasupra ciupercilor.

Se cãleºte usturoiul tãiat mãrunt ºi se omogenizeazãcu untul, ardeiul iute ºi zeama de lâmâie. Apoi se toarnã sosul peste ciuperci.

Se serveºte imediat.

Poftã bunã!

Chef de cuisine Restaurant 3D Aqua Hainalka Miclea

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 mai 2013 Pãdurarii atrag atenþia!

Cãprioarele nu trebuie luate din pãdure

A

început sezonul de fãtare a cãprioarelor. În acest sens, reprezentanþii Ocolului Silvic din Petroºani atrag atenþia asupra unei situaþii ce se poate produce în aceastã perioadã. Este vorba de sustragerea puilor de cãprioarã din mediul natural, lucru interzis de lege.

Monika BACIU

”Anul acesta deocamdatã nu am avut astfel de

cazuri dar de abia acum începe fãtarea”, a declarat reprezentantul Ocolului Silvic Petroºani, Otto Hebel.

Reprezentanþii ocolului silvic mai spun cã în cazul în care oamenii ridicã puii de cãprioarã din mediul lor natural, aceºtia riscã sã moarã. ”Este pãcat pentru cã

18 mii de lei pentru 7 proprietari de terenuri

7

proprietari din Haþeg vor primi de la Guvern pentru 18 mii de lei. Este vorba de 7 proprietari care vor fi despãgubiþi de Guvern în urma declanºãrii procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privatã situate pe amplasamentul suplimentar al lucrãrii “Reabilitare DN 66 Petroºani-Simeria, între km 131+000 ºi km 210+516, din cadrul etapei a IV-a de reabilitare a drumurilor naþionale, pe teritoriul judeþului Hunedoara”.

Monika BACIU

Pentru cei 7 proprietari, Guvernul a alocat suma totalã de 18.829 de lei. Sectoarele de drum la care se referã prezenta documentaþie se desfãºoarã pe teritoriul judeþului Hunedoara, lucrãrile sunt amplasate pe traseul Drumului Naþional 66 Filiaºi – Simeria, încep la km 131+000 ºi se terminã la km 210+516.

Lungimea totalã a drumului care va fi supus reabilitãrii este de aproximativ

80 de kilometri.

Procedurile de expropriere vor fi efectuate de cãtre Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România -

S.A. de sub autoritatea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructurã ºi Investiþii Strãine, în calitatea sa de expropriator în numele statului Român.

atunci când ridicã puii nu ºtiu cum sã se comporte cu ei, laptele de cãprioarã este mult mai slab decât cel de vacã ºi dându-i lapte de vacã automat are probleme stomacale ºi moare iar în al doilea rând se pierde din sãlbãticie.

Nu este voie nici cã persoanã fizicã, nici cã juridicã sã deþii astfel de animale ci doar în locuri special amenajate”, mai spune sursa citatã.

Cãprioarele sunt expuse accidentelor, braconajului sau grijii exagerate din partea oamenilor.

Luate din mediul lor, uneori îºi pierd controlul ºi devin periculoase. În momentul în care cãpriorul va ajunge din nou în pãdure, riscã sã fie ucis

chiar de semenii sãi, pentru cã va fi confundat cu un duºman.

Blana sa poartã alte mirosuri decât cele naturale. Þinerea în captivitate a animalelor sãlbatice fãrã sã fie anunþate organele abilitate este consideratã infracþiune, iar persoanele în cauzã sunt pasibile de amendã penalã cuprinsã între 5.000 ºi 15.000 lei.