Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 359

Cronica Vãii Jiului Luni, 29 Aprilie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Imaginea Petroºaniului în continuã schimbare

Liderii sindicatului Muntele, puºi la respect!

R

eprezentanþii Asociaþiei Sfânta Filofteia au reacþionat la afirmaþiile liderului de sindicat Petre Nica, cel care joi a declarat cã minerii ar fi refuzat implicarea în campania de ajutorare Zâmbete de Paºti.

>>> PAGINA A 3-A

Valea Jiului nu mai este pe primul loc la pãduchi

O

nouã verificare în ºcolile din judeþ efectuatã de cãtre medicii Direcþiei de Sãnãtate Publicã, aratã cã în Valea Jiului au fost descoperite 79 de cazuri de ºcolari cu pãduchi.

>>> PAGINA A 4-A

Tineri din Vulcan, în pericol din ignoranþa administraþie

S

unt vânaþi pur ºi simplu ºi priviþi ca niºte ciudaþi de care trebuie sã te fereºti. Poliºtii locali îi urmãresc, lumea îi huleºte, iar cei din primãrie îi condamnã pur ºi simplu.

>>> PAGINA A 5-A

Emoþia Învierii trãitã pe scena Teatrului I.D Sîrbu, la Petroºani

iniºte, emoþie, înãlþare. L Liniºtea de catedralã ºi emoþia cuvintelor, a rostirilor

L

a Petroºani investiþiile comunitare nu au fost stopate, chiar dacã la nivel naþional actualul guvern a blocat finanþarea investiþiilor. Primarul Municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi a fost la sfârºitul sãptãmânii pe teren pentru a sta de vorbã cu constructorii ºi ºefii de ºantier, în cartierul Aeroport, acolo unde în aceste zile se asfalteazã mai multe strãzi. >>> PAGINILE 8-9

ºi pricesnelor cântate, au înãlþat simþurile a circa 300 de oameni, vineri seara, când la Teatrul Dramatic ID Sîrbu din Petroºani, a avut loc un spectacol de excepþie.

>>> PAGINILE 6-7


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Aprilie 2013

ApaServ Informeazã Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe: Miercuri: 13 - 15: · ªef Departament

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

Producþie – Cristian IONICÃ · ªef Serviciu Comercial – Alina PAVEL Joi 10 – 12 · DIRECTOR GENERAL - Costel AVRAM · ªef Departament Exploatare - Florin DONISA · ªef Serviciu Juridic – Adriana DÃIAN

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Director General, Costel AVRAM

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz 0374.906.687 zzz

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

Radare

Anunþ

Telefon

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos.

www.cronicavj.ro

Contact 0735580774

DN 66 Haþeg - Baru Mare * DN 68 Haþeg – Toteºti * DN 68 Toteºti – Zeicani * DN 66 Haþeg – Cãlan * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Bãniþa , DN 66

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 19:00 20:00 20:30 22:30 23:30

Acces Direct Observator Observator special Plasa de stele Biblia Biblia

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Destinul regelui 13:15 Aventurile lui Sinbad 14:15 Aventurile lui Sinbad 15:15 Pastila Vouã (r) 15:30 O floare ºi doi grãdinari (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Fãrã onoare 22:45 Cavalerii-dragoni 0:45 Fãrã onoare (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Vacanþã cu familia Johnson (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Clica 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Martor incomod 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Dexter

Prima TV 9:30 Soþia perfectã (r) 10:30 Kiss Cinema (r) 11:00 Flavours, 3 bucãtari 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 ªi eu m-am nãscut în România (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Dragul de Raymond 15:30 Totul despre mame

16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

TVR 1 9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 11:50 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 12:30 În cãutarea vinului pierdut 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:55 Iepuraºul vine ºi la tine - Campanie 17:00 Vreau sã fiu sãnãtos 17:30 Predanii (r) 17:40 Legendele palatului

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Aprilie 2013

Liderii sindicatului Muntele, puºi la respect!

R

eprezentanþii Asociaþiei Sfânta Filofteia au reacþionat la afirmaþiile liderului de sindicat Petre Nica, cel care joi a declarat cã minerii ar fi refuzat implicarea în campania de ajutorare Zâmbete de Paºti. Luiza ANDRONACHE “Zâmbete de Paºti”, o altã campanie care ar fi scos Valea Jiului din stigmatizare Afirmaþiile lui Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele, vizavi de decizia de neimplicare în campania de ajutorare a sãrmanilor din Valea Jiului, demaratã de Asociaþia Sfânta Filofteia, pe motiv cã minerii nu ar fi fost de acord sã-ºi doneze hrana pe douã, trei zile, a stârnit reacþii virulente, mai ales în mediile virtuale, pe paginile de socializare ºi pe site-urile ziarelor care au tratat acest subiect. De altfel, ºi iniþiatorii campaniei Zâmbete de Paºti au vrut sã-i dea o replicã liderului sau liderilor care au refuzat implicarea, ascunzându-se în spatele minerilor, care conform unor surse, nici mãcar nu

ar fi fost întrebaþi dacã vor sau nu sã ajute. “Eu sunt convins cã minerii vor, pentru cã din ceea ce ºtiu, cei mai mulþi vor sã participe la aceastã acþiune, iar ca rãspuns, imediat ce miercuri s-a stabilit cã sindicatele nu participã la aceastã acþiune, minerii din sindicat de acolo au ºi strâns bani ºi au venit cu fãinã sau cu ulei, pentru cã am ºi vãzut pe listã trecânduse ca sindicatul minei Lupeni. Ar fi fost ºi o imagine bunã la nivel naþional pentru Valea Jiului, adicã minerii renunþã o zi douã la masa caldã pentru aproapele lor. Din nou am fi promovat o imagine plãcutã a Vãii Jiului ºi se mai uita din ceea ce s-a întâmplat

la mineriade. Asta s-a întâmplat ºi la acþiunea “Împreunã topim zãpezile”, când, trebuie sã recunoaºtem, din ceea ce strâns acolo, foarte mult au contribuit primãriile prin ceea ce au cumpãrat, au contribuit investitorii privaþi ºi a fost, e adevãrat, o parte, nu toate, din conservele care au venit de la sindicate. Dar atenþie, tot ceea ce s-a vorbit atunci pe televiziunile centrale a

fost în felul urmãtor: “Minerii au renunþat la masa caldã pentru cei din Vrancea!” Când s-a dat la oameni acolo, nu s-a spus cã este din partea cetãþenilor din Valea Jiului, ci este mâncare de la minerii din Valea Jiului. Noi nu am

vrut niciodatã sã ieºim în evidenþã, nu aveam niciun interes”, a declarat Emil Pãrãu, membru Comitetul director al Asociaþiei Sfânta Filofteia.

E

mil Pãrãu: Nu candideazã nimeni la europarlamentare Pãrãu a afirmat vehement cã aceastã acþiune umanitarã “Zâmbete de Paºti”, nu este una cu scop electoral, aºa cum s-ar auzi în gura târgului, ci este doar o acþiune izvorâtã din bucuria de a dãrui ceva de mâncare ºi aproapelui care nu are ce pune pe masã, mai ales în zi de sãrbãtoare. “Vreau sã le spun celor care au mai bârfit, cã niciunul din cei care contribuim aici, nu canditãm la europarlamentare, cã am auzit cã de aia nu au dat, cã s-ar da pachete la europarlamentare. Nu s-a spus niciodatã cã pachetele ar fi date de o persoanã sau

alta, ci de o asociaþie. Este iniþiativa asociaþiei cu spijinul cetãþenilor din Valea Jiului. Bineînþeles, noi am pus acolo pe afiº cã este ºi cu sprijinul sindicatelor Muntele ºi Huila, pentru cã aºa ne-am spus cei de la sindicate, sã nu cumva sã uitãm sã-i trecem pe afiºe. Noi nu am uitat sã-i trecem, dar ei au uitat sã fie alãturi de noi”, a mai spus Emil Pãrãu.

M

obilizare generalã

Campania Zâmbete de Paºti merge, însã mai departe, iar la scurt timp dupã ce liderii minerilor ºi-au retras sprijinul pe care tot ei aproape îl garantau în urmã cu câteva zile, în Valea Jiului a avut loc o mobilizare generalã. “Ne-am mobilizat noi, ceilalþi, membrii asociaþiei ºi nu numai, ci ºi alþi oameni de bine pe care i-am cunoscut în Valea Jiului. Datoritã acestei neplãceri, când sindicatele s-au retras ºi nu au mai fost alãturi de noi, am reuºit sã cunoaºtem niºte oameni extraordinari, iar în timp de o orã am reuºit sã strângem 300 de milioane lei vechi, în aºa fel încât putem sã dãm în pachete ºi carnea care ar

Sprijin pentru acþiunea „Zâmbete de Paºti”

Minerii le-au arãtat încã o datã liderilor ce înseamnã omenia!

C

hiar dacã liderii de la Sindicatul Muntele au întors spatele acþiunii dupã ce îºi anunþaserã sprijinul, un sindicat de la Mina Lupeni, afiliat - culmea! - tot la Muntele, a vrut sã fie alãturi de familiile necãjite ºi sã aducã, mai ales copiilor, un zâmbet de Paºti. Minerii au strâns bani pe care i-au donat acþiunii iniþiate de Asociaþia Sfânta Filofteia din Lupeni, coordonatã de omul de afaceri Emil Pãrãu. Carmen COSMAN Dupã ce iniþial au anunþat cã vor sprijini acþiunea, liderii de sindicat de la „Muntele” – reprezentativ la nivelul SNH au dat înapoi ºi au anunþat cã nu mai renunþã la hrana caldã a minerilor. Sindicaliºti au susþinut cã timpul a fost scurt ºi nu au avut suficient rãgaz sã se consulte cu ortacii, iar decizia nu poate fi una unilateralã. Minerii de la Lupeni le-au demonstrat, însã, liderilor lor, cã pe ei nu i-a întrebat nimeni, iar refuzul are probabil alte cauze. Au pus mânã de la mânã, au strâns o sumã de bani pe care au donat-o acþiunii intitulate “Zâmbete de Paºti”, aºa încât, în pragul sãrbãtorilor pascale sã îi ajute pe cei defavorizaþi de soartã ºi mai ales copiii din familii sãrace. Chiar

dacã s-a pornit de la 400 – 500 de pachete, dupã centralizarea datelor de al ºcoli privind situaþia familialã a tuturor copiilor, s-a ajuns la aproape 1700 de familii care au nevoie de ajutor. „Când am vãzut aceastã listã am spus sã încercãm sã dãm chiar la toþi. ªi atunci am spus cã noi, ca Asociaþie, am putea sã strângem câteva sute de milioane ºi sã cumpãrãm ouãle, cozonacii, dulciurile ºi ar mai fi problema cãrnii”, explicã omul de afaceri Emil Pãrãu cum au ajuns sindicatele miniere în aceastã ecuaþie. Practic, s-a vorbit cu liderii de sindicat, iar aceºtia au fost de acord iniþial sã renunþe la masa caldã pentru o zi sau douã iar din acei bani sã se cumpere carnea. Mai apoi, însã, s-au rãzgândit. Din fericire, s-au gãsit alþi

oameni cu suflet mare, iar minerii de la Lupeni s-au raliat imediat acþiunii. „Miercuri au votat cã nu mai participã la aceastã acþiune ºi ne gândeam ce o sã facem. Am decis sã ne mobilizãm, a fost o întâlnire a membrilor Comitetului director ºi fiecare am mai plusat cu ce am putut ºi mai mult, am început sã sunãm la oameni de bine, cum se spune, în general, adicã investitori din Valea Jiului cãrora le-am explicat situaþia. Spre bucuria mea, am reuºit sã mai strângem încã 300 de milioane de lei vechi ºi cumpãrãm ºi carnea”, a mai spus Pãrãu.

N

u a vrut sã-ºi ajute foºtii ortaci!?

Sunt surse care spun cã sindicatele au dat înapoi dupã ce unul dintre liderii de la Muntele s-a opus acþiunii pe motiv cã o parte a alimentelor ar ajunge la minerii disponibilizaþi pe care nu ar fi vrut sã-i ajute! Oricum, campanii de strângere a alimentelor neperi-

sabile au fost organizate, pânã duminicã, în toate oraºele Vãii Jiului ºi toþi cei care au dorit sã ajute au putut sã vinã în punctele special amenajate. Pachetele vor fi distribuite marþi, direct acasã la fiecare unde sunt voluntari mai mulþi,

fi trebuit sã o dea sindicatele”, a completat Pãrãu.

S

ã nu dormi liniºtit dacã cineva de lângã tine moare de foame Una peste alta, însã, cel mai importat lucru este faptul cã aproape 1700 de familii vor avea bucate pe masa de Paºte, la fel cum ar trebui sã aibã orice familie din lume, pentru a simþi bucuria Învierii Mântuitorului Isus Hristos. “Aydin, turcul de la Vâscoza zicea un lucru extraordinar. Bunica lui l-a învãþat când era mic sã nu doarmã liniºtit dacã în perete cu el este cineva care moare de foame. Sunt mulþi în Valea Jiului care mor de foame, care au nevoie de sprijinul dumneavoastrã. Pe aceastã cale, vã rog, nu trebuie neapãrat prin asociaþie, dar ajutaþi-i cum puteþi. Acesta este un lucru extraordinar, mai ales cã suntem ºi în Postul Paºtelui, iar când faci bine, atunci te vei simþi ºi tu bine. Nu poþi sã te simþi tu bine, nefãcând bine ºi mai ales dacã vrei sã faci chiar rãu”, a mai precizat Emil Pãrãu.

sau la sediul primãriilor, acolo unde nu se poate merge la domiciliile beneficiarilor, de unde vor lua pachetele. „Aceasta este de fapt ºi deviza: Sã încercãm sã fim mai buni! Iar cei pe cei care îi ajutãm acum, sã ajute ºi ei, la rândul lor, comunitatea de unde primesc ajutoare. Tocmai din aceastã acuzã, în fiecare pachet va fi pus ºi un fluturaº prin care anunþãm cã, în luna iunie, încercãm sã facem o acþiune de Ziua Curãþeniei în Valea Jiului ºi o sã-i rugãm pe toþi cei care au beneficiat de aceste puþine ajutoare, sã vinã câteva ore alãturi de noi, alãturi de voluntarii noºtri sã facã curãþenie. Vom vedea câþi dintre ei au înþeles sã întoarcã acest bine” a explicat iniþiatorul acþiunii.


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Aprilie 2013

Valea Jiului nu mai este pe primul loc la pãduchi

O

nouã verificare în ºcolile din judeþ efectuatã de cãtre medicii Direcþiei de Sãnãtate Publicã, aratã cã în Valea Jiului au fost descoperite 79 de cazuri de ºcolari cu pãduchi. La nivel de localitate, Deva este pe primul loc cu 53 de cazuri de pediculozã. Maximilian GÂNJU Controlul demarat în ºcoli a avut loc dupã vacanþa de primãvarã ºi a fost efectuat de medicii ºcolari (formatã în judeþul Hunedoara din 17

medici), cât ºi de medicii de familie. Astfel, au fost examinaþi 412.726 elevi, iar medicii au descoperit 435 de afecþiuni din care: 214 angine ºi 1 caz de scarlatinã în Deva. Totodatã, au mai fost gãsiþi 17

elevi cu boli infecþioase ºi parazitare. La nivelul judeþului au fost identificaþi 201 ºcolari cu pediculozã (79 în zona Vãii Jiului; 53 în zona Deva; 38 în zona Hunedoara ºi 31 zona Orãºtie), dar ºi un caz de râie în Hunedoara. Situaþia este bunã dupã efectuarea unei noi verificãri iar medicii nu au mai descoperit cazuri de boli infecþioase ºi parazitare. „La aceastã orã în judeþul Hunedoara, medicii ºcolari nu au mai semnalat cazuri de pediculozã ºi de scabie. Pentru

a menþine o stare de sãnãtate corespunzãtoare în colectivitãþile de copii ºi tineri, sfãtuim pãrinþii ca la începutul anului ºcolar, cât ºi pe parcursul acestuia, dacã copilul prezintã semne ºi simptome de boalã acutã infecþioasã ºi/sau parazitarã (febrã, dureri abdominale, dureri musculare, cefalee, roºeaþã la nivelul tegumentelor, semne de grataj, agitaþie) sã se

Pericolul din iarbã

Atenþie la cãpuºe ºi vipere!

D

acã vã pregãtiþi sã mergeþi la iarbã verde, trebuie sã fiþi cu mare atenþie. Cãldura de afarã nu ne scoate doar pe noi din case, ci ºi viperele ies la soare. Carmen COSMAN Reprezentanþii DSP Hunedoara atrag atenþia asupra pericolelor din iarbã, cu atât mai mult cu cât se aºteaptã ca, la începutul lunii mai, un numãr mare de persoane sã petreacã zilele libere în naturã. Din acest motiv, DSP Hunedoara transmite populaþiei câteva recomandãri pentru a preveni înþepãturile de cãpuºe ºi consecinþele neplãcute ºi uneori grave ale acestora. Astfel, se recomandã evitarea, pe cât posibil, a zonelor infestate cu cãpuºe. Dacã totuºi se iese în parc sau în spaþii deschise, este bine sã fie purtate haine de culori deschise care sã

protejeze braþele ºi picioarele. Se recomandã, de asemenea, purtarea pantalonilor lungi ºi purtarea de tricouri, bluze sau cãmãºi cu mâneci lungi. Este indicat ca încãlþãmintea sã nu fie prevãzutã cu decupaje ºi se recomandã aplicarea repetatã la 1-3 ore a unui spray repelent pentru insecte pe pielea expusã sau a unui insecticid pe pantaloni, manºete, ciorapi ºi pe mâneci. „Pentru îndepãrtarea cãpuºelor este recomandat sã vã prezentaþi la un cabinet medical. Cãpuºele se scot imediat, fãrã întârziere, evitând strivirea acestora. De regulã cãpuºele sunt foarte mici, fiind în stadiul de

larvã sau de nimfã. Cãpuºele se scot prin tracþiune uºoarã ºi continuã cu o pensetã aplicatã cât mai aproape de piele, astfel încât sã se evite rãmânerea de pãrþi ale aparatului bucal al cãpuºei în piele. Când se îndepãrteazã cãpuºele de pe om sau de pe animal se vor proteja mâinile cu mãnuºi, ori cu pãrþi din îmbrãcãminte, cu o pânzã sau tifon. Spãlaþi imediat zona afectatã dupã extragerea cãpuºei cu apã ºi sãpun ºi dezinfectaþi zona cu alcool sanitar (spirt). Se poate aplica ºi un unguent cu antibiotic cu spectru larg. În cazul apariþiei unei pete sau induraþii de culoare roºie de peste 5 centimetri diametru, care se extinde în inele concentrice, cu stare de rãu, dureri musculare, febrã,

dureri de cap ºi gât înþepenit, dureri la nivelul articulaþiilor trebuie sã vã adresaþi imediat medicului”, a precizat Ioan Alexandru Demeter, ºeful DSP Hunedoara

A

tenþie la vipere

Nu doar cãpuºele pot prezenta pericol în aceastã perioadã, ci ºi viperele. Pe teritoriul þãrii noastre se întâlnesc trei tipuri de vipere: vipera cu corn, vipera comunã ºi vipera de stepã. În judeþul Hunedoara, singura viperã care este întâlnitã este cea comunã (berus), care deþine însã un puternic venin. “Excursioniºtii trebuie sã cunoascã pericolul pe care îl reprezintã viperele în aceastã perioadã, modalitãþile de prevenire a atacului acestora ºi care sunt primele

prezinte la medicul de familie pentru stabilirea unui diagnostic ºi efectuarea unui tratament adecvat”, explicã reprezentanþii DSP Hunedoara.

mãsuri de ajutor care trebuie luate în caz de muºcãturã. Muºcãturile de vipera impun efectuarea de urgenþã a unui vaccin antiviperin”, a precizat sursa citatã anterior. DSP Hunedoara le recomandã turiºtilor sã poarte bocanci de munte, chiar dacã temperatura este ridicatã; sã efectueze permanent un control vizual al zonei în care urmeazã sã pãºeascã, sã nu ridice pietre mari decât dupã ce, în prealabil, au efectuat un control vizual dedesubt, pentru a verifica dacã sunt ºerpi, iar dacã intrã într-o zonã cu vegetaþie înaltã care nu permite verificarea suprafeþei solului, sã loveacsã uºor vegetaþia cu un bãþ ºi, astfel, ºarpele va fugi. „Persoana muºcatã de viperã poate muri în cinci ore, veninul acesteia fiind o hemotoxinã, hemoglobina din sânge formând, împreunã cu veninul un compus stabil, ceea ce poate duce la sufocare. Totuºi moartea cauzatã de muºcãtura unui ºarpe veninos survine în cazuri rare, mai mult de jumãtate din muºcãturile de viperã sunt “uscate”, fãrã inoculare de venin. Efectele unei muºcãturi

de ºarpe veninos variazã în funcþie de vârstã, condiþia fizica ºi starea de sãnãtate a victimei. O muºcãturã de ºarpe poate sã afecteze victima, dar ºi pe membrii grupului, din punct de vedere psihic, împiedicând luarea mãsurilor necesare”, a mai spus Demeter.

gãsim ser U nde antiviperin O muºcãturã de la orice tip de ºarpe veninos trebuie sã fie întotdeauna consideratã o urgenþã medicalã. Chiar ºi muºcãturile de ºerpi neveninoºi ar trebui sã fie tratate de medic, pentru ca pot apãrea reacþii alergice severe. Serul antiviperin se asigurã de unitãþile sanitare cu paturi din judeþ. Unitãþile sanitare care au în stoc la serviciile de urgenþã ser antiviperin sunt: Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva; Spitalul Municipal „Dr. Alexandru Simionescu” Hunedoara; Spitalul de Urgenþã Petroºani; Spitalul Municipal Lupeni; Spitalul Municipal Haþeg, Spitalul Municipal Orãºtie ºi Spitalul Municipal Vulcan.

Îndrumaþi spre alt medic de familie

P

acienþi îndrumaþi spre alt medic de familie. Reprezentanþii Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara îi informeazã pe locuitorii din municipiul Petroºani care îl au ca medic de familie de doctorul Florica Telbisz de faptul cã aceasta nu mai poate furniza servicii de asistenþã medicalã. Monika BACIU ”Informam asiguraþii, înscriºi pe lista medicului de familie dr. Telbisz Florica din localitatea

Petroºani ca începând cu data de 01 mai 2013, contractul de furnizare servicii medicale în asistenþã medicala primarã, încheiat

cu Casa Judeþeana de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara, înceteazã”, se aratã într-un comunicat al Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara. În acest sens, asiguraþii care pînã la data de 30 aprilie 2013 au

fost înscriºi în lista doamnei doctor Telbisz Florica pot sã-ºi exprime opþiunea cu privire la înscrierea pe lista altui medic de familie, ce se aflã în relaþie contractualã cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Aprilie 2013

Tineri din Vulcan, în pericol din ignoranþa administraþiei

S

unt vânaþi pur ºi simplu ºi priviþi ca niºte ciudaþi de care trebuie sã te fereºti. Poliºtii locali îi urmãresc, lumea îi huleºte, iar cei din primãrie îi condamnã pur ºi simplu. ªi nu vobim, aºa cum aþi crede, de niºte adolescenþi care încalcã vreo lege, deºi e plin Vulcanul de ei. Vorbim de copiii care au fãcut o pasiune pentru sport ºi miºcare în aer liber. Chiar ei!

comun: zeci de ore de antrenamente, bãtãturi în palme ºi frica de autoritãþile de la Vulcan, din Valea Jiului. Ei vin cu trenul, sau pe biciclete pânã la Petroºani, acolo unde e singurul parc dotat corespunzãtor. „Luãm trenul, urcãm în el bicicletele ºi, de multe ori, sunãm dupã pãrinþi

Diana MITRACHE Aceºti copii sunt conamnaþi de administraþia de la Vulcan, din Valea Jiului, sã ajungã, cine ºtie?, degradaþi ai societãþii, care ajung sã se drogheze, iar asta cu sprijinul celor din primãrie. Iar pe de altã parte, aceºti copii îºi pun pur ºi simplu viaþa în pericol. Recent, un astfel de grup, format din copii de liceu, ni s-au adresat, mânaþi de convingerea cã poate cineva îi va auzi ºi pe ei. Sunt tineri frumoºi

ºi pasionaþi de sportul pe care îl practicã. Fie cã sunt bikeri, fie skateri, toþi au acelaºi punct

sã vinã sã ne ia. Mereu ne ceartã, iar uneori chiar mergem pe drum fãrã sã

le spunem, de la Petroºani la Vulcan, cã nu mai avem tren”, ne povesteºte un adolescent, elev la un liceu din Petroºani. Tinerii au gãsit amenajat un mic spaþiu în Parcul Central „Carol Schreter” din Petroºani ºi, chiar dacã nici acesta nu e prea mare, tot e ceva, faþã de Vulcan, acolo unde toatã lumea îi ameninþã. „Copilul meu e pasionat efectiv de acest sport, iar noi l-am încurajat, ca pãrinþi. Din

pãcate, aici la Vulcan, poliþia localã îi ameninþã cu amenzi, cã nu este un spaþiu amenajat ºi atunci ei se folosesc de scãri, borduri. Pe de altã parte, pãrinþii copiilor mai mici îi gonesc ºi ei, ca nu cumva sã îi loveascã ºi ne întrebãm cu toþii ce e de fãcut?”, spune mama unui adolescent. Tinerii lucreazã zilnic ore în ºir. κi fac temele ºi apoi, fie iarnã, fie varã, trag de ghidonul bicicletei, ori patineazã pe skateboard. „Nu e uºor.

Ce ºtiu eu sã fac acum am învãþat în câþiva ani ºi studiem pe internet miºcãrile. Ne place acest sport ºi vrem mai mult, chiar dacã avem bãtãturi mari în palme, vânãtãi ºi chiar dacã afarã e cald sau frig ºi ne-am dori, aici la Vulcan un astfel de parc, cum e la Petroºani, ca sã nu o mai supãr pe mama ºi pe tata, care sunt îngrijoraþi când plec la Petroºani, mai ales cã se întâmplã atâtea lucruri cu tineri ca noi”, spune un alt tânãr, care nu a ascuns faptul cã a fost pãlmuit de un pãrinte fiindcã s-a dat cu bicileta ºi a încercat un turc prea aproape de copilul sãu. Administraþia de la Vulcan a fãcut un mic pas ºi acum, în week-end, a închis circulaþia pe Bulevard, dar pe aceºti copii nu-i ajutã cu nimic, pentru cã nu pot oricum sã exerseze miºcãrile ºi trick-urile. Toþi se viseazã la „Românii au talent”, dar sunt dezamãgiþi de faptul cã nu au unde sã exerseze.

Iuliu Pavel nu e Cetãþean de Onoare al Petroºaniului

P

reºedintele Asociaþiei Pensionarilor din Petroºani, Iuliu Pavel, mai aºteaptã. Dorinþa lui de a deveni Cetãþean de Onoare al Municipiului Petroºani nu s-a concretizat, din cauzã cã aleºii locali au amânat votarea proiectului. Carmen COSMAN

Niciuna dintre comisiile din Consiliul Local nu ºi-a dat votul pentru conferirea titlului de Cetãþean de Onoare al Municipiului Petroºani lui Iuliu Pavel. Iar la votul în plen, consilierii au stabilit amânarea acestui proiect. Solicitarea de

acordare a înaltei distincþii a fost formulatã în numele Asociaþiei Pensionarilor pentru Ajutor de Deces ºi Ajutor reciproc din Petroºani, dar aleºii locali nu au vãzut „meritele deosebite” ale celui care conduce asociaþia încã din 2005 ºi care aproape s-a autopropus pentru acets titlu. În iunie

2012, cu ocazia Zilelor Municipiului Petroºani, Iuliu Pavel a fost recompensat, alãturi de alþi petroºeneni, cu o Diplomã de Excelenþã „pentru simþul civic deosebit de care au dat dovadã ºi dupã încheierea activitãþii profesionale, implicându-se activ ºi constant în viaþa comunitãþii”, potrivit expunerii de motive. În ultimii ani, Asociaþia Pensionarilor din Petroºani a fost de mai multe ori în centrul unor scandaluri financiare, legate chiar de modul de cheltuire al cotizaþiilor pensionarilor, iar Iuliu Pavel a fost acuzat

Veteranii, sãrbãtoriþi la Vulcan

A

dministraþia localã de la Vulcan a organizat vineri, o serie de manifestãri la care au participat veterani ºi militari în rezervã. Aici s-a sãrbãtorit în avans Ziua veteranilor de rãzboi. Luiza ANDRONACHE Foºtii ostaºi, acum veterani de rãzboi, au fost sãrbãtoriþi la primãria Vulcan. Ei au primit, printre altele, ºi câte o diplomã de recunoºtinþã pentru întreaga lor viaþã, în numele întregii comunitãþi. “Iatã cã viaþa ne demonstreazã cã rãmân tot mai puþin veterani ºi

pleacã acolo unde vom pleca pânã la urmã cu toþii. De aceea este important pentru noi sã vã

cã face afaceri negre din necazul semenilor lui.

A

lte distincþii acordate

Totuºi, consilierii locali din Petroºani au fost de acord, în unanimitate, cu acordarea medaliei „Pro Urbe” pentru Constantin Jumancã – membru al Asociaþiei Pensionarilor -, care s-a implicat activ în viaþa comunitãþii ºi care a contribuit la construirea Casa de Culturã din Petroºani. De asemenea, în 1977, prin deciziile luate cu

mai vedem în viaþã ºi sã ne mai spuneþi din întâmplãrile petrecute în timpul rãzboiului. Nouã ne-au rãmas doar urme din aceste întâmplãri ºi lupte la care dvs. aþi participata activ”, a afirmat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. Îmbãtrâniþi de vremea care a trecut peste ei ºi gârboviþi de grijile pe care le-au dus în toþi aceºti zeci de ani, foºtii ostaºi români ºi-au amintit crâmpeie din cele câte au trãit ºi vãzut pe fronturile unde au luptat. „Rãzboiul este o amintire tristã. Nu

profesionalism într-un moment de tensiune maximã, a dus la evitarea uni catastrofe feroviare, dupã ce un tren de marfã ce rãmãsese fãrã sistem de frânare era în pericol sã se ciocneascã cu un tren de persoane. Tot medalia Pro Urbe ia fost acordatã ºi lui Matei Gottfert, preºedinte de onoare al Asociaþiei Pensionarilor.

se ºterge ºi nu se poate uita nimic. A fost greu, am cãzut prizonier la ruºi ºi am stat acolo pânã când s-a terminat rãzboiul”, ne-a declarat unul dintre veterani. Veteranii de rãzboi din România îºi aniverseazã ziua în data de 29 aprilie.

Aceastã zi este în legãturã cu Înaltul Decret al Regelui Carol I din 29 aprilie 1902, prin care a fost instituit titlul de veteran de rãzboi, la a 25-a aniversare a mobilizãrii pentru cucerirea Independenþei de Stat a României.


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Aprilie 2013

L

iniºte, emoþie, înãlþare. Liniºtea de catedralã ºi emoþia cuvintelor, a rostirilor ºi pricesnelor cântate, au înãlþat simþurile a circa 300 de oameni, vineri seara, când la Teatrul Dramatic ID Sîrbu din Petroºani, a avut loc spectacolul de excepþie “Hristos a înviat!”.

S-au petrecut momente inegalabile pe scenã, îmbinate perfect între priceasnã ºi folclor, între laic ºi bis-

ericesc, între pãmânt ºi cer. Dorel Viºan, Mariana Anghel, Ionuþ Fulea, Petricã Moise ºi grupul cameral

Emoþia Învierii trãitã pe scena Teatrului I.D Sîrbu, la Petroºani “Cantores”, au oferit un spectacol excepþional celor prezenþi în salã. Sute de oameni au fost cu lacrimi în ochi în cele aproape 120 de minute cât a durat evenimentul. “A fost atât de frumos, parcã m-am înãlþat. Mi-am dat seama cât de important este sã îl iubeºti pe Dumnezeu ºi sã fii mai bun, mãcar acum, în Postul paºtelui”, ne-a declarat o doamnã la ieºirea din salã. “ Fãrã cuvinte. A fost atât de liniºte în salã, nimeni nu spunea nimic, toþi ascultam cu rãsufarea tãiatã cântecele religioase, iar despre maestrul Dorel Viºan nu existã cuvinte care l-ar putea caracteriza îndeajuns”, ne-a declarat ºi un domn. De altfel, chiar ºi primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, care a stat pânã la finalul spectacolului, s-a declarat mai emoþionat ca niciodatã. „E un spectacol inedit ºi pen-

tru prima datã la Petroºani ºi, pentru cã a fost înaintea celei mai importante sãrbãtori creºtine, încãrcãtura evenimentului este mai mare. Oamenii s-au bucurat de spectacol ºi de mesajul transmis de aceºti oameni deosebiþi. Cred cã avem menirea de a veni ºi pe aceastã laturã, nu numai sã facem spaþii verzi ºi sã asfaltãm. Avem nevoie de

”M

ã bucur cã noi, românii, ne mai putem strânge ºi la astfel de activitãþi, nu doar la tradiþionalele pomeni electorale, cu mici ºi bere… Sper sã se înmulþeascã numãrul de evenimente cu caracter cultural, în dauna celor de manelizare a României”- Adrian-Daniel Adochiþei, Petrila.

COLÞUL LUI DENIS

Actualitate 7

La Petrila, a avut loc la sfârºitul sãptãmânii trecute o adevãratã sãrbãtoare a cãrþii. Ininiaþiva deputatului PNL de Hunedoara, Carmen Hãrãu, ”Doruind o carte, dãruieºti speranþã!”, pentru bibliotecile satelor ºi comunelor din judeþ, a cãpãtat o amploare nebãnuitã. În Valea Jiului, acþiunea a fost una de succes, iar Petrila a transformat evenimentul într-o sãrbãtoare care a mobilizat în donaþie de cãrþi toate categoriile socio-profesionale. ªi pentru cã acþiunea a fost fãcutã cu scopul de a avea acces la lecturã copiii, Parcul Copiilor din Petrila a rãsunat de glasurile lor, de dans ºi câtec. Versurile lui Grigore Vieru, prin vocile regretaþilor Doina ºi Ion Aldea Teodorovici, au rãsunat deasupra Petrilei: Acum am ºi eu pe lume parte: Pot îmbrãþiºa mãiastra-þi carte, ªtiu cã frate-mi eºti ºi-mi eºti pãrinte, Acum nimeni nu mã poate minte. Bine ai venit în casa noastrã, Neamule, tu, floare mea albastrã-Eminescu.

fericit când am fost cooptat în echipã. Cu toate cã sunt în echipã de 3a ni,încã e inedit, ºi lumea nu l-a cunoscut în totalitatea. Venim cu sentimente profunde ºi se stabilesc relaþii deosebite între noi cei de pe scenã ºi public ºi, împreunã cred cã stabilim relaþia cu Dumnezeu. Oamenii, de cele mai multe ori, au ochii în lacrimi, pentru cã mesajul este puternic. ªi noi, când ne urmãrim

credinþã, de care poate neam îndepãrtat oarecum”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Cât despre artiºti, inegaliabilii artiºti care au realizat acest concert, ºi ei au simþit publicul ºi sentimentele pe care le-au stârnit dincolo de scenã. „M-a convins doamna Mariana (n.r. Anghel), acum 4 ani sã fac acest acest spectacol, deºi nu mai era cazul, pentru cã ºi eu eram convins de faptul cã lumea e într-o cãdere spiritualã. Dezvoltarea tehnicã ºi civilizaþia, care a fãcut niºte progrese semnificative, a lãsat în urmã viaþa spiritualã. Omul, datoritã civilizaþiei, tehnicii care îl ajutã sã ducã o viaþã mai bunã, ºi-a fãcut un corp supra-dimensionat prin maºinile care îl ajutã, iar sufletul lui i-a rãmas mic. Nu s-a fãcu nimic pentru sufletele

oamenilor ºi atunci trebuie niºte adaosuri ºi ca sã faci asta, totul trebuie sã plece din conºtiinþa omnului. Comuniunea cu Dumnezeu a fost uitatã de mulþi, dar eu am deja certitudinea, dupã atâtea spectacole, cã acest spectacol transmite un mesaj, dacã nu de întoarcere totalã, cel puþin de un gând, de o propunere intimã a omului. Acesta a fost rostul nostru. (...) Noi mergem mai departe convinºi cã e bine

colegii ºi când recitãm, ori cântãm, trãim foarte intens. Cu siguranþã avem un impact foarte important ºi o sã vã spun cã eu m-am redescoperit din momentul în care am început sã particip la acest spectacol”, a adãugat Ionuþ Fulea. Evenimentul a fost organizat de primãria Municipiului Petroºani, cu bani de la bugetul local. Luiza ANDRONACHE D iana MITRACHE

ce facem”, a spus maestrul Dorel Viºan, care a uimit asistenþa cu încãrcãtura emoþionalã ce a transmis-o publicului. Nici Ionuþ Fulea nu a fost mai prejos ºi, dupã ce a înãlþat sala teatrului, s-a declarat absolut copleºit de fiecare eveniment de acest gen pe care l-a trãit pe viu. „Eu, chiar la începutul acestui eveniment, l-am privit la televizor ºi mi-am felicitat colegii pentru ceea ce fac. Apoi am fost extrem de

Sãrbãtoare a cãrþii pentru ”perenitatea unei societãþi aflatã pe muchie de cuþit”

Copiii oraºului au purtat minunatele costume populare ºi au donat primii cãrþi pentru colegii lor mai puþin norocoºi. Le-au urmat profesorii lor, doctori, scriitori, mineri, ºomeri, lucrãtori comerciali, ingineri, oameni de culturã ºi asociaþii, reprezentanþi de instituþii societãþi comerciale, pensionari etc. ªi pentru cã Petrila este oraºul scriitorului Ion Dezideriu Sîrbu, actorii Teatrului Dramatic ”Ion D. Sîrbu” din Petroºani au fost la înãlþime dând plus valoare evenimentului din locul naºterii ”Sîrbului lor”. Îmbrãcaþi în costume de epocã ºi cu braþele pline de cãrþi, apariþia actorilor a fost impresionantã…

Doiniþa Bãlãnesc, preºedinta Organizaþiei de Feimei PNL Petrila, implicatã în aceastã campanie de carte, a coordonat impecabil colectivul liberalilor – seniori, femei ºi tineri – în organizarea evenimentului. ªi i-a ieºit! A transformat o simplã donaþie într-o sãrbãtoare a cãrþii, a tradiþiei, a punerii în valoare a copiilor Petrilei. ”Le mulþumesc copiilor Petrilei care au rãspuns acestei chemãri ºi mã bucur cã am reuºit sã-i smulgem din lumea virtualã ºi sã-i facem sã vinã aici, în lumea realã, în lumea cãrþilor ºi a poveºtilor, sã se manifeste artistic prin poezie, muzicã ºi dans fãcând ca acest

parc al Petrilei sã devinã ºi mai frumos” – a declarat Doiniþa Maria Bãlãnesc, organozatoarea evenimentului. ªi cum atmosfera a fost una deosebitã, preºedintele PNL Petrila, Costel Avram, a fost ”nevoit” sã se prindã în hora prieteniei, deºi abia aºtepta pentru cã se ºtie cã Avram este un bun ºi înfocat dansator încât îºi schimbã cãmãºile ºi o ia de la capãt! ªi Costel Avram a donat un braþ de cãrþi, printre care ºi una cu titlu sugestiv - ”Ciocoii vechi ºi noi”, care are ca subtitlu ”Ce naºte din pisicã ºoareci mãnâncã”, de Nicolae Filimon. Preºedintele liberal pãrea surprins de amplitudinea manifestãrii, de reacþia pozitivã a petrilenilor la aceastã chemare ºi vãdit mândru de organizare. ”Vreau sã felicit pe preºedinta organizaþiei de Femei a PNL,

Doiniþa Bãlãnesc, pentru cã meritul este al ei pentru ceea ce se întâmplã, astãzi, aici. Toate aceste cãrþi vor fi donate comunei Lunca Cernii, o

comunã izolatã din judeþul nostru, pentru cã este extrem de important ca acei copii sã poatã avea acces la carte, sã le îmbogãþim sufletul ºi spiritul.

M-a impresionat aceastã mare de copii ai Petrilei, bucuria lor de a se manifesta, copii de real talent pus în valoare de dascãlii

ºi instrucorii lor. Da, sunt impresionat!” - a declarat preºedintele PNL Petrila, Costel Avram. Deputatul Carmen Hãrãu a þinut sã fie prezentã la eveniment ºi a fost. Printre petrileni, printre copii, a râs ºi a socializat, a jucat ºi a cunoscut Petrila altfel… ”Nicvi nu ºtiþi ce mare e bucuria de a-I vedea aici. Aceastã acþiune se adreseazã mai ales lor, copiilor, care vor fi adulþii de mâne, dar de care trebuie sã ne ocupãm astãzi pentru a fi mâine mai buni, mai deºtepþi, mai cetãþeni” – a declarat Carmen Hãrãu, deputat PNL de Hunedoara. Reacþiile de dupã aceastã

manifestare au fost îmbucurãtoare. Andrei Adrian: ”Într-o þarã în care nivelul de trai nu ne avantajeazã, unde lipsa locurilor de muncã lasã o grea ºi împovãrãtoare amprentã, unde problemele vieþii cotidiene ne lipsesc, într-un mod nedrept, de liniºtea ºi confortul lecturãrii unei cãrþi, într-o þarã a carei dinamicã este marcatã de conflict ºi nu de armonie, într-o astfel de þarã se mai gãsesc persoane ce nu vor sã renunþe la culturã, la promovarea valorilor, persoane ce înteleg sã nu renunþe la atributele ce ne definesc ca entitãþi spirituale ºi ne asigurã perenitatea unei societãþi pe muchie de cuþit. Tot respectul pentru aceºti membrii ai unei rezistenþe ce meritã toatã aprecierea noastrã. Felicitãri PNL-Petrila!” Adochiþei Adrian-Daniel: ”Mã bucur cã noi, românii, ne mai putem strânge ºi la astfel de activitãþi, nu doar la tradiþionalele pomeni electorale, cu mici ºi bere, organizate de alte partide politice. Sper ca mãcar din goana dupã voturi, sã ia acest exemplu ºi alte partide politice ºi sã se înmulþeascã numãrul de evenimente cu caracter cultural, în dauna celor de manelizare a României”. Ileana FIRÞULESCU


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Aprilie 2013

L

iniºte, emoþie, înãlþare. Liniºtea de catedralã ºi emoþia cuvintelor, a rostirilor ºi pricesnelor cântate, au înãlþat simþurile a circa 300 de oameni, vineri seara, când la Teatrul Dramatic ID Sîrbu din Petroºani, a avut loc spectacolul de excepþie “Hristos a înviat!”.

S-au petrecut momente inegalabile pe scenã, îmbinate perfect între priceasnã ºi folclor, între laic ºi bis-

ericesc, între pãmânt ºi cer. Dorel Viºan, Mariana Anghel, Ionuþ Fulea, Petricã Moise ºi grupul cameral

Emoþia Învierii trãitã pe scena Teatrului I.D Sîrbu, la Petroºani “Cantores”, au oferit un spectacol excepþional celor prezenþi în salã. Sute de oameni au fost cu lacrimi în ochi în cele aproape 120 de minute cât a durat evenimentul. “A fost atât de frumos, parcã m-am înãlþat. Mi-am dat seama cât de important este sã îl iubeºti pe Dumnezeu ºi sã fii mai bun, mãcar acum, în Postul paºtelui”, ne-a declarat o doamnã la ieºirea din salã. “ Fãrã cuvinte. A fost atât de liniºte în salã, nimeni nu spunea nimic, toþi ascultam cu rãsufarea tãiatã cântecele religioase, iar despre maestrul Dorel Viºan nu existã cuvinte care l-ar putea caracteriza îndeajuns”, ne-a declarat ºi un domn. De altfel, chiar ºi primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, care a stat pânã la finalul spectacolului, s-a declarat mai emoþionat ca niciodatã. „E un spectacol inedit ºi pen-

tru prima datã la Petroºani ºi, pentru cã a fost înaintea celei mai importante sãrbãtori creºtine, încãrcãtura evenimentului este mai mare. Oamenii s-au bucurat de spectacol ºi de mesajul transmis de aceºti oameni deosebiþi. Cred cã avem menirea de a veni ºi pe aceastã laturã, nu numai sã facem spaþii verzi ºi sã asfaltãm. Avem nevoie de

”M

ã bucur cã noi, românii, ne mai putem strânge ºi la astfel de activitãþi, nu doar la tradiþionalele pomeni electorale, cu mici ºi bere… Sper sã se înmulþeascã numãrul de evenimente cu caracter cultural, în dauna celor de manelizare a României”- Adrian-Daniel Adochiþei, Petrila.

COLÞUL LUI DENIS

Actualitate 7

La Petrila, a avut loc la sfârºitul sãptãmânii trecute o adevãratã sãrbãtoare a cãrþii. Ininiaþiva deputatului PNL de Hunedoara, Carmen Hãrãu, ”Doruind o carte, dãruieºti speranþã!”, pentru bibliotecile satelor ºi comunelor din judeþ, a cãpãtat o amploare nebãnuitã. În Valea Jiului, acþiunea a fost una de succes, iar Petrila a transformat evenimentul într-o sãrbãtoare care a mobilizat în donaþie de cãrþi toate categoriile socio-profesionale. ªi pentru cã acþiunea a fost fãcutã cu scopul de a avea acces la lecturã copiii, Parcul Copiilor din Petrila a rãsunat de glasurile lor, de dans ºi câtec. Versurile lui Grigore Vieru, prin vocile regretaþilor Doina ºi Ion Aldea Teodorovici, au rãsunat deasupra Petrilei: Acum am ºi eu pe lume parte: Pot îmbrãþiºa mãiastra-þi carte, ªtiu cã frate-mi eºti ºi-mi eºti pãrinte, Acum nimeni nu mã poate minte. Bine ai venit în casa noastrã, Neamule, tu, floare mea albastrã-Eminescu.

fericit când am fost cooptat în echipã. Cu toate cã sunt în echipã de 3a ni,încã e inedit, ºi lumea nu l-a cunoscut în totalitatea. Venim cu sentimente profunde ºi se stabilesc relaþii deosebite între noi cei de pe scenã ºi public ºi, împreunã cred cã stabilim relaþia cu Dumnezeu. Oamenii, de cele mai multe ori, au ochii în lacrimi, pentru cã mesajul este puternic. ªi noi, când ne urmãrim

credinþã, de care poate neam îndepãrtat oarecum”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Cât despre artiºti, inegaliabilii artiºti care au realizat acest concert, ºi ei au simþit publicul ºi sentimentele pe care le-au stârnit dincolo de scenã. „M-a convins doamna Mariana (n.r. Anghel), acum 4 ani sã fac acest acest spectacol, deºi nu mai era cazul, pentru cã ºi eu eram convins de faptul cã lumea e într-o cãdere spiritualã. Dezvoltarea tehnicã ºi civilizaþia, care a fãcut niºte progrese semnificative, a lãsat în urmã viaþa spiritualã. Omul, datoritã civilizaþiei, tehnicii care îl ajutã sã ducã o viaþã mai bunã, ºi-a fãcut un corp supra-dimensionat prin maºinile care îl ajutã, iar sufletul lui i-a rãmas mic. Nu s-a fãcu nimic pentru sufletele

oamenilor ºi atunci trebuie niºte adaosuri ºi ca sã faci asta, totul trebuie sã plece din conºtiinþa omnului. Comuniunea cu Dumnezeu a fost uitatã de mulþi, dar eu am deja certitudinea, dupã atâtea spectacole, cã acest spectacol transmite un mesaj, dacã nu de întoarcere totalã, cel puþin de un gând, de o propunere intimã a omului. Acesta a fost rostul nostru. (...) Noi mergem mai departe convinºi cã e bine

colegii ºi când recitãm, ori cântãm, trãim foarte intens. Cu siguranþã avem un impact foarte important ºi o sã vã spun cã eu m-am redescoperit din momentul în care am început sã particip la acest spectacol”, a adãugat Ionuþ Fulea. Evenimentul a fost organizat de primãria Municipiului Petroºani, cu bani de la bugetul local. Luiza ANDRONACHE D iana MITRACHE

ce facem”, a spus maestrul Dorel Viºan, care a uimit asistenþa cu încãrcãtura emoþionalã ce a transmis-o publicului. Nici Ionuþ Fulea nu a fost mai prejos ºi, dupã ce a înãlþat sala teatrului, s-a declarat absolut copleºit de fiecare eveniment de acest gen pe care l-a trãit pe viu. „Eu, chiar la începutul acestui eveniment, l-am privit la televizor ºi mi-am felicitat colegii pentru ceea ce fac. Apoi am fost extrem de

Sãrbãtoare a cãrþii pentru ”perenitatea unei societãþi aflatã pe muchie de cuþit”

Copiii oraºului au purtat minunatele costume populare ºi au donat primii cãrþi pentru colegii lor mai puþin norocoºi. Le-au urmat profesorii lor, doctori, scriitori, mineri, ºomeri, lucrãtori comerciali, ingineri, oameni de culturã ºi asociaþii, reprezentanþi de instituþii societãþi comerciale, pensionari etc. ªi pentru cã Petrila este oraºul scriitorului Ion Dezideriu Sîrbu, actorii Teatrului Dramatic ”Ion D. Sîrbu” din Petroºani au fost la înãlþime dând plus valoare evenimentului din locul naºterii ”Sîrbului lor”. Îmbrãcaþi în costume de epocã ºi cu braþele pline de cãrþi, apariþia actorilor a fost impresionantã…

Doiniþa Bãlãnesc, preºedinta Organizaþiei de Feimei PNL Petrila, implicatã în aceastã campanie de carte, a coordonat impecabil colectivul liberalilor – seniori, femei ºi tineri – în organizarea evenimentului. ªi i-a ieºit! A transformat o simplã donaþie într-o sãrbãtoare a cãrþii, a tradiþiei, a punerii în valoare a copiilor Petrilei. ”Le mulþumesc copiilor Petrilei care au rãspuns acestei chemãri ºi mã bucur cã am reuºit sã-i smulgem din lumea virtualã ºi sã-i facem sã vinã aici, în lumea realã, în lumea cãrþilor ºi a poveºtilor, sã se manifeste artistic prin poezie, muzicã ºi dans fãcând ca acest

parc al Petrilei sã devinã ºi mai frumos” – a declarat Doiniþa Maria Bãlãnesc, organozatoarea evenimentului. ªi cum atmosfera a fost una deosebitã, preºedintele PNL Petrila, Costel Avram, a fost ”nevoit” sã se prindã în hora prieteniei, deºi abia aºtepta pentru cã se ºtie cã Avram este un bun ºi înfocat dansator încât îºi schimbã cãmãºile ºi o ia de la capãt! ªi Costel Avram a donat un braþ de cãrþi, printre care ºi una cu titlu sugestiv - ”Ciocoii vechi ºi noi”, care are ca subtitlu ”Ce naºte din pisicã ºoareci mãnâncã”, de Nicolae Filimon. Preºedintele liberal pãrea surprins de amplitudinea manifestãrii, de reacþia pozitivã a petrilenilor la aceastã chemare ºi vãdit mândru de organizare. ”Vreau sã felicit pe preºedinta organizaþiei de Femei a PNL,

Doiniþa Bãlãnesc, pentru cã meritul este al ei pentru ceea ce se întâmplã, astãzi, aici. Toate aceste cãrþi vor fi donate comunei Lunca Cernii, o

comunã izolatã din judeþul nostru, pentru cã este extrem de important ca acei copii sã poatã avea acces la carte, sã le îmbogãþim sufletul ºi spiritul.

M-a impresionat aceastã mare de copii ai Petrilei, bucuria lor de a se manifesta, copii de real talent pus în valoare de dascãlii

ºi instrucorii lor. Da, sunt impresionat!” - a declarat preºedintele PNL Petrila, Costel Avram. Deputatul Carmen Hãrãu a þinut sã fie prezentã la eveniment ºi a fost. Printre petrileni, printre copii, a râs ºi a socializat, a jucat ºi a cunoscut Petrila altfel… ”Nicvi nu ºtiþi ce mare e bucuria de a-I vedea aici. Aceastã acþiune se adreseazã mai ales lor, copiilor, care vor fi adulþii de mâne, dar de care trebuie sã ne ocupãm astãzi pentru a fi mâine mai buni, mai deºtepþi, mai cetãþeni” – a declarat Carmen Hãrãu, deputat PNL de Hunedoara. Reacþiile de dupã aceastã

manifestare au fost îmbucurãtoare. Andrei Adrian: ”Într-o þarã în care nivelul de trai nu ne avantajeazã, unde lipsa locurilor de muncã lasã o grea ºi împovãrãtoare amprentã, unde problemele vieþii cotidiene ne lipsesc, într-un mod nedrept, de liniºtea ºi confortul lecturãrii unei cãrþi, într-o þarã a carei dinamicã este marcatã de conflict ºi nu de armonie, într-o astfel de þarã se mai gãsesc persoane ce nu vor sã renunþe la culturã, la promovarea valorilor, persoane ce înteleg sã nu renunþe la atributele ce ne definesc ca entitãþi spirituale ºi ne asigurã perenitatea unei societãþi pe muchie de cuþit. Tot respectul pentru aceºti membrii ai unei rezistenþe ce meritã toatã aprecierea noastrã. Felicitãri PNL-Petrila!” Adochiþei Adrian-Daniel: ”Mã bucur cã noi, românii, ne mai putem strânge ºi la astfel de activitãþi, nu doar la tradiþionalele pomeni electorale, cu mici ºi bere, organizate de alte partide politice. Sper ca mãcar din goana dupã voturi, sã ia acest exemplu ºi alte partide politice ºi sã se înmulþeascã numãrul de evenimente cu caracter cultural, în dauna celor de manelizare a României”. Ileana FIRÞULESCU


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Aprilie 2013

Imaginea Petroºaniului în continuã schimbare

L

a Petroºani investiþiile comunitare nu au fost stopate, chiar dacã la nivel naþional actualul guvern a blocat finanþarea investiþiilor. Primarul Municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi a fost la sfârºitul sãptãmânii pe teren pentru a sta de vorbã cu constructorii ºi ºefii de ºantier, în cartierul Aeroport, acolo unde în aceste zile se asfalteazã mai multe strãzi. Luiza ANDRONACHE “Lucrãm la infrastructura rutierã, aºa cum am promis, atât la covorul asfaltic, cât ºi la trotuare ºi zonele verzi. Este vorba de planul de asfaltãri pe care îl avem, finanþat cu bani de la Consiliul Local. În acest proiect asfaltãm trei strãzi în Aeroport ºi patru strãzi în zona din spatele primãriei ”ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Aceste strãzi, care se

modernizeazã cu bani de la bugetul local, nu au fost niciodatã asfaltate integral, aºa cã o reparaþie capitalã chiar se impunea. Paralel, pe unele porþiuni se reface ºi instalaþia de

termoficare. Însã, pe stra-

Apele minerale, promovate de CJH

T

ârgul Naþional al Apelor Minerale, ediþia a doua, va avea loc în luna iulie la nivelul judeþului Hunedoara. Târgul Naþional al Apelor Minerale îºi propune promovarea ºi valorificarea bogãþiilor de acest tip din judeþul Hunedoara (Staþiunea GeoagiuBãi, Vaþa de Jos, Cãlan-Bãi, Boholt, Bãcâia). Monika BACIU Având caracter naþional, manifestarea va da posibilitatea tuturor agenþilor economici care valorificã potenþialul apelor minerale sã îºi prezinte ofertele si sa ne ofere posibilitatile de a ne cultiva un mod de viata sanatos. Proiectarea ºi realizarea standurilor se va face astfel încât sã garanteze o prezentare modernã a exponatelor ºi produselor, creându-se cadrul optim pentru activitãþile de ofertare/pro-

asfaltul se toarnã pânã la micropiaþa din ªerpãrie ºi nu pânã la capãtul strãzii. “ªi noi facem parte din acelaºi oraº, nu? Suntem contribuabili, plãtim taxe ca toatã lumea ºi vrem sã trãim la fel cum trãiesc ºi cei din zona de nord a

Monika BACIU

movare specifice fiecãrui agent economic. La construirea standurilor se vor utilize structuri modulare, asigurându-se ºi dotãrile specifice necesare. Pe parcursul desfãºurãrii Târgului, se vor organiza activitãþi distractive ºi spectacole artistice. Se va asigura promovarea ºi publicitatea evenimentului prin mass-media localã ºi naþionala. Pentru organizarea acþiunii Consiliul Judeþean Hunedoara a alocat suma de 77.314 de lei. Parteneri în organizarea evenimentului sunt Consiliul Judeþean Hunedoara, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, Primãria Deva, Asociaþia de Promovare ºi Dezvoltare GeoagiuBãi, SNAM , Asociatii pentru sport si sanatate. Prima ediþie a târgului apelor minerale a avut loc acum doi ani la Geoagiu.

oraºului”, ne-a declarat un cetãþean nemulþumit. “ Ar trebuie sã se facã ºi noi,

cã totul se opreºte la micropiaþã. Parcã aici nu ar sta tot oameni din Petroºani”, a spus un alt cetãþean. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi este însã conºtient de situaþie ºi spune cã anul viitor va asfalta ºi acolo, pentru cã lucrãrile pe acea porþiune de drum de câþiva zeci de metri ar costa foarte mult, bani cu care s-ar putea asfalta integral o altã

stradã. “ Este vorba de prelungirea strãzii Aviatorilor, dar porþiunea aceea nu este prinsã în acest proiect. Drumul este cu patru benzi, iar acolo existã o infrastructurã de beton, e adevãrat, inconfortabilã, însã anul acesta nu vom intra pe acea zonã, probabil cã anul viitor va fi prinsã în program”, a mai spus primarul Petroºaniului.

În pericol de a rãmâne fãrã apã

Z

eci de mii de locuitori din Valea Jiului riscã sã rãmânã fãrã apã potabilã la robinet. Este vorba de locuitorii din zona de vest a Vãii Jiului. Cauza o constituie starea deterioratã a unor vane de la barajul de la Valea de Peºti. Barajul ar fi trebuit sã intre în reparaþii capitale încã de acum 7 ani, însã fondurile au fost stopate. Monika BACIU ”Eram într-o fazã de începere a lucrãrilor, între timp nu s-a început. Am înþeles cã s-a sistat procedura începerea lucrãrilor din lipsã de fonduri ºi pot sã spun cã lucrurile sunt incerte. Nu avem cunoºtinþe sã înceapã lucrãrile în perioada imediat urmãtoare. Valoarea a fost în jur de 3 milioane de euro. Acestea trebuie ajutate, este o valoare de acum 5 ani, e posibil ca acum sã se fi modificat”, a declarat Sorin Corici, ºef Sistem Hidrotehnic Apele Române Valea Jiului. Potrivit reprezentanþilor Sistemului Hidrotehnic din Valea Jiului barajul nu se poate rupe, însã existã alte probleme care nerezolvate ar afecta în mod direct consumatorii de apã potabilã. ”Pericol major nu aº putea spune cã existã, barajul de la Valea de Peºti este un baraj

Simi încã un teren concesionat

S

iminel Iordache, o nouã concesiune. Consilierii locali de la Petroºani au aprobat concesionarea unui teren în suprafaþã de 31 de metri pãtraþi omului de afaceri Siminel Iordache. Concesiunea terenului aflat în zona 1 Decembrie 1918 în zona blocului 74 a fost atribuit prin concesiune directã omului de afaceri din Petroºani pe o perioadã de 25 de ani.

Solicitarea a venit chiar din partea lui Simi care

da Aviatorilor sunt ºi oameni nemulþumiþi cã

Actualitate 9

sigur, de greutate, riscul sã se rupã este zero, în schimb e o problemã la vanele care asigurã golirea de fund. Acolo au o vechime de 40 de ani ºi existã riscul sã se producã o spãrturã la acele vane din cauzã cã e coroziune avansatã, stau într-un mediu umed. Sperãm sã analizãm o altã situaþie de genul sã separãm proiectul mare ºi sã ne ocupãm în mod special ºi urgent de aceste vane. Pericolul nu este foarte mare pentru cã dacã s-ar avaria, s-ar bloca sau dacã s-ar sparge conducte din amonte de vane un debit de e 11-14 mc pe secundã. Nu e un debit foarte mare,

dar ar fi imposibilã alimentarea cu apã a consumatorilor din aval, ca siguranþã a barajului nu se pune problema, în schimb se pune problema alimentãrii cu apã. Vorbim de zona de vest, începând cu Aninoasa pânã la Uricani. Sunt în jur de 50-60 de mii de locuitori”, a mai precizat sursa citatã. Din 1973, de când a fost dat în folosintã, barajul nu a fost golit niciodatã, desi de câtiva ani prezintã fisuri, care trebuie neapãrat remediate. Desi administratorii constructiei sunt de pãrere cã lucrãrile de reparatii sunt absolut necesare, iar efectuarea unor reabilitãri mãcar în casa vanelor din baraj reprezintã o prioritate, investitia cifratã la trei milioane de euro, a fost tergiversatã ani de zile.

vrea sã îºi amenajeze un spaþiu de depozitare cu acces din DN 66, accesul principal existent spre

centrul Civic fiind restrictionat.

S

paþiu propriu

La parterul blocului 74 de pe strada 1 Decembrie 1918 din Petroºani

Siminel Iordache deþine un spaþiu comercial acesta fiind în proprietatea sa. Pentru a-ºi amenaja spaþiul de producþie Simi a primit toate avizele necesare atât de la compania de apã din Valea Jiului cât ºi de la furnizorul de

energie electricã. Pentru cei 31 de metri pãtraþi de teren concesionaþi Simi va plãti o redevenþã anualã stabilitã în cadrul unei ºedinþe de consiliu din anul 2011.

Bani din bancã pentru dezvoltarea staþiunii Parâng

D

in cauzã cã banii pentru finanþarea proiectelor de investiþii au fost stopaþi de Guvern, Primãria Petroºani a decis sã facã un împrumut în vederea continuãrii lucrãrilor la douã obiective. Carmen COSMAN Potrivit unei hotãrâri de Consiliu Local, municipalitatea va contracta un credit în valoare de 15 milioane de lei noi, care sã fie utilizaþi atât pentru proiectul privind dezvoltarea domeniului schiabil în Parâng, cât ºi pentru modernizarea ambulatoriului de la Spitalul de Urgenþã Petroºani, La ora actualã, gradul de îndatorare al municipiului Petroºani este de 7,4%, iar edilii spun cã mai pot achita un credit. «Este vorba despre un împrumut de 150 de miliarde de lei vechi, care se ia pe douã componente. O componentã de 20 de miliarde de lei vechi pentru finalizarea lucrãrilor la ambulatoriul de al Petroºani, respectiv 130 de miliarde de lei vechi

pentru finalizarea telescaunului TS 3. aferent lucrãrilor de la domeniul schiabil. Proiectul din parâng continuã pe banii constructorului ºi ai

Primãriei, pentru cã de al Guvern nu am primit nimic ºi sunt slabe ºanse de a mai primi ceva anul acesta sau chiar anul viitor », a declarat Primarul Tiberiu Iacob – Ridzi. El atrage atenþia cã banii pe care municiplitatea vrea sã îi împrumute nu sunt suficienþi ºi s-ar putea sã mai fie nevoie de încã un credit. „Dupã TS 3 prioritatea este bazinul de apã de

5.000 de metri cubi”, a explicat edilul din Petroºani.

arângul trebuia sã P fie noul Innsbruck al României Pentru Staþiunea Parâng proiectul este extrem de generos, iar pentru implementarea lui s-a aprobat suma totalã de aproape 80 de milioane de euro, un proiect care ar trebui sã se întindã pe o perioadã de 4 – 5 ani, în funcþie de alocaþiile de la buget. Însã, la cum vin banii, e greu de crezut cã termenele vor putea fi respectate. Pânã acum s-a lucrat în munte, lucrãrile fiind axate pe dezvoltarea domeniului schiabil, valoarea deconturilor fiind de aproximativ 31 de milioane de lei. Au fost finalizate lucrãrile la instalaþiile de producere de zãpadã artificialã, adicã 4 fixe ºi mai multe mobile, au fost montaþi stâlpii pentru telescaunul TS 3 care face legãtura între Hotel

Prietenii pompierilor

Inspectoratului Judeþean Hunedoara pentru Situaþii de Urgenþã, cãpitanul Bogdan Dãnãiaþã, astfel de concursuri sunt mai mult decât binevenite. „Acest tip de concursuri se organizeazã cu scopul de a-i pregãti ºi informa pe copii în ceea ce priveºte apariþia unor situaþii de urgenþã. Competiþiile de acest gen sunt foarte necesare deoarece, în special, copiii sunt cei care trebuie sã fie

rimãria municipiului Petroºani a P gãzduit faza localã a concursului „Prietenii pompierilor”. La întreceri s-au

prezentat reprezentanþii a 5 unitãþi ºcolare, respectiv cei de la ºcolile generale „Dimitrie Leonida”, „Avram Stanca”, „I. G. Duca”, „Carmen Sylva”, ºi Nr. 7. „Când eram de vârsta voastrã mi-aº fi dorit foarte mult sã particip la astfel de concursuri dar, pe atunci, se fãceau altfel de activitãþi. Mircea NISTOR Totuºi, am avut întotdeauna un respect ºi o adimiraþie deosebitã pentru pompieri, pe care i-am vãzut ca fiind salvatorii noºtri. Eram mult mai liniºtit ºtiind cã ei erau, mereu, prezenþi la datorie. Sper sã nu aveþi niciodatã nevoie de intervenþia

Rusu ºi cota 1.700 din Parâng, iar instalaþia a fost proiectatã dupã un model preluat de municipalitatea din Petroºani din staþiunea Innsbruck. În plus, au fost amenajate ºi pârtiile, pânã la urmã principala atracþie a celor care iubesc sporturile de iarnã. Investiþia privind domeniul schiabil din Parâng a fost câºtigatã de asocierea de firme formatã din Kranz Eurocenter Piteºti - Acomin Cluj ºi Doppelmayer Austria. Autoritãþile locale spun cã acesta este cel mai mare proiect implementat pânã acum în România ºi, pe lângã ce s-a fãcut pânã acum, mai trebuie sã fie terminat telescaunul TS3, sã se amenajeze TS4 ºi atunci se poate spune cã se deschide cam 70% din staþiune. Potrivit proiectului finanþat de MDRT, domeniul schiabil din Parâng se va întinde pe o suprafaþã de 150 hectare ºi va avea 17 pârtii. De asemenea, pentru acces, intre Petroºani ºi staþiunea montanã Parâng ar urma sã fie amenajate douã telegondole, iar în munte 7 telescaune care sã deserveascã pârtiile de schi.

pompierilor de-a lungul vieþii voastre dar, este necesar sã cunoaºteþi anumite lucruri legate de activitatea lor”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Dupã cum a precizat ºi reprezentantul

obiºnuiþi de mici cu astfel de probleme. Nu de alta, dar, aceºtia urmeazã a deveni, pe viitor, formatori de opinie”, a spus cpt. Bogdan Dãnãiaþã din cadrul ISU Hunedoara. Câºtigãtorii concursului derulat în Petroºani urmeazã a participa la faza pe judeþ a „Prietenii pompierilor”. Este vorba despre copiii din echipa ªcolii Generale „Avram Stanca”.


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Aprilie 2013

Imaginea Petroºaniului în continuã schimbare

L

a Petroºani investiþiile comunitare nu au fost stopate, chiar dacã la nivel naþional actualul guvern a blocat finanþarea investiþiilor. Primarul Municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi a fost la sfârºitul sãptãmânii pe teren pentru a sta de vorbã cu constructorii ºi ºefii de ºantier, în cartierul Aeroport, acolo unde în aceste zile se asfalteazã mai multe strãzi. Luiza ANDRONACHE “Lucrãm la infrastructura rutierã, aºa cum am promis, atât la covorul asfaltic, cât ºi la trotuare ºi zonele verzi. Este vorba de planul de asfaltãri pe care îl avem, finanþat cu bani de la Consiliul Local. În acest proiect asfaltãm trei strãzi în Aeroport ºi patru strãzi în zona din spatele primãriei ”ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Aceste strãzi, care se

modernizeazã cu bani de la bugetul local, nu au fost niciodatã asfaltate integral, aºa cã o reparaþie capitalã chiar se impunea. Paralel, pe unele porþiuni se reface ºi instalaþia de

termoficare. Însã, pe stra-

Apele minerale, promovate de CJH

T

ârgul Naþional al Apelor Minerale, ediþia a doua, va avea loc în luna iulie la nivelul judeþului Hunedoara. Târgul Naþional al Apelor Minerale îºi propune promovarea ºi valorificarea bogãþiilor de acest tip din judeþul Hunedoara (Staþiunea GeoagiuBãi, Vaþa de Jos, Cãlan-Bãi, Boholt, Bãcâia). Monika BACIU Având caracter naþional, manifestarea va da posibilitatea tuturor agenþilor economici care valorificã potenþialul apelor minerale sã îºi prezinte ofertele si sa ne ofere posibilitatile de a ne cultiva un mod de viata sanatos. Proiectarea ºi realizarea standurilor se va face astfel încât sã garanteze o prezentare modernã a exponatelor ºi produselor, creându-se cadrul optim pentru activitãþile de ofertare/pro-

asfaltul se toarnã pânã la micropiaþa din ªerpãrie ºi nu pânã la capãtul strãzii. “ªi noi facem parte din acelaºi oraº, nu? Suntem contribuabili, plãtim taxe ca toatã lumea ºi vrem sã trãim la fel cum trãiesc ºi cei din zona de nord a

Monika BACIU

movare specifice fiecãrui agent economic. La construirea standurilor se vor utilize structuri modulare, asigurându-se ºi dotãrile specifice necesare. Pe parcursul desfãºurãrii Târgului, se vor organiza activitãþi distractive ºi spectacole artistice. Se va asigura promovarea ºi publicitatea evenimentului prin mass-media localã ºi naþionala. Pentru organizarea acþiunii Consiliul Judeþean Hunedoara a alocat suma de 77.314 de lei. Parteneri în organizarea evenimentului sunt Consiliul Judeþean Hunedoara, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, Primãria Deva, Asociaþia de Promovare ºi Dezvoltare GeoagiuBãi, SNAM , Asociatii pentru sport si sanatate. Prima ediþie a târgului apelor minerale a avut loc acum doi ani la Geoagiu.

oraºului”, ne-a declarat un cetãþean nemulþumit. “ Ar trebuie sã se facã ºi noi,

cã totul se opreºte la micropiaþã. Parcã aici nu ar sta tot oameni din Petroºani”, a spus un alt cetãþean. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi este însã conºtient de situaþie ºi spune cã anul viitor va asfalta ºi acolo, pentru cã lucrãrile pe acea porþiune de drum de câþiva zeci de metri ar costa foarte mult, bani cu care s-ar putea asfalta integral o altã

stradã. “ Este vorba de prelungirea strãzii Aviatorilor, dar porþiunea aceea nu este prinsã în acest proiect. Drumul este cu patru benzi, iar acolo existã o infrastructurã de beton, e adevãrat, inconfortabilã, însã anul acesta nu vom intra pe acea zonã, probabil cã anul viitor va fi prinsã în program”, a mai spus primarul Petroºaniului.

În pericol de a rãmâne fãrã apã

Z

eci de mii de locuitori din Valea Jiului riscã sã rãmânã fãrã apã potabilã la robinet. Este vorba de locuitorii din zona de vest a Vãii Jiului. Cauza o constituie starea deterioratã a unor vane de la barajul de la Valea de Peºti. Barajul ar fi trebuit sã intre în reparaþii capitale încã de acum 7 ani, însã fondurile au fost stopate. Monika BACIU ”Eram într-o fazã de începere a lucrãrilor, între timp nu s-a început. Am înþeles cã s-a sistat procedura începerea lucrãrilor din lipsã de fonduri ºi pot sã spun cã lucrurile sunt incerte. Nu avem cunoºtinþe sã înceapã lucrãrile în perioada imediat urmãtoare. Valoarea a fost în jur de 3 milioane de euro. Acestea trebuie ajutate, este o valoare de acum 5 ani, e posibil ca acum sã se fi modificat”, a declarat Sorin Corici, ºef Sistem Hidrotehnic Apele Române Valea Jiului. Potrivit reprezentanþilor Sistemului Hidrotehnic din Valea Jiului barajul nu se poate rupe, însã existã alte probleme care nerezolvate ar afecta în mod direct consumatorii de apã potabilã. ”Pericol major nu aº putea spune cã existã, barajul de la Valea de Peºti este un baraj

Simi încã un teren concesionat

S

iminel Iordache, o nouã concesiune. Consilierii locali de la Petroºani au aprobat concesionarea unui teren în suprafaþã de 31 de metri pãtraþi omului de afaceri Siminel Iordache. Concesiunea terenului aflat în zona 1 Decembrie 1918 în zona blocului 74 a fost atribuit prin concesiune directã omului de afaceri din Petroºani pe o perioadã de 25 de ani.

Solicitarea a venit chiar din partea lui Simi care

da Aviatorilor sunt ºi oameni nemulþumiþi cã

Actualitate 9

sigur, de greutate, riscul sã se rupã este zero, în schimb e o problemã la vanele care asigurã golirea de fund. Acolo au o vechime de 40 de ani ºi existã riscul sã se producã o spãrturã la acele vane din cauzã cã e coroziune avansatã, stau într-un mediu umed. Sperãm sã analizãm o altã situaþie de genul sã separãm proiectul mare ºi sã ne ocupãm în mod special ºi urgent de aceste vane. Pericolul nu este foarte mare pentru cã dacã s-ar avaria, s-ar bloca sau dacã s-ar sparge conducte din amonte de vane un debit de e 11-14 mc pe secundã. Nu e un debit foarte mare,

dar ar fi imposibilã alimentarea cu apã a consumatorilor din aval, ca siguranþã a barajului nu se pune problema, în schimb se pune problema alimentãrii cu apã. Vorbim de zona de vest, începând cu Aninoasa pânã la Uricani. Sunt în jur de 50-60 de mii de locuitori”, a mai precizat sursa citatã. Din 1973, de când a fost dat în folosintã, barajul nu a fost golit niciodatã, desi de câtiva ani prezintã fisuri, care trebuie neapãrat remediate. Desi administratorii constructiei sunt de pãrere cã lucrãrile de reparatii sunt absolut necesare, iar efectuarea unor reabilitãri mãcar în casa vanelor din baraj reprezintã o prioritate, investitia cifratã la trei milioane de euro, a fost tergiversatã ani de zile.

vrea sã îºi amenajeze un spaþiu de depozitare cu acces din DN 66, accesul principal existent spre

centrul Civic fiind restrictionat.

S

paþiu propriu

La parterul blocului 74 de pe strada 1 Decembrie 1918 din Petroºani

Siminel Iordache deþine un spaþiu comercial acesta fiind în proprietatea sa. Pentru a-ºi amenaja spaþiul de producþie Simi a primit toate avizele necesare atât de la compania de apã din Valea Jiului cât ºi de la furnizorul de

energie electricã. Pentru cei 31 de metri pãtraþi de teren concesionaþi Simi va plãti o redevenþã anualã stabilitã în cadrul unei ºedinþe de consiliu din anul 2011.

Bani din bancã pentru dezvoltarea staþiunii Parâng

D

in cauzã cã banii pentru finanþarea proiectelor de investiþii au fost stopaþi de Guvern, Primãria Petroºani a decis sã facã un împrumut în vederea continuãrii lucrãrilor la douã obiective. Carmen COSMAN Potrivit unei hotãrâri de Consiliu Local, municipalitatea va contracta un credit în valoare de 15 milioane de lei noi, care sã fie utilizaþi atât pentru proiectul privind dezvoltarea domeniului schiabil în Parâng, cât ºi pentru modernizarea ambulatoriului de la Spitalul de Urgenþã Petroºani, La ora actualã, gradul de îndatorare al municipiului Petroºani este de 7,4%, iar edilii spun cã mai pot achita un credit. «Este vorba despre un împrumut de 150 de miliarde de lei vechi, care se ia pe douã componente. O componentã de 20 de miliarde de lei vechi pentru finalizarea lucrãrilor la ambulatoriul de al Petroºani, respectiv 130 de miliarde de lei vechi

pentru finalizarea telescaunului TS 3. aferent lucrãrilor de la domeniul schiabil. Proiectul din parâng continuã pe banii constructorului ºi ai

Primãriei, pentru cã de al Guvern nu am primit nimic ºi sunt slabe ºanse de a mai primi ceva anul acesta sau chiar anul viitor », a declarat Primarul Tiberiu Iacob – Ridzi. El atrage atenþia cã banii pe care municiplitatea vrea sã îi împrumute nu sunt suficienþi ºi s-ar putea sã mai fie nevoie de încã un credit. „Dupã TS 3 prioritatea este bazinul de apã de

5.000 de metri cubi”, a explicat edilul din Petroºani.

arângul trebuia sã P fie noul Innsbruck al României Pentru Staþiunea Parâng proiectul este extrem de generos, iar pentru implementarea lui s-a aprobat suma totalã de aproape 80 de milioane de euro, un proiect care ar trebui sã se întindã pe o perioadã de 4 – 5 ani, în funcþie de alocaþiile de la buget. Însã, la cum vin banii, e greu de crezut cã termenele vor putea fi respectate. Pânã acum s-a lucrat în munte, lucrãrile fiind axate pe dezvoltarea domeniului schiabil, valoarea deconturilor fiind de aproximativ 31 de milioane de lei. Au fost finalizate lucrãrile la instalaþiile de producere de zãpadã artificialã, adicã 4 fixe ºi mai multe mobile, au fost montaþi stâlpii pentru telescaunul TS 3 care face legãtura între Hotel

Prietenii pompierilor

Inspectoratului Judeþean Hunedoara pentru Situaþii de Urgenþã, cãpitanul Bogdan Dãnãiaþã, astfel de concursuri sunt mai mult decât binevenite. „Acest tip de concursuri se organizeazã cu scopul de a-i pregãti ºi informa pe copii în ceea ce priveºte apariþia unor situaþii de urgenþã. Competiþiile de acest gen sunt foarte necesare deoarece, în special, copiii sunt cei care trebuie sã fie

rimãria municipiului Petroºani a P gãzduit faza localã a concursului „Prietenii pompierilor”. La întreceri s-au

prezentat reprezentanþii a 5 unitãþi ºcolare, respectiv cei de la ºcolile generale „Dimitrie Leonida”, „Avram Stanca”, „I. G. Duca”, „Carmen Sylva”, ºi Nr. 7. „Când eram de vârsta voastrã mi-aº fi dorit foarte mult sã particip la astfel de concursuri dar, pe atunci, se fãceau altfel de activitãþi. Mircea NISTOR Totuºi, am avut întotdeauna un respect ºi o adimiraþie deosebitã pentru pompieri, pe care i-am vãzut ca fiind salvatorii noºtri. Eram mult mai liniºtit ºtiind cã ei erau, mereu, prezenþi la datorie. Sper sã nu aveþi niciodatã nevoie de intervenþia

Rusu ºi cota 1.700 din Parâng, iar instalaþia a fost proiectatã dupã un model preluat de municipalitatea din Petroºani din staþiunea Innsbruck. În plus, au fost amenajate ºi pârtiile, pânã la urmã principala atracþie a celor care iubesc sporturile de iarnã. Investiþia privind domeniul schiabil din Parâng a fost câºtigatã de asocierea de firme formatã din Kranz Eurocenter Piteºti - Acomin Cluj ºi Doppelmayer Austria. Autoritãþile locale spun cã acesta este cel mai mare proiect implementat pânã acum în România ºi, pe lângã ce s-a fãcut pânã acum, mai trebuie sã fie terminat telescaunul TS3, sã se amenajeze TS4 ºi atunci se poate spune cã se deschide cam 70% din staþiune. Potrivit proiectului finanþat de MDRT, domeniul schiabil din Parâng se va întinde pe o suprafaþã de 150 hectare ºi va avea 17 pârtii. De asemenea, pentru acces, intre Petroºani ºi staþiunea montanã Parâng ar urma sã fie amenajate douã telegondole, iar în munte 7 telescaune care sã deserveascã pârtiile de schi.

pompierilor de-a lungul vieþii voastre dar, este necesar sã cunoaºteþi anumite lucruri legate de activitatea lor”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Dupã cum a precizat ºi reprezentantul

obiºnuiþi de mici cu astfel de probleme. Nu de alta, dar, aceºtia urmeazã a deveni, pe viitor, formatori de opinie”, a spus cpt. Bogdan Dãnãiaþã din cadrul ISU Hunedoara. Câºtigãtorii concursului derulat în Petroºani urmeazã a participa la faza pe judeþ a „Prietenii pompierilor”. Este vorba despre copiii din echipa ªcolii Generale „Avram Stanca”.


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Aprilie 2013

Hainy te învaþã sã gãteºti de Paºti

Acþiuni ale poliþiºtilor pentru combaterea vitezei excesive

Ciorbã de miel

L

a sfârºitul sãptãmânii trecute, sub coordonarea Direcþiei Rutiere din cadrul I.G.P.R., au fost organizate acþiuni preventive pentru combaterea excesului de vitezã, în 9 judeþe ºi pe Autostrãzile Transilvania ºi Vest.

Ingrediente: Carne de miel 1kg Morcovi 400 gr Þelinã micã 150 gr Orez 3 lg Smântânã grasã 200 ml 2 gãlbenuºuri Ceapã albã 50 gr 2 linguri de oþet Tarhon, ardei iuþi, sare, piper. Mod de preparare: Carnea de miel se spalã foarte bine, se taie bucãþi ºi se lasã câteva ore în apã cu douã linguri de oþet. Se pune apoi la fiert în 4 litri de apã. Se lasã sã fiarbã o orã la foc mic. Separat se cãlesc în ulei morcovii raºi, þelina ºi

ceapa tocate cât mai fin. Se adaugã în ciorbã ºi se mai lasã sã fiarbã 20 de minute apoi se adaugã orezul. Se amestecã gãlbenuºurile cu smântâna ºi se toarnã treptat în ciorbã. Se acreºte ciorba ºi se

condimenteazã dupã gust cu tarhon, sare ºi piper. Poftã bunã! Chef de cuisine Restaurant 3D Aqua Hainalka Miclea

Potrivit purtãtorului de cuvânt al IPJ Hunedoara, judeþul Hunedoara s-a numãrat (alãturi de judeþele Arad, Bihor, Caraº Severin, Cluj, Timiº, Maramureº, Sãlaj ºi Satu Mare) printre judeþele în care s-a desfãºurat, în intervalul orar 07.00 - 18.00, acþiuni cu efective mãrite pentru reducerea numãrului accidentelor rutiere ºi a consecinþelor acestora, produse pe fondul nere-

spectãrii regimului legal de vitezã. “Pentru depistarea în trafic a conducãtorilor de autovehicule care nu respectã regimul legal de vitezã ºi sancþionarea promptã a

puºi la comiterea de accidente rutiere ca urmare a depãºirii vitezei legale de deplasare. În urma activitãþilor desfãºurate, poliþiºtii au aplicat 471 de amenzi ºi au reþinut 10 permise de conducere pentru nerespectarea limitei legale de vitezã.

Consiliul Judeþean Hunedoara z Program Petroºani Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00

acestora, poliþiºtii hunedoreni au folosit toate cele 11 autospeciale dotate cu echipamente de supraveghere video a traficului rutier ºi de mãsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor”, a declarat Niþu. Radarele au fost amplasate în sistem cascadã pe principalele artere rutiere din judeþ, în special în aºa-zisele „puncte negre” – acolo unde ºoferii sunt predis-

Joi - Audienþe de la 11:00 Preºedinte CJ Vineri 10:00 - 14:00

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

HOROSCOP Aflaþi cã trebuie sã plecaþi urgent într-o delegaþie. Aceastã schimbare de program nemulþumeºte întreaga familie, pentru cã aveaþi alte planuri. Dupã-amiazã s-ar putea sã fiþi indispus din cauza unui conflict cu o rudã mai în vârstã. Pãstraþi-vã calmul.

Vã indispun schimbãrile de la locul de muncã. Stãpâniþi-vã nervozitatea, pentru cã riscaþi sã vã complicaþi situaþia. Nu ridicaþi tonul la o persoanã mai tânãrã din familie! În general, astãzi este recomandabil sã evitaþi discuþiile aprinse.

Sunt ºanse sã primiþi o sumã mare de bani sau sã vi se propunã o colaborare. S-ar putea ca o vizitã la prieteni sã nu decurgã întocmai cum aþi dori. Nu-i reproºaþi partenerului de viaþã cã a insistat sã mergeþi în vizitã. Nu luaþi decizii în grabã!

Dimineaþa aveþi de fãcut mai multe drumuri scurte. Este posibil sã aveþi o discuþie aprinsã cu partenerul de viaþã, pentru cã aþi cheltuit prea mult. Faceþi tot posibilul sã evitaþi o ceartã! Sunt ºanse sã vã îmbunãtãþiþi situaþia financiarã.

Se pare cã aveþi probleme financiare. Din cauza lor, este posibil sã nu vã simþiþi prea bine într-un grup de prieteni. Evitaþi discuþiile în contradictoriu! Ascultaþi-vã intuiþia ºi þineþi cont de sfaturile unei femei mai în vârstã.

Aveþi de luat o decizie dificilã. Dacã nu reuºiþi sã vã faceþi timp ºi pentru cei apropiaþi, riscaþi sã ajungeþi la conflicte ºi chiar sã rupeþi relaþii vechi. Partenerul de viaþã vã reproºeazã cã vã ocupaþi de prea multe ºi îi neglijaþi pe cei mici.

Aveþi tendinþa sã fiþi excesiv de critic la serviciu. Vã ambiþionaþi sã rezolvaþi o problemã complexã ºi vã deranjeazã lipsa de interes a celorlalþi. Dupã-amiazã vã regãsiþi calmul ºi buna dispoziþie. Sunt ºanse sã vã simþiþi foarte bine printre prieteni.

S-ar putea sã primiþi o veste proastã, care vã afecteazã viaþa sentimentalã ºi vã pune serios pe ganduri. Fiþi prudent ºi nu faceþi promisiuni pe care nu puteþi sã le respectaþi. Evitaþi cearta cu o persoanã mai în vârstã, din cauza banilor!

Pentru cã refuzaþi sã mergeþi într-o vizitã la rude, relaþiile cu partenerul de viaþã s-ar putea sã devinã încordate. Se pare cã nu aveþi succes nici în afaceri. Evitaþi speculaþiile financiare. Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã ºi menajaþi-vã sãnãtatea!

Sunteþi inventiv ºi aveþi o imaginaþie debordantã. Valorificaþi-vã aceste atuuri în carierã ºi afaceri. Þineþi cont de sfaturile unui prieten! Dupã-amiazã, relaþiile sentimentale pot fi excelente. Totul este sã nu-i faceþi persoanei iubite reproºuri nemeritate.

Sunteþi nevoit sã luaþi o decizie dificilã: acceptaþi sau nu un loc de muncã mai bine plãtit, dar cu un program prelungit? Nu vã grãbiþi sã daþi un rãspuns! Nu luaþi în serios o ceartã cu partenerul de viaþã. Ascultaþi sfaturile unui prieten cu experienþã!

S-ar putea ca ºefii sã vã reproºeze cã nu v-aþi fãcut bine treaba. Nu inventaþi justificãri. Aveþi grijã sã nu vã descãrcaþi nervii acasã! Spre searã, vã regãsiþi calmul ºi buna dispoziþie cu prilejul unei întâlniri cu prietenii.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Aprilie 2013

P

Sãrbãtori în sãrãcie pentru zeci de micuþi

entru mulþi copii care abia au învãþa sã meargã singuri, sãrbãtorile nu înseamnã mai mult decât o zi obiºnuitã. Sãrãcia în care trãiesc împreunã cu pãrinþii lor face ca de Paºti masa lor sã fie aproape goalã. Dacã vor avea noroc o sã descopere pasca. Poate primesc ºi câteva ouã roºii. Aceste drame sunt întâlnite în toate cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului, unde sãrãcia loveºte mai tare decât oriunde altundeva. Andrei are 4 ani ºi trãieºte în Petroºani, împreunã cu pãrinþii lui ºi o surioarã mai micã, într-o clãdire ce stã sã cadã din clipã în clipã. Micuþul a învãþat fãrã sã-ºi dea seama ce înseamnã viaþa grea. Pãrinþii lui se luptã în fiecare zi sã nu sufere de foame ºi când reuºesc sã-i cumpere dulciuri sau pufuleþi, Andrei se bucurã mai tare decât dacã ar fi primit jucãria preferatã pe care o are

lipseascã mâncarea”, spune, Florin, tatãl copiilor.

P

rigoniþi dupã ce au fãcut o greºealã

copilul vecinului ºi pe care i-o lasã sã o atingã când se joacã la groapa cu nisip. Zilele trecute a fost o zi de sãrbãtoare atât pentru el cât ºi pentru surioara lui de 3 ani, Ioana. Amândoi au descoperit gustul pizzei ºi sunt nerãbdãtori sã guste din ea. „Îmi place, nu am mai pãpat”, spune bucuros Andrei. Le place atât de mult încât nu mai au rãbdare ca mama lor sã scoatã celofanul ºi în timp ce mãnâncã îºi privesc pãrinþii ca ºi cum ar vrea sã le mulþumeascã. Tatãl lor a primit câþiva lei de la un

localnic pe care l-a ajutat în gospodãrie ºi le-a cumpãrat „delicatesa”, câteva mere ºi douã pâini. Cei doi micuþi îºi i-au „darurile” ºi le strâng tare a piept ca nu cumva minunea sã disparã.

O viaþã de chin

„Asta e bucuria lor, când vãd câte ceva se bucurã ºi ei. Nu au mai mâncat pizza pentru cã, vã spun drept, nu am avut cu ce sã le iau. Sunt conºtient cã le trebuie mai multe dar nu avem posibilitatea. Un fruct e foarte bun, o babanã o

”Închideþi televizoarele, închideþi computerele, veniþi ºi dansaþi!”

29

aprilie este Ziua Internaþionalã a dansului. Mulþi locuitori ai Vãii Jiului nu ºtiu acest lucru, dar ºi cei care ºtiu, au închinat poezii dasului-artã: În fiecare an, la 29 aprilie, pe întregul mapamond este celebratã Ziua Internaþionalã a Dansului sau World Dance Day, din 1982 încoace la propunerea Institutului Internaþional de Teatru – UNESCO, prin Comitetul Internaþional al Dansului, zi omagiu adus creatorului baletului modern, Jean – Georges Noverre (1727 – 1810). Potrivit tradiþiei, în fiecare an o per-

sonalitate a dansului transmite Mesajul. Pentru 2013 Mesajul este scris de coregraful taiwanez Lin Hwai-min, director artistic al Cloud Gate Dance Theatre, ctitor al Departamentului de dans din cadrul Taipei National University of the Arts, respectiv creator al Cloud Gate în 1999. Lin Hwaimin a semnat coregrafia a peste 80 de spectacole de dans, la care se adaugã cursurile ºi workshop -urile susþinute în întreaga lume. Este coregraful distins cu Premiul pentru întreaga activitate artisticã de juriul International Movimentos Dance (Germania). Mesajul lui Lin Hwai-min este o pledoarie pentru artã ºi viaþã: “Dansul este forma supremã de expresie. Vorbeºte cerului ºi pãmîntului. Vorbeºte despre fericire, teamã ºi despre dorinþele noastre (…) În era digitalã, imaginile miºcãrii îmbracã milioane de forme. Ele sunt fascinante. Dar ele nu vor lua niciodatã locul dansului deoarece imaginile nu respirã. Dansul este celebrarea vieþii. Veniþi, închideþi televizoarele, închideþi computerele, veniþi ºi dansaþi. Exprimaþi-vã prin divinul instrument care este corpul. Haideþi sã celebrãm viaþa prin dans !” ”Nu, nu ºtiam cã existã Ziua dansului. Dar e bine pentru cã dansul exprimã bucurie. Se spune cã Dumnezeu-tatãl e mulþumit când oamenii se bucurã pentru cã atunci sunt mai buni” – Mioara Luminiþa Vistici, Lupeni. ”Da? Habar nu aveam cã existã

portocalã, dar nu am cum sã le iau zilnic. Eu muncesc cu ziua, nu avem altã soluþie. Cu ce bani fac punem câte ceva în oalã. Ce ne ajuta Dumnezeu, asta mâncãm. Ciorbã de cartofi, fasole sau ce o fi. Aici nu sunt condiþii sã stãm, ne încãlzim ziua la soare. Stãm într-o casã dãrãpãnatã dar ne bucurãm cã avem ceva deasupra capului. Trãim din fier, cãrãmizi de la demolãri ºi când nu avem ce face, vã spun sincer merg pe strãzi ºi pur ºi simplu cerºesc pentru ca lui Andrei ºi Ioanei sã nu le

Drama familiei a început în urmã cu mai bine de un an de zile. Oameni au fãcut greºeala sã împrumute o sumã derizorie, câteva sute de lei. Stãteau în Lupeni, într-o locuinþã socialã ºi nu aveau nici acolo prea multe, însã puteau sã-ºi asigure pâinea zilnicã ºi laptele pentru cei doi copii. Tatãl, Florin în vârstã de 34 de ani, muncea cu ziua ºi aveau ajutorul social cu care se descurcau. Pentru cã nu au mai reuºit sã-ºi achite datoria, cãmãtarul le-a luat actele de identitate ºi cardul bancar pe care primeau alocaþiile celor mici ºi ajutorul social. „Avem o datorie la Lupeni de care scãpãm abia luna viitoare. Atunci ne vine cardul ºi primim buletinele acasã. O sã fie mai bine”, sperã bãrbatul. Nu vrea sã vorbeascã prea mult de împrumut, îi

Simpozionul Naþional Studenþesc “Geoecologia”

V

ineri, 26 aprilie, la Biblioteca Universitãþii Petroºani a avut loc Simpozionul Naþional Studenþesc, un eveniment cu tradiþie în mediul academic din Valea Jiului. “Este simpozionul Naþional Geoecologia, a 12-a ediþie, unde sunt prezenþi studenþi din toatã þara, din 12 centre universitare, respective din Craiova, Timiºoara, Bucureºti, Tg Jiu, Târgoviºte, Baia Mare, Arad, Sibiu ºi, bineînþeles, din Petroºani”, ne-a declarat Andreea Stanci, organizatorul aºa ceva. Eu nu prea le am cu dansul, dar am vãzut douã spectacole de balet la Cluj ºi am fost impresionat. Chiar meritã o sãrbãtorire a lor”- Jolt Lucacs, Petroºani. ”Ce fain! Am vãzut de curând un film cu balet pe gheaþã ºi un altul cu dansatori ºi câtã muncã trebuie sã depunã pentru ca dansul sã devinã artã. ªi mie dansul, la ocazii, îmi dã o stare de bine” – Liliana Marga-Stoici, Petroºani. ”Eu vã spun atât: Fac o reverenþã în faþa celor ce ºtiu sã facã artã prin dans! Am scris ºi niºte versuri, o poezie ”Dansatoarea”… ”Priviri de uimire învãluie trupurile/ Ce nu erau îngeri – un dans ca adierea,/ Ireal, arabesc rar adunând timpurile,/ Fiºligran delicat, unic vârtej ºi durerea” – Ana Aioanei, Petrila. Ileana FIRÞULESCU

este fricã ºi de aceea a ºi venit la Petroºani. „Am mers la Peºtera Bolii, la casele de colonie, dar ne-au spus oamenii de acolo cã nu sunt case goale. Am gãsit aici o camerã (n.r. în cartierul Colonie-Petroºani ) . Un unchi de-al meu ne-a ajutat sã ne punem ferestre, o uºã ºi sã facem curat. Nu avem curent, stãm pur ºi simplu cu lumânarea. La lumânare mâncãm, facem baie ºi ne punem în pat devreme. Suntem mulþumiþi cã avem ceva deasupra capului”, mai spune Florin. ªi-ar dori mai multe, o viaþã mai bunã pentru copiii lui, iar de Paºti ar vrea sã le ducã copiilor o prãjiturã ca sã simtã ºi ei sãrbãtoarea. Nu ºtie dacã va reuºi dar este mulþumit cã micuþii încã nu rabdã de foame. „Îmi doresc sã avem sãnãtate ºi sã ne putem creºte copiii. Sã am un loc de muncã cu carte de muncã pentru zilele când nu o sã nu mai putem lucra. Poate sã avem ºi o locuinþã mai bunã. Cam asta îmi doresc eu de la viaþã”, spune cu ochii înlãcrimaþi, Florin. Maximilian GÂNJU

evenimentului din partea Universitãþii Petroºani. La acest simpozion au prezentat lucrãri atât studenþii Universitãþii Petroºani, cât ºi cei din alte centre universitare din þarã. Temele alese au fost din cele mai diverse. “Lucrarea mea se numeºte Rolul reþelelor de socializare în educaþia sustenabilã. Este despre Facebook ºi despre cum ajutã la comunicarea tinerilor în ziua de astãzi sã pãstreze legãtura sau sã aibã activitãþi legate de ºcoalã”, ne-a declarat Mihai ªuºu, un student la Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu. La finalul unei zile întregi în care elevii ºi-au expus lucrãrile incluse în patru secþiuni, a avut loc ºi momentul festiv, când 32 de studenþi au primit premii. Luiza ANDRONACHE


12 Actualitate

Biserici pline în D u m i n i c a F l o r i i l o r

C

redincioºii ortodocºi au sãrbãtorit ieri Întrarea Mântuitorului în Ierusalim sau a Floriile, aºa cum se mai numeºte ultima duminicã înaintea Paºtelui. În Valea Jiului, oamenii au mers la bisericã, au asistat la slujba specialã ºi s-au întors acasã cu ramuri de salcie

sfinþitã sau de mãslin. “Este sãrbãtoare mare pentru noi toþi ºi mereu mergem la bisericã. Ne mai umplem sufletele de liniºte”, a declarat o femeie. “Simt cã sunt împãcat cu mine când vin aici. Eu sunt ºi Florin ºi am un motiv în plus sã vin la bisericã la aceastã zi de mare sãrbãtoare”, a declarat ºi un bãrbat, A lua crenguþe de salcie sfinþite de la Bisericã sau chiar

flori pentru cunoscuþii este o tradiþie, însã pentru cei care sunt mai ocupaþi existã vânzãtorii ambulanþi. Dar, ºi pe ei i-a afectat criza. “Am dat flori la 2 lei bucheþelul, astea de primãvarã, cã la celelalte am mai negociat preþul. Dar, nici aºa nu prea am avut cine ºtie ce vânzare”, a afirmat o florãreasã. Crenguþele de salcie amintesc de faptul cã în momentul în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, oamenii l-au întâmpinat cu ramuri tinere, dar în acelaºi timp acestea simbolizeazã renaºterea naturii sau biruinþa vieþii împotriva morþii. De asemenea, ieri, de Florii, aproape 1,5 milione de români ºi-au sãrbãtorit onomastica. Cele mai întâlnite nume în rândul româncelor sunt Viorica Florentina ºi Florica, iar la bãrbaþi Florin. Luiza ANDRONACHE

Între credinþã ºi tradiþie

Drumul Crucii, miel haiducesc ºi schi, de Paºti în Straja

C

abanierii din Straja îi aºteaptã anul acesta pe turiºti cu multe surprize, dar cel mi important este cã încã se schiazã. În plus, la Schitul Straja se va oficia ºi Slujba de Înviere, dar vineri din Lupeni va pleca, pentru a 14-a oarã consecutiv, procesiunea denumitã „Drumul crucii”.

Pentru a 14-a oarã consecutiv credincioºii pot participa la procesiunea religioasã ce rememoreazã patimile lui Isus pânã a fost rãstignit pe cruce. „Pe turiºti îi aºteptãm cu sufletul deschis, cu ceea ce se întâmplã în jurul Schitului Straja de Paºti, adicã Deniile din fiecare searã pânã vineri. Vineri este drumul crucii, dupã aceea este Învierea în Straja. Anul acesta este a 14-a procesiune a Drumului Crucii. Sperãm ca ºi în acest an sã vinã cât de mulþi credincioºi la aceastã procesiune ºi, de ce nu, parcurgând cei 10 kilometri – pentru cã este cel mai lung Drum al Crucii din lume – sã facã pe lângã efortul fizic ºi unul mental ºi sã înþeleagã chinurile la care a fost supus Mântuitorul pentru iertarea pãcatelor noastre, care sunt din ce în ce mai multe”, a declarat Emil Pãrãu, iniþiatorul acestei procesiuni religioase. Iar de Paºti turiºtii vor putea mânca, pe lângã bucatele tradiþionale ºi miel haiducesc. Dar, una dintre atracþiile Staþiunii Straja o reprezintã, încã zãpada, asta deºi poieniþele sunt pline de flori de sezon. Se schiazã în condiþii foarte bune pe pârtia Canal, la teleschiul 2, ºi pe pârtia Slalom la teleschiul nr.1. Car men COSMAN

Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Aprilie 2013

Expoziþie de icoane la Muzeul Mineritului

C

opiii de la Colegiul Naþional de Informaticã – ªcoala Generalã „Carmen Sylva” au realizat o expoziþie de icoane pe sticlã. Lucrãrile, care au fost ºi sfinþite, sunt reunite în cadrul unei expoziþii adãpostite de cãtre Muzeul Mineritului din Petroºani. „Copiii au fãcut aceste picturi, cu tematicã religioasã, la orele de tehnologie,

în ideea de a vedea ºi alþii, în preajma sãrbãtorilor Pascale, ce fac ei la orele de educaþie plasticã. Pot sã spun cã micuþii pe care îi îndrum sunt foarte mândri de faptul cã vor vedea ºi alþi oameni, inclusiv pãrinþii lor, operele de artã pe care le-au realizat”, a precizat Viorica Praþa, profesor învãþãmânt primar ªcoala Generalã „Carmen Syilva” Petroºani. În luna mai, tot la Muzeul Mineritului, va fi vernisatã ºi o expoziþie dedicatã marelui scluptor român Constantin Brâncuºi. În aceeaºi lunã, mai exact în data de 18 mai, instituþia de culturã din Valea Jiului va participa ºi la acþiunea intitulatã „Noaptea Muzeelor”. Mir cea NISTOR

CVJ NR. 359, LUNI 29 APRILIE 2013  

CVJ NR. 359, LUNI 29 APRILIE 2013

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you