Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul II z Nr. 344
Cronica Vãii Jiului Luni, 8 Aprilie 2013
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
Minunile justiþiei!
Dosare soluþionate cu înscrisuri ”pe sub mânã”
Tribunalul a trimis în arest preventiv 10 persoane din Dosarul „Mafiei halatelor albe”
P
reºedintele PC Hunedoara, consilierul Tatiana Fãgãdar, soþul ei, Iulian Constantin Fãgãdar, dar ºi ºeful Secþiei de Oncologie a Spitalului Judeþean de Urgenþã Hunedoara, Elisaveta Mezo, au ajuns dupã gratii în dosarul reþetelor falsificate.
>>> PAGINA A 3-A Din prea multã dragoste
ªi-a ucis soþia cu 13 lovituri de cuþit ºi apoi s-a omorât sub ochii copilului lor de doar 4 ani!
N
u a putut ºi nu a vrut sã trãiascã fãrã soþia lui, cu care era cãsãtorit de ani buni. S-au cunoscut când amândoi erau doar niºte adolescenþi, iar divorþul cerut de soþie i s-a pãrut de neconceput.
>>> PAGINA A 5-A Pe urmele pianiºtilor renumiþi,
Fabiani Gabriel Andrei Prcsina, olimpic naþional la pian
A
re doar 9 ani, dar compeþiile câºtigate sunt mai multe la numãr faþã de vârsta sa.
>>> PAGINILE 6-7
M
inunile în cazul dovedirii falsului ºi uzului de fals din dosarul cu NUP a douã lucrãtoare de la BCR Asigurãri Petroºani continuã. Ies la ivealã ”fãcãturi” de care se tot vorbeºte cã se practicã printre procurori pentru a-ºi salva agreaþii. Reclamantul a aflat întâmplãtor cã a cerut... ceea ce nu a cerut niciodatã! >>> PAGINA 11
A inventat un echipament pentru a-ºi ajuta fratele
U
n tânãr din municipiul Lupeni a construit un echipament medical cu care sã-ºi ajute fratele suferind de boala Lyme.
>>> PAGINILE 6-7
2 Utile
Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Aprilie 2013
ApaServ Informeazã Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe: Miercuri: 13 - 15: · ªef Departament
Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i
Producþie – Cristian IONICÃ · ªef Serviciu Comercial – Alina PAVEL Joi 10 – 12 · DIRECTOR GENERAL - Costel AVRAM · ªef Departament Exploatare - Florin DONISA · ªef Serviciu Juridic – Adriana DÃIAN
Petrila
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Director General, Costel AVRAM
Vu l c a n
Lupeni
Noaptea
Noaptea
Dimineaþa
Dimineaþa
Ziua
Ziua
Seara
Seara
Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz
Cronica Vãii Jiului
Telefon
Website: www.cronicavj.ro
0374.906.687 zzz
E-mail: cronicavj@gmail.com
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
cronicavj@gmail.com
www.cronicavj.ro
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 FamiliaDA (r) 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator
17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Plasa de stele 22:30 Un Show Pãcãtos 23:00 Un Show ºi mai Pãcãtos
National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping
11:00 Culoarea fericirii 12:00 Pastila Vouã (r) 12:15 Sandokan rebelul (r) 14:45 Devdas (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Regele luptãtorilor 22:15 Cursa terorii 0:15 Regele luptãtorilor (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Wild Wild West (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Fraierul 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Icarus 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI New York 0:00 Las fierbinþi (r)
Prima TV 9:30 Soþia perfectã (r) 10:30 NCIS: L. A. (r) 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 ªi eu m-am nãscut în România (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Dragul de Raymond 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)
17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport
TVR 1 9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 11:50 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 12:30 În cãutarea vinului pierdut 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 De la Þara de Foc la Tijuana 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:20 Legendele palatului
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,
Fotoreporter:
Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 aprilie 2013
Tribunalul a trimis în arest preventiv 10 persoane din Dosarul „Mafiei halatelor albe” P
reºedintele PC Hunedoara, consilierul Tatiana Fãgãdar, soþul ei, Iulian Constantin Fãgãdar, dar ºi ºeful Secþiei de Oncologie a Spitalului Judeþean de Urgenþã Hunedoara, Elisaveta Mezo, au ajuns dupã gratii în dosarul reþetelor falsificate.
Împreunã cu aceºtia, pe numele a încã 7 persoane au fost emise mandate de arestare preventivã. Dupã mai multe ore de audieri, târziu în noapte, Tribunalul Hunedoara a admis propunerea de arestare preventivã pentru 10 dintre persoanele duse de procurorii DIICOT la audieri în cazul „Mafiei halatelor albe”. Pentru unul dintre inculpaþi a fost emis mandat de arestare în lipsã. „Admis propunerea de arestare a DIICOT Biroul Teritorial Hunedoara, dispus arestarea celor nouã inculpaþi prezenþi pe 29 zile de la 07.04.2013 la 05 mai 2013 ºi a unui inculpat în lipsã pe 30 zile. Cu drept de recurs în 24 ore de la pronunþare cu inculpaþii prezenþi ºi de la comunicare cu inculpatul lipsã. Pronunþatã în ºedinþa publicã, azi 07 aprilie 2013 ora 01.07”, se aratã în soluþia pronunþatã de judecãtorii Tribunalului care au analizat cerea DIICOT.
Printre cei pe numele cãrora au fost emise mandate de arestare se aflã preºedintele PC Hunedoara, Tatiana Fãgãdar, care este ºi consilier local ºi face parte din conducerea judeþeanã a unui lanþ de farmacii dar ºi ºeful Secþiei de Oncologie a Spitalului Judeþean de Urgenþã Hunedoara, Elisaveta Mezo. Pe de altã parte, o grefierã de la Tribunalul Hunedoara, pe care anchetatorii o bãnuiesc cã ar fi divulgat aprobarea interceptãrilor telefonice ale membrilor reþelei este cercetatã în libertate, decizia fiind a procurorilor, ºi tot în libertate este cercetat ºi soþul grefierei, fost ºofer la Tribunalul Hunedoara.
35
de persoane ridicate pentru audieri Cazul este strigãtor la cer. În timp ce pe piaþã era crizã de medicamente pentru bolnavii de cancer, persoanele ridicate de poliþiºtii BCCO fãceau afaceri cu medicamente
oncologice. O întreagã grupare care a urmãrit doar câºtigul propriu ºi pentru care bolnavii erau un mijloc de fãcut bani! Printre suspecþi se numãra ºi doi medici oncologi de la Spitalul Judeþean de Urgenþã din Deva ºi chiar ºefa secþiei, despre care se spune ca au eliberat reþete false care au fost decontate prin inducerea în eroare a Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate. Prejudiciul in acest caz este de aproximativ 3.3 milioane de lei. Dupã descinderi, la sediul DIICOT Hunedoara au fost duse 35 de persoane,
ridicate de procurori pentru înºelãciune cu consecinþe deosebit de grave, evaziune fiscalã ºi spãlare de bani în domeniul farmaceutic. Vineri dimineaþa procurorii ºi poliþiºtii au descins în mai multe locaþii din judeþele Hunedoara ºi Timiº, la medici ºi farmaciºti care ar fi eliberat sute de reþete false pentru medicamente, în special oncologice, apoi le-au decontat la CAS Hunedoara prin societãþi care deþin farmacii, încasând ilegal 3,3 milioane de lei. De asemenea, poliþiºtii ºi procurorii Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism au fãcut percheziþii la patru farmacii ºi douã cabinete medicale din judeþele Hunedoara, Timiº ºi Sibiu.
S
ute de reþete false
Potrivit DIICOT,, în perioada 2010 - 2012, doi medici de la Spitalul Judeþean Hunedoara -
Secþia Oncologie au completat în fals sute de reþete cu medicamente, în special oncologice sau adjuvante, substanþe cu valori mari, pentru pacienþi cu afecþiuni oncologice aflaþi în tratament. Reþetele au fost predate liderilor grupãrii ºi depuse ulterior pentru decontare, prin inducerea în eroare a reprezentanþilor Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara, prin intermediul a trei societãþi comerciale care deþin farmacii în municipiile Hunedoara ºi Deva, fiind încasatã astfel, în mod ilegal, suma de aproximativ
3.300.000 lei. Medicii care eliberau reþetele primeau de la reprezentanþii farmaciilor diverse sume de bani, în funcþie de cantitatea de medicamente prescrisã ce urma sã fie decontatã. Pentru a ascunde provenienþa sumelor de bani încasate ilegal prin decontarea reþetelor false, membrii grupãrii le-au înregistrat ca împrumuturi din partea asociaþilor firmelor pe care le deþineau. De asemenea, mai spun anchetatorii, membrii
Actualitate 3 grupãrii au înregistrat în evidenþele contabile ale celor trei farmacii facturi fictive din care rezulta aprovizionarea cu medicamentele prescrise ºi decontate ilegal de la alte societãþi comerciale înfiinþate în acest scop. Iar ulterior, aceste firme erau ulterior înstrãinate altor persoane, care semnau actele de cesionare în schimbul unor sume modice, fãrã a primi în realitate activele ºi arhiva. „Pentru a influenþa rezultatul cercetãrilor, membrii grupului infracþional organizat au modificat în repetate rânduri evidenþele contabile ºi actele de gestiune ale medicamentelor, urmãrind inducerea în eroare a organelor de control care au efectuat verificãrile financiar-contabile în cauzã. De asemenea, au întocmit acte fictive din care rezultã în mod fals distrugerea unor cantitãþi de medicamente negãsite pe stoc cu ocazia controlului”, au mai precizat procurorii DIICOT. Rulajul sumelor de bani realizat prin intermediul firmelor controlate de cãtre membrii grupãrii depãºeºte suma de 11 milioane de lei Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism (DIICOT) Biroul Teritorial Hunedoara, împreunã cu ofiþeri de poliþie judiciarã din Brigada de Combatere a Criminalitãþii Organizate Alba ºi Serviciul de Combatere a Criminalitãþii Organizate Hunedoara. Car men COSMAN
Parlamentarii invizibili de 1 milion de euro ã îi cunoaºteþi sau nu, C imediat dupã alegeri, parlamemtarii au devenit aproape invizibili. Dar asta pare a fi doar o iluzie, în condiþiile în care cei 412 deputaþi aleºi în legislatura actualã au decontat aproape un million de euro pentru funcþionarea birourilor parlamentare. Decontul e valabil pentru luna februarie, cheltuielile fiind suportate de Camera Deputaþilor pentru plata salariilor personalului angajat ºi achitarea cheltuielilor cu bunurile ºi serviciile. Astfel, deputaþii au decontat pentru luna februarie suma de 3.983.688 lei, respectiv 926.439 euro. În medie, în luna februarie, fiecare deputat a cheltuit, din buge-
tul Camerei, o sumã de aproximativ 10.000 de lei (9.669 lei) pentru a plãti personalul angajat în propriul cabinet parlamentar ºi pentru achitarea cheltuielilor cu bunurile ºi serviciile ale biroului parlamentar (chirie, utilitãþi, consumabile, abonament cablu/internet, etc).
Deputaþii ºi senatorii hunedoreni au ajuns din când în când în teritoriu, dar puþini sunt cei care au beneficiat de privilegiul de a-i vedea în carne ºi oase, ori poate cã ºi mai puþini sunt cei care ºtiupe undele sunt cabinetele parlamentare. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Aprilie 2013
Inundaþiile provocate de defriºãrile de pãduri
P
atru oameni au fost evacuaþi din calea apelor la Aninoasa, iar casa în care locuiau stã sã cadã. Acesta ar fi rezultatul inundaþiilor de la sfârºitul sãptãmânii trecute. Cauza, însã, ar fi defriºãrile masive ce au avut loc în ultimii 20 de ani în aceste zone. Asta susþin ºi responsabilii din ministerul de resort. Diana MITRACHE
Ministrul delegat pentru Ape, Pãduri ºi Pisciculturã, Lucia Varga a afirmat cã în ultimii ani tãierile ilegale de pãdure au devenit un fenomen, inundaþiile fiind efectele acestora.
Conturi cu cifre îngrijorãtoare: începând cu 1990 ºi pânã în 2011 în România s-au tãiat ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn, ceea ce înseamnã cã România a
pierdut peste cinci miliarde de euro. Efectele le vedem, inundaþiile sunt efectele acestor tãieri ilegale ºi aþi vãzut, în ultima perioadã inundaþiile provocate de
scurgeri de pe versanþi, de torenþi, sunt din ce în ce mai prezente”, a spus Lucia Varga. ªi dacã stãm sã ne gândim cã, la fiecare ploaie mai puternicã sute de oameni
„Principala cauzã a producerii inundaþiilor în România sunt defriºãrile necontrolate de pãduri, tãierile ilegale. Din pãcate, în ultima perioadã acest fenomen a devenit din ce în ce mai puternic. Am primit un raport al Curþii de
Aninoasa n-are nici o veste despre banii care o salveazã
C
reditorii stau sã punã lacãtul pe uºile primãriei iar edilii nu au nici o soluþie pentru a evita acest lucru. Împrumutul din Trezorerie de 1 milion de lei încã întârzie. Maximilian GÂNJU Administraþia localã din Aninoasa încã nu a primit un rãspuns de la autoritatea guvernamentalã care avizeazã împrumuturile pentru plata arieratelor. Edilii au fãcut documentaþia pentru a împrumuta 1 milion de lei de la Trezorerie, bani cu care sã-ºi achite o parte din datorii, au trimis-o la avizare ºi ar fi trebuit sã primeascã un rãspuns în douã sau trei zile. A trecut însã mai bine de o sãptãmânã ºi de la Bucureºti nu a venit nici un semnal spre disperarea aleºilor care se tem cã nu vor scãpa insolvenþã.
tea sperãm sã ne spunã dacã e da sau ba. Nu intrãm în faliment pentru cã nu existã pentru primãrii, însã insolvenþã este. Totuºi nu poþi închide uºa ºi sã nu mai
Primarul sperã cã ºefii lui pe linie de partid sã-i dea o mânã de ajutor pentru cã situaþia este criticã în oraºul din vestul Vãii Jiului. „Atunci am avut tot sprijinul de peste tot
„Dupã semnalele mele vãd cã nu prea vin (n.r. banii solicitaþi drept împrumut). Nu avem bani nici pentru salarii, arieratele
n-am putut sã le realizãm nici 85 la sutã, conturile sunt blocate. Zilele aces-
(n.r. în campania din iunie 2012), acum… Leam explicat cã am nevoie doar de un ajutor sã ies din situaþia aceasta ºi dacã nu mã descurc dupã aceea, sã nu mã mai ajute în veci. Acum chiar nu pot. ªtiu cum sã fac sã mã descurc singur, dar acum chiar nu pot sã scot 43 de miliarde (n.r. lei vechi) sã-i pun jos”, mai spune edilul.
Case de vacanþã, transformate în domicilii permanente
P
refectura judeþului Hunedoara a avizat favorabil proiectul de hotãrâre al municipiului Petroºani prin care douã strãzi din zona masivului Parâng primeau nume. Monika BACIU Aceste douã strãzi pânã în prezent nu au beneficiat de o denumire, motiv pentru care cei care îºi au diomiciliile în zonã nu aveau posibilitatea de a-ºi realiza acte de identitate. Acum însã situþia a intrat pe un fãgaº normal.
Inundaþi din cauza hoþilor
D
ouã gospodãrii din Petroºani sunt sub ape dupã ce hoþii au sãpat ºi au furat þevile de canalizare din metal. Degeaba au încercat oamenii sã-ºi scoatã apa din locuinþe ºi curþi pentru cã în lipsa canalizãrii, imediat gospodãriile le sunt inundate. Maximilian GÂNJU
asiguri servicii cetãþenilor. Dacã nu erau datoriilor acestea din urmã altfel ne descurcam”, a declarat primarul localitãþii Aninoasa, Nicolae Dunca. Pentru cã nu au un rãspuns de la trezorerie, nici proiectul pentru ajutorul de urgenþã acordat de stat nu poate fi întocmit.
”Aceastã situaþie a fost rezolvatã la finalul anului trecut, cele douã strãzi au primit nume. Este vorba de stradã Bujorului ºi strada Rusu, între timp a devenit operaþionalã aceastã primire de nume în sensul cã cei care locuiesc în acele zone pot sã-ºi facã acte de identitate pe adresele respective. Singurã precizare ar fi cã trebuie transformate destinatile acelor case, din case de vacanþe în locuinþe”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. Existã însã o prevedere ce trebuie respectatã în acest caz ºi anume cei care îºi au domiciliile în zonã trebuie sã îli transforme case-
le de vacanþã, în reºedinþe. ”Pânã în acest moment nu a venit nimeni dar cei interesaþi trebuie sã ºtie cã pot veni oricând”, a mai precizat Taºcã. Drumul care face legatura intre telescaun si hotelul Rusu va purta denumirea de strada Rusu, iar segmentul care va urca pana la telescaunul TS3 va fi numita strada Bujorului. Atribuirea denumirii de Rusu este justificatã de notorietatea acesteia, ºtiut fiind faptul cã ºi vechea cabanã din aceastã zonã sa numit tot cabana Rusu, nume care a intrat în cunoºtinþa publicã. Atribuirea denumirii Bujorului este inspiratã de numele florii care se gãseºte în zona munþilor Parâng.
stau cu frica în sân din cauza apelor, care niciodatã nu au fãcut ravagii ca acum, lucrurile par sã se confime. În Valea Jiului nu e zi în care sã nu vezi maºinile încãrcate cu lemn tãiat din pãdure, iar golurile lãsate pe versanþi de þapinari sunt vizibile din oraº.
Cum ºi ploile din ultimele zile au fost însemnate, apa a ajuns în unele locuri ºi la jumãtate de metru. Reprezentanþii Primãriei Petroºani au fost la cele douã locuinþe afectate ºi spun cã vor încerca sã rezolve cumva problema. „Aici a fost canalizare dar au sãpat dupã fier ºi au înfundat-o. Au furat ºi þevile ºi acum toatã apa se adunã ºi ne inundã. Apã în curþi avem de circa o lunã, deci nu sunt doar ploile din ultimele zile de vinã. Problema este cã au furat þevile de canalizare, au înfundat-o sau cine ºtie ce au fãcut cã nu se mai scurge.
Degeaba chemãm pompierii sã scoatã apa cu pompa pentr4u cã în jumãtate de orã e la loc”, spune Isidor Cadar, unul dintre sinistraþi. Singura soluþie de a scãpa de
inundaþii pentru aceste familii ar fi o reþea de canalizare nouã. Apa Serv are banii necesari ºi un proiect în acest sens însã, de mai bine de un an de zile nu poate începe lucrarea pentru cã licitaþia de atribuire a contractului este contestatã la nesfârºit.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 aprilie 2013
Din prea multã dragoste
ªi-aa ucis soþia cu 13 lovituri de cuþit ºi apoi s-aa omorât sub ochii copilului lor de doar 4 ani!
N
u a putut ºi nu a vrut sã trãiascã fãrã soþia lui, cu care era cãsãtorit de ani buni. S-au cunoscut când amândoi erau doar niºte adolescenþi, iar divorþul cerut de soþie i s-a pãrut de neconceput. Aºa cã a pus mâna pe un cuþit de bucãtãrie ºi l-a înfipt cu putere în trupul femeii, prinsã la înghesuialã, apoi s-a spânzurat. Bãrbatul nu a þinut cont nici mãcar de faptul cã la aceastã grozãvie asistã un pui de om, copilul lor de numai 4 ani, care va rãmâne probabil traumatizat pe viaþã. Municipiul Hunedoara a fost din nou îngrozit de o crimã atroce, urmatã de sinucidere. Un bãrbat ºi-a ucis soþia cu mai multe lovituri de cuþit, iar apoi s-a sinucis, sub ochii copilului lor, de numai 4 ani. Chiar bãieþelul este cel care a anunþat grozãvia. Tragedia s-a petrecut pe strada Topitorilor din municipiul Hunedoara, iar declaraþiile vecinilor indicã o posibilã ceartã între cei doi, favorizatã ºi de faptul cã bãrbatul consumase alcool. Bãrbatul ºi-a ieºit din minþi ºi a înjunghiat-o pe soþia lui, în vârstã de 32 de ani, dupã care s-a spânzurat. ªi totul dupã ce femeia, Mariana Zapoi, proaspãt întoarsã din Austria, l-a anunþat cã vrea sã divorþeze. Cumplitele fapte s-au petrecut s-au petrecut, din nefericire, în faþa copilului lor, în vârstã de patru ani, care a ieºit pe scara blocului cu hainele
pãtate de sânge ºi le-a spus vecinilor cã “tati a omorât-o pe mami”. Îngroziþi, oamenii au sunat imediat la 112 ºi au cerut sprijinul poliþiei. Au mai auzit zgomote în locuinþa familiei Zapoi, dar nu ºi-au imaginat niciodatã o asemenea grozãvie.
de 13 lovituri cuþit
Femeia a fost gãsitã în dormitor, înjunghiatã cu mai multe lovituri de cuþit. Soþul ei, Ovidiu Zapoi, a fost descoperit spânzurat de o conductã pe holul locuinþei. Pentru niciunul dintre ei nu s-a mai putut face nimic. “A fost un apel la 112 iar noi, când am ajuns în zonã, am gãsit-o pe femeie în dormitor, decedatã, lovitã de mai multe ori cu un cuþit, iar bãrbatul era spânzurat pe holul locuinþei, de o þeavã de gaz. Nu am mai fãcut manevre de resuscitare
pentru cã ambele victime erau deja decedate”, a declarat plutonierul Rãzvan Mihonesc, din cadrul SMURD Hunedoara. Poliþiºtii ºi procurorul de caz au declanºat o anchetã în acest cumplit caz. Pe corpul femeii au fost descoperite 13 lovituri de cuþit, majoritatea în zona pieptului, iar victima nu a avut nicio ºansã sã supravieþuiascã. Criminalul a lovit cu furie, cu un cuþit de bucãtãrie, pe care anchetatorii l-au gãsit murdar de sângele tinerei de 32 de ani. „Din primele cercetãri rezultã cã femeia a fost ucisã cu 13 lovituri de cuþit dupã care soþul s-a spânzurat de þevile de apa caldã , pe hol, cu o sârmã, motivul presupus de noi
fiind gelozia. Femeia s-ar fi întors din strãinãtate în urma cu douã zile ºi i-ar fi comunicat cã soþului cã ºi-a gãsit pe altcineva ºi ca doreºte sã divorþeze”, a declarat procurorul criminalist Iulian Avram de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara. Scena crimei era tulburãtoare ºi peste tot erau urme de sânge, dar nici un bilet de adio. “Sunt urme de sânge ºi s-a gãsit cutitul cu care a înjunghiat-o de 13 ori înainte de a se sinucide. Nu este niciun bilet. Tot interiorul apartamentului este rãvãºit”, a mai spus procurorul Avram. Familia mai are un bãiat, de 13 ani, dar acesta nu se afla acasã când a fost comisã crima, urmatã de sinucidere. Acum, minorii au rãmas în grija bunicii lor, iar copilul de patru ani urmeazã sã fie consiliat psihologic ºi sã furnizeze, pe cât posibil, informaþii despre cum s-au petrecut faptele, el fiind singurul martor al acestei nenorociri. Ancheta a fost preluatã de procurorii hunedoreni. Car men COSMAN
ªi-a luat viaþa dupã ce fiica sa a murit sub ochii ei
O
femeie de 71 de ani din localitatea Mânerãu ºi-a luat viaþa, dupã ce fiica sa, de 44 de ani, a murit în casã. Aºa le-a gãsit un vecin, care obiºnuia sã mai treacã pe la cele douã femei, care trãiau singure, iar bãrbatul a chemat imediat poliþia când ºi-a vãzut consãtencele zãcând fãrã viaþã.
Bãrbatul nu le-a mai vãzut nici prin curte pe cele douã femei ºi imediat s-a gândit la ce e mai rãu. S-a uitat pe geamul casei, a vãzut grozãvia ºi a alertat poliþia. Acesta le-a spus oamenilor legii cã într-un imobil din localitatea Mânerãu se aflã douã femei, ambele decedate. „Echipa operativã care s-a deplasat la faþa locului a constatat cã cele sesizate se confirmã, într-una din
camerele imobilului fiind gãsitã decedatã, pe un pat, o femeie în vârstã de 44 de ani, fãrã urme vizibile de violenþã pe corp, iar în vecinãtatea sa se afla decedatã mama acesteia, în vârstã de 71 de ani, care prezenta o plagã înjungiatã în zona gâtului”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Poliþiºtii, sub coordonarea procurorului de caz au demarat cercetãri pentru stabilirea circumstanþelor în care a survenit decesul celor douã femei, dar este luatã în calcul ipoteza sinuciderii femeii în vârstã de 71 de ani. Cadavrele celor douã femei au fost preluate de medicii legiºti, în vederea efectuãrii necropsiei ºi a stabilirii cauzei morþii, dar nu sunt suspiciuni de comitere a vreunei infracþiuni. Car men COSMAN
Alcoolul i-a înceþoºat vederea ºi a produs un accident
B
ãutura pe care a consumat-o înainte sã se urce la volan l-a împiedicat sã vadã altã maºinã care circula regulamentar ºi a intrat direct în ea. Un bãrbat de 47 de ani, din Deva, este cercetat de poliþiºti dupã ce a produs un accident de circulaþie. În timp ce conducea un autoturism pe strada Mãrãºeºti din Deva, la intersecþia cu strada Mãrãºti, nu a acordat prioritate de trecere autoturismului condus de un alt bãrbat, de 41 de ani, din Deva, tamponându-l. În urma testãrii cu aparatul alcoolscop, s-a constatat cã ºoferul vinovat avea o concentraþie de 0,76 mg/l alcool pur în aerul expirat. (Car men COSMAN )
„Drumul morþii” mai face o victimã
U
n bãrbat de 67 de ani a ajuns în stare gravã la spital, dupã un accident pe care l-a provocat chiar el. Bãrbatul, care este din Fãgãraº conducea un autoturism pe DN 7, pe raza judeþului Hunedoara.
Între localitãþile Leºnic ºi Sãcãmaº, ºoferul nu a adaptat viteza la condiþiile de carosabil umed, a pierdut controlul asupra direcþiei ºi a pãtruns pe contrasens, unde a intrat în coliziune frontalã cu autotractorul condus de un tânãr de 21 de ani din comuna ªeica Mare, judeþul Sibiu. În urma accidentului, ºoferul imprudent a fost grav rãnit ºi a fost dus de urgenþã la spital. Car men COSMAN
6 Reportaj
Reportaj 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Aprilie 2013
Pe urmele pianiºtilor renumiþi,
Fabiani Gabriel Andrei Prcsina, olimpic naþional la pian
A
re doar 9 ani, dar compeþiile câºtigate sunt mai multe la numãr faþã de vârsta sa. Vorbim de Fabiani Gabriel Andrei Prcsina, elev în clasa a III-a la ºcoala generalã IG Duca din Petroºani. La cei nouã ani ai sãi tânãrul are o pasiune care l-a propulsat pe culmile succesului. Pianistul ne povesteºte cum a deprins aceastã pasiune. Monika BACIU ”Îmi place, îmi aduce premii, nu numai de asta dar îmi place. Când eram mic ascultãm doar partituri de pian doar tãceam ºi ascultãm ºi mi
s-a dezvoltat pasiunea pentru pian, îmi place muzica, îmi place cum trebuie sã miºc degetele, îmi place totul. Pãrinþii mei nu cântã, dar ascultã pentru cã ºi lor le place”, spune pianis-
tul petroºãnean, Fabiani Gabriel Andrei Prcsina. Fabiani, tânãrul pianist din Petroºani spune cã dacã iubeºti ceea ce faci, totul este mai uºor. ”Nu este greu, dacã
îþi place cânþi uºor, dacã nu este greu ca o nicovalã. În zilele proaste repet o orã, în zilele bune când am aceleaºi partituri douã ore ºi când am o partiturã care îmi place foarte mult ºi trebuie sã o pun la punct trei ore”, spune tânãrul ale cãrui degete par a mângâia clapele pianului. Baiatul are însã ºi alte pasiuni. El transformã jucãriile vechi în roboþi,
A inventat un echipament pentru a-ºi ajuta fratele
U
n tânãr din municipiul Lupeni a construit un echipament medical cu care sã-ºi ajute fratele suferind de boala Lyme. Camera hiperbarã mobilã inventatã de tânãr poate fi folositã cu succes pentru o serie întreagã de tratamente, nu doar pentru boala cu 1000 de feþe. Maximilian GÂNJU
În Occident se folosesc de multã vreme asemenea echipamente în scop medical, însã deosebirea dintre aces-
tea ºi creaþia tânãrului este de costuri ºi modul de realizare. În echipamentul tânãrului din Lupeni poate fi folosit chiar ºi în vârf de munte.
Andrei Miu a fost motivat sã construiascã echipamentul cu scop medical, o camerã în care bolnavul intrã ºi stã la o presiune constantã de oxigen, dupã ce fratele sãu a fost diagnosticat cu boala Lyme. ªedinþele cu oxigen în camera hiperbarã ori barocamera, s-au dovedit cã au succes în cazul sãu. În þara noastrã existã la Constanþa o astfel de camerã folositã în scop medical, a fost adusã din Germania de un medic specialist ºi a costat 1 milion de euro. Andrei a fost cu fratele sãu la câteva ºedinþe ºi dupã ce au constatat cã se simte foarte bine dupã tratament, s-a gândit cum ar putea sã-ºi realizeze propria barocamerã. „Am început construcþia pentru fratele meu care a fost diag-
nosticat cu boala Lyme. Am cãutat diferite metode alternative de tratament ºi am aflat de aceasta prin Centrul de Medicina Hiperbarã de la Constanta. Fratele a fãcut acolo câteva ºedinþe, urmat ºi un tratament de combatere în camera hiperbarã. ªedinþele sunt pentru detoxifierea organismului ºi este un mod de a lupta cu boala ºi nu numai cu aceastã boalã.
sunt multe, iar concurenþa acerbã. ”Sunt elevi foarte talentaþi, mi-a plãcut la naþionalã, am fost norocos cã am avut aºa ”colegi” din þarã de la alte licee, mi-a plãcut sã concurez cu ei. Nu mã aºteptam la un rezultat aºa bun pentru cã este naþionalã ºi acolo este crunt”, spune micuþul elev, ca un adevãrat luptãtor care nu se lasã doborât de greutãþi. Elevul este îndrumat în pasiunea sa atât depãrinþi cât ºi de cadrul didactic. Profesorul Adina Stan ne povesteºte cum a descoperit talentul elevului sãu. ”Copilul a început ºcoala în clasa întâi, s-a dezvoltat extrem de rapid, anul trecut când era în clasa a II-a a par-
ticipat la trei concursuri, douã dintre ele cu locul întâi ºi unul cu locul trei, anul acesta a urmat un adevãrat tur de forþã, din 1 martie am participat la concurs la Buzãu, este un concurs naþional de interpretare instrumentalã unde a obþinut premiul întâi, apoi a urmat Reºita faza zonalã a olimpiadei naþionale de interpretare instrumentalã unde a obþinut premiul întâi ºi cel de excelenta care la propulsat la faza naþionalã. Între cele douã faze a mai foct concursul internaþional de pian cu participare internaþionalã, cu juriu internaþional unde a câºtigat categoria B, a urmat faza naþionalã, un concurs extrem de greu la care au participat vârfurile selectate la fazele zonale din toatã þara, cei
însã ne spune cã pianul rãmâne marea sa pasiune. ”Mecanicã ºi electronicã, eu caut sã fac ceva din jucãriile pe care le demontez ºi apoi le montez înapoi, am pistol de lipit ºi le lipesc, le fac un cablaj, le schimb motoraºul, condensatorii ºi alte piese electronice”, ne povesteºte Fabiani. Concursurile la care participã îi ocupã timpul pentru cã repretiþiile
mai buni pianiºti. A avut ºansa sã strãluceascã ºi sã ia premiul întâi”, ne povesteºte Adina Stan, profesorul de pian al lui Fabiani. De multe ori, tinerii talentanþi rãmân ascunºi în bãncile ºcolii, ajungâng ca talentul lor sã fie risipit din cauzã cã nu sunt descoperiþi la timp, sau fie din cauzã cã nu li se acordã atenþia cuvenitã. Cadrul didactic îndrumãtor ne spune cât de importantã e munca în acest domeniu, dar ºi susþinerea. ”Soluþia
este una singurã, sã fie testaþi ºi sã înceapã sã lucreze dar cel mai important este sprijinul pãrinþilor. Este o muncã în plus faþã de ºcoalã, este solicitanta pentru cã atenþia trebuie sã fie spre ceea ce au de fãcut ºi nu încap jumãtãþi de mãsurã, iar conducerea ºcolii ne-a sprijinit foarte mult ºi autoritãþile
greu dacã avem materialul potrivit”, mai spune Andrei Miu. În total construcþia echipamentului l-a ajuns la circa 1200 de euro, o sumã infimã în comparaþie cu beneficiile. În plus, o astfel de camerã ar fi idealã pe lângã liniile de urgenþã de la spitale. Se poate folosi ºi pentru minerii cu arsuri provocate de explozii ori intoxicaþii, iar Andrei este gata sã le sarã în ajutor cu echipamentul sãu dacã va fi nevoie.
Sunt ºi alte afecþiuni care pot tratate în camera hiperbarã”, spune Andrei.
C
onstruitã din prelatã de camion Tânãrul a încercat mai multe metode de a construi echipamentul ºi s-a sfãtuit cu prietenii dar a primit ponturi chiar ºi de la un mecanic auto. Aºa se face cã a reuºit sã-ºi îndeplineascã visul, iar barocamera mobilã a lui Andrei nu trãdeazã cu nimic faptul cã a fost realizatã într-un apartament de bloc. „Am crezut cã nu este foarte greu ºi m-am documentat încã de la Constanta. Am aflat de presiune, de oxi-
gen, de detaliile camerei. Minimalist vorbind, aceastã camerã este fãcuta din material cum este prelata de TIR. A fost lipitã cu curent de înaltã frecvenþã, însã acest tip de material, pentru cã nu existã în þara noastrã, l-am comandat din Germania. Procesul în sine nu este foarte
locale ne-au sprijinit pentru cã ne-au oferit posibilitatea de-a scoate niºte copii foarte valoroºi în public, primãria Petroºani care ne pune de fiecare datã la dispoziþie Sala de Marmurã ºi domnul Avrãmescu care ne pune la dispoziþie un pian nou cumpãrat ºi sala pentru toate ieºirile noastre în public. Este un gen muzical greu de înþeles, greu de învãþat pentru cã necesitã foarte multã disciplina dar copii învaþa rapid cu foarte multã uºurinþã, cazul lui Fabiani este vizibil, dar
sunt foarte mulþi copii foarte talentaþi care au ºansa sã lucreze cu profesoare valoroase ºi sã ajungã unde trebuie. Colega cu noi, la momentul de faþã, este o fostã absolventa a acestei secþii de muzicã ºi este o mândrie pentru noi sã vedem cã elemente ale ºcolii chiar vin la catedrã”, a mai spus Adina Stan. Pentru munca depusã, Fabiani Gabriel Andrei Prcsina a fost rãsplãtit la nivel naþional. Elevul din clasa a IIIa a câºtigat locul I la olimpiada naþionalã de Pian.
6 Reportaj
Reportaj 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Aprilie 2013
Pe urmele pianiºtilor renumiþi,
Fabiani Gabriel Andrei Prcsina, olimpic naþional la pian
A
re doar 9 ani, dar compeþiile câºtigate sunt mai multe la numãr faþã de vârsta sa. Vorbim de Fabiani Gabriel Andrei Prcsina, elev în clasa a III-a la ºcoala generalã IG Duca din Petroºani. La cei nouã ani ai sãi tânãrul are o pasiune care l-a propulsat pe culmile succesului. Pianistul ne povesteºte cum a deprins aceastã pasiune. Monika BACIU ”Îmi place, îmi aduce premii, nu numai de asta dar îmi place. Când eram mic ascultãm doar partituri de pian doar tãceam ºi ascultãm ºi mi
s-a dezvoltat pasiunea pentru pian, îmi place muzica, îmi place cum trebuie sã miºc degetele, îmi place totul. Pãrinþii mei nu cântã, dar ascultã pentru cã ºi lor le place”, spune pianis-
tul petroºãnean, Fabiani Gabriel Andrei Prcsina. Fabiani, tânãrul pianist din Petroºani spune cã dacã iubeºti ceea ce faci, totul este mai uºor. ”Nu este greu, dacã
îþi place cânþi uºor, dacã nu este greu ca o nicovalã. În zilele proaste repet o orã, în zilele bune când am aceleaºi partituri douã ore ºi când am o partiturã care îmi place foarte mult ºi trebuie sã o pun la punct trei ore”, spune tânãrul ale cãrui degete par a mângâia clapele pianului. Baiatul are însã ºi alte pasiuni. El transformã jucãriile vechi în roboþi,
A inventat un echipament pentru a-ºi ajuta fratele
U
n tânãr din municipiul Lupeni a construit un echipament medical cu care sã-ºi ajute fratele suferind de boala Lyme. Camera hiperbarã mobilã inventatã de tânãr poate fi folositã cu succes pentru o serie întreagã de tratamente, nu doar pentru boala cu 1000 de feþe. Maximilian GÂNJU
În Occident se folosesc de multã vreme asemenea echipamente în scop medical, însã deosebirea dintre aces-
tea ºi creaþia tânãrului este de costuri ºi modul de realizare. În echipamentul tânãrului din Lupeni poate fi folosit chiar ºi în vârf de munte.
Andrei Miu a fost motivat sã construiascã echipamentul cu scop medical, o camerã în care bolnavul intrã ºi stã la o presiune constantã de oxigen, dupã ce fratele sãu a fost diagnosticat cu boala Lyme. ªedinþele cu oxigen în camera hiperbarã ori barocamera, s-au dovedit cã au succes în cazul sãu. În þara noastrã existã la Constanþa o astfel de camerã folositã în scop medical, a fost adusã din Germania de un medic specialist ºi a costat 1 milion de euro. Andrei a fost cu fratele sãu la câteva ºedinþe ºi dupã ce au constatat cã se simte foarte bine dupã tratament, s-a gândit cum ar putea sã-ºi realizeze propria barocamerã. „Am început construcþia pentru fratele meu care a fost diag-
nosticat cu boala Lyme. Am cãutat diferite metode alternative de tratament ºi am aflat de aceasta prin Centrul de Medicina Hiperbarã de la Constanta. Fratele a fãcut acolo câteva ºedinþe, urmat ºi un tratament de combatere în camera hiperbarã. ªedinþele sunt pentru detoxifierea organismului ºi este un mod de a lupta cu boala ºi nu numai cu aceastã boalã.
sunt multe, iar concurenþa acerbã. ”Sunt elevi foarte talentaþi, mi-a plãcut la naþionalã, am fost norocos cã am avut aºa ”colegi” din þarã de la alte licee, mi-a plãcut sã concurez cu ei. Nu mã aºteptam la un rezultat aºa bun pentru cã este naþionalã ºi acolo este crunt”, spune micuþul elev, ca un adevãrat luptãtor care nu se lasã doborât de greutãþi. Elevul este îndrumat în pasiunea sa atât depãrinþi cât ºi de cadrul didactic. Profesorul Adina Stan ne povesteºte cum a descoperit talentul elevului sãu. ”Copilul a început ºcoala în clasa întâi, s-a dezvoltat extrem de rapid, anul trecut când era în clasa a II-a a par-
ticipat la trei concursuri, douã dintre ele cu locul întâi ºi unul cu locul trei, anul acesta a urmat un adevãrat tur de forþã, din 1 martie am participat la concurs la Buzãu, este un concurs naþional de interpretare instrumentalã unde a obþinut premiul întâi, apoi a urmat Reºita faza zonalã a olimpiadei naþionale de interpretare instrumentalã unde a obþinut premiul întâi ºi cel de excelenta care la propulsat la faza naþionalã. Între cele douã faze a mai foct concursul internaþional de pian cu participare internaþionalã, cu juriu internaþional unde a câºtigat categoria B, a urmat faza naþionalã, un concurs extrem de greu la care au participat vârfurile selectate la fazele zonale din toatã þara, cei
însã ne spune cã pianul rãmâne marea sa pasiune. ”Mecanicã ºi electronicã, eu caut sã fac ceva din jucãriile pe care le demontez ºi apoi le montez înapoi, am pistol de lipit ºi le lipesc, le fac un cablaj, le schimb motoraºul, condensatorii ºi alte piese electronice”, ne povesteºte Fabiani. Concursurile la care participã îi ocupã timpul pentru cã repretiþiile
mai buni pianiºti. A avut ºansa sã strãluceascã ºi sã ia premiul întâi”, ne povesteºte Adina Stan, profesorul de pian al lui Fabiani. De multe ori, tinerii talentanþi rãmân ascunºi în bãncile ºcolii, ajungâng ca talentul lor sã fie risipit din cauzã cã nu sunt descoperiþi la timp, sau fie din cauzã cã nu li se acordã atenþia cuvenitã. Cadrul didactic îndrumãtor ne spune cât de importantã e munca în acest domeniu, dar ºi susþinerea. ”Soluþia
este una singurã, sã fie testaþi ºi sã înceapã sã lucreze dar cel mai important este sprijinul pãrinþilor. Este o muncã în plus faþã de ºcoalã, este solicitanta pentru cã atenþia trebuie sã fie spre ceea ce au de fãcut ºi nu încap jumãtãþi de mãsurã, iar conducerea ºcolii ne-a sprijinit foarte mult ºi autoritãþile
greu dacã avem materialul potrivit”, mai spune Andrei Miu. În total construcþia echipamentului l-a ajuns la circa 1200 de euro, o sumã infimã în comparaþie cu beneficiile. În plus, o astfel de camerã ar fi idealã pe lângã liniile de urgenþã de la spitale. Se poate folosi ºi pentru minerii cu arsuri provocate de explozii ori intoxicaþii, iar Andrei este gata sã le sarã în ajutor cu echipamentul sãu dacã va fi nevoie.
Sunt ºi alte afecþiuni care pot tratate în camera hiperbarã”, spune Andrei.
C
onstruitã din prelatã de camion Tânãrul a încercat mai multe metode de a construi echipamentul ºi s-a sfãtuit cu prietenii dar a primit ponturi chiar ºi de la un mecanic auto. Aºa se face cã a reuºit sã-ºi îndeplineascã visul, iar barocamera mobilã a lui Andrei nu trãdeazã cu nimic faptul cã a fost realizatã într-un apartament de bloc. „Am crezut cã nu este foarte greu ºi m-am documentat încã de la Constanta. Am aflat de presiune, de oxi-
gen, de detaliile camerei. Minimalist vorbind, aceastã camerã este fãcuta din material cum este prelata de TIR. A fost lipitã cu curent de înaltã frecvenþã, însã acest tip de material, pentru cã nu existã în þara noastrã, l-am comandat din Germania. Procesul în sine nu este foarte
locale ne-au sprijinit pentru cã ne-au oferit posibilitatea de-a scoate niºte copii foarte valoroºi în public, primãria Petroºani care ne pune de fiecare datã la dispoziþie Sala de Marmurã ºi domnul Avrãmescu care ne pune la dispoziþie un pian nou cumpãrat ºi sala pentru toate ieºirile noastre în public. Este un gen muzical greu de înþeles, greu de învãþat pentru cã necesitã foarte multã disciplina dar copii învaþa rapid cu foarte multã uºurinþã, cazul lui Fabiani este vizibil, dar
sunt foarte mulþi copii foarte talentaþi care au ºansa sã lucreze cu profesoare valoroase ºi sã ajungã unde trebuie. Colega cu noi, la momentul de faþã, este o fostã absolventa a acestei secþii de muzicã ºi este o mândrie pentru noi sã vedem cã elemente ale ºcolii chiar vin la catedrã”, a mai spus Adina Stan. Pentru munca depusã, Fabiani Gabriel Andrei Prcsina a fost rãsplãtit la nivel naþional. Elevul din clasa a IIIa a câºtigat locul I la olimpiada naþionalã de Pian.
8 Actualitate
V
ânzarea Complexului Energetic Hunedoara unor americani reprezintã un þel rupt din filmele americane. Asta declarã preºedintele Sindicatului Muntele Petre Nica, sindicat reprezentativ la nivelul Societãþii Naþionale a Huilei Petroºani. Declaraþia liderului de sindicat vine dupã ce deputatul PSD, Cristian Resmeriþã a declarat cã o societate din America este interesatã sã cumpere Complexul Energetic Hunedoara. „Aº sugera celor care vor sã ne vândã sã gãseascã soluþii la nivel de România de a pãstra acest complex energetic în sânul statului român pentru cã vânzarea lui oricãrei firme indiferent cã este americanã, cehã, polonezã va genera ºomeri, pentru cã nimeni nu va putea sã facã peste noapte din acest
Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Aprilie 2013
Petre Nica vizavi de americanii de la CEH:
”Nu va veni niciun american” poate vedea cã America se intereseazã de producþia de energie electricã pe bazã atomonuclearã. Este foarte cunoscut faptul cã o centralã atomo nuclearã din Cehia este curtatã de firme americane ºi ruseºti pentru construirea a nouã doi reactoare. Nu va veni niciun american. Dacã o firmã americanã va cumpãra Complexul Energetic Hunedoara, eu îmi dau demisia din orice funcþie care reprezintã oameni sau salariaþi. Este o poveste Complex Energetic un complex care sã fie sustenabil pe piaþa de energie”, a spus Petre Nica. Nica a mai precizat cã americanii sunt intersesaþi, de regulã, de centrale atomo-nucleare, nu
frumoasã care ne place pentru cã visul oricãrui om este de a ajunge în America ºi cred cã sub aceastã egidã ne-am gândit cã ar sta foarte bine sã aducem în discuþii o firmã americanã”, a mai spus preºedintele Sindicatului Muntele. Potrivit liderului de sindicat, oamenii politici ar trebui sã îºi uneascã forþele atât între ei cât ºi cu reprezentanþii din Valea Jiului pentru a dezvolta un cadru propice pentru continuarea activitãþii în mineritul din Valea Jiului. Mai mult, acesta i-a propus ministrului delegat pe probleme de energie Constantin Niþã o dezbatere pe tema ”Valea Jiului are nevoie de decizii, nu de analize”. Monika BACIU
de complexe energetice. „Se vorbea cã o firmã americanã intenþioneazã sã cumpere companii energetice pe bazã de cãrbune din România. Oricine doreºte sã citeascã, ceea ce este public la nivel european,
Veniþi din Arad sã pãzeascã huila
O nouã firmã de pazã câºtigã contractele SNH IROS SECURITY P FORCE va asigura paza garniturilor de tren de la SNH. Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani a atribuit un contract de 41.100 de lei unei societãþi din Arad.
Astfel, PIROS SECURITY FORCE va realiza servicii de patrulare ºi protecþiei a încãrcãturii convoaielor de vagoane ºi servicii de patrulare ºi protecþie a încãrcãturii convoaielor de vagoane pe relaþiile SEH. Astfel, angenþii de pazã ai soceietãþii vor asigura paza garniturilor de tren pe ruta Vulcan - SPCJ Vulcan, Mina Paroseni - SPCVJ Vulcan, SPCVJ Vulcan - Staþia C.F.R. Vulcan, SPCVJ Vulcan Staþia C.F.R. Iscroni. Contractul a fost atribuit soci-
etãþii fãrã o negociere prealabilã, datoritã unei ”situaþii de urgenþã extrema survenitã în urma unor evenimente care nu puteau fi prevãzute de autoritatea contractantã”. Duratã pe care se va derula contractul este de 75 de zile.
Reprezentanþii societãþii se descriu în câteva cuvinte ca fiind o echipã de profesioniºti. ”S.C. PIROS SECURITY Force S.R.L. este o societate româneascã cu capital integral privat care îºi desfãºoarã activitatea atât în municipiul Arad cât ºi în localitãþi diverse din judeþul Arad ºi din alte judeþe din þarã. Beneficiarii noºtri sunt firme ºi companii româneºti, strãine sau mixte, iar obiectivele pãzite de agenþia noastrã sunt de interes strategic, obiective de impor-
tanþã deosebitã, obiective particulare, iar acestea pot fi cu profil comercial, centre de afaceri, obiective industriale, clãdiri ºi birouri, regii autonome, bãnci, sedii de firme, spaþii de producþie. Societatea noastrã dispune de potenþial uman de înaltã calificare, el fiind recrutat din rândul tinerilor care au absolvit cursurile unor ºcoli militare sau rezerviºti ºi a celor care au practicat un sport de performanþã. Asiguram instruirea sãptãmânala ºi la intrarea în posturi de cãtre ºefii de obiective ºi dispecerii de serviciu”, se aratã pe pagina proprie a societãþii. În perioada în care Compania Naþionalã a Huilei a fost divizatã, iar contractele au fost realanizate, vagoanele cu cãrbune au cãzut de multe ori pradã hoþilor care au reuºit sã sustragã tone întregi de materie primã. În Valea Jiului au loc aproape zilnic furturi de cãrbune din vagoane. Fenomenul poate fi stãpânit cu mare dificultate. Monika BACIU
S-a ales preºedintele PSD Hunedoara. Vicepreºedinþii, mai târziu!
P
reºedintele Organizaþiei judeþene PSD Hunedoara s-a ales, ieri, la Deva, dar nu ºi vicepreºedinþii. Procedura stabilitã spune cã aceºtia vor fi aleºi peste 1-2 sãptãmâni din Comitetul executiv constituit. Ieri, la Deva, a avut loc conferinþa de alegeri a preºedintelui Organizaþiei Judeþene a PSD Hunedoara ºi a Consiliului Judeþean al PSD, la care au participat 576 de delegaþi din judeþ. Pentru funcþia de preºedinte a existat doar un singur candidat, respectiv Laurenþiu Nistor, deputat de Hunedoara ºi fost preºedinte al social-democraþilor. Acesta ºi-a fãcut campanie în rândul organizaþiilor din judeþ cu ocazia alegerilor care au avut loc în plan local, conducând chiar el conferinþele de alegeri. Tot ieri, s-a ales ºi Consiliul Judeþean al partidului, format din 171 de persoane, din care se constituie Comitetul Executiv. Cu aceastã ocazie nu au fost aleºi prim-vicepreºedinþii ºi vicepreºedinþii, deputatul Cristian Resmeriþã, care este, în fapt, ºi coordonatorul PSD pe Valea Jiului, a explicat procedura. ”Din acest Consiliu Judeþean format din 171 de persoane se va constitui Comitetul Executiv, iar peste o sãptãmânã-douã, din acest comitet se vor alege primvicepreºedinþii ºi vicepreºedinþii. Pentru funcþia de secretar general existã doi candidaþi, respectiv Ioan Rus de la Deva ºi Emil Riºteiu, care a fost ales primar independent la Simeria ºi a trecut la PSD” – a declarat Cristian Resmeriþã. La închiderea ediþiei, Conferinþa PSD Hunedoara era în plinã desfãºurare. De precizat cã la alegeri a participat o delegaþie importantã din Valea Jiului, dar nu egalã cu ponderea Vãii în judeþ, 30%, respectiv: Uricani – 15 delegaþi, Lupeni – 29, Vulcan – 27, Aninoasa – 6, Petroºani – 18, Petrila – 15. Ileana FIRÞULESCU
Moloþ crede cã Hunedoara va face parte din Regiunea de Vest
Dupã regionalizare,
A
radul nu ne vrea în regiunea de Vest. Conform dezbaterilor, judeþul Hunedoara ar urma sã facã parte din regiunea de vest alãturi de judeþele Timiº, Arad ºi Caraº-Severin. La dezbaterile care au avut loc în prezenþa ministrului muncii, Mariana Câmpeanu, preºedintele Consiliului Judeþean Arad, s-a opus regionalizãrii alãturi de judeþul Hunedoara. Fie cã vorbim de conurbaþii din interiorul judeþelor, fie cã vorbim de regionalizare, acestea sunt binevenite. Mircea Ioan Moloþ, considerã însã cu nu preºedinþii de consilii judeþene sunt cei care vor decide soarta viitoarelor
Actualitate 9
nume viitoarelor regiuni, se ascute bãtãlia politicã. ”Aici deja încep orgolile, nu cred cã este pânã la urmã foarte important acest lucru, noi fãcând parte din Transilvania din Ardeal nu pot include o regiune. Este imposibil pentru cã ºi alcãtuirea regiunilor înseamnã sã þi cont de suprafaþã, populaþie ºi de
regiuni. ”Preºedintele nu este el factorul decizional, este una dintre rotiþe dar invidia te face de multe ori sã vorbeºti fãrã sã cugeþi. Nu þinem neapãrat sã fim într-o parte sau în alta pentru cã aºa vor, eu cred cã regiunea vest aºa cum este ea acum fixatã este poate singura regiune din România cea mai bine fixatã ºi care cred cã ar
trebui sã rãmânã aºa cum este”, a declarat Mircea Ioan Moloþ, preºedintele CJH. În ultimele zile, vicepremierul României, Liviu Dragnea a specificat cã este posibil ca regiunile sã poarte diferite nume, în funcþie de caracteristicile istorice ºi tradiþionale. Potrivit preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, în ceea ce priveºte atribuirea unor
Dincolo de cuvinte
Nevoia de un „suflu nou” a schimbat ierarhia din PNL Petroºani
S
chimbãrile din interiorul Organizaþiei Municipale PNL Petroºani au fost determinate ºi de nemulþumirile existente, dincolo de cuvintele frumoase, diplomatice, care se spun la suprafaþã. Preºedintele PNL Hunedoara, Mircea Moloþ, recunoaºte cã este loc ºi de mai bine, iar fostul preºedinte Alin Simota se zgârcit în declaraþii când vine vorba despre motivele reale care l-au determinat sã demisioneze din funcþie. Este bine, dar parcã ar fi loc ºi de mai bine. Cam aceasta este situaþia în PNL Petroºani, organizaþie care nu de mult a rãmas fãrã preºedinte, dupã ce Alin Simota a decis sã demisioneze din aceastã posturã. A invocat motive pur personale ºi, cum demisia este un act unilateral de voinþã, conducerea judeþeanã a partidului a luat act de renunþarea la funcþie ºi a numit un
preºedinte interimar. Alin Simota a rãmas în echipa de conducere, dar dincolo de cuvintele diplomatice spuse în public se simt ºi nemulþumirile. Practic, PNL Petroºani s-a remarcat mai ales în ocazii fes-
tive, prin acþiuni de stradã, ºi mai puþin prin luãri de poziþie, de exemplu, în legãturã cu chestiuni arzãtoare la ordinea zilei, ori altfel de manifestãri politice. Preºedintele PNL Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, spune cã în linii mari e mulþumit, dar cã „este loc ºi de mai bine”. Ce îl nemulþumeºte, rãmâne un mister, pentru cã, spune el, rufele se spalã în interior. „Ca sã poatã organiza acþiuni în stradã, ea trebuie sã funcþioneze. Dacã o organizaþie este moartã, nu poate învia cu
ocazia acþiunilor de 1 Martie, 8 Martie, Crãciun, Paºti, etc. (…) Important este sã nu facã acþiuni sincopate. Sã foloseºti orice motiv sã ieºi în stradã, sã fii vãzut. (…) Este loc ºi de mai bine. Nu fac acum o analizã a unei organizaþii în presã ºi nu o sã fac chestiunea asta niciodatã. Analiza o fac aici, între patru pereþi. Dacã a fost sã ne spãlãm rufele ni le-am spãlat în interior”, a declarat Moloþ. El este de pãrere cã, pânã la urmã electoratul nu o sã fie foarte interesat de ce este sau nu mai este un preºedinte de organizaþie ºi cã numele unei organizaþii nu se leagã neapãrat de personalitatea care este în vârful piramidei într-o anumitã perioadã. „Este greu, este tragic, dacã s-ar întâmpla acest lucru. Un partid este reprezentat de toþi membrii pe care îi are”, mai spune liderul PNL Hunedoara.
multe alte aspecte. Pânã la urmã nu este un lucru foarte important, noi trebui sã fim cerebrali, important este cã Valea Jiului nu se va numi niciodatã altfel decât acum indiferent de regiune ºi la fel va rãmâne ºi judeþul”, a mai spus Moloþ. În contextul dezvoltãrii socio-economice favorabile a þãrii este nevoie de regionalizare. Potrivit aleºilor aceastã dezvoltare sub aceastã formã ar fi mult mai beneficã pe motiv cã fondurile europene ar putea fi atrase cu o mai mare uºuriþã, astfel fiind înlãturate anumite bariere birocratice. Adicã, proiectele depuse la nivel de regiune nu ar mai trebui sã primeascã ºi un aviz de la Bucureºti aºa cum se întâmplã acum. Regionalizarea implicã însã ºi o bãtãlie a aºaziºilor baroni locali, care se tem de faptul cã în urma reorganizãrii teritoriale îºi vor pierde scaunele. Monika BACIU
„A
ntrenorul” s-a retras
Pe de altã parte, ex-preºedintele PNL Peroºani, Alin Simota, care este ºi preºedintele echipei Jiul Petroºani, dã un exemplu chiar din fotbal. „Organizaþia trebuie sã fie vie, trebuie sã funcþioneze ºi, din când în când mai trebuie câte o schimbare, sã vinã un suflu nou. (…) Eu cred cã ne-am miºcat destul de bine ºi am crescut periodic, dar eu cred cã se putea mult mai bine. De aceea am ajuns la concluzia cã este nevoie de un suflu nou. Aºa este ºi în sport, când echipa ajunge la un plafon de formã, este nevoie de altceva, ba sã schimbi antrenorul, ba sã faci o revigorare în lot, pentru ca performanþele sã creascã”, susþine Simota. Pe de altã parte, sunt informaþii conform cãrora disensiunile dintre fosta conducere a PNL Petroºani ºi liderii judeþeni ai partidului ar fi mai vechi ºi ar avea legãturã inclusiv cu intenþia, în unele cazuri deja materializatã, de a aduce direct în fruntea partidului noi membri proveniþi de la alte formaþiuni politice. Car men COSMAN
8 Actualitate
V
ânzarea Complexului Energetic Hunedoara unor americani reprezintã un þel rupt din filmele americane. Asta declarã preºedintele Sindicatului Muntele Petre Nica, sindicat reprezentativ la nivelul Societãþii Naþionale a Huilei Petroºani. Declaraþia liderului de sindicat vine dupã ce deputatul PSD, Cristian Resmeriþã a declarat cã o societate din America este interesatã sã cumpere Complexul Energetic Hunedoara. „Aº sugera celor care vor sã ne vândã sã gãseascã soluþii la nivel de România de a pãstra acest complex energetic în sânul statului român pentru cã vânzarea lui oricãrei firme indiferent cã este americanã, cehã, polonezã va genera ºomeri, pentru cã nimeni nu va putea sã facã peste noapte din acest
Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Aprilie 2013
Petre Nica vizavi de americanii de la CEH:
”Nu va veni niciun american” poate vedea cã America se intereseazã de producþia de energie electricã pe bazã atomonuclearã. Este foarte cunoscut faptul cã o centralã atomo nuclearã din Cehia este curtatã de firme americane ºi ruseºti pentru construirea a nouã doi reactoare. Nu va veni niciun american. Dacã o firmã americanã va cumpãra Complexul Energetic Hunedoara, eu îmi dau demisia din orice funcþie care reprezintã oameni sau salariaþi. Este o poveste Complex Energetic un complex care sã fie sustenabil pe piaþa de energie”, a spus Petre Nica. Nica a mai precizat cã americanii sunt intersesaþi, de regulã, de centrale atomo-nucleare, nu
frumoasã care ne place pentru cã visul oricãrui om este de a ajunge în America ºi cred cã sub aceastã egidã ne-am gândit cã ar sta foarte bine sã aducem în discuþii o firmã americanã”, a mai spus preºedintele Sindicatului Muntele. Potrivit liderului de sindicat, oamenii politici ar trebui sã îºi uneascã forþele atât între ei cât ºi cu reprezentanþii din Valea Jiului pentru a dezvolta un cadru propice pentru continuarea activitãþii în mineritul din Valea Jiului. Mai mult, acesta i-a propus ministrului delegat pe probleme de energie Constantin Niþã o dezbatere pe tema ”Valea Jiului are nevoie de decizii, nu de analize”. Monika BACIU
de complexe energetice. „Se vorbea cã o firmã americanã intenþioneazã sã cumpere companii energetice pe bazã de cãrbune din România. Oricine doreºte sã citeascã, ceea ce este public la nivel european,
Veniþi din Arad sã pãzeascã huila
O nouã firmã de pazã câºtigã contractele SNH IROS SECURITY P FORCE va asigura paza garniturilor de tren de la SNH. Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani a atribuit un contract de 41.100 de lei unei societãþi din Arad.
Astfel, PIROS SECURITY FORCE va realiza servicii de patrulare ºi protecþiei a încãrcãturii convoaielor de vagoane ºi servicii de patrulare ºi protecþie a încãrcãturii convoaielor de vagoane pe relaþiile SEH. Astfel, angenþii de pazã ai soceietãþii vor asigura paza garniturilor de tren pe ruta Vulcan - SPCJ Vulcan, Mina Paroseni - SPCVJ Vulcan, SPCVJ Vulcan - Staþia C.F.R. Vulcan, SPCVJ Vulcan Staþia C.F.R. Iscroni. Contractul a fost atribuit soci-
etãþii fãrã o negociere prealabilã, datoritã unei ”situaþii de urgenþã extrema survenitã în urma unor evenimente care nu puteau fi prevãzute de autoritatea contractantã”. Duratã pe care se va derula contractul este de 75 de zile.
Reprezentanþii societãþii se descriu în câteva cuvinte ca fiind o echipã de profesioniºti. ”S.C. PIROS SECURITY Force S.R.L. este o societate româneascã cu capital integral privat care îºi desfãºoarã activitatea atât în municipiul Arad cât ºi în localitãþi diverse din judeþul Arad ºi din alte judeþe din þarã. Beneficiarii noºtri sunt firme ºi companii româneºti, strãine sau mixte, iar obiectivele pãzite de agenþia noastrã sunt de interes strategic, obiective de impor-
tanþã deosebitã, obiective particulare, iar acestea pot fi cu profil comercial, centre de afaceri, obiective industriale, clãdiri ºi birouri, regii autonome, bãnci, sedii de firme, spaþii de producþie. Societatea noastrã dispune de potenþial uman de înaltã calificare, el fiind recrutat din rândul tinerilor care au absolvit cursurile unor ºcoli militare sau rezerviºti ºi a celor care au practicat un sport de performanþã. Asiguram instruirea sãptãmânala ºi la intrarea în posturi de cãtre ºefii de obiective ºi dispecerii de serviciu”, se aratã pe pagina proprie a societãþii. În perioada în care Compania Naþionalã a Huilei a fost divizatã, iar contractele au fost realanizate, vagoanele cu cãrbune au cãzut de multe ori pradã hoþilor care au reuºit sã sustragã tone întregi de materie primã. În Valea Jiului au loc aproape zilnic furturi de cãrbune din vagoane. Fenomenul poate fi stãpânit cu mare dificultate. Monika BACIU
S-a ales preºedintele PSD Hunedoara. Vicepreºedinþii, mai târziu!
P
reºedintele Organizaþiei judeþene PSD Hunedoara s-a ales, ieri, la Deva, dar nu ºi vicepreºedinþii. Procedura stabilitã spune cã aceºtia vor fi aleºi peste 1-2 sãptãmâni din Comitetul executiv constituit. Ieri, la Deva, a avut loc conferinþa de alegeri a preºedintelui Organizaþiei Judeþene a PSD Hunedoara ºi a Consiliului Judeþean al PSD, la care au participat 576 de delegaþi din judeþ. Pentru funcþia de preºedinte a existat doar un singur candidat, respectiv Laurenþiu Nistor, deputat de Hunedoara ºi fost preºedinte al social-democraþilor. Acesta ºi-a fãcut campanie în rândul organizaþiilor din judeþ cu ocazia alegerilor care au avut loc în plan local, conducând chiar el conferinþele de alegeri. Tot ieri, s-a ales ºi Consiliul Judeþean al partidului, format din 171 de persoane, din care se constituie Comitetul Executiv. Cu aceastã ocazie nu au fost aleºi prim-vicepreºedinþii ºi vicepreºedinþii, deputatul Cristian Resmeriþã, care este, în fapt, ºi coordonatorul PSD pe Valea Jiului, a explicat procedura. ”Din acest Consiliu Judeþean format din 171 de persoane se va constitui Comitetul Executiv, iar peste o sãptãmânã-douã, din acest comitet se vor alege primvicepreºedinþii ºi vicepreºedinþii. Pentru funcþia de secretar general existã doi candidaþi, respectiv Ioan Rus de la Deva ºi Emil Riºteiu, care a fost ales primar independent la Simeria ºi a trecut la PSD” – a declarat Cristian Resmeriþã. La închiderea ediþiei, Conferinþa PSD Hunedoara era în plinã desfãºurare. De precizat cã la alegeri a participat o delegaþie importantã din Valea Jiului, dar nu egalã cu ponderea Vãii în judeþ, 30%, respectiv: Uricani – 15 delegaþi, Lupeni – 29, Vulcan – 27, Aninoasa – 6, Petroºani – 18, Petrila – 15. Ileana FIRÞULESCU
Moloþ crede cã Hunedoara va face parte din Regiunea de Vest
Dupã regionalizare,
A
radul nu ne vrea în regiunea de Vest. Conform dezbaterilor, judeþul Hunedoara ar urma sã facã parte din regiunea de vest alãturi de judeþele Timiº, Arad ºi Caraº-Severin. La dezbaterile care au avut loc în prezenþa ministrului muncii, Mariana Câmpeanu, preºedintele Consiliului Judeþean Arad, s-a opus regionalizãrii alãturi de judeþul Hunedoara. Fie cã vorbim de conurbaþii din interiorul judeþelor, fie cã vorbim de regionalizare, acestea sunt binevenite. Mircea Ioan Moloþ, considerã însã cu nu preºedinþii de consilii judeþene sunt cei care vor decide soarta viitoarelor
Actualitate 9
nume viitoarelor regiuni, se ascute bãtãlia politicã. ”Aici deja încep orgolile, nu cred cã este pânã la urmã foarte important acest lucru, noi fãcând parte din Transilvania din Ardeal nu pot include o regiune. Este imposibil pentru cã ºi alcãtuirea regiunilor înseamnã sã þi cont de suprafaþã, populaþie ºi de
regiuni. ”Preºedintele nu este el factorul decizional, este una dintre rotiþe dar invidia te face de multe ori sã vorbeºti fãrã sã cugeþi. Nu þinem neapãrat sã fim într-o parte sau în alta pentru cã aºa vor, eu cred cã regiunea vest aºa cum este ea acum fixatã este poate singura regiune din România cea mai bine fixatã ºi care cred cã ar
trebui sã rãmânã aºa cum este”, a declarat Mircea Ioan Moloþ, preºedintele CJH. În ultimele zile, vicepremierul României, Liviu Dragnea a specificat cã este posibil ca regiunile sã poarte diferite nume, în funcþie de caracteristicile istorice ºi tradiþionale. Potrivit preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, în ceea ce priveºte atribuirea unor
Dincolo de cuvinte
Nevoia de un „suflu nou” a schimbat ierarhia din PNL Petroºani
S
chimbãrile din interiorul Organizaþiei Municipale PNL Petroºani au fost determinate ºi de nemulþumirile existente, dincolo de cuvintele frumoase, diplomatice, care se spun la suprafaþã. Preºedintele PNL Hunedoara, Mircea Moloþ, recunoaºte cã este loc ºi de mai bine, iar fostul preºedinte Alin Simota se zgârcit în declaraþii când vine vorba despre motivele reale care l-au determinat sã demisioneze din funcþie. Este bine, dar parcã ar fi loc ºi de mai bine. Cam aceasta este situaþia în PNL Petroºani, organizaþie care nu de mult a rãmas fãrã preºedinte, dupã ce Alin Simota a decis sã demisioneze din aceastã posturã. A invocat motive pur personale ºi, cum demisia este un act unilateral de voinþã, conducerea judeþeanã a partidului a luat act de renunþarea la funcþie ºi a numit un
preºedinte interimar. Alin Simota a rãmas în echipa de conducere, dar dincolo de cuvintele diplomatice spuse în public se simt ºi nemulþumirile. Practic, PNL Petroºani s-a remarcat mai ales în ocazii fes-
tive, prin acþiuni de stradã, ºi mai puþin prin luãri de poziþie, de exemplu, în legãturã cu chestiuni arzãtoare la ordinea zilei, ori altfel de manifestãri politice. Preºedintele PNL Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, spune cã în linii mari e mulþumit, dar cã „este loc ºi de mai bine”. Ce îl nemulþumeºte, rãmâne un mister, pentru cã, spune el, rufele se spalã în interior. „Ca sã poatã organiza acþiuni în stradã, ea trebuie sã funcþioneze. Dacã o organizaþie este moartã, nu poate învia cu
ocazia acþiunilor de 1 Martie, 8 Martie, Crãciun, Paºti, etc. (…) Important este sã nu facã acþiuni sincopate. Sã foloseºti orice motiv sã ieºi în stradã, sã fii vãzut. (…) Este loc ºi de mai bine. Nu fac acum o analizã a unei organizaþii în presã ºi nu o sã fac chestiunea asta niciodatã. Analiza o fac aici, între patru pereþi. Dacã a fost sã ne spãlãm rufele ni le-am spãlat în interior”, a declarat Moloþ. El este de pãrere cã, pânã la urmã electoratul nu o sã fie foarte interesat de ce este sau nu mai este un preºedinte de organizaþie ºi cã numele unei organizaþii nu se leagã neapãrat de personalitatea care este în vârful piramidei într-o anumitã perioadã. „Este greu, este tragic, dacã s-ar întâmpla acest lucru. Un partid este reprezentat de toþi membrii pe care îi are”, mai spune liderul PNL Hunedoara.
multe alte aspecte. Pânã la urmã nu este un lucru foarte important, noi trebui sã fim cerebrali, important este cã Valea Jiului nu se va numi niciodatã altfel decât acum indiferent de regiune ºi la fel va rãmâne ºi judeþul”, a mai spus Moloþ. În contextul dezvoltãrii socio-economice favorabile a þãrii este nevoie de regionalizare. Potrivit aleºilor aceastã dezvoltare sub aceastã formã ar fi mult mai beneficã pe motiv cã fondurile europene ar putea fi atrase cu o mai mare uºuriþã, astfel fiind înlãturate anumite bariere birocratice. Adicã, proiectele depuse la nivel de regiune nu ar mai trebui sã primeascã ºi un aviz de la Bucureºti aºa cum se întâmplã acum. Regionalizarea implicã însã ºi o bãtãlie a aºaziºilor baroni locali, care se tem de faptul cã în urma reorganizãrii teritoriale îºi vor pierde scaunele. Monika BACIU
„A
ntrenorul” s-a retras
Pe de altã parte, ex-preºedintele PNL Peroºani, Alin Simota, care este ºi preºedintele echipei Jiul Petroºani, dã un exemplu chiar din fotbal. „Organizaþia trebuie sã fie vie, trebuie sã funcþioneze ºi, din când în când mai trebuie câte o schimbare, sã vinã un suflu nou. (…) Eu cred cã ne-am miºcat destul de bine ºi am crescut periodic, dar eu cred cã se putea mult mai bine. De aceea am ajuns la concluzia cã este nevoie de un suflu nou. Aºa este ºi în sport, când echipa ajunge la un plafon de formã, este nevoie de altceva, ba sã schimbi antrenorul, ba sã faci o revigorare în lot, pentru ca performanþele sã creascã”, susþine Simota. Pe de altã parte, sunt informaþii conform cãrora disensiunile dintre fosta conducere a PNL Petroºani ºi liderii judeþeni ai partidului ar fi mai vechi ºi ar avea legãturã inclusiv cu intenþia, în unele cazuri deja materializatã, de a aduce direct în fruntea partidului noi membri proveniþi de la alte formaþiuni politice. Car men COSMAN
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Aprilie 2013
Colaborare ºcolarã Anunþ
Consiliul Judeþean Hunedoara, cu sediul în municipiul Deva, str.1 Decembrie nr.28, judeþul Hunedoara, numãr telefon 0254 211 350, fax. 0254 230 030, invitã asociaþiile, fundaþiile sau organizaþiile neguvernamentale fãrã scop lucrativ care iniþiazã ºi organizeazã acþiuni, programe sau proiecte culturale, sportive, de tineret ºi unitãþile de cult din judeþul Hunedoara sã depunã cereri pentru selecþionare în vederea acordãrii de finanþãri nerambursabile de la bugetul propriu al judeþului Hunedoara în limitele sumelor alocate pentru anul 2013. Formularele de cerere se gãsesc la Compartimentul culte, sport, turism ºi activitãþi
culturale din cadrul Consiliului Judeþean Hunedoara, camera 110 sau pot fi descãrcate de pe site-ul Consiliului Judeþean Hunedoara: www.cjhunedoara.ro. Documentaþiile de solicitare a finanþãrii nerambursabile se depun la registratura generalã a Consiliului Judeþean Hunedoara, (în plic închis pe care se va menþiona ºi Codul Unic de Înregistrare al solicitantului), camera nr.2, pânã la data de 08.05.2013. Persoane de contact: inspector Josan Carmen, inspector Sava Alexandra, consilier juridic Stancovici Diana, numãr telefon 0254 211 350 interior 152. Preºedinte Mircea Ioan Moloþ
Radare 4.04.2013
DN 76 Luncoiu de Jos – Brad * DN 74 Brad – Criºcior * DN 76 Brad - Baia de
Criº * DN 76 Baia de criº Târnava de Criº * DN7 Mintia – Veþel * DN7
Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Bãniþa , DN 66
C
opiii de la oraº ºi de la sat s-au reunit cu ocazia unui proiect de colaborare derulat între ªcoala Generalã “Avram Stanca” din Petroºani ºi unitãþile ºcolare din Bãniþa, Meriºor ºi Crivadia. Mircea NISTOR Programul a purtat numele generic de “Vreau sã-mi fac prieteni noi”. “În cadrul programului copiii au urmãrit un film despre sãnãtatea dinþilor, au preparat sãpun în laboratorul de chimie ºi au fãcut broderie pe carton”, a precizat Elisabeta Rovinar, pro-
fesor învãºãmânt primar ªcoala Generalã “Avram Stanca” Petroºani. La programul derulat în cadrul ºcolii generale din Petroºani au partici-
pat circa 30 de copii, o parte dintre aceºtia venind din satele din estul Vãii Jiului. “Þelul acþiunii a fost atins. Susþin acest lucru þinând cont de faptul cã micuþii s-au împrietenit ºi abia aºteaptã sã se revadã”, a declarat Andreea Nicolae, profesor învãþãmânt primar ªcoala Generalã Bãniþa. Dupã cum au precizat
reprezentanþii unitãþilor ºcolare implicate în acest proiect, acþiunile de colaborare dintre ºcolile respective vor continua ºi pe mai departe. Astfel, vizita întreprinsã în capitala Vãii Jiului de cãtre elevii “de la sat” va fi întoarsã, în aceastã primãvarã, de cãtre copiii de la ºcoala din Petroºani.
Restricþii apã
- debranºãri ºi reparaþii la blocurile din Cartierul Bãrbãteni. - Uricani, între orele 9,00 - 14,00. Zona afectatã Oraº Vechi. Motivul restricþiei - reconfigurare reþea de alimentare cu apã bl. 5 str. Brazilor. Multumim pentru int elegere. Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani
S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru Luni, 8 aprilie 2013 - Lupeni, între orele 10,00 - 14,00. Zona afectatã oraº Lupeni. Motivul restricþiei
Anunþ Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 073558077
Consiliul Judeþean Hunedoara z Program Petroºani Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00
Joi - Audienþe de la 11:00 Preºedinte CJ Vineri 10:00 - 14:00
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.
HOROSCOP Pot apãrea schimbãri neaºteptate în viaþa dumneavoastrã. Aveþi prieteni care vã susþin, la fel ca ºi familia. Este o zi favorabilã studiului, comunicãrii ºi cãlãtoriilor de afaceri. Ascultaþi-vã intuiþia. Nu vã asumaþi prea multe riscuri!
Aveþi toate ºansele sã rezolvaþi problemele financiare ale familiei. Sinceritatea vã ajutã sã vã consolidaþi relaþiile ºi sã vã faceþi noi prieteni. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu o femeie mai în vârstã.
ªefii vã apreciazã seriozitatea ºi ideile constructive. Nu este exclus sã fiþi propus pentru o mãrire de salariu. Puteþi sã faceþi planuri pe termen lung ºi sã investiþi. Profitaþi de conjunctura favorabilã în care vã aflaþi. Nu vã neglijaþi familia!
La serviciu, ºefii vã apreciazã ideile. Este posibil chiar sã fiþi premiat. Dupã-amiazã, s-ar putea sã aveþi mici probleme de sãnãtate. Nu este cazul sã vã faceþi griji, dar vã recomandãm sã vã odihniþi.
Aveþi mai multe întâlniri de afaceri, care se vor dovedi fructuoase. Dimineaþa primiþi o veste bunã, din cauza cãreia vã schimbaþi planurile pentru mâine. Nu vã ieºiþi din fire. Nu vã vãrsaþi nervii pe partenerul de viaþã!
Dimineaþa aveþi ºanse sã vã afirmaþi la serviciu. Din pãcate, s-ar putea sã vã atrageþi invidia colegilor. Nu este exclus sã aveþi discuþii cu persoana iubitã, pentru cã acordaþi prea multã atenþie activitãþii profesionale.
Profunzimea ideilor ºi ambiþia vã ajutã în activitatea profesionalã ºi în afaceri. Rezolvaþi cu uºurinþã toate problemele de la serviciu sau din familie. Þineþi cont ºi de pãrerile celor din jur. Evitaþi speculaþiile de orice fel!
La serviciu, ºefii vã apreciazã ideile. Este posibil chiar sã fiþi premiat. Dupã-amiazã, s-ar putea sã aveþi mici probleme de sãnãtate. Nu este cazul sã vã faceþi griji, dar vã recomandãm sã vã odihniþi.
Este posibil sã luaþi o hotãrâre importantã ºi definitivã, cu privire la ruperea unor relaþii. În viitor, se va dovedi cã aþi procedat corect. Planurile dumneavoastrã vor fi încununate de succes, dar aveþi rãbdare. Acceptaþi munca în echipã!
Este momentul sã vã ocupaþi de situaþia financiarã. Partenerul de viaþã vã susþine ºi este convins cã veþi reuºi. Aveþi de semnat documente oficiale. Nu întâmpinaþi probleme deosebite, dar fiþi prudent.
Aveþi posibilitatea sã finalizaþi proiecte îndrãzneþe, mai ales în domeniul afacerilor. Sunt ºanse mari sã evoluaþi pe plan profesional ºi social. Prietenii vã susþin, impresionaþi de entuziasmul ºi optimismul de care daþi dovadã.
Sunt ºanse sã aranjaþi o colaborare avantajoasã, care sã vã aducã venituri considerabile. Relaþiile cu partenerul de viaþã urmeazã un curs ascendent. Nu vã contraziceþi cu o rudã mai în vârstã, care doreºte sã se amestece în viaþa dumneavoastrã.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Aprilie 2013
Minunile justiþiei!
Dosare soluþionate cu înscrisuri ”pe sub mânã” M
inunile în cazul dovedirii falsului ºi uzului de fals din dosarul cu NUP a douã lucrãtoare de la BCR Asigurãri Petroºani continuã. Ies la ivealã ”fãcãturi” de care se tot vorbeºte cã se practicã printre procurori pentru a-ºi salva agreaþii. Reclamantul a aflat întâmplãtor cã a cerut... ceea ce nu a cerut niciodatã! Ileana FIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului a prezentat pe larg, în 27 martie 2013, ce pot face niºte agenþi de asigurãri pentru a-ºi îndeplini planul de serviciu ºi cum pot fi folosite documentele unui om pentru asigurarea obligatorie a locuinþei în alte scopuri. Este vorba de cazul lui Dumitru Fãnic, din Coasta, Petroºani, care s-a trezit contributor la fondul privat de pensii al BCR Asigurãri prin falsificarea semnãturii. Reamintim cã înºtiinþat cã este contributor, D. Fãnic a fãcut o seamã de demersuri pentru a intra în posesia contractului pe care nu l-a semnat, dar care conform BCR Asigurãri... l-a semnat, ºi cu mari eforturi, cu drumuri de Bucureºti, cu sesizãri fãcute pe toate canalele, a reuºit sã-l obþinã, deºi un exemplar tre-
buia sã-i revinã automat. Omul a sesizat ºi Casa Naþionalã de Pensii, care s-a autosesizat considerând cã s-au adus prejudicii bugetului de stat prin faptele celor douã lucrãtoare de la Petroºani, ºi a recuperat banii. De precizat cã Dumitru Fãnic a plãtit contribuþii în timp ce fãcea drumuri sã-ºi rezolve problema din teama de a nu rãmâne fãrã casã, sau dator pe toatã viaþa neºtiind în ce a fost bãgat. Expertizele grafologice cerute de Poliþia Petroºani aratã falsul, declaraþiile împricinatelor care s-au bâlbâit în a arãta în ce condiþii ºi când au primit acordul pentru încheierea acestui contract, deºi acordul lui D. Fãnic nu implica ºi semnarea contractului în locul acestuia etc. Una dintre operatoare a ºi fost datã afarã de Brokerul de Pensii
Private, iar noianul de documente le încrimineazã...
P
entru fals în înscrisuri, amendã administrativã de... 100 lei Ancheta Poliþiei a fost fãcutã ca la carte, cu expertize, declaraþii documente, adrese oficiale ºi înaintate Parchetului cu propunerea de fals, uz de fals, înºelãciune ºi abuz în serviciu – toate motivate ºi probate. Doar cã procurorul de caz, Dumitru Ilinca, zice cã nu-i aºa, doar falsul rãmâne pentru cã expertiza grafologicã nu putea fi ”scãldatã” ºi sancþioneazã doar una dintre operatoare cu o amendã administrativã de... 100 de lei pentru falsificarea de semnãturã. În rest, neînceperea urmãririi penale!
Vãzând modul grosolan cum cele douã lucrãtoare BCR Asigurãri au fost salvate de urmãrile faptelor lor, D. Fãnic contestã ordonanþa de scoatere de sub urmãrire penalã, dar prim-procurorul dã dreptate colegului sãu, procuror de caz, ºi deºi faptele celor douã operatoare sunt dovedite, în Rezoluþie nu se face referire la nici una dintre fapte recunoscute chiar de procurorul de caz ºi consemneazã o altã faptã care este ”exact aºa, dar invers”. Rezoluþia prim-procurorului spune cã BCR Asigurãri a notificat Casa Naþionalã de Pensii ºi petentul a fost radiat rândul contributorilor. Doar cã BCR Asigurãri nu a fãcut acest lucru din proprie iniþiativã, ci ca urmare a sesizãrii fãcute de D.Fãnic la CNPP ºi a demersurilor demarate de Casa
Naþionalã pentru a recupera prejudiciul la bugetul de stat. Asta a fost esenþa motivãrii Rezoluþiei la contestarea acelui NUP. Ca urmare, se respinge plângerea/contestarea...
F
alsurile continuã ”cu acordul” procurorului Dumitru Fãnic, convins fiind cã lucrurile nu merg cum trebuie, fiind pãgubit pe mai multe planuri ºi considerânduse înºelat, aºa cum probabil mai sunt ºi alþi cetãþeni, s-a adresat direct Judecãtoriei Petroºani. Cererea i-a fost admisã, iar dosarul cu NUP a fost cerut Parchetului de cãtre Judecãtoaria Petroºani. Cum urmeazã primul termen, Fãnic a cerut studierea dosarului ºi ce sã vezi? Acesta a constatat cã la pagina 46 existã un înscris de al sãu, care nu este scris de el. Adicã o cerere de rezilere a actului de aderare la fondul privat de pensii, fãrã numãr de înregistrare, cu un scris ce pare a fi al unui copil cu note proaste la caligrafie ºi dictare, dar cu semnãtura fermã ce seamãnã izbitor cu cea falsificatã din contract, iar mai jos specificaþia ”în conformitate cu originalul” ºi semnãturã indescifrabilã. Cine, ce, cum, de unde? BCR Asigurãri, de-a lungul achetelor nu a dat niciodatã o adresã oficialã sau o declaraþie cã ar exista aºa ceva... ”Ãsta e actul pe care s-a dat neîn-
ceperea urmãririi penale, pentru cã este specificat în ordonanþa procurorului, o cerere pe care nu am fãcut-o niciodatã ºi nici nu am ºtiut cã exitã la dosar atunci când procurorul a cercetat cazul. Eu am toatã corespondenþa oficialã cu toþi la cei care am fost, mai ales cu BCR Asigurãri. Am tot, tot ca sã nu pãþesc dracului ceva, sã nu se suceascã ºi eu sã nu am dovada. Inclusiv comunicarea Rezoluþiei doamnei primprocuror, pentru cã mi-a parvenit târziu, am cerut sã se treacã data când mi-a fost înmânatã. Sigur s-au bazat pe faptul cã cercetarea este gata, a dat NUP ºi eu nu o sã vãd aceastã filã 46. Dacã nu cerea Judecãtoria dosarul, eu nu vedeam niciodatã ce au fãcut ºi ce mi-au pus în cârcã. Voi cere preºedintelui de judecatã sã se facã cercetare judiciarã, o altã expertizã grafologicã dacã este nevoie. Se pare cã doamnele de la BCR Asigurãri continuã cu falsuri. Mã mir de procuror cã a acceptat o asemenea hârtie fãrã cap ºi coadã. Era aºa de simplu, existând expertiza grafologicã la dosar, sã vadã cã nu e scrisul meu ºi mai ales sã vadã semnãtura aia, bat-o s-o batã, cã iarãºi au falsificat-o pentru cã eu nu am fãcut o aºa cerere” – a spus supãrat pe ceea ce a gãsit Dumitru Fãnic. Acesta pare hotãrât sã ia din nou calea Bucureºtiului susþinând cã dacã noi, cetãþenii, nu reacþionãm la astfel de fapte, nu ne apãrãm drepturile, niciodatã lucrurile nu se vor îndrepta în
þara asta. Cazul Fãnic pare a nu fi singurul în care apar înscrisuri care nu existã în realitate ºi care rezolvã problemele pârâþilor. Este de notorietate dosarul în care ziariºtii unei întregi redacþii, de la fostul cotidian Matinal, au acþionat în instanþã pe cei care i-au înjurat public, le-au întinat copiii ºi pãrinþii, le-au pângãrit morþii, au folosit afirmaþii josnice ºi murdare etc., etc. ªi cum citaþiile nu mai veneau, iar procesul trena, dupã circa 5-6 luni ziariºtii s-au dus sã vadã ce se
întâmplã. Aºa au aflat cã ei depuseserã o cerere de retragere a plângerii ºi încetare a procesului, cerere care nu a fost fãcutã niciodatã. ºi exemplele pot continua.
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Aprilie 2013
,,Interculturalitate ºi Spiritualitate’’ ediþia a II-a
Eveniment organizat de cãtre ªcoala Generalã ,,I.D.Sîrbu’’din Petrila
Î
n sãptãmâna ,,Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!” ªcoala Gimnazialã cu Grãdiniþa ,,I.D.Sîrbu” Petrila ºi structurile aparþinãtoare: ªcoala Generalã Nr.6, Grãdiniþa PN. Nr. 1 au oferit exemple de bune practici educaþionale.
În data de 3 aprilie la Casa de Culturã ,,Ladislau Schmit” din Petrila s-a desfãºurat Concursul naþional de creaþie plasticã pentru preºcolari ºi ºcolari ,,Costumul meu popular”, la care au expus lucrãri 300 de copii între 4 - 12 ani ºi au susþinut programe artistice în spectacolul muzical – literar – artistic ,,Interculturalitate ºi Spiritualitate’’ ediþia a IIa. Festivalul interregional ,,Interculturalitate ºi Spiritualitate’’ avizat de cãtre Ministerul Educaþiei Naþionale are ca parteneri Inspectoratul ªcolar al Judeþului Hunedoara, Casa Corpului Didactic Deva ºi
este cuprins în CAERI la poziþia 539. Pornind de la motivaþia cã educaþia interculturalã se adreseazã tuturor elevilor ºi se înscrie într-un demers care poate sã acopere toate ciclurile de învãþãmânt acþiunea a unit pe scenã 423 de elevi ºi preºcolari din Valea Jiului ºi din mai multe zone folclorice ale României, îndrumaþi atent de cãtre dascãlii lor. Evenimentul s-a dorit o acþiune în beneficiul copiilor prin schimbul de experienþã interculturalã între instituþiile de învãþãmânt în vederea stimulãrii atitudinilor de respect, empatie ºi admiraþie faþã de muncã, tradiþii ºi obiceiuri speci-
fice mai multor culturi ºi zone geografice. De asemenea, activitãþile au vizat integrarea conþinuturilor învãþãrii din domeniile om ºi societate, estetic ºi creativ. Educaþia interculturalã, ca o componentã a noilor educaþii
vizeazã, mai întâi, dirijarea interesului copiilor înspre teritorii spirituale inedite ºi conduce individul cãtre respectarea valorilor tradiþiilor popoarelor prin adoptarea unor atuitudini pozitive în relaþiile interumane. Activitãþile derulate prin proiect s-au bucurat
de sprijinul partenerilor ªcolii Gimnaziale ,,I.D.Sîrbu’’Petrila: Consiliul Local ºi Primãria Oraºului Petrila, Clubul Copiilor Petrila, Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncuºi”Petrila, Casa de Culturã ,,Ladislau Schmit,, Petrila, Asociaþia Culturalã ,,Les Amis de la France’’ Petrila, ,,Salvaþi Copiii” filiala Hunedoara, Grãdiniþa PP Nr.3
Petroºani, Grãdiniþa „Floare de colþ” Brad, Liceul cu Grãdiniþa PP.,,Teglas Gabor”Deva, Centrul de Pedagogie Curativã Lupeni, Grãdiniþa PP. Nr.7 Deva. De apreciat sunt membrii echipei de implementare a proiecului, care au ºi coordonat buna desfãºurare a acþiunilor: Dir.Prof.Andrei Beatrice, Dir.Adj. Prof. Biro Ana-Maria, Prof. Cordea Ioan, Prof. Barbu Elena, Prof. Ambruº Georgiana, Prof. Meraru Maria-Marcela, Prof. Gheban Liliana, Prof. Olah Cosmina, Prof. Barbu Constantin, Prof. Szedlacsek Rolland, Prof. Bãlteanu Maria, Prof. Turcu Catinca, Prof.
Ziua Sãnãtãþii, marcatã în galben, la Petroºani
L
iberalii din Petroºani îndeamnã tinerii la miºcare. Duminicã, în Parcul Carol Schreter din localitate a avut loc un inedit spectacol în aer liber, la care spectatorii sunt ºi protagoniºti. Diana MITRACHE Zeci de tineri au ajuns duminicã la prânz sã facã miºcare. PNL-iºtii din Petroºani au marcat astfel Ziua Mondialã a Sãnãtãþii, prin sport, iar la final, fiecare a primit apã ºi mere. „Am gândit acest eveniment pentru a marca Ziua Mondialã a Sãnãtãþii, în parteneriat cu toate organizaþiile liberale din Valea Jiului. Duminicã, 7 aprilie, printr-un eveniment ce a avut loc în Parcul Central Carol Schreter, la ora 12,
le-am spus tuturor de Ziua Mondialã a Sãnãtãþii. Am fãcut miºcare, kangoo jumps, tae bo, iar cei care au participat la miºcare au
primit o sticlã de apã ºi un fruct”, a declarat Dorina Niþã, preºedinta PNL Petroºani. Anul acesta, Ziua Mondialã a Sãnãtãþii, sãrbãtoritã la 7 aprilie, este dedicatã
bolilor cardiovasculare, principala cauzã de deces în România. Þara noastrã se aflã pe locul al treilea la nivel european în ceea ce priveºte decesele cauzate de bolile cardiovasculare, dupã Bulgaria ºi Ucraina. Cu toate acestea, sistemul nostru de Sãnãtate se aflã pe ultimul loc în privinþa fondurilor alocate acestor afecþiuni, 48 de euro pe an de persoanã.
Preda Maria, Inst. Marcuº Anca, Prof. Alexa Ionela, prof. Csaszar Adela, Prof. Costache Cristina, Educ. Preda Rodica, Educ. Ioncicã Iudita, Prof. Bîrluþ Elena, Prof. Costache Cristina, Prof. Chinþa Cipriana, Prof. Chinþa Radu, prof. Costoiu Alina, prof. Gheban Nora. Participanþii aduc mulþumiri sponsorilor care au oferit micilor artiºti dulciuri: d-lui Viceprimar Jurca Vasile, d-lui Iclãnzan Mircea, dlui prof. Ardelean Nicolae, d-nei Sîn Mariana-SC Kiela SRL ºi MadisonTrans SRL. Iniþiatorii proiectului, Meraru Maria-Marcela ºi Olah Cosmina apreciazã cã activitatea extraºcolarã ºi-a atins obiectivele propuse. Spectacolul a fost un succes prin calitatea momentelor artistice pregãtite ºi susþinute cu profesionalism ºi competenþã, imaginaþie ºi daruire de cãtre cadrele didactice, prin prestaþia ºi þinuta deosebitã a copiilor talentaþi din ansambluri ºi grupuri care au dansat îmbrãcaþi în minunate costume tradiþionale aparþinãtoare diverselor
culturi de pe mapamond, au interpretat cântece din muzica ºi dansurile popoarelor lumii, au recitat cu dezinvolturã poezii în limba românã ºi în limbi strãine. Cu toþii au beneficiat de condiþii deosebite, de sonorizare, de calitate oferite cu profesionalism de cãtre administratorul Casei de Culturã ,,Ladislau Schmit”Petrila, d-l Drãghici Cristian. Remarcãm, de asemenea, valoarea didacticã ºi esteticã a lucrãrilor copiilor participanþi la secþiunea de creaþie ,,Costumul meu popular” bine coordonaþi de educatorii îndrumãtori. Evidenþiem implicarea totalã a pãrinþilor copiilor, parteneri activi în actul educaþional, fãrã de care nicio activitate nu ar fi avut finalitatea doritã ºi cãrora întreg colectivul de cadre didactice le aduce sincere mulþumiri pentru ziua specialã dominatã de joc ºi veselie. Prof. Maria-Marcela Meraru, ªcoala Generalã ,,I.D.Sîrbu’’Grãdiniþa PN. Nr. 1 Petrila