CVJ, Nr. 345, Marti 9 aprilie 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 345

Cronica Vãii Jiului Marti, 9 Aprilie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Tânãrã bãtutã,

violatã ºi jefuitã

Un miner s-a spânzurat la minã

U

n miner de 43 de ani a fost gãsit mort la mina Lupeni, luni dimineaþã. Nimeni nu ºtie cum s-a petrecut tragedia, iar medicii legiºti i-au ridicat cadavrul pentru autopsie.

>>> PAGINA A 3-A

Î

Producþia de energie a Apaserv, torpilatã de deciziile Guvernului!

n loc sã ajute producãtorii de energie electricã de pe piaþa liberã, Guvernul îi torpileazã cu tot felul de mãsuri, unele cu caracter pur social ºi mai deloc economic. Situaþia stârneºte îngrijorare ºi în judeþul Hunedoara, unde piaþa producãtorilor s-a lãrgit nu de mult.

>>> PAGINILE 8-9

Demolãri dupã „ureche” ºi riscante

L

egal, pentru unele modificãri ale apartamentelor, gen închiderea balcoanelor, dãrâmarea unui perete sau mutarea unei uºi, ar fi nevoie de obþinerea unor aprobãri precum ºi de întocmirea unor documente. În caz contrar ar urma sã curgã amenzile.

>>> PAGINA 11

Tehnologia – de la cel cu þâþa în gurã, pân’ la cel cu barba surã!

D

O

tânãrã de 24 de ani a fost bãtutã, violatã ºi jefuitã de un individ de 19 ani din Petroºani. Poliþiºtii au reuºit sã-l prindã pe individ la scurt timp ºi l-au trimis dupã gratii. Grozãvia a avut loc, duminicã dupã amiazã, pe drumul care duce spre cãtunul Dâlja Micã ce aparþine de municipiul Petroºani. >>> PAGINA A 5-A

e la vârste mici, copiii românilor folosesc telefoane mobile. În general, pãrinþii declarã cã este extrem de util acest lucru pentru cã au un grad de control ºi de siguranþã.

>>> PAGINA 12

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Aprilie 2013

ApaServ Informeazã Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe: Miercuri: 13 - 15: · ªef Departament

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

Producþie – Cristian IONICÃ · ªef Serviciu Comercial – Alina PAVEL Joi 10 – 12 · DIRECTOR GENERAL - Costel AVRAM · ªef Departament Exploatare - Florin DONISA · ªef Serviciu Juridic – Adriana DÃIAN

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Director General, Costel AVRAM

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 11:10 FamiliaDA (r) 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator

20:00 Observator special 20:30 Justiþie urbanã 22:30 Un Show Pãcãtos 23:00 Un Show ºi mai Pãcãtos

National TV 9:45 Taxi Driver (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Pastila Vouã (r) 12:30 Cuscrele (r) 13:30 Pastila Vouã (r) 13:45 Cuscrele (r) 14:45 Pastila Vouã (r) 15:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Hoþul fantomã

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Fraierul (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Febra disco 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Dexter 0:00 Rãzboiul fanilor

Prima TV 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Dragul de Raymond 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport

19:30 Iubiri secrete 20:30 Copiii spun lucruri trãsnite

TVR 1 9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 11:50 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Împreunã în Europa 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Interes general 17:40 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:20 Legendele palatului

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 aprilie 2013

Un miner s-a spânzurat la minã

U

n miner de 43 de ani a fost gãsit mort la mina Lupeni, luni dimineaþã. Nimeni nu ºtie cum s-a petrecut tragedia, iar medicii legiºti i-au ridicat cadavrul pentru autopsie. Diana MITRACHE Cadavrul minerului, care mai avea 2 ani pânã la pensie, a fost gãsit de colegii sãi în atelierul de vagoane diesel, luni la prima orã. Cei care au ajuns la schimbul I spun cã au gãsit atelierul închis pe dinãuntru ºi aºa ºi-au

dat seama cã ar fi acolo. Au intrat, dar l-au descoperit fãrã viaþã, atârnând într-un ºtreang deasupra vagonetului cu care cobora de obicei în subteran. Colegii sãi spun cã acesta ar fi venit sâmbãtã la lucru, însã, nu ºi-a scos lampa ºi marca pentru a

Un vagon defect a provocat deraierea de la Baru Mare

O

defecþiune tehnicã la un vagon a provocat accidentul feroviar de duminicã, din zona Baru Mare. Trenul format din 25 de vagoane de marfã care ducea sare în Ungaria, aparþine unui transportator feroviar privat care va suporta costurile cu reparaþiile la infrastructura feroviarã. Maximilian GÂNJU Inspectorii feroviari spun cã s-a exclus orice altã cauzã care ar fi putut provoca deraierea, iar vagonul care a sãrit de pe linii urma sã fie ridicat de o societate de specialitate din Hunedoara. “Trenul 60382/1 aparþinând unui transportator privat a avut deraierea celui de-al cincilea vagon de la semnal. Garnitura a parcurs aproape un kilometru ºi

jumãtate cu vagonul în stare deraiatã fapt ce a produs

o serie de pagube la infrastructura feroviarã. Pot sã vã spun cu certitudine de sutã la

intra în subteran, dar cred cã atunci s-ar fi petrecut tragedia. „Era un om bun, nu absenta de la lucru, drept dovadã cã ºi sâmbãtã a venit la muncã, pe comandã. El ºtie ce avea. Dimineaþã, când am venit cu colegii la schimb, l-am gãsit în secþie spânzurat de ºinã. Nu cred cã avea probleme, dar pentru noi era un exemplu mereu”, spune Lucian Dinicã, unul dintre colegii care au fãcut macabra descoperire. sutã cã nu este vinovãþia Companiei CFR SA. Este o problemã tehnicã la vagon, o problemã legatã de partea de rulare. Se va întocmi un dosar de cercetare ºi se va face o investigare, iar în urma dosarului de investigare Compania Naþionalã se va îndrepta asupra vinovaþilor”, a declarat, Octav Rus, ºef Siguranþa Feroviarã Timiºoara. Norocul mecanicilor care operau locomotivele marfarului a fost cã au vãzut dâra de praf lãsatã de vagoanele sãrite de pe linie ºi au oprit înainte de un viaduct. Circulaþia feroviarã între Simeria ºi Petroºani se desfãºoarã pe un singur fir, în zona accidentului, prioritate de trecere având trenurile de persoane. Reparaþiile la linia feratã vor dura mai multe zile au estimat ceferiºtii.

Minerul Attila Eke avea 43 de ani ºi conducerea minei a rãmas ºocatã de incident, pentru cã toþi îl ºtiau drept un om fãrã probleme. „Era cãsãtorit, dar divorþat ºi avea o

activitate neîntreruptã de 25 de ani la mina Lupeni. Nu am avut incidente anterioare, îºi fãcea treaba ºi era integrat în colectiv, de aceea nu ne explicãm care a fost

Arestaþii cu halate albe au fãcut recurs

T

oþi cei nouã arestaþi în dosarul halatelor albe de la Hunedoara au fãcut recurs. Procesul celor acuzaþi de falsificarea reþetelor oncologice va fi judecat la Curtea de Apel Alba. Diana MITRACHE Toþi cei 9 farmaciºti ºi medici care au fost arestaþi la sfârºitul sãptãmânii trecute la Hunedoara ºi Deva au fãcut recurs ºi purtãtorul de cuvânt al Tribunalului Hunedoara a declarat cã acesta va fi judecat la Alba. “Cele nouã persoane arestate preventiv au formulat recurs la mãsura arestãrii preventive. Dosarul va fi înaintat Curþii de Apel Alba Iulia pentru soluþionarea recursului”, a declarat, luni, Ildiko Glãman, purtãtorul de cuvânt al Tribunalului Hunedoara.

Cei arestaþi deþin în Hunedoara un lanþ de farmacii, ori sunt medici oncologi, care prescriau reþete ºi încasau bani dela Casa de Asigurãri de Sãnãtate în detrimentul bolnavilor care mor cu zile. Aceºtia sunt: Tatiana Fãgãdar, consilier local, preºedintele organizaþiei municipale a PC Hunedoara, Elisabeta Mezo, ºeful Secþiei de Oncologie a Spitalului Judeþean de

Sucilã, din nou în faþa judecãtorilor

A

stãzi, 9 aprilie, la Judecãtoria Petroºani are loc un nou termen în procesul în care poliþistul Adrian Sucilã este acuzat de corupere sexualã, act sexual cu un minor ºi furt. Luiza ANDRONACHE Poliþistul vulcãnean, Adrian Sucilã, se va prezenta din nou în faþa instanþei de la Petroºani în primul proces în care este acuzat, printre altele de act sexual cu fiul minor al fostului viceprimar de la Vulcan, Angela Stoica. La termenul de astãzi este posibil sã aibã loc chiar audierea martirilor ºi a celor doi inculpaþi, respectiv Adrian Sucilã ºi Mihaela Stoica. “ La acest termen credem cã se vor

cauza. Probabil avea probleme în familie. L-au gãsit colegii la ora 4,45 în atelierul de reparat locomotiove diesel. Ultimul ºut a fost vineri la schimbul IV”, a declarat ºi Sorin Sandu, directorul EM Lupeni. Trupul neînsufleþit al minerului a fost transportat la serviciul de medicinã legalã unde medicii legiºti vor stabili cauza morþii. O echipã de procurori ºi criminaliºti fac cercetãri pentru a stabili care au fost circumstanþele în care s-a produs tragedia.

pune în discuþie excepþiile invocate de apãrare, care pânã acum nu au putut fi discutate întrucât au lipsit apãrãtorii pãrþilor. Dacã acestea vor fi respinse, cel mai probabil se va proceda la audierea pãrþilor vãtãmate ºi a inculpaþilor, iar ulterior se va pune în discuþie ºi cererea de probe privitoare la acest dosar ”, ne-a declarat Daniel Tomescu, avocatul apãrãrii. Excepþiile care vor fi puse în discuþie astãzi nu s-au abordat niciodatã în faþa instanþei, ci doar au fost

invocate la termenele trecute. “Sunt douã excepþii. Una privind competenþa instanþei legatã de calitatea persoanelor, iar noi am arãtat prin actele depuse cã din punctul nostru de vedere, competenþa ar reveni Tribunalului Hunedoara sã judece aceastã cauzã. Fac menþiunea cã deºi Curtea de Apel Alba Iulia a tranºat într-un alt dosar aceastã excepþie, noi am formulat recurs ºi împotriva acelei decizii, care are termen în data de 26 aprilie la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. A doua excepþie vizeazã restituirea cauzei la Parchet întrucât din cuprinsul rechizitoriului nu rezultã în ce constã fapta de corupere sexualã. Practic,

Urgenþã din Deva, Alina Maura Popa, medic oncolog ºi soþul acesteia, Cãlin Popa, fost ofiþer SRI, Cristian Doþiu ºi Ciprian Ban, administratori la o farmacie din Hunedoara, Ramona

Goia, administratorul unei farmacii din Deva, ºi Adriana Enuþa, care þinea contabilitatea firmelor implicate. Pentru toþi aceºtia magistraþii au emis mandate de arestare preventivã pentru 29 de zile. aceastã infracþiune nu este descrisã, nu ºtim când a avut loc ºi în ce a constat ea. Aceste aspecte sunt obligatorii, potrivit legii ”, a mai spus avocatul lui Sucilã.

Adrian Sucilã mai este judecat într-un alt dosar, de pornografie infantilã, dosar care rezultã din primul, cel de corupere sexual ºi act sexual cu un minor. În ambele procese, alãturi de Sucilã, judecatã este ºi Mihaela Stoica, fiica fostului viceprimar de la Vulcan.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Aprilie 2013

Sãnãtatea a fost Zeci de mii de pacienþi cu hipertensiune dezbãtutã la Vulcan este 60 de mii de hunedoreni suferã de

S

ãnatatea ºi educaþia, mânã în mânã. Ziua Mondialã a Sãnãtãþii a fost principalul subiect de discuþie în cadrul unui simpozion care s-a desfãºurat la ºcoala generalã nr. 4 din Municipiul Vulcan, la sfârºitul sãptãmânii trecute. Luiza ANDRONACHE La eveniment au participat reprezentanþi ai administraþiei locale, deputatul din Colegiul de Vest, Cristian Resmeriþã, medici, cadre didactice ºi elevi. “Ziua Mondialã a Sãnãtãþii este o zi simbol pe care, iatã, o marcãm ºi noi prin aceastã distinsã acþiune. Preocuparea noastrã este pentru sãnã-

Valea Jiului, am reuºit ca în momentul de faþã sã avem o stare de sãnãtate bunã”, a afirmat Cristian Resmeriþã, deputat PSD Colegiul de Vest. De altfel, medicii prezenþi la simpozion, au vorbit în special despre cum putem pãstra sãnãtatea ºi nu doar cea fizicã. “ Sãnãtatea este starea de bine fizicã, mentalã ºi socialã a fiecãrui individ. Adicã, sãnãtatea nu înseamnã doar lipsa

P

hipertensiune arterialã. În judeþul Hunedoara sunt inregistrati în 2012 un numar de 3.076 bolnavi de hipertensiune arterialã, depistaþi de medici iar, 60.236 sunt bolnavi de hipertensiune arterialã ramasi in evidenta. Monika BACIU

Hipertensiunea arterialã este definitã ca valoare a tensiunii arteriale sistolice ºi/sau diastolice, cedepãºeºte în mod constant valoarea acceptatã cafiind normalã. Mulþi oameni nu

ºtiu cã au hipertensiune arterialã, deoarece nu provoacã întotdeauna simptome. Dacã este lãsat necontrolat, hipertensiune arterialã poate provoca, de asemenea, orbire, nereguli ale inimii ºi insuficienþã

Braconier prins la vânãtoare

U

n bãrbat a fost gãsit pe un fond de vânãtoare,i ar obiectele ce le avea cu el i-au fãcut pe oamenii legii sã îl creadã braconier. Omul este acum cercetat. Diana MITRACHE Incidentul s-a petrecut într-o comunã hunedoreanã, iar omul

tate trebuie sã fie permanentã, pentru cã fãrã aceasta, niciuna din realizãrile noastre nu este deplinã”, a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. Deputatul Cristian Resmeriþã a vorbit despre perioada când a fost profesor la aceastã ºcoalã ºi despre cât de importatã este sãnãtatea pentru membrii familiei lui. “ ªi eu am avut cazuri în familie, de membrii care au fost bolnavi, dar datoritã existenþei spitalelor din

bolilor. Sãnãtatea nu se datoreazã medicilor, ci ºcoli, societãþii ºi chiar bisericii ”, a precizat dr. Liliana Diaconu, coordinator Compartiment Interne - Spitalul Municipal Vulcan. În cadrul acestei întâlniri, elevii au avut ºi un program artistic. De asemenea, voluntarii Crucii Roºii au mãsurat gratuit tensiunea arterialã într-un punct instituit în faþa primãriei din localitate.

I

Luiza ANDRONACHE Cinematograful Luceafãrul din Vulcan este în plinã reconstrucþie, pentru a-ºi recãpãta strãlucirea de altãdatã ºi chiar mai mult. Muncitorii firmei Pregoterm au termen

pânã la sfârºitul verii sã finalizeze toate lucrãrile de reamenjare a fostei sãli de cinema. „ Suntem într-o fazã destul de avansatã, circa 60 % din lucrãri sunt finalizate. Mai avem partea de dotãri la care acum lucrãm, iar în cursul lunii viitoare sperãm sã final-

creºte odatã cu vârsta, de la 1din 10 persoane, în 20 de ani ºi 30 de ani pânã la 5din 10 de persoane, în 50 de ani. Oamenii cu tensiune arterialã crescutã au, de asemenea, glicemia ridicatã sau valori

avea asupra sa o armãºi mai multe cartuºe. Oamenii legii, spun, însã, cã au gãsit ºi alte obiecte care l-au dat de gol pe braconier. „În urma activitãþilor desfãºurate, poliþiºtii Serviciului Arme Explozivi Substanþe Periculoase au depistat în fondul de vânãtoare Ruda Brad, un de 45 de ani, din comuna Luncoiu de Jos, care avea asupra sa o armã de vânãtoare cu alice cal. 16, deþinutã legal, 4 cartuºe de vânãtoare ºi o plasã în care a fost gãsitã carne de origine animalã, existând posibilitatea ca aceasta sã provinã de la o cãprioarã”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al

Î

n curând se vor putea face bani din reciclarea deºeurilor la Vulcan. Primarul Gheorghe Ile analizeazã acum piaþa pentru a cumpãra niºte utilaje performante pentru staþia de sortare. Luiza ANDRONACHE

Administraþia localã de la Vulcan este în tratative cu câteva firme pentru extinderea activitãþii de sortare a deºeurilor de la staþia care aparþine firmei Pregoterm. Primarul

izãm ºi cu acestea”, a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. Lucrãrile

crescute ale colesterolului ºi prezintã un risc chiar mai mare deatacuri de cord ºi accident vascular cerebral. Prin urmare, este important sã se facã controale periodice din sânge ºi urinã.

IPJ Hunedoara. Poliþiºtii mai spun cã bãrbatul nu avea autorizaþie pentru vânãtoare, pe numele sãu fiind întocmit dosar penal pentru comiterea infracþiunilor de braconaj cinegetic, uz de armã letalã fãrã drept, arma, muniþia ºi carnea de origine animalã gãsite asupra bãrbatului fiind ridicate în vederea expertizãrii.

încercãm sã vedem cum putem colabora cu ei sã ne extindem ºi sã aducem

se utilizeazã la fabricile de PVC ”, a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. Dacã primãria va reuºi sã facã o producþie finitã,

ºi alte utilaje pentru a face produsul semifabricat. Asta înseamnã sã mãcinãm PET-urile ºi sã facem acele granule care

chiar semifabricatã din PET-uri, asta ar însemna creºterea sumelor pe care administraþia le-ar avea în plus la buget.

Producþie din deºeuri din Vulcan

Salã de spectacole ºi cinema 3 D la Vulcan n câteva luni, Municipiul Vulcan va avea o salã nouã de spectacole ºi cinematograf 3 D. La acest proiect se lucreazã deja de peste un an de zile cu bani de la bugetul local.

cardiacã. Riscul de a dezvolta aceste complicatii este mai mare în prezenþa altor factori derisc cardiovascular, cum ar fi diabetul zaharat. În Romania, unul din trei adulti are hipertensiune arterialã. Proporþia

Gheorghe Ile vrea sã achiziþioneze câteva utilaje utilaje cu care sã eficientizeze ºi mai mult activitatea de sortare a deºeurilor menajere. „Am avut o discuþie cu reprezentanþii unei firme, care au venit ºi au vãzut staþia noastrã, iar acum la acest obiectiv au început acum circa un an de zile ºi sunt finanþate din bugetul local. Aici, primãria vrea sã facã o salã de spectacole ºi cinema 3 D.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 aprilie 2013

O

Tânãrã bãtutã, violatã ºi jefuitã

tânãrã de 24 de ani a fost bãtutã, violatã ºi jefuitã de un individ de 19 ani din Petroºani. Poliþiºtii au reuºit sã-l prindã pe individ la scurt timp ºi l-au trimis dupã gratii.

Grozãvia a avut loc, duminicã dupã amiazã, pe drumul care duce spre cãtunul Dâlja Micã ce aparþine de municipiul Petroºani. Tânãra de 24 de ani, se ducea spre casã ºi chiar dacã trebuia sã strãbatã o bunã bucatã de drum dintr-o zonã izolatã, nu s-a gândit cã ar putea pãþi ceva ºi nu a luat pe nimeni sã o însoþeascã. În apropiere de un pod a

G

coborât sã-ºi spele pantofii de noroi ºi s-a trezit cu un individ care dupã ce a urmãrit-o, a târât-o sub pod. Înainte ca femeia sã poatã striga a lovit-o ºi apoi a obligat-o sã întreþinã relaþii sexuale cu el. Violatorul, Orlando S., de 19 ani din

Petroºani, cu antecedente penale, nu s-a mulþumit ºi i-a luat tinerei de pe deget un inel din aur, o verighetã ºi toþi banii pe care îi avea la ea, circa 100 de lei. Femeia a avut puterea sã-ºi anunþe mama despre ce a pãþit, iar aceasta a dat alarma.

CEH, acces garantat la reþelele electrice

uvernul a acordat acces garantat la reþelele electrice pentru energia electricã produsã de Termocentrala Mintia aparþinând Complexului Energetic Hunedoara, printr-o hotãrâre a Executivului aprobatã sãptãmâna trecutã, informeazã. Actul normativ adoptat de Guvern privind unele mãsuri pentru siguranþa alimentãrii cu energie electricã nu a fost supus dezbaterii publice ºi nu a apãrut încã în Monitorul Oficial. Potrivit , prin aceastã hotãrâre de Guvern se acordã un acces garantat termocentralelor de la Hunedoara ºi Oltenia la reþelele electrice, iar Transelectrica este obligatã sã asigure dispecerizarea cu prioritate a energiei electrice produse de termocentrale.

Mãsurile se aplicã în perioada 15 aprilie 2013 - 1 iulie 2015. Actul normativ prevede cã, pentru menþinerea nivelului de siguranþã a sistemului electroenergetic naþional, Hunedoara are obligaþia de a furniza servicii tehnologice de sistem cãtre operatorul de transport ºi sistem la o valoare a puterii electrice de cel puþin 400 MW, în condiþiile reglementãrilor emise de ANRE. Monika BACIU

B

Adio, tobogane!

Decizia, care va intra în vigoare cu începere din data de 15 aprilie, a fost luatã de cãtre reprezentanþii primãriei. Dupã aceastã datã, toboganele ºi ghenele de gunoi vor fi sigilate, cetãþenii urmând a-ºi arunca resturile menajere în tomberoanele din þarcurile amenajate în acest scop. “Printr-o adresã, Direcþia de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara ne-a solicitat sã închidem depozitul de

reziduuri solide menajere al blocului 97 de pe strada 1 Decembrie 1918 pe motiv cã sistemul toboganelor pentru ghenele de gunoi reprezintã un risc epidemiologic major pentru sãnãtatea publicã. Þinând cont de faptul cã acest sistem de colectare al deºeurilor menajere este contrar normativelor de igienã în vigoare, în ciuda evacuãrii ritmice a resturilor, s-a impus interzicerea folosirii acestuia, nu numai în respectivul imobil, ci în toate cele care aveau un astfel de sistem de evacuare a gunoaielor. Prin urmare, cu începere din data de 15 aprilie, nici blocurile 89 ºi 97 de pe strada 1 Decembrie

C

În primele douã luni ale anului, þara noastrã a importat o cantitate de de 384.400 tone echivalent petrol, cu 12,6%, respectiv 55.200 tep mai micã faþã de cea din

rins imediat de poliþiºti

„Ofiþerul de serviciu din cadrul Poliþiei Petroºani a fost sesizat în jurul orei 16.30, în data de 7 aprilie 2013, de o persoanã de sex feminin cu privire la faptul cã fiica ei în vârstã de 24 de ani,

locurile din centrul municipiului Petroºani vor rãmâne fãrã toboganele ºi depozitele de reziduuri menajere amplasate la parterul imobilelor în cauzã.

Producþia de cãrbune a scãzut onsumul de cãrbune a scãzut. România a consumat mai puþine gaze ºi cãrbune în primele douã luni ale anului faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut, astfel cã atât producþia cât ºi importul au fost mai mici.

P

în timp ce se deplasa pe strada Dâlja Micã din municipiul Petroºani, a fost acostatã de un individ necunoscut ºi prin violenþã constrânsã sã întreþinã raport sexual cu el. Având în vedere cã infracþiunea a fost deosebit de gravã, au fost alarmate toate efectivele Poliþiei Petroºani, iar din cercetãrile efectuate a mai rezultat faptul cã autorul, dupã ce a consumat actul sexual, tot prin violenþã i-a sustras persoanei vãtãmate un inel de pe deget dar ºi suma de 110 lei”, a declarat comisarul ºef, Liviu Stoica, ºeful Biroului Investigaþii Criminale din cadrul Poliþiei Petroºani. Din cauza ºocului tânãra nu a

perioada similarã din 2012, potrivit datelor Institutului Naþional de Statisticã. De asemenea, în aceeaºi perioadã, ºi producþia internã de a fost mai micã cu 3% faþã de cea din perioada similarã din 2012, respectiv de 1,433 milioane tep, cu 43.600 tep mai micã faþã de cea din perioada similarã din 2012. Potrivit INS, ale României se ridi-

cau, la sfârºitul lui 2011, la 100 miliarde metri cubi, în scãdere cu 500 miliarde mc faþã de 2010, când au fost estimate la 600 miliarde mc. Cantitãþile reprezentau 0,1% din rezervele mondiale, comparativ cu 0,3% în anul precedent. ªi producþia de cãrbune a scãzut cu 21,5% în primele douã luni din 2013 faþã de cea din perioada similarã a anului trecut, la 849.400 tone echivalent petrol (tep). ªi asta în timp ce importurile s-au ridicat la 109.400 tep cãrbune net, cu 15,8% mai puþin comparativ cu cantitatea importatã în aceeaºi perioadã din 2012. Monika BACIU

1918, respectiv 4 ºi 6 de pe strada General Dragalina, nu-l vor mai putea utilize”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Prin urmare, vrândnevrând, cetãþenii domiciliaþi în cele 5 blocuri de 10 etaje, de pe strãzile 1 Decembrie 1918 ºi General Dragalina,

putut oferi prea multe indicii despre autor, însã poliþiºtii au reuºit sã-l prindã la scurt timp dupã viol. „În urma activitãþilor investigative desfãºurate, la scurt timp, a fost identificat autorul infracþiunilor de viol ºi tâlhãrie. Faþã de autor s-a luat mãsura reþinerii pe 24 de ore. Cercetãrile au fost efectuate sub supravegherea procurorului de caz de la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani, iar în data de 8 aprilie, a fost prezentat Judecãtoriei care a emis mandat de arestare preventivã pe 29 de zile”, a mai declarat comisarul Stoica. Violatorul riscã ani grei de închisoare fiind acuzat de viol ºi tâlhãrie. Maximilian GÂNJU care aveau un sistem special de colectare a deºeurilor menajere vor fi nevoiþi sã coboare cu plasa ºi sã o arunce la tomberon. În cazul în care unii vor mai folosi, totuºi, toboganele de gunoi, reprezentanþii primãriei au precizat cã nu vor mai ridica gunoiul din ghenele amplasate la parterul blocurilor. Mir cea NISTOR

6 Actualitate

ªi-au recuperat bunurile paServ Valea Jiului nu înregistreazã A datorii. Directorul SC ApaServ Valea Jiului, Costel Avram a fãcut public bilanþul pentru anul trecut. Reprezentanþii societãþii se pot lãuda cu faptul cã nu înregistreazã niciun fel de datorii nici la bugetul de stat ºi nici cãtre terþi. Monika BACIU ”SC ApaServ Valea Jiului este o societate model din acest punct de vedere. Nu avem niciun leu datorie faþã de terþi, faþã de bugetul statului, faþã de firmele noastre furnizoare. Am încheiat anul 2012

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Aprilie 2013

foarte bine ºi încercãm în continuare sã demonstrãm tuturor partenerilor cã ApaServ Valea Jiului este o firmã serioasã ºi în acelaºi timp scopul nostru numãrul unu este sã gãsim soluþii ºi sã creºtem în bine servicile prestate de noi cãtre populaþia Vãii Jiului”, a declarat Costel Avram, directorul SC ApaServ Valea Jiului, Anul trecut, reprezentanþii societãþii aveau în vedere accesarea unui împrumut pentru accesarea unui credit pentru a recupera bunurile

de la vechea societate de apã. Nici la credit nu au apelat, mai mult decât atât, au reuºit sã îºi recupereze bunurile. ”Am reuºit prin noi înºine, am reuºit prin banii pe care i-am încasat sã cumpãrãm înapoi bunurile, clãdirile ºi maºinile care nu mai erau ale noastre ci a Ministerului de Finanþe. Astãzi pot zice cã toate bunurile care au fost sechestrate sunt din nou proprietatea SC ApaServ Valea Jiului”, a mai spus Avram. Regia Autonomã a Apei Valea Jiului, firma care s-a aflat în subordinea Consiliului Judetean Hunedoara, a creat un prejudiciu la bugetul statului de peste 20 de milioane de lei. Totul a fost posibil prin divizarea furnizorului de apã în douã societãti, SC Nova Serv Valea Jiului SRL si SC Apa Serv Valea Jiului SA. Asta a condus la o societate curatã, doar cu datorii curente, si alta, cãreia i s-au transferat obligatiile restante fatã de bugetul general consolidat împreunã cu activele sechestrate

si cu creantele de încasat. În fapt, totul a pornit în toamna anului 2009 când, din cauza datoriilor pe care SC Apa Serv Valea Jiului le înregistra an de an fatã de bugetul consolidat al statului, Agentia Nationalã de Administrare Fiscalã pentru Contribuabili mijlocii a solicitat biroului juridic din cadrul DFP Hunedoara deschiderea procedurii insolventei. La data solicitãrii deschiderii procedurii insolventei, obligatiile restante fatã de bugetul general consolidat ajunsese la 19,945 milioane de lei (aproape 200 de miliarde de lei vechi). Pe de altã parte, însã, Apa Serv Valea Jiului este singura din tarã, care în acest moment are proiecte de milioane de euro si care nu participã cu nici un leu pentru implementarea lor. Bunurile au fost puse sub sechestru din cauza datoriilor pe care RAAVJ le-a acumulat la Fisc, atunci când societatea s-a desprins în douã pãrti, una cu datorii si alta curatã.

Industria din România, un Star Trek al Economiei

R

eindustrializarea României a început ca un film science-fiction. Cel puþin asta reiese din declaraþiile susþinute de ministrul Economiei, Varujan Vosganian, în cadrul dezbaterilor pe tema reindustrializãrii þãrii. Monika BACIU Vosganian a þinut sã precizeze cã viitorul science-fiction nu trebuie privit ca un subiect tabu, ci ca o realitate foarte apropiatã. “Punctul central al strategiei de reindustrializare a Romaniei este crearea noilor tehnologii. Noi nu vrem sã facem reindustrializare, pornind pe potecile bãtãtorite ale vechilor industrializãri, ci mergând direct la industriile

Regulament strict pentru terase

C

onsilierii locali din Petroºani au aprobat regulamentul referitor la amplasarea ºi funcþionarea teraselor din zona pietonalã din Centrul Civic. În principiu, terasele sezoniere urmeazã a fi amplasate potrivit unui plan întocmit de cãtre Biroul Cadastru - Registru Agricol din cadrul primãriei. Mircea NISTOR Perioada de funcþionare a acestora este permisã în perioada aprilie – octombrie însã, deoarece nu a fost stabilitã ºi chiria pentru terenuri, nimeni nu a depus deocamdatã vreo cerere pentru deschiderea unei terase. “În principiu, terasele puteau fi deschise cu începere din data de 1 aprilie, însã, pentru cã nu a fost stabilitã ºi chiria pentru terenurile ce urmeazã a fi închiriate, pânã în prezent, nu avem nicio solicitare de deschidere a unei terase în Centrul Civic”, a precizat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Regulamentul de funcþionare a teraselor prevede ºi

COLÞUL LUI DENIS

Europa este un proiect important”, a declarat ministrul Economiei, Varujan Vosganian, la conferinþa de prezentare a proiectului ELI–NP, din cadrul POLIFEST, eveniment ce se

aplicarea unor sancþiuni contravenþionale patronilor care nu respectã acest act. Amenzile se pot situa între 400 ºi 1.500 de lei. Printre altele, este interzisã ancorarea meselor, scaunelor sau bãncilor în pavaj; amplasarea în spaþiul public a mobilierului pentru servire (inclusiv a instalaþiilor frigorifice); amplasarea de folii ºi paravane; împrejmuirea teraselor; folosirea de mobilier din material plastic; depozitarea ambalajelor ºi deºeurilor în perimetrul acestora sau depãºirea nivelului legal al sunetului de la aparatura muzicalã, televizoare ºi videoproiectoare. În acelaºi timp, orarul de funcþionare a teraselor nu va putea depãºi ora 23:00.

þintã. Din acest motiv, tehnologiile acestea, ca industria laserului, în care România are un rol foarte important ºi de avangardã în

desfãºoarã la Universitatea Politehnicã Bucureºti. Varujan Vosganian susþine cã Ministerul

P

Luiza ANDRONACHE Oferta operatorilor de turism este ºi mai diversã ºi atractivã, pentru cã anul acesta, Paºtele va fi sãrbãtorit la începutul lunii

bunã zi când un client va merge întrun supermarket, nu va avea niciun fel de produs pe etajera de la obiectele casnice, va merge la un computer, îºi va programa cana pe care vrea sã o cumpere ºi apoi, o va scoate din imprimanta 3D. Imaginaþi-vã cã, în acest fel, vom putea face obiecte din plastic, obiecte metalice, obiecte din amestecurile lor ºi astfel ne vom uºura foarte mult viaþa. Am putea chiar sã avem un magazin la noi acasã. Am putea sã ne creãm obiectele de care avem nevoie, pur ºi simplu prin utilizarea acestor tehnologii. Eu ºtiu cã unii dintre dvs. zâmbesc, dar dacã în aceastã salã neam fi gãsit acum 30

Varujan Vosganian a precizat, în incinta Politehnicii bucureºtene, cã Ministerul Economiei va purta, în urmãtoarele douã luni, un dialog cu circa 600 unitãþi industriale în privinþa reindustrializãrii. „Am fãcut deja o bazã de date în care am înregistrat circa 600 de companii pe care o sã le

avut voie sã afcem erabilitarea reþelelor de canalizare ºi apã,

ci numai le-am extins. Acum, partea a doua a proiectului prevede reabilitarea reþelelor, cele care produc acele pierderi”, a

nu a fost semnat, dar reprezentanþii operatorului de apã ºi canalizare spun cã pânã la finele anului lucrarea va putea fi licitatã.

Reþelele de apã ºi canalizare din Petroºani vor fi modernizate

D

upã un an de întârziere, proiectul extindere a reþelelor de apã potabilã din Petroºani poate demara. Instanþa a respins contestaþia uneia dintre firmele care a pierdut licitaþia, iar cea de a doua contestaþie care se afla pe rolul CNSC a fost retrasã chiar de societatea în cauzã. În plus, o nouã finanþare, de 69 de milioane de euro, va ajunge în Valea Jiului pentru continuarea programului. Carmen COSMAN Proiectul de extindere a reþelelor de apã ºi canalizare din Petroºani, derulat de SC ApaServ Valea Jiului SA cu fonduri europene, poate demara. Magistraþii Curþii de Apel Alba Iulia au respins definitiv sesizarea formulatã

de SC Tim SA, care contesta rezultatele licitaþiei. Tim nu a avut câºtig de cauzã nici al Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor care a analizat sesizarea ºi, ca atare s-a adresat instanþei de judecatã. Vestea bunã este cã ºi a doua contestaþie, care se afla pe masa de

viitoare, iar bugetarii ºi angajaþii marilor companii vor avea o minivacanþã de 1 mai, care se va prelungi pânã dupã sãrbãtori.

la P aºtele munte

Pentru Valea Jiului, ofertele promovate

intens pe internet în aceste zile sunt cele la cabanele din Straja. Un sejur de 3 zile în

lucru a inspectorilor CNSC, a fost rezolvatã. Chiar cei de la firma contestatoare au decis sã o retragã, aºa cã proiectul, în valoare de 28, 4 milioane de lei poate sã demareze. Astfel de proiecte se deruleazã în toate localitãþile din Valea Jiului, finanþarea fiind de aproape 40

perioada 3 -6 mai în care un turistul beneficiazã de cazare,demipensiune ºi masa pascalã, costã 250 lei de persoanã. Masa Pascala contine mânãcãruri traditionale, respectiv pascã,ouã roºii,ciorbã de miel,drob de miel,ceapa verde,cozonaci de

de milioane de euro. „Curtea de Apel Alba Iulia a respins contestaþia fãcutã de cãtre TIM, iar în aceastã dimineaþã cei de al TIM au trimis o adresã prin acre ne-au anunþat cã ºi-au retras ºi cealaltã contestaþie de la CNSC. Un lucru îmbucurãtor este cã sãptãmâna viitoare încep lucrãrile ºi în municipiul Petroºani”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului SA. De precizat cã termenul de finalizare a proiectului nu poate fi modificat, chiar dacã

casã, plus bãuturile alcoolice. Aceasta este oferta pentru 3 zile, iar cea pentru 5 zile, adresatã celor cu mai multe zile libere, costã un 100 de lei în plus. De altfel, un atuu adus în discuþie de cabanierii din Straja în promovarea ofertelor lor, este acela cã turiºtii vor

lucrãrile au fost blocate de aceste contestaþii un an de zile. *O nouã tranºã de finanþare În plus, încã 69 de milioane de euro vor veni în Valea Jiului, tot din fonduri europene pentru continuarea ºi extinderea proiectului deja implementat. Banii vor fi folosiþi pentru reabilitarea reþelelor de canalizare, extindere reþele canalizare, reabilitare captãri, aducþiuni, staþii de tratare, asta pentru cã prima tranºã de finanþare a putut fi utilizatã doar pentru extinderea acestora. „Noi în prima parte a proiectului nu am

putea asista la Slujba de Inviere, care se va face la schitul din staþiune.

Paºte U nexotic

Ofertele turtistice sunt atât de bogate ºi de pline de bonusuri, încât, o familie de clasã medie, spre exemplu, care vrea sã

invitãm la dialog, fireºte, fiecare pe palierul sãu industrial, de la industriile agroalimentare pânã la tehnologia comunicaþiilor, urmând ca în luna iunie sã refacem Consiliul consultativ de sãptãmâna trecutã ºi sã prezentãm concluziile dialogului nostru cu fiecare industrie”, a spus Varujan Vosganian.

explicat Avram referindu-se la rigorile Comisiei Europene, acre a finaþat lucrarea. Deocamdatã, contractul de finanþare

Proiect deblocat

Unde mergem de sãrbãtori? aºtele se apropie cu paºi repezi, iar de puþin timp, site-urile de specialitate s-au umplut pur ºi simplu de oferte de vacanþe în locuri care mai de care.

Economiei trebuie sã fie un partener permanent al Universitãþii Politehnice Bucureºti, care „sã aducã dovada distincþiei ºi importanþei proiectelor UPB”. El a menþionat cã pentru proiectul ELI–NP are o sensibilitate specialã pentru cã „industria laserului ºi aplicaþia sa legatã de imprimantele 3D vor avea în viitor o importanþã copleºitoare ºi vor putea chiar face o noua revoluþie industrialã”. „Imaginaþi-vã cum va fi într-o

de ani ºi am fi vorbit de aceastã tabletã pe care eu o am în faþa mea aþi fi spus cã citesc prea mult revista cutezãtorii! Poate cã într-o bunã zi aºa cum noi vorbim „înainte ºi dupã Iisus”, într-o bunã zi cineva va spune cã istoria lumii se împarte în perioada de dinainte ºi dupã internet sau telefoanele mobile”, a afirmat ministrul.

petrecã un Paºte de neuitat, cu greu se poate decide încotro sã meargã. Spre exemplu, un sejur în staþiunea Nisipurile de Aur din Bulgaria, începe de la 140 de euro de persoanã. O vacanþã pe insula Thassos, numitã ºi Insula de Smarald din Grecia, de 5 zile,

începe de la 156 de euro de persoanã. ªi, astfel de oferte sunt cu sutele pe internet ºi afiºate chiar la agenþiile de turism din Valea Jiului. Bineînþeles, rezervãrile trebuie fãcute cât mai repede de cei care vor sã petreascã ºi altfel Paºtele decât acasã.

6 Actualitate

ªi-au recuperat bunurile paServ Valea Jiului nu înregistreazã A datorii. Directorul SC ApaServ Valea Jiului, Costel Avram a fãcut public bilanþul pentru anul trecut. Reprezentanþii societãþii se pot lãuda cu faptul cã nu înregistreazã niciun fel de datorii nici la bugetul de stat ºi nici cãtre terþi. Monika BACIU ”SC ApaServ Valea Jiului este o societate model din acest punct de vedere. Nu avem niciun leu datorie faþã de terþi, faþã de bugetul statului, faþã de firmele noastre furnizoare. Am încheiat anul 2012

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Aprilie 2013

foarte bine ºi încercãm în continuare sã demonstrãm tuturor partenerilor cã ApaServ Valea Jiului este o firmã serioasã ºi în acelaºi timp scopul nostru numãrul unu este sã gãsim soluþii ºi sã creºtem în bine servicile prestate de noi cãtre populaþia Vãii Jiului”, a declarat Costel Avram, directorul SC ApaServ Valea Jiului, Anul trecut, reprezentanþii societãþii aveau în vedere accesarea unui împrumut pentru accesarea unui credit pentru a recupera bunurile

de la vechea societate de apã. Nici la credit nu au apelat, mai mult decât atât, au reuºit sã îºi recupereze bunurile. ”Am reuºit prin noi înºine, am reuºit prin banii pe care i-am încasat sã cumpãrãm înapoi bunurile, clãdirile ºi maºinile care nu mai erau ale noastre ci a Ministerului de Finanþe. Astãzi pot zice cã toate bunurile care au fost sechestrate sunt din nou proprietatea SC ApaServ Valea Jiului”, a mai spus Avram. Regia Autonomã a Apei Valea Jiului, firma care s-a aflat în subordinea Consiliului Judetean Hunedoara, a creat un prejudiciu la bugetul statului de peste 20 de milioane de lei. Totul a fost posibil prin divizarea furnizorului de apã în douã societãti, SC Nova Serv Valea Jiului SRL si SC Apa Serv Valea Jiului SA. Asta a condus la o societate curatã, doar cu datorii curente, si alta, cãreia i s-au transferat obligatiile restante fatã de bugetul general consolidat împreunã cu activele sechestrate

si cu creantele de încasat. În fapt, totul a pornit în toamna anului 2009 când, din cauza datoriilor pe care SC Apa Serv Valea Jiului le înregistra an de an fatã de bugetul consolidat al statului, Agentia Nationalã de Administrare Fiscalã pentru Contribuabili mijlocii a solicitat biroului juridic din cadrul DFP Hunedoara deschiderea procedurii insolventei. La data solicitãrii deschiderii procedurii insolventei, obligatiile restante fatã de bugetul general consolidat ajunsese la 19,945 milioane de lei (aproape 200 de miliarde de lei vechi). Pe de altã parte, însã, Apa Serv Valea Jiului este singura din tarã, care în acest moment are proiecte de milioane de euro si care nu participã cu nici un leu pentru implementarea lor. Bunurile au fost puse sub sechestru din cauza datoriilor pe care RAAVJ le-a acumulat la Fisc, atunci când societatea s-a desprins în douã pãrti, una cu datorii si alta curatã.

Industria din România, un Star Trek al Economiei

R

eindustrializarea României a început ca un film science-fiction. Cel puþin asta reiese din declaraþiile susþinute de ministrul Economiei, Varujan Vosganian, în cadrul dezbaterilor pe tema reindustrializãrii þãrii. Monika BACIU Vosganian a þinut sã precizeze cã viitorul science-fiction nu trebuie privit ca un subiect tabu, ci ca o realitate foarte apropiatã. “Punctul central al strategiei de reindustrializare a Romaniei este crearea noilor tehnologii. Noi nu vrem sã facem reindustrializare, pornind pe potecile bãtãtorite ale vechilor industrializãri, ci mergând direct la industriile

Regulament strict pentru terase

C

onsilierii locali din Petroºani au aprobat regulamentul referitor la amplasarea ºi funcþionarea teraselor din zona pietonalã din Centrul Civic. În principiu, terasele sezoniere urmeazã a fi amplasate potrivit unui plan întocmit de cãtre Biroul Cadastru - Registru Agricol din cadrul primãriei. Mircea NISTOR Perioada de funcþionare a acestora este permisã în perioada aprilie – octombrie însã, deoarece nu a fost stabilitã ºi chiria pentru terenuri, nimeni nu a depus deocamdatã vreo cerere pentru deschiderea unei terase. “În principiu, terasele puteau fi deschise cu începere din data de 1 aprilie, însã, pentru cã nu a fost stabilitã ºi chiria pentru terenurile ce urmeazã a fi închiriate, pânã în prezent, nu avem nicio solicitare de deschidere a unei terase în Centrul Civic”, a precizat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Regulamentul de funcþionare a teraselor prevede ºi

COLÞUL LUI DENIS

Europa este un proiect important”, a declarat ministrul Economiei, Varujan Vosganian, la conferinþa de prezentare a proiectului ELI–NP, din cadrul POLIFEST, eveniment ce se

aplicarea unor sancþiuni contravenþionale patronilor care nu respectã acest act. Amenzile se pot situa între 400 ºi 1.500 de lei. Printre altele, este interzisã ancorarea meselor, scaunelor sau bãncilor în pavaj; amplasarea în spaþiul public a mobilierului pentru servire (inclusiv a instalaþiilor frigorifice); amplasarea de folii ºi paravane; împrejmuirea teraselor; folosirea de mobilier din material plastic; depozitarea ambalajelor ºi deºeurilor în perimetrul acestora sau depãºirea nivelului legal al sunetului de la aparatura muzicalã, televizoare ºi videoproiectoare. În acelaºi timp, orarul de funcþionare a teraselor nu va putea depãºi ora 23:00.

þintã. Din acest motiv, tehnologiile acestea, ca industria laserului, în care România are un rol foarte important ºi de avangardã în

desfãºoarã la Universitatea Politehnicã Bucureºti. Varujan Vosganian susþine cã Ministerul

P

Luiza ANDRONACHE Oferta operatorilor de turism este ºi mai diversã ºi atractivã, pentru cã anul acesta, Paºtele va fi sãrbãtorit la începutul lunii

bunã zi când un client va merge întrun supermarket, nu va avea niciun fel de produs pe etajera de la obiectele casnice, va merge la un computer, îºi va programa cana pe care vrea sã o cumpere ºi apoi, o va scoate din imprimanta 3D. Imaginaþi-vã cã, în acest fel, vom putea face obiecte din plastic, obiecte metalice, obiecte din amestecurile lor ºi astfel ne vom uºura foarte mult viaþa. Am putea chiar sã avem un magazin la noi acasã. Am putea sã ne creãm obiectele de care avem nevoie, pur ºi simplu prin utilizarea acestor tehnologii. Eu ºtiu cã unii dintre dvs. zâmbesc, dar dacã în aceastã salã neam fi gãsit acum 30

Varujan Vosganian a precizat, în incinta Politehnicii bucureºtene, cã Ministerul Economiei va purta, în urmãtoarele douã luni, un dialog cu circa 600 unitãþi industriale în privinþa reindustrializãrii. „Am fãcut deja o bazã de date în care am înregistrat circa 600 de companii pe care o sã le

avut voie sã afcem erabilitarea reþelelor de canalizare ºi apã,

ci numai le-am extins. Acum, partea a doua a proiectului prevede reabilitarea reþelelor, cele care produc acele pierderi”, a

nu a fost semnat, dar reprezentanþii operatorului de apã ºi canalizare spun cã pânã la finele anului lucrarea va putea fi licitatã.

Reþelele de apã ºi canalizare din Petroºani vor fi modernizate

D

upã un an de întârziere, proiectul extindere a reþelelor de apã potabilã din Petroºani poate demara. Instanþa a respins contestaþia uneia dintre firmele care a pierdut licitaþia, iar cea de a doua contestaþie care se afla pe rolul CNSC a fost retrasã chiar de societatea în cauzã. În plus, o nouã finanþare, de 69 de milioane de euro, va ajunge în Valea Jiului pentru continuarea programului. Carmen COSMAN Proiectul de extindere a reþelelor de apã ºi canalizare din Petroºani, derulat de SC ApaServ Valea Jiului SA cu fonduri europene, poate demara. Magistraþii Curþii de Apel Alba Iulia au respins definitiv sesizarea formulatã

de SC Tim SA, care contesta rezultatele licitaþiei. Tim nu a avut câºtig de cauzã nici al Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor care a analizat sesizarea ºi, ca atare s-a adresat instanþei de judecatã. Vestea bunã este cã ºi a doua contestaþie, care se afla pe masa de

viitoare, iar bugetarii ºi angajaþii marilor companii vor avea o minivacanþã de 1 mai, care se va prelungi pânã dupã sãrbãtori.

la P aºtele munte

Pentru Valea Jiului, ofertele promovate

intens pe internet în aceste zile sunt cele la cabanele din Straja. Un sejur de 3 zile în

lucru a inspectorilor CNSC, a fost rezolvatã. Chiar cei de la firma contestatoare au decis sã o retragã, aºa cã proiectul, în valoare de 28, 4 milioane de lei poate sã demareze. Astfel de proiecte se deruleazã în toate localitãþile din Valea Jiului, finanþarea fiind de aproape 40

perioada 3 -6 mai în care un turistul beneficiazã de cazare,demipensiune ºi masa pascalã, costã 250 lei de persoanã. Masa Pascala contine mânãcãruri traditionale, respectiv pascã,ouã roºii,ciorbã de miel,drob de miel,ceapa verde,cozonaci de

de milioane de euro. „Curtea de Apel Alba Iulia a respins contestaþia fãcutã de cãtre TIM, iar în aceastã dimineaþã cei de al TIM au trimis o adresã prin acre ne-au anunþat cã ºi-au retras ºi cealaltã contestaþie de la CNSC. Un lucru îmbucurãtor este cã sãptãmâna viitoare încep lucrãrile ºi în municipiul Petroºani”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului SA. De precizat cã termenul de finalizare a proiectului nu poate fi modificat, chiar dacã

casã, plus bãuturile alcoolice. Aceasta este oferta pentru 3 zile, iar cea pentru 5 zile, adresatã celor cu mai multe zile libere, costã un 100 de lei în plus. De altfel, un atuu adus în discuþie de cabanierii din Straja în promovarea ofertelor lor, este acela cã turiºtii vor

lucrãrile au fost blocate de aceste contestaþii un an de zile. *O nouã tranºã de finanþare În plus, încã 69 de milioane de euro vor veni în Valea Jiului, tot din fonduri europene pentru continuarea ºi extinderea proiectului deja implementat. Banii vor fi folosiþi pentru reabilitarea reþelelor de canalizare, extindere reþele canalizare, reabilitare captãri, aducþiuni, staþii de tratare, asta pentru cã prima tranºã de finanþare a putut fi utilizatã doar pentru extinderea acestora. „Noi în prima parte a proiectului nu am

putea asista la Slujba de Inviere, care se va face la schitul din staþiune.

Paºte U nexotic

Ofertele turtistice sunt atât de bogate ºi de pline de bonusuri, încât, o familie de clasã medie, spre exemplu, care vrea sã

invitãm la dialog, fireºte, fiecare pe palierul sãu industrial, de la industriile agroalimentare pânã la tehnologia comunicaþiilor, urmând ca în luna iunie sã refacem Consiliul consultativ de sãptãmâna trecutã ºi sã prezentãm concluziile dialogului nostru cu fiecare industrie”, a spus Varujan Vosganian.

explicat Avram referindu-se la rigorile Comisiei Europene, acre a finaþat lucrarea. Deocamdatã, contractul de finanþare

Proiect deblocat

Unde mergem de sãrbãtori? aºtele se apropie cu paºi repezi, iar de puþin timp, site-urile de specialitate s-au umplut pur ºi simplu de oferte de vacanþe în locuri care mai de care.

Economiei trebuie sã fie un partener permanent al Universitãþii Politehnice Bucureºti, care „sã aducã dovada distincþiei ºi importanþei proiectelor UPB”. El a menþionat cã pentru proiectul ELI–NP are o sensibilitate specialã pentru cã „industria laserului ºi aplicaþia sa legatã de imprimantele 3D vor avea în viitor o importanþã copleºitoare ºi vor putea chiar face o noua revoluþie industrialã”. „Imaginaþi-vã cum va fi într-o

de ani ºi am fi vorbit de aceastã tabletã pe care eu o am în faþa mea aþi fi spus cã citesc prea mult revista cutezãtorii! Poate cã într-o bunã zi aºa cum noi vorbim „înainte ºi dupã Iisus”, într-o bunã zi cineva va spune cã istoria lumii se împarte în perioada de dinainte ºi dupã internet sau telefoanele mobile”, a afirmat ministrul.

petrecã un Paºte de neuitat, cu greu se poate decide încotro sã meargã. Spre exemplu, un sejur în staþiunea Nisipurile de Aur din Bulgaria, începe de la 140 de euro de persoanã. O vacanþã pe insula Thassos, numitã ºi Insula de Smarald din Grecia, de 5 zile,

începe de la 156 de euro de persoanã. ªi, astfel de oferte sunt cu sutele pe internet ºi afiºate chiar la agenþiile de turism din Valea Jiului. Bineînþeles, rezervãrile trebuie fãcute cât mai repede de cei care vor sã petreascã ºi altfel Paºtele decât acasã.

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Aprilie 2013

Producþia de energie a Apaserv,

Î

Unul dintre cei mai noi vânzãtori de energie electricã de pe piaþa internã, care ºi-a cãpãtat ºi independenþa energeticã este ApsaServ Valea Jiului, care a reuºit sã vândã la preþuri competitive electricitatea suplimentarã, injectatã în sistemul energetic naþional. Activitatea, independentã de cea de bazã - care vizeazã furnizarea de apã potabilã ºi servicii de

canalizare pe Valea Jiului – a adus beneficii nesperate operatorului. Astfel, primul contract a fost încheiat pentru o cantitate de 300 MW. La un calcul simplu, câºtigul este de 69.480 lei. Pentru al doilea contract, care a intrat în vigoare la data de 1 aprilie, cantitatea totalã ce va fi vândutã este de 1.200 MW, iar câºtigul total este de 240.000 de lei. Acest contractul este în derulare pânã la sfârºitul anului ºi, în plus, Apaserv a ieºit ºi pe Piaþa Zilei urmãtoare (PZU), unde se liciteazã resturile energetice. Oficialii ApaServ sunt optimiºti ºi vor sã mai investeascã într-o microhidrocentralã, la Vulcan, care sã le completeze pe cele douã de pânã acum.

controD ecizii versate

Veºtile care vin, însã, dinspre Guvern nu sunt însã deloc liniºtitoare. Ministrul Energiei, Constantin Niþã, a anunþat

public cã investitorii în producþia de energie din surse regenerabile vor putea utiliza, în intervalul 1 iulie-1 ianuarie 2017, doar jumãtate din certificatele verzi atribuite. În acest fel, susþine Niþã, factura la energie plãtitã de populaþie ar trebui sã scadã cu 50% pe aceastã componentã. “Prima modificare este suspendarea Legii 220 pe trei ani ºi jumãtate, din 1 iulie

2013 pânã în 1 ianaurie 2017. Energia eolianã va primi 1 certificat verde, energia hidro va primi 1 certificat verde, energia solarã va primi 2 certificate verzi. Restul de certificate vor fi pãstrate într-un coº de ANRE, care va calcula câte certificate verzi va avea fiecare investitor în 2017. Aceste certificate verzi pot fi scontate la bancã sau preluate ca valoare, dupã 1 ianuarie 2017. Deci, nu tãiem la nimeni nimic, doar cã veniturile obþinute vor fi venituri viitoare, dupã 1 ianuarie 2017”, a afirmat ministrul delegat pentru Energie. Adicã exact certificatele verzi care au contribuit foarte mult la aceastã independenþã energeticã a SC ApaServ Valea Jiului SA de care aminteam anterior. ªi, pe de altã parte, mai existã o decizie adoptatã deja de Executiv care ar putea torpila noul producãtor de energie electricã. Cu

puþin timp în urmã, Guvernul a aprobat o hotãrâre pentru “siguranþa alimentãrii cu energie electricã”. Pe scurt, HG- ul dã prioritate absolutã centralelor termo în faþa Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau oricãror investiþii noi în energie. Iar specialiºtii în domeniu nu privesc deloc cu ochi buni noua iniþiativã. „Mãsura distruge complet concurenþa între Oltenia ºi Hunedoara, pe de o parte, ºi tot restul pieþei, în numele “siguranþei” - un obiectiv strategic, desigur. De câteva sãptãmâni vedem însã un efort susþinut pentru desfiinþarea pieþei ºi protejarea ineficienþelor termo din sistem. HG-ul dã doar lovitura de graþie, concepând un sistem prin care sã se asigure supravieþuirea pãrþilor ineficiente din companiile Hunedoara ºi Oltenia. În realitate, Hunedoara este falitã demult, în timp ce Oltenia ar fi avut poate niºte ºanse dacã se privatizau Turceni, Rovinari ºi Craiova în urmã cu 7 ani, acum deja se face cam târziu. De remarcat cã reglementarea e aplicabilã pe 2 ani, între 15 aprilie 2013 ºi 1 iulie 2015. Dar sã traducem HG-ul, în limbaj cât de cât omenesc. 1. Accesul garantat ºi funcþionarea continuã (art 1-2) HG-ul spune aºa: se acordã acces garantat în reþea “care sã asigure funcþionarea continuã la putere medie electricã ” pentru 500 MW ºi 700 MW din Hunedoara (Deva), respectiv Oltenia. Acces garantat înseamnã cã , dacã Oltenia ºi Hunedoara îºi gãsesc clienþi, pentru energia contractatã ºi vândutã Transelectrica le garanteazã preluarea energiei în reþea. Dar problema lui Hunedoara ºi Oltenia ar fi,

tocmai, cã nu-ºi gãsesc clienþi, cã exact de aceea e musai sã le sprijinim contra naturii. Ce înseamnã atunci exprimarea ambiguã cu “funcþionarea continuã”? Singura variantã prin care poþi asigura “funcþionarea continuã” a unei centrale este dacã obligi pe cineva sã cumpere de la ea, iar acest lucru s-ar putea face numai dacã ANRE va obliga consumatorii reglementaþi sã cumpere. (…) Transelectrica nu mai are voie sã aleagã cea mai bunã opþiune, ci energia de echilibrare oferitã de Hunedoara ºi Oltenia, înaintea celorlalþi mai eficienþi ºi mai ieftini”, este de pãrere Otilia Nuþu, analist de politici publice în domeniul energiei la Expert Forum

um sunt afecC taþi micii producãtori

Directorul SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram, spune cã, din ferciire, energia electricã produsã este contractatã pentru tot acest an, iar ce va fi al anul „vom vedea”. Posibilitatea reducerii numãrului de certificate verzi este, însã, problematicã. „Pânã la urmã, în ceea ce priveºte Hunedoara, Valea Jiului, cred cã s-a luat decizia din punct de vedere social. Nu ne afecteazã cu absolut nimic, pentru cã noi suntem un operator mic care dãm energie. Reducerea numãrului de certificate verzi ne va dezavantaja într-un fel, dar noi sperãm cã vom reuºi anul acesta sã punem în funcþiune ºi celãlalt MHC ºi vom putea sã ne echilibrãm consumul de energie. Vom vedea ce mãsuri vom lua la nivelul întregii societãþi”, a declarat Costel Avram.

Preºedintele PNR vine la Hunedoara

Deputatul Cristian Resmeriþã:

torpilatã de deciziile Guvernului!

n loc sã ajute producãtorii de energie electricã de pe piaþa liberã, Guvernul îi torpileazã cu tot felul de mãsuri, unele cu caracter pur social ºi mai deloc economic. Situaþia stârneºte îngrijorare ºi în judeþul Hunedoara, unde piaþa producãtorilor s-a lãrgit nu de mult.

Actualitate 9

“Ordonanþa Guvernului nr.8/2013 loveºte în sectorul intreprinderilor mici ºi mijlocii, prin faptul cã nu þine cont de rezultatul financiar

D

eputatul PSD Cristian Resmeriþã îi solicitã ministrului delegat pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Mediu de Afaceri ºi Turism Maria Grapini sã precizeze ce mãsuri are în vederea sprijinirii micilor intreprinzãtori, respectiv a sectorului intreprinderilor mici ºi mijlocii, în condiþiile în care aplicarea Ordonanþei Guvernului nr.8/2013 pentru modificarea ºi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal ºi reglementarea unor mãsuri financiar-fiscale poate afea un efect negativ pentru micii întreprinzãtori. “La biroul meu parlamentar, au venit numeroºi agenþi economici care ºi-au manifestat nemulþumirea în legãturã cu aceastã ordonanþã, dânºii sesizeazã din nou faptul cã aceastã prevedere legislativã

loveºte în sectorul intreprinderilor mici ºi mijlocii, prin faptul cã nu þine cont de rezultatul financiar obþinut, acest impozit se aplicã veniturilor total încasate, de cele mai multe ori cota de adaos aplicatã fiind

foarte micã, aceºtia fiind grav afectaþi de erodarea permanentã a puterii de cumpãrare a populaþiei, pe fondul perioadei de crizã economicã prelungitã ºi creºterii preþurilor”, aratã deputatul Cristian Resmeriþã. Mai mult, deputatul hunedorean îi atrage atenþia ministrului Grapini asupra faptului cã în anul 2009, când Guvernul Boc a introdus prin OUG 34/2009 impozitul forfetar, ca mãsurã fiscal-bugetarã, a afectat grav sectorul intreprinderilor mici ºi mijlocii, ºi a dus la închiderea unui numãr mare de firme. “În anul 2010, ca

Luptã pânã la final,

Returnarea sporului de dispozitiv, atacatã în instanþã

A

ngajaþii din sistemul de stat, ”obligaþi” sã mãnânce un covrig.

Decizia Curþii de Apel Alba Iulia privind returnarea sporului de dispozitiv de angajaþii primãriei Petroºani va fi atacatã. Asta dupã ce instanþa de la Alba Iulia îºi va motiva decizia. ”Noi aºteptãm acum sã vedem motivarea Curþii de Apel ºi apoi poate vom încerca sã exercitãm o cale extraordinarã de atac, însã ºansele sunt destul de mici având în vedere cã instanþele par a fi bine îndrumate de sus în a lãsa funcþioanrii publici fãrã niciun spor. Dupã pãrerea lor funcþionarii trebuie sã trãiascã cu 5 milioane pe lunã ºi sã mãnânce covrigi. Îmi pare rãu cã dumnealor la salariile enorme pe care le au nu au apreciat corect datele din dosarul nostru”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Situaþia este cu atât mai gravã cu cât, existã posibiliCar men tatea ca mulþi angajaþi din COSMAN sistemul public sã renunþe la

locurile de muncã. Dupã ce vor returna banii, aceºtia vor rãmâne cu un salariu de aproximativ 600 de lei. ”E posibil sã fie ºi oameni care vor pleca din sistem pentru cã salariile îndeosebi la muncitori, personalu contractual, dar ºi la funcþionarii publici care nu au vechime maxinmã sunt foarte mici ºi vor ajunge la un net de 500-600 de lei, majoritatea au copii de crescut, bãnci, rate ºi e imposibil sã trãisacã în condiþiile astea. În anumite comparimente am avea nevoie de oameni ºi probabil cã vom rãmâne descoperiþi în anumite compartimente”, a mai spus sursa citatã. Sumele care vor trebui restituite de cãtre angajaþii care au primit sporul începând cu anul 2011 pleacã de la circa 2000 de lei ºi ajung chiar ºi la 20 de mii de lei. Cei mai multi au salarii cuprinse între 700 ºi 1.000 de lei lunar, iar fãrã spor multi oameni vor ajunge sã primeascã o leafã mai micã decât cea sub economie. Monika BACIU

Î

urmare a valului mare de nemulþumiri ºi presiuni venite din sectorul privat cu privire la impozitul minim, dumneavoastrã doamnã fiind unul din cei mai aprigi contestatari, Guvernul Boc a anulat impozitul forfetar, prin punerea în aplicare a Ordonanþei de Urgenþã nr. 117/2010 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal ºi reglementarea unor mãsuri financiar-fiscale. Potrivit acesteia microintreprinderile puteau opta pentru plata

M

impozitului pe profit, sau puteau opta pentru plata impozitului pe venitul microintreprinderilor, dacã acestea îndeplineau condiþiile prevãzute de lege”, mai spune Resmeriþã. Prin Ordonanþa Guvernului nr.8/2013 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul

Fiscal ºi reglementarea unor mãsuri financiar-fiscale, s-a stabilit cã toate microintreprinderile care au realizat venituri în cursul anului 2012, care nu au depãºit echivalentul în lei al 65.000 euro, vor plãti un impozit pe venit de 3% , aplicat în conformitate cu prevederile acestei ordonanþe. Marius MITRACHE

Se încep lucrãrile de reabilitare de la ªtiinþa

ncepând de ieri, 8 aprilie, a intrat în vigoare contractul pe care Universitatea Petroºani l-a încheiat cu o firmã din Petroºani, câºtigãtoarea licitaþiei pentru reabilitarea bazei sportive ªtiinþa.

“Lucrarea a fost atribuitã în urma licitaþiei care a avut loc în luna noiembrie a anului 2012. S-a semnat contractul care intrã în vigoare începând de astãzi, 8 aprilie ºi am predat amplasamentul firmei cu pricina, pentru a intra în teren”, a declarat Dacian Ciodaru, director administrativ la Universitatea Petroºani. La licitaþia de anul trecut a fost bãtaie mare, pentru cã s-au prezentat nu mai puþin de 8 firme

C

ontestaþii depuse de firme care au o roabã ºi douã lopeþi. Asta este pãrerea preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, cu privire la firmele care contestã anumite lucrãri.

din toatã þara. Ulterior, licitaþia a fost contestatã de mai multe ori, iar într-un final, lucrarea a fost atribuitã. Baza sportivã ºi în special tribuna terenului, nu au beneficiat niciodatã de modernizare. Valoarea totalã a proiectului este

ihail Neamþu, preºedintele Partidului Noua Republicã, va fi prezent sãptamâna aceasta în Judeþul Hunedoara. Vizita politicianului va avea loc în Deva, Hunedoara, Petroºani, Brad ºi Þebea. Mihail Neamþu va participa la o serie de evenimente organizate de filiala judeþeanã a Noii Republici. Programul vizitei începe miercuri, 10 aprilie la ora 10.30 la Deva, unde va susþine o conferinþã de presã la sediul Noua Republicã Hunedoara din Deva, iar de la ora 15.00 va fi lansat Proiectul Hunedoara - o întâlnire consultativã a lui Mihail Neamþu ºi a unei delegaþii Noua Republicã Hunedoara, cu organizaþii nonguvernamentale din judeþ. Întâlnirea va

avea loc la Castelul Corvinilor, dupã care delegaþia se va întoarce la Deva. Aici va fi lansatã cartea “CREDINÞÃ ªI RAÞIUNE” a lui Mihail Neamþu în dialog cu Andrei Pleºu ºi alte personalitãþi din mediul universitar european. Evenimentul va avea loc la Librãria Dacia. La ora 19, tot la Deva conferenþiazã pe tema SCLAVIE ºi LIBERTATE în ROMÂNIA postcomunistã. Conferinþa se va desfãºura la Centrul Cultural “Drãgan Muntean”, Sala Micã. De joi, preºedintele PNR vamerge în Þara Haþegului ºi la Petroºani, unde va ajunge la ora 17,30.. Ultima zi a vizitei în Hunedoara va fi vineri, când vor avea loc întâlniri la Brad ºi Þebea. Diana MITRACHE

estimatã acum la suma de 360.000 lei cu tot cu TVA. Muncitorii firmei care executã reabilitarea ºi modernizarea acestui obiectiv, au termen 3 luni de zile pentru a termina toate lucrãrile. Luiza ANDRONACHE

Contestaþii depuse de firme cu ”douã lopeþi” De cele mai multe ori aceste firme care depun contestaþii la numite licitaþii întârzie demararea lucrãrilor de investiþii. ”Este deranjant pentru cã aceste contestaþii vin de la firme care au o roabã ºi douã lopeþi, nu sunt firme

serioase care sã poatã sã ducã la bun sfârºit o lucrare mare”, a spus preºedintele CJH Mircea Ioan Moloþ. Mircea Ioan Moloþ prin instituþia pe care o conduce are în vedere continuarea lucrãrilor la drumurile judeþene din Valea Jiului, drumuri aflate în

administrarea instituþiei judeþene. ”Alte investiþii ar fi ceea ce am început, sã continuãm drumul de la Dealul Babii la Vulcan, sã terminãm sã punem stratul de uzurã pe drumul de la Strajã, vom începe lucrãrile la Pasul Vulcan ºi vom demara lucrãri ºi la

drumul spre Parâng”, a mai spus Moloþ. În total, pentru capitolul ”Transporturi”, consilierii judeþeni au aprobat suma 68.548,51 mii lei. Chiar ºi în aceste condiþii, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ a specificat cã banii alocaþi pentru capitolul drumuri sunt puþini. Monika BACIU