CVJ NR. 363, VINERI 10 MAI 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 363

Cronica Vãii Jiului Vineri, 10 Mai 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

30 de candidaþi se bat pe o lopatã în subteranul minei Lupeni

Sãltat de mascaþi

Fostul bodyguard al lui Alin Simota, liderul unei grupãri de crimã organizatã

C

onstantin Cristian Litera, fost bodyguard al patronului echipei Jiul Petroºani Alin Simota, a fost sãltat, joi dimineaþa, de mascaþi.

>>> PAGINA A 3-A

Primãria Petrila, luatã la bani mãrunþi de Corpul de Control al primului ministru

P

rimãria de la Petrila este luatã la puricat de corpul de control al primului ministru Victor Ponta. Cei doi membri au ajuns de trei zile aici ºi de atunci verificã încontinuu actele referitoare la cheltuirea banilor cu care s-au realizat mai multe obiective de investiþii din aceastã localitate.

>>> PAGINA A 5-A

Exploatare opritã total la minele de huilã neviabile

roducþie opritã la minele P neviabile din Valea Jiului.

Complexul Energetic Hunedoara nu mai preia cãrbunele extras de la minele neviabile din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului.

>>> PAGINILE 8-9

Minunile de la Rãscoala

u întâmplãtor, înainte de N Paºte, ajutorarea celor 500 de familii din Valea Jiului a

B

ãtaie pe locurile de muncã de la mina Lupeni. Peste 1.700 de oameni sperã sã lucreze la lopatã. Asta deºi, mina Lupeni va angaja doar 60 de muncitori în subteran, în urma unor probe de lucru ºi a unei selecþii riguroase. >>> PAGINILE 8-9

început pentru liberalii coordonaþi de preºedintele PNL Petrila, Costel Avram, la Rãscoala. Aici s-a produs o minune, sau poate a fost ceva normal pentru un adevãrat creºtin…

>>> PAGINA 12

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Mai 2013

ApaServ Informeazã Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe: Miercuri: 13 - 15: · ªef Departament

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

Producþie – Cristian IONICÃ · ªef Serviciu Comercial – Alina PAVEL Joi 10 – 12 · DIRECTOR GENERAL - Costel AVRAM · ªef Departament Exploatare - Florin DONISA · ªef Serviciu Juridic – Adriana DÃIAN

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Director General, Costel AVRAM

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz 0374.906.687 zzz

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

Radare

Anunþ

Telefon

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

www.cronicavj.ro

Contact 0735580774

* DN 66 Haþeg - Baru Mare * DN 68 Haþeg – Toteºti * DN 68 Toteºti – Zeicani * DN 66 Haþeg – Cãlan * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie*

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Întâlnire cu Joe Black 0:15 Experiment fatal

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 13:15 13:45 15:00 16:40 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15 22:30

Destinul regelui Pastila Vouã (r) Profetul (r) Copii contra pãrinþi Aventurile lui Sinbad Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Profetul Propunerea

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 E uºor sã ucizi (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Amelia Earhart: Ultimul zbor 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent 1:15 Panicã la Hollywood

Prima TV 9:30 Prinþul fermecat 11:30 Teleshopping 12:00 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 14:00 Levintza prezintã (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Totul despre mame 16:00 Cu lumea-n cap (r)

16:30 Efectul WOW (r) 17:00 Mondenii (r) 18:00 Focus 18

TVR 1 9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Europa mea 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Mai 2013

Actualitate 3

Sãltat de mascaþi

Fostul bodyguard al lui Alin Simota, liderul unei grupãri de crimã organizatã C

onstantin Cristian Litera, fost bodyguard al patronului echipei Jiul Petroºani Alin Simota, a fost sãltat, joi dimineaþa, de mascaþi. Litera - care locuieºte în Deva ºi este cãsãtorit cu fosta soþie a lui Alin Simota, Mirela - era ºeful unei grupãri specializate în cãmãtãrie, ºantaj ºi înºelãciune cu consecinþe grave.

Procurorii Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism – Serviciul Teritorial Alba Iulia, împreunã cu ofiþeri de poliþie judiciarã din cadrul IPJ Alba, au reuºit destructurarea unui grup infracþional organizat, constituit din 9 persoane, specializat în sãvârºirea de infracþiuni de violenþã - cãmãtãrie, ºantaj, înºelãciune cu consecinþe deosebit de grave ºi trafic de persoane. Ieri dimineaþã, procurorii D.I.I.C.O.T. au efectuat 7 percheziþii domiciliare la locuinþele învinuiþilor.

Potrivit procurorilor de la Crima Organizatã, liderul grupãrii infracþionale era Constantin Cristian Litera, de 36 de ani, din municipiul Deva “În cursul anului 2011, membrii grupãrii au acþionat în principal pe raza judeþului Hunedoara, în scopul obþinerii unor beneficii financiare substanþiale

L

din acordarea unor împrumuturi cu camãtã unor persoane din mediul de afaceri local ºi perceperea unor dobânzi lunare de 10 - 20%, precum ºi recuperarea prin violenþã a sumelor de bani pretinse de cãtre învinuiþi. Unele pãrþi vãtãmate au fost obligate sã munceascã pe teritoriul Libiei, sumele de bani obþinute fiind predate liderului grupãrii, în contul sumelor împrumutate”, spun procurorii DIICOT. De asemenea, gruparea infracþionalã a mai acþionat pe un segment, care viza inducerea în eroare ºi prejudicierea unor firme de asigurãri, prin simularea producerii unor accidente de circulaþie ºi încasarea în mod fraudulos a primelor de asigurare.rocurorii D.I.I.C.O.T. au identificat pânã în prezent un numãr de 8 victime, dar cercetãrile continuã.

Prejudiciul cauzat prin

activitatea infracþionalã este de peste 800.000 de Euro. La sediul DIICOT Alba Iulia au fost duse 14 de persoane pentru audieri, iar apoi vor dispuse mãsurile legale în cauzã.

B

Cristian Litera a ajuns renumit în zonã dupã ce patronul clubului Jiul Petroºani, Alin Simota, l-a adus din Deva la

Lux ºi dupã moarte

uxul din timpul vieþii se pãstreazã ºi dupã moarte. Se spune cã în viaþa de apoi toþi suntem egali, însã existã anumite practici care contrazic acest lucru.

Cei care au avut bogãþii ºi au dus o viaþã luxoasã în timpul vieþii au aceleaºi condiþii ºi în lumea celor drepþi. ªi în municipiul Petroºani încep sã aparã primele momente funerare care aratã luxul. În tot acest timp, în care se construiesc aceste

odyguard la Jiul Petroºani

cavouri, reprezentanþii administraþiei locale spun cã existã reguli stricte în ceea ce priveºte aceste construcþii falnice. ”Un cavou care se construieºte în municipiul Petroºani trebuie sã aibã o înãlþime de maxim 60 de centimetri, însã cele care au fost construite cu ani în urmã ºi au o înãlþime mai mare nu pot fi distruse”, a declarat Nicu Taºcã purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani.

Cei care nu respectã regulile impuse de administraþia localã vor fi traºi la

Petroºani, la echipa de fotbal. Jiul era în Divizia A ºi nu odatã aveau loc ciocniri violente în timpul meciurilor sau autocarul jiuliºtilor era atacat cu pietre de suporterii cluburilor rivale. Litera se liberase de puþin timp din închisoare, unde a stat dupã comiterea unui jaf armat cu cagula pe faþã la o benzinãrie din Deva, iar Simota era un apropiat al tatãlui acestuia, fost ofiþer la Unitatea de Geniºti din Deva.

rãspundere.... ”În mod normal nu ar trebui sã se întâmple acest lucru, am fost asigurat cã cei care construiesc respectã aceste norme, dar cu siguranþã cei care nu vor respecta vor fi traºi la rãspundere”, a mai precizat sursa citatã.

Astfel, cei care construiesc aceste ”monumente” pentru cei dragi care au trecut în nefiinþã vor sã demonstreze cã existã lux ºi dupã moarte, însã acest lux rãmâne pe pãmânt.

Monika BACIU

Nici la Petroºani Cristian Litera nu a stat liniºtit, însã, ºi s-a remarcat pe deplin dupã ce, în august 2007, împreunã cu o altã gardã de corp, l-a cãlcat efectiv în picioare pe un fost fotbalist de la Jiul, Mihai Lungan, pentru cã acesta refuza sã-ºi prelungeascã înþelegerea cu clubul din Luncã.

Ulterior Lungan ºi-a retras plângerea de la poliþie ºi s-a transferat la CSM Rm.Vâlcea ca jucãtor liber de contract. În aceste condiþii urmãrirea penalã a celor doi agresori nu a fost începutã, poliþia neavând posibilitatea de a se autosesiza în acest caz.

Un an mai târziu numele lui Litera a fost din nou vehiculat într-un caz legat tot de o agresiune. La finele lunii decembrie 2008, fostul consilier local PDL din Petroºani, Paul Gherasim, a ajuns în stare gravã la un spital din Capitalã, dupã ce a fost bãtut cu bestialitate de patru persoane, incidentul având loc în faþa blocului în care locuieºte victima.

Doar unul dintre agresori a rãspuns pentru incident, în baza unei expertize ADN efectuate pe cagula smulsã de Gherasim în încãierare. Fostul consilier local era convins la vremea respectivã cã s-a încercat intimidarea sa, pe motive politice, mai ales cã în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale din luna

Electronice ºi electrocasnice reciclate

ino cu aparatele V electronice sau electrocasnice vechi la punctele de

colectare ºi poþi câºtiga altele noi.

Sãptãmâna viitoare, la Petroºani are loc loc o campanie de reciclare a acestor tipuri de deºeuri. Petroºenenii sunt din

iunie acesta a depus plângere pentru ameninþare cu moartea. Unul dintre cei patru agresori ar fi fost chiar Cristian Litera, dar pânã la urmã fapta nu a fost probatã, iar Paul Gherasim a recunoscut apoi cã s-a împãcat cu agresorii lui.

C

ãsãtorit cu fosta soþie a lui Alin Simota Situaþia a luat o turnurã neaºteptatã dupã ce fosta soþie a lui Alin Simota, Mirela Pintican, l-a pãrãsit pe patronul Clubului Jiul ºi a decis sã plece, împreunã cu copiii lor, chiar cu fostul lui bodyguard, Cristian Litera. Cei doi s-au cãsãtorit ºi s-au stabilit în Deva. Contactat dupã descinderea mascaþilor la Deva, Alin Simota a recunoscut cã aproximativ un an de zile a fost Cristian Litera la Jiul Petroºani, dar spune cã ulterior nu a mai þinut legãtura cu ei. “A fost la Jiul cam un an de zile, un an ºi ceva, când echipa era în Divizia A. Tatãl lui m-a rugat sã îl scot din mediul acela (n.r. ieºise recent din închisoare) ºi aºa a ajuns la Petroºani. (…) Nu am mai þinut legãtura cu ei, dupã aceea. Cred cã sunt vreo trei ani de când nu am mai vorbit cu ei, mai ales cã nu mã lasã sã îmi vãd nici copiii….”, a precizat Alin Simota.

Car men COSMAN

nou îndemnaþi sã scape de electrocasnicele vechi. Primãria Petroºani împreunã cu Asociaþia Românã pentru Reciclare RoRec organizeazã o amplã campanie de colectare a deºeurilor electronice ºi electrocasnice. „În data de 18 Mai va avea loc o nouã zi care marcheazã campania de colectare a deºeurilor de echipamente electronice ºi electrice, care se va desfãºura în Petroºani în urmãtoarele puncte de colectare: în zona Petroºani Nord la pasarelã lângã locomotivã, pe strada Cãrbunelui la staþia de sortare, la Casa de Culturã ºi la Piaþa Dacia. Acþiunea se va desfãºura sâmbãtã între orele 10:00 ºi 17:00, dupã care va fi urmatã de o tombolã cu premii. Extragerea va avea loc la ora 18:00 la primãrie”, ne-a declarat Dorina Niþã, viceprimarul Municipiului Petroºani.

Acþiuni de reciclare a deºeurilor electronice au loc în fiecare an în Valea Jiului.

Luiza ANDRONACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Mai 2013

Europa, în ochi de c o p i i

Expoziþie dedicatã Zilei Europei

C

ulori, muzicã, drapele, dans ºi mici gustãri tradiþionale. Aºa au intâmpinat copiii din Petroºani Ziua Europei. În cadrul unei manifestãri ce a reunit de la elevi de liceu la cei de ºcoalã generalã, tinerii au prezentat câte ceva din obiceiurile ºi istoria þãrilor membre UE ºi dacã cei mici au ales un dans popular maghiar, cei mai mari, de la liceu ne-au arãtat cum e în Italia, Bulgaria, Suedia, Ungaria ºi, bineînþeles România.

C

u ocazia Zilei Europei, Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani va gãzdui vernisajul unei expoziþii de afiºe, semnate de cãtre tânãrul artist Roland Toth.

ªi poate cã, dincolo de aºteptãrile publicului, de aceastã datã a impresionat Italia, în viziunea tinerilor de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani.

Ei au fost cei care ne-au adus în prim plan fotbalul italian, pizza, pe Papa de la Roma, dar nu au uitat nici de „mafia” italianã, rol jucat excepþional de un tânãr elev al acestui liceu.

Tocmai de aceea au fost cu toþii aplaudaþi. Nici România nu s-a lãsat mai prejos ºi tinerii

au interpretat câteva dansuri absolut autentice, la fel ca ºi tradiþionalul ceardas unguresc interpretat de elevii ªcolii Generale I. G. Duca din Petroºani.

Toþi s-au arãtat interesaþi de istoria acestei zile ce le-a fost prezentatã la început de viceprimarul Dorina Niþã, chiar dacã sonorizarea le-a jucat feste la început, iar la final, fiecare trupã a fost rãsplãtitã de administraþia localã cu o sumã de bani.

Diana MITRACHE

Familia, celebratã la Petroºani

F

amilia este nucleul principal al societãþii. În acest sens, cei din administraþia localã de la Petroºani serbeazã acest eveniment cu mare fast.

Acþiunea va avea loc la jumãtatea lunii mai, când mai multe cupluri care au cernut binele de rãu vor fi premiate pentru longevitate în doi.

”Ziua Familiei o vom serba în data de 15 mai când este Ziua Internaþionalã a Familiei, vom avea mai multe activitãþi printre care ºi premierea cuplurilor care au împlinit 50 de ani de cãsnicie. Aºteptãm în continuare cereri, sunt peste 10 cupluri care vor primi acest titlu”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Acþiunile denumite generic

Ziua Familiei au luat naºtere, la Petroºani, în cursul anul 2012 în cadrul forumului Pro Urbis.

Anul trecut acþiunile dedicate acestei zile au vizat revigorarea dialogului dintre membrii famili-

R ilor, instituirea unui schim de experienþã între familii tinere ºi cupluri care au petrecut împreunã cel puþin 50 de ani în scopul de a-i ajuta pe cei care sunt la început de drum sã înveþe sã comunice mai bine pentru a evita problemele ce pot conduce la destrãmarea familiei.

Monika BACIU

Manifestarea este organizatã, în colaborare, de cãtre instituþia de culturã din Valea Jiului, Universitatea din Petroºani ºi Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara. “Este vorba

despre o expoziþie deosebitã, una de autor, semnatã de cãtre Roland Toth. Din câte ºtiu eu, pânã acum, nu am mai organizat o expoziþie similarã. Mai exact, este vorba despre o serie de lucrãri (afiºe) realizate pe computer”, a precizat Lavinia Hulea, directorul Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani.

Expoziþia va fi deschisã vizitatorilor pânã în data de 26 mai.

Urmãtoarea acþiune care va fi organizatã de cãtre Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani este un marº fotografic care se va încheia cu o expoziþie stradalã de fotografie.

Mircea Mircea NISTOR

Ziua Europei vs Ziua Independenþei

omânii au ajuns cei mai europeni dintre europeni. De dragul noii structuri europene din care face parte de vreo câþiva ani ºi þara noastrã, istoria româneascã a fost datã deoparte, fiind celebrate, în schimb, pânã ºi cele mai mãrunte evenimente de sorginte UE. În Valea Jiului cel puþin, în data de 9 mai a fost uitatã (aproape) cu desãvârºire ziua în care România ºi-a dobândit independenþa, fiind în schimb celebratã pompos „Ziua Europei”. Astfel, o zi importantã pentru poporul „europenesc” român a fost pusã la

Nedeie la Sãlãtruc

N

edeile nu s-au terminat. Duminicã, la Biserica de la Sãlãtruc va avea loc o altã agapã momârlãneascã. În data de 12 mai, în Duminica Tomii, la Biserica ce poartã Hramului Sfântul Gheorghe de la Sãlãtruc, din Municipiului Petroºani, momârlanii locului vor întinde din nou

colþ ºi uitatã, în timp ce ziua „malaxorului” de populaþii nu a uitat sã fie marcatã. În parantezã fie spus, la 9 mai 1877 Adunarea Deputaþilor a proclamat Independenþa de Stat a României, deschizând drumul spre recunoaºterea internaþionalã a dreptului naþiunii române de a-ºi decide singurã soarta. Armata românã a intrat în rãzboi în primãvara lui 1877 ºi a triumfat pe câmpurile de luptã, cucerind pe rând redutele otomane de la Plevna, Griviþa, Opanez, Smârdan ºi Vidin. Câºtigarea Independenþei avea sã reprezinte un prim pas spre înfãptuirea Marii Uniri din anul 1918.

Mir cea NISTOR

mesele în curtea bisericii la o altã agapã frãþeascã. „ În a doua duminicã dupã Paºti, în Duminica Tomii, va avea loc o astfel de nedeie, mai frumoasã, unde veþi vedea o mulþime de tineri ºi vârstnici îmbrãcaþi în costumele tradiþionale strãmoºeºti ºi vom petrece câteva clipe de înãlþare duhovniceascã ºi bucurie de praznicul Sfintei Învieri. Localnicii noºtri pun nedeie pentru hramul bisericii Sfântul Mucenic Gheorghe, sãrbãtoare care anul acesta s-a nimerit în timpul Postului Mare, iar atunci se amânã pen-

tru a doua zi de Paºti, dar pentru cã atunci aveam nedeia cu comunitatea rromã, localnicii au acceptat sã amâne cu încã o sãptãmânã, iar atunci, în zi de duminicã, zi liberã, va avea loc ºi masa dragostei creºtine ºi nedeia propriu-zisã, unde vã poftim ºi vã aºteptãm”, a declarat Octavian Pãtraºcu, preot la Biserica Sfântul Gheoorghe de la Sãlãtruc.

Aceastã nedeie este organizatã de localnicii de la Sãlãtruc ºi este o tradiþie care dãinuie an de an.

Luiza ANDRONACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Mai 2013

D

irectorul Societãþii ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram, va simþi din nou terenul de rugby sub tãlpi, într-un meci de old-boys. Rugby-ul este, de fapt, prima pasiune a lui Avram, care a practicat acest sport mai bine de 16 de ani, încã din copilãrie.

Sufletul managerului ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram, va fi împãrþit în douã în acest sfârºit de sãptãmânã.

Avram a plecat la Suceava, unde echipa de rugby de aici împlineºte

Costel Avram intrã din nou pe terenul de rugby într-un meci de old - boys

50 de ani de activitate.

Iar sâmbãtã CSM Suceava are programat un meci exact cu ªtiinþa Petroºani, unde Costel Avram a jucat ani în ºir

rugby la cel mai înalt nivel, iar ulterior a susþinut activitatea sportivã din Dealul Universitãþii. „La sfârºitul acestei sãptãmâni, sâmbãtã, când echipa ªtiinþa Petroºani joacã la Suceava, se împlinesc 50 de ani de la înfiinþarea echipei CSM Suceava, echipa mea de suflet, cu care am avut

Primãria Petrila, luatã la bani mãrunþi de Corpul de Control al primului ministru

P

rimãria de la Petrila este luatã la puricat de corpul de control al primului ministru Victor Ponta. Cei doi membri au ajuns de trei zile aici ºi de atunci verificã încontinuu actele referitoare la cheltuirea banilor cu care s-au realizat mai multe obiective de investiþii din aceastã localitate.

Luiza ANDRONACHE “Motivul pentru care au venit este acela de a efectua un control la Primãria Petrila în baza unei tematici prezentate de aceºtia. Am primit o adreesã sãptãmâna trecutã ºi începând cu data de 7 mai , echipa de control a primului ministru este la primãria Petrila. Aºa cum spuneam, avem o tematicã ºi se referã la mai multe obiective de investiþii, respectiv parcul de

recreere , canalizarea din Cimpa, Cãminul de la Jieþ, Spitalul Petrila, precum ºi modul de folosire a sumelor de bani primite prin Hotãrâri de Guvern ”, a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila.

Faptul cã toate documentele care vizeazã modul de implementare ºi execuþie al unor proiecte cu sume mari, de la Guvern, sunt verificate la sânge, nu este chiar un stres pentru

cele mai mari satisfacþii pe plan sportiv. Este echipa care, când eram în armatã, m-a adoptat ºi le port o profundã recunoºtinþã, atât echipei, cât ºi antrenorului Constantin Vlad”, a declarat Costel Avram. El recunoaºte cã sufletul sãu va fi împãrþit în douã, sâmbãtã, când va þine ºi cu ªtiinþa Petroºani, dar ºi cu CSM Suceava, unde a jucat în perioada 1991 – 1994. Iar ulterior va resimþi terenul sub tãlpi, într-un meci de old boys. „Sâmbãtã, dupã ce

primarul Ilie Pãducel. Încordare existã totuºi, dupã cum spune edilul, dar nu încât sã-ºi facã probleme. “ Nu am de ce sã mã tem.

Bine, însuºi noþiunea de control nu poate da o stare de bucurie, de satisfacþie sau sã baþi din palme.

Dar, eu zic cã avem ce arãta ºi în sensul hârtiilor ºi inclusiv în ceea ce priveºte partea fizicã a investiþiilor. Acestea existã ºi se pot vedea”, a mai spune Pãducel.

Dacã cineva a fãcut sau nu vreo plângere la adreesa primarului Pãducel sau a instituþiei pe care o conduce, nu poate fi confirmat. “ Nu aº putea sã spun, sã fac vreo afirmaþie, pentru cã sincer sã fiu, nu vreau sã pãcãtuiesc. Dacã este vreo sesizare scrisã….s-ar putea

ªtiinþa va juca cu CSM Suceava, voi juca ºi eu într-un meci de old - boys cu foºtii mari jucãtori ai Sucevei. Suceava a fost ca o pepinierã: jucãtorii creºteau la Suceava ºi apoi plecau la alte echipe din þarã. Echipa de aici nu avea bani ºi, atunci, jucãtorii plecau sã se realizeze ºi pe plan material pânã la urmã. Ne întâlnim toþi foºtii jucãtori ai Sucevei. Vin din Franþa, Italia, Noua Zeelandã, conducãtori ai Federaþiei. Va fi, într-adevãr, o sãrbãtoare a rugby-

ºi asta, mie mi s-a spus doar cã este un control conform programului. Cã s-a nimerit la primãria Petrila, tot aºa de bine pot spune cã lam primit ºi îl tratãm cu maximã seriozitate. Se lucreazã ºi sa fãcut ºi teren, chiar eu am fost cu aceºtia în teren ”, a mai afirmat Ilie Pãducel.

Fostul administrator public, Dorin Curtean, cu care care, este bine ºtiu, primarul petrilean a avut nenumãrate conflicte, atât înainte cât ºi dupã defiinþarea postului de city manager, a fost contactat telefonic pentru a fi întrebat dacã el este cel care a fãcut sesizarea. El a negat faptul cã ar avea vreo implicaþie în ceea ce priveºte vizita Corpului de Control al primului ministru la Petrila. Cei doi membrii vor pleca în aceastã seara din Valea Jiului.

Monica Iacob Ridzi cere înfiinþarea unui centru de pedagogie curativã

M

onica Iacob Ridzi vrea centru educaþional pentru copiii cu probleme. Deputatul PP-DD din Colegiul de Est Valea Jiului, Monica Iacob Ridzi îi solicitã ministrului Educaþiei, remus Pricopie înfiinþarea unui centru de pedagogie curativã pentru copiii cu probleme speciale.

Parlamentarul vrea ca centrul sã funcþioneze în Valea Jiului.

Monika BACIU ”Vã întreb domnule ministru, dacã nu puteþi lua în calcul oportunitatea înfiinþãrii unui centru de pedagogie curativã în Valea Jiului, astfel încât ºi copiii care au astfel de probleme de sãnãtate ºi care locuiesc în localitãþile Vãii Jiului sã poatã beneficia de o educaþie ºi îngrijire specifice problemelor cu care

se confruntã”, se aratã în interpelarea Monicãi iacob Ridzi cãtre ministrul Educaþiei Remus Pricopie.

România se numãrã printre þãrile în care numãrul copiilor afectaþi de boli precum autism, sindrom Down ºi altele este foarte mare.

Deputatul mai atrage atenþia asupra numãrului foarte mare de copii cu astfel de probleme ce îºi

au domiciliul în Valea Jiului. ”Vã informez cã în zona Vãii Jiului, regiune pe care o reprezint în Parlamentul României, cazurile de copii care suferã de astfel de boli ºi cazurile de copii care sunt afectaþi de alte afecþiuni gravbe ale sãnãtãþii ºi care necesitã o atenþie spacialã sunt extrem de numeroase.

Acest lucru mã determinã sã cred cã, pentru

a rãspunde nevoilor de îngrijire specialã a acestor copii, dar ºi de nevoile de ºcolarizare a acorstora, pentru a obþine rezultate promiþãtoare în educaþia acestor copii, ar fi pe cât de utilã, pe atât de necesarã înfiinþarea unui centru special de educaþie destinat acestei categorii de copii”, mai subliniazã Monica Iacob Ridzi. În ºcolile ºi grãdiniþele de interes larg este dificilã integrarea acestor copii cu nevoi speciale, în contextul în care ºcolarizarea acestora necesitã mai multã atenþie ºi este nevoie de prezenþa unor dascãli pregãtiþi în mod special pentru a lucra cu aceastã categorie de copii. În prezent, un astfel de centru de pedagogie

curativã funcþioneazã la nivelul judeþului Hunedoara doar la Simeria, iar din cauza distanþei foarte mari faþã de Valea Jiului, familiile care au astfel de copii cu probleme de sãnãtate, deplasarea acestora la cursurile specializare din cadrul acestui centru este imposibilã.

ului”, a declarat directorul ApaServ.

Costel Avram a jucat rubgy pânã în anul 2000, chiar ºi dupã ce a intrat politicã, domeniu care l-a consacrat. Activitatea sportivã a debutat în 1984, când s-a înscris, ca junior, la Clubul Sportiv ªcolar „Locomotiva” Paºcani, unde a rãmas pânã în 1988. În 1988 a trecut la seniori ºi a rãmas la Paºcani pânã în 1991, iar de aici a trecut la CSM Suceava, în Divizia A. Din 1994, Costel Avram a vebit la Petroºani, unde a continuat sã joace rugby la ªtiinþa, pânã în anul 2000.

Car men COSMAN

Pãducel reînfiinþeazã postul de city manager rimãria ºi Consiliul Local de la Petrila P au decis reînfiinþarea

postului de city manager, desfiinþat în urma scandalului de amploare dintre primarul Ilie Pãducel ºi fostul administrator public, Dorin Curtean.

“Acest lucru s-a aprobat în organigramã de cãtre Consiliul Local al Oraºului Petrila. Vom reînfiinþa postul de administrator public”, a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila. ªi, tot Consiliul Local va aproba în urmãtoarea ºedinþã ºi criteriile de selecþie în baza cãrora se va da concursul pentru ocuparea postului. Razboiul între primarul Ilie Paducel ºi fostul city-manager al oraºului Petrila a început ºi s-a sfârºit tot anul trecut, dupã ce postul pe care Curtean îl ocupa, a fost desfiinþat în luna august.

De altfel, acesta a fãcut ºi la începutul anului 2013 ºi o plangere la Poliþia din localitate împotriva primarului pentru abuz în serviciu.

Luiza ANDRONACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Mai 2013

Afacere de înflorit Valea Jiului

A

u vrut sã dea culoare vieþii lor ºi a celor din jur. Vorbim despre niºte locuitori de la marginea DN 66A, undeva la Iscroni, acolo unde au încropit o micã afacere cu flori de grãdinã.

Diana MITRACHE Zeci de oameni trec zilnic pragul curþii familiei Burlec ºi o cautã pe doamna Ecaterina, cea care, la îndemnul fiului sãu, a exploatat la maxim curtea aflatã pe

marginea unui drum intens circulat de maºini ºi unde abia se fãceau câteva straturi cu ceapã verde. Acum afacerea, chiar dacã nu s-a amortizat, este prosperã, iar barometrul afacerii ei sunt cumpãrãtorii. În

Elevi ºi studenþi

15 RON

doar 30 de minute, primul client al zilei a cumpãrat de 90 de lei. „Am luat panseluþe, muºcate. E singurul loc din Valea Jiului de unde putem cumpãra ºi noi avem grãdinã ºi vrem sã o facem frumoasã”, a declarat cea care a fost prima clientã.

Totul a pornit de la ideea cã în Valea Jiului nu sunt sere ºi afacerea prinde încet contur. „A fost ideea copilului meu de 35 de ani ºi el a zis sã fructificãm spaþiul din grãdinã, pentru cã arpagicul ce îl plantam noi, sau varza nu prea dãdeau rezultate. Aºa am fãcut primul solar, dar iarna trecutã n fost zãpada mare ºi o parte a fost dãrâmat. Acum ne-am ambiþionat ºi am zis sã extindem ºi sã reinvestim. Nu ºtiu cât a

Actualitate 7 ºi, poate dupã ce vom amortiza investiþia vom vorbi altfel”, a mai spus doamna Ecaterina.

Nu e uºor, costurile încep sã ses imtã

costat totul cã nici nu am terminat devizul la lucrãri, dar un singur solar costã 3.000 de lei”, a declarat proprietara serei Ecaterina Burlec.

Clima ºi lipsa de imaginaþie a celor din Valea Jiului a fãcut ca afacerea sã prindã acum contur, dupã ce oamenii au realizat cã florile pot aduce veselie celor ce le au în grãdini ºi balcoane. „Ne axãm mai mult pe flori, cã sunt

mai frumoase ºi suntem ºi noi pasionaþi. Eu am crescut la þarã ºi acum la pensie le punem îngrãºãminte ºi ne descurcãm.

Avem clienþi ºi au venit mulþimai ales primãvara. Nu cred cã am putea trãi doar din asta, dar suntem pensionari

din septembrie, atunci când cumpãrã ºi sãdesc seminþele. Apoi, iarna se încãlzesc solariile cu foc de lemne ºi apoi, la vânzarea florilor, se cheltuiesc sume importante cu ghivecele, pãmântul ºi îngrãºãmintele, iar o panseluþã se vinde la un leu. „E scump totul, dar în familie ne ajutãm. De la un leu ghiveciul de panseluþe, pânã la15 lei cât costã un ghiveci cu petunii ori muºcate, banii vin ºi clienþii sunt mulþumiþi. „Vin mereu sã vãd ce mai e nou.

Locuiesc în apropiere ºi am grãdinã,iar când pot, cumpãr câte o floare”, spune un client al serei de la Iscroni.

Sera de aici e singura din Valea Jiului, în afara celei pe care o gestioneazã administraþia din Petroºani, dar care nu produce flori

decât pentru câteva ronduri din oraº. În plus, nu s-a mai auzit nimic nici de proiectele gândite la Aninoasa pentru femei care s-au specializat în horticulturã. În octombrie 2010, a demarat aici, un proiect implementat de Compania de consultanþã Depro Inovaþie, la care au participat 20 de beneficiare la cursurile de Managementul Afacerilor ce fac parte din proiectul „Un viitor

mai bun pentru femei”.

Proiectul a fost realizat în parteneriat cu Fondul Român de Dezvoltare Socialã ºi cu Centrul pentru Educaþie Economicã ºi Dezvoltare ºi Asociaþia Amfar Galitia. Dupã ce au fost instruite prin cursuri ºi schimb de experienþã, cele 20 de beneficiare erau gata sã-ºi punã în practicã un proiect de afaceri.

Totuºi, singura serã a rãmas cea de la Iscroni, de pe drumul naþional.

Ciobanul ºomer ºi-a vãzut visul împlinit Cârnaþi, pastramã, brânzã sau pâine. Iatã brandurile judeþului Hunedoara!

B

ãtrânul care s-a angajat cioban, pe când avea 95 de ani, pentru a avea ºi el carte de muncã, ºi-a vãzut visul împlinit.

A primit un contract de muncã pe perioadã nedeterminatã. Nea ªtefan (96 de ani) va urca fericit acum cu oile în munte.

Maximilian GÂNJU

COLÞUL LUI DENIS

Povestea lui ªtefan Grosu devenit primul ºomer cu acte în regulã la vârsta de 95 de ani a fãcut înconjurul þãrii. Bãtrânul s-a ocupat cu oieritul de mic ºi n-a lucrat o zi la „stat” cum se întâmpla în trecut. Avea turma lui de mioare ºi trãia foarte bine de pe urma lor.

Pe când a împlinit 90 de ani l-a tot bãtut gândul cã ar fi vremea sã munceascã ºi el ca un angajat ºi a început sã-ºi caute de muncã. ªi-a adus aminte de un inginer pe care-l întâlnea mai tot timpul prin Retezat ºi aflase cã este patron acum ºi cã are o turmã de mioare. Aºa cã l-a cãutat ºi l-a convins sã-l

angajeze. Emil Pãrãu, angajatorul lui Moº ªtefan, i-a fãcut contract de muncã pe un an gândindu-se cã-i va trece moºului pofta de oierit. Numai cã s-a înºelat ºi Moº ªtefan s-a ales acum de Paºti cu un contract de muncã valabil pânã când va

împlini 100 de ani. „Sunt tare bucuros ºi i-am promis patronului, pentru cã mi-a fãcut contract, o sã vin în fiecare an pânã când fac 100, la Drumul Crucii la Straja, pentru a-i mulþumi”, a spus ªtefan Grosu.

iverse sortimente de brânzã, plãcinte, pâine, paste de fructe sau preparate din carne. Cu toate se mândreºte judeþul Hunedoara ºi reprezintã brandurile omologate de Ministerul Agriculturii.

P

Produsele omologoate sunt mândria judeþului Hunedoara ºi, de la an la an, lista lor devine tot mai bogatã. Producãtorii au înþeles importanþa omologãrii produselor de cãtre Ministerul Agriculturii, care atestã ºi faptul cã reþetele tradiþionale sunt respectate ad-literam ºi parcurg paºii necesari înregistrãrii lor.

Din 2006 ºi pânã în prezent, în judeþul Hunedoara sunt peste 40 de produse omologate, iar jumãtate dintre acestea sunt în Valea Jiului. Meritã aceastã menþiune, pentru cã sunt judeþe întregi care nu au atâtea produse omologate. Iar Hunedoara se poate mândri cu toate categoriile de produse tradiþionale, de la lactate, la produse de panificaþie. Astfel, avem brânzã dulce, brânzã pentru mãmãliguþã, telemea, caºcaval, iaurt, smântânã, cârnaþi, muºchi þigãnesc sau vânãtoresc, maioº, caltaboº, salam, jambon, drob, pas-

ovestea lui este subiect de carte

Bãtrânul a fost convins sã-ºi povesteascã viaþa întro carte, iar Emil Pãrãu, afaceristul care l-a angajat pe strãbunic, a decis, fascinat de întâmplãrile trãite cã toate povestioarele ar trebui sã rãmânã ca un exemplu ºi o povaþã pentru cei care vin din urmã. Moº ªtefan ºi-a primit ºi cartea odatã cu contractul. ªtefan Grosu s-a nãscut în 1917, în vârful muntelui, la strunga de oi a familiei ºi de mic se ocupã de pãstorit. A fost în rãzboi ºi este veteran, dar de muncit cu carte de muncã a muncit foarte puþin pentru cã oieritul nu era o meserie recunoscutã pe vremuri. Provine dintr-o familie longevivã, tatãl lui a trãit pânã la 103 ani ºi un bunic de-al sãu a trecut de 107 ani. Nici unul n-a fost bolnav, iar secretul longevitãþii lor este aerul curat de munte ºi þuica fiartã. „Aºa rar m-a mai durut câte ceva, aºa puþin.

Când mã rãcesc dau cu o oalã de þuicã fiartã cu piper ºi trece. Ãla e medicament!”

D

Carmen COSMAN

tramã, slãninã, ºuncã dar ºi plãcintã cu cartofi ºi brânzã “Dealul Babii”, plãcintã

jieþeanã, pâine de casã sau þãrãneascã, cozonaci, pastã de mãceºe de cãtinã ºi lista poate continua. Toate aceste produse sunt branduri ale judeþului, atestate ca atare de Ministrerul Agriculturii. Primele produse au fost înregistrate în

2006, respectiv 9, iar anul 2008 a fost “de vârf”, cu 17 produse atestate. În 2009 au fost atestate 3 produse tradiþionale, în 2010 – 6, în 2011 – 2 iar în 2012 – 5. În 2013 avem câteva produse atestate, dar lista rãmâne deschisã pânã la finele anului.

rumul D de la produs tradiþional la brand de judeþ Produsele tradiþionale

devin “branduri” în baza unei legi din 2004, care stabileºte condiþiile ºi criteriile clare pentru atestarea produselor. În sensul prezentei norme, termenii folosiþi se definesc astfel: produs tradiþional produsul care trebuie sã fie obþinut din materii prime tradiþionale, sã prezinte o compoziþie tradiþionalã sau un mod de producþie ºi/sau de prelucrare care reflectã un procedeu tehnologic de producþie ºi/sau de prelucrare tradiþional ºi care se distinge în mod clar de alte produse similare aparþinând aceleiaºi categorii. În acelaºi timp, termenul “tradiþionalitate” reprezintã elementul sau ansamblul de elemente prin care un produs se distinge în mod clar de alte produse similare aparþinând aceleiaºi categorii; tradiþionalitatea nu poate sã se limiteze la o compoziþie calitativã sau cantitativã ori la un mod de producþie stabilit printr-o reglementare comunitarã

sau naþionalã ori prin standarde voluntare. În baza aceleaºi norme legale, atestarea produselor tradiþionale reprezintã recunoaºterea tradiþionalitãþii unui produs prin intermediul înregistrãrii sale în conformitate cu legislaþia în vigoare. Pentru a figura în registrul produselor tradiþionale. produsul trebuie sã fie fabricat din materii prime tradiþionale, sã prezinte o compoziþi e tradiþionalã sau un mod de producþie ºi/sau de prelucrare care reflectã un tip tradiþional de producþie ºi/sau de prelucrare. Iar pentru a fi înregistrat, produsul tradiþional trebuie sã fie tradiþional în sine sau sã exprime tradiþionalitatea.

Pe lângã mândria localã, o parte a produselor tradiþionale, 100% ecologice, au început sã pãtrundã chiar ºi pe piaþa Capitalei, dupã ce au fost promovate la târgurile de profil. Chiar dacã sunt ºi cheltuieli, beneficiile atestãrii acestor produse nu sunt puþine. Astfel, agenþii economici care atestã produse tradiþionale au posibilitatea sã participe la târgurile de produse tradiþionale, dar, în primul rând, rãmâne mândria cã fabricã produse ecologice, fãrã E-uri, fãrã coloranþi, fãrã aditivi alimentari, dupã reþete cunoscute de veacuri.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Mai 2013

Afacere de înflorit Valea Jiului

A

u vrut sã dea culoare vieþii lor ºi a celor din jur. Vorbim despre niºte locuitori de la marginea DN 66A, undeva la Iscroni, acolo unde au încropit o micã afacere cu flori de grãdinã.

Diana MITRACHE Zeci de oameni trec zilnic pragul curþii familiei Burlec ºi o cautã pe doamna Ecaterina, cea care, la îndemnul fiului sãu, a exploatat la maxim curtea aflatã pe

marginea unui drum intens circulat de maºini ºi unde abia se fãceau câteva straturi cu ceapã verde. Acum afacerea, chiar dacã nu s-a amortizat, este prosperã, iar barometrul afacerii ei sunt cumpãrãtorii. În

Elevi ºi studenþi

15 RON

doar 30 de minute, primul client al zilei a cumpãrat de 90 de lei. „Am luat panseluþe, muºcate. E singurul loc din Valea Jiului de unde putem cumpãra ºi noi avem grãdinã ºi vrem sã o facem frumoasã”, a declarat cea care a fost prima clientã.

Totul a pornit de la ideea cã în Valea Jiului nu sunt sere ºi afacerea prinde încet contur. „A fost ideea copilului meu de 35 de ani ºi el a zis sã fructificãm spaþiul din grãdinã, pentru cã arpagicul ce îl plantam noi, sau varza nu prea dãdeau rezultate. Aºa am fãcut primul solar, dar iarna trecutã n fost zãpada mare ºi o parte a fost dãrâmat. Acum ne-am ambiþionat ºi am zis sã extindem ºi sã reinvestim. Nu ºtiu cât a

Actualitate 7 ºi, poate dupã ce vom amortiza investiþia vom vorbi altfel”, a mai spus doamna Ecaterina.

Nu e uºor, costurile încep sã ses imtã

costat totul cã nici nu am terminat devizul la lucrãri, dar un singur solar costã 3.000 de lei”, a declarat proprietara serei Ecaterina Burlec.

Clima ºi lipsa de imaginaþie a celor din Valea Jiului a fãcut ca afacerea sã prindã acum contur, dupã ce oamenii au realizat cã florile pot aduce veselie celor ce le au în grãdini ºi balcoane. „Ne axãm mai mult pe flori, cã sunt

mai frumoase ºi suntem ºi noi pasionaþi. Eu am crescut la þarã ºi acum la pensie le punem îngrãºãminte ºi ne descurcãm.

Avem clienþi ºi au venit mulþimai ales primãvara. Nu cred cã am putea trãi doar din asta, dar suntem pensionari

din septembrie, atunci când cumpãrã ºi sãdesc seminþele. Apoi, iarna se încãlzesc solariile cu foc de lemne ºi apoi, la vânzarea florilor, se cheltuiesc sume importante cu ghivecele, pãmântul ºi îngrãºãmintele, iar o panseluþã se vinde la un leu. „E scump totul, dar în familie ne ajutãm. De la un leu ghiveciul de panseluþe, pânã la15 lei cât costã un ghiveci cu petunii ori muºcate, banii vin ºi clienþii sunt mulþumiþi. „Vin mereu sã vãd ce mai e nou.

Locuiesc în apropiere ºi am grãdinã,iar când pot, cumpãr câte o floare”, spune un client al serei de la Iscroni.

Sera de aici e singura din Valea Jiului, în afara celei pe care o gestioneazã administraþia din Petroºani, dar care nu produce flori

decât pentru câteva ronduri din oraº. În plus, nu s-a mai auzit nimic nici de proiectele gândite la Aninoasa pentru femei care s-au specializat în horticulturã. În octombrie 2010, a demarat aici, un proiect implementat de Compania de consultanþã Depro Inovaþie, la care au participat 20 de beneficiare la cursurile de Managementul Afacerilor ce fac parte din proiectul „Un viitor

mai bun pentru femei”.

Proiectul a fost realizat în parteneriat cu Fondul Român de Dezvoltare Socialã ºi cu Centrul pentru Educaþie Economicã ºi Dezvoltare ºi Asociaþia Amfar Galitia. Dupã ce au fost instruite prin cursuri ºi schimb de experienþã, cele 20 de beneficiare erau gata sã-ºi punã în practicã un proiect de afaceri.

Totuºi, singura serã a rãmas cea de la Iscroni, de pe drumul naþional.

Ciobanul ºomer ºi-a vãzut visul împlinit Cârnaþi, pastramã, brânzã sau pâine. Iatã brandurile judeþului Hunedoara!

B

ãtrânul care s-a angajat cioban, pe când avea 95 de ani, pentru a avea ºi el carte de muncã, ºi-a vãzut visul împlinit.

A primit un contract de muncã pe perioadã nedeterminatã. Nea ªtefan (96 de ani) va urca fericit acum cu oile în munte.

Maximilian GÂNJU

COLÞUL LUI DENIS

Povestea lui ªtefan Grosu devenit primul ºomer cu acte în regulã la vârsta de 95 de ani a fãcut înconjurul þãrii. Bãtrânul s-a ocupat cu oieritul de mic ºi n-a lucrat o zi la „stat” cum se întâmpla în trecut. Avea turma lui de mioare ºi trãia foarte bine de pe urma lor.

Pe când a împlinit 90 de ani l-a tot bãtut gândul cã ar fi vremea sã munceascã ºi el ca un angajat ºi a început sã-ºi caute de muncã. ªi-a adus aminte de un inginer pe care-l întâlnea mai tot timpul prin Retezat ºi aflase cã este patron acum ºi cã are o turmã de mioare. Aºa cã l-a cãutat ºi l-a convins sã-l

angajeze. Emil Pãrãu, angajatorul lui Moº ªtefan, i-a fãcut contract de muncã pe un an gândindu-se cã-i va trece moºului pofta de oierit. Numai cã s-a înºelat ºi Moº ªtefan s-a ales acum de Paºti cu un contract de muncã valabil pânã când va

împlini 100 de ani. „Sunt tare bucuros ºi i-am promis patronului, pentru cã mi-a fãcut contract, o sã vin în fiecare an pânã când fac 100, la Drumul Crucii la Straja, pentru a-i mulþumi”, a spus ªtefan Grosu.

iverse sortimente de brânzã, plãcinte, pâine, paste de fructe sau preparate din carne. Cu toate se mândreºte judeþul Hunedoara ºi reprezintã brandurile omologate de Ministerul Agriculturii.

P

Produsele omologoate sunt mândria judeþului Hunedoara ºi, de la an la an, lista lor devine tot mai bogatã. Producãtorii au înþeles importanþa omologãrii produselor de cãtre Ministerul Agriculturii, care atestã ºi faptul cã reþetele tradiþionale sunt respectate ad-literam ºi parcurg paºii necesari înregistrãrii lor.

Din 2006 ºi pânã în prezent, în judeþul Hunedoara sunt peste 40 de produse omologate, iar jumãtate dintre acestea sunt în Valea Jiului. Meritã aceastã menþiune, pentru cã sunt judeþe întregi care nu au atâtea produse omologate. Iar Hunedoara se poate mândri cu toate categoriile de produse tradiþionale, de la lactate, la produse de panificaþie. Astfel, avem brânzã dulce, brânzã pentru mãmãliguþã, telemea, caºcaval, iaurt, smântânã, cârnaþi, muºchi þigãnesc sau vânãtoresc, maioº, caltaboº, salam, jambon, drob, pas-

ovestea lui este subiect de carte

Bãtrânul a fost convins sã-ºi povesteascã viaþa întro carte, iar Emil Pãrãu, afaceristul care l-a angajat pe strãbunic, a decis, fascinat de întâmplãrile trãite cã toate povestioarele ar trebui sã rãmânã ca un exemplu ºi o povaþã pentru cei care vin din urmã. Moº ªtefan ºi-a primit ºi cartea odatã cu contractul. ªtefan Grosu s-a nãscut în 1917, în vârful muntelui, la strunga de oi a familiei ºi de mic se ocupã de pãstorit. A fost în rãzboi ºi este veteran, dar de muncit cu carte de muncã a muncit foarte puþin pentru cã oieritul nu era o meserie recunoscutã pe vremuri. Provine dintr-o familie longevivã, tatãl lui a trãit pânã la 103 ani ºi un bunic de-al sãu a trecut de 107 ani. Nici unul n-a fost bolnav, iar secretul longevitãþii lor este aerul curat de munte ºi þuica fiartã. „Aºa rar m-a mai durut câte ceva, aºa puþin.

Când mã rãcesc dau cu o oalã de þuicã fiartã cu piper ºi trece. Ãla e medicament!”

D

Carmen COSMAN

tramã, slãninã, ºuncã dar ºi plãcintã cu cartofi ºi brânzã “Dealul Babii”, plãcintã

jieþeanã, pâine de casã sau þãrãneascã, cozonaci, pastã de mãceºe de cãtinã ºi lista poate continua. Toate aceste produse sunt branduri ale judeþului, atestate ca atare de Ministrerul Agriculturii. Primele produse au fost înregistrate în

2006, respectiv 9, iar anul 2008 a fost “de vârf”, cu 17 produse atestate. În 2009 au fost atestate 3 produse tradiþionale, în 2010 – 6, în 2011 – 2 iar în 2012 – 5. În 2013 avem câteva produse atestate, dar lista rãmâne deschisã pânã la finele anului.

rumul D de la produs tradiþional la brand de judeþ Produsele tradiþionale

devin “branduri” în baza unei legi din 2004, care stabileºte condiþiile ºi criteriile clare pentru atestarea produselor. În sensul prezentei norme, termenii folosiþi se definesc astfel: produs tradiþional produsul care trebuie sã fie obþinut din materii prime tradiþionale, sã prezinte o compoziþie tradiþionalã sau un mod de producþie ºi/sau de prelucrare care reflectã un procedeu tehnologic de producþie ºi/sau de prelucrare tradiþional ºi care se distinge în mod clar de alte produse similare aparþinând aceleiaºi categorii. În acelaºi timp, termenul “tradiþionalitate” reprezintã elementul sau ansamblul de elemente prin care un produs se distinge în mod clar de alte produse similare aparþinând aceleiaºi categorii; tradiþionalitatea nu poate sã se limiteze la o compoziþie calitativã sau cantitativã ori la un mod de producþie stabilit printr-o reglementare comunitarã

sau naþionalã ori prin standarde voluntare. În baza aceleaºi norme legale, atestarea produselor tradiþionale reprezintã recunoaºterea tradiþionalitãþii unui produs prin intermediul înregistrãrii sale în conformitate cu legislaþia în vigoare. Pentru a figura în registrul produselor tradiþionale. produsul trebuie sã fie fabricat din materii prime tradiþionale, sã prezinte o compoziþi e tradiþionalã sau un mod de producþie ºi/sau de prelucrare care reflectã un tip tradiþional de producþie ºi/sau de prelucrare. Iar pentru a fi înregistrat, produsul tradiþional trebuie sã fie tradiþional în sine sau sã exprime tradiþionalitatea.

Pe lângã mândria localã, o parte a produselor tradiþionale, 100% ecologice, au început sã pãtrundã chiar ºi pe piaþa Capitalei, dupã ce au fost promovate la târgurile de profil. Chiar dacã sunt ºi cheltuieli, beneficiile atestãrii acestor produse nu sunt puþine. Astfel, agenþii economici care atestã produse tradiþionale au posibilitatea sã participe la târgurile de produse tradiþionale, dar, în primul rând, rãmâne mândria cã fabricã produse ecologice, fãrã E-uri, fãrã coloranþi, fãrã aditivi alimentari, dupã reþete cunoscute de veacuri.

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Mai 2013

30 de candidaþi se bat pe o lopatã în subteranul minei Lupeni

B

ãtaie pe locurile de muncã de la mina Lupeni. Peste 1.700 de oameni sperã sã lucreze la lopatã. Asta deºi, mina Lupeni va angaja doar 60 de muncitori în subteran, în urma unor probe de lucru ºi a unei selecþii riguroase.

Diana MITRACHE Directorul general al Societãþii Naþionale a Huilei din Petroºani, Nicolae Drãgoi, susþine cã va organiza concursul în baza unor criterii stricte ºi a unei probe de lucru. „Trebuie luat în calcul regulamentul pe care noi l-

am publicat în ziarele locale, iar prioritate vor avea cei care au domiciliul în Lupeni, sau în apropiere, la Vulcan ºi Lupeni. Este un grafic în ce priveºte etapele ºi probele la care vor fi

ªi arºi ºi sancþionaþi ei doi mineri de la Paroºeni, arºi în C urmã cu câteva sãptãmâni din cauza unui arc electric, au fost sancþionaþi pentru modul în care au lucrat. Nu doar ei au de suferit, ci chiar ºi conducãtorul formaþiei delucru, care a fost, la rândul sãu chiar retrogradat.

supuºi doritorii, iar criteriile de selecþie a personalului de la lopatã þin cont de testele fizice, medicale, vârstã ºi locuinþã”, a precizat Nicolae Drãgoi, care a mai afirmat cã vor fi selectaþi poate chiar 100 de tineri, pentru cã existã

Paroºeni au fost arºi la începutul lunii aprilie, în timp ce verificau o instalaþie, când s-a produs un arc electric.

Angajaþii de la mina Paroºeni au intrat în subteran pentru a asigura inspecþia sãptãmânalã, duminicã dimineaþa, iar responsabilii cu securitatea

Diana MITRACHE Totul din cauzã cã au lucrat fãrã sã þinã cont de etapele ce trebuiau parcurse ºi aºa au ajunsîn spital cu arsuri. Ei sunt acum sãnãtoºi ºi apþi de lucru. „Au fost externaþi ºinu ºtiu dacã au început activitatea sau se aflã în perioada post – externare. Ancheta a fost finalizatã ºi au fost date sancþiunile de rigoare. Nu numai color doi, ci ºi celor care s-au fãcut vinovaþi de acel incident. Cât priveºte conducãtorul formaþiei de lucru, el a fost retrogradat, pe o perioadã de 30 de zile, de la inginer la statutul de muncitor”, a declarat directorul general al Societãþii Naþionale de

posibilitatea ca, odatã ajunºi în subteran, o parte dintre doritori sã renunþe din cauza condiþiilor grele din mina Lupeni. Cererile se depun la mina Lupeni.

Cei din conducerea minei, însã, sperã ca, odatã cu întinerirea forþei de muncã, sã se îmbunãtãþeascã ºi productivitatea minei.

Totuºi, de menþionat cã cererile depuse pânã acum nu sunt valabile, iar selecþia personalului se va face din rândul celor care îºi depun cererile în aceastã sãptãmânã.

în muncã spun cã arcul electric s-a produs chiar când se fãceau aceste inspecþii.

Ei au avut arsuri în proporþie de 5%, din suprafaþa corpului ºi au fost internaþi la secþia chirurgie a spitalului din Lupeni,unde s-au recuperat.

ªefii ortacilor îºi pun speranþe în chinezi

O

delegaþie formatã din ºefi ai ortacilor din Hunedoara ºi Gorj pleacã în China. Vizita este una de lucru, iar cei ce reprezintã Complexul Energetic Hunedoara ºi Societatea Naþionalã a Huilei (SNH) sperã sã convingã chinezii sã investeascã în câteva unitãþi de la noi, aºa cum au fãcut cu un grup energetic de la Gorj.

Diana MITRACHE Acestea vor fi primele angajãri consistente la minele din Valea Jiului, dupã mai bine de 15 ani

Exploatare opritã total la minele de huilã neviabile roducþie opritã la minele neviabile P din Valea Jiului. Complexul Energetic Hunedoara nu mai preia cãrbunele extras de la minele neviabile din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. Motivul este stocul mult prea încãrcat al Complexului.

în care niciun miner nu sa mai angajat ºi personalul din subteran este mult îmbãtrânit. rezista pânã în cursul dimineþii de mâine (vineri) dacã nu va trebui sã oprim în totalitate exploatarea cãrbunelui ºi va trebui sã facem diguri de izolare pentru a nu se ajunge în situaþia fenomenului de autoincalzire”, a mai precizat sursa citatã.

Reprezentanþii

Monika BACIU

Închideri de Mine, Petre Drãgoescu. ªi în cazul acestui accident din subteran, lucrãtorii nu au þinut cont de felul în care lucreazã, iar pentru cã au fãcut reparaþiile în weekend, se pare cã s-au grãbit ºi au omis etapele necesare protecþiei muncii.

Cei doi angajaþi ai Minei

Actualitate 9

”În momentul de faþã avem probleme comune cu cei de la CEH, problema imposibilitãþii de stocare a complexului atât de la Paroseni cât ºi de la Mintia.

Pe altã parte este ºi problema preþului pe care vrea sã-l ofere CEH faþã de Societatea Naþionalã de Închideri, suma de 45 de lei pe Gcal, un preþ mult prea mic care nu poate fi acceptat din cauza decizia finalã pentru închidere a fost calculatã la un preþ de 64 de lei pe Gcal”, a declarat Petre Drãgoescu, directorul general al

„Sper sã vinã la nivel de Complex, pentru cã de la 1 iulie vom vorbi despre Complexul Energetic Hunedoara.

Au fost deja aici în urmã cu 2 sãptãmâni la Termocentrala Mintia, au vãzut-o ºi ar fi interesaþi de modernizarea ei”, a declarat Nicolae Drãgoi, direc-

torul general al SNH. Delegaþia din Hunedoara e formatã din directorul Termocentralei Mintia, Daniel Andronache, directorul Societãþii Naþionale a Huilei din Petroºani, Nicolae Drãgoi ºi un reprezentant de la Complexul Energetic Oltenia. „Plecãm ºi noi pentru cã, pe ordinea de zi, la

Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului au purtat discuþii cu cei de la Ministerul Economiei care le-au dat asigurãri cã situaþia va reveni la normal. În momentul de faþã, la cele trei unitãþi miniere cu probleme, respectiv Petrila, Paroºeni ºi Uricani sunt însilozate peste 5000 de tone de huilã.

Peste un milion de lei pentru transportul ortacilor la minele neviabile

S

ocietatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului SA plãteºte peste un milion de lei pentru transportul minerilor la locul de muncã ºi retur. Licitaþia a fost câºtigatã de patru firme din Gorj.

Contractul a fost împãrþit pe loturi ºi adjudecat cãtre patru societãþi, toate din Târgu Jiu. Astfel, pentru transportul personalului la ºi de la Mina Petrila valoarea contractului este de 171.959 lei fãrã TVA, iar licitaþia a fost câºtigatã de ERAMYFLOR TOUR SRL Târgu Jiu. Pentru Mina Paroºeni

câºtigãtor este SC DARMIREKTRANS SRL, de asemenea din Târgu Jiu, care ºi-a adjudecat contractul la valoarea de 217.234 de lei, fãrã TVA. Pentru Mina Uricani au fost trei oferte, iar câºtigãtoare a fost desemnnatã firma EUROHOD TOUR SRL din Târgiu Jiu, la preþul de 263292 lei, fãrã TVA. Al patrulea lot a fost adjudecat de SC J&R CAR SRL, de asemenea de Târgu Jiu, care ºi-a asigurat, în acest fel un contract în valoare de 415.642 de lei, sumã la care se adaugã TVA. În total, SNIMVJ va plãti doar pentru transport 1.068.127 RON. Carmen COSMAN

SNH, istorie dupã fuziunea cu CEH NH va deveni istorie. Societatea Naþionalã S a Huilei Petroºani va deveni istorie dupã ce aceasta va fuziona cu Complexul Energetic Hunedoara. Acest lucru se va întâmpla abia dupã aprobarea bugetelor de venituri ºi cheltuieli ale societãþilor. Niciuna din societãþile huilei din Valea Jiului nu au bugetele aprobate de Guvern, deºi suntem deja în luna mai.

Monika BACIU ”Ambele societãþi nu le avem (bugetele de venituri ºi cheltuieli-n.r.), nu doar noi, astãzi am purtat discuþii la minister ºi sunt discuþii pentru corelarea bugetelor între SNH ºi Complexul Energetic

cut cu aviz favorabil din partea ministerului în datã de 25 aprilie iar în momentul de faþã aflându-se în verificãri la Ministerul de Finanþe. Posibil ca la sfârºitul acestei luni sã intrãm în posesia bugetului drept pentru care ne-ar uºura cu mult activitatea pentru

Hunedoara.

Bugetul va aduce o situaþie stabilã pe douã luni urmând ca de la 1 iulie sã avem buget comun pe Complexul Energetic Hunedoara prin unificarea celor douã bugete”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul general al Societãþii Naþionale a Huilei Petroºani.

Nici cei de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului nu au bugetul aprobat, iar aici situaþia este dramaticã. ”Cât priveºte bugetul de venituri ºi cheltuieli la societate, pentru anul 2013 a tre-

acest an”, a declarat Petre Drãgoescu, directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului.

Activitatea la societãþile huilei din Valea Jiului este mult încetinitã din cauza acestot hotãrâri de Guvern care întârzie sã aparã.

SNH renunþã la contractul cu Euroserv Clean

A

ngajaþii de la societatea care realizeazã serviciile de curãþenie la subunitãþile miniere ale Societãþii Naþionale a Huilei din Petroºani nu ºi-au primit banii din luna decembrie. Oamenii sunt disperaþi, iar aceºtia se feresc sã vorbeascã de teama de a nu-ºi pierde locurile de muncã. Este vorba de firma Euroserv Clean din Bucureºti, care nu ºi-a onorat obligaþiile contractuale cãtre angajaþi.

Monika BACIU

Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. În acest context, existã riscul ca producþia la cele trei mine neviabile sã fie opritã în totalitate. Cãrbunele depozitat în silozuri ar putea sã se aprindã, lucru care reprezintã un pericol iminent în momentul de faþã.”În momentul de faþã, cu o activitate restrânsã, am mai putea

punctul nr 4, al discuþiilor ce urmeazã sã fie purtate, existã ºi un punct ce vizeazã ºi modernizarea celor 4 unitãþi miniere din SNH. Aici E nevoie cam de 15 -20 % din valoarea sumei care s-ar investi la nivelul Complexului Energetic Hunedoara.

Vom vedea în ce mod vor investi”, a adãugat Drãgoi, care a mai menþionat cã prioritare ar fi douã unitãþi miniere ºi Termocentrala Mintia. În acest moment, este pe punctul de a se derula o investiþie la Rovinari, susþinutã de chinezi, la un grup energetic, iar chinezii sau mai arãtat interesaþi de industria extractivã a cãrbunelui din România.

”La noi problemele sunt foarte mari, lucrãm deja a cincea lunã ºi nu am luat niciun leu, nici mãcar de sãrbãtori nu s-au gândit la noi, la copii, la masa de Paºte. Mai avem o lunã de contract ºi cred cã ºi aia o vom lucra degeaba. Lucrez la firma Euroserv Clean. Am încercat iar atunci când ni s-a rãspuns ne-au zis cã nu au bani deloc iar altã datã nu au zis nimic pentru cã nu mai deschid telefoanele.

Foarte greu, nici nu ºtiu ce sã mai zic sau sã mai fac. Avem rate, datorii ca fiecare om. Tot am sperat cã poate de sãrbãtori sã ne dea ceva, dacã nici de sãrbãtori nu ne-au bãgat niciun leu nu mai ºtiu la ce sã mai sperãm.

Salarul în mânã este de 5 milioane ºi ceva dar este deja a cincea lunã în care nu am primit”, spune angajata societãþii sub protecþia anonimatului.

Mai mult decât atât, serviciile de curãþenie sunt efectuate cu minimul necesar de materiale, asta în condiþiile Societatea Naþionalã a Huilei a plãtit sute de mii de lei firmei care a câºtigat licitaþia pentru realizarea acestor servicii. ”Nu avem nici materiale, neau adus ceva dar foarte puþine, înainte de asta trei luni nu am

primit nimic mai mult apã goalã”, a mai spus femeia.

Reprezentanþii Societãþii Naþionale a Huilei Petroºani spun cã toate plãþile cãtre soci-

etatea s-au realizat, însã aceasta este executatã silit. Mai mult decât atât, cei de la SNH vor rezilia contractul cu firma care ar trebui sã realizeze serviciile de curãþenie. ”Noi am fãcut plãþile cãtre acea societate, din pãcate în ultima lunã ei nu mai rãspund la telefon, am vãzut cã nu sau mai

prezentat la licitaþie nici la cealaltã societate. Speram sã vinã o societate care sã aibã mai multã grijã de lucrãtori decât cei de acum. Sãptãmâna viitoare va fi licitaþia ºi se va renunþa la acel contract”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul Societãþii Naþionale a Huilei Petroºani.

P

rocese ºi la Tribunalul Hunedoara Euroserv Clean societatea care a câºtigat contractul pentru realizarea serviciilor de curãþenie la subunitãþile miniere ale SNH a fost acþionatã în judecatã de mai mulþi angajaþi.

Procesele curg pe rolul Tribunalului Hunedoara, unde Euroserv Clean deþine calitatea de pârât.

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Mai 2013

30 de candidaþi se bat pe o lopatã în subteranul minei Lupeni

B

ãtaie pe locurile de muncã de la mina Lupeni. Peste 1.700 de oameni sperã sã lucreze la lopatã. Asta deºi, mina Lupeni va angaja doar 60 de muncitori în subteran, în urma unor probe de lucru ºi a unei selecþii riguroase.

Diana MITRACHE Directorul general al Societãþii Naþionale a Huilei din Petroºani, Nicolae Drãgoi, susþine cã va organiza concursul în baza unor criterii stricte ºi a unei probe de lucru. „Trebuie luat în calcul regulamentul pe care noi l-

am publicat în ziarele locale, iar prioritate vor avea cei care au domiciliul în Lupeni, sau în apropiere, la Vulcan ºi Lupeni. Este un grafic în ce priveºte etapele ºi probele la care vor fi

ªi arºi ºi sancþionaþi ei doi mineri de la Paroºeni, arºi în C urmã cu câteva sãptãmâni din cauza unui arc electric, au fost sancþionaþi pentru modul în care au lucrat. Nu doar ei au de suferit, ci chiar ºi conducãtorul formaþiei delucru, care a fost, la rândul sãu chiar retrogradat.

supuºi doritorii, iar criteriile de selecþie a personalului de la lopatã þin cont de testele fizice, medicale, vârstã ºi locuinþã”, a precizat Nicolae Drãgoi, care a mai afirmat cã vor fi selectaþi poate chiar 100 de tineri, pentru cã existã

Paroºeni au fost arºi la începutul lunii aprilie, în timp ce verificau o instalaþie, când s-a produs un arc electric.

Angajaþii de la mina Paroºeni au intrat în subteran pentru a asigura inspecþia sãptãmânalã, duminicã dimineaþa, iar responsabilii cu securitatea

Diana MITRACHE Totul din cauzã cã au lucrat fãrã sã þinã cont de etapele ce trebuiau parcurse ºi aºa au ajunsîn spital cu arsuri. Ei sunt acum sãnãtoºi ºi apþi de lucru. „Au fost externaþi ºinu ºtiu dacã au început activitatea sau se aflã în perioada post – externare. Ancheta a fost finalizatã ºi au fost date sancþiunile de rigoare. Nu numai color doi, ci ºi celor care s-au fãcut vinovaþi de acel incident. Cât priveºte conducãtorul formaþiei de lucru, el a fost retrogradat, pe o perioadã de 30 de zile, de la inginer la statutul de muncitor”, a declarat directorul general al Societãþii Naþionale de

posibilitatea ca, odatã ajunºi în subteran, o parte dintre doritori sã renunþe din cauza condiþiilor grele din mina Lupeni. Cererile se depun la mina Lupeni.

Cei din conducerea minei, însã, sperã ca, odatã cu întinerirea forþei de muncã, sã se îmbunãtãþeascã ºi productivitatea minei.

Totuºi, de menþionat cã cererile depuse pânã acum nu sunt valabile, iar selecþia personalului se va face din rândul celor care îºi depun cererile în aceastã sãptãmânã.

în muncã spun cã arcul electric s-a produs chiar când se fãceau aceste inspecþii.

Ei au avut arsuri în proporþie de 5%, din suprafaþa corpului ºi au fost internaþi la secþia chirurgie a spitalului din Lupeni,unde s-au recuperat.

ªefii ortacilor îºi pun speranþe în chinezi

O

delegaþie formatã din ºefi ai ortacilor din Hunedoara ºi Gorj pleacã în China. Vizita este una de lucru, iar cei ce reprezintã Complexul Energetic Hunedoara ºi Societatea Naþionalã a Huilei (SNH) sperã sã convingã chinezii sã investeascã în câteva unitãþi de la noi, aºa cum au fãcut cu un grup energetic de la Gorj.

Diana MITRACHE Acestea vor fi primele angajãri consistente la minele din Valea Jiului, dupã mai bine de 15 ani

Exploatare opritã total la minele de huilã neviabile roducþie opritã la minele neviabile P din Valea Jiului. Complexul Energetic Hunedoara nu mai preia cãrbunele extras de la minele neviabile din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. Motivul este stocul mult prea încãrcat al Complexului.

în care niciun miner nu sa mai angajat ºi personalul din subteran este mult îmbãtrânit. rezista pânã în cursul dimineþii de mâine (vineri) dacã nu va trebui sã oprim în totalitate exploatarea cãrbunelui ºi va trebui sã facem diguri de izolare pentru a nu se ajunge în situaþia fenomenului de autoincalzire”, a mai precizat sursa citatã.

Reprezentanþii

Monika BACIU

Închideri de Mine, Petre Drãgoescu. ªi în cazul acestui accident din subteran, lucrãtorii nu au þinut cont de felul în care lucreazã, iar pentru cã au fãcut reparaþiile în weekend, se pare cã s-au grãbit ºi au omis etapele necesare protecþiei muncii.

Cei doi angajaþi ai Minei

Actualitate 9

”În momentul de faþã avem probleme comune cu cei de la CEH, problema imposibilitãþii de stocare a complexului atât de la Paroseni cât ºi de la Mintia.

Pe altã parte este ºi problema preþului pe care vrea sã-l ofere CEH faþã de Societatea Naþionalã de Închideri, suma de 45 de lei pe Gcal, un preþ mult prea mic care nu poate fi acceptat din cauza decizia finalã pentru închidere a fost calculatã la un preþ de 64 de lei pe Gcal”, a declarat Petre Drãgoescu, directorul general al

„Sper sã vinã la nivel de Complex, pentru cã de la 1 iulie vom vorbi despre Complexul Energetic Hunedoara.

Au fost deja aici în urmã cu 2 sãptãmâni la Termocentrala Mintia, au vãzut-o ºi ar fi interesaþi de modernizarea ei”, a declarat Nicolae Drãgoi, direc-

torul general al SNH. Delegaþia din Hunedoara e formatã din directorul Termocentralei Mintia, Daniel Andronache, directorul Societãþii Naþionale a Huilei din Petroºani, Nicolae Drãgoi ºi un reprezentant de la Complexul Energetic Oltenia. „Plecãm ºi noi pentru cã, pe ordinea de zi, la

Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului au purtat discuþii cu cei de la Ministerul Economiei care le-au dat asigurãri cã situaþia va reveni la normal. În momentul de faþã, la cele trei unitãþi miniere cu probleme, respectiv Petrila, Paroºeni ºi Uricani sunt însilozate peste 5000 de tone de huilã.

Peste un milion de lei pentru transportul ortacilor la minele neviabile

S

ocietatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului SA plãteºte peste un milion de lei pentru transportul minerilor la locul de muncã ºi retur. Licitaþia a fost câºtigatã de patru firme din Gorj.

Contractul a fost împãrþit pe loturi ºi adjudecat cãtre patru societãþi, toate din Târgu Jiu. Astfel, pentru transportul personalului la ºi de la Mina Petrila valoarea contractului este de 171.959 lei fãrã TVA, iar licitaþia a fost câºtigatã de ERAMYFLOR TOUR SRL Târgu Jiu. Pentru Mina Paroºeni

câºtigãtor este SC DARMIREKTRANS SRL, de asemenea din Târgu Jiu, care ºi-a adjudecat contractul la valoarea de 217.234 de lei, fãrã TVA. Pentru Mina Uricani au fost trei oferte, iar câºtigãtoare a fost desemnnatã firma EUROHOD TOUR SRL din Târgiu Jiu, la preþul de 263292 lei, fãrã TVA. Al patrulea lot a fost adjudecat de SC J&R CAR SRL, de asemenea de Târgu Jiu, care ºi-a asigurat, în acest fel un contract în valoare de 415.642 de lei, sumã la care se adaugã TVA. În total, SNIMVJ va plãti doar pentru transport 1.068.127 RON. Carmen COSMAN

SNH, istorie dupã fuziunea cu CEH NH va deveni istorie. Societatea Naþionalã S a Huilei Petroºani va deveni istorie dupã ce aceasta va fuziona cu Complexul Energetic Hunedoara. Acest lucru se va întâmpla abia dupã aprobarea bugetelor de venituri ºi cheltuieli ale societãþilor. Niciuna din societãþile huilei din Valea Jiului nu au bugetele aprobate de Guvern, deºi suntem deja în luna mai.

Monika BACIU ”Ambele societãþi nu le avem (bugetele de venituri ºi cheltuieli-n.r.), nu doar noi, astãzi am purtat discuþii la minister ºi sunt discuþii pentru corelarea bugetelor între SNH ºi Complexul Energetic

cut cu aviz favorabil din partea ministerului în datã de 25 aprilie iar în momentul de faþã aflându-se în verificãri la Ministerul de Finanþe. Posibil ca la sfârºitul acestei luni sã intrãm în posesia bugetului drept pentru care ne-ar uºura cu mult activitatea pentru

Hunedoara.

Bugetul va aduce o situaþie stabilã pe douã luni urmând ca de la 1 iulie sã avem buget comun pe Complexul Energetic Hunedoara prin unificarea celor douã bugete”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul general al Societãþii Naþionale a Huilei Petroºani.

Nici cei de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului nu au bugetul aprobat, iar aici situaþia este dramaticã. ”Cât priveºte bugetul de venituri ºi cheltuieli la societate, pentru anul 2013 a tre-

acest an”, a declarat Petre Drãgoescu, directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului.

Activitatea la societãþile huilei din Valea Jiului este mult încetinitã din cauza acestot hotãrâri de Guvern care întârzie sã aparã.

SNH renunþã la contractul cu Euroserv Clean

A

ngajaþii de la societatea care realizeazã serviciile de curãþenie la subunitãþile miniere ale Societãþii Naþionale a Huilei din Petroºani nu ºi-au primit banii din luna decembrie. Oamenii sunt disperaþi, iar aceºtia se feresc sã vorbeascã de teama de a nu-ºi pierde locurile de muncã. Este vorba de firma Euroserv Clean din Bucureºti, care nu ºi-a onorat obligaþiile contractuale cãtre angajaþi.

Monika BACIU

Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. În acest context, existã riscul ca producþia la cele trei mine neviabile sã fie opritã în totalitate. Cãrbunele depozitat în silozuri ar putea sã se aprindã, lucru care reprezintã un pericol iminent în momentul de faþã.”În momentul de faþã, cu o activitate restrânsã, am mai putea

punctul nr 4, al discuþiilor ce urmeazã sã fie purtate, existã ºi un punct ce vizeazã ºi modernizarea celor 4 unitãþi miniere din SNH. Aici E nevoie cam de 15 -20 % din valoarea sumei care s-ar investi la nivelul Complexului Energetic Hunedoara.

Vom vedea în ce mod vor investi”, a adãugat Drãgoi, care a mai menþionat cã prioritare ar fi douã unitãþi miniere ºi Termocentrala Mintia. În acest moment, este pe punctul de a se derula o investiþie la Rovinari, susþinutã de chinezi, la un grup energetic, iar chinezii sau mai arãtat interesaþi de industria extractivã a cãrbunelui din România.

”La noi problemele sunt foarte mari, lucrãm deja a cincea lunã ºi nu am luat niciun leu, nici mãcar de sãrbãtori nu s-au gândit la noi, la copii, la masa de Paºte. Mai avem o lunã de contract ºi cred cã ºi aia o vom lucra degeaba. Lucrez la firma Euroserv Clean. Am încercat iar atunci când ni s-a rãspuns ne-au zis cã nu au bani deloc iar altã datã nu au zis nimic pentru cã nu mai deschid telefoanele.

Foarte greu, nici nu ºtiu ce sã mai zic sau sã mai fac. Avem rate, datorii ca fiecare om. Tot am sperat cã poate de sãrbãtori sã ne dea ceva, dacã nici de sãrbãtori nu ne-au bãgat niciun leu nu mai ºtiu la ce sã mai sperãm.

Salarul în mânã este de 5 milioane ºi ceva dar este deja a cincea lunã în care nu am primit”, spune angajata societãþii sub protecþia anonimatului.

Mai mult decât atât, serviciile de curãþenie sunt efectuate cu minimul necesar de materiale, asta în condiþiile Societatea Naþionalã a Huilei a plãtit sute de mii de lei firmei care a câºtigat licitaþia pentru realizarea acestor servicii. ”Nu avem nici materiale, neau adus ceva dar foarte puþine, înainte de asta trei luni nu am

primit nimic mai mult apã goalã”, a mai spus femeia.

Reprezentanþii Societãþii Naþionale a Huilei Petroºani spun cã toate plãþile cãtre soci-

etatea s-au realizat, însã aceasta este executatã silit. Mai mult decât atât, cei de la SNH vor rezilia contractul cu firma care ar trebui sã realizeze serviciile de curãþenie. ”Noi am fãcut plãþile cãtre acea societate, din pãcate în ultima lunã ei nu mai rãspund la telefon, am vãzut cã nu sau mai

prezentat la licitaþie nici la cealaltã societate. Speram sã vinã o societate care sã aibã mai multã grijã de lucrãtori decât cei de acum. Sãptãmâna viitoare va fi licitaþia ºi se va renunþa la acel contract”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul Societãþii Naþionale a Huilei Petroºani.

P

rocese ºi la Tribunalul Hunedoara Euroserv Clean societatea care a câºtigat contractul pentru realizarea serviciilor de curãþenie la subunitãþile miniere ale SNH a fost acþionatã în judecatã de mai mulþi angajaþi.

Procesele curg pe rolul Tribunalului Hunedoara, unde Euroserv Clean deþine calitatea de pârât.

10 Diverse

Anunþ Societatea Naþionalã a Huilei-SA, cu sediul în Petroºani, str. Timiºoarei nr.2, anunþã organizarea concursului pentru ocuparea a 60 de posturi de muncitor necalificat pentru abatajele frontale ºi lucrãrile de pregãtire aferente acestora, de la EH Lupeni, pe o perioadã determinatã de 6 (ºase) luni, cu o perioadã de probã de 30 (treizeci) de zile.

I. Condiþii de participare: - Vârsta minimã 18 ani; - Sã fie apt, din punct de vedere al sãnãtãþii, pentru muncã - în baza adeverinþei medicale eliberate de medicul de familie; - Studii – minim 8 clase; - Fãrã antecedente penale.

II. Acte necesare participãrii la selecþie. Depunerea dosarului În vederea participãrii la selecþie, fiecare candidat va prezenta un dosar plic, ce va conþine urmãtoarele documente: 1. Cerere tip de participare la selecþie, adresatã Directorului general al SNH SA; 2. Copie act de identitate; 3. Copie documente de studii; 4. Adeverinþã medicalã eliberatã de medicul de familie, din care sã rezulte cã este apt de muncã pentru efort susþinut.

5. Declaraþie pe propria rãspundere cã nu a suferit condamnãri penale.

Dosarul cu documentele necesare selectiei, se va depune la sediul EH Lupeni, din Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1, la secretariatul comisiei de selecþie, în perioada 24,27 ºi 28 mai 2013, între orele 8.00-

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Mai 2013 14.00.

III. Concursul Concursul se va desfãºura începând cu data de 29 mai 2013, la sediul E.H. Lupeni, din municipiul Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1. ºi va consta în: - Analiza dosarelor, - Proba practicã o încãrcare materiale, prin lopãtare, peste un obstacol cu înãlþimea de 1,5 m.

Participanþii se vor prezenta la proba practicã în þinutã sport ºi vor avea asupra lor buletinul/cartea de identitate.

IV. Validarea rezultatelor.

Afiºarea rezultatelor Nota finalã a concursului are la bazã douã elemente, care se vor nota de la 1 la 10, dupã cum urmeazã: 1. Analiza dosarului 50% în nota finalã; 2. Proba practicã, cu pondere de 50% în nota finalã; Ocuparea posturilor se va face în ordinea descrescãtoare a notelor finale obþinute, nota minimã fiind 6 (ºase), calculatã cu douã zecimale.

Contestaþiile asupra rezultatelor validate, cu privire la notarea candidaþilor, se pot depune în termen de 3 zile de la data afiºãrii.

Regulamentul de desfãºurare a concursului va fi fãcut public prin afiºare la sediul E.H. Lupeni, din municipiul Lupeni, str.

Vitoº Gavrilã, nr.1, pagina SNH-SA: www.snh.ro ºi la sediul SNH-SA Relaþii suplimentare la SNH SA – Direcþia Resurse Umane – Servicul Resurse Umane, telefon 0254/541461 interior 710, 720, EH Lupeni, Serviciul Resurse Umane, telefon 0254/561500.

Tãtici la schimbat de scutece

T

ãtici în concediu postnatal. Câþiva tãtici din municipiul Petroºani au ales sã le înlocuiascã pe tinere mame. Este vorba de schimbatul scutecelor celor mici. Astfel, tãticii au optat pentru concediul postnatal pentru creºterea copilului.

Monika BACIU ”Avem în acest an trei tãtici care au dorit sã stea acasã ºi sã ia indemnizaþia pentru creºterea copilului ºi am avut 34 de mãmici. Ca stimulent am avut 11 tãtici ºi 13 mame care au primit stimulentul care este în valoare de 500 de lei lunar”, a declarat Cristina Mraz, ºef Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã Petroºani.

Anul acesta a intrat în vigoare o nouã lege. Este vorba de o reglementare care le permite taþilor sã stea acasã cu cei mici o lunã de zile. Aceasta nu este obligatorie, dar refuzul tãticilor de a petrece o lunã de zile cu

cei mici aduce consecinþe pentru mame. ”Legea s-a modificat, mamele pot sã decidã, nu este obligatoriu ca taþii sã stea acasã cu copiii dar în aceastã situaþie mama trebuie sã revinã la servici mai repede. Variantele pentru

Consiliul Judeþean Hunedoara z Program Petroºani Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00

care pot opta sunt sã stea un an sau doi acasã din momentul în care îºi depun dosarul.

Dacã opteazã sã stea un an acasã ºi apoi sã se întoarcã la servici, iar dacã tatãl nu vrea sã stea acasã cu cel mic, mama va trebui sã se întoarcã mai repede cu trei luni la servici. În cazul de doi ani

Joi - Audienþe de la 11:00 Preºedinte CJ Vineri 10:00 - 14:00

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

HOROSCOP Sunteþi decis sã vã ocupaþi de probleme ale cãminului. Un bãrbat mai în vârstã din familie vã oferã ajutorul, dar încearcã sã vã convingã cã nu faceþi bine.

Evitaþi o ceartã care ar putea tensiona atmosfera din familie pentru multã vreme.

Sunteþi creativ ºi ingenios, calitãþi pe care ar fi bine sã le folosiþi pentru a porni o afacere. În cazul în care nu vã ajung banii, cereþi un împrumut de la o rudã mai înstãritã. Chiar dacã sunteþi cuprins de febra afacerilor, nu neglijaþi sentimentele!

Este foarte posibil sã faceþi un pas important în viaþã. Rudele ºi prietenii vã susþin. Dacã nu staþi prea bine cu banii, nu vã faceþi griji! Vã ajutã o femeie mai în vârstã.

Sunteþi într-o formã excelentã ºi puteþi avea succes în afaceri, în cãlãtorii ºi pe plan sentimental.

Cu sãnãtatea ºi cu moralul staþi foarte bine. Dupã-amiazã, este posibil sã vi se propunã o colaborare.

Se pare cã sunteþi preocupat de un schimb de locuinþe sau doriþi sã cumpãraþi o casã. Nu vã grãbiþi ºi consultaþi-vã cu familia, pentru a evita orice reproºuri ulterioare. Ar fi bine sã þineþi cont de posibilitãþile financiare reale.

Dimineaþa primiþi un ajutor financiar nesperat ºi reuºiþi sã începeþi o activitate laborioasã.

Abþineþi-vã de la speculaþii, pentru cã riscaþi sã pierdeþi mult.

Nu vã grãbiþi!

Sunteþi hotãrât sã începeþi o viaþã nouã ºi sã intraþi în afaceri.

Nu este exclus ca dupã-amiazã sã gãsiþi formula optimã pentru a începe. Nu neglijaþi odihna.

Altfel, riscaþi sã aveþi probleme din cauza surmenajului.

Aveþi ocazia sã rezolvaþi problemele financiare acumulate în ultima perioadã. S-ar putea sã vi se propunã asociarea într-o afacere. Puteþi sã vã consolidaþi relaþiile ºi sã legaþi noi prietenii.

Evitaþi speculaþiile ºi ascultaþi-vã intuiþia.

GEMENI O afacere demaratã de curând începe sã vã aducã beneficii serioase. Evitaþi speculaþiile ºi acþiunile la limita legii, ca sã nu intraþi în conflict cu autoritãþile.

Nu luaþi decizii pripite, mai ales dupã-amiazã!

O persoanã pe care o cunoaºteþi întâmplãtor vã dezvãluie câteva din secretele sale de afaceri ºi vã stimuleazã sã porniþi o micã afacere. Puteþi avea succes în orice domeniu, dacã abordaþi problemele cu seriozitate, dar aveþi rãbdare.

Este un moment bun pentru a începe o investiþie pe termen lung. Deºi riscurile sunt destul de mari, sunteþi optimist, pentru cã vã bucuraþi de sprijinul partenerului de viaþã. Pãstraþi-vã modestia ºi nu vã lãsaþi orbit de laudele celor din jur!

Sunteþi în formã ºi este momentul sã începeþi noi activitãþi în cãmin. Partenerul de viaþã vã sprijinã, iar o rudã mai în vârstã este dispusã sã vã ajute financiar.

Fiþi mai optimist ºi aveþi mai multã încredere în viitor.

atunci va trebui sã se întoarcã mai repede cu ºase luni la servici”, a mai precizat sursa citatã.

Taþii din Petroºani spun cã nu au optat încã pentru concediu postnatal, însã pe viitor sunt dispuºi sã stea acasã cu micuþii. „Nu am stat acasã, dar poate la urmãtorul voi sta eu cu cel mic”, spune un tãtic din Petroºani.

Pãrinþii care stau în concediu postnatal timp de un an pot beneficia de indemnizaþii de pânã la 3400 de lei lunar, în schimb cei care stau cu cei mici doi ani primesc de la stat o indemnizaþie de maxim 1200 de lei lunar.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Mai 2013

Bursa pentru tineri, un fiasco!

A

fiºele, mai numeroase decât numãrul de participanþi! Cam atât s-ar putea spune despre bursa locurilor de muncã pentru tineret, acþiune derulatã, la începutul sãptãmânii, în Petroºani.

Mircea NISTOR La bursa organizatã în colaborare de cãtre Universitatea din Petroºani, Agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei de Muncã ºi AJOFM Hunedoara au participat doar câþiva agenþi economici ºi câteva zeci de tineri. “Am contactat peste 20 de agenþi economici dar, dintre aceºtia, doar câþiva au venit cu oferte de locuri de muncã, în mai multe domenii de activitate, de la muncitori necalificaþi ºi pânã la cele dedicate absolvenþilor de studii superioare. Din pãcate, numãrul tinerilor care au venit la bursã a fost unul extrem de redus, de doar câteva zeci”, a declarat Judith

Babþan, ºef Agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Petroºani.

Dintre puþinii tineri participanþi la bursã câþiva au fost, totuºi, selectaþi în vederea unei viitoare angajãri. “Nu au existat angajãri pe loc, ci, doar câteva selectãri în vederea participãrii la un viitor interviu. Cei care urmeazã sã se prezinte în faþa angajatorilor ar urma sã activeze într-o meserie sezonierã în turism, respectiv de recepþioner, bucãtar sau ospãtar”, a mai spus Judith Babþan.

Cei câþiva tineri care s-au interesat de oferta de locuri de muncã au precizat cã

Cenaclul Tineretului la Vulcan stãzi este ziua tinerilor, la A Vulcan. Primãria din localitate organizeazã un spectcaol de muzicã

aceasta nu a fost una deosebit de atrãgãtoare iar angajatorii cautã, în special, oameni care pot începe activitatea chiar din prima zi de lucru.

Mai exact, sãrind peste o eventualã etapã pregãtitoare. “Eu am terminat o facultate, anul trecut, obþinând calificarea de economist. De atunci nu am reuºit sã mã angajez nicãieri pentru cã locurile de muncã din acest

domeniu, în Valea Jiului, sunt extrem de puþine. În plus, angajatorii au nevoie de oameni care sã nu treacã printr-o perioadã de probã ci de cineva apt sã înceapã serviciul chiar din prima zi de lucru. Ori, eu care nu am mai lucrat niciunde aº avea nevoie de mãcar câteva zile de acomodare cu un loc de muncã”, a spus un tânãr.

“Sunt, încã, studentã ºi aº fi vrut sã lucrez undeva, mãcar, pe perioada vacanþei. Nu pe Litoral,

Bulevardul Mihai Viteazu din Vulcan va deveni astãzi mai animat decât de obicei, pentru cã aici, primãria ºi Consiliul Local organizeazã Cenaclul Tineretului, un spectacol de muzicã folk, rock ºi poezie. De fapt, evenimentul trebuia sã aibã loc pe data de 2 Mai, de Ziua Tineretului, dar cum ziua a picat în plin Postul Paºtelui, acþiunea a fost amânatã

pentru acest sfârºit de sãptãmânã. „ Vor fi tineri care vor face spectacol pentru toþi vulcãnenii. Se va cânta folk, se vor recita poezii, adicã va fi o altfel de întâlnire pentru tineret, un alt mod de a ne ocupa timpul.

Cred cã aceastã manifestare este binevenitã”, a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan Spectacolul va avea loc în faþa Poºtei din localitate, la statuia minerului, începând cu ora 17:00.

curs s-au numãrat: croitor, pizzar, spãlãtor vase, agent asigurãri, amenatar, stivuitorist, secretarã, designer floral ºi, bineînþeles, muncitor necalificat.

Au reînceput înscrierile

ªcoala din Colonie, singura care mai are locuri disponibile u începere din data de 8 mai a debuC tat cea de-a II-a etapã de înscriere a copiilor în clasa pregãtitoare. Aceasta este ultima acþiune de acest gen din 2013 ºi urmeazã a se încheia în data de 17 mai.

Mircea NISTOR Dacã la celelalte unitãþi ºcolare din municipiul Petroºani toate locurile disponibile au fost ocupate chiar din primele zile ale primei etape, nu acelaºi lucru s-a întâmplat ºi la ªcoala Generalã Nr. 2 din cartierul Colonie.

Aici, deocamdatã, abia a fost atins numãrul minim de elevi necesar pentru înfiinþarea unei clase pregãtitoare, respectiv 12. „Avem 12 înscriºi,

deci numãrul minim necesar pentru funcþionarea unei clase pregãtitoare.

Din pãcate, deºi la noi funcþioneazã unele facilitãþi bãneºti, cum ar fi neîncasarea fondului clasei, unii dintre pãrinþii din zonã au preferat sã-ºi înscrie copii la alte unitãþi ºcolare din localitate.

Asta, neþinând cont nici de faptul cã din Colonie pânã în centrul municipiului copiii trebuie sã parcurgã un traseu mai lung, care include ºi traversarea

folk, rock si poezie.

Luiza ANDRONACHE

cã nu mã lasã pãrinþii, ci aici în Petroºani. Nu am gãsit, însã, nimic interesant ºi bine plãtit”, a spus o studentã.

Printre locurile de muncã scoase ieri la con-

cãii ferate”, a declarat Gabriela Rus, director adjunct ªcoala Generalã Nr. 2 Petroºani. În anul ºcolar 2013 – 2014, la ºcoala din Colonie va funcþiona ºi o clasã I, cei 20 de elevi din aceasta fiind cei care vor termina, în aceastã varã, cursurile clasei pregãtitoare. “În mod sigur vom avea ºi o clasã I care va fi compusã din copiii care

vor absolvi în acest an cursurile clasei pregãtitoare”, a mai precizat Gabriela Rus. Listele finale cu toþi copiii înscriºi la clasa 0 ºi în clasa I urmeazã a fi afiºate în data de 24 mai. În cazul în care vor exista ºi copii care nu au prins niciun loc, situaþia acestora va fi soluþionatã direct de cãtre inspectoratele ºcolare judeþene.

„Mãºinile” parcate aiurea împiedicã asfaltãrile

O

datã cu îmbunãtãþirea vremii au fost demarate ºi lucrãrile care vizeazã repararea strãzilor ºi trotuarelor din zona primãriei din Petroºani. În principal, este vorba despre arterele de circulaþie de pe strãzile ªtefan Octavian Iosif ºi General Dragalina.

Mircea NISTOR Singura problemã, pentru asfaltatori, o reprezintã numãrul foarte mare de autoturisme parcate peste tot ºi care îi împiedicã pe reprezentanþii firmei care se ocupã de lucrãri sã

scoatã vechile borduri, sã pregãteascã strãzile pentru asfaltare ºi sã toarne noul covor

asfaltic. „Îi rugãm pe proprietarii de autoturisme sã le parcheze, mãcar pentru câteva zile, în alte locaþii decât cele în care se aflã în prezent. Pentru efectuarea lucrãrilor de asfaltare ºi schimbare a bordurilor este necesar ca zonele cuprinse în programul de reparaþii sã fie eliberate de maºinile parcate pe trotuare sau strãzi”, a precizat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. În principiu, în condiþiile în care vor putea lucra, reprezentanþii firmei care se ocupã cu reasfaltarea strãzilor din zona primãriei ar putea încheia lucrãrile pânã la sfârºitul lunii iunie. Aceasta, doar în

cazul în care proprietarii maºinãriilor parcate aiurea peste tot ºi care au transformat strãzile din zonã într-o imensã parcare ar înþelege cã ar fi cazul sã-ºi mute „jucãriile” poluatoare în altã parte.

Nu de alta, dar, tot ei sunt cei care se plâng cã nu au drumuri „umane” pe care sã-ºi plimbe rablele lãsate vraiºte...

12 Reportaj

”C

Minunile de la Rãscoala

ina creºtinã nu înseamnã doar milostenie, ci înseamnã mai ales altruism, îngãduinþã, înþelegere, compasiune ºi caritate.

Vom face aceste cine lunar, pe grupuri, pe localitãþi din toatã Valea Jiului, prin rotaþie” – Costel Avram, coordonator PNL Valea Jiului

Nu întâmplãtor, înainte de Paºte, ajutorarea celor 500 de familii din Valea Jiului a început pentru liberalii coordonaþi de preºedintele PNL Petrila, Costel Avram, la Rãscoala. Aici s-a produs o minune, sau poate a fost ceva normal pentru un adevãrat creºtin…

Când familiei Gheorghe ºi Niculina Rãscolean le-a ars casa din temelii, în august 2012, de la un scurtcircuit, cele douã biblii avute în casã au rãmas neatinse de foc…

Liderul liberalilor din Valea Jiului a þinut cu tot dinadinsul ca gestul lor de omenie sã porneascã de aici, din locurile pe care alþii le-au numit ”colþ de Rai”. Liberalii au fost întâmpinaþi, jos, în drum, de Niculina Rãscolean.

Vãdit emoþionatã de atenþia acordatã, de faptul cã încã oamenilor le pasã de familia ei ºi încã îi întreabã cum se descurcã dupã necazul prin care au trecut, aceasta povesteºte: ”Poate aºa a vrut Dumnezeu sã trecem prin încercarea asta ca sã aflãm cât de buni sunt oamenii, când de sãritori cã nici nu ºtiu cum sã le mulþumesc, cã tot mi se pare cã nu-I deajuns. De

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 mai 2013

ªi Cina creºtinã nu înseamnã doar milostenie, ci înseamnã mai ales altruism, îngãduinþã, înþelegere, compasiune ºi caritate. Vom face aceste cine lunar, pe grupuri, pe localitãþi din toatã Valea Jiului, prin rotaþie” – a spus Costel Avram, pe un ton care nu-l puteai nicidecum asocia cu cel al directorului Apa Serv, dur

la dumnelor, liberalii, am toate cele prin casã, adicã frigider, aragaz cu butelie ºi alte obiecte care trebuiesc la casa omului,

cã nu mai aveam nimic.

Apoi ne-au bãgat apa, pânã aici sus la casa cea nouã. ªi nici acuma nu ne-au uitat ºi asta e mare lucru pentru noi. Le mulþumesc din suflet tuturor celor care ne-au ajutat” – ne spune femeia cu lacrimile recunoºtinþei pe obraz. ”Am þinut sã vin personal, împreunã cu organizaþia de tineret ºi nu

numai, pentru cã am un deosebit respect pentru aceºti oameni, pentru felul cum ºi-au purtat ºi îºi poartã crucea destinului.

Uneori, dincolo de ceea ce pun pe masã, deºi este extrem de important atunci când este vorba de copii, au nevoie ºi de altceva, de solidaritate ºi de simþãmântul cã nu sunt singuri ºi cã la nevoie au pe cine se baza” – a declarat preºedintele PNL Petrila, Costel Avram.

Cu aceastã ocazie am aflat o informaþie extrem de importantã, iar ca faptã – una valoroasã având în vedere sãrãcia profundã a zonei noastre monoindustriale. Avram a scãpat o vorbã ca urmare a bucuriei nãscutã din bucuria soþilor Rãscolean. ”Vom face, lunar, Cina

creºtinã, prin rotaþie în toatã Valea Jiului”. Am insistat sã ne dea amãnunte, ce, cum, când, de ce… ”Este un lucru care mi-a plãcut cu adevãrat la PRM, pentru cã ideea Cinei creºtine a fost a lor.

Ritmicitatea cu care faci bine, gest mãrut în ochii multora, dar care conteazã mult pentru cel mai puþin norocos în viaþã, te face sã cunoºti cazuri ºi necazuri cu oameni demni ºi puternici, dar ºi cu oameni obosiþi de atâtea zbateri ºi nevoi…

Toate acestea te învaþã pe tine, cel care ai responsabilitãþi, sã-þi cântãreºti permanent faptele ºi sã nu te abaþi de la menirea ta, ºi mã refer la cei care au ales sã facã parte dintr-un partid.

ºi prea puþin îngãduitor cu cei care nu demostreazã cã sunt oameni. Se pare cã minunile se þin lanþ la Rãscoala! ”Credinþa îi face pe oameni frumoºi ºi iubitori. ªi cã dai o

bucatã de pâine celui care n-are, e un semn de iubire, aºa cum spune Isus: Luaþi, mâncaþi, acesta-i trupul Meu/ Alinul pentru inima bolnavã,/ Eu am venit ca Fiu de Dumnezeu/ Sã vã aduc la Tatãl Meu în slavã… ªi ãsta nu e lucru puþin”ne-a rãspuns Mãicuþa Lucia de la Mãnãstirea Maglavit, întrebatã fiind cum sunt privite faptele de milostenie în preajma sãrbãtorilor pascale.

Dupã vacanþa de

Paºte, organizaþiile PNL au început sã se organizeze pentru ca aceastã Cinã creºtinã sã devinã tradiþie în Valea Jiului.

Ileana FIRÞULESCU