Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul II z Nr. 364
Cronica Vãii Jiului Luni, 13 Mai 2013
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU
Când te joci de-a Dumnezeu...
Umilinþa de la uºa comisiei pentru handicap!
Cronica Vãii Jiului, în 16 pagini
C
ronica Vãii Jiului apare începând de astãzi într-un nou format, cu mai multe pagini, mai multã informaþie. Încã de la început, Cronica Vãii Jiului ºi-a respectat cititorii ºi a încercat sã nu-i dezamãgeascã. Într-o perioadã de schimbare, când multe dintre publicaþiile româneºti renunþã la varianta tipãritã ºi se reorienteazã pe online, Cronica Vãii Jiului a decis sã aducã un suflu nou pe piaþa media din Valea Jiului. O imagine nouã, pozitivã, mai atractivã, în 16 pagini, din care 8 pagini color. Un format mai accesibil cititorilor, cu mai multe informaþii, la acelaºi preþ, de doar 1 leu. ªi toate acestea pentru ca voi, cititorii noºtri, sã fiþi mulþumiþi de noi.
Abandonatã în mijlocul Atlanticului, reparatã în România
MSC Flaminia, expertizatã de specialiºtii INSEMEX Petroºani
n vapor german care, U anul trecut a fost puternic afectat de o explozie,
parþinãtorii unei femei din Petroºani care a avut neºansa sã se îmbolnãveascã de o cumplitã afecþiune au aflat pe pielea lor ce înseamnã umilinþa atunci când nu îþi ceri altceva decât un A drept legal. Au intenþionat doar sã schimbe gradul de handicap al femeii, pentru a beneficia de însoþitor, dar li s-a spus cã „este prea devreme”. >>> PAGINA A 3-A
în timp ce se afla în mijlocul Atlanticului, va fi reparat în România, la Mangalia. Nu înainte, însã, ca specialiºtii de la INCD – INSEMEX Petroºani sã efectueze o verificare a navei ºi a încãrcãturii ei, astfel încât sã fie eliminat orice pericol.
>>> PAGINA A 6-A
2 Utile
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 mai 2013
Cronica Vãii Jiului
Radare în Judeþul Hunedoara
z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani?
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com
www.cronicavj.ro
* DN 66 Haþeg Baru Mare * DN 68
Haþeg – Toteºti * DN 68 Toteºti – Zeicani *
DN 66 Haþeg – Cãlan * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie*
VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:
Miercuri: 13 - 15: · ªef Departament Producþie – Cristian IONICÃ · ªef Serviciu Comercial – Alina PAVEL
Joi 10 – 12 z DIRECTOR GENERAL - Costel AVRAM z ªef Departament Exploatare - Florin DONISA z ªef Serviciu Juridic – Adriana DÃIAN
Director General, Costel AVRAM
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator:
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie:
Vu l c a n
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,
Fotoreporter:
Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing:
Lupeni
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
Anunþ Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Mai 2013
Când te joci de-a Dumnezeu...
Umilinþa de la uºa comisiei pentru handicap!
parþinãtorii unei femei din Petroºani care a avut neºansa sã A se îmbolnãveascã de o cumplitã afecþiu-
ne au aflat pe pielea lor ce înseamnã umilinþa atunci când nu îþi ceri altceva decât un drept legal. Au intenþionat doar sã schimbe gradul de handicap al femeii, pentru a beneficia de însoþitor, dar li s-a spus cã „este prea devreme”. Soarta a fãcut ca, la numai o zi dupã ce medicul în cauzã sã refuze – verbal – revizuirea dosarului, pacienta sã moarã, viaþa demonstrând cât se poate de cinic cã boala chiar se agravase! E grav când te joi de-a Dumnezeu, când tai ºi spânzuri doar din plãcerea de a demonstra – probabil – cine „face cãrþile”! Aºa a pãrut, cel puþin, medicul care, sãptãmâna trecutã s-a aflat la Petroºani pentru evaluarea ºi reevaluarea
persoanelor cu handicap. La el au fost ºi aparþinãtorii Aureliei Szasz, de 62 de ani, care a avut neºansa sã se îmbolnãveascã de o cumplitã afecþiune – neoplasm col uterin pentru care a fost încadratã, la începutul lunii aprilie a.c., în
gradul 2 de handicap, fãrã însoþitor. Cu o serie de alte afecþiuni, chiar dacã nu la fel de grave, starea de sãnãtate a femeii s-a agravat între timp. În plus, Aurelia Szasz a suferit, în 17 aprilie, pe lângã afecþiunea de bazã ºi un accident vascular cerebral care a pus-o la pãmânt. Practic, nu mai putea nici mãcar sã se ridice din pat, nu putea vorbi, nu putea mânca singurã ºi, la
Bãrbat trimis la Ginecologie n pensionar din U Municipiul Deva este primul barbat din þarã care ar putea merge la ginecolog, dupã ce medicii i-au scris greºit biletul de trimitere.
Acesta s-a plâns doctorilor de dureri la un picior cauzate de reumatism si s-a ales cu o trimitere la secþia de obstretica-ginecologie. Remus Lungu, un pensionar în vârstã de 61 de ani este primul om din judeþ de sex masculin, care ar putea ajunge pe masa de consultatii ginecologice dupa ce medicul care l-a consultat i-a scris gresit biletul de trimitere. Barbatul s-a prezentat la medic cu dureri la piciorul stang cauzate de reumatism, insa a fost trimis de medici la cabinetul de obstretica-ginecologie.
“Eu am probleme cu piciorul stâng, de fapt toatã partea. Medicul a scris greºit. Cum sã mã trimitã la ginecologie, ce, sunt femeie? Am fost la spital ºi când au vãzut asistentele, au început sã râdã”, a declarat bãrbatul. Dupa ce a constat eroarea, pensionarul s-a intors cu biletul de trimitere la medicul sau de familie, dar nu l-a gasit, pentru a-i cere explicatii. In schimb, medicii ginecologi din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta din Deva sustin ca, cel mai probabil, este o greseala a celor care au scris biletul de trimitere si ca omul trebuia trimis la reumatologie. Luiza ANDRONACHE
recomandarea medicului, dupã externarea din spital, familia acesteia a încercat o revizuire a dosarului pentru a putea beneficia de însoþitor. Cu un dosar care cuprindea toate actele necesare, de la cele medicale doveditoare la ancheta socialã, rudele femeii s-au prezentat la comisia de reevaluare, la Petroºani. Aici au aflat cã biletul de externare din spital nu are parafa medicului specialist, aºa cã dosarul le-a fost pus cât se poate de sec în braþe de medicul prezent la Petroºani pe motiv cã „oricine putea sã-l scrie. Chiar ºi portarul” ºi cã, oricum „e prea devreme pentru o revizuire”, pentru cã nu trecuse încã un an
de la stabilirea gradului de handicap. Cã, pânã la urmã, ce demonstreazã cã starea de sãnãtate a pacientei s-a agravat?!
A
murit fãrã sã i se facã dreptate!
Pe de altã parte, Ionela Lazãr, purtãtor de cuvânt al DGASPC Hunedoara, a explicat cã nu existã decât un termen orientativ de revizuire a dosarului, dar beneficiarul sau aparþinãtorii acestuia pot oricând sã cearã schimbarea gradului de handicap, dacã considerã cã boala s-a agravat, urmând ca ulterior sã fie analizatã cererea. ªi, chiar în cazul unui refuz scris, se poate formula contestaþie. Cât priveºte parafa medicului specialist, aceasta
este absolut necesarã conform legislaþiei, dar se puteau gãsi ºi alte variante de explicare a acestui aspect, ce putea fi remediat chiar ºi în aceeaºi zi, pânã la urmã, credem noi! Viaþa ºi-a demonstrat cinismul ºi, dacã medicul în cauzã ºi-a arãtat probabil scepticismul în privinþa agravãrii stãrii de sãnãtate a Aureliei Szasz, „demonstraþia” a venit mai repede decât ºi-ar fi dorit oricine. Dupã numai o zi, femeia s-a stins, iar duminicã a fost îngropatã. Chiar dacã pentru aceasta nu se mai poate face nimic, am decis, totuºi, sã relatãm acest caz pentru a-i ajuta, poate, pe alþi bolnavi aflaþi într-o situaþie similarã. Car men COSMAN
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 mai 2013
Turiºtii sunt invitaþi la
Festivalul Narciselor
M
ii de narcise sãlbatice pot fi admirate pânã spre finalul lui iunie într-o rezervaþie de pe raza localitãþii Sãlaºu de Sus. Peisajul unic oferit de poiana cu narcise de la poalele Retezatului este prilej de festival pentru locuitorii satelor din zone, iar acest an, chiar dacã au bani puþini, edilii localitãþii s-au pregãtit pentru a continua tradiþia. „Festivalul are loc în zilele de 18 - 19 mai. O sã avem artiºti doar din judeþul Hunedoara. Eu chiar acum mã întorc de la Culturã de la Deva, am fãcut afiºul festivalului ºi mai sunt câteva amãnunte pe care o sã le ºtiu mâine –vineri. Festivalul are loc pentru cã vrem sã promovãm zona”, a declarat, Sorin Marica, primarul comunei Sãlaºu de Sus. Pentru cã bugetul comunei este mic, aleºii au decis sã aloce suma de 15 mii de lei pentru manifestare, bani cu care vor ajunge pentru cele
douã zile de festival crede edilul ºef. Festivalului Narciselor se þine an de an în luna mai, iar poiana în care florile sãlbatice acapareazã câteva hectare are ºi ea o poveste interesantã pentru orice turist. Se întinde pe o suprafaþã de aproximativ 20 de hectare între localitãþile Sãlaºu de Sus ºi Nucºoara, în apropierea Parcului Naþional Retezat ºi este o „insulã preistoricã“, în care cresc plante care au rezistat încã din perioada glaciarã,
când toatã zona era o imensã taiga, aproape la fel cum este astãzi Siberia. Din paradisul de plante preistorice, poate cel mai mult atrage un „regal“, cel al narciselor. Apariþia florilor în insula de la poalele Retezatului, în perioada în care n-ar mai trebui sã înfloreascã, este explicatã de specialiºti prin faptul cã printre pietrele de granit de sub sol curg ape reci din Munþii Retezat care „au efect de frigider ºi rãcesc locul“. Astfel aici s-a pãstrat o insulã cu un climat
Cântãm pentru viaþã C
lubul Impact “Pride of Petroºani” al ªcolii Gimnaziale “I.G.DUCA” Petroºani în parteneriat cu Fundaþia Noi Orizonturi Lupeni, cu Primãria Municipiului Petroºani, Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã” Petroºani ºi Asociatia “Rosa Multiflora” Petroºani vã invitã marþi, 14 mai 2013, de la orele 17, la ediþia a doua a proiectului “Cântãm pentru viaþã”.
rece ºi umed unde pot fi observate vietãþi extrem de interesante. Odatã cu apariþia narciselor, în poianã se „trezeºte la viaþã“ ºi fluturele Grilaj. Acesta nu trãieºte decât câteva zile. Bãtrânii povestesc cã acest fluture îi cãlãuzeºte pe cei morþi în „Lumea de apoi“. Un alt fluture care este întâlnit în Poiana Narciselor de la poalele Retezatului, Albãstriþa, are o poveste la fel de interesantã. Despre Albãstriþã se spune cã îºi hipnotizeazã victimele, mai
Spectacolul se va desfãºura Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã” din Petroºani. Preþul unui bilet este de 7 lei. Scopul proiectului nostru este acela de a ajuta tinerele mame cu posibilitãþi financiare reduse cu trusouri pentru nou-nãscuþii lor. Fondurile necesare cumpãrãrii trusourilor vor fi obþinute în urma unui spectacol caritabil, spectacol susþinut de tinerii din clubul nostru, de elevi din învãþãmântul de masã ai ºcolii în care funcþionãm ºi din alte ºcoli din Petroºani precum ºi de elevii de la clasele de învãþãmânt special din ºcoala noastrã. Împreunã ºi-au dat mâna în realizarea unui spectacol ale cãrui încasãri vor fi folosite în totalitate
exact furnicile, pe care le ademeneºte cu niºte sunete speciale, apoi secretã o substanþã hipnotizantã. Þinta Albãstriþei nu sunt furnicile, ci muºuroiul lor. Odatã hipnotizate, furnicile duc Albãstriþa în muºuroi, unde fluturele gãseºte cãldurã, adãpost ºi hranã suficientã fãrã a depune niciun efort. În timpul festivalului li se permite turiºtilor ºi invitaþilor sã culeagã câte o narcisã pentru a avea o amintire din acel loc. Maximilian GÂNJU
pentru cumpãrarea de trusouri nou-nãscuþilor. Anul trecut am reuºit sã donãm 10 trusouri pentru bebeluºi, pentru cã am avut parte de încrederea ºi sprijinul unor persoane deosebite, care ne-au ajutat cu tot ceea ce au putut. Aceste persoane remarcabile sunt domnul primar Tiberiu Iacob- Ridzi, care a asigurat gratuit sonorizarea spectacolului, doamna director Mia Albescu, cea care ne-a oferit gratuit spaþiul de desfãºurare a spectacolului, domnul Costel Avram, preºedintele Asociaþiei „Rosa Multiflora”, care a sponsorizat tipãrirea biletelor, a diplomelor ºi a unor costume pentru spectacolul nostru. Vã aºteptãm în numãr cât mai mare, pentru a sprijini o cauzã nobilã!
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Mai 2013
Dupã paza minelor din Valea Jiului
Axis asigurã securitattea pe autostrãzile din sudull României A xis Corporate Security, firma de pazã ºi protecþie deþinutã de Ionuþ Rudeanu, ginerele lui Vasile Blaga, va pãzi autostrãzile din sudul României.
Axis ºi-a adjudecat, în asociere cu compania multinaþionalã G4S Secure Solutions, cinci contracte în valoare totalã de 15,7 milioane de leim la licitaþiile organizate de Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri naþionale (CNADNR). La aceste licitaþii au participat de fiecare datã cel puþin cinci competitori, dar consorþiul din care face parte ºi firma ginerelui lui Vasile Blaga a câºtigat pentru cã a avut cel mai mic preþ,
criteriu, de altfel, primordial. Astfel, asocierea de firme din care face parte ºi Axis Corporate Security, a câºtigat urmãtoarele contarcte: „Asigurare paza patrimoniu prin patrulare ºi posturi fixe pe autostrada A1 Bucureºti – Piteºti, km 10+600 – km 120+000”, în valoare de 2,956,867 lei, plus TVA; “Asigurare paza patrimoniu prin patrulare ºi posturi fixepe autostrada A2 Bucureºti – Lehliu km
9+500 – km 64+020” - valoarea: 2,194,509.26 RON plus TVA; “Asigurare paza patrimoniu prin patrulare ºi posturi fixepe autostrada A2 Lehliu – Cernavodã km 64+020– km 160+980”, în valoare de 5,099,961.24 RON plus TVA; “ Asigurare paza patrimoniu prin patrulare ºi posturi fixepe autostrada A2 Cernavodã – Constantã ( km 160+980 – km 215+950 ) ºi pe autostrada A4 Ovidiu – Agigea ( km 0+000 –
km 21+870 )” - valoarea: 3,704,295.03 RON plus TVA ºi “Asigurare paza patrimoniu prin patrulare ºi posturi fixe pe autostrada A3 Bucureºti - Ploieºti km 6+500 – km 68+800” în valoare de 1,813,388.31 RON plus TVA.
T
În luna martie a acestui an, Axis Corporate Security a câºtigat, de data aceasta fãrã licitaþie, un alt contract, în valoare de 720.000 de lei pentru „paza obiectivelor, bunurilor ºi valorilor” pentru sucursalele Societãþii Naþionale de Închideri de Mine
Valea Jiului SA. Ionuþ Rudeanu s-a lansat în afacerea cu firma de protecþie ºi pazã în 2009, iar primul contract mare cu statul l-a câºtigat la doar o lunã de la înfiinþare, prin asocierea cu un alt “jucãtor” de pe piaþa de profil. Carmen Carmen COSMAN
Clãdiri pe cale de dispariþie
oate clãdirile rãmase de izbeliºte vor dispãrea, încet – încet. În Petroºani, cel puþin, acestea sunt destul de numeroase, fie cã este vorba despre imobile rãmase fãrã stãpân, fie cã este vorba despre clãdiri retrocedate. În lipsa banilor necesari pentru reamenajarea acestora, urmaºii foºtilor proprietari au preferat sã-ºi lase clãdirile (reprimite) de izbeliºte, acestea ajungând în „proprietatea” oamenilor strãzii. Acesta ar fi ºi cazul unui imobil, amplasat în plin centru al municipiului Petroºani, în aºa – numita Colonie Ianza, care riscã sã devinã amintire în scurt timp. Dupã ce, timp de ani buni, imobilul amplasat pe strada Timiºoara a funcþionat ca sediu al unei unitãþi aparþinãtoare
Ministerului de Interne, dupã retrocedare, acesta s-a transformat într-un fel de rai al oamenilor strãzii sau într-un magazin de materiale de construcþie, la mâna a doua. Recent, clãdirea a trecut ºi printr-un incendiu, provocat de „chiriaºii” care nu plãteau niciun fel de chirie. Ocazie cu care o bunã parte a acoperiºului a fost distrusã. În acest timp, proprietarul clãdirii susþine cã ar dori sã „revalorifice” imobilul, prin recosmetizarea acestuia, dar, nu dispune de sumele necesare... Mir cea NISTOR
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 mai 2013
Abandonatã în mijlocul Atlanticului, reparatã în România
MSC Flaminia, expertizatã de specialiºtii INSEMEX Petroºani
U
n vapor german care, anul trecut a fost puternic afectat de o explozie, în timp ce se afla în mijlocul Atlanticului, va fi reparat în România, la Mangalia. Nu înainte, însã, ca specialiºtii de la INCD – INSEMEX Petroºani sã efectueze o verificare a navei ºi a încãrcãturii ei, astfel încât sã fie eliminat orice pericol. MSC Flaminia a fost construitã în 2001, în Coreea de Sud, la „Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering”, acþionarul majoritar al lui „Daewoo-Mangalia”. Are 300 metri lungime, 40 metri lãþime, 75.590 tone registru brut, pescaj de 9,20 metri, capacitatea de 6.750 TEU (containere convenþionale) ºi este înmatriculatã sub pavilion german. În data de 14 iulie 2102, Paza de Coastã Falmouth a primit prin mesaj de raportare SOS cã echipajul de bord - format din germani, polonezi ºi filipinezi - a abandonat nava. Practic, echipajul navei container a fost obligat sã abandoneze
nava în mijlocul Atlanticului, dupã ce s-au produs un incendiu ºi o explozie la câteva magazii cu containere ce conþineau mãrfuri inflamabile. Imediat dupã primirea semnalului SOS, Paza de Coastã a difuzat o alertã cãtre toate navele din zonã, iar cea mai apropiatã navã care putea oferi asistenþã, un petrolier, ºi-a schimbat cursul pentru a intercepta nava MSC Flaminia. Nava era în flãcãri, dar 24 de persoane au fost recuperate pe o barcã de salvare ºi o plutã. Un membru al echipajului lipsea, alþi patru au suferit leziuni, iar ulterior unul a decedat la spital datoritã arsurilor grave. Potrivit datelor de la vremea
respectivã, incendiul a început în magazia nr 4, unde s-au declanºat senzorii de incendiu, iar când membrii echipajului au deschis uºa sã vadã ce se întâmplã, s-a produs explozia. Imediat, incendiul s-a propagat ºi la magaziile 5 ºi 6, iar cei 23 de membri ai echipajului ºi doi pasageri au abandonat nava. Sub coordonarea Comandamentului Central German pentru Situaþii de Urgenþã maritime, nava a fost tractatã în apele germane iar pompieri, chimiºti ºi ingineri au inspectat ce pericole ar putea proveni de la navã ºi încãrãtura ei. La 15 martie 2003, dupã decontaminarea ºi desãrarea apei, nava a pãrãsit Germania ºi a navigat cãtre ºantierul din Mangalia, care a câºtigat generoasa licitaþie, iar aici se vor efectua reparaþii.
I
NSEMEX a efectuat expertiza
Stingerea incendiului a durat câteva luni, focul propagându-se lent dintr-un container într-altul. Dar, ceea ce a atras cel mai mult atenþia autoritãþilor ºi a publicului este faptul cã, printre containerele de la bord, s-au aflat unele încãrcate cu mãrfuri periculoase ºi deºeuri toxice. Aºa cã, înainte de demararea lucrãrilor de reparaþii, specialiºtii INSEMEX Petroºani au fost solici-
taþi sã realizeze o inspecþie amãnunþitã, precum ºi teste în laborator, aºa încât muncitorii care vor lucra la repararea navei container sã nu aibã de suferit. „Am fost solicitaþi sã facem o inspecþie, sã facem determinãri in situ ºi sã prelevãm eºantioane lichide, solide ºi gaze pentru analize în laborator, în vederea determinãrii prezenþei sau potenþialei atmosfere explozie, gazoase sau generate de vaporii lichidelor inflamabile. Ne-am deplasat, am fãcut controlul navei, inspecþia sau mai bine zis controlul atmosferei a durat 6 ore”, a declarat Constantin Lupu, director INSEMEX Petroºani. Trei specialiºti de la institutul de cercetare ºi dezvoltare din Petroºani au fãcut o monitorizare a punþii în zona nepericuloasã, iar alþi trei au coborât în magaziile distruse de incendiu ºi explozie. De precizat cã MSC Flaminia era un vapor destinat transportului de bunuri containerizate, cu tot felul de mãrfuri, inclusiv butelii GPL, maºini,
cafea au agenþi de rãcire, iar în raportul de eveniment se regãsesc substanþe puternic inflamabile, substanþe explozive sau toxice. „Din relatãrile reprezentanþilor armatorului ºi ºantierului naval unde urmeazã sã se facã reparaþia, înlocuirea secþiunii de navã corespunzãtoare celor trei magazii care au fost distruse în eveniment, dupã producerea incidentului nava a fost dusã în Germania ºi a stat 7 luni în port, unde s-au descãrcat containerele care nu au fost afectate sau au fost puþin afectate de incendiu, s-a fãcut o decontaminare a apei utilizate de pompierii navali pentru stin-
gerea incendiului. Peste 30.000 mc de apã de mare a fost extrasã din aceste magazii ºi a fost decontaminatã, ºi au rãmas aceste deºeuri solide. Ele nu au evacuate tot în Germania, dint-un considerent legat de rezistenþa structuralã a navei. În timpul incendiului 2 pereþi de susþinere a navei au fost puternic afectaþi, topiþi ºi deformaþi ºi sarcinile acestor pereþi au fost preluate de aceste deºeuri contorsionate metalice ºi de aia nu au fost descãrcate acolo”, a mai explicat directorul INCD INSEMEX. De la navã au fost prelevate ºi aduse la Petroºani 24 de eºantioane lichide, solide ºi gazoase care s-au analizat timp de 4 zile în laboratoarele INSEMEX, dupã care s-a fãcut prelucrarea rezultatelor obþinute atât pentru determinãrile la faþa locului, pe vapor, cât ºi pentru rezultatele analizelor de laborator. „În principiu, în condiþiile în care vorbim de o atmosferã deschisã, cantitatea de gaze degajatã din deºeurile lichide care încã mai sunt în partea inferioarã a navei, în atmosferã deschisã, repet, nu constituie pericol de explozie. În anumite condiþii particulare, însã, probele de laborator au arãtat cã se pot aduce în limite de explozivitate aceste can-
titãþi de gaze ºi de vapori în condiþiile în care vorbim de spaþii închise – încã mai sunt containere care au mai mulþi pereþi – ºi de temperaturi ridicate”, precizeazã Lupu. De precizat cã, în raportul de expertizã s-au fãcut mai ales recomandãri în ceea ce priveºte procesul de descãrcare al reziduurilor din calã, din magaziile afectate. Altfel spus, este necesar sã se monitorizeze atmosfera aºa încât sã nu existe pericol pentru lucrãtorii care vor fi implicaþi în aceastã operaþiune de descãrcare a deºeurilor solide.. Car men COSMAN
Minerit 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Mai 2013
„Cine urmãreºte destabilizarea situaþiei economice ºi sociale din Valea Jiului ?
Minerii din Valea Jiului nu renunþã la proteste
O
rtacii de la mina Paroºeni au acceptat vineri noapte sã suspende acþiunea de protest derulatã în subteranul exploatãrii dupã ce au fost convinºi de conducere cã solicitãrile lor vor fi rezolvate. Minerii ameninþã cã vor relua astãzi-luni protestele dacã huila extrasã de ei nu va fi livratã termocentralelor. Întreg schimbul II de la Exploatarea Minierã Paroºeni care aparþine de Societatea Naþionalã de Închideri Mine-Valea Jiului a protestat vineri seara, dupã terminarea programului de lucru. Cei 100 de ortaci au fãcut doar lucrãri de revizie în subteran fãrã a extrage huilã iar acest lucru i-a speriat cã ar putea sã-ºi piardã locurile de muncã ºi au decis sã se blocheze în subteran. Minerii sunt nemulþumiþi de faptul cã huila extrasã de ei nu are cumpãrãtor iar în aceste condiþii nu vor avea bani pentru a-ºi lua salariile. Imediat ºi schimbul III care trebuia sã intre în minã a anunþat cã se alãturã celor care protesteazã în subteran. Conducerea SNÎMVJ a mers la mina Paroºeni pentru a discuta cu protestatarii ºi dupã mai multe ore de negocieri a reuºit sã-i convingã pe ortaci sã iasã din subteran. Minerii nu au renunþat la protest ci doar l-au suspendat pânã astãzi. „Am vorbit cu ei, nu vor mãriri de salarii, nu vor drepturi suplimentare, ci ne-au cerut un singur lucru: dreptul la
muncã. Au spus cã nu vor renunþa la acþiunea de protest pânã când nu li se oferã garanþii cã acest cãrbune va fi livrat termocentralelor. Din pãcate, eu nu am putut sã le garantez nimic fiindcã nu eu trebuie sã cumpãr cãrbunele. Înainte de a intra în subteran, am anunþat conducerea Complexului Energetic Hunedoara despre situaþia creatã la Mina Paroºeni”, a declarat directorului general al Societãþii Naþionale de Închidere a Minelor din Valea Jiului (SNIMVJ), Petre Drãgoescu.
O
rtacii de la Petrila ºi Uricani se solidarizeazã Minerii de la Paroºeni au ameninþat cã vor relua protestul dacã astãzi-luni huila nu va fi achiziþionatã de Complexul Energetic Hunedoara. Aceeaºi formã de protest va fi adoptatã ºi de ortacii de la minele Petrila ºi Uricani. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine a anunþat încã de joi cã vineri ar putea fi ultima zi de muncã pentru
ortacii de la cele trei mine pentru cã nu mai are unde depozita huila extrasã din subteran. Complexul Energetic Hunedoara nu a mai cumpãrat cãrbunele extras de minerii de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului dupã ce, la sfârºitul lunii aprilie, contractul dintre cele douã pãrþi a expirat. CEH a oferit un preþ mai mic pe tona de huilã decât cel agreat de SNÎM-Valea Jiului, astfel cã producþia din zilele de marþi, miercuri ºi joi, câteva mii de tone de cãrbune, a rãmas nelivratã termocentralelor. CEH a oferit pentru preluarea cãrbunelui de la minele Paroºeni, Uricani ºi Petrila 45 lei/Gcal faþã de 65 de lei/Gcal, preþ avizat ºi garantat de Ministerul Energiei. SNIMVJ, care cuprinde trei unitãþi miniere Paroºeni, Petrila ºi Uricani - funcþioneazã în baza unui program de închidere care trebuie finalizat în anul 2018 ºi care este reglementat printr-o decizie datã de Comisia Europeanã. Maximilian GÂNJU
Deputatul de Valea Jiului, Monica Iacob Ridzi solicitã intervenþia de urgenþã a factorilor de decizie din cadrul Guvernului României ºi al ministerelor de resort pentru a fi luatã o mãsurã capabilã sã asigure deblocarea situaþiei economice de la nivelul societãþilor de exploatare a huilei din Valea Jiului ºi Complexului Energetic Hunedoara. Potrivit deputatului hunedorean, situaþia economicã ºi socialã din Valea Jiului este aºezatã din nou pe un adevãrat butoi de pulbere. “Mã vãd pusã în situaþia de a readuce în atenþia dumneavoastrã un subiect de importanþã majorã pentru comunitatea localã din Valea Jiului, într-un moment în care situaþia economicã ºi socialã din aceastã zonã a þãrii este aºezatã din nou, într-un mod pe care-l apreciez drept iresponsabil, pe un adevãrat butoi de pulbere. Situaþia este cu atât mai dramaticã cu cât ea se produce pe fondul în care, în ultima perioadã, Ministerul Economiei ºi cel al Energiei au dat, în repetate rânduri, la apelurile lansate de mine, asigurãri cã perspectivele sectorului minier ºi termoenergetic din Valea Jiului se îndreaptã spre un fãgaº de normalitate. Toate aceste asigurãri se dovedesc a fi, din pãcate, doar niºte simple erori de comunicare, dacã nu chiar minciuni gogonate. În realitate, situaþia mineritului din Valea Jiului este mult mai gravã”, declarã Monica Iacob Ridzi. Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului a fost nevoitã sã ia decizia de încetare a activitãþii la minele Petrila, Paroºeni ºi Uricani, a cãror funcþionare este, teoretic garantatã ºi subvenþionatã de stat, pânã la finele anului 2018. Conducerea societãþii miniere a fost nevoitã sã ia aceastã decizie dupã ce Complexul Energetic Hunedoara a anunþat cã nu va mai prelua cãrbunele de la minele neviabile din Valea Jiului, cu toate cã la nivelul dialogului mediat între cele douã societãþi de Ministerul Energiei se stabilise o cu totul altã decizie. Motivele care stau la baza acestei decizii sunt legate de faptul cã stocul de cãrbune de la Complexul Energetic
Hunedoara este deja încãrcat la maxim, respectiv faptul cã preþul oferit de CEH pentru preluarea cãrbunelui de la minele Paroºeni, Uricani ºi Petrila este de 45 lei/Gcal, preþ care nu poate fi acceptat de SNÎMVJ din simplul motiv cã toate calculele efectuate pentru implementarea programului de închidere al celor 3 exploatãri miniere au fost fãcute la un preþ de 65 de lei/Gcal, preþ avizat ºi garantat de Ministerul Energiei. “Poate cã, din punct de vedere economic ar fi de înþeles pânã la un punct faptul cã blocajul este generat de faptul cã însilozãrile de huilã la CEH au ajuns la capacitatea maximã în timp ce producþia de energie a acestuia este la capacitatea minimã, dar nu este absolut deloc de înþeles de ce, în faþa unei asemenea situaþii, dupã cum am fost informatã de liderii de sindicat din Valea Jiului, CEH a achiziþionat, în aceste zile, 200.000 de tone de huilã din import”, aratã Monica Iacob Ridzi. Dincolo de situaþia de la Societatea Naþionalã pentru Închideri de Mine Valea Jiului, mai grav este, în opinia deputatului Monica Iacob Ridzi, faptul cã în aceaºi situaþie iminentã de încetare a activitãþii se aflã ºi celelalte exploatãri miniere din cadrul Societãþii Naþionale a Huilei. “Potrivit informaþiilor pe care le-am primit din Valea Jiului, oprirea activitãþii la cele 3 exploatãri miniere – EM Paroºeni, EM Petrila ºi EM Uricani – va genera nu doar grave probleme economice pentru comunitãþile locale din Valea Jiului, ci ºi posibilitatea ca exploatãrile miniere sã fie puse într-o situaþie gravã în ceea ce priveºte securitatea zãcãmântului ºi chiar punerea în conservare a termocentralelor Mintia ºi Paroºeni, cu costuri imense în repornirea activitãþii miniere ºi energetice. De asemenea, încetarea activitãþii la minele din Valea Jiului poate genera miºcãri de protest de amploare care vor putea fi cu greu gestionate, având în vedere faptul cã foarte mulþi oameni din Valea Jiului depind existenþial de aceste locuri de muncã”, mai aratã Monica Iacob Ridzi.
8 Actualitate
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 mai 2013
Proiectul ”Valea Energiei”, etapa oameni de afaceri ºi firmele noastre performante
T
dupã specificaþiile clienþilor. La ELECTRO PROMEX s-au pus bazele unei posibile subantreprize, a colaborãrii pe schimburi de informaþii privind clienþii, dar ºi colaborare pe cercetaredezvoltare pentru produse inovative.
rei oameni de afaceri din Belfort - Franþa, au venit direct la trei firme performante din Petroºani, respectiv INSEMEX, Electro Promex ºi Electromax, ºi la Universitatea din Petroºani, scopul lor fiind formarea unui cerc de activitate de înalt nivel, respectiv producþie-cercetare-dezvoltare-resursã umanã specializatã. În urma demersurilor fãcute în cursul anului trecut de cãtre eurodeputatul Iuliu Winkler, s-au pus bazele unei cooperãri extrem de promiþãtoare între Belfort, Franþa ºi Valea Jiului plus judeþul Hunedoara. Regiunea Belfort a fost una ca a noastrã, monoindustrialã, cãreia din mai multe încercãri i-a ieºit reconversia ºi a devenit una dintre cele mai puternice zone economice, pentru cã mari companii au deschis sedii ºi filiale datoritã unei politici inteligente. Cooperarea cu Valea Jiului ºi judeþul Hunedoara a început în urmã cu un an, iar în luna noiembrie 2012, la Petroºani a sosit o delegaþie din care au fãcut parte ºi Jean Luc Habermacher, preºedintele Claster-ului Energetic ”Valea Energiei” ºi preºedintele Camerei de Comerþ a provinciei Belfort, Alain Seid, care a fãcut atunci o promisiune, care acum s-a materializat, dovadã cã s-a lansat un adevãrat proiect de anvergurã. „Vizita noastrã vine în continuarea celei de acum 6 luni pe care delegaþia românã din Hunedoara a fãcut-o în Franþa. Noi venim acum în teren ºi anul viitor în mai, suntem dispuºi sã aducem oameni de afaceri interesaþi sã tranforme acest loc, aºa cum s-a transformat ºi Belfort în Valea Energiei, dupã modelul american. Suntem, aºadar în miezul unui proiect aflat deja în derulare ºi a cãrui roade se vor vedea, pentru cã noi gândim în perspectiva urmãtorilor doi ani cel puþin” - a declarat, în noiembrie 2012, Alain Seid.
V
alea Energiei merge mai departe Între timp, pânã la promisa lunã mai, în ianuarie 2013, trei studenþi francezi de la Institutul Universitar BelfortMontbeliard (IUTBM) au sosit la Petroºani pentru un stagiu de practicã de douã luni în Valea Jiului. Doar cã ei aveau ºi o misiune precisã, respectiv pregãtirea unei evaluãri a potenþialului economic al firmelor din Valea Jiului, dar ºi a capacitãþii acestora de a deveni partenere ale companiilor care dezvoltã afaceri în cadrul clusterului “Valea Energiei” din Belfort. Potrivit lui Winkler, datele despre mediul economic din Valea Jiului de cãtre studenþii francezi au reprezentat o parte importantã în pregãtirea misiunii economice franceze care a sosit în judeþul Hunedoara în urmã cu trei zile. În plus, a fost finalizat ºi acordul dintre Universitatea Petroºani ºi Institutul Universitar Belfort-Montbeliard în cadrul Programului Erasmus care va cuprinde schimburi de studenþi între cele douã instituþii de învãþãmânt superior. ªi cum portofoliul pe relaþii externe a Camerei
de Comerþ a provinciei Belfort s-a epuizat, trei oameni de afaceri, foarte interesaþi informaþiile despre firme din Valea Jiului, au venit pe cont propriu. Este vorba de Dominique Vinci reprezentant al firmei SUPRAMECA, Hary Rasamoelina – AXSPON ºi Bernard Bonnet – AD2P (Asistenþã pentru dezvoltare produse ºi producþie), iar al treilea este un vechi prieten al Vãii Jiului, Jean Jaque Wagner.
respectiv producþiecercetare-dezvoltareresursã umanã specializatã. Prof.univ.dr.ing. Iosif Andraº le-a fost cãlãuzã în periplul stabilit, în calitate de forte bun vorbitor de limba francezã – a fost student, masterand ºi cadru didactic în Franþa -, de responsabil cu imaginea UP ºi ca persoanã de contact în teritoriu a eurodeputatului Iuliu Winkler. Acesta ne-a dezvãluit cum a decurs ziua de miercuri a
celor trei oameni de afaceri, la Petroºani. INSEMEX a fost de mare interes pentru toþi cei trei oameni de afaceri pentru cã Institutul deþine exclusivitate pe certificarea produselor specifice ºi se doreºte o cooperare pe certificarea propriilor produse ale francezilor, dar mai ales pe explozibili industriali domeniu în care INSEMEX este unic în România. În plus, certi-
ficãrile INSEMEX sunt recunoscute la nivel european, ceea ce a constituit un atu forte în stabilirea unei colaborãri. SC ELECTRO PROMEX Petroºani, specializatã în producerea de echipamente electrice ºi electronice de serie micã sau unicat, a fost aleasã de reprezentanþii firmelor franceze pentru cã este ºi domeniul lor de activitate, respectiv executã produse
ELECTROMAX Petroºani este prima firmã româneascã specializatã în proiectarea ºi fabricarea de corpuri de iluminat ecologice, de instalaþii pe bazã de LEDuri. Activitatea sa este, practic, pe val, pentru cã reduce consumul de energie pânã la 90% în iluminatul industrial, arhitectural – cum sunt la noi luminate bisericile ºi Teatrul Dramatic - , apoi cel tehnologic ºi de balizaj. Electromax are o penetrare puternicã pe piaþa internaþionalã lucrând chiar pentru Dubai ºi Africa de Sud. În plus, Electromax dispune de tehnologie de înlocuire a iluminatului vechi din hale. Aici, cei trei investitori francezi au gãsit multe elemente comune de activitate mai ales în domeniul cercetãrii ºi dezvoltãrii.
U
niversitatea va avea imprimantã 3D de ultimã generaþie
Universitatea Petroºani a fost un obiectiv important pentru oamenii de afaceri din Belfort. Au venit chitiþi pe laboratorul de roboticã al UP, arãtându-se interesat în special Bernard Bennet, de la AD2P, care se ocupã ºi cu implementarea liniilor flexibile robotizate în fabricarea produselor de serie micã – electromecanice ºi mecanicã finã. Aºa s-a nãscut ideea colaborãrii cu UP, în sensul cã ei pot da Universitãþii o linie robotizatã, iar studenþii, masteranzii ºi doctoranzii sã dezvolte programe de comandã, iar respectivul soft sã fie finanþat eventual de Uniunea Europeanã. Asta pentru producerea de piese mici cu o precizie de care omul poate fi depãºit. Al doilea lucru pe care doresc sã-l facã, în colaborare cu Universitatea, este prototiparea rapidã, adicã aducerea la Petroºani a unei imprimante 3D – tridimensionale, de ultimã generaþie. Este vorba de
T
rei firme din Petroºani, râvnite de francezi Cei trei oameni de afaceri au venit direct la trei firme performante din Petroºani, respectiv INSEMEX, ELECTRO PROMEX ºi ELECTROMAX, la Universitatea din Petroºani, scopul lor fiind formarea unui crec de activitate de înalt nivel,
Elevi ºi studenþi
15 RON
sistemele laser ºi computere puternice care, prin stratificare, pot crea obiecte individualizate, piese de la cele mai mici dimensiuni pânã la piese mari, lucru ce a revoluþionat industria în lume, pentru cã, în principal, conferã avantajul devansãrii termenelor de lansare ºi instalãrii rapide pe piaþã a produselor cu posibilitatea recuperãrii investiþiei din beneficiile suplimentare realizate.
E
i au tehnologie, noi – specialiºti motivaþi De ce francezii vor sã dea Universitãþii un echipament scump, de ultimã generaþie? Pentru cã ei au tehnologie dar le
lipseºte forþa de muncã specializatã ºi motivatã. Se ºtie cã asemenea specialiºti la ei sunt foarte foarte scumpi. Câºtigul UP este acela cã studenþii de la Tehnologia construcþiilor de maºini vor avea o expertizã pe piaþa muncii cu pregãtire pe asemenea echipamente.
Ieri, oamenii de afaceri au plecat la Deva, unde au avut de vizitat alte firme, dar urmeazã sã se întoarcã la toamnã, pentru a participa, în luna octombrie a acestui an, la Simpozionului Internaþional Securitate ºi Sãnãtate în Muncã –SESAM 2013, organizat de INSEMEX , împreunã cu Universitatea Petroºani
ºi Inspecþia Muncii Bucureºti, la Sibiu.
C
afea amânatã
Oamenii de afaceri fracezi au vrut sã poposeascã la Petrila, pentru o cafea ºi o vorbã cu preºedintele Asociaþiei Les amis de la France, Ionel Zmãu dar nu au avut rãgazul necesar. ”Era programat sã-i duc la polul fraancofoniei din Valea Jiului, respectiv la Asociaþia Culturalã Les amis de la France din Petrila, dar au fost extrem de ocupaþi. Oricum cei trei oameni de afaceri cunsoc bine activitatea lor ºi apoi nu au intrat zilele în sac”a spus prof.univ.dr.ing. Iosif Andraº. Nici primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi nu a putut fi prezent, dar a pus la dispoziþie oameni ºi logisticã, pentru ca oamenii acestei cooperãri sã-ºi poatã culege informaþiile necesare ºi pentru stabilirea de contacte ºi de ce nu, contracte! Ileana FIRÞULESCU
8 Actualitate
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 mai 2013
Proiectul ”Valea Energiei”, etapa oameni de afaceri ºi firmele noastre performante
T
dupã specificaþiile clienþilor. La ELECTRO PROMEX s-au pus bazele unei posibile subantreprize, a colaborãrii pe schimburi de informaþii privind clienþii, dar ºi colaborare pe cercetaredezvoltare pentru produse inovative.
rei oameni de afaceri din Belfort - Franþa, au venit direct la trei firme performante din Petroºani, respectiv INSEMEX, Electro Promex ºi Electromax, ºi la Universitatea din Petroºani, scopul lor fiind formarea unui cerc de activitate de înalt nivel, respectiv producþie-cercetare-dezvoltare-resursã umanã specializatã. În urma demersurilor fãcute în cursul anului trecut de cãtre eurodeputatul Iuliu Winkler, s-au pus bazele unei cooperãri extrem de promiþãtoare între Belfort, Franþa ºi Valea Jiului plus judeþul Hunedoara. Regiunea Belfort a fost una ca a noastrã, monoindustrialã, cãreia din mai multe încercãri i-a ieºit reconversia ºi a devenit una dintre cele mai puternice zone economice, pentru cã mari companii au deschis sedii ºi filiale datoritã unei politici inteligente. Cooperarea cu Valea Jiului ºi judeþul Hunedoara a început în urmã cu un an, iar în luna noiembrie 2012, la Petroºani a sosit o delegaþie din care au fãcut parte ºi Jean Luc Habermacher, preºedintele Claster-ului Energetic ”Valea Energiei” ºi preºedintele Camerei de Comerþ a provinciei Belfort, Alain Seid, care a fãcut atunci o promisiune, care acum s-a materializat, dovadã cã s-a lansat un adevãrat proiect de anvergurã. „Vizita noastrã vine în continuarea celei de acum 6 luni pe care delegaþia românã din Hunedoara a fãcut-o în Franþa. Noi venim acum în teren ºi anul viitor în mai, suntem dispuºi sã aducem oameni de afaceri interesaþi sã tranforme acest loc, aºa cum s-a transformat ºi Belfort în Valea Energiei, dupã modelul american. Suntem, aºadar în miezul unui proiect aflat deja în derulare ºi a cãrui roade se vor vedea, pentru cã noi gândim în perspectiva urmãtorilor doi ani cel puþin” - a declarat, în noiembrie 2012, Alain Seid.
V
alea Energiei merge mai departe Între timp, pânã la promisa lunã mai, în ianuarie 2013, trei studenþi francezi de la Institutul Universitar BelfortMontbeliard (IUTBM) au sosit la Petroºani pentru un stagiu de practicã de douã luni în Valea Jiului. Doar cã ei aveau ºi o misiune precisã, respectiv pregãtirea unei evaluãri a potenþialului economic al firmelor din Valea Jiului, dar ºi a capacitãþii acestora de a deveni partenere ale companiilor care dezvoltã afaceri în cadrul clusterului “Valea Energiei” din Belfort. Potrivit lui Winkler, datele despre mediul economic din Valea Jiului de cãtre studenþii francezi au reprezentat o parte importantã în pregãtirea misiunii economice franceze care a sosit în judeþul Hunedoara în urmã cu trei zile. În plus, a fost finalizat ºi acordul dintre Universitatea Petroºani ºi Institutul Universitar Belfort-Montbeliard în cadrul Programului Erasmus care va cuprinde schimburi de studenþi între cele douã instituþii de învãþãmânt superior. ªi cum portofoliul pe relaþii externe a Camerei
de Comerþ a provinciei Belfort s-a epuizat, trei oameni de afaceri, foarte interesaþi informaþiile despre firme din Valea Jiului, au venit pe cont propriu. Este vorba de Dominique Vinci reprezentant al firmei SUPRAMECA, Hary Rasamoelina – AXSPON ºi Bernard Bonnet – AD2P (Asistenþã pentru dezvoltare produse ºi producþie), iar al treilea este un vechi prieten al Vãii Jiului, Jean Jaque Wagner.
respectiv producþiecercetare-dezvoltareresursã umanã specializatã. Prof.univ.dr.ing. Iosif Andraº le-a fost cãlãuzã în periplul stabilit, în calitate de forte bun vorbitor de limba francezã – a fost student, masterand ºi cadru didactic în Franþa -, de responsabil cu imaginea UP ºi ca persoanã de contact în teritoriu a eurodeputatului Iuliu Winkler. Acesta ne-a dezvãluit cum a decurs ziua de miercuri a
celor trei oameni de afaceri, la Petroºani. INSEMEX a fost de mare interes pentru toþi cei trei oameni de afaceri pentru cã Institutul deþine exclusivitate pe certificarea produselor specifice ºi se doreºte o cooperare pe certificarea propriilor produse ale francezilor, dar mai ales pe explozibili industriali domeniu în care INSEMEX este unic în România. În plus, certi-
ficãrile INSEMEX sunt recunoscute la nivel european, ceea ce a constituit un atu forte în stabilirea unei colaborãri. SC ELECTRO PROMEX Petroºani, specializatã în producerea de echipamente electrice ºi electronice de serie micã sau unicat, a fost aleasã de reprezentanþii firmelor franceze pentru cã este ºi domeniul lor de activitate, respectiv executã produse
ELECTROMAX Petroºani este prima firmã româneascã specializatã în proiectarea ºi fabricarea de corpuri de iluminat ecologice, de instalaþii pe bazã de LEDuri. Activitatea sa este, practic, pe val, pentru cã reduce consumul de energie pânã la 90% în iluminatul industrial, arhitectural – cum sunt la noi luminate bisericile ºi Teatrul Dramatic - , apoi cel tehnologic ºi de balizaj. Electromax are o penetrare puternicã pe piaþa internaþionalã lucrând chiar pentru Dubai ºi Africa de Sud. În plus, Electromax dispune de tehnologie de înlocuire a iluminatului vechi din hale. Aici, cei trei investitori francezi au gãsit multe elemente comune de activitate mai ales în domeniul cercetãrii ºi dezvoltãrii.
U
niversitatea va avea imprimantã 3D de ultimã generaþie
Universitatea Petroºani a fost un obiectiv important pentru oamenii de afaceri din Belfort. Au venit chitiþi pe laboratorul de roboticã al UP, arãtându-se interesat în special Bernard Bennet, de la AD2P, care se ocupã ºi cu implementarea liniilor flexibile robotizate în fabricarea produselor de serie micã – electromecanice ºi mecanicã finã. Aºa s-a nãscut ideea colaborãrii cu UP, în sensul cã ei pot da Universitãþii o linie robotizatã, iar studenþii, masteranzii ºi doctoranzii sã dezvolte programe de comandã, iar respectivul soft sã fie finanþat eventual de Uniunea Europeanã. Asta pentru producerea de piese mici cu o precizie de care omul poate fi depãºit. Al doilea lucru pe care doresc sã-l facã, în colaborare cu Universitatea, este prototiparea rapidã, adicã aducerea la Petroºani a unei imprimante 3D – tridimensionale, de ultimã generaþie. Este vorba de
T
rei firme din Petroºani, râvnite de francezi Cei trei oameni de afaceri au venit direct la trei firme performante din Petroºani, respectiv INSEMEX, ELECTRO PROMEX ºi ELECTROMAX, la Universitatea din Petroºani, scopul lor fiind formarea unui crec de activitate de înalt nivel,
Elevi ºi studenþi
15 RON
sistemele laser ºi computere puternice care, prin stratificare, pot crea obiecte individualizate, piese de la cele mai mici dimensiuni pânã la piese mari, lucru ce a revoluþionat industria în lume, pentru cã, în principal, conferã avantajul devansãrii termenelor de lansare ºi instalãrii rapide pe piaþã a produselor cu posibilitatea recuperãrii investiþiei din beneficiile suplimentare realizate.
E
i au tehnologie, noi – specialiºti motivaþi De ce francezii vor sã dea Universitãþii un echipament scump, de ultimã generaþie? Pentru cã ei au tehnologie dar le
lipseºte forþa de muncã specializatã ºi motivatã. Se ºtie cã asemenea specialiºti la ei sunt foarte foarte scumpi. Câºtigul UP este acela cã studenþii de la Tehnologia construcþiilor de maºini vor avea o expertizã pe piaþa muncii cu pregãtire pe asemenea echipamente.
Ieri, oamenii de afaceri au plecat la Deva, unde au avut de vizitat alte firme, dar urmeazã sã se întoarcã la toamnã, pentru a participa, în luna octombrie a acestui an, la Simpozionului Internaþional Securitate ºi Sãnãtate în Muncã –SESAM 2013, organizat de INSEMEX , împreunã cu Universitatea Petroºani
ºi Inspecþia Muncii Bucureºti, la Sibiu.
C
afea amânatã
Oamenii de afaceri fracezi au vrut sã poposeascã la Petrila, pentru o cafea ºi o vorbã cu preºedintele Asociaþiei Les amis de la France, Ionel Zmãu dar nu au avut rãgazul necesar. ”Era programat sã-i duc la polul fraancofoniei din Valea Jiului, respectiv la Asociaþia Culturalã Les amis de la France din Petrila, dar au fost extrem de ocupaþi. Oricum cei trei oameni de afaceri cunsoc bine activitatea lor ºi apoi nu au intrat zilele în sac”a spus prof.univ.dr.ing. Iosif Andraº. Nici primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi nu a putut fi prezent, dar a pus la dispoziþie oameni ºi logisticã, pentru ca oamenii acestei cooperãri sã-ºi poatã culege informaþiile necesare ºi pentru stabilirea de contacte ºi de ce nu, contracte! Ileana FIRÞULESCU
10 Minerit
Lideri de sindicat ai minerilor, membri PSD, sunt supãraþi foc pe USL pentru situaþia de la Paroºeni
C
âte speranþe ºi-au pus locuitorii Vãii Jiului în noua putere politicã s-a vãzut în votul masiv dat USL în decembrie, anul trecut. Chiar preºedintele judeþean al social democraþilor, Laurenþiu Nistor, spune cã ”postul de preºedinte executiv revine celor din Valea Jiului, e normal sã fie aºa, pentru cã în Valea Jiului, avem cel mai numeros electorat”. Are! ªi are ºi cei mai numeroºi parlamentari, adicã din ºase localitãþi au ieºit doi deputaþi ºi doi senatori care sã le reprezinte interesele, sã le asigure o calitate a vieþii minimã. ªi totuºi, minerii au ajuns din nou la gesturi extreme, sechestrându-se în subteran doar pentru a li se asigura dreptul la muncã. Este adevãrat cã, de exemplu, senatorul Cosmin Nicula poate spune cã ºi-a þinut parte din promisiunea
nu este funcþionalã, cãrbunele de Valea Jiului neavând preþ ºi nefiind încã parte din CEH.
enii pe care-i E vorba de oam rile lor de muncã reprezint, de locu pret niºte lucruri îm ºi dacã am fãcu ca fãcut-o pentru unã cu PSD, am t sã consolidat. Nu po mineritul sã fie ine , când nu este! C ne bi te es cã un sp noastrã, sã punã rãspunde de zona treaba. Dacã nu, facã umãrul ºi sã-ºi vor fi iar miºcãri în Valea Jiului inte Lacataº, preºed ample” – Zoltan u PSD. LSMVJ, membr buia
”
Paroºeni s-au blocat în subteran riscându-ºi viaþa, iar ceilalþi, prin reprezentanþii lor sindicali sunt negri de supãrare pe actuala putere, pe USL ºi mai ales pe parlamentarii zonali. ªi culmea este cã ceilalþi doi lideri de sindicat de la Uricani ºi Petrila sunt membrii ai
”
Dacã au ajuns sã se blocheze în subteran expunânduse la pericole, s-au sãturat de atâtea amânãri ºi tergiversãri. ªi eu sunt PSD-ist din 1990, dar atâta timp cât oamenii au de suferit, nu conteazã culoarea politicã” – Cãtãlin Cenuºã, preºedinte Sindicatul ”Noi Orizonturi” al Minei Petrila, membru PSD. electoralã, respectiv înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara CEH, care practic nu funcþioneazã pentru Valea Jiului, iar declararea cãrbunelui ºi a termocentralelor din Hunedoara ”de siguranþã naþionalã” prin Hotãrâre de Guvern este degeaba, pentru cã nici aceasta
”S
unt foarte supãrat pe USL! Nu pot sã spun cã este bine, când nu este!” Ce fac minerii de la unitãþile pe program de închideri, cãrora nu li se mai preia cãrbunele? Cei de la
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 mai 2013
PSD! ”Din punctul meu de vedere nu este o soluþie corectã, nu tre-
sã se ajungã la situaþia în care salariaþii sã recurgã la soluþii extreme. Nu a fost aplicatã Hotãrârea de Guvern prin care Transelectrica trebuia sã preia cei 400 MW ºi nu este acceptat preþul de producþie al huilei. Toate sucursalele, adicã nici Societatea Huilei ºi nici Societatea de Închideri nu au sorþi de izbândã fãrã preþ. Sunt foarte supãrat pe parlamentarii USL, care nu au susþinut mineritul concret. Spre exemplu am vrut sã mã întâlnesc cu senatorul Cosmin Nicula. Am programat o întâlnire, tocmai pe situaþia noastrã, înainte de protestul minerilor de la
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.
Paroºeni, pentru vineri, la Deva. Doar cã joi seara nu ne-a mai rãspuns la telefon. Da, sunt membru PSD, dar eu am o rãspundere ºi responsabilitãþi aici. E vorba de oamenii pe care-i reprezint, de locurile lor de muncã ºi dacã am fãcut niºte lucruri împreunã cu PSD, am fãcut-o pentru ca mineritul sã fie consolidat. Nu pot sã spun cã este bine, când nu este! Trebuie sã se gãseascã o soluþie în interiorul þãrii, fãrã sã mai stãm la indicaþiile altora ºi aceste soluþii existã. Cine rãspunde de zona noastrã, sã punã umãrul ºi sã-ºi facã treaba. Dacã nu, în Valea Jiului vor fi iar miºcãri ample… ªtiþi, cã aþi fost cu mine în stradã în asemenea situaþii, dar practic numi vine sã cred cã trãim din nou aºa
ceva” – a declarat preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, Zoltan Lakataº. De precizat cã la întâlnirea programatã ºi eºuatã cu senatorul Cosmin Nicula, Zoltan Lakataº fãcea echipã cu Sandu Daniel, lider al Sindicatului Libertatea 2008Livezevi, care este ºi el membru PSD, ba chiar vicepreºedinte al Organizaþiei PSD Petroºani ºi este ºi membru în Comisia Judeþeanã de Arbitraj ºi Integritate a aceluiaºi PSD. Ce sã mai înþelegi de aici? Cã PSD este mai rãu ca PDL, cel care lãsase sã moarã CNH-ul, în 2011, lãsându-l fãrã un leu?!
CONTINUARE ÎN PAGINA 11
CONSILIUL JUDEÞEAN HUNEDOARA
z Program Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Joi - Audienþe de la ora 11:00 - Preºedinte Consiliul Judeþean z Vineri 10:00 - 14:00
Minerit 11
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Mai 2013 URMARE DIN PAGINA 10
”D
acã oamenii vor avea de suferit, legal vom ieºi în stradã!” Un alt PSD-ist încã din 1990, lider al Sindicatului ”Noi Orizonturi” Petrila, la cealaltã minã aflatã pe program de închidere, Cãtãlin Cenuºã, lucreazã efectiv în subpãmânt fiind miner ºef de brigadã. Acesta a precizat cã în asemenea situaþie culoarea politicã nu conteazã. ”Nu este vinovat minerul, el îºi face datoria ºi scoate cãrbunele. Alþii, responsabili, trebuie sã-ºi facã
treaba acolo unde sunt puºi, aºa cum mi-o fac ºi eu în subteran. Dacã au ajuns sã se blocheze în subteran expunânduse la pericole, s-au sãturat de atâtea amânãri ºi tergiversãri. Hotãrârea de Guvern esste clarã, iar cei ce trebuie sã-ºi facã datoria, sã ºi-o facã, nu sã ajungã oamenii la asemenea situaþie periculoasã. ªi eu sunt PSD-ist din 1990, dar atâta timp cât oamenii au de suferit, nu conteazã culoarea politicã.
Salariatul nu are nici o vinã cã acel cãrbune nu se vinde. Au promis o soluþie, dar aceasta pare a fi o soluþie de moment doar. Dacã oamenii vor avea de suferit, legal vom ieºi în stradã pentru a atrage atenþia responsabililor. Sã facã bine fiecare sã-ºi facã datoria acolo unde e pus. ªi eu îmi fac treaba acolo unde sunt. Pentru cã existã soluþii atâta timp cât, în urmã cu patru zile când noi aveam probleme cu vânzarea cãrbunelui,
1800 MW/zi din energia verde era preluatã, iar nouã, cei 400 MW/zi nu au putut, conform HG. Sã fim serioºi! Cum nu se poate?” – a declarat preºedintele Sindicatului ”Noi Orizonturi” al Minei Petrila.
T
inerii PSD-iºti ameninþaþi au avut dreptate
Pare de necrezut faptul cã membri ai PSD ies public cu reproºuri ºi critici la
adresa guvernãrii USL, în ceea ce priveºte mineritul, având în vedere scandalul care s-a iscat la PSD Petroºani când câþiva tineri de aici au aderat la ideea de manifestare publicã ”Salvaþi mineritul, vrem viitor!”, mesaj transmis profesioniºtilor din energie aflaþi la workshopul internaþional ce s-a desfãºurat luna trecutã, la Petroºani. Tinerii au fost ameninþaþi cã vor fi daþi afarã din partid pentru cã ”s-au ridicat împotriva ministrului PSD”. Atât au putut înþelege liderii politici locali dintr-un demers lãudabil, de þinutã, absolut democratic, dar mai ales responsabil. De precizat cã la acþiunea tinerilor au fost doi mineri de la Petrila, iar din partea politicului au fost câþiva tineri de la
Posibilitate îngrijorãtoare
Abataje în flãcãri ºi prejudicii colosale generate de stoparea producþiei de huilã la minele neviabile
S
ubunitãþile miniere care aparþin de Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului SA – Petrila, Paroºeni ºi Uricani – ºi-au încetat producþia de huilã. Cãrbunele de aici nu mai este dorit de Complexul Energetic Hunedoara, care susþine cã are silozurile pline. Dincolo de faptul cã mii de oameni nu îºi mai pot primi salariile dacã nu îºi vând producþia, situaþia este de-a dreptul îngrijorãtoare. Dacã abatajele nu se miºcã, minele se pot umple de focuri endogene, iar prejudiciile sunt colosale! Peste 8000 de tone de huilã. Acesta este prejudiciul dupã doar douã zile în care producþia de cãrbune a fost stopatã la minele Paroºeni, Petrila ºi Uricani. Iar acesta este doar începutul, pentru cã nimeni nu dã garanþii cã huila de aici va fi achiziþionatã de sãptãmâna viitoare, în ciuda protestului de la Mina
Paroºeni, unde vineri seara minerii s-au blocat ore în ºir în subteran, pentru a atrage atenþia asupra problemelor reale de la aceste subunitãþi extractive. Totul a pornit de la refuzul celor de la Complexul Energetic Hunedoara de a mai cumpãra cãrbunele de aici. Pe de o parte, susþin cã au silozurile pline ºi nu mai au nevoie de cãrbune. Pe de altã parte, parcã s-ar mai gãsi un colþiºor liber dacã huila s-ar vinde la un preþ ridicol, de 45 – 50 de lei/ GCal. Petre Drãgoescu, directorul SNIM VJ explicã de ce cãrbunele nu mai este dorit : „Datoritã faptului cã preþul este sub cel care a fost încheiat programul de închidere a minelor neviabile, adicã sub preþul de 64 de lei/ GCal ºi, conform spuselor celor de la CEH, nu exista posibilitatea de însilozare”. În acelaºi timp, însã, cei de la SNH livreazã toatã cantitatea extrasã ºi se lucreazã, pe comandãm, chiar ºi sâmbãta ºi duminica, ºi nu pentru 45 de lei/ GCal. De precizat cã preþul de 64 de lei a fost stabilit
împreunã cu oficialii Comisiei Europene, care au ºi aprobat programul de închidere etapizat pânã în 2018, pe anumiþi parametri financiari. Iar preþul poate fi scãzut, doar dacã Guvernul plãteºte o sumã mai mare drept subvenþie, ceea ce e greu de crezut cã se va întâmpla.
L
ocurile de muncã, în pericol
ªi mai grav este încã un aspect: problema securitãþii locurilor de muncã, dacã producþia rãmâne paralizatã. „O problemã gravã este securitatea locurilor de muncã a abatajelor. Ele intrã în presiune, sunt greu de pornit ulterior, iar la minele unde avem abataje cu banc subminat existã pericolul apariþiei focurilor endogene. Acest lucru înseamnã, pentru oricare
dintre cele trei exploatãri miniere, fatalitate! Apariþia unui foc endogen datoritã faptului cã abatajul nu este miºcat cred cã este o problemã care poate fi imputatã celor care au decis sã se ajungã într-o astfel de situaþie”, aratã Petre Drãgoescu. ªi vorbim ºi despre pierderi considerabile. Astfel, în numai douã zile de blocare a activitãþii
PSD - care nu s-au lãsat intimidaþi de ameninþãrile câtorva veterani ºi ale preºedintelui de partid care a ajuns preºedinte ºi cu votul lor – ,plus conducerea organizaþiei de tineret a liberalilor de la Petrila. Dacã tinerilor li s-ar fi alãturat atunci toþi liderii de sindicat, mineri ºi chiar ºefi de organizaþii politice locale, ºi de ce nu directori de mine, poate minerii de la Paroºeni nu ar fi ajuns sã se blocheze în subteran de disperare, ºi nici ministrul Energiei, Constantin Niþã, nu s-ar fi bãtut singur pentru energia termo cu cei din energia verde ºi hidro, care s-au unit pentru interesele lor ºi au ºi acþionat. ªi asta se vede! Ileana FIRÞULESCU
prin nelivrarea cãrbunelui, vorbim despre 8.000 de tone de huilã neexploatate, pe care cele trei unitãþi miniere nu au mai avut cui sã le vândã. Oficialii SNIMVJ sperã cã de luni situaþia va intra în normal. În acest week-end în subteranele celor trei exploatãri miniere s-a lucrat doar pe programele speciale, s-au fãcut lucrãri de verificare, dar nu la extracþie de cãrbune. Minerii de la Paroºeni care s-au blocat vineri în subteran au încetat protestul dupã câteva ore în care au refuzat sã iasã la suprafaþã. Oamenii au acceptat sã vinã la suprafaþã dupã ce li s-a spus cã vor fi fãcute toate demersurile pentru a elimina problemele privind lipsa comenzilor pentru huila de aici ºi cã ministerul analizeazã toate problemele minerilor de aici. Dar, dacã luni vor rãmâne din nou cu huila în strat, reiau protestele. Iar lor este posibil sã li se alãture ºi cei de la minele Petrila ºi Uricani, aflate în aceeaºi situaþie. Car men COSMAN
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 mai 2013
Campionat de gimnasticã aerobicã
S
âmbãtã, 11 mai, în Petroºani s-a derulat o competiþie sportivã care a reunit echipe din 7 localitãþi din þarã. La întrecerile celei de-a VII-a ediþii a Campionatului Naþional de Gimnasticã Aerobicã, au fost prezenþi sportivi de la Cluburile ºi Palatelor Copiilor din Bucureºti, Arad, Oradea, Craiova, Slatina, Târgu Jiu, Giurgiu ºi Petroºani. Mircea NISTOR
Manifestarea a fost organizatã de cãtre primãria din capitala Vãii Jiului ºi Clubul Copiilor ºi Elevilor din localitate. „Totdeauna vom organiza, cu plãcere, astfel de competiþii sportive.
Numãrul mare de participanþi la întreceri stã drept mãrturie cã tinerii încã mai doresc sã facã sport, fapt care ne bucurã”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. „Pe ansamblu, competiþia a fost una reuºitã. Spun acest
lucru þinând cont ºi de organizare, care a fost una ireproºabilã, cât ºi de numãrul mare de competitori. În plus, sunt deosebit de mulþumit ºi de numãrul mare de medalii ºi cupe obþinute de elevii noºtri”, a spus ºi Cosmin Kiss, directorul Clubului Copiilor ºi Elevilor din Petroºani. La fel ca ºi la ediþiile anterioare, tinerii sportivi din Petroºani au cucerit o nouã salbã impresionantã de medalii. „Deocamdatã nu am fãcut bilanþul rezultatelor dar, din
nou, am obþinut cele mai multe medalii ºi la aceastã ediþie, cu numãrul 7, a Cupei Parâng”, a declarat,
imediat dupã încheierea întrecerilor, Adriana Popa, antrenor în cadrul CCE Petroºani dar ºi principalul organizator al manifestãrii sportive. Dupã câteva ore de întreceri, participanþii la Campionatul
Naþional de Gimnasticã Aerobicã (în marea lor majoritate fetiþe cu vârste cuprinse între 15 ºi 17 ani) au fost recompensaþi cu medalii, cupe, diplome ºi, nu în ultimul rând, cu dulciuri.
Ecologizare la Colegiul Dimitrie Leonida
E
levii din patru clase de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani, sub îndrumarea a 3 profesori, au ieºit vineri la curãþenie ºi ecologizare în perimetrul instituþiei. Luiza ANDRONAHE “Acest eveniment marcheazã activitãþile de voluntariat ºi are ca obiectiv responsabilizarea tinerilor ºi a comunitãþi locale pentru aceste acþiuni de ecologizare. La noi la ºcoalã vom desfãºura mai multe acþiuni
privind curãþarea curþii ºcolii ºi a zonei înconjurãtoare” , a declarat Camelia Paraschiv, profesor Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Petroºani. Elevii au conºtientizat astfel ºi mai mult importanþa voluntariatului, mai ales în privinþa
Cenaclul tineretului pectacol pentru tineri. Vineri, la S Vulcan, s-a derulat o manifestare dedicatã tineretului. Spectacolul de muzicã folk, rock ºi poezie s-a desfãºurat sub genericul “Cenaclul Tineretului”, pe scena amenajatã la Statuia Minerului urcând mai multe formaþii dar ºi soliºti.
mediului înconjurãtor. “Acest lucru înseamnã foarte mult pentru noi. Orice om, nu este om dacã nu planteazã o floare sau un copac. Pe noi ne face sã devenim mai buni ºi sã preþuim natura”, a afirmat eleva Laura Roºu. În proiectul Sãptãmâna Naþionalã a Voluntariatului sunt implicate 34 de judeþe din þarã cu participarea a circa 4000 de voluntari.
Printre aceºtia s-au numãrat Florin Paul Camen, Emil Horvath, Adriana Câmpeanu, Cãtãlin Stepa, Nicuºor Coroabã, Ileana Berki, trupa “Valahia” sau Grupul “Axion Estin”. “Nu mã aºteptãm sã avem atât de mulþi spectatori, motiv pentru care sunt sigur cã va exista ºi anul viitor o nouã ediþie a “Cenaclului tineretului”. În ceea ce priveºte prestaþia interpreþilor sau formaþiilor care au urcat pe scenã, pot sã spun, cã aceasta a fost una deosebit de bunã”, a precizat viceprimarul Cristian Meriºanu, reprezentantul primãriei, cea care a organizat manifestarea. Mircea NISTOR
Actualitate 13
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Mai 2013
Fosta soþie a lui Alin Simota reþinutã în dosarul de cãmãtãrie ºi ºantaj
P
rintre persoanele reþinute în dosarul care vizeazã gruparea de crimã organizatã se aflã ºi fosta soþie a lui Alin Simota, Mirela Litera, acuzatã de procurori cã ar fi fãcut parte din gruparea condusã de soþul ei, Cristian Litera. Carmen COSMAN Cristian Litera este fosta gardã de corp a finanþatorului echipei Jiul Petroºani, Alin Simota, iar Mirela este nimeni alta decât fosta lui soþie. Alin Simota ºi Mirela Pintican s-au cãsãtorit în anul 2003, în luxosul complex de la Vaþa Bãi. Cãsnicia lor s-a sfârºit în sala de judecatã, unde magistraþii au analizat mai întâi cererea de divorþ, iar mai apoi disensiu-
nile au fost legate de pensia alimentarã ºi programul de vizitare al celor doi copii rezultaþi din cãsãtorie. Mirela l-a ales pe bodyguardul lui Simota, Cristian Litera. S-a mutat împreunã cu el la Deva ºi, mai apoi, i-a devenit soþie, „la bine ºi la rãu”. Iar expresia s-a dovedit a fi mai mult decât adevãratã în cazul soþilor Litera, care au fost sãltaþi în acelaºi dosar de procurorii de la Crimã Organizatã, reþinuþi
pentru 24 de ore ºi trimiºi în instanþã cu propunere de arestare preventivã.
U
n al doilea bodyguard al lui Simota, cãutat de oamenii legii În acelaºi dosar mai este cercetat încã un fost bodyguard al lui Alin Simota, respectiv Cãtãlin Penciuc. Pentru el, procurorii au cerut arestarea preventivã în lipsã, pe 30 de zile. În august 2007, Cãtãlin penciuc era acuzat cã, împreunã cu Cristian Litera, l-au cãlcat efectiv în picioare pe un fost fotbalist de la Jiul, Mihai Lungan, pentru cã acesta refuza
sã-ºi prelungeascã înþelegerea cu clubul din Luncã. Ulterior Lungan ºi-a retras plângerea de la poliþie ºi s-a transferat la CSM Rm. Vâlcea ca jucãtor liber de contract. În aceste condiþii urmãrirea penalã a celor doi agresori nu a fost începutã, poliþia neavând posibilitatea de a se autosesiza în acest caz.
A
restaþi preventiv
Curtea de Apel Alba a admis propunerile de arestare preventivã formulate de DIICOT Alba în acest dosar. Cristian Litera, Mirela Litera, Florin Voicu Micluþa ºi Eminovici Ciobanu au fost reþinuþi pe o perioadã de 29 de zile, în timp ce Cãtãlin Penciuc a primit mandat în lipsã pentru 30 de zile. „Curtea de Apel Alba Iulia a admis pro-
punerea formulatã de Direcþia de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism – Serviciul Teritorial Alba Iulia de arestare preventivã pentru 29 de zile cu privire la 4 persoane iar pentru altã persoanã s-a dispus arestarea preventivã pe o duratã de 30 de zile de la data prinderii sale”, spun reprezentanþii Curþii de Apel Alba Iulia. De precizat cã dosarul a fost soluþionat pe fond de Curtea de Apel Alba Iulia dat fiind faptul cã printre persoanele faþã de care se fac cercetãri în acest caz se aflã ºi un ofiþer de poliþia judiciarã din judeþul Hunedoara. Hotãrârea Curþii de Apel Alba Iulia nu este definitivã, iar recursul va fi soluþionat de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Reamintim cã, joi, procurorii Direcþiei de
pierdut controlul volanului, cel mai probabil din cauzã cã nu a adap-
un cetãþean bulgar. „În data de 11.05.2013, la ora 16:45, un tânãr de 18 ani, din comuna Lunca, judeþul Botoºani, în timp ce
tat viteza la condiþiile de drum, iar dupã ce a lovit taxiul din faþa sa a ricoºat într-un stâlp de pe marginea drumului ºi apoi a ajuns în ºanþ. Acesta nu este singurul accident din weekendul care tocmai a trecut. Un biciclist de 18 ani din Botoºani ºi-a pierdut viaþa în localitatea hunedoreanã Ilia, dupã ce nu s-a asigurat la efectuarea unui viraj ºi a fost lovit în plin de o maºinã condusã de
conducea o bicicletã pe DJ 706A (str. Traian din comuna Ilia), la intersecþia cu DN 7, nu a acordat prioritate de trecere autoturismului condus de un bãrbat de 44 de ani, cetãþean bulgar. În urma evenimentului rutier a rezultat decesul biciclistului. Traficul pe DN7 a fost închis complet aproximativ o orã”, a precizat Bogdan Niþu,purtãtor decuvânt al IPJ Hunedoara.
Accident la intrarea în Petroºani
O
femeie ºi cei doi copii ai sãi au ajuns sâmbãtã dimineaþã la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, dupã ce ºoferiþa a pierdut controlul volanului. Diana MITRACHE
COLÞUL LUI DENIS
Accidentul s-a petrecut pe DN 66 la intrarea în Petroºani, dinspre Deva ºi traficul s-a desfãºurat cu restricþii mai multe minute. Din fericire, atât femeia, cât ºi cei doi copii aisãi s-au ales
doar cu o mare sperieturã. „Cei trei au fost transportaþi la spital, unde li s-au acordat îngrijiri medicale. Nu au avut rãni decât câteva echimoze ºi nu au necesitat internarea”, au declarat medicii de la unitatea de primire a urgenþelor. În fapt, ºoferiþa a
Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism – Serviciul Teritorial Alba Iulia, împreunã cu ofiþeri de poliþie judiciarã din cadrul IPJ Alba, au reuºit destructurarea unui grup infracþional organizat, constituit din 9 persoane, specializat în sãvârºirea de infracþiuni de violenþã cãmãtãrie, ºantaj, înºelãciune cu consecinþe deosebit de grave ºi trafic de persoane. Procurorii D.I.I.C.O.T. au efectuat 7 percheziþii domiciliare la locuinþele învinuiþilor. Potrivit procurorilor de la Crima Organizatã, liderul grupãrii infracþionale era Constantin Cristian Litera, de 36 de ani, din municipiul Deva, iar prejudiciul cauzat a fost calculat la peste 800.000 de euro.
14 Program & Horoscop
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 mai 2013
9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 În cãutarea vinului pierdut 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Vreau sã fiu sãnãtos 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:00 Ora de business 19:45 Sport
09:00 11:30 13:00 13:15 16:00 16:15 19:00 19:45
9:30 Soþia perfectã (r) 10:30 Kiss Cinema (r) 11:00 Flavours, 3 bucãtari 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 ªi eu m-am nãscut în România (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Familii la rãscruce 21:45 Mondenii 22:15 Trãsniþii 23:00 Gazeta de perete 23:30 Focus Monden
9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Aventurile lui Sinbad 14:15 Aventurile lui Sinbad 15:15 Totul pentru rãzbunare 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Rãzboiul imperiilor 22:30 Sinbad ºi Minotaurul 0:30 Rãzboiul imperiilor (r)
07:00 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 18:30 20:00 21:00 23:00 00:00
07:00 Eva Luna 08:00 Doamne de poveste 08:05 Reteta de ACASA 08:15 Doamne de poveste 09:15 Teleshopping 09:45 Que bo nito amor 11:00 Intrigi si seductie 12:30 Doamne de poveste (reportaj) 60’ Minibiografie Doamne de poveste 12:35 Rosa Diamante 13:30 Teleshopping 13:45 Inima de tigan 15:15 Reteta de ACASA 15:25 Doamne de poveste 15:30 Eva Luna 16:30 Povestiri adevarate 17:30 Que bonito amor 18:30 Intrigi si seductie 19:30 Rosa Diamante 20:30 Inima de tigan 22:00 Povestiri de noapte
Stirile diminetii Talk B1 Stirile B1 Stirile B1 Butonul de panica Stirile B1 Talk B1 Stirile B1 Stirile B1 Aktualitatea B1 Stirile B1 Sub semnul intrebarii Lumea lui Banciu Stirile B1
Next Star Cartea Observator Te cunosc de undeva Observator SuperBingo Metropolis Observator FamiliaDA
7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Nebunia Zeilor II (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Houdini 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Mai e mult pânã ajungem? 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI: New York
21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa s-ar putea sã fiþi bulversat din cauza unor probleme de naturã sentimentalã. Acordaþi mai mult timp activitãþilor casnice. Puteþi sã vã ocupaþi de reparaþii, reamenajãri etc. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu o rudenie care încearcã sã-ºi impunã ideile.
07:00 Digi Sport Expres 07:45 Gimnastica de dimineata 08:00 Digi Sport Expres 08:45 Gimnastica de dimineata 09:00 Digi Sport Expres 09:45 Gimnastica de dimineata 10:00 Stirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Dinamo - Steaua 11:00 Stirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Dinamo - Steaua 12:00 Stirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Lyon - PSG 13:00 Stirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Lyon - PSG 14:00 Stirile Digi Sport 14:15 Digisport Show 14:30 Enduro Panorama 15:00 Stirile Digi Sport 15:30 Fotbal Club 17:30 Stirile Digi Sport 18:00 Fotbal European 19:00 Fotbal
Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune
aprile *** 21 mai Este posibil sã aveþi o deziluzie în dragoste. Sunteþi mai emotiv decât de obicei ºi vã este greu sã vã exprimaþi în mod deschis. Nu refuzaþi comunicarea! Ar fi bine sã vã temperaþi orgoliul în relaþiile cu prietenii, pentru cã riscaþi sã vã treziþi singur.
22
22
mai
iunie
*** 22 iunie
*** 22 iulie
Vã preocupã situaþia financiarã ºi aveþi tendinþa sã neglijaþi relaþiile sentimentale. Riscaþi ca partenerul de viaþã sã vã reproºeze cã sunteþi indiferent. Chiar dacã nu staþi prea bine cu banii, gãsiþi o cale demijloc. Evitaþi speculaþiile. 06:30 Vreau sa ma marit 07:15 Neveste de piloti 08:00 Teleshopping 08:30 Testul de rezistenta 09:30 Roata Norocului 11:45 Antrenorul 12:30 Stirile Kanal D Stirile Kanal D 13:00 Teleshopping (reclame) 13:30 Jumatatea mea stie (emisiune concurs, 2013, rel.) 17:15 Asta-i Romania! Asta-i Romania! 18:45 Stirea zilei (emisiune informativa) 15’ Stirea zilei 19:00 Stirile Kanal D Stirile Kanal D 19:45 D-Paparazzi 20:30 aqOchii din umbra
21
23 iulie *** 22 august
Un bãrbat mai în vârstã vã ajutã cu sfaturi ºi reuºiþi sã aplanaþi un conflict în familie. Nu încercaþi sã vã rezolvaþi singur toate problemele! Astãzi nu vã puteþi concentra prea bine. Nu refuzaþi sprijinul unui prieten apropiat.
23 august *** 22 septembrie
Dimineaþa sunteþi indispus ºi comunicaþi mai greu cu anturajul ºi cu familia. Ordonaþi-vã ideile. Spre searã s-ar putea sã fiþi invitat la o petrecere. Aveþi ocazia sã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã care va juca un rol important în viaþa dumneavoastrã.
Se pare cã dimineaþa aveþi mult de alergat, pentru a rezolva probleme legate de o moºtenire. Dupã-amiazã vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie lungã împreunã cu partenerul de viaþã. Aveþi idei originale, care se pot materializa în scurt timp.
23 septembrie *** 22 octombrie
23 octombrie *** 22 noiembrie
S-ar putea sã vi se ofere un nou loc de muncã sau sã fiþi promovat. Mai multe responsabilitãþi, dar ºi câºtigurile sunt mai mari. Consultaþi-vã cu partenerul de viaþã ºi cereþi sfatul unei rude cu experienþã.
S-ar putea sã vã loviþi de probleme financiare. Nu este cazul sã vã lãsaþi demoralizat. Dupã-amiazã vã surâde norocul. Un fost coleg vã propune o colaborare pe termen lung, din care puteþi câºtiga bine.
23 noiembrie *** 20 decembrie
*** 20 ianuarie
La serviciu, sunteþi încãpãþânat ºi colaboraþi greu cu colegii. Fiþi mai flexibil! Dupã-amiazã sar putea sã suferiþi o dezamãgire sentimentalã. Acceptaþi ajutorul prietenilor.
Fiþi mai precaut în afirmaþii! Atitudinea unui partener de afaceri vã nemulþumeºte ºi vã determinã sã deveniþi impulsiv. Dupã-amiazã primiþi o sumã importantã de bani.
21 ianuarie *** 20 februarie
Un coleg în care aþi avut mare încredere vã dezamãgeºte profund. Fiþi prudent ºi nu începeþi discuþii în contradictoriu cu cei din jur. Dorinþa de independenþã pe care o manifestaþi faþã de prieteni ar putea sã vã afecteze.
21 decembrie
21 februarie *** 20 martie O veste neplãcutã în legãturã cu o persoanã apropiatã vã dã peste cap tot programul. S-ar putea sã fiþi nevoit sã plecaþi întro cãlãtorie. Prietenii vã apreciazã pentru cã îi ajutaþi la nevoie.
Diverse 15
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Mai 2013
Hainy te învaþã sã gãteºti
Ouãle se amestecã cu fãina, laptele, untul pânã se fac pastã. Se spalã separat orezul ºi se fierbe. Urzicile se scot de la fiert ºi se scurg, se toacã ºi se amestecã cu orezul fiert ºi cu pasta. Se unge o tavã cu unt ºi se aºtern urzicile cu orezul ºi pasta, iar deasupra se rade brînza. Tava se pune în cuptor la foc mic o jumãtate de orã. Poftã bunã!
Urzici la cuptor Ingrediente: Urzici tinere 1kg Fãinã 100gr Orez cu bob lung 100gr Lapte 200ml Unt 100gr 4 ouã Telemea 200gr Sare -piper Mod de preparare: Se spalã foarte bine urzicile ºi se pun la fiert.
Chef de cuisine Restaurant 3D Aqua Hainalka Miclea
Noaptea Muzeului Mineritului, cu oameni ai locului
N
oaptea Muzeelor, eveniment cultural remarcabil aflat deja la a noua ediþie, pandantul nocturn al Zilei Internaþionale a Muzeelor, are loc la finele acestei sãptãmâni, pe 18 mai. Diana MITRACHE La manifestãrile din acest an participã peste 30 de instituþii muzeale din România, printre
Anunþ Societatea Naþionalã a HuileiSA, cu sediul în Petroºani, str. Timiºoarei nr.2, anunþã organizarea concursului pentru ocuparea a 60 de posturi de muncitor necalificat pentru abatajele frontale ºi lucrãrile de pregãtire aferente acestora, de la EH Lupeni, pe o perioadã determinatã de 6 (ºase) luni, cu o perioadã de probã de 30 (treizeci) de zile. I. Condiþii de participare: - Vârsta minimã 18 ani; - Sã fie apt, din punct de vedere al sãnãtãþii, pentru muncã - în baza adeverinþei medicale eliberate de medicul de familie; - Studii – minim 8 clase; - Fãrã antecedente penale. II. Acte necesare participãrii la selecþie. Depunerea dosarului În vederea participãrii la selecþie, fiecare candidat va prezenta un dosar plic, ce va conþine urmãtoarele documente: 1. Cerere tip de participare la selecþie, adresatã Directorului general al SNH SA; 2. Copie act de identitate; 3. Copie documente de studii; 4. Adeverinþã medicalã eliberatã de medicul de familie, din care sã rezulte cã este apt de muncã pentru efort susþinut. 5. Declaraþie pe propria rãspundere cã nu a suferit condamnãri penale. Dosarul cu documentele necesare selectiei, se va depune la sediul EH Lupeni, din Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1, la secretariatul comisiei de selecþie, în perioada 24,27 ºi 28 mai 2013, între orele 8.00-14.00.
care se numãrã ºi Muzeul Mineritului de la Petroºani, singurul cu acest profil din România. Potrivit celor de la aceastã instituþie, tema
III. Concursul Concursul se va desfãºura începând cu data de 29 mai 2013, la sediul E.H. Lupeni, din municipiul Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1. ºi va consta în: - Analiza dosarelor, - Proba practicã o încãrcare materiale, prin lopãtare, peste un obstacol cu înãlþimea de 1,5 m. Participanþii se vor prezenta la proba practicã în þinutã sport ºi vor avea asupra lor buletinul/cartea de identitate. IV. Validarea rezultatelor. Afiºarea rezultatelor Nota finalã a concursului are la bazã douã elemente, care se vor nota de la 1 la 10, dupã cum urmeazã: 1. Analiza dosarului 50% în nota finalã; 2. Proba practicã, cu pondere de 50% în nota finalã; Ocuparea posturilor se va face în ordinea descrescãtoare a notelor finale obþinute, nota minimã fiind 6 (ºase), calculatã cu douã zecimale. Contestaþiile asupra rezultatelor validate, cu privire la notarea candidaþilor, se pot depune în termen de 3 zile de la data afiºãrii. Regulamentul de desfãºurare a concursului va fi fãcut public prin afiºare la sediul E.H. Lupeni, din municipiul Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1, pagina SNH-SA: www.snh.ro ºi la sediul SNHSA Relaþii suplimentare la SNH SA – Direcþia Resurse Umane – Servicul Resurse Umane, telefon 0254/541461 interior 710, 720, EH Lupeni, Serviciul Resurse Umane, telefon 0254/561500.
aleasã în 2013 îi vizeazã în principal pe oamenii locului. Tradiþiile ºi obiceiurile vor fi în prim plan, iar responsabilii de la Muzeul Mineritului spun cã aici sunt expuse obiecte folosite de oamenii care au trãit în Valea Jiului ºi au muncit în minã, ori au fost oieri. În acest moment, Muzeul Mineritului
gãzduieºte o expoziþie dedicatã lui Constantin Brâncuºi, cel care a creat Coloana Infinitului la Petroºani. În plus, în Petroºani existã ºi un Muzeu al Momârlanului, localizat în zona ruralã a
Autoritãþile informeazã
Primãria municipiului Petroºani organizeazã ºi în acest an Ziua Familiei. În cadrul acestui eveniment, miercuri 15 mai 2013, ora 13,00
la sala de marmurã a Primãriei Petroºani va avea loc decernarea diplomelor de fidelitate pentru familiile care au împlinit 50 de ani de cãsãtorie.
*** Joi, 16 mai 2013, ora 18,00 la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”, va avea loc decernarea titlului de „Cetãþean de
localitãþii Petroºani, denumitã Slãtinioara, iar colecþia de obiecte populare ºi unelte este una particularã, dar deschisã celor care vor sã aibã parte de o lecþie de istorie. onoare” regizorului Cãlin Peter Netzer ºi proiecþia filmului de succes al acestuia „Poziþia copilului”, premiat cu „Ursul de aur” la Gala de film de la Berlin. Intrarea este liberã.
16 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 mai 2013
Start la rafting pe Jiu
Z
eci de tineri iau cu asalt Defileul Jiului pentru a practica sporturi extreme începând cu rafting ºi pânã la întreceri de escaladã. Maximilian GÂNJU Sezonul de rafting pe Jiu a fost deschis anul acesta mai târziu din cauza vremii capricioase din aprilie, însã luna aceasta a adus veºti bune pentru pasionaþii acestui sport. De douã week-
end-uri încoace, temerarii îºi lanseazã bãrcile în apele învolburate ale Jiului. Fiecare sfârºit de sãptãmânã este un bun prilej pentru zeci de tineri, în special din Bucureºti, Deva, Cluj ori Timiºoara, de a încerca sen-
zaþii tari pe unul din cele mai sãlbatice râuri din România. Pasionaþii de rafting iau la propriu cu asalt râul Jiu, segmentul învolburat dintre PolatiºtePetroºani ºi pânã la LainiciGorj, iar amatorii de senzaþii tari se bucurã pe o distanþã
de circa 25 de kilometri de un nivel crescut de adrenalinã. Spun cã o turã prin ºicanele dintre versanþii defileului nu poate fi comparatã cu nimic altceva. Acest sport este la îndemâna oricui ºi costurile nu sunt
exagerate. „Nu mai ai nevoie de nimic pentru cã dupã o turã te îmbeþi de la atâta adrenalinã”, spune Florin, amator de rafting. Turiºtii au posibilitatea de a face coborâre în paralel cu 2 bãrci, se pot organiza întreceri, bãtãlii navale ºi recuperãri de obiecte din apã, dar ºi rafting nocturn. Amatorii primesc echipament performant, instructori specializaþi astfel încât viaþa sã nu le fie pusã în pericol. Defileul Jiului este considerat de cunoscãtori drept cea mai potrivitã zonã din þarã unde se poate practica raftingul. Râul Jiu învolburat, cu zeci de cascade, este un punct de atracþie pentru turiºtii aflaþi în cãutarea unui surplus de adrenalinã, dar ºi al spiritului de echipã fãrã de care practicarea acestui sport extrem nu ar fi posibilã. Defileul are cel mai ridicat grad de dificultate din România în ceea ce priveºte practicarea acestui sport iar pe traseul de 25 de kilometri sunt peste 80 de cascade, viteza apei atinge, pe alocuri, 35-40 de kilometri la orã, iar adâncimea vari-
azã de la 15 metri pânã la câþiva zeci de centimetri, acolo unde râul este mai lat. doritorii trebuie sã aibã cel puþin 18 ani, în caz contrar fiind obligatoriu ca minorii sã fie însoþiþi de pãrinþii, ei fiind cei care îºi asumã responsabilitatea pentru excursie.
D
estinaþie pentru o varã plinã de aventurã Parcul Naþional Defileul Jiului impresioneazã prin sãlbãticia ºi frumuseþea extraordinarã a locurilor ori prin uimitoarea bogãþie a florei ºi faunei sãlbatice.
Una dintre frumuseþile care meritã vãzute aici, este simplul fapt cã, de la Livezeni pânã la Bumbeºti-Jiu, pe o lungime de 33 km, râul Jiul ºi-a facut cel mai sãlbatic defileu din România. Specialiºtii în geologie au spus cã aceastã sãlbãticie se datoreazã structurii geologice, reprezentatã de roci foarte rezistente, precum cuartite, amfibolite, calcare cristaline ce dezvoltã ºi menþin pereþi, tancuri, jgheaburi. Astãzi Bumbeºti-Jiu Livezeni este sectorul de cale feratã cu cele mai multe tuneluri aflate într-un defileu din þara noastrã, 43. Construcþia cãii ferate din Defileul Jiului a început în anul 1924, dar a fost de mai multe ori opritã, astfel cã, pânã în anul 1937 nu a înaintat decât 4 km. Dupã 1948 lucrãrile au început ºi s-au finalizat în acelaºi an. Pentru a strãbate cei 33 km ai defileului a fost necesarã construcþia a 43 tuneluri, 15 bolþi de susþinere din beton, 109 poduri, 2, 5 km ziduri de sprijin ºi aproximativ trei milioane metri pãtraþi de terasamente.