Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul II z Nr. 341
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 3 Aprilie 2013
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
Rãu platnicii riscã sã ajungã în stradã
Ziua Jandarmeriei Române îmi oferã plãcerea de a transmite tuturor angajaþilor din sistem cele mai calde urãri de bine, sãnãtate, putere de muncã ºi satisfacþii profesionale. Îmi exprim convingerea cã veþi continua sã fiþi un garant ferm al ordinii constituþionale, democraþiei ºi drepturilor fundamentale ale cetãþenilor. Jandarmeria trebuie sã existe ºi sã funcþioneze într-o continuã adaptare la realitãþile societãþii româneºti ºi în spiritul angajamentului de a asigura protecþia cetãþenilor ei. De aceea, îndrept acum, spre dumneavoastrã, gândurile mele de bine, mesajul meu de încredere în eforturile pe care le depuneþi.
LA MULÞI ANI! Mircea Ioan Moloþ, Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara
Jandarmeria Românã este o instituþie cu tradiþie, un pilon al statului de drept.
A
u subvenþii la utilitãþi ºi casã în chirie de la Primãrie, dar n-au mai plãtit facturi de ani de zile. Sunt câteva sute de persoane care riscã sã fie evacuate din casele ºi apartamentele deþinute de municipalitate pentru cã, în ciuda somaþiilor, nu au fãcut nici cel mai mic efort de a-ºi achita chiriile restante. >>> PAGINILE 8-9
Jandarmii deþin un rol cheie în asigurarea protecþiei cetãþenilor ºi a liniºtii sociale. Jandarmeria este o instituþie ce garantateazã siguranþa românilor, democraþia ºi ordinea ºi sunt convins cã fiecare jandarm îºi poartã uniforma cu mândrie ºi îºi face datoria cu maximum de profesionalism ºi dãruire. La acest ceas de sãrbãtoare pentru Armã, vã urez, jandarmi români, un sincer
LA MULÞI ANI! Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul municipiului Petroºani
Ziua Jandarmeriei Romane îmi oferã plãcuta ocazie sa mã adresez dumneavoastrã, membrilor unei instituþii profesioniste a statului de drept, ºi sã vã felicit pentru stãruinþa, abnegaþia si modul bãrbãtesc în care vã îndepliniþi misiunile. Îmi exprim convingerea cã Jandarmeria Romanã va continua sã fie un garant ferm al ordinii constituþionale, democraþiei ºi drepturilor fundamentale ale cetãþenilor
Jandarmeria Românã îndeplineºte un serviciu public, cu responsabilitãþi pentru menþinerea ºi întãrirea statului de drept, menþinerea ordinii publice ºi acordarea ajutorului în situaþii de urgenþã.
Pentru ceea ce reprezintã Jandarmeria astãzi în România, vã adresez cele mai calde urãri de împlinire profesionalã, putere de muncã ºi sãnãtate.
În calitate de primar al municipiului Lupeni, doresc cu acest prilej sã adresez jandarmilor din Lupeni ºi din întreg judeþul Hunedoara, urãri de sãnãtate, mult succes ºi felicitãri pentru rezultatele pozitive înregistrate în activitate.
DEPUTAT, CRISTIAN RESMERIÞÃ
De aceea, jandarmii trebuie sã acþioneze zilnic în slujba cetãþeanului, în limitele stabilite foarte strict de lege ºi sã urmãreascã dezvoltarea atitudinilor ºi a comportamentului la un nivel care sã permitã executarea sarcinilor într-o manierã corectã.
CORNEL RESMERIÞÃ, Primarul municipiului Lupeni
2 Utile
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Aprilie 2013
Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i
ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 au loc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –
Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM
Petrila
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Vu l c a n
Lupeni
Noaptea
Noaptea
Dimineaþa
Dimineaþa
Ziua
Ziua
Seara
Seara
Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz
Cronica Vãii Jiului
Telefon
Website: www.cronicavj.ro
0374.906.687 zzz
E-mail: cronicavj@gmail.com
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
cronicavj@gmail.com
www.cronicavj.ro
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator
17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 300 - Eroii de la Termopile 22:45 Teatru TV
National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii
12:00 12:15 13:30 13:45 15:00 16:40 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15
Pastila Vouã (r) Schimb de vieþi Pastila Vouã (r) Hoþul fantomã (r) Copii contra pãrinþi (r) Aventurile lui Sinbad Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Hoþul fantomã
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Dl. Jones (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Toamna la New York 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI New York 0:00 Serviciul Român de Comedie (r)
Prima TV 9:30 Necunoscutul 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Dragul de Raymond 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18
19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor
TVR 1 9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 11:50 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 12:30 Zestrea românilor (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 Aerul munþilor 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:20 Legendele palatului
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,
Fotoreporter:
Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 aprilie 2013
Proces amânat de dizolvarea CNH
A
udierile martorilor în procesul intentat foºtilor ºefi de la Mina Uricani a fost amânat din cauza faptului cã CNH a fost dizolvatã. Avocaþii apãrãrii spun cã acum nu mai existã partea civilã implicatã în proces ºi au cerut un alt termen. Diana MITRACHE Daniel Ionaºcu, avocatul care îi apãrã pe doi dintre inculpaþi, a spus cã a cerut celor de la actualul Complex Energetic Hunedoara sã spunã cine este acum partea civilã în acest proces. „S-a produs o amânare proceduralã, deoarece responsabilitatea pãrþii civile nu ºtim cui îi aparþine azi, deoarece în 8 martie s-ar fi dat o hotãrâre prin care se dizolvã CNH-ul. Chiar noi am propus instanþei de judecatã ºi instanþa, în mod absolut competent, a admis-o, pentru a face o adresã cãtre aceastã companie, care azi înþe-
leg cã e într-un transfer de active ºi pasive, sã ne spunã, în contextul citaþiei, dacã s-a luat în calcul citaþia ºi prezenþa la acest dosar ºi cui sã transmit drepturile ºi obligaþiile. Atât procedurale, cât ºi în ceea ce priveºte dauna civilã, cât ºi cea moralã”, a declarat
la ieºirea din sala de judecatã jr. Daniel Ionaºcu, avocat. Termenul viitor a fost propus pentru data de 30 aprile, când avocatul apãrãrii spune cã va pleda din nou pentru nevinovãþia clienþilor sãi. „Existã un permis de lucru pentru o altã datã decât cea la care s-a fãcut lucrarea. Pe cale de consecinþã, cei doi clienþi ai noºtri, Ciucã ºi Moga, nu aveau cunoºtinþã de lucrare. Dânºii sunt inculpaþi, dar cei care au modificat permisul de lucru din acea zi, nu”, a mai adãugat Ionaºcu. Pânã acum au fost audiaþi 4 martori în acest proces, dar deocamdatã nu a fost fãcut public
numele celor pe care avocaþii îi cred adevãraþii vinovaþi, respectiv a celor care au semnat permisul de lucru pentru ambele lucrãri în aceeaºi zi în care s-a produs explozia. Potrivit procesului verbal de cercetare a accidentului de muncã produs în luna februarie la Exploatarea Minierã Uricani, în urma expertizãrii echipamentelor ºi a cercetãrilor, s-au constatat 26 de abateri, 21 dintre acestea fiind sancþionate cu amenzi contravenþionale în valoare de 182.000 lei, iar cinci cu avertisment contravenþional. Directorul unitãþii miniere se aflã ºi el printre persoanele cu atribuþii în domeniul respectãrii normelor de muncã sancþionate. Practic, gradul de
Se pot redeschide minele din Valea Jiului?
responsabilitate a fost determinat pentru fiecare persoanã în parte în conformitate cu fiºa postului. În urma cercetãrilor, sa stabilit cã în subteranul Minei Uricani s-a produs o explozie de metan,
ajunge ºi la Ministerul Muncii ºi care prevede redeschiderea
P
rezentã la Deva, la sfârºitul sãptãmânii trecute, Mariana Câmpeanu, Ministrul Muncii, a afirmat cã în viitor se ia în considerare chiar varianta redeschiderii unor mine. Printre acestea s-ar putea numãra unele de exploatare a materialului fieros din partea de nord a judeþului Hunedoara, dar ºi unele de cãrbune din Valea Jiului. Luiza ANDRONACHE Ori e albã, ori e neagrã? Fiecare guvernare vine cu scenari proprii, care sunt mai apoi schimbate, gândite ºi rãzgândite, astfel cã opinia publicã, oamenii, nu mai ºtiu ce sã creadã. În prezent, Guvernul dã bani pentru închiderea a trei mine din Valea Jiului, pana în
2018, decizie adoptatã pe vremea Guvernãrii Boc, însã acum, Ministrul Muncii, penelista Mariana Câmpeanu, vorbeste de redeschiderea unor mine, care ar putea fi viabile. Acest lucru, dacã se va întâmpla ºi în Valea Jiului, ar fi un lucru benefic pentru întreaga zonã, mai ales dacã se aplicã ºi nu se dovedeºte a fi doar un alt
plan fãrã început ºi fãrã capt al unor oameni puºi la guvernare. Potrivit demnitarului, la Ministerul Economiei existã un proiect, care în curând va
unor mine din judeþ. “ Nu pot sã dau prea multe detalii, pentru cã
Dezbateri pentru CCM
L
iderii minerilor ºi reprezentanþii administraþiei Societãþii Naþionale a Huilei încã negociazã contractul colectiv de muncã. De douã ori pe sãptãmânã, sindicatele se întâlnesc cu conducerea SNH pentru a realiza contractul colectiv de muncã. Monika BACIU Deocamdatã se lucreazã intens la acte, iar sindicaliºtii spun cã se încearcã pãstrarea unor anumite drepturi ale ortacilor. ”Contractul colectiv de
muncã se negociazã, partea scrisã ºi mai puþin cea financiarã pentru cã încã nu avem buget de venituri ºi cheltuieli, întâlnirile le avem marþi ºi joi la sediul societãþii ºi derulãm articol cu articol. Schimbãrile nu vor fi
majore ºi încercam sã nu pierdem nimic din ceea ce avem în prezent”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. În prezent, minerii de la SNH lucreazã în baza vechiului contract pe care l-au avut la Compania Naþionalã a Huilei, aceºtia fiind preluaþi cu drepturile
pe care le aveau în momentul în care au trecut la noua societate. Contractul este valabil pânã la finele acestui an, însã pãrþile semnatare nu mai sunt aceleaºi întrucât nu mai existã CNH, astfel cã nu poate fi încheiat niciun act adiþional prin care sã se reglementeze drepturile ortacilor.
sursa acesteia fiind reprezentatã de “o scânteie de naturã electricã produsã undeva în zona silozului”, iar cinci oameni ºi-au pierdut atunci viaþa.
proiectul nu a ajuns încã la Ministerul Muncii, însã avem acolo, la Ministerul Economiei, un corp de specialiºti care lucreazã la asta, la posibilitatea redeschiderii unor mine viabile de fier ºi cãrbune. Vrem sã scoatem un act normativ ”, a spus Mariana Câmpeanu în cadrul unei emisiuni la postul Mondo TV. Proiectul ar urma sã fie supus unei dezbateri, iar mai apoi unei serii de aprobãri, drept pentru care, pânã la decizia de redeschidere a minelor, va trece destul timp. ªi, mai ramane de vãzut ºi dacã acest lucru este sau nu posibil.
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Aprilie 2013
Asigurãri uzuale ºi speciale ot mai mulþi oamenii au început sa T realizeze importanþa asigurãrii bunurilor pe care le au ºi dacã în urmã cu câþiva ani, putini erau cei care iºi asigurau viaþa, locuinþa sau maºina, acum, numãrul celor apeleazã la societãþile de asigurãri, este tot mai mare de la o lunã la alta. Luiza ANDRONACHE Convinºi sã intre în rândul oamenilor din Occident, locuitorii judeþului Hunedoara sunt mai ales datoritã faptului
cã orice lucru poate fi asigurat în ziua de astãzi. Unii îºi asigurã animalele de companie, cântãreþii îºi asigurã vocea, iar sportivii diferite pãrþi ale corpului, care le sunt puse în pericol în timpul
practicãrii meseriei. Oamenii din partea de nord a judeþului Hunedoara, în special, îºi fac tot felul de asigurãri. “Avem mai mulþi clienþi în ultimii doi ani decât aveam acum 5 ani, spre exemplu. Facem asigurãri de la cele mai commune pânã la cele individuale, dupã ideea fiecãrui client”, a declarat directorul unei firme de asigurãri. În unele cazuri, la oferta, cei care încheie o poliþã de asigurare, primesc chiar ºi una
Banii versus sãnãtate
La limita dintre viaþã ºi moarte
N
ici Valea Jiului nu este ocolitã de problemele existente la nivel de þarã, probleme din sistemul de sãnãtate. Astfel existã ºi la noi pacienþi care merg la spital cu anumite probleme de sãnãtate, chiar reale, ºi sunt trataþi cu indiferenþã ºi mai mult decât atât sunt purtaþi de la un spital la altul. Monika BACIU Pentru multe cadre medicale aceste probleme ale oamenilor se pare cã nu sunt foarte importante iar mai mult decât atât trateazã modul în care trateazã cazurile sunt de cele mai multe ori subiective chiar dacã la terminarea facultãþii au fãcut un jurãmânt prin care sã trateze toþi pacienþii ºi sãºi dea tot interesul. Dacã salarile acestora au fost diminuate nu este vina oamenilor de rând care se prezintã la unitãþile spitaliceºti cu reale probleme, toatã lumea este în aceeaºi situaþie dar cel mai grav lucru este cã poate în alte domenii de activitate nepãsarea nu poate duce la moarte. Chiar ºi cu aceste tãieri salariale cadrele medicale ar trebui sã acorde toatã atenþia necesarã tuturor persoanelor care se prezintã la spital. Unii medici nu cunosc valorile morale ale omeniei. Unul dintre consilierii locali de la Vulcan a ridicat o problemã gravã a unui medic ce activeazã la Spitalul municipal din Vulcan. Situaþia a fost prezentatã în cadrul unei
ºedinþe a consiliului local de la Vulcan. ”Am fost cu soþul meu la urgenþã la noi la Vulcan, acesta a fãcut o crizã de rinichi, dupã ce am stat ºi am aºteptat ceva timp sã vinã o doamnã doctor, am înþeles cã se numeºte Alina Damian. Între timp au bãgat ºi un copil... apoi ne trimite la izolator. Trece mai bine de o jumã-
tate de orã...nu spune nimeni nimic. Merg la doamna doctor ºi o întreb ”Doamna doctor cât mai trebuie sã stãm aici? Aceasta mi-a rãspuns: ”I-am spus soþului dumneavoastrã. I-am zis ”Soþul meu aþi vãzut în ce stare era, cred cã nici nu ºtie ce i-aþi spus, vreau sã ºtiu ce facem (...) îl trimiteþi la Petroºani, îi daþi tratament... sã ºtiu ce facem. Doamna doctor ”Mai aºteptaþi pânã îºi fac medicamentele efectul„
mai trece un sfert de orã ºi aceasta vine pornitã ºi începe sã îmi spunã cine sunteþi dumneavoastrã cã îmi sunã telefoanele întruna sã-i spuneþi la domnul primar cã în primul rând sã ne plãteascã salariile aºa cum vã plãteºte pe dumneavoastrã”. Îi zic ”doamnã eu lucrez la privat, pe mine nu mã plãteºte domnul primar ºi
dumneavoastrã dacã vreþi salarii sã vi le luaþi de la Casa de Sãnãtate unde noi cei care lucrãm vã virãm banii, în ce calitate sã merg eu sã-i spun la domnul primar sã vã dea salariile..., apoi a sãrit ºi brancardierul ºi m-au fãcut cu ou ºi cu oþet”.
bonus, de raspundere civila speciala. Aceasta, ar putea fi comparatã uºor cu una casco, cum este în cazul maºinilor, Într-un final mi-a dat o scrisoare medicalã”, a povestit consilierul local Dana Boþoroga. Atitudinea de faþã se regãseºte des în spitalele româneºti. Nu de puþine ori trebuie ca persoane sus puse sã intervinã pentru ca un pacient sã fie tratat. Cei care însã nu au astfel de posibilitãþi riscã sã moarã din cauza unui sistem medical deficitar în care banii sunt pe primul loc, în detrimentul sãnãtãþii.
Nu credem cã ºi-ar dori sã fie de cealaltã parte a „baricadei” ºi sã trebuiascã sã aºtepte neputincioºi la uºile cabinetelor din spitale cu cineva apropiat ºi sã vadã cã nu sunt bãgaþi în seamã.
însã aici vornbim de câini. Adicã, proprietarii de câini, pot plãti daune celor care au flost
muºcaþi de animalul loc. De asemenea, o alta asigurare în voga printre hunedoreni, este ºi cea pentru excursii. Dar, la nivel general, cele, pentru casã ºi maºinã, rãmân cele mai cãutate în rândul publicului larg. Singurele lucruri care nu pot fi asigurate sunt banii ºi titlurile. Pentru bunuri precum bijuterii, colectiile numismatice, obiecte si servicii confecþionate din aur sau argint, cãrtile rare sau arme de foc, înainte se face o evaluare de cãtre specialiºti, dupã care se stabileºte o valoare a poliþei de asigurare.
Forum cetãþenesc la Vulcan
I
niþiativa aparþine municipalitãþii Vulcan, iar Forumul Vulcãnenilor va avea un cuvânt de spus în mai multe domenii cum ar fi: Social, Educaþie-Învãþãmânt, Sãnãtate, Mediu – Administraþie, Comunicare, Spiritualitate sau Economic. Maximilian GÂNJU
Forumul Vulcãnenilor a pornit de la ideea de a implica ºi comunitatea localã în proiectele edililor, iar zeci de reprezentanþi ai societãþii civile au participat la întâlnirea de Constituire a Consiliului Consultativ ºi la stabilirea Grupurilor de Lucru. „Forumul este acel loc de dezbatere publicã unde membrii comunitãþii se întâlnesc pentru a stabili nevoile unui grup sau mai multor grupuri reprezentative ºi pentru a cãuta într-un limbaj al parteneriatului, al iniþiativei libere, al
voluntariatului, soluþii simple ºi eficiente la aceste nevoi. Cam aceasta este esenþa forumului nostru în care se poate înscrie orice vulcãnean care doreºte sã-ºi asume responsabilitãþi legate de
implicarea în viaþa comunitãþii ºi care are timpul necesar pentru a face aceasta”, a declarat, Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. La „botezul” forumului a fost stabilit ºi primul parteneriat între Sindicatul Termocentralei Paroºeni ºi asociaþia condusã de Pãrintele Mãnãsuc Zgârcea, pentru susþinerea activitãþii copiilor care participã la cercul de picturã de icoane pe sticlã. Edilii din Vulcan mai spun cã în perioada urmãtoare va fi stabilit ºi un program de activitãþi care sã rãspundã unor
nevoi comunitare, activitãþi menite sã schimbe mentalitatea de locuitor al unei urbe ºi care sã aducã la aceeaºi masã de lucru oameni din domenii diferite, cu preocupãri diferite.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 aprilie 2013
O
Au gãsit-o fãrã suflare
femeie de 81 de ani din municipiul Petroºani a fost gãsitã în aceastã dimineaþã fãrã suflare în casã. Vecinii ºi rudele nu au mai vãzut-o pe femeie de câteva zile motiv pentru care au alertat poliþia ºi pompierii. La faþa locului s-a deplasat o echipã de poliþie, pompierii ºi un echipaj SMURD care au gãsit-o pe femeia decedatã. Pentru a intra în apartament, a fost nevoie de spargerea uºii. ”Am fost anunþaþi cã o persoanã este posibil sã fie blocatã în apartament de pe strada General Dragalina, ne-am deplasat cu doau autospe-
ciale una de descarcerare ºi una de prim ajutor, am aºteptat sã vinã un aparþinãtor al familiei care a anunþat evenimentul dupã care am spart uºa cu o rangã ºi am
intrat în casã ºi am vãzut în pat o persoanã fãrã semne vitale. Am anunþat un medic care se vinã sã constate decesul”, a declarat Razvan Stancu, locþiitor Detaºamentul de Pompieri Petroºani.
La domiciliului femeii s-au deplasat ºi rudele ei care povestesc cã nu au mai vãzut-o de câteva zile. Rudele femeii spun cã au încercat sã intre în casã, însã nu au reuºit,
uºa fiind ferecatã cu lanþ pe interior. ”Avem o rudã care locuieºte aici, ieri am luat un bidon de apã ºi l-am pus la uºã, am sunat la telefon ieri toatã ziua ºi am venit aici azi
dimineaþã sã vedem, iar am sunat de la uºã ºi se auzea telefonul cum suna în casã. Aveam cheie dar nu puteam intra cã era pus ºi lanþul, era singurã. Au intrat, au spart uºa ºi au
vãzut cã era o persoanã decedatã în pat. Era bolnavã cu inima dar mai multe amãnunte nu ºtiu, eram rude dar nu era în întreþinerea noastrã dar nu s-a lãsat ajutatã”, a spus nepotul prin alianþã al femeii. Vecinii spun cã femeia suferea de mai multe boli ºi cã de aproximativ douã sãptãmâni nu au mai vãzut-o. ”Eu ºtiu cã s-a bãgat în casã. Acum douã sãptãmâni am vorbit cu ea iar de atunci nu am mai vãzut-o. Era bolnavã, e
A furat cablul de calea feratã
L-a chemat la lucru ºi i-a golit portmoneul
C
u gândul la Crãciun, probabil, un bãrbat din Ciopeia a dat iama pe calea feratã ºi nici mãcar o secundã nu s-a gândit cã poate perturba activitatea CFR. Dupã mai bine de trei luni de la comiterea faptei, lucrãtorii Postului de Politie T.F. Petroºani l-au identificat pe cel acre a furat cablu de pe calea feratã. Este vorba despre un bãrbat de 25 de
vândut fier vechi de aproape 20.000 de A lei dar nu a vrut sã dea
un leu la stat, aºa cã a minþit în ceea ce priveºte provenienþa deºeurilor metalice.
A ani, din localitatea Ciopeia, care, în data de 30.12.2012, a sustras 60 metri de cablu de la inductorul de 500HZ al instalaþiei de autostop al semnalului de trecere BL13 pe distanþa Bãieºti-Subcetate. Cu ocazia cercetãrilor, s-a probat faptul cã, în data de 03.01.2013, bãrbatul a
cursul anului 2009, bãrbatul a valorificat la o societate comercialã cu profil de activitate colectarea deºeurilor metalice de la populaþie cantitatea de 45.160 kilograme de deºeuri metalice pentru care a încasat suma de 18.804,88 lei. Nu a achitat însã contribuþia datoratã statului sub formã de impozit pe venit în cotã de
Învaþã despre efectul nociv al drogurilor
Î
n faþa drogurilor nu suntem diferiþi. Asta îºi doresc cei de la Centrul de Prevenire ºi Consiliere Antidrog Hunedoara sã îi înveþe pe tineri. Agenþia Naþionalã Antidrog desfãºoarã la nivel naþional o acþiune de amploare privind sensibilizarea opiniei publice în ceea ce priveºte consumul de droguri. În acest sens, Centrul de Prevenire, Evaluare ºi Consiliere Antidrog Hunedoara, în parteneriat cu Direcþia de Sãnãtate Publicã a Judeþului Hunedoara ºi Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara organizeazã în data de 4 aprilie un marº antidrog pe traseul Piaþa Unirii – Parcul municipal DEVA, la care vor participa elevi ºi cadre didactice
sustras ºi 2 inductori de 1000/2000Hz ai semnalului BL 12 ºi inductorul de 500HZ al semnalului BL 23. Persoana în cauzã este cercetatã în stare de libertate pentru comiterea infractiunii de furt calificat. Car men COSMAN
Evaziune fiscalã cu fier vechi
Transporturi Hunedoara pentru evaziune fiscalã. Oamenii legii au stabilit cã, în
Un bãrbat de 32 de ani, din Teliucu Inferior este cercetat de lucrãtorii Serviciului Judeþean de Poliþie
bãtrânã are 80 ºi ceva de ani. Nu are familie, nu are copii bãrbatul i-a murit, are ceva nepoþi în Petrila pentru cã am înþeles cã lor le-a dat casa. De douã sãptãmâni am vorbit eu cu ea iar de atunci nu am mai vãzut-o”, a declarat una din vecine. Potrivit pompierilor, femeia a decedat în cursul zilei de luni. La faþa locului s-au deplasat ºi reprezentanþii medicinei legale. În cazul de faþã nu existã suspiciunea comiterii unei infracþiuni. Monika BACIU
din 6 unitãþi de învãþãmânt din judeþ. Acþiunea se desfãºoarã în cadrul Programului ”Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!” sub sloganul ”În faþa drogurilor NU suntem diferiþi!” ºi are ca obiectiv sensibilizarea opiniei publice cu privire la riscurile ºi consecinþele consumului de droguri. În Piaþa Unirii din municipiul Deva va fi amplasat un stand unde vor fi puse la dispoziþie materiale informative
16 % ºi, ca sã se sustragã plãþii, a declarat în fals provenienþa fierului vechi. “Pe numele bãrbatului a fost întocmit dosar de cercetare penalã pentru comiterea infracþiunii de evaziune fiscalã”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Car men COSMAN
privind riscurile consumului de tutun, alcool ºi droguri, iar participanþii la marº vor distribui flyere cu ”Declaraþia antidrog a elevilor din judeþul Hunedoara” ºi vor avea bannere ºi pancarde cu desene ºi mesaje antidrog realizate de elevi. La activitate vor participa ºi voluntari ai Centrului de Prevenire, Evaluare ºi Consiliere Antidrog Hunedoara. În cazul unor condiþii meteorologice nefavorabile (ploaie) activitatea se va desfãºura, cu sprijinul Sport Club Municipal Deva, în incinta Sãlii Sporturilor din Deva, între orele 11 ºi 13, unde vor avea loc activitãþi sportive Monika BACIU
ngajat cu ziua într-o gospodãrie din Zam, un hunedorean de 40 de ani nu s-a mulþumit cu suma primitã drept platã pentru munca prestatã ºi a golit portmoneul celei care l-a angajat. Când a sesizat cã a fost furatã de cel pe care îl angajase la diverse munci în gospodãrie, femeia de 52 de ani, din Zam, a reclamat fapta la Postul de Poliþie Zam. În total, i-au dispãrut 100 de lei ºi 100 euro, pe care femeia îi þinea într-o plasã aflatã pe un dulap din interiorul imobilului. Cel ami probabil, bãrbatul a vãzut unde þinea femeia banii ºi nu a avut nevoie decât de un moment de neatenþie din partea acesteia. Pe numele bãrbatului a fost întocmit dosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunii de furt. (C.C)
6 Actualitate
Programul Casa Verde nu reporneºte nici în 2013 - nu sunt bani
M
inistrul Mediului ºi Schimbãrilor Climatice, Rovana Plumb, a confirmat, marþi cã Programul Casa Verde, întrerupt încã din 2012, nu va reporni nici în acest an din cauza lipsei de fonduri. “Nu sunt ºanse cã Programul Casa Verde sã reporneascã în acest an. Nu sunt bani, nu avem bani pentru finanþarea acestuia. Dacã, în perioada urmãtoare, vor apãrea posibilitãþi de finanþare, atunci sigur putem sã vorbim despre o nouã etapã a programului”, a afirmat Rovana Plumb. La începutul acestui an, oficialul declarã cã, în
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Aprilie 2013
ceea ce priveºte derularea Programului Casa Verde, întrerupt pe durata anului anterior, se doreºte lansarea de noi sesiuni, la acel moment fiind în analiza peste 10.000 de dosare depuse în anul 2011. În urmã cu douã luni, un raport dat publicitãþii de Curtea de Conturi a arãtat faptul cã Programul Casa Verde a prezentat o
serie de vulnerabilitãþi ºi disfuncþionalitãþi, în 2011. Principalele recomandãri ale auditorilor vizeazã planificarea strategicã anualã a activitãþilor, în corelare cu obiectivele programelor auditate ºi cu resursele financiare, stabilirea ºi aprobarea, anualã, a unei perioade determinate (definirea clarã a datei de începere ºi a datei de finalizare) a sesiunilor de finanþare (deschidere, analiza, avizare, aprobare) organizate etapizat pe tipuri de proiecte în limita fondurilor, respectiv monitorizarea proiectelor din cadrul Programului ‘Casa Verde’ pentru persoane fizice ºi juridice. Programul “Casa Verde” a debutat la data de 1 iulie 2010. Acesta îºi propune sprijinirea persoanelor care îºi instaleazã sisteme de încãlzire care utilizeazã energie regenerabilã, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încãlzire. sursa ziare.com
Rata ºomajului, un nou record în UE ºi zona euro
R
ata ºomajului a urcat la nivelul record de 10,9% în Uniunea Europeanã, în februarie, de la 10,8% în luna anterioarã, potrivit datelor publicate marþi de biroul de statisticã al Uniunii Europene, Eurostat. În România, rata ºomajului în formã ajustatã sezonier a fost estimatã la 6,7%, aflându-se în creºtere cu 0,1 puncte procentuale faþã de lunã anterioarã, conform Institutului Naþional de statisticã. De asemenea, rata ºomajului din zona euro a atins nivelul maxim de 12% în februarie. La nivelul UE, numãrul ºomerilor a crescut cu 76.000 în februarie, la 26,338 de milioane de oameni, în timp ce numãrul ºomerilor din cele 17 state membre ale blocului economic cu moneda unicã a crescut cu 33.000, la 19,071 de milioane de persoane.
Cea mai ridicatã ratã a
ºomajului a fost consemnatã în Grecia, unde ºomajul în decembrie, perioada cea mai recentã pentru care existã date
disponibile, s-a ridicat la 26,4%. De asemenea, în Spania rata ºomajului a atins nivelul de 26,3% în februarie, în timp ce în Portugalia aceasta s-a menþinut la 17,%. Cele mai scãzute rate ale ºomajului s-au înregistrat
în a doua lunã a anului în Austria (4,8%) ºi Germania (5,4%), niveluri similare celor din ianuarie. sursa ziare.com
Scumpirile din energie urcã preþurile industriale efecte asupra produselor nealimentare
P
reþurile producþiei industriale au crescut semnificativ în ultimele 12 luni, scumpirea produselor energetice fiind determinanta pentru aceastã evoluþie. Astfel, în februarie 2013, comparativ cu februarie 2012, preþurile producþiei industriale au fost mai mari cu 5,4%,
A
proape în fiecare an, în apropierea Paºtelui, la cantinã apar mai mulþi sãraci care cer hranã.
cele mai importante creºteri înregistrându-se la produsele energetice ºi la bunurile de uz curent, de 8,4% ºi, respectiv, de
7,9%, potrivit datelor publicate, marþi, de Institutul Naþional de Statisticã (INS). De asemenea, în februarie 2013, comparativ cu ianuarie 2013, preþurile producþiei industriale din România au crescut cu 0,3%, fiind consemnate
Dau buzna la cantinã
Maximilian GÂNJU Oamenii apeleazã la ajutorul în hranã pentru cã nu prea mai au nici o ºansã de a se descurca pe cont propriu, iar cum sãrbãtorile bat la uºã, ºtiu cã de la cantinã vor primi cât sã simtã cã au ºi ei o masã îmbelºugatã. „Cum vin sãrbãtorile creºte ºi numãrul celor care vor hranã de la cantinã. În plus mulþi dintre ei ºtiu cã pe perioada sãrbã-
torilor primesc pachete consistente pe care nu ºi le permit din venitul lor. De fapt, unii nu au nici un venit, porþia de hranã primitã de la noi este ca aurul pentru ei. Din acest motiv ºi numãrul mare de solicitãri”, spun angajaþii cantinei sociale. De hrana
de la cantinã beneficiazã persoanele fãrã venituri dar ºi cele care au un venit de pânã la nivelul venitului minim net lunar. „Suntem ºapte persoane ºi avem un venit de 200 de lei. Vã daþi seama cã aceºti bani nu ne ajung pentru a hrãni cele ºapte
Nitã: Vom înjumãtãþi numãrul de certificate verzi pânã în 2017. Nu ne batem joc de industrie!
M
inistrul delegat pentru Energie, Constantin Nitã, anunþa cã va publicã, marþi, pe site, o ordonanþã privind modificarea legii de stabilire a sistemului de promovare a energiei din resurse regenerabile.
Legea va fi suspendatã trei ani ºi jumãtate, pânã la 1 ianuarie 2017. În aceastã perioadã, numãrul de certificate se va înjumãtãþi, menþioneazã el. Întrebat la RFI România de ce umblã Guvernul la certificatele verzi, Nitã a replicat: “Argumentul principal este acela cã influenþa certificatelor verzi atât în, sã spun aºa, în preþul de cost al produselor care sunt fabricate în România, cât ºi asupra consumatorului casnic a început
sã fie foarte mare. Vã dau un exemplu: la începutul lui ianuarie am majorat preþul la energie electricã cu 10%, din care 4% au constituit practic preþul certificatelor verzi. Mai mult decât atât, suntem confruntaþi cu un protest, dacã vreþi, al întreprinderilor industriale din România, cele care sunt mari consumatoare de energie ºi nu numai, în sensul cã acestea suporta cel mai mult acest efect al preþului certificatelor verzi în preþul de cost al produselor pe care le fabrica. ªi aceste
“În al doilea rând, trebuie sã þinem cont ºi de investitorii care au investit în aceastã industrie energeticã regenerabilã. Deci iatã suntem prinºi
Niþã: Sistemul energetic trebuie reorganizat, încã nu ºtiu cum
S
istemul de producþie a electricitãþii trebuie reorganizat, pentru cã dupã liberalizarea pieþei de energie nu va putea rezista în structura actualã, de separare a companiilor pe tipuri de resurse, dar deocamdatã nu se ºtie cum trebuie derulat acest proces, a declarat ministrul Constantin Niþã.
creºteri la grupa produselor energetice (+1,6%), mai arãta datele INS. Scumpirea preþurilor producþiei industriale se va oglindi în perioada urmãtoare la nivelul produselor nealimentare. sursa ziare.com guri în fiecare zi. Cu hrana primitã de aici ne descurcãm ºi reuºim noi sã avem sãrbãtori. La fel facem în fiecare an pentru cã nu mai ai de unde sã scoþi vreun leu. De la cantinã primim mâncare pe care altfel am ajunge sã o vedem la televizor. Aºa de bine de rãu, cel puþin odatã pe lunã primim ºi câte un grãtar sau sarmale, mâncãruri mai scumpe”, spune Lenuþa, unul dintre asistaþi. De hrana de la Cantina Socialã din Petroºani, beneficiazã mult mai multe persoane decât cele înscrise pe liste. Fiecare porþie primitã de asistaþi este împãrþitã acasã cu restul familiei.
lucruri ne dau o mare bãtaie de cap”, a precizat ministrul.
“Va trebui sã reorganizãm întreg sistemul energetic, pentru cã nu puteam avea aceastã separare pe tipuri de resurse. (...) Sã nu creadã cineva cã Complexul Oltenia
L
eul s-a depreciat uºor faþã de monedã unicã, cursul de referinþã publicat de Banca Naþionalã a României fiind de 4,4179 lei/euro. Astfel, moneda naþionalã a pierdut
Niþã, într-o conferinþã de presã. Întrebat cum vede reorganizarea sistemului, Niþã a recunoscut cã nu ºtie. “Planul este acela pe care îl gândim în momentul de faþã, dar nu ºtiu sã vi-l spun”, a afirmat ministrul. Principalii producãtori de energie din România din surse convenþionale sunt controlaþi de stat. Companiile care produc
într-o menghinã: pe de o parte, consumatorul casnic ºi industrial, pe de altã parte, investitorul care a riscat ºi a investit în acest domeniu”, a explicat ministrul socialdemocrat. sursa ziare.com energie cu cele mai mici costuri sunt Hidroelectrica ºi Nuclearelectrica. Complexele Oltenia ºi Hunedoara, create prin fuziunea mai multor mine de cãrbuni cu termocentrale au costuri mai mari de producþie. Singura termocentralã pe gaze din România din ultimii 20 de ani a fost construitã de o companie privatã, respectiv OMV Petrom. Sectorul producþiei energiei din surse alternative este aproape integral deþinut de companii private. sursa ziare.com
sau Complexul Hunedoara va rezista pe piaþa liberã cu Hidroelectrica sau Nuclearelectrica”, a declarat marþi ministrul delegat pentru Energie, Constantin
Leul scade faþã de euro
0,08% în fata monedei euro, dupã ce în ziua anterioarã înregistrase un avans nesemnificativ de 0,02%. “Incertitudinea legatã de situaþia Ciprului poate exercita în continuare un efect negativ limitat asupra leului”, considera analiºtii ING Bank. Pe de altã parte,
leul a continuat sã creascã comparativ cu dolarul american, cu 0,12%, la 3,4398 lei/unitate. Francul elveþian ºi-a menþinut tendinþa de creºtere, ajungând la 3,6372 lei/unitate. Preþul aurului a coborât la 176,7877 lei/gram, de la 177,8477 lei/gram anterior. sursa ziare.com
6 Actualitate
Programul Casa Verde nu reporneºte nici în 2013 - nu sunt bani
M
inistrul Mediului ºi Schimbãrilor Climatice, Rovana Plumb, a confirmat, marþi cã Programul Casa Verde, întrerupt încã din 2012, nu va reporni nici în acest an din cauza lipsei de fonduri. “Nu sunt ºanse cã Programul Casa Verde sã reporneascã în acest an. Nu sunt bani, nu avem bani pentru finanþarea acestuia. Dacã, în perioada urmãtoare, vor apãrea posibilitãþi de finanþare, atunci sigur putem sã vorbim despre o nouã etapã a programului”, a afirmat Rovana Plumb. La începutul acestui an, oficialul declarã cã, în
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Aprilie 2013
ceea ce priveºte derularea Programului Casa Verde, întrerupt pe durata anului anterior, se doreºte lansarea de noi sesiuni, la acel moment fiind în analiza peste 10.000 de dosare depuse în anul 2011. În urmã cu douã luni, un raport dat publicitãþii de Curtea de Conturi a arãtat faptul cã Programul Casa Verde a prezentat o
serie de vulnerabilitãþi ºi disfuncþionalitãþi, în 2011. Principalele recomandãri ale auditorilor vizeazã planificarea strategicã anualã a activitãþilor, în corelare cu obiectivele programelor auditate ºi cu resursele financiare, stabilirea ºi aprobarea, anualã, a unei perioade determinate (definirea clarã a datei de începere ºi a datei de finalizare) a sesiunilor de finanþare (deschidere, analiza, avizare, aprobare) organizate etapizat pe tipuri de proiecte în limita fondurilor, respectiv monitorizarea proiectelor din cadrul Programului ‘Casa Verde’ pentru persoane fizice ºi juridice. Programul “Casa Verde” a debutat la data de 1 iulie 2010. Acesta îºi propune sprijinirea persoanelor care îºi instaleazã sisteme de încãlzire care utilizeazã energie regenerabilã, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încãlzire. sursa ziare.com
Rata ºomajului, un nou record în UE ºi zona euro
R
ata ºomajului a urcat la nivelul record de 10,9% în Uniunea Europeanã, în februarie, de la 10,8% în luna anterioarã, potrivit datelor publicate marþi de biroul de statisticã al Uniunii Europene, Eurostat. În România, rata ºomajului în formã ajustatã sezonier a fost estimatã la 6,7%, aflându-se în creºtere cu 0,1 puncte procentuale faþã de lunã anterioarã, conform Institutului Naþional de statisticã. De asemenea, rata ºomajului din zona euro a atins nivelul maxim de 12% în februarie. La nivelul UE, numãrul ºomerilor a crescut cu 76.000 în februarie, la 26,338 de milioane de oameni, în timp ce numãrul ºomerilor din cele 17 state membre ale blocului economic cu moneda unicã a crescut cu 33.000, la 19,071 de milioane de persoane.
Cea mai ridicatã ratã a
ºomajului a fost consemnatã în Grecia, unde ºomajul în decembrie, perioada cea mai recentã pentru care existã date
disponibile, s-a ridicat la 26,4%. De asemenea, în Spania rata ºomajului a atins nivelul de 26,3% în februarie, în timp ce în Portugalia aceasta s-a menþinut la 17,%. Cele mai scãzute rate ale ºomajului s-au înregistrat
în a doua lunã a anului în Austria (4,8%) ºi Germania (5,4%), niveluri similare celor din ianuarie. sursa ziare.com
Scumpirile din energie urcã preþurile industriale efecte asupra produselor nealimentare
P
reþurile producþiei industriale au crescut semnificativ în ultimele 12 luni, scumpirea produselor energetice fiind determinanta pentru aceastã evoluþie. Astfel, în februarie 2013, comparativ cu februarie 2012, preþurile producþiei industriale au fost mai mari cu 5,4%,
A
proape în fiecare an, în apropierea Paºtelui, la cantinã apar mai mulþi sãraci care cer hranã.
cele mai importante creºteri înregistrându-se la produsele energetice ºi la bunurile de uz curent, de 8,4% ºi, respectiv, de
7,9%, potrivit datelor publicate, marþi, de Institutul Naþional de Statisticã (INS). De asemenea, în februarie 2013, comparativ cu ianuarie 2013, preþurile producþiei industriale din România au crescut cu 0,3%, fiind consemnate
Dau buzna la cantinã
Maximilian GÂNJU Oamenii apeleazã la ajutorul în hranã pentru cã nu prea mai au nici o ºansã de a se descurca pe cont propriu, iar cum sãrbãtorile bat la uºã, ºtiu cã de la cantinã vor primi cât sã simtã cã au ºi ei o masã îmbelºugatã. „Cum vin sãrbãtorile creºte ºi numãrul celor care vor hranã de la cantinã. În plus mulþi dintre ei ºtiu cã pe perioada sãrbã-
torilor primesc pachete consistente pe care nu ºi le permit din venitul lor. De fapt, unii nu au nici un venit, porþia de hranã primitã de la noi este ca aurul pentru ei. Din acest motiv ºi numãrul mare de solicitãri”, spun angajaþii cantinei sociale. De hrana
de la cantinã beneficiazã persoanele fãrã venituri dar ºi cele care au un venit de pânã la nivelul venitului minim net lunar. „Suntem ºapte persoane ºi avem un venit de 200 de lei. Vã daþi seama cã aceºti bani nu ne ajung pentru a hrãni cele ºapte
Nitã: Vom înjumãtãþi numãrul de certificate verzi pânã în 2017. Nu ne batem joc de industrie!
M
inistrul delegat pentru Energie, Constantin Nitã, anunþa cã va publicã, marþi, pe site, o ordonanþã privind modificarea legii de stabilire a sistemului de promovare a energiei din resurse regenerabile.
Legea va fi suspendatã trei ani ºi jumãtate, pânã la 1 ianuarie 2017. În aceastã perioadã, numãrul de certificate se va înjumãtãþi, menþioneazã el. Întrebat la RFI România de ce umblã Guvernul la certificatele verzi, Nitã a replicat: “Argumentul principal este acela cã influenþa certificatelor verzi atât în, sã spun aºa, în preþul de cost al produselor care sunt fabricate în România, cât ºi asupra consumatorului casnic a început
sã fie foarte mare. Vã dau un exemplu: la începutul lui ianuarie am majorat preþul la energie electricã cu 10%, din care 4% au constituit practic preþul certificatelor verzi. Mai mult decât atât, suntem confruntaþi cu un protest, dacã vreþi, al întreprinderilor industriale din România, cele care sunt mari consumatoare de energie ºi nu numai, în sensul cã acestea suporta cel mai mult acest efect al preþului certificatelor verzi în preþul de cost al produselor pe care le fabrica. ªi aceste
“În al doilea rând, trebuie sã þinem cont ºi de investitorii care au investit în aceastã industrie energeticã regenerabilã. Deci iatã suntem prinºi
Niþã: Sistemul energetic trebuie reorganizat, încã nu ºtiu cum
S
istemul de producþie a electricitãþii trebuie reorganizat, pentru cã dupã liberalizarea pieþei de energie nu va putea rezista în structura actualã, de separare a companiilor pe tipuri de resurse, dar deocamdatã nu se ºtie cum trebuie derulat acest proces, a declarat ministrul Constantin Niþã.
creºteri la grupa produselor energetice (+1,6%), mai arãta datele INS. Scumpirea preþurilor producþiei industriale se va oglindi în perioada urmãtoare la nivelul produselor nealimentare. sursa ziare.com guri în fiecare zi. Cu hrana primitã de aici ne descurcãm ºi reuºim noi sã avem sãrbãtori. La fel facem în fiecare an pentru cã nu mai ai de unde sã scoþi vreun leu. De la cantinã primim mâncare pe care altfel am ajunge sã o vedem la televizor. Aºa de bine de rãu, cel puþin odatã pe lunã primim ºi câte un grãtar sau sarmale, mâncãruri mai scumpe”, spune Lenuþa, unul dintre asistaþi. De hrana de la Cantina Socialã din Petroºani, beneficiazã mult mai multe persoane decât cele înscrise pe liste. Fiecare porþie primitã de asistaþi este împãrþitã acasã cu restul familiei.
lucruri ne dau o mare bãtaie de cap”, a precizat ministrul.
“Va trebui sã reorganizãm întreg sistemul energetic, pentru cã nu puteam avea aceastã separare pe tipuri de resurse. (...) Sã nu creadã cineva cã Complexul Oltenia
L
eul s-a depreciat uºor faþã de monedã unicã, cursul de referinþã publicat de Banca Naþionalã a României fiind de 4,4179 lei/euro. Astfel, moneda naþionalã a pierdut
Niþã, într-o conferinþã de presã. Întrebat cum vede reorganizarea sistemului, Niþã a recunoscut cã nu ºtie. “Planul este acela pe care îl gândim în momentul de faþã, dar nu ºtiu sã vi-l spun”, a afirmat ministrul. Principalii producãtori de energie din România din surse convenþionale sunt controlaþi de stat. Companiile care produc
într-o menghinã: pe de o parte, consumatorul casnic ºi industrial, pe de altã parte, investitorul care a riscat ºi a investit în acest domeniu”, a explicat ministrul socialdemocrat. sursa ziare.com energie cu cele mai mici costuri sunt Hidroelectrica ºi Nuclearelectrica. Complexele Oltenia ºi Hunedoara, create prin fuziunea mai multor mine de cãrbuni cu termocentrale au costuri mai mari de producþie. Singura termocentralã pe gaze din România din ultimii 20 de ani a fost construitã de o companie privatã, respectiv OMV Petrom. Sectorul producþiei energiei din surse alternative este aproape integral deþinut de companii private. sursa ziare.com
sau Complexul Hunedoara va rezista pe piaþa liberã cu Hidroelectrica sau Nuclearelectrica”, a declarat marþi ministrul delegat pentru Energie, Constantin
Leul scade faþã de euro
0,08% în fata monedei euro, dupã ce în ziua anterioarã înregistrase un avans nesemnificativ de 0,02%. “Incertitudinea legatã de situaþia Ciprului poate exercita în continuare un efect negativ limitat asupra leului”, considera analiºtii ING Bank. Pe de altã parte,
leul a continuat sã creascã comparativ cu dolarul american, cu 0,12%, la 3,4398 lei/unitate. Francul elveþian ºi-a menþinut tendinþa de creºtere, ajungând la 3,6372 lei/unitate. Preþul aurului a coborât la 176,7877 lei/gram, de la 177,8477 lei/gram anterior. sursa ziare.com
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Aprilie 2013
Iulian Iancu pledeazã pro cãrbune pentru CSAT-ul de astãzi
“S
e preconizeazã secetã ºi dacã este soare nu bate nici vântul ce punem în loc dacã îmi închizi cãrbunele, îmi închizi Deva, Severin, Doiceºti… De unde iau energie? Ce pui în loc?” – Iulian Iancu, preºedinte Consiliul Naþioanl Român de Energie, component al Consiliului Mondial de Energie. Prezent la ultimele conferinþe ale Consiliului Mondial de Energie, respectiv Consiliul Naþional Director de Energie, ce au avut loc în luna martie la Bucureºti, dr. ing. Valeriu Pleºea, din Petroºani, membru al Consiliului Naþional de Energie/Consiliul Mondial de Energie CNR-CME, a stat alãturi de Iulian Iancu – presedinte CNR-CME, Cãtãlin Ivan – europarla-
C
onsiliul Judeþean Hunedoara a lansat pe SEAP licitaþia de închidere ºi ecologizare a depozitelor de deºeuri menajere neconforme cu cerinteþele Uniunii Europene. Un contract de peste 37 de milioane de lei care vizeazã 7 gropi de gunoi de pe raza judeþului. Gropile de gunoi care nu mai pot funcþiona dupã alinierea la normele europene vor fi închise ca la carte ºi ecologizate. Consiliul Judeþean Hunedoara a lansat licitaþia pentru atribuirea contarctului fe „închidere a depozitelor urbane neconforme în cadrul Proiectului Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara”. Valoarea totalã estimativã a contractului este de 37,5 miliaone de lei sumã care va fi
mentar, Sergiu Celac – ambasador, presedintele Institutului Român de Studii Industriale, acad. Ioan Haiduc – presedintele Academiei Române, alþi academicieni, secretari de stat, consilieri, profesori universitari, cercetãtori, dar þi reprezentantul României la Bruxelles, Tom Holst – manager
Chevrom etc. Despre energie în general ºi minerit în special, Valeriu Pleºea a vorbit pe larg în “Cronica Vãii Jiului”. Oamenii de ºtiinþã, energeticienii mondiali ºi
naþionali Ieri, toate concluziile acestor conferinþe pe probleme energetice au fost fãcute publice de cãtre preºedintele CNR-CME, Iulian Iancu, având în vedere cã astãzi are loc ºedinþa Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii - CSAT. Acesta a pledat pentru neînchiderea Complexului
Energetic Hunedoara, respectiv a minelor, preluând ceea ce a declarat cercetãtorul ºtiinþific de la Petroºani, Valeriu Pleºea, chiar în plenul conferinþei de la Academia Românã:
“Când vântul nu va mai bate, când apele nu vor mai curge, când soarele nu va mai strãluci, am convingerea cã-þi vor îndrepta atentia spre industria minierã, în sensul cererii energiei pe cãrbune”. Doar cã Iulian Iancu a fost mai nuanþat. “Se preconizeazã secetã ºi dacã este soare nu bate nici vântul ce punem în loc dacã îmi închizi cãrbunele, îmi închizi Deva, Severin, Doiceºti… De unde iau energie? Ce pui în loc?” a declarat, ieri, Iulian Iancu, la Palatul Parlamentului. În prezent, cererea de energie pe cãrbune este micã, pentru cã Dunãrea, lacurile de acumulare sunt pline, dar cãrbunele, respectiv energia pe cãrbune trebuie sã devinã resursã strategicã ºi ca urmare discutatã în CSATul de astãzi. “Sunt la Palatul Parlamentului cu personalitãþile din energeticã. Trendul este bun pentru noi, cei din cãrbune. Ministrul Energiei a dat termen de 30 de zile pentru modificarea hotãrârii de guvern pentru reducerea certificatelor verzi. Vom vedea mâine dacã energia pe cãrbune va fi pe ordinea de zi a CSAT-ului”- a declarat, Valeriu Pleºea, de la Bucureºti, unde are loc Consiliul Naþional Director al Energiei. Ileana FIRÞULESCU
S-a dat startul la licitaþie
Poluarea depozitelor de deºeuri, eliminatã cu fonduri europene folositã pentru gropile de gunoi care au funcþionat la Aninoasa, Petrila, Lupeni, Haþeg, Cãlan, Hunedoara ºi Uroi- Rapoltu Mare. Potrivit datelor tehnice, este vorba despre lucrãri de proiectare ºi execuþie cu tot ce includ acestea: Este vorba de întocmirea documentaþiilor ºi obþinerea avizelor, acordurilor ºi a autorizaþiei de
construire, întocmirea proiectului tehnic asta în ceea ce priveºte proiectarea, respectiv execuþia cu lucrãri de retaluzare a depozitelor de deºeuri, reamenajarea masei de deºeuri în interiorul zonei de reabilitare, lucrãri de terasamente în corpul depozitului, compactarea masei de deºeuri, instalarea straturilor de închidere finalã, construirea protecþiei împotriva inundaþiilor ºi infrastructura de colectare a apei pluviale ºi lucrãri de monitorizare a mediului. Ofertele pot fi depuse pânã în data de 27 mai, iar proiectul trebuie finalizat în maximum 35 luni începând de la data atribuirii contractului, acre poate fi licitat ºi pe loturi. Potrivit autoritãþii contractante, se va lua în vedere
preþul cel mai scãzut, dar, în cazul în care se depun doua sau mai multe oferte cu preþ egal ºi cel mai scãzut totodatã, se va solicita ofertanþilor o noua propunere financiarã în plic închis. În proporþie de peste 83% finanþarea este asiguratã din Fondul European de Dezvoltare Regionalã, prin POS Mediu Axa prioritarã 215. Car men COSMAN
Actualitate 9
“Am venit cu reduceri de 2 milioane euro, deci ministrul Muncii nu este informat” U recheala sindicatelor, fãcutã la Deva, de cãtre ministrului Muncii, Mariana Câmpeanu, a creat reacþii în rândul sindicaliºtilor minieri din Valea Jiului.
Câmpeanu, ministrul Muncii, a „urecheat” sindicatele în general, profitând cã organizatori au fost Prefectura ºi Confederaþia Sindicalã
Meridian. “Ar trebui sã înþelegeþi cã ºi activitatea sindicalã trebuie sã se schimbe, cã sindicatul trebuie sã vinã ºi sã rezolve nu numai pro-
bleme legate de salarii ºi de doleanþe legate strict de pãstrarea locurilor de muncã. Sindicatele ar trebui sã vinã ºi cu soluþii pentru gãsirea celei mai
Aceºtia considerã cã toate discuþiile purtate pânã acum au fost degeaba, dacã ministrii implicaþi în reorganizarea mineritului/energeticii nu a fost informaþi, ºi se bate pasul pe loc. Aflatã, vineri, la Deva, într-o dezbatere pe regionalizare, Mariana
Rãu platnicii riscã sã ajungã în stradã
A
u subvenþii la utilitãþi ºi casã în chirie de la Primãrie, dar n-au mai plãtit facturi de ani de zile.
Sunt câteva sute de persoane care riscã sã fie evacuate din casele ºi apartamentele deþinute de municipalitate pentru cã, în ciuda somaþiilor, nu au fãcut nici cel mai mic efort de a-ºi achita chiriile restante. Unii dintre chiriaºi nici mãcar nu mai sunt în þarã dar þin apartamentele ocupate. Reprezentanþii municipalitãþii au avut în plan efectuarea unui „recensãmânt” la blocul social din zona Colonie pentru
a stabili câte apartamente sunt ocupate de locatari însã verificarea a tot fost amânatã. În tot acest timp, circa 430 de persoane cu venituri mici care nu-ºi pot cumpãra o locuinþã, s-au înscris pe listele Primãriei Petroºani sã primeascã o locuinþã din fondul locativ. Vestea bunã pentru o parte dintre cei aflaþi pe listele de aºteptare este cã municipalitatea ar putea avea în scurt timp circa 184 de locuinþe libere dupã ce i-a acþionat pe datornici în judecatã ºi a câºtigat procesele. „În total sunt 288 de procese pentru neplata chiriei din care 184 de cazuri au fost soluþionate
ºi sunt la executorii judecãtoreºti. Alte 44 au fost soluþionate iar 60 sunt încã pe rolul Judecãtoriei Petroºani”, a precizat, Nicolae Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Maximilian GÂNJU
INEDIT D
acã inspectorii de muncã sunt periodic cu ochii pe marii angajatori a cãror activitate curentã implicã riscuri, firmele mici ajung sã se verifice singure din punct de vedere al sãnãtãþii ºi securitãþii în muncã. E drept, sub îndrumarea ITM, care va ºi verifica, prin sondaj, dacã firmele au spus sau nu adevãrul. Peste 700 de unitãþi mici din zona Haþeg - Uricani sunt monitorizate în aceastã perioadã de inspectorii de muncã din Petroºani în cadrul unei acþiuni tematice derulate în aceastã perioadã. Iar fiecare inspector din cadrul structurii de la Petroºani a ITM Hunedoara trebuie sã identifice câte 70 de unitãþi mici, adicã, în total, peste 700 de unitãþi ce sunt controlate, în general, cam o datã la doi ani. „Controalele se fac în primul rând în funcþie de riscuri ºi atunci micii angajatori, comercianþii sau cei care au 2 -3 angajaþi ºi nu au riscuri deosebite, sunt controlaþi la 2 – 3 ani. În cadrul acestei campanii, fiecare inspector trebuie sã trimitã o anexã cãtre 70 de unitãþi mici, care au între 1 ºi 9 lucrã-
bune metode pentru a face ca unitatea unde activeazã sindicatul sã rãmânã viabilã”, a spus Mariana Câmpeanu, în plinã dezbatere. O parte a sindicaliºtilor minierilor din Valea Jiului au reacþionat, exclamând cã toate discuþiile purtate cu administraþia, respectiv conducerea Societãþii Naþionale a Huilei ºi foºti ºi actuali conducãtori ai Complexului Energetic Hunedoara, nu au ajuns niciodatã la urechile miniºtrilor. “Noi, suntem afiliaþi la Federaþia Energetica, care face parte din Blocul Naþional Sindical ºi este o
organizaþie care reuneºte majoritatea energeticienilor din România, inclusiv salariaþii de la termocentralele Mintia ºi Paroºeni. Noi nu am cerut creºteri de salarii în perioada asta ºi chiar am spus cã avem soluþii. Când s-a ridicat problema reducerii cheltuielilor, am venit cu o reducere care poate însemna douã milioane de euro. Am propus ca salariaþii care îndeplinesc condiþiile de pensionare, cei de anul trecut ºi cei de anul acesta pânã la 31 decembrie 2013, sã fie pensionaþi, asta însemnând vreo 500 de persoane. Doar cã ar apãrea o problemã. Cea a necesarului de posturi pentru o activitate în condiþii normale. Dar se pot face angajãri, pentru
cã un proaspãt angajat are un salariu la jumãtate. Cert este cã noi nu putem pensiona, pentru asta trebuie cadru legal, dar cu un program de reorganizare se poate face. Pot beneficia de salariile compensatorii prevãzute de Contractul Colectiv de Muncã, dar nu se încadreazã în cunoscuta OUG.Deci de aici ar trebui plecat ºi nu prin tãieri de salarii, de facilitãþi ºi gratuitãþi. Precizez cã în discuþiile cu directorul general, Nicolae Drãgoi, nu am cerut creºteri salariale. Sãptãmâna trecutã, ºi noi, de la LSMVJ,am avut discuþii, la Mintia, cu directorul general al CEH, Daniel Andronache. Au fost discuþii libere, pe probleme de cantitate,
preþ, reducere cheltuieli în aºa fel încât sã avem ºi ceva bani pentru investiþii. Deci atitudinea noastrã este una corectã ºi am aplicat principiul cã dacã societãþii îi merge bine, ne merge ºi nouã, minerilor. Deci se dovedeºte cã ministrul muncii, Mariana Câmpenu, nu cunoaºte poziþia noastrã, a celor din Vale, ceea ce te duce la gândul cã degeaba se discutã cu directorii noºtri pentru cã rezultatul nu este fãcut cunoscut mai departe. Altfel, nu ar fi generalizat atitudinea sindicalã” – a declarat Sandu Daniel, preºedintele Sindicatului Libertatea 2008 al E.M. Livezeni - membru al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului. Ileana FIRÞULESCU
Firmele mici verificã singure dacã respectã normele de securitate în muncã tori, o listã cu întrebãri pentru a vedea dacã angajatorul respectã legea în domeniul securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã. Angajatorul îºi completeazã lista, se verificã dacã respectã legea, ne retrimite nouã checklist-ul completat ºi, dacã existã suspiciuni, prin sondaj o sã facem ºi controale la aceste unitãþi”,a declarat Ileana Bodea, ºeful Biroului Sãnãtate ºi Securitate în Muncã Petroºani din cadrul ITM Hunedoara. A fost parcursã deja prima etapã, selectarea firmelor ºi transmiterea adreselor, împreunã cu checklist - urile de verificare tuturor angajatorilor. Iar pânã acum s-au primit peste 200 de rãspunsuri de la angajatori. Pânã prin 25 mai ITM trebuie sã primeascã rãspunsurile ºi apoi inspectorii de muncã vor face o analizã vizavi de rãspunsurile pe care le-au trimis angajatorii. Iar în a doua parte a anului se fac
controale la angajatori, pentru a vedea dacã ce au scris în rãspunsurile înaintate ITM este ºi real.
E
xemple de bune practici
Inspectorii de muncã mai deruleazã în aceastã perioadã o campanie ineditã. Astfel, fiecare inspector trebuie sã-ºi aleagã douã unitãþi – una micã ºi una mijlocie – dintre cele cu riscuri deosebite, sã le monitorizeze timp de un an de zile ºi la sfârºitul anului acestea sã ajungã exemple de bune practici. Legislaþia în domeniu spune clar care sunt riscurile mai importante ºi cãror unitãþi trebuie sã le fie acordate atenþie ºi dintre acestea sunt alese firmele monitorizate. „Se aleg unitãþi care la ora asta nu sunt exemple de bunã practicã, facem poze, întocmim o notã prin care arãtãm unde sunt acum, iar la sfârºitul anului, cu poze cu tot, trebuie sã devinã exemple de bunã practicã.
Cu aceste unitãþi avem o altã campanie. În fiecare trimestru trebuie sã facem întâlnire cu angajatorii, iar la aceste întâlniri sã prezentãm exemplele de bune practici. Aceste unitãþi sunt invi-
tate, pentru a vedea unde au fost ºi unde au ajuns ºi continuãm, sã ia modelul ºi ceilalþi angajatori”, a mai spus Ileana Bodea, ºef Birou SSM Petroºani. Car men COSMAN
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Aprilie 2013
Iulian Iancu pledeazã pro cãrbune pentru CSAT-ul de astãzi
“S
e preconizeazã secetã ºi dacã este soare nu bate nici vântul ce punem în loc dacã îmi închizi cãrbunele, îmi închizi Deva, Severin, Doiceºti… De unde iau energie? Ce pui în loc?” – Iulian Iancu, preºedinte Consiliul Naþioanl Român de Energie, component al Consiliului Mondial de Energie. Prezent la ultimele conferinþe ale Consiliului Mondial de Energie, respectiv Consiliul Naþional Director de Energie, ce au avut loc în luna martie la Bucureºti, dr. ing. Valeriu Pleºea, din Petroºani, membru al Consiliului Naþional de Energie/Consiliul Mondial de Energie CNR-CME, a stat alãturi de Iulian Iancu – presedinte CNR-CME, Cãtãlin Ivan – europarla-
C
onsiliul Judeþean Hunedoara a lansat pe SEAP licitaþia de închidere ºi ecologizare a depozitelor de deºeuri menajere neconforme cu cerinteþele Uniunii Europene. Un contract de peste 37 de milioane de lei care vizeazã 7 gropi de gunoi de pe raza judeþului. Gropile de gunoi care nu mai pot funcþiona dupã alinierea la normele europene vor fi închise ca la carte ºi ecologizate. Consiliul Judeþean Hunedoara a lansat licitaþia pentru atribuirea contarctului fe „închidere a depozitelor urbane neconforme în cadrul Proiectului Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara”. Valoarea totalã estimativã a contractului este de 37,5 miliaone de lei sumã care va fi
mentar, Sergiu Celac – ambasador, presedintele Institutului Român de Studii Industriale, acad. Ioan Haiduc – presedintele Academiei Române, alþi academicieni, secretari de stat, consilieri, profesori universitari, cercetãtori, dar þi reprezentantul României la Bruxelles, Tom Holst – manager
Chevrom etc. Despre energie în general ºi minerit în special, Valeriu Pleºea a vorbit pe larg în “Cronica Vãii Jiului”. Oamenii de ºtiinþã, energeticienii mondiali ºi
naþionali Ieri, toate concluziile acestor conferinþe pe probleme energetice au fost fãcute publice de cãtre preºedintele CNR-CME, Iulian Iancu, având în vedere cã astãzi are loc ºedinþa Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii - CSAT. Acesta a pledat pentru neînchiderea Complexului
Energetic Hunedoara, respectiv a minelor, preluând ceea ce a declarat cercetãtorul ºtiinþific de la Petroºani, Valeriu Pleºea, chiar în plenul conferinþei de la Academia Românã:
“Când vântul nu va mai bate, când apele nu vor mai curge, când soarele nu va mai strãluci, am convingerea cã-þi vor îndrepta atentia spre industria minierã, în sensul cererii energiei pe cãrbune”. Doar cã Iulian Iancu a fost mai nuanþat. “Se preconizeazã secetã ºi dacã este soare nu bate nici vântul ce punem în loc dacã îmi închizi cãrbunele, îmi închizi Deva, Severin, Doiceºti… De unde iau energie? Ce pui în loc?” a declarat, ieri, Iulian Iancu, la Palatul Parlamentului. În prezent, cererea de energie pe cãrbune este micã, pentru cã Dunãrea, lacurile de acumulare sunt pline, dar cãrbunele, respectiv energia pe cãrbune trebuie sã devinã resursã strategicã ºi ca urmare discutatã în CSATul de astãzi. “Sunt la Palatul Parlamentului cu personalitãþile din energeticã. Trendul este bun pentru noi, cei din cãrbune. Ministrul Energiei a dat termen de 30 de zile pentru modificarea hotãrârii de guvern pentru reducerea certificatelor verzi. Vom vedea mâine dacã energia pe cãrbune va fi pe ordinea de zi a CSAT-ului”- a declarat, Valeriu Pleºea, de la Bucureºti, unde are loc Consiliul Naþional Director al Energiei. Ileana FIRÞULESCU
S-a dat startul la licitaþie
Poluarea depozitelor de deºeuri, eliminatã cu fonduri europene folositã pentru gropile de gunoi care au funcþionat la Aninoasa, Petrila, Lupeni, Haþeg, Cãlan, Hunedoara ºi Uroi- Rapoltu Mare. Potrivit datelor tehnice, este vorba despre lucrãri de proiectare ºi execuþie cu tot ce includ acestea: Este vorba de întocmirea documentaþiilor ºi obþinerea avizelor, acordurilor ºi a autorizaþiei de
construire, întocmirea proiectului tehnic asta în ceea ce priveºte proiectarea, respectiv execuþia cu lucrãri de retaluzare a depozitelor de deºeuri, reamenajarea masei de deºeuri în interiorul zonei de reabilitare, lucrãri de terasamente în corpul depozitului, compactarea masei de deºeuri, instalarea straturilor de închidere finalã, construirea protecþiei împotriva inundaþiilor ºi infrastructura de colectare a apei pluviale ºi lucrãri de monitorizare a mediului. Ofertele pot fi depuse pânã în data de 27 mai, iar proiectul trebuie finalizat în maximum 35 luni începând de la data atribuirii contractului, acre poate fi licitat ºi pe loturi. Potrivit autoritãþii contractante, se va lua în vedere
preþul cel mai scãzut, dar, în cazul în care se depun doua sau mai multe oferte cu preþ egal ºi cel mai scãzut totodatã, se va solicita ofertanþilor o noua propunere financiarã în plic închis. În proporþie de peste 83% finanþarea este asiguratã din Fondul European de Dezvoltare Regionalã, prin POS Mediu Axa prioritarã 215. Car men COSMAN
Actualitate 9
“Am venit cu reduceri de 2 milioane euro, deci ministrul Muncii nu este informat” U recheala sindicatelor, fãcutã la Deva, de cãtre ministrului Muncii, Mariana Câmpeanu, a creat reacþii în rândul sindicaliºtilor minieri din Valea Jiului.
Câmpeanu, ministrul Muncii, a „urecheat” sindicatele în general, profitând cã organizatori au fost Prefectura ºi Confederaþia Sindicalã
Meridian. “Ar trebui sã înþelegeþi cã ºi activitatea sindicalã trebuie sã se schimbe, cã sindicatul trebuie sã vinã ºi sã rezolve nu numai pro-
bleme legate de salarii ºi de doleanþe legate strict de pãstrarea locurilor de muncã. Sindicatele ar trebui sã vinã ºi cu soluþii pentru gãsirea celei mai
Aceºtia considerã cã toate discuþiile purtate pânã acum au fost degeaba, dacã ministrii implicaþi în reorganizarea mineritului/energeticii nu a fost informaþi, ºi se bate pasul pe loc. Aflatã, vineri, la Deva, într-o dezbatere pe regionalizare, Mariana
Rãu platnicii riscã sã ajungã în stradã
A
u subvenþii la utilitãþi ºi casã în chirie de la Primãrie, dar n-au mai plãtit facturi de ani de zile.
Sunt câteva sute de persoane care riscã sã fie evacuate din casele ºi apartamentele deþinute de municipalitate pentru cã, în ciuda somaþiilor, nu au fãcut nici cel mai mic efort de a-ºi achita chiriile restante. Unii dintre chiriaºi nici mãcar nu mai sunt în þarã dar þin apartamentele ocupate. Reprezentanþii municipalitãþii au avut în plan efectuarea unui „recensãmânt” la blocul social din zona Colonie pentru
a stabili câte apartamente sunt ocupate de locatari însã verificarea a tot fost amânatã. În tot acest timp, circa 430 de persoane cu venituri mici care nu-ºi pot cumpãra o locuinþã, s-au înscris pe listele Primãriei Petroºani sã primeascã o locuinþã din fondul locativ. Vestea bunã pentru o parte dintre cei aflaþi pe listele de aºteptare este cã municipalitatea ar putea avea în scurt timp circa 184 de locuinþe libere dupã ce i-a acþionat pe datornici în judecatã ºi a câºtigat procesele. „În total sunt 288 de procese pentru neplata chiriei din care 184 de cazuri au fost soluþionate
ºi sunt la executorii judecãtoreºti. Alte 44 au fost soluþionate iar 60 sunt încã pe rolul Judecãtoriei Petroºani”, a precizat, Nicolae Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Maximilian GÂNJU
INEDIT D
acã inspectorii de muncã sunt periodic cu ochii pe marii angajatori a cãror activitate curentã implicã riscuri, firmele mici ajung sã se verifice singure din punct de vedere al sãnãtãþii ºi securitãþii în muncã. E drept, sub îndrumarea ITM, care va ºi verifica, prin sondaj, dacã firmele au spus sau nu adevãrul. Peste 700 de unitãþi mici din zona Haþeg - Uricani sunt monitorizate în aceastã perioadã de inspectorii de muncã din Petroºani în cadrul unei acþiuni tematice derulate în aceastã perioadã. Iar fiecare inspector din cadrul structurii de la Petroºani a ITM Hunedoara trebuie sã identifice câte 70 de unitãþi mici, adicã, în total, peste 700 de unitãþi ce sunt controlate, în general, cam o datã la doi ani. „Controalele se fac în primul rând în funcþie de riscuri ºi atunci micii angajatori, comercianþii sau cei care au 2 -3 angajaþi ºi nu au riscuri deosebite, sunt controlaþi la 2 – 3 ani. În cadrul acestei campanii, fiecare inspector trebuie sã trimitã o anexã cãtre 70 de unitãþi mici, care au între 1 ºi 9 lucrã-
bune metode pentru a face ca unitatea unde activeazã sindicatul sã rãmânã viabilã”, a spus Mariana Câmpeanu, în plinã dezbatere. O parte a sindicaliºtilor minierilor din Valea Jiului au reacþionat, exclamând cã toate discuþiile purtate cu administraþia, respectiv conducerea Societãþii Naþionale a Huilei ºi foºti ºi actuali conducãtori ai Complexului Energetic Hunedoara, nu au ajuns niciodatã la urechile miniºtrilor. “Noi, suntem afiliaþi la Federaþia Energetica, care face parte din Blocul Naþional Sindical ºi este o
organizaþie care reuneºte majoritatea energeticienilor din România, inclusiv salariaþii de la termocentralele Mintia ºi Paroºeni. Noi nu am cerut creºteri de salarii în perioada asta ºi chiar am spus cã avem soluþii. Când s-a ridicat problema reducerii cheltuielilor, am venit cu o reducere care poate însemna douã milioane de euro. Am propus ca salariaþii care îndeplinesc condiþiile de pensionare, cei de anul trecut ºi cei de anul acesta pânã la 31 decembrie 2013, sã fie pensionaþi, asta însemnând vreo 500 de persoane. Doar cã ar apãrea o problemã. Cea a necesarului de posturi pentru o activitate în condiþii normale. Dar se pot face angajãri, pentru
cã un proaspãt angajat are un salariu la jumãtate. Cert este cã noi nu putem pensiona, pentru asta trebuie cadru legal, dar cu un program de reorganizare se poate face. Pot beneficia de salariile compensatorii prevãzute de Contractul Colectiv de Muncã, dar nu se încadreazã în cunoscuta OUG.Deci de aici ar trebui plecat ºi nu prin tãieri de salarii, de facilitãþi ºi gratuitãþi. Precizez cã în discuþiile cu directorul general, Nicolae Drãgoi, nu am cerut creºteri salariale. Sãptãmâna trecutã, ºi noi, de la LSMVJ,am avut discuþii, la Mintia, cu directorul general al CEH, Daniel Andronache. Au fost discuþii libere, pe probleme de cantitate,
preþ, reducere cheltuieli în aºa fel încât sã avem ºi ceva bani pentru investiþii. Deci atitudinea noastrã este una corectã ºi am aplicat principiul cã dacã societãþii îi merge bine, ne merge ºi nouã, minerilor. Deci se dovedeºte cã ministrul muncii, Mariana Câmpenu, nu cunoaºte poziþia noastrã, a celor din Vale, ceea ce te duce la gândul cã degeaba se discutã cu directorii noºtri pentru cã rezultatul nu este fãcut cunoscut mai departe. Altfel, nu ar fi generalizat atitudinea sindicalã” – a declarat Sandu Daniel, preºedintele Sindicatului Libertatea 2008 al E.M. Livezeni - membru al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului. Ileana FIRÞULESCU
Firmele mici verificã singure dacã respectã normele de securitate în muncã tori, o listã cu întrebãri pentru a vedea dacã angajatorul respectã legea în domeniul securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã. Angajatorul îºi completeazã lista, se verificã dacã respectã legea, ne retrimite nouã checklist-ul completat ºi, dacã existã suspiciuni, prin sondaj o sã facem ºi controale la aceste unitãþi”,a declarat Ileana Bodea, ºeful Biroului Sãnãtate ºi Securitate în Muncã Petroºani din cadrul ITM Hunedoara. A fost parcursã deja prima etapã, selectarea firmelor ºi transmiterea adreselor, împreunã cu checklist - urile de verificare tuturor angajatorilor. Iar pânã acum s-au primit peste 200 de rãspunsuri de la angajatori. Pânã prin 25 mai ITM trebuie sã primeascã rãspunsurile ºi apoi inspectorii de muncã vor face o analizã vizavi de rãspunsurile pe care le-au trimis angajatorii. Iar în a doua parte a anului se fac
controale la angajatori, pentru a vedea dacã ce au scris în rãspunsurile înaintate ITM este ºi real.
E
xemple de bune practici
Inspectorii de muncã mai deruleazã în aceastã perioadã o campanie ineditã. Astfel, fiecare inspector trebuie sã-ºi aleagã douã unitãþi – una micã ºi una mijlocie – dintre cele cu riscuri deosebite, sã le monitorizeze timp de un an de zile ºi la sfârºitul anului acestea sã ajungã exemple de bune practici. Legislaþia în domeniu spune clar care sunt riscurile mai importante ºi cãror unitãþi trebuie sã le fie acordate atenþie ºi dintre acestea sunt alese firmele monitorizate. „Se aleg unitãþi care la ora asta nu sunt exemple de bunã practicã, facem poze, întocmim o notã prin care arãtãm unde sunt acum, iar la sfârºitul anului, cu poze cu tot, trebuie sã devinã exemple de bunã practicã.
Cu aceste unitãþi avem o altã campanie. În fiecare trimestru trebuie sã facem întâlnire cu angajatorii, iar la aceste întâlniri sã prezentãm exemplele de bune practici. Aceste unitãþi sunt invi-
tate, pentru a vedea unde au fost ºi unde au ajuns ºi continuãm, sã ia modelul ºi ceilalþi angajatori”, a mai spus Ileana Bodea, ºef Birou SSM Petroºani. Car men COSMAN
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Aprilie 2013
Invitaþie la Ziua verde în Petroºani
M
unicipiul Petroºaniul se va costuma în verde ºi toþi tinerii sunt invitaþi sã iasã la curãþenie. Autoritãþile locale au decretat ziua de joi, 4 aprilie, Ziua Verde, aflatã în acest an la ediþia cu numãrul 2. Diana MITRACHE Ziua Verde va fi sãrbãtoritã la Petroºani, printr-o acþiune comunã a elevilor ºi a administraþiei locale din Petroºani. Este al doilea
11,00 dimineaþa ne vom întâlni cu toþii în Centrul Civic în zona amfiteatrului de lângã Teatrul
inclusiv ONG-urile care ºi-au anunþat prezenþa, vom merge pe zonele stabilite dinainte”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.
an consecutiv când tinerii ies la curãþenie generalã, iar evenimentul porneºte din zona de centru a oraºului. „Ziua verde se organizeazã la Petroºani. E a doua ediþie, iar joi la ora
„În vremea aceea”, pe scena Casei de Culturã din Deva
P
reoþii ºi credincioºii din judeþul Hunedoara sunt aºteptaþi la un eveniment prepascal de excepþie, organizat la Deva, cu binecuvântarea Preasfinþiei Sale Gurie, Episcopul Devei ºi Hunedoarei. Carmen COSMAN
Dramatic I.D. Sîrbu. Acolo vor avea loc mici discursuri susþinute de fiecare ºcoalã vis-a-vis de acest aspect alprotecþiei mediului, dupã care toþi participanþii,
Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu IacobRidzi crede cã acþiunea va fi la fel de bine primitã ca ºi cea de la prima ediþie, iar dupã ce vor fi curãþate spaþiile verzi, vor fi plantaþi ºi arbori.
Este vorba despre un spectacol dramatic cu caracter prepascal, intitulat „În vremea aceea”, o frescã muzicalã compusã de preotul Ioan Popescu-Runcu. Evenimentul muzical, susþinut de corala „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului, va avea loc luni, 8 aprilie 2013, de la orele 18.00, în sala mare a Casei de Culturã „Drãgan Muntean” din Deva, iar
intrarea este liberã. „Adresãm tuturor preoþilor ºi credincioºilor din eparhia noastrã cãlduroasa invitaþie de a participa la aceastã manifestare culturalduhovniceascã de o mare încãrcãturã sufleteascã”, spun reprezentanþii Episcopiei Devei ºi Hunedoarei.
Anunþ Radare 3.04.2013
DN 76 Luncoiu de Jos – Brad * DN 74 Brad – Criºcior * DN 76 Brad - Baia de
Criº * DN 76 Baia de criº Târnava de Criº * DN7 Mintia – Veþel * DN7
Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Bãniþa , DN 66
Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 073558077
Consiliul Judeþean Hunedoara z Program Petroºani Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00
Joi - Audienþe de la 11:00 Preºedinte CJ Vineri 10:00 - 14:00
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.
HOROSCOP Sunteþi hotãrât sã plecaþi într-o cãlãtorie de afaceri pe care aþi tot amânat-o. Partenerul de viaþã vã reproºeazã cã nu aþi ales cel mai bun moment, pentru cã aveþi probleme importante acasã. S-ar putea sã renunþaþi definitiv la cãlãtorie.
Astãzi nu este indicat sã circulaþi cu maºina, pentru cã existã pericolul sã fiþi implicat într-un accident. Dacã nu aveþi incotro, fiþi foarte prudent. Orice s-ar întâmpla, nu vã grãbiþi ºi ascultaþi-vã intuiþia!
Sunteþi lãudat de ºefi pentru felul în care vã faceþi treaba. Sar putea sã nu vã iasã o afacere din cauza unei situaþii nefavorabile. Evitaþi întâlnirile cu prietenii ºi nu circulaþi cu maºina, pentru cã sunteþi predispus la accidente.
Puteþi avea mici întârzieri, cauzate de evenimente neprevãzute. Nu vã puneþi mari speranþe într-o afacere, ca sã nu fiþi dezamãgit. Amânaþi deciziile importante ºi pãstraþi-vã calmul! Spre searã, nemulþumirile din prima parte a zilei dispar.
S-ar putea ca partenerul de viaþã sã vã reproºeze cã aþi cheltuit prea mult pentru un obiect de care nu era nevoie acum. Evitaþi speculaþiile financiare, pentru cã existã riscul sã ajungeþi într-o situaþie neplãcutã. Fiþi mai atent cum vã purtaþi cu prietenii!
Începeþi o lucrare de pe urma cãreia veþi câºtiga bine. Nu vã feriþi sã cereþi ajutorul prietenilor, dacã aveþi nevoie! Discutaþi calm cu cei din jur, ca sã nu declanºaþi o ceartã. Dupã-amiazã sunteþi vizitat de un prieten.
Aveþi tendinþa sã fiþi irascibil din cauza oboselii. Ar fi bine sã evitaþi discuþiile în contradictoriu, pentru cã sunteþi predispus la probleme cu sãnãtatea. Amânaþi întâlnirile de afaceri. Ar fi bine sã nu vã forþaþi norocul în domeniul financiar.
Se pare cã sunteþi stresat pentru cã nu primiþi nici un sprijin la serviciu. Aveþi grija sã nu îi jigniþi pe cei din jur! Seara, s-ar putea sã aflaþi cã un prieten apropiat a suferit un accident de circulaþie.
S-ar putea sã fiþi implicat într-un scandal la serviciu, din cauza bârfelor unui coleg. Controlaþi-vã reacþiile, pentru cã neînþelegerile se vor lãmuri repede. Dupã-amiazã intraþi pe neaºteptate în posesia unei sume de bani, cu care vã rezolvaþi problemele.
Dimineaþa este posibil sã vã enervaþi pentru cã nu aveþi bani sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes de familie. S-ar putea ca o rudã mai în vârstã sã refuze sã vã împrumute, dar nu-i faceþi reproºuri. Fiþi mai înþelegãtor ºi evitaþi certurile!
Dimineaþa s-ar putea sã fiþi iritat din cauza neînþelegerilor cu un partener de afaceri. Discutaþi calm ºi încercaþi sã ajungeþi la o concluzie comunã. Dacã aveþi de circulat cu maºina, fiþi foarte atent! Sunteþi predispus la accidente.
Dimineaþa vã enervaþi la serviciu pentru cã primiþi sarcini suplimentare. Fiþi prudent. S-ar putea ca ºeful sã nu fie în toane prea bune! Nu este cazul sã vã descãrcaþi nervii acasã! Ar fi bine sã vã relaxaþi.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Aprilie 2013
Deficit de personal în administraþiile publice D eficit de personal în administraþiile locale din Valea Jiului.
Zilele trecute, vicepremierul României, Liviu Dragnea a declarat cã în urmãtoarele luni în administraþia publicã angajãrile se vor face 1 la 1. Adicã la o persoanã plecatã se va putea face o angajare. Pânã acum, angajãrile în sistemul public se realizau pe baza schemei 1 la 7, adicã la 7 persoane plecate din sistem se putea încadra o singurã persoanã. Edilii din Valea Jiului vãd cu ochi buni aceastã nouã iniþiativã. ”Avem deficit de personal vom vedea în momentul în care va apãrea în normativ. Nu am
L
ocuitorii din municipiul Petroºani plãtesc taxele ºi impozitele ºi online. La Petroºani, persoanele fizice s-au arãtat a fi responsabile în ceea ce priveºte plata taxelor ºi a impozitelor. Asta dacã e sã analizãm procentul de încasare a dãrilor. Alþii, sãtui sã stea la rând au apelat la o altã metodã de a-ºi plãti taxele ºi impozitele. Au fãcut-o online. Numãrul acestora este însã mai redus, majoritatea alegând metoda clasicã.
fãcut un calcul efectiv pentru câþi oameni am mai avea nevoie însã cu siguranþã nu vom putea angaja câþi oameni avem nevoie pentru cã bugetul nu ne permite acest lucru”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Cele mai mari probleme în ceea ce priveºte personalul sunt în cadrul Serviciului Public pentru Administrarea Domeniului Public ºi Privat al municipiului Petroºani. ”Deficitul cel mai mare este la SPADPP, poliþia localã am aflat cã are un deficit de 50 de oameni dar bugetul nu ne permite sã angajãm mai mulþi oameni”, a mai spus sursa citatã. ªi la Vulcan, mai mulþi anga-
jaþi din sistemul public au pãrãsit sistemul. Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, considerã cã angajãrile de 1 la 1 ar reduce deficitul de personal. ”Au plecat oameni, noi am dori sã se facã nu unu la unu
sã ne dea acele avize pentru persoanele care nu au fost angajate în primãrie pe posturi unice ºi acest lucru l-am cerut, sperãm cã se va aproba ºi dupã aceea dacã cumva pleacã o persoanã sã angajãm alta. Noi
Contribuabili conºtiincioºi
”Gradul de încasare în aceastã perioadã dupã primul trimestru se aflã undeva între 80 ºi 90% încã nu este o cifrã exactã dar în maxim o zi aceastã va fi aflatã. S-au plãtit ºi online dar într-un cuantum relativ mic însã ce trebuie sã ºtie cei interesaþi este cã pot plãti taxele ºi impozitele
locale ºi în sistemul electronic, ne gãsesc pe pagina de internet a Primãriei Petroºani ºi trebuie sã aibã un card bancar”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. .„Pot sã spun cã începutul este promiþãtor iar acest mod de achitare a impozitelor este unul extrem de simplu. Singura problemã pe care o
întâmpinã o persoanã care doreºte sã-ºi plãteascã astfel impozitul este cã trebuie sã obþinã de la noi o hârtie în care sã fie trecutã valoarea totalã a impozitului pe care îl are de achitat”, a declarat Ioana Mãrgulescu, ºef Birou Impozite ºi Taxe Locale Petroºani. Sãptãmâna trecutã, consilierii locali de la Petroºani au aprobat un proiect prin care cei care deþin autoturisme hibrid sau electrice vor plãti cu 50 la sutã mai puþin la taxe ºi impozite. La ora actualã, pe strãzile din localitate nu circulã astfel de maºini. ”Pânã în acest moment
suntem cu un deficit de personal la primãria Vulcan ºi cred cã ar fi bine sã de-a drumul la aceste angajãri ºi unu la unu”, a declarat primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Domeniul deficitar la Vulcan în ceea ce priveºte numãrul angajaþilor este Poliþia Localã. ”Este un deficit destul de mare, 60 de persoane la Municipiul Vulcan. În primul rând la Poliþia Localã lipsesc 8 oameni care dacã ar fi ar putea sã facã ordine în oraº puþin mai multã”, a mai precizat Ile. În toate administraþiile din Valea Jiului se înregistreazã un deficit de personal. Toate administraþiile locale funcþioneazã la o schemã subdimensionatã datoritã ordonanþei ”Boc” care a prevãzut angajãri de 1 la 7.
nu existã în bazele de date astfel de maºini înregistrate în Municipiul Petroºani însã cei care doresc sã-ºi cumpere o astfel de maºinã s-au interesat de taxele care trebuie plãtite de aceea a fost ºi votatã în consiliul local o astfel de hotãrâre”, a mai spus sursa citatã. Cei care ºi-au achitat taxele ºi impozitele pânã la sfârºitul lunii martie au beneficiat de o bonificaþie de 10 procente.
B onificaþiile, la final
Ziua de 1 aprile a fost ultima în care cetãþenii din Valea Jiului ºi-au mai putut plãti dãrile locale beneficiind de bonificaþia acordatã pentru achitarea anticipatã, pe tot anul, a impozitelor ºi taxelor
Monika BACIU locale. Pânã în prezent, în Petroºani, aproape 85% dintre cetãþeni sau firme ºi-au plãtit deja dãrile aferente anului 2013. „Luni a fost ultima zi în care contribuabilii au mai putut beneficia de respectiva reducere. De marþi, toþi cei care nu ºi-au achitat la timp impozitele vor fi nevoiþi sã achite penalitãþi de întârziere”, a precizat Ioana Mãrgulescu, ºef Birou Impozite ºi Taxe Locale Petroºani. Cu începere din data de 2 aprilie „întârziaþii” vor plãti cu 2% mai mult pe lunã sau fracþiune de lunã pentru debitele care trebuiau sã fie achitate pânã pe data de 31 martie. Monika BACIU Mircea Mircea NISTOR
Douã drumuri din Valea Jiului primesc finanþare de la Consiliul Judeþean Hunedoara
B
ani pentru douã drumuri judeþene din Valea Jiului. Odatã cu aprobarea bugetului Consiliului Judeþean au fost alocaþi ºi bani pentru douã drumuri judeþene din Valea Jiului. Este vorba de drumul ce face legãtura dintre municipiul Vulcan ºi staþiunea montanã Pasul Vâlcan, dar ºi despre drumul spre Dealul Babii.
Astfel, s-a alocat suma de 5.369,00 mii lei pentru finantarea proiectului „Modernizare DJ 664: Pas Vulcan – Vulcan, km 38 + 000 – 41 + 700, Judeþul Hunedoara’’ , finanþat prin POR – Axa 2 ºi suma de 13,10 mii lei pentru elaborare studiu de fezabilitate pentru obiectivul “Modernizare DJ 666: DN 66 (Meriºor) – Dealu Babii – Vulcan – km 5 + 100 – 11 + 000”. În total, pentru capitolul ”Transporturi”, consilierii judeþeni au aprobat suma 68.548,51 mii lei. Chiar ºi în aceste condiþii, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ a specificat cã banii alocaþi pentru capitolul drumuri sunt puþini.
P
rogram anual de întreþinere a drumurilor judeþene
Întreþinerea drumurilor judeþene în valoare totalã de 11.056,120 mii lei. Consilierii judeþeni au aprobat planul pentru întreþinerea drumurilor judeþene pentru acest an. Valoarea contractului este de peste 11 milioane de lei. Executarea lucrãrilor de întreþinere ºi reparaþii a infrastructurii reprezentate de reþeaua judeþeanã de drumuri ºi poduri ce se aflã în domeniul public al judeþului
Hunedoara, menþinerea acesteia în stare tehnicã corespunzãtoare desfãºurãrii traficului, constituie o prioritate pentru Consiliul Judeþean Hunedoara. În aceste condiþii, având în vedere cã execuþia lucrãrilor de întreþinere a drumurilor se efectueazã anual, se propune consiliului judeþean aprobarea ”Programului de lucrãri de întreþinere ºi reparaþii drumuri ºi poduri judeþene, pe anul 2013”, în valoare de 11.056,120 mii lei. Monika BACIU
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Aprilie 2013
Comandamente de urgenþã ºi alertã de inundaþii
M
iercuri ºi joi vor fi douã zile mai mult decât ploioase. Pentru cã precipitaþiile ce urmeazã a cãdea vor depãºi limita normalã a fost instituit cod galben de ploi abundente ºi cod portocaliu de inundaþii. Mircea NISTOR Luiza ANDRONACHE „Am primit cele douã avertizãri potrivit cãrora vor cãdea precipitaþii însemnate cantitativ, între 25 ºi 60 de litri pe metrul pãtrat, ºi care ar putea
duce ºi la producerea unor inundaþii. Codurile de ploi ºi inundaþii sunt valabile de marþi, cu începere de la ora 23 ºi pânã joi, ora 9. Am trimis avertizãri la fiecare primãrie în parte ºi i-am rugat sã ia mãsurile necesare în vederea prevenirii
Tichete pentru Paºti
E
dilii din Petroºani vin din nou în sprijinul celor sãraci. Pentru al doilea an consecutiv cei cu venituri modeste primesc tichete cu care sã-ºi cumpere câte ceva pentru Paºti. Diana MITRACHE Administraþia de la Petroºani oferã un sprijin celor cu venituri modeste. Ideea i-a aparþinut din nou primarului Tiberiu Iacob Ridzi, care a decis sã ofere astfel omânã de ajutor celor care au
probleme financiare ºi sã le facã Paºtele mai frumos. „Este al doilea an când
unor eventuale inundaþii”, a precizat Sorin Corici, ºef Sistem Hidrotehnic Independent Petroºani. Dupã cum au precizat reprezentanþii Administraþiei Naþionale de Meterologie, cu începere de joi, vremea urmeazã a se îmbunãtãþi în întreaga þarã. Dupã ce meteorologii au emis atenþionare de cod galben de ploi însemnate cantitativ cu pânã la 70 de litri pe metru pãtrat, ieri, în cursul dupã-amiezii a venit ºi o
avertizare hidrologicã de
cod portocaliu de inundaþii ºi creºteri ale cotelor de atenþie pe râul Jiu. Astfel, dãm aceste tichete primarii din Valea sociale. Ele vor fi distribuite persoanelor defa- Jiului s-au grãbit sã vorizate ºi aici mã refer la instituie comandamente pentru situaþii cei cu venitul minim de urgenþã ºi sã ia garantat, persoanele cu mãsuri pentru prehandicap, cei care au pensii pânã în 700 de lei venirea unor inunºi ºomerii îndemnizaþi”, a daþii. La Vulcan, spre exemplu, la ultispus Tiberiu Iacob Ridzi, ma atenþionare de primarul municipiului acest fel, mai multe Petroºani. garaje au fost luate Fiecare dintre cei care de viiturã în zona se aflã într-o situaþie materialã dificilã va primi Peco, iar drumul care duce la Schitul Sfântul de la primãrie un tichet Nicolae a fost pur ºi simcadou în valoare de 50 plu rupt de ape. Acum, de lei ºi sunt aºteptaþi câteva mii de oameni.
D
Luiza ANDRONACHE
I-au arat pãmântul fãrã sã-i roage
A
ngajaþii unei societãþi comerciale sunt cercetaþi pentru tulburare de posesie, dupã ce au arat pãmântul unii localnic din Hãrãu.
Nu micã i-a fost surpriza unui bãrbat de 66 de ani din comuna Hãrãu când ºi-a gãsit pãmântul arat. Nu rugase pe nimeni sã-i lucreze terenul pe care îl deþine în Turmaº, aºa cã s-a dus glonþ la poliþie. Iar poliþiºtii Postului de Poliþie Hãrãu
albia ºi am ridicat drumul cu 40 de cm pe o distanþã de circa 110 m. La Valea Ungurului, am reuºit sã îndreptãm drumul ºi am astupat toate spãrturile. Am pus acolo piatrã concasatã”, a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. La Petroºani, deºi în ultimul timp nu sau înregistrat evenimente grave de acest gen, primarul Tiberiu Iacob Ridzi va institui comandamentul pentru situaþii de
nu va fi în zadar. “ Am demolat toate gardurile din zona pârâului Valea Lupºeascã, am adâncit
urghenþã în aceastã dimineaþã, cu alertã pânã în data de 4 aprilie.
Adio “concert de ciori” la Petroºani acã v-aþi obiºnuit urechile cu simfonia ciorilor din parcul cu castani de la Poºtã, ei bine, vã puteþi dezobiºnui. Muncitorii de la primãria Petroºani s-au apucat de ieri sã refacã parcul cu pricina. Ei au tãiat din castanii care au fost bãtrâni ºi uscaþi, iar pe restul i-au toaletat.
Carmen COSMAN
reprezentanþii administraþiei locale au remediat ceea ce apele au distrus, cu speranþa cã munca lor
au stabilit cã terenul a fost arat de cãtre angajaþii unei societãþi comerciale, cercetaþi acum pentru sãvârºirea infracþiunii de tulburare de posesie.
Cel mai mare beneficiu al acestei acþiuni, spuneau cei care priveau ca spectatori de pe margine, este acela cã dispar zecile de ciori care ºi-au fãcut de-a lungul anilor nenumãrate cuiburi în vârful castanilor. Nu de puþine ori, oamenii s-au
plans de zgomotul fãcut de pãsãri ºi mai ales de mizeria lãsatã în urmã în tot
parcul. Aproape cã nu puteai intra în parcul rãcoros, cu umbrã deasã, tocmai bunã într-o zi toridã de varã, cã te ºi lovea norocul în cap. Bãncile erau pline de excremente ºi pene ºi erau practic imposibil de
curãþat în fiecare zi. În plus, toþi cei care vroiau sã se odihneascã aici pe o bancã, plecau numaidecât din cauza zgomotului infernal. Acum, primãria a acþionat tot în baza unor reclamaþii venite de la cetãþeni. În acest parc, administraþia localã vrea sã monteze mai multe bãnci.