CVJ NR. 363, VINERI 10 MAI 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 363

Cronica Vãii Jiului Vineri, 10 Mai 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

30 de candidaþi se bat pe o lopatã în subteranul minei Lupeni

Sãltat de mascaþi

Fostul bodyguard al lui Alin Simota, liderul unei grupãri de crimã organizatã

C

onstantin Cristian Litera, fost bodyguard al patronului echipei Jiul Petroºani Alin Simota, a fost sãltat, joi dimineaþa, de mascaþi.

>>> PAGINA A 3-A

Primãria Petrila, luatã la bani mãrunþi de Corpul de Control al primului ministru

P

rimãria de la Petrila este luatã la puricat de corpul de control al primului ministru Victor Ponta. Cei doi membri au ajuns de trei zile aici ºi de atunci verificã încontinuu actele referitoare la cheltuirea banilor cu care s-au realizat mai multe obiective de investiþii din aceastã localitate.

>>> PAGINA A 5-A

Exploatare opritã total la minele de huilã neviabile

roducþie opritã la minele P neviabile din Valea Jiului. Complexul Energetic Hunedoara nu mai preia cãrbunele extras de la minele neviabile din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului.

>>> PAGINILE 8-9

Minunile de la Rãscoala

u întâmplãtor, înainte de N Paºte, ajutorarea celor 500 de familii din Valea Jiului a

B

ãtaie pe locurile de muncã de la mina Lupeni. Peste 1.700 de oameni sperã sã lucreze la lopatã. Asta deºi, mina Lupeni va angaja doar 60 de muncitori în subteran, în urma unor probe de lucru ºi a unei selecþii riguroase. >>> PAGINILE 8-9

început pentru liberalii coordonaþi de preºedintele PNL Petrila, Costel Avram, la Rãscoala. Aici s-a produs o minune, sau poate a fost ceva normal pentru un adevãrat creºtin…

>>> PAGINA 12

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Mai 2013

ApaServ Informeazã Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe: Miercuri: 13 - 15: · ªef Departament

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

Producþie – Cristian IONICÃ · ªef Serviciu Comercial – Alina PAVEL Joi 10 – 12 · DIRECTOR GENERAL - Costel AVRAM · ªef Departament Exploatare - Florin DONISA · ªef Serviciu Juridic – Adriana DÃIAN

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Director General, Costel AVRAM

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz 0374.906.687 zzz

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

Radare

Anunþ

Telefon

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos.

www.cronicavj.ro

Contact 0735580774

* DN 66 Haþeg - Baru Mare * DN 68 Haþeg – Toteºti * DN 68 Toteºti – Zeicani * DN 66 Haþeg – Cãlan * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie*

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Întâlnire cu Joe Black 0:15 Experiment fatal

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 13:15 13:45 15:00 16:40 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15 22:30

Destinul regelui Pastila Vouã (r) Profetul (r) Copii contra pãrinþi Aventurile lui Sinbad Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Profetul Propunerea

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 E uºor sã ucizi (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Amelia Earhart: Ultimul zbor 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent 1:15 Panicã la Hollywood

Prima TV 9:30 Prinþul fermecat 11:30 Teleshopping 12:00 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 14:00 Levintza prezintã (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Totul despre mame 16:00 Cu lumea-n cap (r)

16:30 Efectul WOW (r) 17:00 Mondenii (r) 18:00 Focus 18

TVR 1 9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Europa mea 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Mai 2013

Actualitate 3

Sãltat de mascaþi

Fostul bodyguard al lui Alin Simota, liderul unei grupãri de crimã organizatã C

onstantin Cristian Litera, fost bodyguard al patronului echipei Jiul Petroºani Alin Simota, a fost sãltat, joi dimineaþa, de mascaþi. Litera - care locuieºte în Deva ºi este cãsãtorit cu fosta soþie a lui Alin Simota, Mirela - era ºeful unei grupãri specializate în cãmãtãrie, ºantaj ºi înºelãciune cu consecinþe grave. Procurorii Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism – Serviciul Teritorial Alba Iulia, împreunã cu ofiþeri de poliþie judiciarã din cadrul IPJ Alba, au reuºit destructurarea unui grup infracþional organizat, constituit din 9 persoane, specializat în sãvârºirea de infracþiuni de violenþã - cãmãtãrie, ºantaj, înºelãciune cu consecinþe deosebit de grave ºi trafic de persoane. Ieri dimineaþã, procurorii D.I.I.C.O.T. au efectuat 7 percheziþii domiciliare la locuinþele învinuiþilor. Potrivit procurorilor de la Crima Organizatã, liderul grupãrii infracþionale era Constantin Cristian Litera, de 36 de ani, din municipiul Deva “În cursul anului 2011, membrii grupãrii au acþionat în principal pe raza judeþului Hunedoara, în scopul obþinerii unor beneficii financiare substanþiale

L

din acordarea unor împrumuturi cu camãtã unor persoane din mediul de afaceri local ºi perceperea unor dobânzi lunare de 10 - 20%, precum ºi recuperarea prin violenþã a sumelor de bani pretinse de cãtre învinuiþi. Unele pãrþi vãtãmate au fost obligate sã munceascã pe teritoriul Libiei, sumele de bani obþinute fiind predate liderului grupãrii, în contul sumelor împrumutate”, spun procurorii DIICOT. De asemenea, gruparea infracþionalã a mai acþionat pe un segment, care viza inducerea în eroare ºi prejudicierea unor firme de asigurãri, prin simularea producerii unor accidente de circulaþie ºi încasarea în mod fraudulos a primelor de asigurare.rocurorii D.I.I.C.O.T. au identificat pânã în prezent un numãr de 8 victime, dar cercetãrile continuã. Prejudiciul cauzat prin

activitatea infracþionalã este de peste 800.000 de Euro. La sediul DIICOT Alba Iulia au fost duse 14 de persoane pentru audieri, iar apoi vor dispuse mãsurile legale în cauzã.

B

Cristian Litera a ajuns renumit în zonã dupã ce patronul clubului Jiul Petroºani, Alin Simota, l-a adus din Deva la

Lux ºi dupã moarte

uxul din timpul vieþii se pãstreazã ºi dupã moarte. Se spune cã în viaþa de apoi toþi suntem egali, însã existã anumite practici care contrazic acest lucru. Cei care au avut bogãþii ºi au dus o viaþã luxoasã în timpul vieþii au aceleaºi condiþii ºi în lumea celor drepþi. ªi în municipiul Petroºani încep sã aparã primele momente funerare care aratã luxul. În tot acest timp, în care se construiesc aceste

odyguard la Jiul Petroºani

cavouri, reprezentanþii administraþiei locale spun cã existã reguli stricte în ceea ce priveºte aceste construcþii falnice. ”Un cavou care se construieºte în municipiul Petroºani trebuie sã aibã o înãlþime de maxim 60 de centimetri, însã cele care au fost construite cu ani în urmã ºi au o înãlþime mai mare nu pot fi distruse”, a declarat Nicu Taºcã purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Cei care nu respectã regulile impuse de administraþia localã vor fi traºi la

Petroºani, la echipa de fotbal. Jiul era în Divizia A ºi nu odatã aveau loc ciocniri violente în timpul meciurilor sau autocarul jiuliºtilor era atacat cu pietre de suporterii cluburilor rivale. Litera se liberase de puþin timp din închisoare, unde a stat dupã comiterea unui jaf armat cu cagula pe faþã la o benzinãrie din Deva, iar Simota era un apropiat al tatãlui acestuia, fost ofiþer la Unitatea de Geniºti din Deva.

rãspundere.... ”În mod normal nu ar trebui sã se întâmple acest lucru, am fost asigurat cã cei care construiesc respectã aceste norme, dar cu siguranþã cei care nu vor respecta vor fi traºi la rãspundere”, a mai precizat sursa citatã. Astfel, cei care construiesc aceste ”monumente” pentru cei dragi care au trecut în nefiinþã vor sã demonstreze cã existã lux ºi dupã moarte, însã acest lux rãmâne pe pãmânt. Monika BACIU

Nici la Petroºani Cristian Litera nu a stat liniºtit, însã, ºi s-a remarcat pe deplin dupã ce, în august 2007, împreunã cu o altã gardã de corp, l-a cãlcat efectiv în picioare pe un fost fotbalist de la Jiul, Mihai Lungan, pentru cã acesta refuza sã-ºi prelungeascã înþelegerea cu clubul din Luncã. Ulterior Lungan ºi-a retras plângerea de la poliþie ºi s-a transferat la CSM Rm.Vâlcea ca jucãtor liber de contract. În aceste condiþii urmãrirea penalã a celor doi agresori nu a fost începutã, poliþia neavând posibilitatea de a se autosesiza în acest caz. Un an mai târziu numele lui Litera a fost din nou vehiculat într-un caz legat tot de o agresiune. La finele lunii decembrie 2008, fostul consilier local PDL din Petroºani, Paul Gherasim, a ajuns în stare gravã la un spital din Capitalã, dupã ce a fost bãtut cu bestialitate de patru persoane, incidentul având loc în faþa blocului în care locuieºte victima. Doar unul dintre agresori a rãspuns pentru incident, în baza unei expertize ADN efectuate pe cagula smulsã de Gherasim în încãierare. Fostul consilier local era convins la vremea respectivã cã s-a încercat intimidarea sa, pe motive politice, mai ales cã în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale din luna

Electronice ºi electrocasnice reciclate

ino cu aparatele V electronice sau electrocasnice vechi la punctele de

colectare ºi poþi câºtiga altele noi. Sãptãmâna viitoare, la Petroºani are loc loc o campanie de reciclare a acestor tipuri de deºeuri. Petroºenenii sunt din

iunie acesta a depus plângere pentru ameninþare cu moartea. Unul dintre cei patru agresori ar fi fost chiar Cristian Litera, dar pânã la urmã fapta nu a fost probatã, iar Paul Gherasim a recunoscut apoi cã s-a împãcat cu agresorii lui.

C

ãsãtorit cu fosta soþie a lui Alin Simota Situaþia a luat o turnurã neaºteptatã dupã ce fosta soþie a lui Alin Simota, Mirela Pintican, l-a pãrãsit pe patronul Clubului Jiul ºi a decis sã plece, împreunã cu copiii lor, chiar cu fostul lui bodyguard, Cristian Litera. Cei doi s-au cãsãtorit ºi s-au stabilit în Deva. Contactat dupã descinderea mascaþilor la Deva, Alin Simota a recunoscut cã aproximativ un an de zile a fost Cristian Litera la Jiul Petroºani, dar spune cã ulterior nu a mai þinut legãtura cu ei. “A fost la Jiul cam un an de zile, un an ºi ceva, când echipa era în Divizia A. Tatãl lui m-a rugat sã îl scot din mediul acela (n.r. ieºise recent din închisoare) ºi aºa a ajuns la Petroºani. (…) Nu am mai þinut legãtura cu ei, dupã aceea. Cred cã sunt vreo trei ani de când nu am mai vorbit cu ei, mai ales cã nu mã lasã sã îmi vãd nici copiii….”, a precizat Alin Simota. Car men COSMAN

nou îndemnaþi sã scape de electrocasnicele vechi. Primãria Petroºani împreunã cu Asociaþia Românã pentru Reciclare RoRec organizeazã o amplã campanie de colectare a deºeurilor electronice ºi electrocasnice. „În data de 18 Mai va avea loc o nouã zi care marcheazã campania de colectare a deºeurilor de echipamente electronice ºi electrice, care se va desfãºura în Petroºani în urmãtoarele puncte de colectare: în zona Petroºani Nord la pasarelã lângã locomotivã, pe strada Cãrbunelui la staþia de sortare, la Casa de Culturã ºi la Piaþa Dacia. Acþiunea se va desfãºura sâmbãtã între orele 10:00 ºi 17:00, dupã care va fi urmatã de o tombolã cu premii. Extragerea va avea loc la ora 18:00 la primãrie”, ne-a declarat Dorina Niþã, viceprimarul Municipiului Petroºani. Acþiuni de reciclare a deºeurilor electronice au loc în fiecare an în Valea Jiului. Luiza ANDRONACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Mai 2013

Europa, în ochi de c o p i i

Expoziþie dedicatã Zilei Europei

C

ulori, muzicã, drapele, dans ºi mici gustãri tradiþionale. Aºa au intâmpinat copiii din Petroºani Ziua Europei. În cadrul unei manifestãri ce a reunit de la elevi de liceu la cei de ºcoalã generalã, tinerii au prezentat câte ceva din obiceiurile ºi istoria þãrilor membre UE ºi dacã cei mici au ales un dans popular maghiar, cei mai mari, de la liceu ne-au arãtat cum e în Italia, Bulgaria, Suedia, Ungaria ºi, bineînþeles România.

C

u ocazia Zilei Europei, Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani va gãzdui vernisajul unei expoziþii de afiºe, semnate de cãtre tânãrul artist Roland Toth.

ªi poate cã, dincolo de aºteptãrile publicului, de aceastã datã a impresionat Italia, în viziunea tinerilor de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani. Ei au fost cei care ne-au adus în prim plan fotbalul italian, pizza, pe Papa de la Roma, dar nu au uitat nici de „mafia” italianã, rol jucat excepþional de un tânãr elev al acestui liceu. Tocmai de aceea au fost cu toþii aplaudaþi. Nici România nu s-a lãsat mai prejos ºi tinerii

au interpretat câteva dansuri absolut autentice, la fel ca ºi tradiþionalul ceardas unguresc interpretat de elevii ªcolii Generale I. G. Duca din Petroºani. Toþi s-au arãtat interesaþi de istoria acestei zile ce le-a fost prezentatã la început de viceprimarul Dorina Niþã, chiar dacã sonorizarea le-a jucat feste la început, iar la final, fiecare trupã a fost rãsplãtitã de administraþia localã cu o sumã de bani. Diana MITRACHE

Familia, celebratã la Petroºani

F

amilia este nucleul principal al societãþii. În acest sens, cei din administraþia localã de la Petroºani serbeazã acest eveniment cu mare fast. Acþiunea va avea loc la jumãtatea lunii mai, când mai multe cupluri care au cernut binele de rãu vor fi premiate pentru longevitate în doi.

”Ziua Familiei o vom serba în data de 15 mai când este Ziua Internaþionalã a Familiei, vom avea mai multe activitãþi printre care ºi premierea cuplurilor care au împlinit 50 de ani de cãsnicie. Aºteptãm în continuare cereri, sunt peste 10 cupluri care vor primi acest titlu”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Acþiunile denumite generic

Ziua Familiei au luat naºtere, la Petroºani, în cursul anul 2012 în cadrul forumului Pro Urbis. Anul trecut acþiunile dedicate acestei zile au vizat revigorarea dialogului dintre membrii famili-

R ilor, instituirea unui schim de experienþã între familii tinere ºi cupluri care au petrecut împreunã cel puþin 50 de ani în scopul de a-i ajuta pe cei care sunt la început de drum sã înveþe sã comunice mai bine pentru a evita problemele ce pot conduce la destrãmarea familiei. Monika BACIU

Manifestarea este organizatã, în colaborare, de cãtre instituþia de culturã din Valea Jiului, Universitatea din Petroºani ºi Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara. “Este vorba

despre o expoziþie deosebitã, una de autor, semnatã de cãtre Roland Toth. Din câte ºtiu eu, pânã acum, nu am mai organizat o expoziþie similarã. Mai exact, este vorba despre o serie de lucrãri (afiºe) realizate pe computer”, a precizat Lavinia Hulea, directorul Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Expoziþia va fi deschisã vizitatorilor pânã în data de 26 mai. Urmãtoarea acþiune care va fi organizatã de cãtre Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani este un marº fotografic care se va încheia cu o expoziþie stradalã de fotografie. Mircea Mircea NISTOR

Ziua Europei vs Ziua Independenþei

omânii au ajuns cei mai europeni dintre europeni. De dragul noii structuri europene din care face parte de vreo câþiva ani ºi þara noastrã, istoria româneascã a fost datã deoparte, fiind celebrate, în schimb, pânã ºi cele mai mãrunte evenimente de sorginte UE. În Valea Jiului cel puþin, în data de 9 mai a fost uitatã (aproape) cu desãvârºire ziua în care România ºi-a dobândit independenþa, fiind în schimb celebratã pompos „Ziua Europei”. Astfel, o zi importantã pentru poporul „europenesc” român a fost pusã la

Nedeie la Sãlãtruc

N

edeile nu s-au terminat. Duminicã, la Biserica de la Sãlãtruc va avea loc o altã agapã momârlãneascã. În data de 12 mai, în Duminica Tomii, la Biserica ce poartã Hramului Sfântul Gheorghe de la Sãlãtruc, din Municipiului Petroºani, momârlanii locului vor întinde din nou

colþ ºi uitatã, în timp ce ziua „malaxorului” de populaþii nu a uitat sã fie marcatã. În parantezã fie spus, la 9 mai 1877 Adunarea Deputaþilor a proclamat Independenþa de Stat a României, deschizând drumul spre recunoaºterea internaþionalã a dreptului naþiunii române de a-ºi decide singurã soarta. Armata românã a intrat în rãzboi în primãvara lui 1877 ºi a triumfat pe câmpurile de luptã, cucerind pe rând redutele otomane de la Plevna, Griviþa, Opanez, Smârdan ºi Vidin. Câºtigarea Independenþei avea sã reprezinte un prim pas spre înfãptuirea Marii Uniri din anul 1918. Mir cea NISTOR

mesele în curtea bisericii la o altã agapã frãþeascã. „ În a doua duminicã dupã Paºti, în Duminica Tomii, va avea loc o astfel de nedeie, mai frumoasã, unde veþi vedea o mulþime de tineri ºi vârstnici îmbrãcaþi în costumele tradiþionale strãmoºeºti ºi vom petrece câteva clipe de înãlþare duhovniceascã ºi bucurie de praznicul Sfintei Învieri. Localnicii noºtri pun nedeie pentru hramul bisericii Sfântul Mucenic Gheorghe, sãrbãtoare care anul acesta s-a nimerit în timpul Postului Mare, iar atunci se amânã pen-

tru a doua zi de Paºti, dar pentru cã atunci aveam nedeia cu comunitatea rromã, localnicii au acceptat sã amâne cu încã o sãptãmânã, iar atunci, în zi de duminicã, zi liberã, va avea loc ºi masa dragostei creºtine ºi nedeia propriu-zisã, unde vã poftim ºi vã aºteptãm”, a declarat Octavian Pãtraºcu, preot la Biserica Sfântul Gheoorghe de la Sãlãtruc. Aceastã nedeie este organizatã de localnicii de la Sãlãtruc ºi este o tradiþie care dãinuie an de an. Luiza ANDRONACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Mai 2013

D

irectorul Societãþii ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram, va simþi din nou terenul de rugby sub tãlpi, într-un meci de old-boys. Rugby-ul este, de fapt, prima pasiune a lui Avram, care a practicat acest sport mai bine de 16 de ani, încã din copilãrie. Sufletul managerului ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram, va fi împãrþit în douã în acest sfârºit de sãptãmânã. Avram a plecat la Suceava, unde echipa de rugby de aici împlineºte

Costel Avram intrã din nou pe terenul de rugby într-un meci de old - boys

50 de ani de activitate. Iar sâmbãtã CSM Suceava are programat un meci exact cu ªtiinþa Petroºani, unde Costel Avram a jucat ani în ºir

rugby la cel mai înalt nivel, iar ulterior a susþinut activitatea sportivã din Dealul Universitãþii. „La sfârºitul acestei sãptãmâni, sâmbãtã, când echipa ªtiinþa Petroºani joacã la Suceava, se împlinesc 50 de ani de la înfiinþarea echipei CSM Suceava, echipa mea de suflet, cu care am avut

Primãria Petrila, luatã la bani mãrunþi de Corpul de Control al primului ministru

P

rimãria de la Petrila este luatã la puricat de corpul de control al primului ministru Victor Ponta. Cei doi membri au ajuns de trei zile aici ºi de atunci verificã încontinuu actele referitoare la cheltuirea banilor cu care s-au realizat mai multe obiective de investiþii din aceastã localitate. Luiza ANDRONACHE “Motivul pentru care au venit este acela de a efectua un control la Primãria Petrila în baza unei tematici prezentate de aceºtia. Am primit o adreesã sãptãmâna trecutã ºi începând cu data de 7 mai , echipa de control a primului ministru este la primãria Petrila. Aºa cum spuneam, avem o tematicã ºi se referã la mai multe obiective de investiþii, respectiv parcul de

recreere , canalizarea din Cimpa, Cãminul de la Jieþ, Spitalul Petrila, precum ºi modul de folosire a sumelor de bani primite prin Hotãrâri de Guvern ”, a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila. Faptul cã toate documentele care vizeazã modul de implementare ºi execuþie al unor proiecte cu sume mari, de la Guvern, sunt verificate la sânge, nu este chiar un stres pentru

cele mai mari satisfacþii pe plan sportiv. Este echipa care, când eram în armatã, m-a adoptat ºi le port o profundã recunoºtinþã, atât echipei, cât ºi antrenorului Constantin Vlad”, a declarat Costel Avram. El recunoaºte cã sufletul sãu va fi împãrþit în douã, sâmbãtã, când va þine ºi cu ªtiinþa Petroºani, dar ºi cu CSM Suceava, unde a jucat în perioada 1991 – 1994. Iar ulterior va resimþi terenul sub tãlpi, într-un meci de old boys. „Sâmbãtã, dupã ce

primarul Ilie Pãducel. Încordare existã totuºi, dupã cum spune edilul, dar nu încât sã-ºi facã probleme. “ Nu am de ce sã mã tem. Bine, însuºi noþiunea de control nu poate da o stare de bucurie, de satisfacþie sau sã baþi din palme. Dar, eu zic cã avem ce arãta ºi în sensul hârtiilor ºi inclusiv în ceea ce priveºte partea fizicã a investiþiilor. Acestea existã ºi se pot vedea”, a mai spune Pãducel. Dacã cineva a fãcut sau nu vreo plângere la adreesa primarului Pãducel sau a instituþiei pe care o conduce, nu poate fi confirmat. “ Nu aº putea sã spun, sã fac vreo afirmaþie, pentru cã sincer sã fiu, nu vreau sã pãcãtuiesc. Dacã este vreo sesizare scrisã….s-ar putea

ªtiinþa va juca cu CSM Suceava, voi juca ºi eu într-un meci de old - boys cu foºtii mari jucãtori ai Sucevei. Suceava a fost ca o pepinierã: jucãtorii creºteau la Suceava ºi apoi plecau la alte echipe din þarã. Echipa de aici nu avea bani ºi, atunci, jucãtorii plecau sã se realizeze ºi pe plan material pânã la urmã. Ne întâlnim toþi foºtii jucãtori ai Sucevei. Vin din Franþa, Italia, Noua Zeelandã, conducãtori ai Federaþiei. Va fi, într-adevãr, o sãrbãtoare a rugby-

ºi asta, mie mi s-a spus doar cã este un control conform programului. Cã s-a nimerit la primãria Petrila, tot aºa de bine pot spune cã lam primit ºi îl tratãm cu maximã seriozitate. Se lucreazã ºi sa fãcut ºi teren, chiar eu am fost cu aceºtia în teren ”, a mai afirmat Ilie Pãducel. Fostul administrator public, Dorin Curtean, cu care care, este bine ºtiu, primarul petrilean a avut nenumãrate conflicte, atât înainte cât ºi dupã defiinþarea postului de city manager, a fost contactat telefonic pentru a fi întrebat dacã el este cel care a fãcut sesizarea. El a negat faptul cã ar avea vreo implicaþie în ceea ce priveºte vizita Corpului de Control al primului ministru la Petrila. Cei doi membrii vor pleca în aceastã seara din Valea Jiului.

Monica Iacob Ridzi cere înfiinþarea unui centru de pedagogie curativã

M

onica Iacob Ridzi vrea centru educaþional pentru copiii cu probleme. Deputatul PP-DD din Colegiul de Est Valea Jiului, Monica Iacob Ridzi îi solicitã ministrului Educaþiei, remus Pricopie înfiinþarea unui centru de pedagogie curativã pentru copiii cu probleme speciale. Parlamentarul vrea ca centrul sã funcþioneze în Valea Jiului. Monika BACIU ”Vã întreb domnule ministru, dacã nu puteþi lua în calcul oportunitatea înfiinþãrii unui centru de pedagogie curativã în Valea Jiului, astfel încât ºi copiii care au astfel de probleme de sãnãtate ºi care locuiesc în localitãþile Vãii Jiului sã poatã beneficia de o educaþie ºi îngrijire specifice problemelor cu care

se confruntã”, se aratã în interpelarea Monicãi iacob Ridzi cãtre ministrul Educaþiei Remus Pricopie. România se numãrã printre þãrile în care numãrul copiilor afectaþi de boli precum autism, sindrom Down ºi altele este foarte mare. Deputatul mai atrage atenþia asupra numãrului foarte mare de copii cu astfel de probleme ce îºi

au domiciliul în Valea Jiului. ”Vã informez cã în zona Vãii Jiului, regiune pe care o reprezint în Parlamentul României, cazurile de copii care suferã de astfel de boli ºi cazurile de copii care sunt afectaþi de alte afecþiuni gravbe ale sãnãtãþii ºi care necesitã o atenþie spacialã sunt extrem de numeroase. Acest lucru mã determinã sã cred cã, pentru

a rãspunde nevoilor de îngrijire specialã a acestor copii, dar ºi de nevoile de ºcolarizare a acorstora, pentru a obþine rezultate promiþãtoare în educaþia acestor copii, ar fi pe cât de utilã, pe atât de necesarã înfiinþarea unui centru special de educaþie destinat acestei categorii de copii”, mai subliniazã Monica Iacob Ridzi. În ºcolile ºi grãdiniþele de interes larg este dificilã integrarea acestor copii cu nevoi speciale, în contextul în care ºcolarizarea acestora necesitã mai multã atenþie ºi este nevoie de prezenþa unor dascãli pregãtiþi în mod special pentru a lucra cu aceastã categorie de copii. În prezent, un astfel de centru de pedagogie

curativã funcþioneazã la nivelul judeþului Hunedoara doar la Simeria, iar din cauza distanþei foarte mari faþã de Valea Jiului, familiile care au astfel de copii cu probleme de sãnãtate, deplasarea acestora la cursurile specializare din cadrul acestui centru este imposibilã.

ului”, a declarat directorul ApaServ. Costel Avram a jucat rubgy pânã în anul 2000, chiar ºi dupã ce a intrat politicã, domeniu care l-a consacrat. Activitatea sportivã a debutat în 1984, când s-a înscris, ca junior, la Clubul Sportiv ªcolar „Locomotiva” Paºcani, unde a rãmas pânã în 1988. În 1988 a trecut la seniori ºi a rãmas la Paºcani pânã în 1991, iar de aici a trecut la CSM Suceava, în Divizia A. Din 1994, Costel Avram a vebit la Petroºani, unde a continuat sã joace rugby la ªtiinþa, pânã în anul 2000. Car men COSMAN

Pãducel reînfiinþeazã postul de city manager rimãria ºi Consiliul Local de la Petrila P au decis reînfiinþarea

postului de city manager, desfiinþat în urma scandalului de amploare dintre primarul Ilie Pãducel ºi fostul administrator public, Dorin Curtean. “Acest lucru s-a aprobat în organigramã de cãtre Consiliul Local al Oraºului Petrila. Vom reînfiinþa postul de administrator public”, a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila. ªi, tot Consiliul Local va aproba în urmãtoarea ºedinþã ºi criteriile de selecþie în baza cãrora se va da concursul pentru ocuparea postului. Razboiul între primarul Ilie Paducel ºi fostul city-manager al oraºului Petrila a început ºi s-a sfârºit tot anul trecut, dupã ce postul pe care Curtean îl ocupa, a fost desfiinþat în luna august. De altfel, acesta a fãcut ºi la începutul anului 2013 ºi o plangere la Poliþia din localitate împotriva primarului pentru abuz în serviciu. Luiza ANDRONACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Mai 2013

Afacere de înflorit Valea Jiului

A

u vrut sã dea culoare vieþii lor ºi a celor din jur. Vorbim despre niºte locuitori de la marginea DN 66A, undeva la Iscroni, acolo unde au încropit o micã afacere cu flori de grãdinã. Diana MITRACHE Zeci de oameni trec zilnic pragul curþii familiei Burlec ºi o cautã pe doamna Ecaterina, cea care, la îndemnul fiului sãu, a exploatat la maxim curtea aflatã pe

marginea unui drum intens circulat de maºini ºi unde abia se fãceau câteva straturi cu ceapã verde. Acum afacerea, chiar dacã nu s-a amortizat, este prosperã, iar barometrul afacerii ei sunt cumpãrãtorii. În

Elevi ºi studenþi

15 RON

doar 30 de minute, primul client al zilei a cumpãrat de 90 de lei. „Am luat panseluþe, muºcate. E singurul loc din Valea Jiului de unde putem cumpãra ºi noi avem grãdinã ºi vrem sã o facem frumoasã”, a declarat cea care a fost prima clientã. Totul a pornit de la ideea cã în Valea Jiului nu sunt sere ºi afacerea prinde încet contur. „A fost ideea copilului meu de 35 de ani ºi el a zis sã fructificãm spaþiul din grãdinã, pentru cã arpagicul ce îl plantam noi, sau varza nu prea dãdeau rezultate. Aºa am fãcut primul solar, dar iarna trecutã n fost zãpada mare ºi o parte a fost dãrâmat. Acum ne-am ambiþionat ºi am zis sã extindem ºi sã reinvestim. Nu ºtiu cât a

Actualitate 7 ºi, poate dupã ce vom amortiza investiþia vom vorbi altfel”, a mai spus doamna Ecaterina. Nu e uºor, costurile încep sã ses imtã

costat totul cã nici nu am terminat devizul la lucrãri, dar un singur solar costã 3.000 de lei”, a declarat proprietara serei Ecaterina Burlec. Clima ºi lipsa de imaginaþie a celor din Valea Jiului a fãcut ca afacerea sã prindã acum contur, dupã ce oamenii au realizat cã florile pot aduce veselie celor ce le au în grãdini ºi balcoane. „Ne axãm mai mult pe flori, cã sunt

mai frumoase ºi suntem ºi noi pasionaþi. Eu am crescut la þarã ºi acum la pensie le punem îngrãºãminte ºi ne descurcãm. Avem clienþi ºi au venit mulþimai ales primãvara. Nu cred cã am putea trãi doar din asta, dar suntem pensionari

din septembrie, atunci când cumpãrã ºi sãdesc seminþele. Apoi, iarna se încãlzesc solariile cu foc de lemne ºi apoi, la vânzarea florilor, se cheltuiesc sume importante cu ghivecele, pãmântul ºi îngrãºãmintele, iar o panseluþã se vinde la un leu. „E scump totul, dar în familie ne ajutãm. De la un leu ghiveciul de panseluþe, pânã la15 lei cât costã un ghiveci cu petunii ori muºcate, banii vin ºi clienþii sunt mulþumiþi. „Vin mereu sã vãd ce mai e nou. Locuiesc în apropiere ºi am grãdinã,iar când pot, cumpãr câte o floare”, spune un client al serei de la Iscroni. Sera de aici e singura din Valea Jiului, în afara celei pe care o gestioneazã administraþia din Petroºani, dar care nu produce flori

decât pentru câteva ronduri din oraº. În plus, nu s-a mai auzit nimic nici de proiectele gândite la Aninoasa pentru femei care s-au specializat în horticulturã. În octombrie 2010, a demarat aici, un proiect implementat de Compania de consultanþã Depro Inovaþie, la care au participat 20 de beneficiare la cursurile de Managementul Afacerilor ce fac parte din proiectul „Un viitor

mai bun pentru femei”. Proiectul a fost realizat în parteneriat cu Fondul Român de Dezvoltare Socialã ºi cu Centrul pentru Educaþie Economicã ºi Dezvoltare ºi Asociaþia Amfar Galitia. Dupã ce au fost instruite prin cursuri ºi schimb de experienþã, cele 20 de beneficiare erau gata sã-ºi punã în practicã un proiect de afaceri. Totuºi, singura serã a rãmas cea de la Iscroni, de pe drumul naþional.

Ciobanul ºomer ºi-a vãzut visul împlinit Cârnaþi, pastramã, brânzã sau pâine. Iatã brandurile judeþului Hunedoara!

B

ãtrânul care s-a angajat cioban, pe când avea 95 de ani, pentru a avea ºi el carte de muncã, ºi-a vãzut visul împlinit. A primit un contract de muncã pe perioadã nedeterminatã. Nea ªtefan (96 de ani) va urca fericit acum cu oile în munte. Maximilian GÂNJU

COLÞUL LUI DENIS

Povestea lui ªtefan Grosu devenit primul ºomer cu acte în regulã la vârsta de 95 de ani a fãcut înconjurul þãrii. Bãtrânul s-a ocupat cu oieritul de mic ºi n-a lucrat o zi la „stat” cum se întâmpla în trecut. Avea turma lui de mioare ºi trãia foarte bine de pe urma lor. Pe când a împlinit 90 de ani l-a tot bãtut gândul cã ar fi vremea sã munceascã ºi el ca un angajat ºi a început sã-ºi caute de muncã. ªi-a adus aminte de un inginer pe care-l întâlnea mai tot timpul prin Retezat ºi aflase cã este patron acum ºi cã are o turmã de mioare. Aºa cã l-a cãutat ºi l-a convins sã-l

angajeze. Emil Pãrãu, angajatorul lui Moº ªtefan, i-a fãcut contract de muncã pe un an gândindu-se cã-i va trece moºului pofta de oierit. Numai cã s-a înºelat ºi Moº ªtefan s-a ales acum de Paºti cu un contract de muncã valabil pânã când va

împlini 100 de ani. „Sunt tare bucuros ºi i-am promis patronului, pentru cã mi-a fãcut contract, o sã vin în fiecare an pânã când fac 100, la Drumul Crucii la Straja, pentru a-i mulþumi”, a spus ªtefan Grosu.

iverse sortimente de brânzã, plãcinte, pâine, paste de fructe sau preparate din carne. Cu toate se mândreºte judeþul Hunedoara ºi reprezintã brandurile omologate de Ministerul Agriculturii.

P

Produsele omologoate sunt mândria judeþului Hunedoara ºi, de la an la an, lista lor devine tot mai bogatã. Producãtorii au înþeles importanþa omologãrii produselor de cãtre Ministerul Agriculturii, care atestã ºi faptul cã reþetele tradiþionale sunt respectate ad-literam ºi parcurg paºii necesari înregistrãrii lor. Din 2006 ºi pânã în prezent, în judeþul Hunedoara sunt peste 40 de produse omologate, iar jumãtate dintre acestea sunt în Valea Jiului. Meritã aceastã menþiune, pentru cã sunt judeþe întregi care nu au atâtea produse omologate. Iar Hunedoara se poate mândri cu toate categoriile de produse tradiþionale, de la lactate, la produse de panificaþie. Astfel, avem brânzã dulce, brânzã pentru mãmãliguþã, telemea, caºcaval, iaurt, smântânã, cârnaþi, muºchi þigãnesc sau vânãtoresc, maioº, caltaboº, salam, jambon, drob, pas-

ovestea lui este subiect de carte

Bãtrânul a fost convins sã-ºi povesteascã viaþa întro carte, iar Emil Pãrãu, afaceristul care l-a angajat pe strãbunic, a decis, fascinat de întâmplãrile trãite cã toate povestioarele ar trebui sã rãmânã ca un exemplu ºi o povaþã pentru cei care vin din urmã. Moº ªtefan ºi-a primit ºi cartea odatã cu contractul. ªtefan Grosu s-a nãscut în 1917, în vârful muntelui, la strunga de oi a familiei ºi de mic se ocupã de pãstorit. A fost în rãzboi ºi este veteran, dar de muncit cu carte de muncã a muncit foarte puþin pentru cã oieritul nu era o meserie recunoscutã pe vremuri. Provine dintr-o familie longevivã, tatãl lui a trãit pânã la 103 ani ºi un bunic de-al sãu a trecut de 107 ani. Nici unul n-a fost bolnav, iar secretul longevitãþii lor este aerul curat de munte ºi þuica fiartã. „Aºa rar m-a mai durut câte ceva, aºa puþin. Când mã rãcesc dau cu o oalã de þuicã fiartã cu piper ºi trece. Ãla e medicament!”

D

Carmen COSMAN

tramã, slãninã, ºuncã dar ºi plãcintã cu cartofi ºi brânzã “Dealul Babii”, plãcintã

jieþeanã, pâine de casã sau þãrãneascã, cozonaci, pastã de mãceºe de cãtinã ºi lista poate continua. Toate aceste produse sunt branduri ale judeþului, atestate ca atare de Ministrerul Agriculturii. Primele produse au fost înregistrate în

2006, respectiv 9, iar anul 2008 a fost “de vârf”, cu 17 produse atestate. În 2009 au fost atestate 3 produse tradiþionale, în 2010 – 6, în 2011 – 2 iar în 2012 – 5. În 2013 avem câteva produse atestate, dar lista rãmâne deschisã pânã la finele anului.

rumul D de la produs tradiþional la brand de judeþ Produsele tradiþionale

devin “branduri” în baza unei legi din 2004, care stabileºte condiþiile ºi criteriile clare pentru atestarea produselor. În sensul prezentei norme, termenii folosiþi se definesc astfel: produs tradiþional produsul care trebuie sã fie obþinut din materii prime tradiþionale, sã prezinte o compoziþie tradiþionalã sau un mod de producþie ºi/sau de prelucrare care reflectã un procedeu tehnologic de producþie ºi/sau de prelucrare tradiþional ºi care se distinge în mod clar de alte produse similare aparþinând aceleiaºi categorii. În acelaºi timp, termenul “tradiþionalitate” reprezintã elementul sau ansamblul de elemente prin care un produs se distinge în mod clar de alte produse similare aparþinând aceleiaºi categorii; tradiþionalitatea nu poate sã se limiteze la o compoziþie calitativã sau cantitativã ori la un mod de producþie stabilit printr-o reglementare comunitarã

sau naþionalã ori prin standarde voluntare. În baza aceleaºi norme legale, atestarea produselor tradiþionale reprezintã recunoaºterea tradiþionalitãþii unui produs prin intermediul înregistrãrii sale în conformitate cu legislaþia în vigoare. Pentru a figura în registrul produselor tradiþionale. produsul trebuie sã fie fabricat din materii prime tradiþionale, sã prezinte o compoziþi e tradiþionalã sau un mod de producþie ºi/sau de prelucrare care reflectã un tip tradiþional de producþie ºi/sau de prelucrare. Iar pentru a fi înregistrat, produsul tradiþional trebuie sã fie tradiþional în sine sau sã exprime tradiþionalitatea. Pe lângã mândria localã, o parte a produselor tradiþionale, 100% ecologice, au început sã pãtrundã chiar ºi pe piaþa Capitalei, dupã ce au fost promovate la târgurile de profil. Chiar dacã sunt ºi cheltuieli, beneficiile atestãrii acestor produse nu sunt puþine. Astfel, agenþii economici care atestã produse tradiþionale au posibilitatea sã participe la târgurile de produse tradiþionale, dar, în primul rând, rãmâne mândria cã fabricã produse ecologice, fãrã E-uri, fãrã coloranþi, fãrã aditivi alimentari, dupã reþete cunoscute de veacuri.