Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 365

Cronica Vãii Jiului Marti, 14 Mai 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

”E mai comod sã stea pe coadã, decât sã-ºi foloseascã creierul”

Proprietarii de oi din Petrila au dat buzna la primar

roprietarii de oi din cãtunele Petrilei, P care au stâne în munte,

au luat cu asalt primãria localitãþii fiind nemulþumiþi de o somaþie primitã de a edili. Primãria le-a cerut ciobanilor sã-ºi cureþe stânele altfel riscã sancþiuni. >>> PAGINA PAGINA A 3-A

ÎNCÃ UNA PIERDUTÃ

Scrisoarea preafericitului Daniel cãtre ºi mai fericitul Vochiþoiu

Situaþie detensionatã la minele neviabile

emersul artistic, de atitudine, ”Schimbarea la faþã a Petrilei”, ºi-a atins copul. Înjurat ºi lãudat, acesta a ajuns subiect de dezbatere printre petrileni, iar pentru ”docþii de conjuncturã” – prilej de ”critici filosofice” în timp ce se scãrpinau cu mâna þinutã în buzunarul pantalonilor. >>> PAGINILE 8-9

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 mai 2013

Cronica Vãii Jiului

Radare în Judeþul Hunedoara

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

* DN 66 Haþeg Baru Mare * DN 68

Haþeg – Toteºti * DN 68 Toteºti – Zeicani *

DN 66 Haþeg – Cãlan * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie*

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Anunþ Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Mai 2013

Proprietarii de oi din Petrila au dat buzna la primar

roprietarii de oi din cãtunele Petrilei, care au stâne în munte, au luat cu asalt primãria localitãþii fiind nemulþumiþi de o somaþie primitã de a edili. Primãria le-a cerut ciobanilor sã-ºi cureþe stânele altfel riscã sancþiuni.

stânele. Oamenii au mers la primarul Ilie Pãducel sã-i cearã socotealã pentru somaþiile primite, pentru cã susþin aceºtia pãºunile sunt arendate unui localnic care încaseazã subvenþie pentru curãþarea lor dar nu face nimic. Proprietarii de oi s-au temut cã stânele lor vor fi demolate de administraþia localã.

„Dacã se apucã sã ne demoleze stânele îi dãm în judecatã. Fãrã acordul nostru nu poate sã ne demoleze, noi avem stânele din moºi strãmoºi. Dacã

vin cu forþa sã ne demoleze ºi noi, tot cu forþa, îi demolãm pe ei. Vinovatã este primãria, totul se face pe la spate. Eu am stâna în munte de când e

Mai mulþi proprietari de oi din localitatea Petrila au asediat, ieri dimineaþã, curtea primãriei dupã ce au fost somaþi ca pânã la finele lunii iunie a.c., sã-ºi cureþe terenurile pe care-ºi duc oile la pãscut, dar mai ales

Sucilã aflã dacã a fost anchetat de cine trebuia

oliþistul din Vulcan Adrian Sucilã ajunge marþi 14 mai 2013 din nou în faþa judecãtorilor de la Petroºani. Acesta este termenul la care sperã sã afle dacã instanþa care l-a anchetat avea competenþe. Practic, avocatul lui Sucilã aºteaptã o hârtie de la Ministerul Administraþiei din care sã rezulte cã acesta era angajat

al Poliþiei Judiciare. Întreaga apãrare va fi construitã pe viitor în baza acestui document, care îi atestã apartenenþa ca angajat al unei structuri poliþieneºti. La termenul din aprilie avocatul acestuia a declarat cã: „Nu ne-a fost comunicat faptul cã la data arestãrii preventive inculpatul mai era, sau nu pe listele anexe la Ordinul 1504/2006, unde sunt nominalizaþi toþi lucrãtorii de Poliþie Judiciarã. În acest sens s-a revenit cu o adresã la Ministerul Administraþiei ºi Internelor pentru a ne comunica expres acest lucru. Adresa ne e necesarã în soluþionarea excepþiei de necompetenþã materialã invocatã de noi la un termen anterior”. Adrian Sucilã a fost arestat în vara anului trecut, dupã ce a fost acuzat de procurori cã ar fi întreþinut relaþii sexuale cu fiul minor al fostului viceprimar de la Vulcan, pe care l-ar fi corupt, împreunã cu sora minorului Mihaela Stoica. El a fost eliberat dupã mai multe luni de detenþie ºi acum este cercetat în douã dosare, al doilea fãcând referire la pornografie infantilã ºi este disjuns din prima cauzã. Diana MITRACHE

mama, ºi are 85 de ani. Acolo merg sã-mi fac brânza ºi stâna nu o pãrãsesc cum au zis ei”, au spus ciobanii revoltaþi. Aceºtia au reuºit sã stea de vorbã cu primarul Ilie Pãducel ºi au ajuns la o înþelegere. Oamenii au acuzat Primãria Petrila cã a dat în arendã pãºunile din cei doi munþi care fac parte din avutul localitãþii, unui localnic care încaseazã subvenþie de la Apia. „Atâta timp cât noi am moºtenit muntele de la bãtrânii noºtri nu are dreptul domnul primar sã treacã peste noi. Acolo se întâmplã lucruri care nu trebuie sã se întâmple”, au mai spus oamenii revoltaþi. Primarul din Petrila, Ilie Pãducel spun e însã cã proprietarii de oi au înþeles greºit somaþia trimisã de administraþia localã ºi l-ea promis ciobanilor cã-i va ajuta sã-ºi refacã stânele. „Au venit cetãþenii care pãºuneazã în cei doi munþi, Plai ºi Plai Frunþi. Aceºti munþi

Noua generaþie, viitor verde

erde pentru viitor. Consilierii locali de la Lupeni se alãturã elevilor de la Liceul Teoretic. Noua generaþie se gândeºte la viitor, motiv pentru care aceasta va organiza o acþiune cu tema ”Verde pentru viitor! Gândeºte

sunt arendaþi valabil pânã anul viitor când expirã contractul. Apoi se vor putea scoate la licitaþie ºi se vor da în concesiune aceste pãºuni. Demolarea stânelor care sunt încã pe aceste pãºuni nu se va face, nu este adevãrat cã vor fi demolate. Adresele au fost trimise în ideea ca oamenii sã le repare ºi sã cureþe pe lângã ele. Apoi vom stabili un program cu tot ce doresc cetãþenii pentru aceste stâne ºi sã le reparãm în vara acestui an”, a declarat primarul localitãþii Petrila, Ilie Pãducel. Pentru arendarea pãºunilor, edilul ºef al localitãþii s-a ales ºi cu un dosar la DNA dupã ce a fost reclamat de cãtre un localnic. Pãducel a spus cã arendat pãºunile legal, iar interesul localnicilor pentru ele a devenit dintr-o datã foarte mare de când se primeºte subvenþia de la Apia. Maximilian GÂNJU

verde! Acþioneazã verde!”. Este vorba de douã acþiuni. Una dintre acestea are în vedere ecologizarea zonei de agrement Brãiþa, iar cealaltã are rolul de a sensibiliza cetãþenii prin organizarea unui simpozion cu tematicã eco. Pentru organizarea evenimentelor consilierii locali de la Lupeni au alocat suma de 1304 lei. Din ce în ce mai multe unitãþi de învãþãmânt se implicã în ecologizarea ºi menþinerea într-un ambient curat a mediului înconjurãtor. Monika BACIU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 mai 2013

Cântec, joc ºi voie bunã la nedeile din Valea Jiului

e la Sãlãtruc pânã la Paroºeni ºi Câmpul lui Neag, momârlanii din Valea Jiului au întins iarãºi mesele, s-au ospãtat cu mâncãruri tradiþionale ºi s-au prins în joc. În Duminica Tomii, în Valea Jiului au avut loc mai multe nedei. Aºa cum trebuiau sã facã încã din a doua zi de Paºte, localnicii de la Sãlãtruc, Petroºani, în Duminica Tomii au organizat o agapã frãþeascã, sãrbãtorind totodatã ºi hramul bisericii Sfântul Gheorghe. Sute de oameni au participat la slujba religioasã, iar apoi la petrecerea câmpeneascã, unde au servit bucate precum

pãsat, varzã ºi tocanã de oaie. Organizarea acestei nedei este o tradiþie aici, la Sãlãtruc. “Îi mulþumim bunului Dumnezeu cã am ajuns sã organizãm ºi aceastã agapã mormârlãneascã, aºa cum este obiceiul din strãbuni la noi”, a afirmat pãrintele Octavian Pãtraºcu, preot la Biserica Sfântul Gheorghe de la

Sãlãtruc. Nedei au fost ºi în partea de vest a Vãii Jiului. Sãrbãtoarea a început cu Nedeia Paroºanã, un eveniment organizat de Primãria ºi Consiliul Local al Municipiul Vulcan, împreunã cu localnicii. Dupã slujba religioasã de la bisericã, oamenii locului au mers în paradã îmbrãcaþi în portul tradiþio-

nal, bãrbaþii cãlare, iar femeile în cãruþe sau pe jos, pentru a-ºi etala costumele. S-au oprit la cãminul cultural din Sohodol, loc unde s-au prins imediat în joc. “Sunt tare mândrã sã îmbrac acest costum”, a declarat o femeie. “Sunt nãscutã, crescutã în Paroºeni ºi întotdeauna voi þine la tradiþiile noastre, ale

momârlanilor ”, a afirmat o altã localnicã. Oamenii au apoi au servit ºi câte o porþie de pãsat ºi fasole cu cârnaþi, bineînþeles, dupã ce mâncarea a fost sfinþitã de preotul locului. “Am vrut ca anul acesta sã organizãm nedeia paroºeana aºa cum se fãcea în timpuri strãvechi”, a declarat Cristian Meriºanu, viceprimarul Municipiului Vulcan. A urmat apoi Nedeia Troiþei de la Câmpul lui Neag, care a început cu oficierea slujbei religoase de cãtre un sobor de preoþi. Acest eveniment a fost organizat cu sprijinul primãriei Uricani ºi a localnicului Cornel Todea. “Oficial este a VII-a ediþie, dar neoficial nici noi nu ºtim de când se organizeazã, pentru cã tradiþia se pierde undeva în negura timpului. Din anul 2006 sprijinim financiar eveniment ºi la fel am fãcut ºi anul acesta”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani. “Este mândria mea cã pot sã

organizez aceastã nedeie ºi mã bucur cã am putut sã o fac ºi anul acesta”, ne-a spus ºi Cornel Todea, localnicul care s-a implicat în organizare. În scurt timp, pe scenã au urcat artiºti locali, iar oamenii s-au ºi prins în joc, dupã care au servit mici ºi bere. “Este foarte frumos aici ºi vin în fiecare an”, a spus o femeie. “Ne place tare mult ºi este bine cã se respectã tradiþia”, ne-a declarat ºi un localnic. Nedeia de la Câmpul lui Neag a culmint odatã ce binecunoscuta interpretã de muzicã popularã Ileana Lãceanu a urcat pe scenã. ªi, din nou, oamenii au jucat ºi s-au distrat aºa cum rar au

spus cã au fãcut-o. “ Am venit aici la invitaþia lui Cornel Todea ºi îmi place foarte mult zona pentru cã este mult asemãnãtoare cu cea de unde vin eu, de la Novaci. Oamenii locului sunt frumoºi, puternici ºi ºtiu cã iubesc muzica

ciobãneascã”, a spus ºi interpreta Ileana Lãceanu. Toate cele trei evenimente au durat pânã seara târziu, iar oamenii s-au distrat pe cinste. Luiza ANDRONACHE

ªi florile se furã... upã lalele au urmat D panseluþele. Mai exact, ºi acestea, deºi, abia au fost plantate, au început sã disparã. Chiar ºi din parcelele situate în faþa primãriei din Petroºani... Singura diferenþã este cã lalelele au fost doar rupte, în timp ce panseluþele au dispãrut cu rãdãcinã, cu tot. În acest timp, nu a fost capturat nici mãcar un singur hoþ ºi nu a fost aplicatã nicio amendã contravenþionalã. Ce-i drept, sancþiuni au fost totuºi acordate însã, doar verbale. „Amenzi nu am acordat dar leam atras atenþia câtorva cetãþeni,

în special tineri, pe care i-am surprins rupând câte o floare”, au precizat reprezentanþii Poliþiei Locale. În afara florilor care dispar, de suferit au ºi pomii care au fost plantaþi în parcurile ºi rigolele din Petroºani. Aceºtia sunt rupþi ºi vandalizaþi, la fel ca ºi obiectele de mobilier stradal, cum ar fi bãncile din parcuri sau pubelele de gunoi. Mir cea NISTOR

PROGRAM TV - MARÞI 14 mai 2013 16.00

Punctul pe I cu Ionuþ Drãgotesc: invitat - Petre Drãgoescu, dir. SNIM

17.30

Stirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Mai 2013

ÎNCÃ UNA PIERDUTÃ

Scrisoarea preafericitului Daniel cãtre ºi mai fericitul Vochiþoiu

enatorul PP-DD Haralambie Vochiþoiu a primit din partea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, o scrisoare de mulþumire. Asta, dupã ce senatorul Vochiþoiu a avut o atitudine de sprijin a Bisericii ortodoxe, în Parlament. În cele ce urmeazã încercãm sã redãm succesiunea de evenimente ºi trãiri profund umane care au dus la apariþia preþiosului document, aºa cum au fost ele înregistrate de camerele ascunse ale unei televiziuni tip garsonierã. De aici pânã la pamflet nu mai este decât un pas.

a tãþi ni-i greu

Ora 17.05, sediul Patriarhiei Preafericitul Daniel stã pe gânduri. Un fotoliu somptuos îi absoarbe lacom silueta. „Ce lume rea! Ce lume rea pe lumea asta !!” Se întinde spre mãsuþa de cristal ºi sunã dintr-un clopoþel de argint. „Unde e dulceaþa mea de cireºe negre?!” Musul popesc iese cu spatele sã îndeplineascã porunca. „E rea de tot lumea asta. Mã atacã. Se leagã de bisericuþa noastrã! O sã-i afuri-

sesc pe toþi. Dãrâm Catedrala Neamului pe ei. Doamne, iartãmã !”. Se ridicã iritat ºi formeazã un numãr la mobil. „Alo, ªurubescule, ai terminat treaba? Hai, mã, cã vine Potopul! Trimit mâine un bãiat s-o ia. Pace þie!”. Se plimbã câþiva paºi. „Degeaba e X5, se stricã ºi astea”. Apucã telecomanda ºi-i dã viaþã plasmei de 5×6 metri aninatã sub o icoanã. Absolut din întâmplare nimereºte pe OTV-varianta indoor. ªi, subit, faþa patriarhului se lumineazã. Ochii încep sã-i scânteieze ca la pisici în reflexiile ecranului. În scrumiera de marmurã fumul

prindã în chip”. Cu pas sigur, demnitarul întrã în sala de ºedinþe.

aralambie Vochiþoiu, sfânt de rit nou Ora 17.43, sediul Patriarhiei “…sunt Satana ajuns în Parlamentul României”.

RUGÃCIUNE. Senatorul Haralambie Vochiþoiu încã mai crede cã în rugãciunea “Înger, îngeraºul meu”, versurile “Eu sunt mic, tu fã-mã mare” se referã la Patriarhul Daniel

havannei începe sã împleteascã acatiste.

inemateca: Cel rãu, cel urât (cel bun nu a primit rol) Ora 16.35. sediul Parlamentului Senatorul Haralambie Vochiþoiu mãturã la pas în sus ºi-n jos podeaua Parlamentului. Face un semn amabil-insinuant spre colega Firea. Aceasta îi dã elegant ignore. „Scorpie!”. Lãuntric, senatorul este evident zbuciumat. „Ce sã spun? Ce sã le spun?! Îmi trebuie un discurs-mineriadã care

sã mã scoatã în faþã”. Trece pe lângã o þîºnitoare de interior. „Ce prostie sã fac tam-tam cu ieftinirea apei în Vale. Acum trebuie sã demonstrez cã nu sunt hoþ. ªi e greu. Fir-ar sã fie Costel cu apometrele lui cu tot”. O idee începe sã-i surâdã cu gura ºtirbã. „Dar dacã mã fac eu puþin frate cu dracu’? Bag un spici cu mandã. Dau în cei mici ºi mulþi ca sã-l apãr pe ãla mare. O raritate în democraþie. A mai încercat ºi Miron pe vremuri, dar el a greºit cã a dat cu bâta. Asta e!”. Apucã o coalã ºi pe un pervaz înalt începe sã zgârie

hârtia înfrigurat: “Domnule Preºedinte, Stimaþi colegi, Asistãm în aceastã perioadã la atacuri fãrã precedent la adresa Bisericii Ortodoxe Române (BOR). Nu conteazã numele persoanelor ºi nici partidul sau alianþa din care fac parte, pentru cã, dacã le pronunþãm, îi facem oameni. ªi ei nu sunt. Ei sunt Satana ajuns în Parlamentul României…”. Scris rapid, ca ºoptit de o forþã supranaturalã, nu neaparat divinã, speech-ul e gata. “Oare unde e Diaconescu cu camera? Sper sã mã

Preafericitul ascultã în beatitudine. “Cine e ãsta? Cine, mã, e ãsta?! Le zice ca din Scripturã. Aia pentru studii medii. Sã am 100 ca el în Parlament aº face din cutia milei simbol naþional ºi paragraf în Constituþie”. Sunã pe direct la Personal. “Cuvioase, mutã urgent pe OTV de interior ºi spune-mi cine e ãla de cuvântã în Parlament. Vochiþoiu? Haralambie Vochiþoiu. Cuvioase faci o epistolã de mulþumire de gradul 8 cãtre senatorul ãsta. ªtii tu, bagi cu libertatea religioasã, sprijin financiar ºi efortul nostru ca sã fie bine. ªi mã semnezi. Dai scrisoarea lui Dandanache, da mã, ãla de la Poºtã, sã o ducã azi la Senat. Lipeºte-i-o de veston cã ãsta le pierde pe toate. ªi, cuvioase, urgent, cã-þi bag impozit!” Mulþumit de lucrare, preafericitul se scufundã în fotoliu. Molfãind lent cireºele negre din dulceaþã, patriarhul îºi mângâie bogãþia bãrbii: “Vochiþioiu. Haralambie Vochiþoiu. Hmmm ! Îl fac sfânt !” Scapã discret de un sâmbure refugiat în dulceaþã. “Sper sã-i ajungã!” PAMFLET PRELUARE DIN ZIARUL HUNEDOREANULUI

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 mai 2013

Magneþii au spart o conductã de apã

oþii de fier vechi au sãpat dupã o þeavã ºi au reuºit sã spargã o coloanã de apã care alimenteazã mai multe unitãþi din zona pieþei. Chiar dacã „magneþii” au sãpat ore bune pentru a fura þeava, nimeni nu i-a vãzut. Maximilian GÂNJU

Timp de douã zile, fãrã sã bage cineva de seamã, cinci hoþi au sãpat un canal de circa un metru adâncime ºi zece lungime pentru a

dezgropa o conductã din metal pe care a fost racordatã canalizarea mai multor construcþii din spatele Pieþei Agroalimentare Petroºani. În încercarea lor de a fura þeava, hoþii au spart ºi

o conductã de alimentare cu apã ºi au lãsat pe sec mai mulþi locuitori din zonã. Chiar ºi aºa, nimeni nu s-a deranjat sã

Petroºaniul se transformã în ºantier

entru cã a fost întârziat cu aproape un an de zile din cauza firmelor care au contestat licitaþia de atribuire a lucrãrilor, proiectul de extindere a reþelelor de apã ºi canal va începe simultan din mai multe cartiere ale Petroºaniului. Constructorul care a câºtigat licitaþia va trebui sã termine lucrãrile într-un an de zile faþã de doi cum se prevãzuse iniþial. Maximilian GÂNJU Pânã în anul 2015 toate locuinþele din municipiul Petroºani vor fi racordate la reþeaua de apã potabilã ºi de canalizare, dupã ce Apa Serv Valea Jiului va finaliza proiectul cu finanþare euro-

peanã de extindere a reþelelor de apã ºi canal în Petroºani. Firma care a câºtigat contractul este în organizare de ºantier ºi va începe sãpãturile din aceastã lunã. Pentru a se recupera un an de zile pierdut, constructorul va demara din mai

multe puncte lucrãrile. „Ordinul de începere a lucrãrilor este dat din 18.04 2013, durata este 24 de luni. Putem spune cã municipiul Petroºani va deveni un adevãrat ºantier. Proiectul prevede extinderea reþelelor de apã cu 9,6 km, adicã zece strãzi, dar ºi extindere canalizare cu 23,52 km, adicã 56 de strãzi. Prioritarã este zona

anunþe atât Poliþia Petroºani cât ºi operatorul de apã. Timp de douã zile apa a curs fãrã întrerupere iar paguba este considerabilã. „Erau cinci indivizi care au sãpat în spatele tomberoanelor de gunoi timp de douã zile. Nu ºi-a dat seama nimeni ce fac, e o zonã mai retrasã ºi toþi am bãnuit cã sapã pentru canalizare. Am bãnuit noi ceva pentru cã nu arãtau a muncitori dar nu s-a dus nimeni la ei de teamã. Te legi de ei ºi-þi dau imediat în cap. Ca sã scoatã conducta au

Colonie, de acolo se va începe pentru cã Primãria Petroºani vrea sã asfalteze strãzile din cartierul respectiv”, a declarat directorul Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Astfel de proiecte se deruleazã în toate localitãþile din Valea Jiului, finanþarea fiind de aproape 40 de milioane de euro. În plus, încã 69 de milioane de euro vor veni în Valea Jiului, tot din fonduri europene pentru continuarea ºi extinderea proiectu-

spart ºi þeava de apã care alimenteazã un magazin ºi alþi consumatori ºi au fugit”, spune un comerciant din piaþã care a descoperit furtul. Hoþii au reuºit sã fure þeava de metal ºi sã treacã cu ea prin centrul oraºului pânã sã ajungã la centrul de colectare a fierului vechi. Abia ieriluni, operatorul de apã ºi canal din Valea Jiului a fost sesizat cu privire la avaria produsã la reþeaua de apã, deºi conducta a fost spartã sãptãmâna trecutã.

lui deja implementat. Banii vor fi folosiþi pentru reabilitarea reþelelor de canalizare, extindere reþele canalizare, reabilitare captãri, aducþiuni, staþii de tratare, asta pentru cã prima tranºã de finanþare a putut fi utilizatã doar pentru extinderea acestora. Deocamdatã, contractul de finanþare nu a fost semnat, dar reprezentanþii operatorului de apã ºi canalizare spun cã pânã la finele anului lucrarea va putea fi licitatã.

Monica Iacob Ridzi sare în sprijinul elevilor din Valea Jiului ot mai mulþi elevi renunþã la ºcoalã din cauzã cã nu au bani de transport, deºi potrivit prevederilor legale, decontul abonamentului lunar T de transport se face integral de cãtre Ministerul Educaþiei, Cercetãrii,

Tineretului ºi Sportului pentru elevii care parcurg zilnic aproximativ 50 km pânã la unitãþile de învãþãmânt, respectiv în limita unui numãr de 8 cãlãtorii pe semestru pentru cei care parcurg distanþe mai mari de 50 km. Marius MITRACHE

Situaþia deconturilor de transport ºcolar pentru elevii care merg la unitãþi ºcolare situate pe distanþe de pânã la 50 km de domiciliu a revenit în actualitate, dupã ce Ministerul Educaþiei are restanþe care cresc de la o lunã la alta. Potrivit deputatului de Valea Jiului, Monica Iacob Ridzi, statisticile la nivel de þarã se aratã deosebit de îngrijorãtoare la indicatorii legaþi de rezultatele ºcolare ale elevilor ºi, mai ales, de rata abandonului ºcolar, iar faptul cã Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului nu mai decon-

teazã transportul elevilor contribuie la adâncirea acestei crize a educaþiei constituie deja un fapt absolut inacceptabil. “Am aflat cu stupoare cã în judeþul Hunedoara, din care face parte ºi Colegiul pe care-l reprezint în Parlamentul României, elevii nu ºi-au mai primit dreptul cuvenit la decontarea biletelelor de transport spre ºi de la ºcoalã, fiind nevoiþi astfel sã se deplaseze, în multe cazuri, pe distanþe de pânã la 50 de kilometri cãtre ºcoalã, pe bani proprii. Având în vedere faptul cã foarte mulþi copii provin din familii cu venituri modeste, acest aspect este în

mãsurã sã contribuie la creºterea absenteismului sau chiar a abandonului ºcolar al acestora, aspecte cu consecinþe extrem de grave în plan personal, dar ºi social”, declarã Monica Iacob Ridzi. În acest context, Monica Iacob Ridzi i-a solicitat ministrului Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului, Remus Pricopie sã prezinte public motivele pentru care s-au blocat plãþile aferente transportului ºcolar de la debutul acestui an ºcolar ºi care sunt mãsurile pe care le va lua pentru corectarea urgentã a acestei situaþii.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Mai 2013 Ultima strigare

Apartamente vândute în rate la Petroºani!

e o piaþã imobiliarã aflatã în cãdere liberã, specualtorii imobiliari au gãsit o soluþie „de niºã” pentru cei care intenþioneazã sã îºi achiziþioneze o locuinþã: vând casele în rate, eºalonate pe o perioadã de 4 sau chiar 5 ani. Carmen COSMAN Specialiºtii în domeniu spun cã în ultimii patru ani doar programul „Prima casã” a salvat piaþa imobiliarã. Piaþa imobiliarã este în continuare în cãdere liberã ºi nu dã semne de redresare. Preþul locuinþelor a ajuns la un nivel de neimaginat în urmã cu 4 ani, când vorbeam de o adevãratã explozie a preþurilor. Vârful a fost

atins în perioada august – septembrie 2008, pentru ca în noiembrie 2008 sã înceapã declinul. Cristian Filipovici este reprezentantul unei agenþii imobiliare din Petroºani ºi spune cã sunt extrem de puþine tranzacþiile, chiar dacã preþurile au cãzut la maximum posibil. „Nu putem vorbi despre o evoluþie a pieþei imobiliare, ci despre o involuþie. În ultimii

patru ani, piaþa a fost salvatã de programul Prima Casã, altfel era cu cel puþin 20 de procente mai jos”, este de pãrere Cristian Filipovici. Astfel, la ora actualã, o garsonierã într-o zonã centralã a Petroºaniului se vinde cu preþuri cuprinse între 30.000 ºi 40.000 de lei, dar poate coborî ºi sub aceastã valoare, în funcþie de cât de repede vrea sã vândã

proprietarul. Un apartament cu douã camere ajunge la maximum 85.000 de lei, în timp ce unul cu trei camere, tot în zona centralã a oraºului, se vinde cu aproximativ 120.000 de lei, dar poate coborî ºi la mai puþin de atât.

oment propice pentru cumpãrare Oricum, tranzacþiile sunt extrem de puþine, chiar dacã preþurile sunt extrem de scãzute. Cristian Filipovici spune cã,

pentru cei care au bani ºi sunt dispuºi sã investeascã pe piaþa imobiliarã, acum este momentul de cumpãrat. Acest lucru l-au înþeles speculanþii de pe piaþã, care cumpãrã ieftin ºi vând scump, dar în rate. Fãrã dobândã, însã la un preþ aproape dublu. Astfel, o garsonierã care costã, sã spunem, 29.000 de lei este vân-

dutã mai departe cu 40.000 de lei, în rate eºalonate pe mai mulþi ani, în funcþie de înþelegerea dintre client ºi vânzãtor. Cumpãrãtorul devine proprietar în momentul în care achitã ultima ratã ºi totul se face „la vedere”, cu antecontract de vânzare – cumpãrare semnat în prezenþa unui notar public.

În lipsa disponibilizãrilor au plecat Reabilitarea drumului european 79 aduce exproprieri de 36 de mii de lei pe cale naturalã

isponibilizãrile din Valea Jiului, amânate. Din lipsa unor reglemetãri legislative ortacii din Valea Jiului nu se pot disponibiliza, cel puþin nu încã. Potrivit reprezentanþilor Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului Guvernul trebuie sã emitã o serie de ordonanþe prin care sã stabileascã numãrul exact de persoane ce vor pãrãsi sistemul, dar ºi sumele compensatorii ce vor fi acordate. Monika BACIU

„În ceea ce priveºte disponibilizãrile nu existã un impediment apariþia bugetului de venituri ºi cheltuieli, mai este nevoie de aplicare ordonanþei de urgenþã care reglementeazã protecþia socialã, iar în termen de 60 de zile de la publicarea ordonanþei trebuie sã aparã normele de aplicare pentru acea ordonanþã. Odatã cu apariþia ºi acestei norme, trebuie emisã o hotãrâre de guvern aºa cum este cerutã în articolul doi al ordonanþei unde se prevede numãrul de personal ºi sumele care constitue adausul pentru cei care se disponibilizeazã”, a declarat Petre Drãgoescu, directorul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. Conform datelor de la începutul anului, 500 de mineri de la cele trei unitãþi miniere neviabile ar fi trebuit sã pãrãseascã sistemul. Acum, dupã ultimele centralizãri numãrul acestora a scãzut.

”În momentul de faþã pentru 499 de persoane, una s-a pensionat între timp, deci treptat numãrul scade. Cred cã undeva la începutul lunii septembrie putem vorbi de o disponibilizare completã”, a spus sursa citatã. Sãptãmâna trecutã, Guvernul a aprobat mãsurile de protecþie socialã ce se impun în cazul disponibilizaþilor. Pe lângã aceste mãsuri, mai este nevoie de o serie de ordonanþe care sã ducã la finalizarea acestei proceduri.

xproprieri pe drumul Deva – Oradea. În acest an se preconizeazã a începe lucrãrile de reabilitare a drumului european 79, pe ruta Deva – Oradea. Monika BACIU În acest sens, în Monitorul Oficial a fost publicatã hotãrârea Guvernului privind declanºarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privatã situate pe amplasamentul suplimentar al lucrãrii de utilitate publicã “Reabilitare DN 76 (E79) Deva-Oradea km 0+000 km 184+390”, sectorul “Vârfurile-ªtei km 69+350 - km 102+660”. ” Se aprobã declanºarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privatã situate pe amplasamentul suplimentar al lucrãrii de utilitate publicã “Reabilitare DN 76 (E79) DevaOradea km 0+000 - km

184+390”, sectorul “Vârfurile-ªtei km 69+350 - km 102+660”, prevãzut la art. 1, expropriator fiind statul român reprezentat de

Departamentul pentru Proiecte de Infrastructurã ºi Investiþii Strãine, prin Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România - S.A”, se aratã în document. Suma totalã alocatã pentru despãgubirea proprietarilor ce vor fi expropriaþi se ridicã la valoarea de 35.893 de lei. Sumele individuale estimate de cãtre expropriator, aferente despãgubirilor pentru imobilele proprietate privatã situate pe amplasamentul suplimentar al lucrãrii de utilitate se alocã de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, pentru Departamentul pentru Proiecte de Infrastructurã ºi Investiþii Strãine.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 mai 2013

Elevi ºi studenþi

15 RON

Manifestarea de atitudine culturalã care a avut loc sâmbãtã, la Petrila, ca parte a Atelierului internaþional de arhitecturã pentru salvarea minei din localitate, a avut efecte în rândul populaþiei. Unii petrileni au înjurat, cã de! – când nu înþelegi, înjuri. Alþii au fost surprinºi de atipicul evenimentului, iar alþii au fost încântaþi de modul direct-curajos, în

”E mai comod sã stea pe coadã, decât sã-ºi foloseascã creierul”

viziunea lor, de a transmite mesaje… De bine sau de rãu, comentariile denotã cã evenimentul ºi-a atins scopul. ”Am auzit discuþii cã pe lângã manifestarea propriu-zisã, cu acele pancar-

te cu tot felul de ziceri deºtepte ºi oameni mascaþi în personalitãþi publice din multe domenii de activitate, cuturale, politice, literare, sindicale, ºi chiar mafioþi - cã d-ãia avem ºi noi, dar pârliþi –

etc., cã toate sunt o prostie fãrã ecou, cã s-au distrat ºi nu au protestat. Dar, doamnã, chiar ºi distrându-te poþi sã arãþi ce nu e bine, poþi sã protestezi într-un mod artistic, deºtept. Noi

ne-am învãþat doar sã înjurãm ºi sã ne dãm în cap încât aºa ceva pare caricaturã. Da, este caricaturã, specificã organizatorului Ion Barbu, care este un caricaturist de marcã, premiat internaþional. ªi apoi nu suntem noi, românii, o caricaturã de naþie care nu mai ºtie sã râdã, care nu admite opinii separate, care minþim ºi furãm?! De aceea avem conducãtorii pe care îi avem, cã alegem pe cei în comportamentul cãrora ne regãsim - ºmecheri ºi superficiali. Da, pentru unii e mai comod sã stea pe coadã decât sã-ºi foloseascã creierul” – a declarat cu nãduf prof. Ioan Marian Mariniuc, de loc din Petrila, dar care ºi-a luat lumea în cap

Ambasadorii sãraci, de renume european

chimb de tineri, vreo 10, S între Franþa ºi România, respectiv Franþa ºi Petrila;

om de afaceri francez va ceda Petrilei drepturile de autor pentru o expoziþie minereascã, o altã expoziþie a celor din Petrila va fi vernisatã în Franþa etc., etc. Toate acestea sunt rezultatele unei ”amãrâte” asociaþii, respectiv Asociaþia Culturalã ”Les amis de la France”, consideratã de francezi ca un pol al francofoniei din România. Un telefon din Cognac, Franþa, anunþa în a treia zi de Paºte cã 10 tineri de la Asociaþia Culturalã les amis de la France din Petrila, vor pleca în Franþa pentru un stagiu de trei luni, în cadrul unui program de acþiuni pe

teme de tineret. Grupul va fi format din opt tineri ºi doi însoþitori, iar chetuielile cu transportul vor fi asigurate de partea francezã. La întorcere, cei de la Les amis de la France, nu se vor întoarce cu mâna goalã, ci cu un student la Prof. univ. dr. ing. Iosif Andraº, de la Universitatea

petroºani, a precizat – cu ocazia vizitei de lucru a trei oameni de afaceri francezi în Valea Jiului – cã un om de afaceri francez, Jean Jaque Wagner, cunoscut în România încã de dupã 1990, implicat în acþiuni de ajutorare, prieten bun cu ºeful Salvamont Lupeni, George Resiga, deþine o colecþie impresionantã de fotografie din zona noastrã, din perioada 1991-1992. Iosif Andraº ne-a declarat cã omul de afaceri va ceda drepturile de autor Asociaþiei de la Petrila pentru organizarea unei expoziþii. ”Aºteptãm, eu ºi profesorul Andraº, un acord scris pentru drepturi de autor, apoi, va urma un vernisaj foto... De fapt, douã, adicã un dublu vernisaj: foto albnegru, fãcute la Mina Petrila, în 1991 – Jaque Wagner ºi o altã persoanã ºi, tot la Petrila,

“Couleurs de Cognac” - foto Ionel Zmãu. Expoziþia foto “Couleurs de Petrila” va fi inauguratã în Cognac... Ambele vernisaje, în aceeaºi zi” – a declarat Ionel Zmãu, preºedintele Asociaþiei Les amis de la France, Petrila. De precizat cã Asociaþia petrileanã face parte din grupul asociaþiilor partenere ale programului aprobat de Comisia Europeanã ”Tineret în acþiune” ºi cã Petrila va participa cu trei membri ai asociaþiei la semninarul european ”L’egalite des Genres a la portee de tous”, în perioada 21-29 iunie, la Bruxelles. Ca urmare, asociaþia francofonã de la Petrila continuã, cu succes nebãnuit, acþiunile care au ca scop înfrãþirea oraºului de pe Jiul de Est cu Cognac, Franþa, poate singurul demers din istoria post decembristã în care nu este implicatã administraþia localã. Acest lucru aratã forþa calitãþii unei activitãþi susþinute, fãrã bani ºi fãrã curent electric uneori, forþã recunoscutã în Franþa ºi în România prin Ambasada Franþei. Meritul ”ambasadorilor” de la Asociaþia Les amis de la France este cu atât mai valoros cu cât energiile le sunt disipate pentru zbaterea în lipsuri ºi nevoi cotidiene… Ileana FIRÞULESCU

devenind profesor de fizicã la un liceu din Timiºoara. ”Hai doamnã, ce protest e ãsta, chiar cultural cum ziceþi, cu fâþâiala aia, cu râs ºi þuicã. Oi fi eu prost, dar ziceþimi mie ce rezolvã? S-a adunat lumea ca la urs”- a spus ”Zoli din Petrila”, cum ne-a indicat sã scriem. Doar cã ”Zoli de la Petrila” tocmai spusese cã manifestarea a atras atenþia lumii care s-a adunat ”ca la urs”. ”N-am înþeles nimic,

adicã ce-o fost aia, dar o fost fain. Am citit pancartele ºi aveau mãºti cu Cozma, cu Vadim, cu Iliescu parcã, mi-o plãcut ºi am râs cã erau ziceri de ale lor dar fãcute ca pentru Petrila. Fain, fain, cã le-am povestit acasã ºi la ai mei” – Mãrioara Ciuc, Petrila. De precizat cã anunþul fãcut de organizator privind ”Schimbarea la faþã a Petrilei” era foarte clar: ”Despre manifestare: Un demers artistic, happening carevasãzicã, menit sã salveze de la

pieire Mina Petrila, colonia monoculturalã Petrila, ºi ultima pe lista dumneavoastrã, colonia colonialistã România. Descriere: Proletari din toate þãrile, urniþi-vã! Ce n-a vãzut Petrila în 2500 de ani, va avea norocul (bun) sã vadã în 7-14 mai 2013. 101 indivizi, mascaþi în oameni de bine, vor circula liberi pe terenul minat al Petrilei. Avem confirmate vizitele urmãtorilor: Iulius Caesar, Al Capone, dr. Ciomu, Eba, Superman, Popeye Marinarul, Elena Udrea, Miron Cozma, Groucho Marx, I.V. Stalin, V.I. Lenin, Adrian Pãunescu, Emil Cioran, Traian Bãsescu, Karl Marx, Mahatma Gandhi, John Lennon, Che Guevara, Victor Ponta, Adrian Nãstase, Nicolae Ceauºescu, Ilie Pãducel, Ion Iliescu ultimul, dar nu cel de pe urmã. Doritorilor a se îmbrãca în pielea celebritãþilor amintite ºi neamintite pagina aceasta le stã la dispoziþie pentru înscriere. Se va lãsa cu: defilare pe catwalk, promenadã

pe asfaltul Petrilei, chef monstru la final”. Ca o concluzie, profesorul Mariniuc a citat o zicere care circulã în draci pe facebook ”creierul nu este un drog, deci este legal sã-l foloseºti!”. ªi e valabil ºi pentru ”docþii de conjuncturã” care, deºi nu s-au implicat, criticau manifestarea cu aere de filozofi în timp ce se scãrpinau cu mâna þinutã în buzunarul pantalonilor. Ileana FIRÞULESCU Foto: Zoltan Fazekas

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 mai 2013

Elevi ºi studenþi

15 RON

”E mai comod sã stea pe coadã, decât sã-ºi foloseascã creierul”

viziunea lor, de a transmite mesaje… De bine sau de rãu, comentariile denotã cã evenimentul ºi-a atins scopul. ”Am auzit discuþii cã pe lângã manifestarea propriu-zisã, cu acele pancar-

Ambasadorii sãraci, de renume european

chimb de tineri, vreo 10, S între Franþa ºi România, respectiv Franþa ºi Petrila;

10 Minerit

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 mai 2013

Situaþie detensionatã la minele neviabile

rtacii de la cele 3 unitãþi miniere aflate pe lista de închidere au renunþat la proteste. Cel puþin deocamdatã, minerii au primit de lucru ºi aºteaptã rãspunsul de la Mintia în urma întâlnirii de marþi. Acolo va ajunge marþi secretarul de stat în Ministerul Energiei, Maricel Popa. Diana MITRACHE Monika BACIU Potrivit directorului general al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine (SNÎM) din Valea Jiului, Petre Drãgoescu, minerii au primit comenzi de lucru ºi de luni livreazã cãrbuni la Paroºeni. „Avem o comandã pentru Paroºeni de 50.000 de tone de huilã. De azi (n.r luni, 13 mai 2013) livrãm 4.450 de tone de pe stoc ºi astfel am putut

reporni activitatea de producþie. Stocul la cele 3 unitãþi miniere ce aparþin de SNÎM este de 6.000 de tone în acest moment, iar noi vindem acum cu 50 de lei pe Giga Calorie”, a declarat Drãgoescu. În plus, directorul SNÎM a precizat cã marþi, la Deva, vor fi discutate problemele legate de stocuri, preþul cãrbunelui, contracte ºi comenzi, la discuþii fiind prezenþi responsabili din

Ministerul Energiei. La Mintia, în acest moment existã un stoc de huilã de 495,1 mii tone, în timp ce Paroºeniul are 39,7 mii tone. ”De la începutul lunii mai societatea noastrã (Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului-n.r.) nu a livrat cãrbune cãtre Complexul Energetic Hunedoara, iar mina Paroºeni având o capacitate de însilozare de 1800 de tone, s-a atins maximul

acestei capacitãþi, iar timp de douã zile noi a trebuit sã oprim abatajele ºi sã oprim activitatea de extracþie. Minerii ºi-au arãtat nemulþumirea ºi au

ales aceastã formã de protest pentru a-ºi cere drepturile. Îmbucurãtor este faptul cã începând cu ziua de astãzi (luni, 13 mai-n.r.) pe baza

unei comenzi emise de Complexul Energetic Hunedoara societatea noastrã începe livrarea cãrbunelui, comandã fãcutã pe perioada 1431 mai pe 50 de mii de tone de cãrbune la un preþ de 50 de lei gigacaloria. Îmbucurã-

tor este cã începem livrarea ºi miºcãm abatajele cã am stat deja douã zile. Nu ne mulþumeºte preþul, dar am primit asigurãri de

la directorul general cã pe luna mai nu vor fi afectate salariile minerilor, iar de aici în colo legalitatea este treaba lor sã o rezolve”, a declarat liderul de sindicat al minerilor de la unitãþile miniere neviabile, Laszlo Domokos. Reamintim cã minerii de la Paroºeni s-au blocat la finalul sãptãmânii trecute în subteran, din cauzã cã s-au temut cã nu vor mai avea de lucru, atâta timp cât se preconiza ca activitatea de extracþie sã fie opritã din aceastã sãptãmânã. Minerii îºi pun, însã, mari speranþe în discuþiile de la Mintia, în urma cãrora sperã sã primeascã atât comenzi de lucru, cât ºi un preþ mai bun pe Giga Calorie.

Un pas pânã la Comisia Europeanã

Cãrbunele din Valea Jiului a ajuns la Consiliul Concurenþei

onducerea Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului SA (SNIMVJ) a notificat Consiliul Concurenþei cu privire la preþul mic pe care Complexul Energetic Hunedoara este de acord sã cumpere huila de la minele aflate în program de închidere. Carmen COSMAN Pentru cã reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara nu vor sã cumpere huila la preþul convenit cu Comisia Europeanã, respectiv 64 de lei/ GCal, reprezentanþii Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului SA au notificat Consiliul Concurenþei.

Conducerea SNIM VJ a fost de acord sã preia comanda de livrare a 50.000 de tone de cãrbune pentru aceastã lunã, la un preþ de 50 de lei/Gcal doar pentru a goli silozurile ºi pentru a detensiona situaþia de la subunitãþile pe care le coordoneazã, respectiv Petrila, Paroºeni ºi Uricani, dar sperã ca ulterior sã obþinã un preþ mai mare. „În cursul

zilei de sâmbãrã a fost trimisã o comandã pentru 50.000 de tone de cãtre CEH cãtre Societatea Naþionalã de Închideri de Mine, iar de astãzi reluãm livrãrile. Mai exact, încãrcãm astãzi 4.450 de tone, cãrbune pe care îl vom livra la Uzina Electricã Paroºeni în integralitate. Preþul pe comandã era de 50 de lei/ Gcal, dar nu este un preþ acceptat ºi de noi. Urmeazã sã stabilim ulterior, dupã ce se va întoarce ºi conducerea Complexului Energetic în þarã. Noi oricum am fãcut toate diligenþele, am informat Consiliul Concurenþei, cel care face intermedierea dintre Comisia Europeanã ºi

Ministerul Economiei. În momentul de faþã aºteptãm sã vedem ce va rãspunde Comisia Europeanã”, a declarat, luni, Petre Drãgoescu, directorul SNIMVJ.

u respectã preþul stabilit de N Comisia Europeanã

Din cauza neînþelegerilor cauzate de preþul de livrare, minele care aparþin de SNIM VJ au rãmas Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter cu cãrbunele pe 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro stoc, iar douã zile În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, ºi-au încetat activivã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la tatea de extarcþie. produsele selectate. În limita stocului disponibil.

Minerii de la Paroºeni s-au blocat în subteran, singura lor cerinþã fiins dã fie lãsaþi sã lucreze, iar huila extrasã de ei sã fie cumpãratã de termocentralele care compun Complexul Energetic Hunedoara. De precizat cã preþul de 64 de lei a fost stabilit împreunã cu oficialii Comisiei Europene, care au ºi aprobat programul de închidere al celor trei exploatãri miniere, etapizat pânã în 2018, pe anumiþi parametri financiari. Iar preþul poate fi scãzut, doar dacã Guvernul plãteºte o sumã mai mare drept subvenþie, pentru echilibrarea balanþei financiare.

z Programul de audienþe al biroului din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Joi ora 11:00 - Preºedinte Consiliul Judeþean z Vineri 10:00 - 14:00

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Mai 2013

Ministerul Economiei vrea parcuri industriale în Valea Jiului

eindustrializarea României are nevoie de implicarea tuturor factorilor. Reprezentanþii Ministerului Economiei spun cã reindustrializarea României este un proces complex care va fi corelat cu regionalizarea þãrii. În urma reindustrializãrii vor fi cuprinse toate zonele þãrii. Monika BACIU ”Strategia de reindustrializare a României se va referi la întreg teritoriul României ºi va începe prin analiza tuturor sectoarelor industriei româneºti. Ca urmare, cel puþin dupã cunoºtinþele noastre din acest moment, considerãm cã nu va fi dedicatã direct anumitor regiuni ale þãrii ºi nici doar anumitor sectoare economice. Potrivit acestui studiu reindustrializarea României nu se poate realiza doar de stat. Este nevoie de o viziune integratã la nivelul politicilor publice. Este nevoie de investiþii în infrastructurã, este nevoie de corelarea finanþãrii externe cu obiectivul de reindustrializare, este nevoie de coerenþã în actul de decizie. Fundamental pentru prezentul ºi viitorul reindustria-

lizãrii României este sã aparã o nouã lege a investiþiilor care sã creeze facilitãþi ºi condiþii atrãgãtoare atât pentru investitorii români cât ºi strãini”, se aratã într-un rãspuns al Ministerului Economiei, oferit deputatului PP-DD, Monica Iacob Ridzi.

arc industrial regândit în Valea Jiului La nivelul Vãii Jiului trebuia înfiinþat un parc industrial. Acest lucru s-a discutat de nenumãrate ori, însã totul a rãmas la stadiul de idee. Acum

reprezentanþii Ministerului Economiei, afirmã cã totul trebuie regândit. ”De asemenea în cadrul comisiei interguvemamentale, din care a fãcut parte, Ministerul Economiei a acþionat intens ºi cu responsabilitate pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare a Vãii Jiului prin crearea unui parc industrial însã, în noile condiþii de regionalizare a tãrii, întregul proiect trebuie regândit ºi redimensionat. Dupã cum se cunoaºte unul dintre obiectivele Guvernului este crearea regiunilor de dezvoltare, care sã

fie ºi funcþionale pânã la finele acestui an, pentru ca acestea sã poatã beneficia de fonduri din bugetul Uniunii Europene”, se mai aratã în documentul Ministerului Economiei. Autoritãþile locale din Valea Jiului sunt responsabile cu identificarea unor zone care se preteazã înfiinþãrii unor parcuri industriale. La Petroºani ar fi trebuit ca parcul industrial sã fie realizat în zona minei Livezeni. ”Într-o primã etapã, care ar trebui sã se realizeze în prezent de cãtre autoritãþile locale, este identificarea ºi analizarea tuturor terenurile disponibilizate ca urmare a închiderii ºi ecologizãrii fostelor obiective miniere din Valea Jiului. Aceste terenuri precum ºi celelalte din evidenþa autoritãþilor locale plus potenþialul uman ºi infrastructura rutierã ºi feroviarã dar ºi utilitãþile de apã/canalizare, gaz, energie electricã si reþelele de telecomunicaþii vor constitui patrimoniul cu care aceste autoritãþi pot sã

Au muºcat mâna care i-a hrãnit

âinii maidanezi de pe strãzile municipiului Petroºani au fost ”detronaþi” de patrupedele de curte. În ultima perioadã se pare cã petroºãnenii sunt muºcaþii de câinii proprii, nu de maidanezi. Cel puþin asta au constatat medicii de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Persoanele care au fost atacate de animalele pe care le-au hrãnit este mult mai mare faþã de cele care au fost muºcate de câinii fãrã stãpân. Monika BACIU

”Noþiunea de câine se referã ºi la câinii vagabonzi, de stradã ºi am avut ºi câteva cazuri cu adresabilitate frecventã de câini proprii. În medie este variabilã, în fucþie de zi, nu avem o medie constantã. Au fost fost câteva cazuri în ultima sãptãmânã, în jur de 8

cazuri, 5 cazuri au fost câini personali care nu erau vaccinaþi. S-au luat mãsurile de primã intenþie de urgenþã, vaccinarea ATPA ºi trimiterea cãtre spitalul de infecþioase Vulcan pentru evaluare ºi reevaluare test antirabic”, a declarat medicul de gardã de la UPU-SMURD Petroºani, Ioan Ienea.

La nivelul judeþului Hunedoara se implementeazã un proiect privind ocrotirea animalelor fãrã stãpân. Este vorba de Asociaþia pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân care încã nu a ajuns ºi în Valea Jiului. ”Acum este în faza de organizare, nu ºtiu chiar în amãnunt, dar ei tre-

negocieze cu potenþiali investitori români sau strãini în vederea încheierii unor contracte de asociere ºi cooperare pentru dezvoltarea zonei. Ministerul Economiei a închis ºi reconstruit ecologic perimetrele fostei mine Dâlja ºi fostei Preparaþii Livezeni iar în urma lucrãrilor executate s-au retrocedat autoritãþilor locale suprafeþe apreciabile pe care se pot dezvolta o serie de activitãþi economice aducãtoare de profituri la bugetul local. Cele douã amplasamente au beneficiul unei poziþionãri favorabile în Municipiul Petroºani precum ºi avantajul existenþei în apropiere a cãilor de acces auto ºi feroviar”, se mai aratã în document. Responsabilitatea implementãrii ºi punerii efective în practicã a strategiei ºi tehnicilor de dezvoltare integratã a zonei nu este numai a guvernãrii, ci este a tuturor structurilor la toate nivele (Guvern, regiune, judeþ, oraº ºi comunã). Autoritãþile locale trebuie sã aplice

buie cã în acest an cu sumele care au fost alocate sã se organizeze pentru a-ºi desfãºura activitatea ºi sã încercãm sã stãpânim acest fenomen care devine din ce în ce mai periculos. Au fost alocate undeva la 25 de mi-

metode de atragere, în primul rând, a infrastructurii de afaceri localã respectiv oamenii de afaceri locali sã investeascã în Valea Jiului nu în alte zone prin crearea unor facilitãþi cu respectarea cadrul legal. ”Pe lângã faptul cã mineritul în Valea Jiului continuã, pe baza mãsurilor luate de Guvern în ultima perioadã (acordarea subvenþiei de Stat pâna în 2018 precum ºi reorganizarea prin înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara), este necesarã implementarea strategiei de dezvoltare integratã a zonei, care sã vizeze potenþialul deosebit al zonei. Toate acestea vor asigura alternative reale de relansare economicã ºi socialã a Vãii Jiului”, mai spun cei de la Ministerul Economiei. Înfiinþarea parcurilor industriale este o idee care a fost abandonatã de autoritãþile locale. Acestea au fost dezamãgite de lipsa de interes a investitorilor faþã de zonã.

liarde de lei. Cu aceºti bani ei vor trebui sã se gospodãreasca cu totul, maºini, personal, amenajarea spatilor, medicamente. Nu va fi uºor sã le facã pe toate”, a declarat vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Ioan Rus. Dupã ce administraþia localã de la Petroºani a predat adãpostul câinilor fãrã stãpân Consiliului Judeþean Hunedoara, la nivelul municipiului, problema maidanezilor a luat amploare.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 mai 2013

Primãria Aninoasa a rãmas cu personalul

Niciun angajat nu a renunþat la locul de muncã

ngajaþii primãriei oraºului Aninoasa au rãmas la datorie. Asta deºi li s-a pus în vedere cã nu existã bani de salarii ºi cã cine doreºte poate renunþa la locul de muncã, oamenii au rãmas în funcþii. Monika BACIU Reprezentanþii administraþiei locale spun cã au gãsit o portiþã prin care pot atrage sumele necesare pentru plata salariilor angajaþilor. ”Era problema cã nu mai aveam bani în buget cuprinºi pentru plata salarilor ºi pânã la rectificarea bugetarã care se putea face conform legii, numai începând cu luna iulie,

nu mai aveam de salarii. Am rezolvat aceastã problemã, se pot prinde bani de salarii dacã nu sunt venituri suficiente din venituri proprii, se pot prinde din fonduri defalcate care se dau din consilile judeþene. Am prins aceºti bani pentru salarii acum avem asiguraþi bani pe tot parcursul anului pentru salarii astfel încât o parte din salariaþi au revenit la senti-

mente mai bune ºi au revenit la muncã în ciuda faptului cã probabil nu vom primi bani luna aceasta”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Edilul sperã ca în cursul acestei luni situaþia financiarã sã revinã la normal. Cel

puþin în ceea ce priveºte plata salariilor. ”Deocamdatã nu au

fost angajaþi care sã renunþe la locurile de muncã. Pânã în datã de 21 mai o sã plãtim salariile aferente lunii trecute ºi vom ajunge la zi cu salarile iar de atunci vom merge normal cu plata salarilor”, a mai

Angajaþii Spitalului Vulcan, încã neplãtiþi

ngajaþii spitalului municipal Vulcan nu ºi-au încasat încã salariile restante. Este vorba de jumãtate din salariul aferent lunii martie, pe care salariaþii unitãþii medicale din Vulcan ar fi trebuit sã îl încaseze în luna aprilie. Monika BACIU ”Nu au primit pentru cã la Casa de Asigurãri se primesc banii pânã în datã de 10 mai iar pe data de 12 noi suntem pregãtiþi sã le virãm cea de a doua parte a salarilor iar dupã data de 15 salarile pentru luna aprilie”, a declarat managerul Spitalului municipal

Vulcan. Reprezentanþii unitãþii medicale din Vulcan spun cã în urma negocierilor cu

Casa judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara situaþia se va îmbunãtãþi. Aceºtia estimeazã cã nu vor mai fi probleme în ceea ce privºte plata salariilor angajaþilor. ”Noi suntem mulþumiþi de negocierile pe care le-am fãcut, aºteptam sã vinã ordinul ministrului pentru cele 15 paturi

precizat sursa citatã. În urmã cu aproximativ o lunã de zile, primarul oraºului Aninoasa anunþa concedieri în rândul personalului. Aproape jumãtate dintre angajaþi ar fi trebuit sã plece, însã se pare cã aceºtia au decis sã rãmânã fideli locului de muncã indiferent de greutãþi. ca ºi numãr de paturi peste numãrul pe judeþul Hunedoara ºi în momentul în care apare ordinul mergem ºi le contractam. Noi sperãm cã nu, vedem acum cum ne încadrãm ºi cum au ieºit salarile”, a mai precizat directorul unitãþii medicale. Reamintim faptul cã în urmã cu douã sãtpãmâni angajaþii Spitalului Municipal din Vulcan au protestat din cauzã cã nu ºi-au încasat salariile aferente lunii martie. Protestul a încetat dupã ce conducerea unitãþii medicale i-a asigurat pe salariaþi cã în data de 10 mai aceºtia vor primi ºi jumãtatea restantã.

CJH nu preia financiar spitalele din judeþ

onsiliul Judeþean Hunedoara nu poate sã susþinã financiar spitalele din judeþ. Reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii au specificat de nenumãrate ori cã spitalele cu arierate ºi nu numai pot fi susþinute de consiliile judeþene. Monika BACIU Acest lucru nu se va întâmpla în judeþul Hunedoara pentru cã cei de la

Consiliul Judeþean nu au resursele financiare necesare în vederea realizãrii acestui lucru. ”Consiliul Judeþean Hundoara are trei spitale, Deva, Geoagiu ºi Brad, sunt suficiente mai mult nu poate susþine”, a declarat vicepreºedintele Consiliului

Judeþean Hunedoara, Ioan Rus. La nivelul judeþului Hunedoara funcþioneazã patru spitale care au mari probleme financiare. Este vorba de Vulcan, Haþeg, Brad ºi Orãºtie. Toate cele patru unitãþi medicale sunt executate silit de Direcþia Genralã a Finanþelor Publice pentru neplata dãrilor cãtre bugetul de stat. Mai mult decât atât, la aceste unitãþil medicale sunt probleme ºi în ceea ce priveºte plata salariaþilor.

Educatie 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Mai 2013

Sanitarii pricepuþi unicipiul M Petroºani a gãzduit, la sfârºitul

Luna Europei, marcatã la ªcoala 7 din Petroºani Luna mai a fost decretatã Luna Europei ºi la ªcoala 7 din Petroºani sunt aºteptaþi sã se implice cât mai mulþi voluntari. Coordonatorii activitãþii, Gabriela Stan, Adriana Untaru, Mariana Forgaci ºi Crina Pãcurariu îi invitã pe cei care ºtiu câte ceva despre Europa sã vinã cu idei ºi sã le punã împreunã în practicã. Conform desfãºurãtorului, vor fi punctate lucrãrile ce au legãturã cu ceea ce înseamnã acum Europa. De la „Cunoaºterea drepturilor copilului”, obiectivele turistice ale Europei, avantajele ori dezavantajele sistemelor de învãþãmânt ale þãrilor din Europa ºi pânã la „dezvoltarea interesului copiilor pentru a deveni buni cetãþeni europeni, prin promovarea valorilor specifice þãrilor UE ºi identificarea celor comune, cu scopul formãrii la elevi a identitãþii europene”, toate ideile vor fi cooptate în proiectul general ºi, la final, vom putea vorbi despre Luna dedicatã Europei. Diana MITRACHE

Luna Europei 1.,,Citate din tratate internaþionale- drepturile copilului din Europa” - prezentarea unor citate din tratate internaþionale - dezbateri pe tema conºtientizãrii de cãtre copiii a drepturilor lor 2.,,Itinerariu de vacanþã în Europa”

- realizarea unor planºe cu locuri de vacanþã din Europa 3.,,Sistemele de învãþãmânt din Europa” - concurs de referate la clasele V-VIII 4. „Reþete culinare din þãrile europene” - concurs de artã culinarã la clasele I-IV - expoziþia artã culinarã 5. Instituþiile UE - prezentãri power point, clasele V-VII

COLÞUL LUI DENIS

sãptãmânii trecute, etapa localã a Concursului pentru Sãnãtate ºi Acordare a Primului Ajutor intitulat “Sanitarii pricepuþi”. La manifestare au fost prezenþi reprezentanþi ai 4 ºcoli generale ºi 2 licee din localitate. “Acest gen de manifestãri sunt extreme de utile pentru copiii ºi tinerii care iau parte la ele. În primul

rând, pentru cã învaþã sã acorde primul ajutor, ceea ce le va fi de folos, nu numai lor, ºi pe viitor”, a precizat dr. Carmen Vlãduþiu, preºedintele subfilialei de Crucea Roºie din

Petroºani. “Am avut 6 echipaje participante, ceva mai puþine decât ne aºteptam, dar competiþia a fost una strânsã ºi interesantã. Pot sã spun cã toþi participanþii s-au dovedit a fi unii foarte bine pregãtiþi iar câºtigãtorii se vor alina la faza judeþeanã a competiþiei”, a spus ºi Felicia Necºa, director Crucea Roºie, subfiliala Petroºani. Copiii participanþi la faza localã a concursului “Sanitarii pricepuþi” au fost recompensaþi cu premii constând în diplome, cupe ºi pachete cu dulciuri ºi rechizite ºcolare. Mir cea NISTOR

Ziua porþilor deschise pentru elevi

levii din clasele gimnaziale sunt poftiþi din nou la Ziua porþilor deschise. Liceele iºi vor prezenta oferta în cursul acestei luni.

Va fi din nou ziua porþilor deschise pentru elevii din Valea Jiului. În data de 23 mai, la primãria Petroºani, la sala de marmurã, mai exact, toate liceele din Valea Jiului îºi vor prezenta oferta educaþionalã pentru elevii din clasele a VIII-a. Anul acesta însã, ofertele de educaþie nu se adreseazã doar lor, ci ºi liceenilor. „ Acþiunea se deruleazã de cãtre Inspectoratul ªcolar al judeþului Hunedoara în parteneriat cu Universitatea Tehnicã Timiºoara ºi Universitatea de Inginerie Hunedoara ºi are loc la nivel de judeþ. În Valea Jiului avem posibili-

tatea ca fiecare liceu sã-ºi prezinte oferta educaþionalã pentru anul viitor ºcolar la sala de marmurã, unde va avea loc acþiunea. În cadrul acestei întâlniri vor fi ºi persoane din domeniul economic, din mediul privat, care vor veni sã-ºi prezinte oferta locurilor de muncã” , ne-a declarat Florin Muntean, profesor consilier ºcolar. Ziua porþilor deschise pentru elevii de gimnaziu este o acþiune care se organizeazã anual,dar evenimentul de anul acesta va fi mai complex, cu participarea mai multor instituþii de învãþãmânt. Luiza ANDRONACHE

14 Program & Horoscop

9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Împreunã în Europa 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Interes general 17:40 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Soldatul Universal: Un nou început 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

9:30 Poveºti sã mori de râs (r) 10:30 Dupã faptã ºi rãsplatã 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 21:30 Camera de râs: Pranksters 21:45 Mondenii 22:15 Trãsniþii 23:00 Gazeta de perete 23:30 Focus Monden 0:00 Dragul de Raymond

9:45 Taxi Driver (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Aventurile lui Sinbad 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Profetul

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Butonul de panicã 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 ªtirile B1 18:00 ªtirile B1 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

9:45 Que bonito amor (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Intrigi ºi seducþie (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Doamne de poveste 12:35 Rosa Diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Inimã de þigan (r) 15:15 Reþeta de Acasã 15:25 Doamne de poveste 15:30 Eva Luna 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Intrigi ºi seducþie 19:30 Rosa Diamante 20:30 Inimã de þigan 22:00 Poveºtiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Teresa 0:00 Doamne de poveste

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 mai 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Houdini (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Mai e mult pânã ajungem? (r) 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI: New York

21 martie *** 20 aprilie Partenerul de viaþã vã reproºeazã cã neglijaþi problemele familiei. Încercaþi sã detensionaþi atmosfera, cu puþin tact! Spre searã, aflaþi cã o afacere în care aþi investit mult începe sã meargã.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Este posibil ca persoana iubitã sã vã înþeleagã greºit dorinþa de libertate. Exprimaþi-vã clar, ca sã evitaþi un scandal. Chiar dacã prietenii insistã sã petreceþi dupã-amiaza cu ei, nu acceptaþi. Încercaþi sã pãstraþi echilibrul în familie!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Dacã reuºiþi sã vã temperaþi spiritul critic, astãzi puteþi avea succes pe plan financiar. Aveþi rãbdare cu prietenii ºi cu partenerul de viaþã, ca sã nu ajungeþi la certuri. Dupã-amiazã vã viziteazã o rudã mai în vârstã ºi vã oferã un cadou.

23 august *** 22 septembrie

Aveþi tendinþa sã fiþi impulsiv ºi riscaþi sã îi jigniþi pe cei din jur. Nu vã enervaþi, pentru cã puteþi avea probleme cu sãnãtatea. Dupã-amiazã primiþi o sumã mare de bani dintr-o colaborare. Din cauza acestor bani s-ar putea sã vã certaþi.

Sunteþi tulburat de sentimente contradictorii. Fiþi mai prudent în afirmaþii. Nu începeþi mai multe treburi deodatã, pentru cã riscaþi sã nu terminaþi nici una! Dupã-amiazã vã revenþi ºi vã simþiþi foarte bine în mijlocul familiei.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Puteþi avea mari satisfacþii financiare cu prilejul unei cãlãtorii. Este posibil sã cunoaºteþi o persoanã mai în vârstã, care vã propune o afacere. Bazaþi-vã pe intuiþie ºi nu daþi imediat un rãspuns. 9:00 Digi Sport Expres 9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 14:30 UCL Magazin 15:00 ªtirile Digi Sport 15:30 Serie A Show 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European

aprile

Este o zi bunã pentru a pregãti planuri de afaceri. Aveþi ºanse mari sã vã îmbunãtãþiþi situaþia financiarã. Dupã-amiazã s-ar putea sã întârziaþi puþin cu prietenii, ceea ce poate duce la discuþii în familie. Fiþi mai atent cu partenerul de viaþã. 9:15 Teleshopping 10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

Se pare cã amânaþi plecarea în concediu, din cauza unor mici probleme de sãnãtate. Nu vã faceþi griji, este suficient sã þineþi regim! Pe plan sentimental, treceþi printr-o perioadã favorabilã.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Astãzi nu este indicat sã semnaþi documente oficiale sau sã vã ocupaþi de afaceri. Cei din jur nu sunt de acord cu ideile dumneavoastrã. Nu vã lãsaþi demoralizat ºi nu renunþaþi la planuri.

Dimineaþa aveþi parte de câteva momente mai încordate, din cauza controverselor cu un coleg sau un partener de afaceri. Reuºiþi sã lãmuriþi repede neînþelegerea.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi indispus din cauzã cã vi se anuleazã o delegaþie. Nu este cazul sã vã faceþi griji, este doar o amânare ºi nimic mai mult. Ar fi bine sã vã ocupaþi de problemele financiare.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Apar neînþelegeri în relaþia cu un partener de afaceri. Pãstraþivã calmul ºi încercaþi sã gãsiþi o soluþie de compromis! Pentru a depãºi momentele tensionate de azi, trebuie sã aveþi rãbdare.

Diverse 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Mai 2013

Mai puþine incendii de vegetaþie în Hunedoara

umãrul incendiilor de vegetaþie uscatã ºi fond forestier, a scãzut semnificativ în anul 2013, comparativ cu anul 2012. Marius MITRACHE Potrivit pompierilor militari, dacã pânã la mijlocul lunii mai 2012, pompierii interveniserã la 881 incendii de vegetaþie uscatã ºi litierã de pãdure, de la începutul anului

2013, pompierii au acþionat pentru lichidarea a 132 incendii care s-au manifestat la vegetaþia uscatã ºi fondul forestier. Acest lucru înseamnã cã intervenþiile pompierilor hunedoreni au scãzut de aproximativ opt ori în

comparaþie cu anul precedent. “Aceastã scãdere a fost determinatã, pe de o parte, de condiþiile meteo neprielnice incendierilor din aceastã primãvarã, marcate de încãlzirea bruscã ºi apariþia rapidã a vegetaþiei proaspete, iar pe de altã parte de efortul de conºtientizare a fermierilor depus de pompierii din cadrul Inspecþiei de Prevenire”, declarã inspector ºef Claudiu

Hainy te învaþã sã gãteºti

Supã cremã de cãpºuni cu bezele Ingrediente: 500gr de cãpºuni 4 linguri de smântânã dulce 40 gr zahãr 5 ouã 500ml lapte Frunze de mentã Mod de preparare: Se spalã foarte bine cãpºunile ºi se bat pânã se formeazã o pastã, se adaugã smâmtâna dulce ºi

Anunþ Societatea Naþionalã a HuileiSA, cu sediul în Petroºani, str. Timiºoarei nr.2, anunþã organizarea concursului pentru ocuparea a 60 de posturi de muncitor necalificat pentru abatajele frontale ºi lucrãrile de pregãtire aferente acestora, de la EH Lupeni, pe o perioadã determinatã de 6 (ºase) luni, cu o perioadã de probã de 30 (treizeci) de zile. I. Condiþii de participare: - Vârsta minimã 18 ani; - Sã fie apt, din punct de vedere al sãnãtãþii, pentru muncã - în baza adeverinþei medicale eliberate de medicul de familie; - Studii – minim 8 clase; - Fãrã antecedente penale. II. Acte necesare participãrii la selecþie. Depunerea dosarului În vederea participãrii la selecþie, fiecare candidat va prezenta un dosar plic, ce va conþine urmãtoarele documente: 1. Cerere tip de participare la selecþie, adresatã Directorului general al SNH SA; 2. Copie act de identitate; 3. Copie documente de studii; 4. Adeverinþã medicalã eliberatã de medicul de familie, din care sã rezulte cã este apt de muncã pentru efort susþinut. 5. Declaraþie pe propria rãspundere cã nu a suferit condamnãri penale. Dosarul cu documentele necesare selectiei, se va depune la sediul EH Lupeni, din Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1, la secretariatul comisiei de selecþie, în perioada 24,27 ºi 28 mai 2013, între orele 8.00-14.00.

III. Concursul Concursul se va desfãºura începând cu data de 29 mai 2013, la sediul E.H. Lupeni, din municipiul Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1. ºi va consta în: - Analiza dosarelor, - Proba practicã o încãrcare materiale, prin lopãtare, peste un obstacol cu înãlþimea de 1,5 m. Participanþii se vor prezenta la proba practicã în þinutã sport ºi vor avea asupra lor buletinul/cartea de identitate. IV. Validarea rezultatelor. Afiºarea rezultatelor Nota finalã a concursului are la bazã douã elemente, care se vor nota de la 1 la 10, dupã cum urmeazã: 1. Analiza dosarului 50% în nota finalã; 2. Proba practicã, cu pondere de 50% în nota finalã; Ocuparea posturilor se va face în ordinea descrescãtoare a notelor finale obþinute, nota minimã fiind 6 (ºase), calculatã cu douã zecimale. Contestaþiile asupra rezultatelor validate, cu privire la notarea candidaþilor, se pot depune în termen de 3 zile de la data afiºãrii. Regulamentul de desfãºurare a concursului va fi fãcut public prin afiºare la sediul E.H. Lupeni, din municipiul Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1, pagina SNH-SA: www.snh.ro ºi la sediul SNHSA Relaþii suplimentare la SNH SA – Direcþia Resurse Umane – Servicul Resurse Umane, telefon 0254/541461 interior 710, 720, EH Lupeni, Serviciul Resurse Umane, telefon 0254/561500.

Achim. Suprafaþa de teren, de pe teritoriul judeþului Hunedoara afectatã de utilizarea focului deschis în spaþii deschise în vederea igienizãrii, este ºi aceasta diminuatã în acest an. În 2013, arderile s-au manifestat pe aproximativ 200 hectare de teren, în timp ce, în 2012, în primele 4 luni ºi jumãtate, au fost afectate de arderi în jur de 5.000 hectare. 10gr de zahãr. Într-un bol de salatã se bat albuºurile pânã se fac spumã ºi se adaugã restul de zahãr. Se pune la fiert laptele iar când este la temperatura de fierbere, cu ajutorul unei linguriþe se iau bulgãraºi de spumã ºi se pun în laptele fierbinte pentru a se forma bezele. Bulgãraºii se scurg bine ºi se pun deasupra spumei de cãpºuni. Se orneazã cu frunze de mentã ºi se servesc reci. Poftã bunã! Chef de cuisine Restaurant 3D Aqua Hainalka Miclea

Autoritãþile informeazã Biroul Teritorial Alba - Iulia al Instituþiei Avocatul Poporului va acorda audienþe la sediul Instituþiei Prefectului – judeþul Hunedoara Vã informãm cã demersul Instituþiei Prefectului - judeþul

Hunedoara în vederea apropierii instituþiilor statului de cetãþeni, început încã de la finele anului 2011, acela de a oferi posibilitatea cetãþenilor judeþului nostru de a se întâlni cu reprezentanþi ai

Biroului Teritorial Alba - Iulia a Instituþiei Avocatul Poporului, continuã. Continuând aceastã acþiune, aducem la cunoºþinþa cetãþenilor judeþului Hunedoara, care doresc asistenþã juridicã, cã se pot

prezenta la sediul Instituþiei Prefectului judeþul Hunedoara joi, 16.05.2013, începând cu orele 10.30, pentru a putea discuta cu reprezentanþii Biroului Teritorial Alba - Iulia a Instituþiei Avocatul Poporului.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 mai 2013

Monument al naturii lãsat în paraginã din lipsã de fonduri

raºul Aninoasa este unul din puþinele oraºe europene care se pot mândri cu un arbore protejat prin naturã. Este vorba de pomul cu lalele. Deºi este o specie ocrotitã de lege, copacul cu flori din Aninoasa a fost abandonat de autoritãþile locale din lipsã de fonduri.. ”Acest arbore originar din America de Sud este un arbore protejat declarat cã monument al naturii, mai demult s-au fãcut niºte lucrãri de consolidare din cauza vârstei. Acum am fãcut un contract de concesiune pentru Cãminul Cultural de la Iscroni cu o firmã din Vulcan prin care le-am condiþionat ºi faptul sã facã ºi o împrejmuire pentru cã noi nu avem bani pentru aºa ceva”, a declarat

Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Tulipanul este un arbore rar, în þara noastrã existând doar câteva exemplare. Se ºtie cã aceºti arbori nu înfloresc în primii ani de culturã ºi cã pot trece pânã la 15 ani înainte ca primele flori sã aparã pe ramuri, dar dupã aceea va continua sã înfloreascã în mod constant circa 200 de ani. ”Ultima datã a înflorit anul trecut chiar dacã se

vorbea cã nu va înflori în fiecare an dar dupã verificãrile noastre am observat cã înfloreºte aproape în fiecare an”, a mai precizat sursa citatã. Tulipanul îºi are originea in zonele impadurite din Estul Americii de Nord. Este poate unul dintre cei mai deosebiti arbori in ceea ce priveste dimensiunile pe care le poate atinge la maturitate, aspectul si culoarea frunzelor si a florilor. Povestea tulipanului din Aninoasa, judeþul Hunedoara, începe în anul 1880, când baronul Victor Maderspach, moºtenitor al unor vaste domenii în Vale, îºi stabileºte reºedinþa în Iscroni construindu-ºi aici un gater pentru tãiat lemn, un iaz ºi un castel înconjurat de o gradinã deosebitã, cu specii variate de plante. Azi, din domeniul castelului, se mai pãstreazã actuala clãdire a Centrului Cultural Iscroni. Castelul se numea “Casa cu turnuri”, fiind multã vreme cea mai falnicã clãdire din

zonã. Tulipanul a înfruntat ºi atacul omului ºi al gândacilor ºi al intemperiilor dar ºi al… unui autoturism intrat în el, acum câþiva ani, gata-gata sã-l rupã! Deºi este declarat monument al naturii, Tulipanul nu este ocrotit la nivel central. Doar Consiliul Local Aninoasa a

vindecat rãnile copacului, printr-o consolidare ºi o împrejmuire cu gard, alãturi de care se aflã o plãcuþã cu explicaþii ºi o bancã de lemn, unde serile, câte o pereche îºi face declaraþii tinereºti, sub coroana copacului secular. Monika BACIU