CVJ NR. 358, VINERI 26 APRILIE 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 358

Cronica Vãii Jiului Vineri, 26 Aprilie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

N-au învãþat ce înseamnã copilãria

Primarul Gheorghe Ile nu vrea comasarea spitalului

G

heorghe Ile, primarul municipiului Vulcan nu vrea sã audã de comasarea spitalului. Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani i-a întins o mânã de ajutor lui Gheorghe Ile, omologul sãu din municipiul Vulcan.

>>> PAGINA A 3-A

Sindicatul Muntele a dat înapoi cu ajutorarea unor sãrmani

A

sociaþia Sfânta Filofteia a demarat campania Zambete de Pasti, în care îºi propune sã strânga ajutoare si alimente pentru circa 1700 de familii.

>>> PAGINA A 5-A

”Prioritatea zero” pentru primarul Pãducel: city-managerul cu salariul ”de nivel”

D

eºi s-a plâns cã primãria Petrila ”moare de foame” ºi cã are directori ºi viceprimar competenþi, edilul ºef, Ilie Pãducel, ºi-a tras city-manager...

>>> PAGINILE 8-9

Mii de copii hunedoreni “abandonaþi” de pãrinþi

Z

eci de copii ºi tineri din oraºele Vãii Jiului, forþaþi de sãrãcia în care trãiesc, ajung sã fie unicii întreþinãtori ai unor familii. Chiar dacã unii dintre ei abia au învãþat sã meargã în picioare, reuºesc sã-ºi câºtige pâinea zilnicã de pe urma unei munci istovitoare. Nu se plâng chiar dacã le-ar plãcea sã se joace în loc sã munceascã, dar ºtiu cã orele pierdute la joacã înseamnã mai puþinã mâncare pe masã. >>> PAGINILE 6-7

M

ii de copii hunedoreni ”abandonaþi” de pãrinþi. Traiul greu, lipsa unui loc de muncã ºi nesiguranþa zilei de mâine îi împinge pe pãrinþi la mãsuri disperate.

>>> PAGINA 11

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Aprilie 2013

ApaServ Informeazã Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe: Miercuri: 13 - 15: · ªef Departament

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

Producþie – Cristian IONICÃ · ªef Serviciu Comercial – Alina PAVEL Joi 10 – 12 · DIRECTOR GENERAL - Costel AVRAM · ªef Departament Exploatare - Florin DONISA · ªef Serviciu Juridic – Adriana DÃIAN

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Director General, Costel AVRAM

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz 0374.906.687 zzz

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

Radare

Anunþ

Telefon

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos.

www.cronicavj.ro

Contact 0735580774

DN 66 Haþeg - Baru Mare * DN 68 Haþeg – Toteºti * DN 68 Toteºti – Zeicani * DN 66 Haþeg – Cãlan * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Bãniþa , DN 66

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Întâlnire explozivã 22:45 Apocalipsa

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 12:30 13:30 13:45 15:00 16:40 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

Pastila Vouã (r) Aventurile lui Sinbad Pastila Vouã (r) Profetul (r) Copii contra pãrinþi Aventurile lui Sinbad Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Profetul

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Panicã la înãlþime 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Kit Kittredge: O fetiþã americanã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent 0:00 Analizã finalã

Prima TV 9:30 Cãlãtorie spre centrul Pãmântului 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 14:00 Levintza prezintã (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Dragul de Raymond 15:30 Totul despre mame

16:00 Cu lumea-n cap (r) 16:30 Efectul WOW (r) 17:00 Mondenii (r)

TVR 1 9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 11:50 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Europa mea (r) 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 17:00 Finanþe ºi afaceri

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Aprilie 2013

cu Casa de Asigurãri de la Deva ºi am obþinut ºi cele 15 paturi suplimentare la Spitalul

nu se poate poate redresa, sunt condiþii care nu sunt rezolvate vom discuta un alt program împreunã cu consiliul local Vulcan. În momentul de faþã toate lucrurile

municipal Vulcan. Dupã 6 luni de zile dacã spitalul

sunt aprobate pe o perioadã de 6 luni de zile. Acest program se menþine pânã în toamnã”, a declarat primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Primarul din Vulcan nu îºi face planuri îndelungate. Adicã dupã cele 6

Primarul Gheorghe Ile nu vrea comasarea spitalului

G

heorghe Ile, primarul municipiului Vulcan nu vrea sã audã de comasarea spitalului. Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani i-a întins op mânã de ajutor lui Gheorghe Ile, omologul sãu din municipiul Vulcan. Monika BACIU Cel din urmã nici nu vrea sã ia în considerare în momentul de faþã o eventualã comasare a unitãþilor medicale din cele douã localitãþi. Mai mult decât atât, acesta a þinut sã precizeze în în urmã cu aproximativ doi ani s-a discutat o astfel de variantã care a fost refuzatã de managerii spitalelor. ”Tiberiu Iacob Ridzi

împreunã cu primarul Ile ºi cu ceilalþi primari acum

un an ºi jumãtate, doi ani

de zile am discutat sã facem spital sã se numeascã Sfânta Varvara Valea Jiului. Atunci nu au fost de acord spitalele ºi au mers independent. În momentul de faþã Spitalul Vulcan este într-o reformã,într-o reorganizare cu aprobarea Ministerului, cu aprobarea Consiliului Local pe o perioadã de 6

luni de zile. Marþi suntem la negocierea contractului

Cãutat de poliþiºti dupã ce a agresat sexual o fetiþã de numai 5 ani

P

oliþiºtii din Petrila cautã un bãrbat care a agresat sexual o fetiþã de numai 5 ani. Fapta s-a petrecut în scara unui bloc din zona centralã a oraºului, iar oamenii legii merg pe mai multe piste. Carmen COSMAN Maximilian GÂNJU Fetiþa a fost ademenitã cu o bomboanã de individual care a agresat-o apoi sexual. A chemat-o în scara blocului sã îi dea bomboana ºi acolo a încercat sã profite de minorã. Fapta s-a petrecut ziua, într-o zonã centralã a oraºului Petrila, mai exact în zona magazinului Profi. Victima provine dintr-o familie de clasã mijlocie, cu venituri stabile ºi a primit o educaþie bunã. Altfel spus, nu se poate spune cã fetiþa

ar fi fost neglijatã de pãrinþi, iar abominabila faptã a fost favorizatã doar de inocenþa specificã vârstei. Bãrbatul s-a speriat doar când fetiþa a început sã plângã, iar poliþiºtii încearcã acum sã dea de urma agresorului, rãmas deocamdatã necunoscut. Existã deja un cerc de suspecþi ºi mai multe piste pe care anchetatorii merg în aceastã fazã a cercetãrilor. „Este dosar penal înregistrat cu autor necunoscut ºi facem investigaþii. Avem suspecþi în cauzã. Fetiþei

i s-a spus cã i se va da o acadea dacã merge puþin pânã în scara blocului. Mai multe date, deocamdatã, nu putem furniza pentru a nu periclita ancheta”, a declarat

comisarul Ovidiu Zaharia, ºeful Poliþiei Petrila. Chiar dacã nu mai au alte sesizãri similare, oamenii legii nu exclude varianta ca agresorul sã mai fi profitat ºi de alþi minori, dar faptele sã nu fi fost cel puþin

pânã acum reclamate la Poliþie. Comandantul Poliþiei Oraºului Petrila, Ovidiu Zaharia, a precizat cã reprezentanþii Poliþiei de Proximitate au fost la unitãþile de învãþãmânt, la grã-

diniþe, au stat de vorbã din nou cu cadrele didcatice, cu copiii ºi le-au reamntiti acetsora sã nu intre în vorbã ºi sã nu însoþeascã sub niciun motiv persoanele necunoscute, pentru a preîntâmpina astfel de situaþii nedorite.

luni de redresare economicã a unitãþii medicale se vor lua eventualele mãsuri, deocamdatã comasarea este exclusã. ”Nu mai luãm în considerare nimic, vom vedea care sunt parametri ce vor fi realizaþi în aceastã perioadã ºi atunci vom decide. Nu dãm cu presupusul. Sã fim serioºi, sã analizãm lucrurile reale”, a mai spus Ile. Pentru moment, angajaþii Spitalului municipal din Vulcan au renunþat la proteste. În cursul zilei de marþi, aceºtia ºi-au primit jumãtate din salariile aferente lunii martie. Dacã situaþia nu se va rezolva pânã la finele acestei luni angajaþii vor ieºi din nou în curtea unitãþii medicale.

Un prim cabinet medical stomatologic ºcolar în Valea Jiului

P

regãtiri pentru primele cabinete medicale stomatologice ºcoale din Valea Jiului. Începând din anul ºcolar care va începe în toamnã, elevii din Petrila vor beneficia de consultaþii stomatologice chiar în unitãþile ºcolare. Reprezentanþii administraþiei locale au alocat o sumã importantã de bani pentru achiziþia de aparaturã necesarã. Monika BACIU ”Am prins bani în buget, adicã 120.000 de lei, suntem în procedura de achiziþie adicã vom face licitaþie pentru achiziþionarea materialelor necesare pentru dotarea cabinetelor”, a declarat viceprimarul oraºului Petrila, Vasile Jurca. Deocamdatã cei din administraþia localã nu au încheiat contractele cu medicii care îºi vor desfãºura activitatea în cadrul cabinetelor medicale stomatologice din unitãþile de învãþãmânt. ”Nu s-a discutat, noi vom face un contract cu Direcþia de Sãnãtate Publicã, ei ne vor pune la dispoziþie medici, în

caz contrar noi vom face contracte de prestãri servicii cu medicii de familie de pe raza oraºului Petrila”, a mai spus sursa citatã. În cel mult douã luni va demara procedura de achiziþie a echipamentelor medicale stomatologice ce vor fi amplasate în cabinetele ºcoale din oraºul Petrila. Banii pentru amenajarea acestor cabinete medicale ºcolare provin de la bugetul local ºi de la Ministerul Sãnãtãþii.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Aprilie 2013

Ai grijã ce-þi doreºti…

…cã s-ar putea sã se îndeplineascã!

O

ricine s-a gândit mãcar o datã (deºi unii n-ar recunoaºte!), la ce anume ar face cu niºte bani picaþi din cer. Sigur, la un sondaj de opinie printre cetãþenii patriei, pentru a rãspunde la întrebarea „Ce ai face dacã ai câºtiga la Loto?”, marea ipocrizie i-ar duce pe toþi la niºte cliºee care „sã dea bine” la imagine.

Pioºenia ºi bunãtatea ar ieºi la suprafaþã ºi toþi ar face donaþii pentru vreun cãmin de bãtrâni, o casã de copii sau tot felul de cazuri asemãnãtoare, chiar dacã-n realitate n-ar da mai mult decât o distribuire pe Facebook, la o poza cu vreun copil maltratat... Asta fiind, în opinia lor, o mare ºmecherie. Dar poate-i ajutã la psihic. Despre asta va fi premiera de sâmbãtã, 27 aprilie, ora 18. Ce faci când ºi se întâmplã sã ai un asemenea câºtig? Ce

probleme poþi întâmpina ºi ce amploare pot lua ele? Unde ºi în ce situaþii se poate ajunge într-un asemenea caz? Rãspunsurile se aflã în spectacolul de sâmbãtã, „Prah (6 din 49)”.

R

egizor de colecþie

Cristian Ioan, regizorul spectacolului „Prah (6 din 49)”, a mai montat pe scena teatrului din Petroºani: „O scrisoare pierdutã”, de I.L. Caragiale (2009),

„Românie dragã, Elveþia mea”, de Cornel Udrea (2010), „Gaiþele”, de Al. Kiriþescu (2010), „Dubla rezervare”, de R. Chapman (2011) sau „Insula femeilor”, de V. Butulescu. În anul 1972 era absolvent al IATC „I.L. Caragiale” Facultatea de regie-teatru, la Clasa Prof. Radu Penciulescu, urmând apoi, pânã în 1975 cursurile Facultãþii de actorie din cadrul IATC „I.L. Caragiale”, la Clasa Prof. Octavian Cotescu. În 1984 ºi-a adãugat la panoplie încã doi ani de studii postuniversitare. Cu un Curriculum Vitae impresionant, el deþine în prezent trei funcþii: Regizor al Teatrului Naþional TârguMure?, Director al Festivalului Internaþional „Teatru Imagine” ºi

Preºedinte al Fundaþiei „Teatru Imagine”. „Din cele mai vechi timpuri, majoritatea oamenilor care au locuit planeta Pãmânt au avut în ADN-ul lor ºi un procent de molecule organice cãrora le plãcea sã câºtige la jocurile de noroc - multe celebritãþi ale epocii lor s-au remarcat ºi prin aceastã componentã de risc ºi provocare a sorþii... Montaigne, Descartes, Dostoievski, Casanova ºi chiar Carol II au fost printre cei împãtimiþi ai jocului ... Claude

Se reiau lucrãrile la drumul poºtalioanelor

L

ucrãrile la drumul poºtalioanelor, Dealul Babii – Meriºor, se reiau din aceastã primãvarã, atunci când vremea va permite. Refacerea acestei cãi de legãturã dintre Þara Româneascã ºi Transilvania înseamnã ºi dezvoltarea agroturismului în Valea Jiului. Luiza ANDRONACHE Proiectul de reconstrucþie a drumului Dealul Babii din Vulcan ºi Pasul Meriºor din comuna Bãniþa, aparþine Consiliului Judeþean Hunedoara ºi este în discuþie de multã vreme, iar pânã acum s-a lucrat la consolidare, iar pe alocuri la lãrgire. În curând, planul de construcþie se va relua. „ Toate lucrãrile depind de timp. ?tiþi bine cã acolo este o anumitã înãlþime, drumul este încã umed ºi nu ne putem apuca de el, iar atunci când vom avea vremea bunã, vom demara lucrãrile ºi la acest drum al poºtalioanelor. ”, a declarat Mircea Moloþ, preºedinte

Consiliul Judeþean Hunedoara. Odatã cu darea în folosinþã a acestui drum, în afarã de scurtarea rutei Valea Jiului- Deva cu 30 de kilometrii, datorizã

zonei mirifice, a peisajelor ºi a aºezãrii geografice, aici se va putea dezvolta agroturismul. Primãria Vulcan a executat anul trecut o porþiune din drumul de la Dealul Babii, care este în intravilanul localitãþii. Licitaþia pentru întregul

tronson a fost câºtigatã de o firmã din Deva, care a ºi fost deja în teren pentru a vedea cum stau lucrurile.“ Noi am început activitatea ºi am fãcut

canalizarea pe drumul de Dealul Babii pânã dincolo de colonie ºi vom relua asfaltarea pe cei 900 de metri care sunt programaþi acest an ”, a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. DJ 666 se afla pe traseul unuia dintre dintre cele mai vechi drumuri de pe teritoriul Romaniei. In anti-

chitate era una dintre principalele cai de legatura dintre sudul tarii si zona intracarpatica. Se presupune ca pe aici au trecut pana si o parte dintre legiunile lui Traian, in drumul lor spre Sarmizegetusa Regia. Istoricii sunt insa absolut siguri ca, in Evul Mediu, drumul constituia o importanta cale de acces din Tara Romaneasca spre Transilvania si invers. El a fost folosit intens pana la finele secolului al XlX-lea, cand a aparut calea ferata dinspre Simeria pana la Petrosani si abandonat dupa construirea soselei de pe Defileul Jiului.

Monet a câºtigat o sumã uriaºã la Loteria Francezã, fapt care i-a simplificat viaþa, ocupându-se astfel (spre delectarea celor care iubesc artele frumoase) doar de pasiunea ºi vocaþia lui adevãratã pictura! Despre bucuria de a te trezi peste noapte multimilionar doar ghicind din întâmplare 6 numere la Loto este vorba în spectacolul nostru, construit dupã piesa dramaturgului ungar Gyorgy Spiro ºi adaptat situaþiei reale din orice localitate româneascã sau de aiurea - pentru cã povestea este universal valabilã...! Numai cã aceastã bucurie îºi poate inversa oricând polaritatea, transformându-se în cea mai durã dramã pentru orice om cãruia îi sunt rãsturnate toate sistemele de referinþã ce i-au guvernat viaþa pânã atunci ...! Am avut ºansa aici la Petroºani sã pot colabora cu o echipã deosebit de

talentatã - actorii Radu Botar ºi Graþiela Bãdescu realizând performanþe absolut remarcabile - iar scenograful nostru, Alexandru Radu, a reuºit sã creeze poveºtii noastre un spaþiu scenic de neuitat! Nu pot decât sã sper cã fiecare spectator se va recunoaºte (mãcar puþin!) în ceea ce va vedea pe scenã ºi va râde sau va plânge odatã cu noi! PS. Aceasta nu este o reclamã mascatã pentru Loteria Românã - care de altfel nu poate fi acuzatã cã sprijinã prea tare cultura în special ºi teatrul în particular, cum face surata sa de peste Canalul Mânecii, Loteria Englezã, principalul sponsor al teatrelor britanice!”, spune Cristian Ioan, legat de spectacolul „Prah (6 din 49)”. Oana Tuþu, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”

Produse tradiþionale omologate de Ministerul Agriculturii

N

oi produse tradiþionale din Valea Jiului atestate de Ministerul Agriculturii. Este vorba de cozonacul Parâng, cozonacul Jiul de est ºi Plãcinta Jieþeanã. Monika BACIU Dupã ce anul trecut producãtorii din Valea Jiului au depus documentele necesare în vederea atastãrii pentru cinci produse tradiþionale, trei dintre acestea au fost deja omologate. ”La ora actualã în Valea Jiului avem un numãr de 19 produse tradiþionale. Ultimele atestate anul acesta sunt doi cozonaci, Parângul ºi Jiul de Est, plãcintã Jieþeanã, cârnaþ Straja - Lupeni, cârnaþ de oaie afumat ºi pãsat momârlãnesc. Ultimele

douã sunt atestate la Ministerul agriculturii de SC Comexim R Lupeni, iar primele de SC Mãriuþa Drãguþa din Petroºani”, a declarat medicul coordonator al DSVSA, Gheorghe Cristea. De-a lungul timpului la nivelul Vãii Jiului au fost atestate mai multe produse tradiþionale. Fie cã e vorba de brânza Burebista, de pãsatul momârlãnesc sau de plãcinta cu cartofi. Douã produse au fost atestate în anul 2012. Este vorba de pasta de cãtinã Valea Jiului ºi pasta de mãceºe Valea Jiului.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Aprilie 2013

Sindicatul Muntele a dat înapoi cu ajutorarea unor sãrmani

A

sociaþia Sfânta Filofteia a demarat campania Zambete de Pasti, în care îºi propune sã strânga ajutoare si alimente pentru circa 1700 de familii. ªi, deºi iniþial, liderii minerilor ºi-au anunþat sprijinul pentru aceastã acþiune, acum s-au rãzgândit. Luiza ANDRONACHE ªi cei mai nevoiaºi dintre noi au dreptul de a simþi din plin sãrbãtorile ºi de a avea ce pune pe masã copiilor în ziua de Paºte. Campania Zâmbete de Paºti, iniþiatã de Asociaþia Sfânta Filofteia a stârnit spiritul civic atât din partea oamenilor simpli, care din puþinul lor au ales sã doneze câte ceva pentru nevoiaºi, dar ºi din partea unor oameni de afaceri. Trist este cã deºi liderii de sindicat din Valea Jiului, atât de la Sindicatul Muntele, cât ºi de la Sindicatul Huila, au anunþat cã sprijinã campania ºi cã vor vorbi cu minerii pentru a fi de

accord sã renunþe la hrana caldã douã trei zile, acum s-au rãzgândit, motivând de fapt cã minerii nu ar fi fost de acord cu aceastã acþiune umanitarã. “Nu aº vrea sã nu aduc aminte cã la campania „Împreunã topim zãpezile” Sindicatul Muntele ºi minerii din Valea Jiului s-au solidarizat ºi au ajutat sinistraþii din zona Vrancei ºi la fel am dorit ºi facem, dar din pãcate, comunicarea a fost una care a avut de suferit, iar ce ni s-a propus ca ºi spijin, a venit destul de tardiv. Astfel, timpul necesar informãrii membrilor noºtri de sindicat a fost destul de scurt, motiv pentru care, aceastã decizie în a ne asocia sau a nu ne asocia, nu a

putut fi luatã în timp util. Masa caldã a minerilor este un drept al acestora care îl au prevãzut prin Contractul Colectiv de Muncã, iar noi, ca ºi lideri de sindicat, nu avem nici un drept sã renunþãm unilateral la acest lucru”, a declarat Petre Nica, preºedinte Sindicatul Muntele. Principalul opozant, cel care nu a vrut sã-i implice minerii pe care îi reprezintã într-o astfel de actiune, care ar aduce bucuria unor sãrbãtori mai bune în sufletul unor copiii, este Ioan Ciubotaru, preºedintele Sindicatului de la Mina Vulcan. Noi am încercat sã-l contactãm pentru a-ºi motiva poziþia, însã acesta a refuzat sã rãspundã la telefon. În ceea ce priveºte comunicarea, pe site-ul de socializare Facebook, campania are un feedback foarte bun ºi chiar mineri din Valea Jiului au adoptat o poziþie împotriva liderilor de sindicat, care au renunþat

la implicarea în campanie. “Pe Facebook poate scrie cine ce doreºte. Noi reprezentãm 5143 de salariaþi ºi ne-a fost imposibil sã stãm de vorbã cu toþi aceºtia. Ca în orice adunare unde sunt mai mulþi oameni, sunt pãreri pro ºi contra. Vizavi de aceste postãri, sã ºtiþi cã existã ºi voci care spun cã: Dom’le, ºi noi avem greutãþile noaste ºi de ce sã-i ajutãm tot noi pe alþii?!”, a mai spus Petre Nica, infirmând astfel, din punctul lui de vedere, proverbiala solidaritate a minerilor, recunoscutã de zeci de ani, cu mult

S-a gãsit o nouã locaþie pentru adãpostul de câini din Uricani

D

upã ce zeci de localnici din Valea de Brazi au reclamat cã amplasamentul ales este prea aproape de casele lor, iar preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara nu a dat nici el undã verde locaþiei, consilierii locali din Uricani au gãsit un nou teren pentru viitorul adãpost de câini care sã gãzduiascã maidanezii strânºi de pe strãzile din Valea Jiului. Carmen COSMAN Astfel, aleºii locali din Uricani au decis sã revoce precedenta hotãtâre de consiliu, care prevedea punerea la dispoziþia Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã “Serviciul judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân” pentru folosinþa gratuita, pe o perioada de 25 de ani, aunui teren în suprafaþã de 1500 mp, situate în incinta fostei Mien Valea de Brazi. În schimb, au gãsit un alt teren, în suprafaþã egalã, de asemenea din domeniul public al Primãriei, pe care adãpostul de câini sã poatã fi amenajat fãrã sã-I deranjeze pe localnici. Reamintim cã, la începutul acestei luni, câteva zeci de sãteni din

Valea de Brazi au semnat o petiþie ºi au înaintat-o preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, în care au reclamat cã distanþa dintre viitorul adãpopst de câini ºi gospodãriile lor este prea micã. Preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloþ, a fost joi la faþa locului sã vadã exact cum stã situaþia, iar rezultatul a fost fãrã echivoc: amplasamentul nu este bun. În con-

secinþã, edilii au cãutat o nouã locaþie, care sã întruneascã toate cerinþele.

U

n adãpost pentru toatã Valea Jiului Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã „Serviciul judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân” a fost înfiinþatã dupã ce Consiliul

Judeþean Hunedoara a decis, în 2012, sã gestioneze în mod unitar, la nivel judeþean, problema câinilor fãrã stãpân ºi sã finanþeze aceastã activitate. Noul serviciu va trebui cã implementeze un sistem, cu acoperire judeþeanã, de identificare, marcare, vaccinare ºi sterilizare a maidanezilor. De asemenea, va fi realizatã o reþea de adãposturi deservite de personal calificat ºi se va þine o evidenþã unicã a câinilor trataþi. Costurile operative ale noului Serviciu vor fi suportate din bugetul CJ Hunedoara. Spaþiile necesare înfiinþãrii reþelei judeþene de adãposturi canine vor face obiectul unor contracte de comodat prin care primãriile le vor da cu titlu gratuit în folosinþã acestui serviciu. În total, în judeþul Hunedoara vor ajunge 10 maºini speciale pentru prinderea câinilor fãrã stãpân, care vor deservi acest centru judeþean.

înainte ca domnia sa sã ocupe vreun loc “important” de lider. În cadrul aceste campanii, donaþiile vor fi folosite pentru achiziþionarea de alimente de care vor beneficia 1700 de familii nevoiaºe din Valea Jiului, care au

dreptul de a avea ºi ei un Paºte fericit. N.R.: Orice alt comentariu este de prisos. Fiind vorba despre o campanie umanitarã donaþiile se fac benevol, de toþi oamenii de bine. Suntem ferm convinºi cã minerii ar fi renunþat la cei cinci sau ºase lei cât costã masa caldã pentru a-i ajuta pe niºte copii amãrîþi. Nu o datã ºi-au oferit mâncarea nevoiaºilor care aºteptau la uºa cantinei unde serveau masa. Minerii sunt solidari cu semenii lor, iar acest lucru l-au demonstrat de nenumãrate ori. Regretabil cã au în fruntea lor astfel de lideri.

În Colonie, doar 7 înscriºi în clasa 0

L

a ºcoala generalã din cartierul Colonie, în urma primei etape de înscriere în clasa pregãtitoare, au fost înregistrate doar 7 dosare. Mircea NISTOR Mai exact, dintre cele câteva zeci de copii din zonã care ar putea urma cursurile din clasa 0 la aceastã unitate ºcolarã, doar câþiva pãrinþi s-au arãtat interesaþi de aºi educa minorii. „Noi am recenzat circa 30 de copii care locuiesc în zona din apropierea unitãþii noastre ºcolare dar, la finalul primei etape de înscriere, avem doar 7 cereri de înscriere. Cauzele datoritã cãrora este înregistratã aceastã situaþie ar putea fi mai multe. Printre ele se numãrã nivelul redus de educaþie sau delãsarea pãrinþilor care au amânat pentru ultima sutã de metri înscrierea copiilor. Respectiv, pentru cea dea doua ºi ultima etapã de înscriere organizatã în

acest an, cea din perioada 8 – 17 mai”, susþin diriguitorii ºcolii care funcþioneazã într-unul dintre cele mai sãrace cartiere ale municipiului Petroºani. Pentru anul ºcolar 2013 – 2014, la

ºcoala din Colonie, ar urma sã funcþioneze o singurã clasã pregãtitoare, cu 25 de locuri. În cazul în care numãrul de solicitãri va fi mai mare, conducãtorii unitãþii ºcolare vor fi nevoiþi sã solicite Inspectoratului ªcolar Judeþean suplimentarea numãrului de locuri.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Aprilie 2013

N-au învãþat ce înseamnã copilãria

Z

eci de copii ºi tineri din oraºele Vãii Jiului, forþaþi de sãrãcia în care trãiesc, ajung sã fie unicii întreþinãtori ai unor familii. Chiar dacã unii dintre ei abia au învãþat sã meargã în picioare, reuºesc sã-ºi câºtige pâinea zilnicã de pe urma unei munci istovitoare. Nu se plâng chiar dacã le-ar plãcea sã se joace în loc sã munceascã, dar ºtiu cã orele pierdute la joacã înseamnã mai puþinã mâncare pe masã.

Porecliþi „magneþi” pentru cã trãiesc de pe urma fierului vechi, zeci de tineri din Petroºani îºi riscã viaþa în cãutarea metalului ce le pune pâinea pe masã. Muncesc de dimineaþa ºi pânã târziu în noapte, iar rãsplata este o pâine ºi o rudã de parizer, dacã au noroc. În cartierul Colonie din municipiul Petroºani, copiii dau la lopatã ºi târnãcop pentru a demola o clãdire pãrãsitã. Vor materialele de construcþii, cãrãmizile, þiglele ºi eventual fierul vechi pe care-l gãsesc. Andrei locuieºte în cartierul Colonie din Petroºani, într-o casã dãrãpãnatã, împreunã cu alþi doi fraþi. Pãrinþii lor sunt sãraci ºi muncesc cu ziua pe unde apucã. De multe ori îl iau ºi pe el la muncã, iar acum au avut

turile dintre cãrãmizile zidului.

foarte isteþ ºi muncitor deºi nu are decât opt ani. Se trezeºte în fiecare dimineaþã la ora ºase, pleacã la ºcoalã, uneori, iar dupã ºcoalã merge la muncã. Ajunge seara acasã la fel ca un adult, dar spune cã nu are ce face pentru cã nu-i place sã-ºi vadã fraþii plângând de foame.

Maximilian GÂNJU

Actualitate 7

M

unceºte pentru cei ºapte fraþi ªtefan este un tânãr de 21 de ani cãruia viaþa nu ia oferit altceva decât scormonitul prin gunoaie pentru sticlele de plastic sau

nu avem ce mânca. Fraþii mei sunt prea mici, iar banii din alocaþie nu ne ajung. Mã trezesc dimineaþa ºi merg la demolare. Când se terminã cu demolarea, merg iarãºi la momârlani sã muncesc în gospodãrie, la oi, vaci sau tãiat de lemne. Primesc bani ºi lapte dupã ziua de muncã”, spune copilul în timp ce ridicã o bârnã grea

cãrãmizile scoase din ruinã. Trebuie sã fie fãrã pic de mortar pe el ca sã poatã fi vândute. Când îºi terminã „norma”, copila ar vrea sã se joace pânã ajunge urmãtorul transport de cãrãmizi. Aºa cã îºi gãseºte loc de joacã lângã un zid de cãrãmidã ºubrezit ce urmeazã sã fie pus la pãmânt. Nu ºtie sã se joace altfel ºi curãþã de praf rosfierul vechi din clãdirile pãrãsite. Acum munceºte ºi el la ruinã pentru a-ºi întreþine cei ºapte fraþi mai mici. A încercat în mai multe rânduri sã-ºi gãseascã de muncã dar

noroc. O clãdire pãrãsitã din apropierea Gãrii Petroºani este demolatã. Proprietarul ei nu este interesat de materialele de construcþii, ar vrea terenul de sub imobil ºi a lãsato la mâna „magneþilor”. Acolo îºi petrece ziua ºi Andrei, alãturi de pãrinþii lui. Este un copil firav, dar

„T ”

rebuie sã muncesc!

Copilul vede munca istovitoare ca pe o joacã ºi nu se plânge. A înþeles cã trebuie sã renunþe la copilãrie înainte de vreme. „Trebuie sã muncesc pentru cã

de lemn, încã o datã cât el de mare. Iulian este fratele sãu mai mic ºi munceºte cot la cot cu el. La clãdirea pãrãsitã muncesc ºi alþi copii alãturi de adulþi. O fetiþã târãºte dupã ea un topor ºi un târnãcop, sculele cu care tatãl ei sapã prin moloz dupã cãrãmizi sau fier vechi. Dupã ce-i dã uneltele, la mânã, tatãlui, se întoarce într-un colþ ºi curãþã cu un ciocan toate

Þara Haþegului intrã în ºezãtoare pentru al patrulea an consecutiv

ª

ezãtoarea din Þara Haþegului prinde, din nou, viaþã de Rusalii, când localnicii de aici îi invitã pe iubitorii de turism lent sã asculte poveºtile lor, sã se bucure de muzica locului, sã deguste bucate locale ºi sã descopere natura la picior sau pe bicicletã. Toate acestea se întâmplã în cadrul evenimentului inititulat generic “ªezãtoare în Þara Haþegului”. Carmen COSMAN Un proiect al Asociaþiei Sfânta Filofteia Valea Jiului, cu sprijinul primãriilor Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa ºi al tuturor oamenilor cu suflet mare din Valea Jiului. Mulþumim tuturor!

Acþiunea va fi gãzduitã de Centrul de vizitare al Parcului Naþional Retezat, din satul Nucºoara comuna Sãlaºu de Sus ºi

va avea loc în ajun de Rusalii, pe 22 iunie 2013. Evenimentul se desfãºoarã în cadrul proiectului ªezãtoare în Þara Haþegului , care va

fãrã ºanse de izbândã într-o Vale a Jiului extrem de sãracã. „Mama se chinuie cu noi pentru cã are doar ajutorul social. Aici ne chinuim zi de zi. Ce sã fac, sã jefuiesc oamenii? N-am fãcut niciodatã aºa ceva. Adunam bidoane ºi le duceam la Petrila (n.r. localitate învecinatã Petroºaniului) la centru de colectare. Fãceam bani de pâine dar acum nici cu bidoane nu mai avem voie.

Le preiau ei. Viaþa e grea, nu ne riscãm viaþa, nu avem ce mânca. Când am fost sã-mi gãsesc de lucru, au zis cã suntem magneþi, cã nu au nevoie de noi. Miau dat amendã pentru cã vin sã sparg aici dupã cãrãmidã. Acum trebuie sã merg ºi la primãrie ca sã lucrez pentru amendã. Am ºapte fraþi mai mici ºi mama nu poate sã-i creascã singurã. Dacã eu nu muncesc aici fraþii mei nu au viitor”, spune ªtefan Mîrza. Ar vrea sã-ºi vadã fraþii cã vor avea o ºansã în viaþã, nu cum se chinuieºte el, sã uite de necazuri, dar ºtie cã acum nu se poate. Nu mai plânge ºi nici nu vrea sã se dea bãtut în faþa greutãþilor. ªtie doar cã fierul adunat, cãrãmida recuperatã ori lemnul vândut înseamnã o pâine pentru fraþii lui.

fi derulat de Asociaþia de Ecoturism din România (AER) în parteneriat cu Asociaþia de Turism Retezat ºi Asociaþia Geomedia. Organizatorii spun cã ºezãtoarea, aflatã

deja în cel de-al patrulea an de organizare, s-a realizat prin efortul comun al comunitãþii locale ºi asociaþiilor de turism local ºi îºi rpopune sã revitalizeze tradiþiile de

aici ºi sã promoveze zona ca o destinaþie ecoturisticã, în concordanþã cu valorile naturale ºi culturale ale zonei reprezentate de cele douã arii protejate, respectiv Parcul Naþional Retezat ºi Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului. Oaspeþii ºezãtorii vor trebui sã achite un bilte de intrare, care va acoperi costurile, iar în cadrul acþiunii vor fi servite bucate specifice locului, dar vvor fi organizate ºi o expoziþie de preparate tradiþionale ºi artizanat cu vânzare, precum ºi un spectacol fol-

cloric, oferit de localnici. „Spre deosebire de anii trecuti, anul acesta se promoveazã un concept nou pentru eveniment. Oaspeþii sunt încurajaþi sã îºi petreacã douã-trei zile în zonã pentru a se bucura cu adevãrat de Þara Haþegului. Vor fi oferite pachete turistice ce includ participarea la ºezãtoare ºi activitãþi precum ciclism, drumeþie pe poteci tematice, circuit cultural sau vizitarea siturilor cu fosile de dinozauri, precum ºi cazare ºi masã,” a declarat Andrei Blumer, Preºedintele Asociaþiei de Ecoturism din România. De asemenea, Bogdan Papuc, coordonatorul

proiectului, a precizat cã „zona este extrem de frumoasã, unicã în România. Þara Haþegului abundã în atracþii naturale cum ar fi crestele semeþe ºi lacurile glaciare din Retezat ºi pajiºti cu flori deosebite sau mlaºtini cu plante carnivore în zona ruralã de la poalele munþilor. De asemenea, moºtenirea culturalã a zonei este deosebitã. Aici se aflã capitala romanã a Daciei – Sarmizegetusa Ulpia Traiana, biserici medievale de piatrã – cum ar fi cele de la Densuº sau SântãmãriaOrlea, curþi nobiliare sau turnuri de veghe,

Cetatea Colþ – sursa de inspiraþie pentru romanul Castelul din Carpaþi al lui Jules Vernes ºi multe, multe altele”. De precizat cã Asociaþia de Turism Retezat a solicitat Autoritãþii Naþionale pentru Turism (ANT) încluderea Þãrii Haþegului în procesul de certificare ca destinaþie ecoturisticã în România.