Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul II z Nr. 357
Cronica Vãii Jiului Joi, 25 Aprilie 2013
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
Vochiþoiu, demascat în Senat
Cosmin Nicula vrea sã arate pe acte, în plen, cum a furat senatorul PPDD apã potabilã
„Avocatul” a încercat sã mai dea o loviturã
M
etoda de înºelãciune prin telefon, cãreia douã hunedorence i-au cãzut victime, este folositã în continuare chiar dacã doi dintre suspecþi au ajuns dupã gratii.
>>> PAGINA A 5-A
Copii lãsaþi în grija sorþii
Mariana Câmpeanu trasã la rãspundere de o colegã de partid
C
azul copilului de 4 ani din Câmpu lui Neag care a fost ucis de bunica sa în urmã cu douã sãptãmâni este oferit ca exemplu ministrului Mariana Câmpeanu.
>>> PAGINILE 6-7
”Vã pup cu drag, Neluþu (Temneanu)”
C
ine a spus cã minerii doar muncesc, nu gândesc, s-a înºelat amarnic. Este cazul vestitului lider al Sindicatului Liber al E.M.Petrila, Ion Temneanu, care a devenit þinta glumelor ºi a bãºcãliei minerilor.
>>> PAGINILE 8-9
Susþinere
Primãria Petroºani încã e dispusã la comasarea spitalelor din Petroºani ºi Vulcan >>> PAGINILE 8-9
S
enatorul de Valea Jiului Cosmin Nicula (USL) vrea sã îl demaºte în plenul Senatului pe colegul sãu Haralambie Vochiþoiu, care a negat vehement cã ar fi fost prins furând apã la firma pe care o controleazã pe când era consilier judeþean. Cosmin Nicula a fãcut o solicitare pe Legea 544 la Consiliul Judeþean Hunedoara ºi a cerut sã îi punã la dispoziþie procesul verbal de constatare a neregulilor descoperite de corpul de control al SC ApaServ Valea Jiului SA, societate aflatã în directa subordine a CJ Hunedoara. >>> PAGINA A 3-A
S-a dat startul la rafting pe Jiu
Z
eci de tineri, pasionaþi de adrenalinã au venit deja în Defileul Jiului pentru rafting.
>>> PAGINA 12
2 Utile
Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Aprilie 2013
ApaServ Informeazã Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe: Miercuri: 13 - 15: · ªef Departament
Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i
Producþie – Cristian IONICÃ · ªef Serviciu Comercial – Alina PAVEL Joi 10 – 12 · DIRECTOR GENERAL - Costel AVRAM · ªef Departament Exploatare - Florin DONISA · ªef Serviciu Juridic – Adriana DÃIAN
Petrila
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Director General, Costel AVRAM
Vu l c a n
Lupeni
Noaptea
Noaptea
Dimineaþa
Dimineaþa
Ziua
Ziua
Seara
Seara
Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz 0374.906.687 zzz
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com
Radare
Anunþ
Telefon
Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos.
www.cronicavj.ro
Contact 0735580774
DN 66 Haþeg - Baru Mare * DN 68 Haþeg – Toteºti * DN 68 Toteºti – Zeicani * DN 66 Haþeg – Cãlan * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Bãniþa , DN 66
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator
17:00 19:00 20:00 20:30 22:30 23:00
Acces Direct Observator Observator special Next Star Un Show Pãcãtos Un Show Pãcãtos
National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii
12:00 12:30 13:30 13:45 15:00 16:40 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15
Pastila Vouã (r) Aventurile lui Sinbad Pastila Vouã (r) Profetul (r) Copii contra pãrinþi Aventurile lui Sinbad Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Profetul
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Mega - ruptura (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Panicã la înãlþime 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 Spitalul de demenþã 22:00 ªtirile Pro TV 22:30 Intruºii
Prima TV 9:30 Lumina blândã a dimineþii 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Dragul de Raymond 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r)
18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort
TVR 1 9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 11:50 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:20 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,
Fotoreporter:
Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Aprilie 2013
Vochiþoiu, demascat în Senat
a declarat senatorul USL Cosmin Nicula.
pã necontoriCosmin Nicula vrea sã arate pe acte, A zatã la firma în plen, cum a furat senatorul PPDD apã potabilã lui Vochiþoiu S enatorul de Valea Jiului Cosmin Nicula (USL) vrea sã îl demaºte în plenul Senatului pe colegul sãu Haralambie Vochiþoiu, care a negat vehement cã ar fi fost prins furând apã la firma pe care o controleazã pe când era consilier judeþean.
Cosmin Nicula a fãcut o solicitare pe Legea 544 la Consiliul Judeþean Hunedoara ºi a cerut sã îi punã la dispoziþie procesul verbal de constatare a neregulilor descoperite de corpul de control al SC ApaServ Valea Jiului SA, societate aflatã în directa subordine a CJ Hunedoara. „Cearta senatorilor” a pornit în plen, în timpul dezbaterilor asupra proiectului propus de Haralambie Vochiþoiu
privind subvenþionarea preþului la apã pentru populaþia cu venituri reduse din Valea Jiului. Senatorul PPDD nu a avut susþinerea colegilor, iar proiectul sãu nu a trecut. Disensiunile nu au
întârziat sã aparã, iar Vochiþoiu a fost acuzat de populism. În plus, colegul sãu de Senat, Cosmin Nicula, acuzat cã s –ar fi opus proiectului deºi reprezintã Valea Jiului, a arãtat, în plen,
Suspendatã din funcþia de consilier local
T
atiana Fãgãdar, consilierul – farmacist arestat în dosarul „Mafiei halatelor albe” a rãmas fãrã postul de consilier local. Prefectul de Hunedoara a emis ordinul de suspendare as acesteia din funcþie. Conform Prefecturii Hunedoara, Tribunalul Hunedoara – Secþia Penalã, prin adresa nr. 3422/97/2013, a comunicat Instituþiei Prefectului – Judeþul Hunedoara cã s-a dispus arestarea preventivã a inculpatei Fãgãdar Tatiana-Marinela,
care deþine funcþia de consilier în cadrul Consiliului Local Hunedoara. „În temeiul prevederilor art. 56, alin. 1, alin. 2 din Legea nr. 215/2001 a administraþiei publice locale, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ale art. 22 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleºilor locali, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale art. 26 din Legea nr. 340/2004 privind prefectul ºi instituþia prefectului, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, Prefectul a emis Ordinul nr. 80/23.04.2013 prin care constatã suspendarea de drept a mandatului de consilier local
cã, în timp ce plânge de mila sãracilor, Haralambie Vochiþoiu a fost prins furând apã cu câteva luni în urmã, pe când era consilier judeþean. Iar pentru cã preºedintele PPDD Hunedoara a negat vehement informaþia, Nicula vrea sã ducã în senat actele oficiale care sã ateste realitatea. „Doresc o clarificare a situaþiei pentru cã eu am fãcut o afirmaþie referitoare la acest Vochiþoiu, cum cã a fost prins de cãtre cei de la ApaServ cã a furat apã. Am solicitat clarificãri Consiliului Judeþean, sã îmi punã la dispoziþie un raport de control, pentru a
al municipiului Hunedoara, exercitat de doamna Fãgãdar Tatiana - Marinela, pânã la încetarea mãsurii arestãrii preventive”, a anunþat Dan Terteci., directorul cancelariei Prefectului de Hunedoara. Reamintim cã, la începutul acestei luni, Tribunalul Hunedoara a admis propunerile de arestare preventivã pentru 29 de zile formulate de Direcþia de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism cu privire la 9 persoane, iar pentru altã persoanã care s-a predat ulterior în 10.04.2013 s-a dispus arestarea preventivã pe o duratã de 30 de zile de la data predãrii. Cele 10 persoane sunt acuzate în principal cã în perioada 2010-2012 au fãcut parte dintr-un grup infracþional organizat, ai cãrui membri au obþinut beneficii financiare substanþiale din sãvârºirea infracþiunilor de înºelãciune cu consecinþe deosebit de grave, evaziune fiscala si spãlare de bani, in domeniul farmaceutic. Printre cei arestaþi se aflã preºedintele PC Hunedoara, consilierul Tatiana Fãgãdar, soþul ei, Iulian Constantin Fãgãdar, dar ºi fostul ºeful Secþiei de Oncologie a Spitalului Judeþean de Urgenþã Hunedoara, Elisabeta Mezo. Decizia a fost confirmatã ulterior ºi de Curtea de Apel Alba Iulia prin sentinþã definitivã ºi irevocabilã. Car men COSMAN
aduce la cunoºtinþa colegilor din Senat cã afirmaþiile pe care eu le-am fãcut se adeveresc. El a negat ºi a susþinut cã va aduce el dovezile cum cã nu a furat. Trebuie sã ºtie întreg Parlamentul cine este acest individ”,
A furat maºina pe care trebuia sã o pãzeascã
U
n bãrbat din municipiul Petroºani riscã sã ajungã dupã gratii dupã ce a furat o maºinã din parcul auto al unei firme la care era angajat ca paznic ºi l-a fãcut praf. Acum este acuzat de furt calificat ºi conducere a unui autoturism fãrã a avea drept, pentru cã tânãrul nu avea nici permis auto. „În data de 23.04.2013, la sediul Poliþiei Oraºului Simeria s-a prezentat un bãrbat de 30
Afirmaþiile lui sunt susþinute de directorul SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram. În toamna anului trecut, un control fãcut la societãþile care activeazã în zona Livezeni a dus la depistarea unui branºament necontorizat la firma controlatã de liderul PPDD Hunedoara. „La data respectivã, a fost corpul de control al ApaServ în control în zona Livezeni ºi în acþiunea de verificare a fost prinsã ºi firma acestuia. În prima fazã membrii echipei de control nu au fost lãsaþi în incintã, a venit domnul Vochiþoiu ºi le-a solicitat delegaþia, iar mai apoi, în timpul controlului s-au descoperit nereguli ºi a fost încheiat un proces verbal. Concret, se consuma apã fãrã sã fie trecutã prin apometru”, a declarat directorul ApaServ, Costel Avram. Car men COSMAN
de ani, din Petroºani, care le-a relatat poliþiºtilor faptul cã, în cursul nopþii, în jurul orei 04:30, în timp ce executa serviciul de pazã în incinta unei societãþi comerciale din Simeria, a sustras din incinta firmei un autoturism, cu care s-a deplasat pe raza localitãþii. În timp ce conducea autoturismul pe strada Cuza Voda, a pierdut controlul asupra direcþiei ºi s-a rãsturnat în afara pãrþii carosabile”, a declarat inspectorul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. (M. GÂNJU) GÂNJU)
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Aprilie 2013
Gunoi pasat în curtea altora
P
rimarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, este de acord cu închiderea gropii de gunoi de pe raza localitãþii. Aceasta are aviz de funcþionare pânã în anul 2016, însã la nivelul Consiliului Judeþean Hunedoara s-au demarat procedurile pentru închiderea tuturor gropilor de gunoi neconforme de pe raza judeþului. Monika BACIU
cauzã gunoiul va trebui dus la Deva la groapa
În acest proces intrã ºi depozitul de la Vulcan. Primarul considerã cã cetãþenii din Valea Jiului vor plãti mai mult dupã ce groapa de gunoi va fi închisã. ”Este un program naþional pentru gropile de gunoi, dar din pãcate la Petrila nu s-a reuºit sã se facã o groapã ecologicã de gunoi ºi din aceastã
de gunoi ecologicã ceea ce înseamnã cã lumea va plãti mai mulþi bani. Vulcanul are groapa de gunoi pânã în 2016, este singura autorizatã în acest moment dar dacã se va dechide mai repede, în 2015, o groapã ecologicã automat se va închide mai repede ºi groapa de gunoi din
Vulcan. Trebuie sã o pregãtim pentru închidere coform normelor europene, deci ºi acolo se vor cheltui ceva bani pentru închidere”, a declarat primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Edilii din Petrila îl contrazic pe primarul municipiului Vulcan. Aceºtia considerã cã cetãþenii trebuie responsabilizaþi în aºa mãsurã încât sã colecteze selectiv, lucru care ar duce la scãderea taxelor. ”Cred cã locuitorii din Valea Jiului dacã vor înþelege cã trebuie sã colecteze selectiv gunoiul nu vor plãti mai mult, dacã nu vor înþelege acest lucru probabil se va întâmpla în acest fel.
Primãria Petroºani nu vrea blocul lui Becali
B
locul lui Gigi Becali nu va fi preluat de administraþia localã din Petroºani. Acesta a declarat la un post de televiziune central cã este dispus sã cedeze imobilul primãriei municipiului Petroºani. Cei din administraþia localã de la Petroºani nu vor sã cumpere imobilul, suma cerutã de patronul Stelei fiind de aproape 900 de mii de euro. Monika BACIU ”Fundaþia George Becali a transmis cãtre primãria municipiului Petroºani încã de anul trecut o adresã prin care se declarã disponibilitatea de a vinde acel bloc, suma pe care
o cerea fundaþia era de 825.000 de euro. Deocamdatã primãria municipiului Petroºani nu are sumele necesare pentru a achiziþiona acest bloc”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al primãriei
Societãþi fãrã buget
G
uvernul nu a aprobat nici în cadrul ºedineþi sãptãmânale de marþi bugetele de venituri ºi cheltuieli ale societãþilor huilei din Valea Jiului. Monika BACIU Este vorba de Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani ºi de Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. Ambele societãþi aºteaptã aceastã hotãrâre de Guvern pentru a putea intra în ”pâine”.
A
ngajãri dependente de buget la SNH Fãrã un buget de venituri ºi cheltuieli aprobat
cei de la Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani nu pot demara efectiv angajãrile care urmeazã a fi fãcute la Mina Lupeni. Este vorba de 60 de persoane care vor fi încadrate pe pia?a muncii, însã acestea aºteaptã ca Guvernul sã aprobe documentele pentru SNH. Disponibilizãri în stand – by la SNÎMVJ
Petroºani. Mai mult, reprezentanþii administraþiei locale din Petroºani îl executã silit pe latifundiarul din Pipera pentru neplata taxelor ºi a impozitelor aferente clãdirii. ”Datoriile pânã în acest moment la bugetul local sunt de 262.000 de lei ºi se referã la impozite neplãtite în ultimii ani de cãtre fundaþie”,
ºi la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului lucrurile stau pe loc. Fãrã un buget de venituri ºi cheltuieli nu se pot demara procedurile pentru disponibilizãrile ce vor fi realizate în cadrul societã?ii la cele trei unitãþi miniere neviabile.
Prima zi de ºcoalã pentru aproape 3000 de micuþi
P
Asta nu înseamnã cã noi, Petrila, trebuie sã fim sacrificaþi pentru cã celelalte oraºe din Valea Jiului sã plãteascã gunoiul mai ieftin”, a declarat viceprimarul oraºului Petrila, Vasile Jurca. În acest moment amplasamentul fostei gropi de gunoi din Petrila este predat cãtre CJH care a ºi scos la licitaþie lucrarea de închidere, pânã în toamna va fi desemnatã firmã care va închide groapa de gunoi.
a mai precizat sursa citatã. Imobilul respectiv a fost cumpãrat de patronul echipei de fotbal Steaua în urmã cu circa ºase ani ºi reabilitat dupã o investiþie de peste 600.000 de euro. Aici urmau sã fie mutaþi mai mulþi romi din Bucureºti, care au refuzat.
În cadrul ºedinþei sãptãmânale de Guvern au fost aprobate bugetele de venituri ºi cheltuielie ale mai multor societãþi din subordinea Ministerului Economiei, însã pe listã nu s-au regãsit ºi societãþile din Valea Jiului care au ca activitate extracþia huilei.
este 2700 de micuþi vor intra în prima zi de ºcoalã din septembrie. Peste 2.800 de copii hunedoreni au fost recenzaþi pentru clasa pregãtitoare, dintre care 2.730 au fost înscriºi. Alþi aproape 270 de micuþi vor începe, din septembrie, clasa I. Monika BACIU „Aproape 98 la sutã dintre copii au fost deja înscriºi. Ei vor rãmâne acolo unde au fost înscriºi de cãtre pãrinþi, chiar dacã vor fi uºoare creºteri de
locuri, cu clase de 25-28 de elevi, însã nu este nicio problemã”, a declarat purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului ªcolar al Judeþului Hunedoara, Marta Mate. Unitãþile ºcolare încã îi aºteaptã pe cei care nu au trecut sã îºi înscrie copiii sau pe cei care se vor întoarce din strãinãtate. În urma celei de-a doua etape, inspectorii ºcolari se vor asigura cã niciun copil nu rãmâne fãrã loc în clasa I sau cea pregãtitoare.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Aprilie 2013 Controale ºi amenzi de la protecþia consumatorilor
ANPC a gãsit service-uri cu probleme în judeþul Hunedoara
A
tenþie unde vã duceþi maºina la reparat. Nu toate service-urile auto respectã legile în vigoare ºi, din clienþi, vã puteþi transforma în pãgubiþi. Carmen COSMAN Un control al Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Consumatorilor, desfãºurat inclusiv în judeþul Hunedoara, a scos la ivealã mai multe nereguli, care au fost sancþionate contravenþional. ANPC a verificat legalitatea privind protecþia consumatorilor la serviceurile auto, iar acþiune a avizat 646 operatori economici. La aproximativ 70% dintre cei controlaþi au fost depistate. În judeþul Hunedoara echipele de control au depistat service-uri unde
nu erau acordate termene de garanþie pentru serviciile prestate. Ca urmare a acestei acþiuni de control, ANPC a aplicat 452 sancþiuni dintre care 216 amenzi contravenþionale în valoare de 576.350 lei ºi 236 avertismente. De asemenea, s-a dispus oprirea temporarã pentru 63 service-uri auto. Pentru a nu vã transforma din client în pãgubit, inspectorii de la Protecþia consumatorilor vã sfãtuiesc sã verificaþi dacã service-ul funcþioneazã legal ºi este autorizat de RAR, dar ºi sã solicitaþi un deviz estimativ al intervenþiei.
C
um sã nu deveniþi victimã sigurã Service-urile sunt obligate sã afiºeze preþurile cu TVA într-o manierã vizibilã ºi lizibila în zona de recepþie a clientelei ºi sã precizeze modul de calcul utilizat (ora fizicã sau baremurile de timp/ ora tehnologicã pentru reparaþii furnizate de producãtor). În calitate de consumator aveþi dreptul ºi chiar obligaþia sã solicitaþi factura care trebuie sã conþinã: datã ºi locul efectuãrii reparaþiei, modul de calcul al manoperei: timp fizic sau barem de timp / ora tehnologicã, piesele de schimb utilizate (cantitate/preþ), alte materiale de întreþinere, consuma-
„Avocatul” a încercat sã mai dea o loviturã
M
etoda de înºelãciune prin telefon, cãreia douã hunedorence i-au cãzut victime, este folositã în continuare chiar dacã doi dintre suspecþi au ajuns dupã gratii. Maximilian GÂNJU O femeie de 60 de ani din municipiul Petroºani a fost contactatã miercuri de o persoanã care s-a dat drept avocatul fiului ei ºi i-a cerut nu mai puþin de 16 mii de lei. Banii au
fost pretinºi pentru ca victimele unui accident sã nu depunã plângere, eveniment rutier pe care, chipurile, fiul ei lar fi comis. Femeia nu s-a lãsat înºelatã ºi dupã ce ºi-a sunat fiul ºi a vãzut cã totul este o minciunã, a mers direct la poliþie. „În data de 23.04.2013, în jurul orei 17:15, la sediul Poliþiei Municipiului Petroºani s-a prezentat o femeie, de 60 de ani, din localitate, care a reclamat faptul cã , în cursul
zilei, a fost contactatã telefonic de cãtre o persoanã care s-a recomandat ca fiind avocat, acesta anunþând-o cã fiul sãu, în timp ce conducea un autoturism, a accidentat grav douã persoane care erau angajate în traversarea strãzii pe trecerea de pietoni. Pentru ca victimele evenimentului rutier sã nu depunã plângere penalã faþã de autorul accidentului, „avocatul” i-a solicitat pãrþii vãtãmate sã transfere de urgenþã, în contul unei persoane „de încredere” , suma de 16.000 lei”, a declarat inspectorul Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Poliþiºtii au deschis un dosar penal pentru înºelãciune.
bile utilizate (cantitate/preþ), numãrul de înmatriculare al autoturismului (eventual kilometrajul); sã solicitaþi Nota de comandã (reparaþie) care trebuie sã cuprindã natura exactã a reparaþiilor, costul probabil al acestor intervenþii ºi durata imobilizãrii autovehiculului. Nota de comandã (reparaþie) semnatã de cele douã pãrþi ajutã la o eventualã contestare a facturii ºi va constitui dovadã în cazul în care sunt lucrãri necorespunzãtoare sau neefectuate. Dacã autoturismul nu este restituit în termenul stabilit, puteþi soma service-ul sã respecte termenul înscris printr-o scrisoare recomandatã cu confirmarea primirii. Pentru piesele de schimb utilizate de service
la reparaþie, din stocurile proprii, se acordã garanþie. Specialiºtii din service-uri au datoria sã consilieze clienþii asupra unor reparaþii, ce sunt
necesare a fi efectuate, explicând motivele recomandãrilor. ANPC subliniazã cã service-ul este depozitarul autoturismului care îi este încredinþat. Dacã automobilul este
P
Luiza ANDRONACHE Hoþii au furat în circa douã luni de zile tot acoperiºul ºi puþin din ultimul nivel , pentru fier
ºi alte materiale de construcþie, pe care apoi leau vândut, cel mai probabil. Acest edificiu trebuia sã devinã bloc de lucuinþe sociale, aºa cum s-a întâmpla ºi cu primul, cel
din apropiere, însã fondurile de la Guvern, deºi au fost promise de multe ori, nu au mai ajuns. “ Se întâmplã la cum se întâmplã cu toate clãdirile unde nu reuºim sã asigurãm pazã permanentã. A început sã disparã din bloc, noi am luat la cunoºtinþã. Noi am încercat un program de reabilitare pe acel bloc în
garanþiei ºi este responsabilã de accidentele care pot sã survinã în interiorul spaþiului de lucru, cu condiþia ca nicio neglijenþã sã nu fie imputatã clientului.
“Borduriada”, ediþia de primãvarã
O
datã cu îmbunãtãþirea timpului, în Petroºani, au demarat lucrãrile de reamenajare ale unor strãzi ºi trotuare. Acþiunea face parte dintr-un proiect mai amplu care priveºte reabilitarea ºoselelor amplasate în vecinãtatea sediului primãriei. Mircea NISTOR “Este vorba despre strãzile General Dragalina, ªt. O. Iosif, 22 Decembrie 1918, Slãtinioara, Parângului ºi 6 August. Lucrãrile au ca termen de finalizare sfârºitul lunii iunie”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. Fondurile necesare reabilitãrii celor 6 strãzi provin de la bugetul local. Pe lângã ºosele urmeazã a fi reamenajate ºi cãile de acces pietonale, acestea urmând a fi dotate ºi cu borduri noi.
Azi acoperiºul, mâine tot blocul avilionul de la fosta garnizoanã a Jandarmeriei din Colonia Municipiului Petroºani, care a rãmas în paraginã în ultimii ani, a rãmas fãrã acoperiº.
furat sau deteriorat în plus faþã de recepþia efectuatã, pe timpul reparaþiei, costurile sunt suportate de societate. Unitatea are obligaþia sã vã restituie piesele înlocuite, cu excepþia acelora care sunt utilizate la reparaþie pe perioada
vederea construirii de locuinþe sociale, dar nu am primit finanþare. Cam asta este situaþia acum,
nu putem sã asigurãm pazã la acel pavilion ”, a declarat Aron Dumitrescu, ºef SPADPP-
Primãria Petroºani. Cel mai mare pericol este cel de rãnire gravã a hoþilor care intrã în bloc pentru a fura, maie ales cã întreaga clãdire este acum instabilã. ªi, cel mai probabil, atunci când administraþia localã va primi bani de reconstrucþie, posibil sã nu mai aibã ce reabilita, pentru cã întreg blocul ar putea fi furat bucatã cu bucatã pânã atunci.
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Aprilie 2013
Un pãun ºi-a uitat rasa ºi curteazã o gãinuºã C
oco, un pãun deosebit de frumos, în vârstã de cinci ani, face curte de zor unei gãinuºe. Proprietarii pãsãrii au încercat sã-i gãseascã o pãuniþã, însã Coco nu s-a apropiat de ea. Aºa se face cã locuitorii unui cartier din Petroºani, din aprilie ºi pânã în mai, se amuzã cât e ziua de lungã de strãdania pãunului de a cuceri o gãinuºã, iar spectacolul este unul pe mãsurã. Maximilian GÂNJU Coco este un pãun albastru deosebit de frumos ºi blând, iar de curând a fãcut cinci ani de zile. De aproape patru este vãduv, pentru cã pãuniþa lui a fost prinsã de un câine maidanez ºi mâncatã. A tot strigat-o o vreme pe acoperiºul grajdului, dar cum nu a mai venit la el, a
încercat sã-ºi refacã viaþa. Ar fi vrut o sã-ºi gãseascã o domniºoarã cu penaj metalizat ºi lucios ca al lui, dar toate domniºoarele care au ajuns în gospodãria lui aveau câte un cusur ºi lea refuzat. În schimb a pus ochii pe Geta, a treia lui dragoste, o gãinã din gospodãrie. A doua a fost tot Geta, o altã gãinuºã pe
care Coco a curtat-o intens, însã proprietarul ei a decis între timp cã e mai bunã în supã. Trecând peste glumã, pãunul domesticit de o familie din Lunca JiuluiPetroºani este nedespãrþit de o gãinuºã ºi dã spectacole de zile mari în aceastã perioadã pentru a-ºi impresiona „iubita”. Pasãrea exoticã a fost cumpãratã acum
vânatã de un câine maidanez.
Î
„I-am luat pentru cã sunt foarte frumoºi ºi pãuniþa a murit. Am cãutat sã-i luãm altã pãuniþã dar n-a mai acceptat-o”, spune Ion, proprietarul pãsãrii. Începând
din aprilie ºi pânã în varã, Coco îºi alungã singurãtatea fãcând curte unei gãinuºe, dar nu din gospodãria proprietarului ci a unui vecin. Î?i rãsfirã penele cozii într-un evantai multicolor pentru a o cuceri pe Geta. „Acum e
Copii lãsaþi în grija sorþii
Mariana Câmpeanu trasã la rãspundere de o colegã de partid
C
azul copilului de 4 ani din Câmpu lui Neag care a fost ucis de bunica sa în urmã cu douã sãptãmâni este oferit ca exemplu ministrului Mariana Câmpeanu. Monika BACIU Trasã de mânecã de colega de partid Deputatul PNL, Carmen Eleonora Hãrãu îi atrage atenþia colegei de partid Mariana Câmpeanu, în acelaºi timp ministrul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale cu privire la efectele negative pe care le au diferite evenimente din viaþa pãrinþilor asupra copiilor. Cel mai elocvent exemplu în acest caz dat de deputatul hunedorean este cel al copilului de 4 ani din Câmpu lui Neag care a fost ucis de bunica sa. ”În data de 15 aprilie a.c., un caz grav petrecut în localitatea hune-
doreanã Uricani a ºocat întreaga opinie publicã româneascã. Un copil în vârstã de patru ani ºi
bunica acestuia au fost gãsiþi morþi, cadavrul bãieþelului – pe un pat din casã, iiiar bunica – spânzuratã înt-o anexã din gospodãrie. Mama copilului a murit în august 2012, fiind gãsitã de asemenea
spânzuratã, dupã ce ºi-a pierdut locul de muncã în Italia. De atunci, paternitatea copilului nu a fost recunoscutã de nimeni, iar copilul era crescut de bunicã, un caz psihiatric diagnostica. Cazul relevat face parte dintr-o realitate
crudã, fiind des întâlnit ºi în alte zone mai puþin dezvoltate ale þãrii, mai ales pe fondul migraþiei pãrinþilor în Occident în cãutare de locuri de muncã. Din pãcate acest fenomen social a luat mare amploare, cu consecinþe grave asupra
copiilor abandonaþi acasã sau lãsaþi în grija bunicilor sau a rudelor”, îi relateazã deputatul colegei sale de partid.
P
rotecþia copiilor, respinsã
Deputaþii au avut de dezbãtut o lege privind protecþia socialã a copiilor ai cãror pãrinþi sunt plecaþi peste hotare în cãutarea unui trai mai bun. Legea a fost repinsã. Deputatul îi cere ministrului o situaþie privind numãrul copiilor afectaþi de fenomenul plecãrii pãrinþilor la muncã în strãinãtate. Este vorba de o evidenþã care se referã în mod deosebit la judeþul Hunedoara, ºi în mod general la nivel naþional. O altã solicitare este aceea care face referire la instituþiile care monitorizeazã acest fenomen ºi care este strategia ministerului pentru a asigura protecþia copiilor rãmaºi fãrã pãrinþi pe teritoriul României din cauza migraþiei economice a pãrinþilor.
Mai e nevoie ºi de educaþie perioada 22 – 28 aprilie, în ÎulatãnRomânia, se deruleazã o acþiune intit“Campania globalã pentru educaþie”. Manifestarea, organizatã ºi în unitãþile ºcolare din Valea Jiului, are drept slogan “Fiecare copil are nevoie de un profesor.
i plac gãinile vecinului
Mircea NISTOR
perioada de împerechere la ei ºi el, cum este blând, toatã ziua umblã pe uliþã. I-au picat cu tronc gãinile ºi de dimineaþa ºi pânã seara îºi desface penajul ca sã le impre-
cinci ani pentru a „decora” gospodãria, oamenii fiind impresionaþi de frumuseþea pãunului. Au luat ºi o femelã ºi le-au domesticit. Din aceastã cauzã, Coco a rãmas vãduv. Pãuniþa a fost
Actualitate 7
sioneze. E peste tot dupã ele ºi dacã bãgãm gãinile în curte ºi-l trimitem pe el la casa lui, se urcã pe gard ºi
le strigã într-una. Este frumos sã-i priveºti acum evantaiul ºi ocazia este rarã pentru cã nu tot timpul îºi desface penajul, coada. Sunt câteva blocuri în apropiere ºi oamenii se adunã sã-l admire”, spune, glumind, Dan, cel ale cãrui gãini sunt „curtate” de pãun. Spectacolul dat de Coco nu este un accident ºi se petrece în fiecare primãvarã de aproape patru ani încoace, spre deliciul locuitorilor din Lunca Jiului-Petroºani.
Profesori bine pregãtiþi pentru toþi copiii”. Ieri a venit rândul ªcolii Generale “Avram Stanca” din Petroºani sã organizeze o astfel de manifestare care are ca scop atragerea atenþiei asupra faptului cã fiecare copil are dreptul la educaþie. “În acest an, prin derularea acestei campanii, neam propus sã atragem atenþia asupra faptului cã, pentru a respecta dreptul la educaþie a tuturor copiilor, este nevoie de mai mulþi profesori educaþi, adevãraþi profesioniºti, care ar trebui sã fie sprijiniþi în eforturile lor educaþionale. Fãrã profesori nu va exista nici educaþie”, a precizat Nicoleta Silveºan, profesor învãþãmânt primar ªcoala Generalã “Avram Stanca” Petroºani. La manifestare au par-
ticipat ºi reprezentanþi ai autoritãþilor locale. “Am participat la mai multe acþiuni similare derulate astãzi în municipiul
Petroºani ºi, pot sã spun, sunt cu totul de acord cu sloganul potrivit cãruia fiecare copil are dreptul la educaþie. În acelaºi timp avem nevoie ºi de educatori bine pregãtiþi”, a declarat Dorina Niþã, viceprimar municipiul Petroºani. În parantezã fie spus, România se numãrã printre statele membre ale Uniunii Europene în care salariul de bazã al profesorilor, raportat la produsul intern brut / locuitor este unul dintre cele mai mici, de sub 50%.
Bruxelles-ul, în direct cu oamenii de culturã din Petrila B
ruxelles-ul aºteaptã oamenii/tinerii de culturã ai Petrilei, care le sunt parteneri în programul european ”Tineret în acþiune”, la seminarul ”L’egalite des Genres a la portee de tous”. Anunþul din Belgia a venit chiar de Sf. Gheorghe...
Seriozitatea, dar mai ales valoarea Asociaþiei Culturale Les Amis de la France, din Petrila, continuã sã culeagã roadele muncii lor, dar mai ales a zbaterii într-un sistem care îºi devoreazã aceste valori prin nepãsare, lipsã de implicare ºi uneori prin umulirea lor, deºi asociaþia lucreazã cu copii ºi tineri, cu oameni
de culturã. Dupã ce autoritãþi din Franþa au recunoscut Asociaþia din Petrila, acceptând schimburi de tineri, schimburi culturale, donaþii considerabile de cãrþi de valoare, Ambasada Franþei în România susþinând cu tot ce se poate membrii asociaþiei, marþi, 23 aprilie, din Belgia a sosit anunþul cã Asociaþia Les Amis de la France face parte din grupul asociaþiilor partenere ale programului aprobat de Comisia Europeanã ”Tineret în acþiune” ºi cã Petrila va participa cu trei membri ai asociaþiei la semni-
narul european ”L’egalite des Genres a la portee de tous”, în perioada 2129 iunie, la Bruxelles. Dupã bucuria veºtii, fireºte, a venit calvarul. Cum asociaþia este o organizaþie non profit, iar membrii ei, în frunte cu preºedintele acesteia - care stã la masã cu Europa reprezentând Petrila, Valea ºi România, dar spalã pe jos ºi ºterge geamuri la Petrila din lipsã acutã de fonduri – pentru aceastã participare, deplasare a tinerilor, este nevoie de bani. Vom urmãri dacã numeroºii politicieni ºi edili, care se laudã cã-ºi preþuiesc cetãþenii ºi valorile locale, o vor face cu adevãrat. Pentru cã de cele mai multe ori au susþinut aceºti ambasadori ai noºtri în lume folosind principiul ”te iubesc, dar te omor cu foamea...” Ileana FIRÞULESCU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Aprilie 2013
Un pãun ºi-a uitat rasa ºi curteazã o gãinuºã C
oco, un pãun deosebit de frumos, în vârstã de cinci ani, face curte de zor unei gãinuºe. Proprietarii pãsãrii au încercat sã-i gãseascã o pãuniþã, însã Coco nu s-a apropiat de ea. Aºa se face cã locuitorii unui cartier din Petroºani, din aprilie ºi pânã în mai, se amuzã cât e ziua de lungã de strãdania pãunului de a cuceri o gãinuºã, iar spectacolul este unul pe mãsurã. Maximilian GÂNJU Coco este un pãun albastru deosebit de frumos ºi blând, iar de curând a fãcut cinci ani de zile. De aproape patru este vãduv, pentru cã pãuniþa lui a fost prinsã de un câine maidanez ºi mâncatã. A tot strigat-o o vreme pe acoperiºul grajdului, dar cum nu a mai venit la el, a
încercat sã-ºi refacã viaþa. Ar fi vrut o sã-ºi gãseascã o domniºoarã cu penaj metalizat ºi lucios ca al lui, dar toate domniºoarele care au ajuns în gospodãria lui aveau câte un cusur ºi lea refuzat. În schimb a pus ochii pe Geta, a treia lui dragoste, o gãinã din gospodãrie. A doua a fost tot Geta, o altã gãinuºã pe
care Coco a curtat-o intens, însã proprietarul ei a decis între timp cã e mai bunã în supã. Trecând peste glumã, pãunul domesticit de o familie din Lunca JiuluiPetroºani este nedespãrþit de o gãinuºã ºi dã spectacole de zile mari în aceastã perioadã pentru a-ºi impresiona „iubita”. Pasãrea exoticã a fost cumpãratã acum
vânatã de un câine maidanez.
Î
„I-am luat pentru cã sunt foarte frumoºi ºi pãuniþa a murit. Am cãutat sã-i luãm altã pãuniþã dar n-a mai acceptat-o”, spune Ion, proprietarul pãsãrii. Începând
din aprilie ºi pânã în varã, Coco îºi alungã singurãtatea fãcând curte unei gãinuºe, dar nu din gospodãria proprietarului ci a unui vecin. Î?i rãsfirã penele cozii într-un evantai multicolor pentru a o cuceri pe Geta. „Acum e
Copii lãsaþi în grija sorþii
Mariana Câmpeanu trasã la rãspundere de o colegã de partid
C
azul copilului de 4 ani din Câmpu lui Neag care a fost ucis de bunica sa în urmã cu douã sãptãmâni este oferit ca exemplu ministrului Mariana Câmpeanu. Monika BACIU Trasã de mânecã de colega de partid Deputatul PNL, Carmen Eleonora Hãrãu îi atrage atenþia colegei de partid Mariana Câmpeanu, în acelaºi timp ministrul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale cu privire la efectele negative pe care le au diferite evenimente din viaþa pãrinþilor asupra copiilor. Cel mai elocvent exemplu în acest caz dat de deputatul hunedorean este cel al copilului de 4 ani din Câmpu lui Neag care a fost ucis de bunica sa. ”În data de 15 aprilie a.c., un caz grav petrecut în localitatea hune-
doreanã Uricani a ºocat întreaga opinie publicã româneascã. Un copil în vârstã de patru ani ºi
bunica acestuia au fost gãsiþi morþi, cadavrul bãieþelului – pe un pat din casã, iiiar bunica – spânzuratã înt-o anexã din gospodãrie. Mama copilului a murit în august 2012, fiind gãsitã de asemenea
spânzuratã, dupã ce ºi-a pierdut locul de muncã în Italia. De atunci, paternitatea copilului nu a fost recunoscutã de nimeni, iar copilul era crescut de bunicã, un caz psihiatric diagnostica. Cazul relevat face parte dintr-o realitate
crudã, fiind des întâlnit ºi în alte zone mai puþin dezvoltate ale þãrii, mai ales pe fondul migraþiei pãrinþilor în Occident în cãutare de locuri de muncã. Din pãcate acest fenomen social a luat mare amploare, cu consecinþe grave asupra
copiilor abandonaþi acasã sau lãsaþi în grija bunicilor sau a rudelor”, îi relateazã deputatul colegei sale de partid.
P
rotecþia copiilor, respinsã
Deputaþii au avut de dezbãtut o lege privind protecþia socialã a copiilor ai cãror pãrinþi sunt plecaþi peste hotare în cãutarea unui trai mai bun. Legea a fost repinsã. Deputatul îi cere ministrului o situaþie privind numãrul copiilor afectaþi de fenomenul plecãrii pãrinþilor la muncã în strãinãtate. Este vorba de o evidenþã care se referã în mod deosebit la judeþul Hunedoara, ºi în mod general la nivel naþional. O altã solicitare este aceea care face referire la instituþiile care monitorizeazã acest fenomen ºi care este strategia ministerului pentru a asigura protecþia copiilor rãmaºi fãrã pãrinþi pe teritoriul României din cauza migraþiei economice a pãrinþilor.
Mai e nevoie ºi de educaþie perioada 22 – 28 aprilie, în ÎulatãnRomânia, se deruleazã o acþiune intit“Campania globalã pentru educaþie”. Manifestarea, organizatã ºi în unitãþile ºcolare din Valea Jiului, are drept slogan “Fiecare copil are nevoie de un profesor.
i plac gãinile vecinului
Mircea NISTOR
perioada de împerechere la ei ºi el, cum este blând, toatã ziua umblã pe uliþã. I-au picat cu tronc gãinile ºi de dimineaþa ºi pânã seara îºi desface penajul ca sã le impre-
cinci ani pentru a „decora” gospodãria, oamenii fiind impresionaþi de frumuseþea pãunului. Au luat ºi o femelã ºi le-au domesticit. Din aceastã cauzã, Coco a rãmas vãduv. Pãuniþa a fost
Actualitate 7
sioneze. E peste tot dupã ele ºi dacã bãgãm gãinile în curte ºi-l trimitem pe el la casa lui, se urcã pe gard ºi
le strigã într-una. Este frumos sã-i priveºti acum evantaiul ºi ocazia este rarã pentru cã nu tot timpul îºi desface penajul, coada. Sunt câteva blocuri în apropiere ºi oamenii se adunã sã-l admire”, spune, glumind, Dan, cel ale cãrui gãini sunt „curtate” de pãun. Spectacolul dat de Coco nu este un accident ºi se petrece în fiecare primãvarã de aproape patru ani încoace, spre deliciul locuitorilor din Lunca Jiului-Petroºani.
Profesori bine pregãtiþi pentru toþi copiii”. Ieri a venit rândul ªcolii Generale “Avram Stanca” din Petroºani sã organizeze o astfel de manifestare care are ca scop atragerea atenþiei asupra faptului cã fiecare copil are dreptul la educaþie. “În acest an, prin derularea acestei campanii, neam propus sã atragem atenþia asupra faptului cã, pentru a respecta dreptul la educaþie a tuturor copiilor, este nevoie de mai mulþi profesori educaþi, adevãraþi profesioniºti, care ar trebui sã fie sprijiniþi în eforturile lor educaþionale. Fãrã profesori nu va exista nici educaþie”, a precizat Nicoleta Silveºan, profesor învãþãmânt primar ªcoala Generalã “Avram Stanca” Petroºani. La manifestare au par-
ticipat ºi reprezentanþi ai autoritãþilor locale. “Am participat la mai multe acþiuni similare derulate astãzi în municipiul
Petroºani ºi, pot sã spun, sunt cu totul de acord cu sloganul potrivit cãruia fiecare copil are dreptul la educaþie. În acelaºi timp avem nevoie ºi de educatori bine pregãtiþi”, a declarat Dorina Niþã, viceprimar municipiul Petroºani. În parantezã fie spus, România se numãrã printre statele membre ale Uniunii Europene în care salariul de bazã al profesorilor, raportat la produsul intern brut / locuitor este unul dintre cele mai mici, de sub 50%.
Bruxelles-ul, în direct cu oamenii de culturã din Petrila B
ruxelles-ul aºteaptã oamenii/tinerii de culturã ai Petrilei, care le sunt parteneri în programul european ”Tineret în acþiune”, la seminarul ”L’egalite des Genres a la portee de tous”. Anunþul din Belgia a venit chiar de Sf. Gheorghe...
Seriozitatea, dar mai ales valoarea Asociaþiei Culturale Les Amis de la France, din Petrila, continuã sã culeagã roadele muncii lor, dar mai ales a zbaterii într-un sistem care îºi devoreazã aceste valori prin nepãsare, lipsã de implicare ºi uneori prin umulirea lor, deºi asociaþia lucreazã cu copii ºi tineri, cu oameni
de culturã. Dupã ce autoritãþi din Franþa au recunoscut Asociaþia din Petrila, acceptând schimburi de tineri, schimburi culturale, donaþii considerabile de cãrþi de valoare, Ambasada Franþei în România susþinând cu tot ce se poate membrii asociaþiei, marþi, 23 aprilie, din Belgia a sosit anunþul cã Asociaþia Les Amis de la France face parte din grupul asociaþiilor partenere ale programului aprobat de Comisia Europeanã ”Tineret în acþiune” ºi cã Petrila va participa cu trei membri ai asociaþiei la semni-
narul european ”L’egalite des Genres a la portee de tous”, în perioada 2129 iunie, la Bruxelles. Dupã bucuria veºtii, fireºte, a venit calvarul. Cum asociaþia este o organizaþie non profit, iar membrii ei, în frunte cu preºedintele acesteia - care stã la masã cu Europa reprezentând Petrila, Valea ºi România, dar spalã pe jos ºi ºterge geamuri la Petrila din lipsã acutã de fonduri – pentru aceastã participare, deplasare a tinerilor, este nevoie de bani. Vom urmãri dacã numeroºii politicieni ºi edili, care se laudã cã-ºi preþuiesc cetãþenii ºi valorile locale, o vor face cu adevãrat. Pentru cã de cele mai multe ori au susþinut aceºti ambasadori ai noºtri în lume folosind principiul ”te iubesc, dar te omor cu foamea...” Ileana FIRÞULESCU
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Aprilie 2013
”Vã pup cu drag, Neluþu (Temneanu)” C
Susþinere
Primãria Petroºani încã e dispusã la comasarea spitalelor din Petroºani ºi Vulcan
C
asa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate nu are de unde sã aloce banii ceruþi sub formã de avans de Spitalul Municipal Vulcan pentru plata salariilor. În consecinþã, personalul va primi în aceastã lunã doar 50% din salarii, iar restul luna viitoare. Au sperat pânã în ultima clipã cã situaþia se va redresa, dar degeaba. Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate a refuzat cã plãteascã Spitalului Municipal Vulcan suma de 100.000 de lei solicitatã sub formã de avans pentru serviciile medicale prestate în aceastã lunã ºi care ar trebui decontate în mai.
Suma ar fi acoperit diferenþa salarialã pentru cei 140 de angajaþi, care ºi-ar fi putut primi salariile integral. În lipsa acestor bani, angajaþii vor primi doar jumãtate din salarii, iar cealaltã jumãtate dupã data de 10 mai. Pânã atunci, medicii, asistentele sau infirmierele continuã sã protesteze în curtea instituþiei medicale, aºa cum au fãcut încã de la începutul sãptãmânii. Medicii se gândesc serios sã plece la alte spitale, acolo unde situaþia nu este atât de gravã ca aici.
P
rimãria Petroºani îºi reînnoieºte oferta de comasare
Pentru a ajuta instituþia medicalã sã depãºeascã aceastã situaþie fãrã
precedent, edilii din Petroºani îºi reînnoiesc oferta de comasare a spitalelor. O ofertã lansatã ºi în urmã cu doi ani, care ar fi dus la rezolvarea multor dintre problemele de acum. „Aºa cum am încercat ºi cum doi ani, sã comasãm spitalele din Vulcan ºi Petrila cu cel de la Petroºani, în continuare suntem deschiºi la aceastã variantã. Decizia le aparþine, însã, celor de la Vulcan, dacã acceptã sau nu oferta. Oricum sunt convins cã dacã fãceam atunci comasarea nu se ajungea la situaþia aceasta nici cu Petrila (n.r. unde spitalul s-a închis) ºi nici cu Vulcanul”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Deºi li s-a transmis aceastã variantã, edilii din Vulcan – care ar trebui sã ia o decizie – nu au rãspuns încã nimic. Car men COSMAN
Vaccin pentru eliminarea rujeolei ºi rubeolei
D
irecþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara organizeazã acþiunea denumitã ”Sãptãmâna europeanã a vaccinãrii”. Aceasta are tema eliminarea pe continent a bolilor infecþioase rujeola ºi rubeola; rujeola foarte contagioasã, afectând cu precãdere copiii pânã la 9 ani; rubeola cu evoluþie insidioasã la adolescenþi/adulþi tineri ºi cu potenþial teratogen la femeile de vârstã fertilã. Scopul general al EIW 2013 este stimularea creºterii acoperirii vaccinale, cu precãdere la populaþiile vulnerabile sau greu accesibile, iar pe plan naþional efortul trebuie îndreptat cãtre mãsuri vaccinale susþinute atât împotriva rubeolei cât ºi a rujeolei. În 2011, 141 þãri (73%) din 194 introduseserã în programele naþionale de imunizare a doua dozã (la 7 ani) de vaccin rujeolic. Pânã la sfârºitul lui 2011 vaccinul rubeolic fusese introdus în 130 þãri faþã de 83 în 1996. Epidemia de rujeolã din 2010-2011 în Europa au evidenþiat urmãtoarele învãþãminte, majoritatea focarelor de rujeolã din Europa au fost importate din alte continente; acoperirea vaccinalã deficitarã a contribuit la menþinerea ºi dezvoltarea focarelor; copiii neimunizaþi din rândul grupurilor defavorizate ºi grupului de pãrinþi sceptici în privinþa vaccinãrii sunt adesea punctele de plecare ale focarelor de rujeolã.
În România a avut loc o creºtere de aproape 25 ori a incidenþei rujeolei ºi de aproape 13 ori a incidenþei rubeolei în 2011 faþã de 2010.Ulterior, statisticile epidemiologice dintre noiembrie 2011 – octombrie 2012 indicã o situaþie staþionarã la un nivel critic în privinþa rujeolei ºi o situaþie foarte criticã în privinþa rubeolei, plasându-ne printre þãrile cu cea mai mare incidenþã în contextul celor 29 de þãri UE/EEA (UE 27 + Norvegia, Islanda). Incidenþa crescutã a rubeolei/rujeolei în România este legatã de gradul redus de acoperire vaccinalã la toate vârstele: ceva peste 90% în 2011, dar semnificativ sub þinta de 95 % stabilitã de OMS. Acoperirea vaccinalã, evaluatã recent pe baza unei metodologii unitare, indicã acoperirea cu ROR1 (vaccin ruje-
ola-oreion-rubeola, administrat la vârsta de 1 an conform schemei naþionale de imunizare) de numai 70% la copiii de 12 luni (faþã de þinta OMS de 95%), în timp ce nivelul mediu de 95,1% este atins abia la copiii de 24 luni. În grupurile la care acoperirea vaccinalã se menþine sub nivelul optim, se acumuleazã subiecþii susceptibili de a face boala, fapt ce poate duce la apariþia epidemiilor. Principalele motive ale nevaccinãrii cu vaccin ROR conform vârstei la copiii de 12 luni, precum ºi la cei de 24 luni au fost neprezentarea ºi refuzul vaccinãrii. Judeþul Hunedoara se gãseste în situaþie medie în privinþa numãrului de cazuri de rujeolã/rubeolã înregistrate în 2011- 2012. Profesioniºtii din sistemul de sãnãtate (începând cu medicii de familie), publicul larg (cu precãdere pãrinþii copiilor), precum ºi mass-media sunt chemaþi sã acorde Sãptãmânii Europene de Vaccinare (20 – 27 aprilie 2013) întreaga atenþie pe care o meritã aceastã problematicã decisivã pentru sãnãtatea copiilor noºtri. Nu uitaþi: copiii neimunizaþi ai grupurilor defavorizate ºi ai pãrinþilor sceptici în privinþa vaccinãrii sunt adesea puncte de plecare ale focarelor de rujeolã! Neîncrederea în imunizarea prin vaccinare nu poate fi promovatã de presã ºi televiziune, fiindcã o plãtim cu preþul suferinþei evitabile a copiilor ºi cu creºterea riscului epidemiilor la generaþia tânãrã. Monika BACIU
ine a spus cã minerii doar muncesc, nu gândesc, s-a înºelat amarnic. Este cazul vestitului lider al Sindicatului Liber al E.M.Petrila, Ion Temneanu, care a devenit þinta glumelor ºi a bãºcãliei minerilor. Aceºtia duc un ”rãzboi” eficient prin glume/afiºe care îl ridiculizeazã pe ”Neluþu”, cu efect devastator asupra subiectului. Ce þi-e ºi cu rãzboaiele dintre sindicatele din minerit! La Mina Petrila este o adevãratã distracþie, pentru cã noul sindicat înfiinþat în toamna anului trecut, Sindicatul Orizonturi Noi, a transformat lupta cu vechii lideri din aceeaºi unitate, mai precis cu vechiul ºi controversatul lider/politician Ion Temneanu, într-o perpetuã glumã, dar care îi creeazã probleme vestitului sindicalist. ªi asta pentru cã Temneanu crede cã mina Petrila este teritoriul sãu pentru cã Petrila rãmãsese singura minã care nu mai ”nãscuse” nici un sindicat
pe lângã cel vechi. În luna octombrie 2012, a luat fiinþã Sindicatul Orizonturi Noi, preºedinte Cãtãlin Cenuºã ºi vicepresedinte Cãtãlin ?erban. În 5-6 luni, noul sindicat a crescut ameþitor, 350 de membri, plecaþi din Sindicatul Liber al EM Petrila al lui Temneanu, adicã vreo jumãtate din efectiv, ceea ce denotã cã minerii de la Petrila aºteptau de mult o oportunitate pentru cã nu se mai regãseau de ani buni în vechiul sindicat. Noul lider al petrilenilor este ºef de sector, omul care zilnic este în sala de
apel, în salopetã, care intrã în minã ºi îºi câºtigã pâinea la fel ca ceilalþi, ceea ce îi face pe oameni sã-l simtã aproape de ei, capabil sã le înþeleagã nevoile ºi sã acþioneze pe linie sindicalã. ªi cum solidaritaea minerilor este proverbialã, iar satisfacþia de a nu mai apaþine unui grup – condus de Ion Temnenu – în jurul cãruia scandalurile au curs ”murdãrindu-i” ºi pe ei, acum ”se rãcoresc” ºicanându-ºi fostul lider cu tot felul de ºotii care îl transformã pe invincibilul Temneanu în ”Ion de la capul satului”, de râs ºi bãºcãlie. Aºa s-a întâmplat ºi sãptãmâna aceasta, în sensul cã în sala de apel a minei Petrila au apãrut afiºe care anunþau alegeri în sindicatul liderului/politician, lucru ce nu s-a mai întâmplat de ani buni - Ion Temneanu
aflându-se în funcþie prin tot felul de tertipuri ”fentând” conferinþele de alegri. Textul anunþului, cu ºtampila ºi semnãtura Sindicatului Liber E.M.Petrila, suna ceva de genul: ”Începând cu data de 22 aprilie 2013, în vederea alegerilor la Sindicatul Huila Valea Jiului (din care face parte sindicatul lui Temneanu), cei care doresc, pot sã-ºi depunã candidatura... Mulþumesc pentru colaborare ºi regret, dar eu, Temneanu Ion, nu mai candidez...” Ca urmare a acestui anunþ ghiduº fãcut de minerii de la Petrila, cei care sunt încã membri în sindicatul lui Temneanu
Actualitate 9
s-au dus peste liderul lor întrebându-l ce face, ce l-a apucat, pleacã cu banii sindicatului? ªi pentru cã afiºele pãreau chiar cã aparþin liderului - ºtampilate, semnate – vicepreºedintele Feneº a fost suspectat cã pactizeazã cu ”duºmanul”. De ceva vreme Ion Temneanu este ºi mai brunet decât l-a lãsat natura. Asta, de supãrare! Nu este prima festã jucatã liderului care a scris istorie. În urmã cu vreo trei sãptãmâni, pe avizierul rezervat Sindicatului Liber E.M. Petrila, au apãrut alte afiºe, care a fost citite de mineri ºi care au constituit prilej de bãºcãlie la adresa aceluiaºi lider
Temneanu. Afiºul suna cam aºa: ”Deoarece preþul huilei nu a crescut ºi a rãmas acelaºi, nici noi, liderii de la sindicatul Huila ºi sindicatul Muntele nu vã putem justifica banii pe care i-am cheltuit. Vã pup cu drag, Neluþu (Temneanu)”. Glumele minerilor de la Petrila se þin lanþ, dar ele nu sunt digerate de preºedintele de sindicat Ion Temneanu. Cei din apropierea sa au confirmat faptul cã acesta este cu adevãrat afectat de aceastã anticampanie cu zâmbetul pe buze, care îl ridiculizeazã pânã la exasperare. Cine a spus cã minerii doar muncesc, nu gândesc, s-a înºelat amarnic. Ileana FIRÞULESCU
Întâi selectate ªedinþa lunii aprilie ºi apoi donate onsilierii locali din Petroºani se
C
ele câteva sute de volume strânse, din donaþii, de cãtre organizaþia de femei a Partidului Naþional Liberal urmeazã a fi mai întâi selectate. Abia apoi acestea vor lua drumul bibliotecilor comunale sau sãteºti din judeþul Hunedoara. Nu de alta, dar, o bunã parte dintre acestea nu se adreseazã copiilor, celor cãrora le-a fost destinatã acþiunea de donare de carte. “Am avut ca intenþie sã donãm volumele primite imediat dupã Ziua internaþionalã a cãrþii dar nu am putut face acest lucru deoarece nu au ajuns la noi doar cãrþi destinate copiilor. Am primit, de exemplu, cãrþi de dragoste sau de ºtiinþã care nu le sunt destinate celor mici. Prin urmare, va trebui sã facem o selecþie a acestora ºi abia apoi le vom duce la bibliotecile pe care dorim sã le ajutãm”, a declarat Dorina Niþã, preºedinte PNL Petroºani. Cãrþile colectate în Petroºani, dupã selectare, vor pleca spre bibliotecile cãrora le sunt destinate în cursul sãptãmânii viitoare. Mir cea NISTOR
C
vor întâlni joi, 25 aprile, cu ocazia ºedinþei aferente lunii în curs.
Pe ordinea de zi figureazã circa 30 de proiecte de hotãrâre, printre acestea numãrându-se ºi cele referitoare la suplimentarea cuantumului ºi numãrului burselor ºcolare ce vor fi acordate în acest an ºcolar sau alocarea cotizaþiei cãtre Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã „Sistemul integrat de gestionare a deºeurilor din judeþul Hunedoara”. Totodatã, consilierii locali urmeazã a aproba, sau nu, alocarea unor sume de bani necesare derulãrii unor manifestãri. Este vorba despre 3.000 de lei pentru aniversarea celor 125 de ani de existenþã a Bisericii Reformate sau 7.000 de lei, necesari deplasãrii Ansamblului Parângul la evenimentele programate, în perioada 19 – 27 iunie, în Turcia. Cu ocazia aceleiaºi ºedinþe de consiliu urmeazã a fi acordat un titlu de Cetãþean de Onoare, lui Gheorghe Iuliu Pavel, respectiv douã medalii „Pro Urbe” lui Constantin Jumancã, respectiv Matei Gottfert. Mir cea NISTOR
Dupã doi ani, ambulatoriul din Petrila primeºte finanþare
M
odernizarea ambulatoriului din Petrila tãrãgãnatã cu aproape doi ani. Atâta le-a trebuit celor din administraþia localã de la Petrila sã primeascã finanþare pentru modernizarea ºi dotarea ambulatoriului de pe raza localitãþii cu echipament medical. ”Am primit finanþare pentru proiectul de reabilitare ºi modernizare a ambulatoriului din Petrila, proiect în valoare de aproximativ 9.760.000 de lei. Vom demara procedurile pentru licitaþie ºi sper cã în toamna vom începe lucrãrile efectiv ºi la ambulatoriu”, a declarat viceprimarul oraºului Petrila, Vasile Jurca. Potrivit reprezentanþilor administraþiei locale din Petrila, aici vor funcþiona mai multe cabinete medicale dupã ce proiec-
tul va fi realizat. Finanþarea pentru ambulatoriul din Petrila a fost stopatã în anul 2011 dupã ce Spitalul de Boli Cronice din localitate a fost desfiinþat alãturi de alte 66 de unitãþi medicale din întreaga þarã. Acesta este motivul pentru care abia dupã doi ani se primeºte finanþare pentru proiect. ”Aº putea spune cã ne-a întârziat aproximativ un an ºi jumãtate, puteam obþine finanþare în 2012 dacã nu s-ar fi închis în 2011”, a mai spus sursa citatã. În momentul de faþã fosta unitate medicalã din Petrila a fost preluatã de spitalul de Urgenþã din Petroºani, aceasta urmând a funcþiona ca aripã externã a unitãþii medicale din capitala Vãii Jiului. Programul de modernizare ºi dotare a ambulatoriului din Petrila se realizeazã prin programul operaþional 2007-2013, axa prioritarã 3 – îmbunãtãþirea infrastructurii sociale. Monika BACIU
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Aprilie 2013
”Vã pup cu drag, Neluþu (Temneanu)” C
Susþinere
Primãria Petroºani încã e dispusã la comasarea spitalelor din Petroºani ºi Vulcan
C
asa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate nu are de unde sã aloce banii ceruþi sub formã de avans de Spitalul Municipal Vulcan pentru plata salariilor. În consecinþã, personalul va primi în aceastã lunã doar 50% din salarii, iar restul luna viitoare. Au sperat pânã în ultima clipã cã situaþia se va redresa, dar degeaba. Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate a refuzat cã plãteascã Spitalului Municipal Vulcan suma de 100.000 de lei solicitatã sub formã de avans pentru serviciile medicale prestate în aceastã lunã ºi care ar trebui decontate în mai.
Suma ar fi acoperit diferenþa salarialã pentru cei 140 de angajaþi, care ºi-ar fi putut primi salariile integral. În lipsa acestor bani, angajaþii vor primi doar jumãtate din salarii, iar cealaltã jumãtate dupã data de 10 mai. Pânã atunci, medicii, asistentele sau infirmierele continuã sã protesteze în curtea instituþiei medicale, aºa cum au fãcut încã de la începutul sãptãmânii. Medicii se gândesc serios sã plece la alte spitale, acolo unde situaþia nu este atât de gravã ca aici.
P
rimãria Petroºani îºi reînnoieºte oferta de comasare
Pentru a ajuta instituþia medicalã sã depãºeascã aceastã situaþie fãrã
precedent, edilii din Petroºani îºi reînnoiesc oferta de comasare a spitalelor. O ofertã lansatã ºi în urmã cu doi ani, care ar fi dus la rezolvarea multor dintre problemele de acum. „Aºa cum am încercat ºi cum doi ani, sã comasãm spitalele din Vulcan ºi Petrila cu cel de la Petroºani, în continuare suntem deschiºi la aceastã variantã. Decizia le aparþine, însã, celor de la Vulcan, dacã acceptã sau nu oferta. Oricum sunt convins cã dacã fãceam atunci comasarea nu se ajungea la situaþia aceasta nici cu Petrila (n.r. unde spitalul s-a închis) ºi nici cu Vulcanul”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Deºi li s-a transmis aceastã variantã, edilii din Vulcan – care ar trebui sã ia o decizie – nu au rãspuns încã nimic. Car men COSMAN
Vaccin pentru eliminarea rujeolei ºi rubeolei
D
irecþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara organizeazã acþiunea denumitã ”Sãptãmâna europeanã a vaccinãrii”. Aceasta are tema eliminarea pe continent a bolilor infecþioase rujeola ºi rubeola; rujeola foarte contagioasã, afectând cu precãdere copiii pânã la 9 ani; rubeola cu evoluþie insidioasã la adolescenþi/adulþi tineri ºi cu potenþial teratogen la femeile de vârstã fertilã. Scopul general al EIW 2013 este stimularea creºterii acoperirii vaccinale, cu precãdere la populaþiile vulnerabile sau greu accesibile, iar pe plan naþional efortul trebuie îndreptat cãtre mãsuri vaccinale susþinute atât împotriva rubeolei cât ºi a rujeolei. În 2011, 141 þãri (73%) din 194 introduseserã în programele naþionale de imunizare a doua dozã (la 7 ani) de vaccin rujeolic. Pânã la sfârºitul lui 2011 vaccinul rubeolic fusese introdus în 130 þãri faþã de 83 în 1996. Epidemia de rujeolã din 2010-2011 în Europa au evidenþiat urmãtoarele învãþãminte, majoritatea focarelor de rujeolã din Europa au fost importate din alte continente; acoperirea vaccinalã deficitarã a contribuit la menþinerea ºi dezvoltarea focarelor; copiii neimunizaþi din rândul grupurilor defavorizate ºi grupului de pãrinþi sceptici în privinþa vaccinãrii sunt adesea punctele de plecare ale focarelor de rujeolã.
În România a avut loc o creºtere de aproape 25 ori a incidenþei rujeolei ºi de aproape 13 ori a incidenþei rubeolei în 2011 faþã de 2010.Ulterior, statisticile epidemiologice dintre noiembrie 2011 – octombrie 2012 indicã o situaþie staþionarã la un nivel critic în privinþa rujeolei ºi o situaþie foarte criticã în privinþa rubeolei, plasându-ne printre þãrile cu cea mai mare incidenþã în contextul celor 29 de þãri UE/EEA (UE 27 + Norvegia, Islanda). Incidenþa crescutã a rubeolei/rujeolei în România este legatã de gradul redus de acoperire vaccinalã la toate vârstele: ceva peste 90% în 2011, dar semnificativ sub þinta de 95 % stabilitã de OMS. Acoperirea vaccinalã, evaluatã recent pe baza unei metodologii unitare, indicã acoperirea cu ROR1 (vaccin ruje-
ola-oreion-rubeola, administrat la vârsta de 1 an conform schemei naþionale de imunizare) de numai 70% la copiii de 12 luni (faþã de þinta OMS de 95%), în timp ce nivelul mediu de 95,1% este atins abia la copiii de 24 luni. În grupurile la care acoperirea vaccinalã se menþine sub nivelul optim, se acumuleazã subiecþii susceptibili de a face boala, fapt ce poate duce la apariþia epidemiilor. Principalele motive ale nevaccinãrii cu vaccin ROR conform vârstei la copiii de 12 luni, precum ºi la cei de 24 luni au fost neprezentarea ºi refuzul vaccinãrii. Judeþul Hunedoara se gãseste în situaþie medie în privinþa numãrului de cazuri de rujeolã/rubeolã înregistrate în 2011- 2012. Profesioniºtii din sistemul de sãnãtate (începând cu medicii de familie), publicul larg (cu precãdere pãrinþii copiilor), precum ºi mass-media sunt chemaþi sã acorde Sãptãmânii Europene de Vaccinare (20 – 27 aprilie 2013) întreaga atenþie pe care o meritã aceastã problematicã decisivã pentru sãnãtatea copiilor noºtri. Nu uitaþi: copiii neimunizaþi ai grupurilor defavorizate ºi ai pãrinþilor sceptici în privinþa vaccinãrii sunt adesea puncte de plecare ale focarelor de rujeolã! Neîncrederea în imunizarea prin vaccinare nu poate fi promovatã de presã ºi televiziune, fiindcã o plãtim cu preþul suferinþei evitabile a copiilor ºi cu creºterea riscului epidemiilor la generaþia tânãrã. Monika BACIU
ine a spus cã minerii doar muncesc, nu gândesc, s-a înºelat amarnic. Este cazul vestitului lider al Sindicatului Liber al E.M.Petrila, Ion Temneanu, care a devenit þinta glumelor ºi a bãºcãliei minerilor. Aceºtia duc un ”rãzboi” eficient prin glume/afiºe care îl ridiculizeazã pe ”Neluþu”, cu efect devastator asupra subiectului. Ce þi-e ºi cu rãzboaiele dintre sindicatele din minerit! La Mina Petrila este o adevãratã distracþie, pentru cã noul sindicat înfiinþat în toamna anului trecut, Sindicatul Orizonturi Noi, a transformat lupta cu vechii lideri din aceeaºi unitate, mai precis cu vechiul ºi controversatul lider/politician Ion Temneanu, într-o perpetuã glumã, dar care îi creeazã probleme vestitului sindicalist. ªi asta pentru cã Temneanu crede cã mina Petrila este teritoriul sãu pentru cã Petrila rãmãsese singura minã care nu mai ”nãscuse” nici un sindicat
pe lângã cel vechi. În luna octombrie 2012, a luat fiinþã Sindicatul Orizonturi Noi, preºedinte Cãtãlin Cenuºã ºi vicepresedinte Cãtãlin ?erban. În 5-6 luni, noul sindicat a crescut ameþitor, 350 de membri, plecaþi din Sindicatul Liber al EM Petrila al lui Temneanu, adicã vreo jumãtate din efectiv, ceea ce denotã cã minerii de la Petrila aºteptau de mult o oportunitate pentru cã nu se mai regãseau de ani buni în vechiul sindicat. Noul lider al petrilenilor este ºef de sector, omul care zilnic este în sala de
apel, în salopetã, care intrã în minã ºi îºi câºtigã pâinea la fel ca ceilalþi, ceea ce îi face pe oameni sã-l simtã aproape de ei, capabil sã le înþeleagã nevoile ºi sã acþioneze pe linie sindicalã. ªi cum solidaritaea minerilor este proverbialã, iar satisfacþia de a nu mai apaþine unui grup – condus de Ion Temnenu – în jurul cãruia scandalurile au curs ”murdãrindu-i” ºi pe ei, acum ”se rãcoresc” ºicanându-ºi fostul lider cu tot felul de ºotii care îl transformã pe invincibilul Temneanu în ”Ion de la capul satului”, de râs ºi bãºcãlie. Aºa s-a întâmplat ºi sãptãmâna aceasta, în sensul cã în sala de apel a minei Petrila au apãrut afiºe care anunþau alegeri în sindicatul liderului/politician, lucru ce nu s-a mai întâmplat de ani buni - Ion Temneanu
aflându-se în funcþie prin tot felul de tertipuri ”fentând” conferinþele de alegri. Textul anunþului, cu ºtampila ºi semnãtura Sindicatului Liber E.M.Petrila, suna ceva de genul: ”Începând cu data de 22 aprilie 2013, în vederea alegerilor la Sindicatul Huila Valea Jiului (din care face parte sindicatul lui Temneanu), cei care doresc, pot sã-ºi depunã candidatura... Mulþumesc pentru colaborare ºi regret, dar eu, Temneanu Ion, nu mai candidez...” Ca urmare a acestui anunþ ghiduº fãcut de minerii de la Petrila, cei care sunt încã membri în sindicatul lui Temneanu
Actualitate 9
s-au dus peste liderul lor întrebându-l ce face, ce l-a apucat, pleacã cu banii sindicatului? ªi pentru cã afiºele pãreau chiar cã aparþin liderului - ºtampilate, semnate – vicepreºedintele Feneº a fost suspectat cã pactizeazã cu ”duºmanul”. De ceva vreme Ion Temneanu este ºi mai brunet decât l-a lãsat natura. Asta, de supãrare! Nu este prima festã jucatã liderului care a scris istorie. În urmã cu vreo trei sãptãmâni, pe avizierul rezervat Sindicatului Liber E.M. Petrila, au apãrut alte afiºe, care a fost citite de mineri ºi care au constituit prilej de bãºcãlie la adresa aceluiaºi lider
Temneanu. Afiºul suna cam aºa: ”Deoarece preþul huilei nu a crescut ºi a rãmas acelaºi, nici noi, liderii de la sindicatul Huila ºi sindicatul Muntele nu vã putem justifica banii pe care i-am cheltuit. Vã pup cu drag, Neluþu (Temneanu)”. Glumele minerilor de la Petrila se þin lanþ, dar ele nu sunt digerate de preºedintele de sindicat Ion Temneanu. Cei din apropierea sa au confirmat faptul cã acesta este cu adevãrat afectat de aceastã anticampanie cu zâmbetul pe buze, care îl ridiculizeazã pânã la exasperare. Cine a spus cã minerii doar muncesc, nu gândesc, s-a înºelat amarnic. Ileana FIRÞULESCU
Întâi selectate ªedinþa lunii aprilie ºi apoi donate onsilierii locali din Petroºani se
C
ele câteva sute de volume strânse, din donaþii, de cãtre organizaþia de femei a Partidului Naþional Liberal urmeazã a fi mai întâi selectate. Abia apoi acestea vor lua drumul bibliotecilor comunale sau sãteºti din judeþul Hunedoara. Nu de alta, dar, o bunã parte dintre acestea nu se adreseazã copiilor, celor cãrora le-a fost destinatã acþiunea de donare de carte. “Am avut ca intenþie sã donãm volumele primite imediat dupã Ziua internaþionalã a cãrþii dar nu am putut face acest lucru deoarece nu au ajuns la noi doar cãrþi destinate copiilor. Am primit, de exemplu, cãrþi de dragoste sau de ºtiinþã care nu le sunt destinate celor mici. Prin urmare, va trebui sã facem o selecþie a acestora ºi abia apoi le vom duce la bibliotecile pe care dorim sã le ajutãm”, a declarat Dorina Niþã, preºedinte PNL Petroºani. Cãrþile colectate în Petroºani, dupã selectare, vor pleca spre bibliotecile cãrora le sunt destinate în cursul sãptãmânii viitoare. Mir cea NISTOR
C
vor întâlni joi, 25 aprile, cu ocazia ºedinþei aferente lunii în curs.
Pe ordinea de zi figureazã circa 30 de proiecte de hotãrâre, printre acestea numãrându-se ºi cele referitoare la suplimentarea cuantumului ºi numãrului burselor ºcolare ce vor fi acordate în acest an ºcolar sau alocarea cotizaþiei cãtre Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã „Sistemul integrat de gestionare a deºeurilor din judeþul Hunedoara”. Totodatã, consilierii locali urmeazã a aproba, sau nu, alocarea unor sume de bani necesare derulãrii unor manifestãri. Este vorba despre 3.000 de lei pentru aniversarea celor 125 de ani de existenþã a Bisericii Reformate sau 7.000 de lei, necesari deplasãrii Ansamblului Parângul la evenimentele programate, în perioada 19 – 27 iunie, în Turcia. Cu ocazia aceleiaºi ºedinþe de consiliu urmeazã a fi acordat un titlu de Cetãþean de Onoare, lui Gheorghe Iuliu Pavel, respectiv douã medalii „Pro Urbe” lui Constantin Jumancã, respectiv Matei Gottfert. Mir cea NISTOR
Dupã doi ani, ambulatoriul din Petrila primeºte finanþare
M
odernizarea ambulatoriului din Petrila tãrãgãnatã cu aproape doi ani. Atâta le-a trebuit celor din administraþia localã de la Petrila sã primeascã finanþare pentru modernizarea ºi dotarea ambulatoriului de pe raza localitãþii cu echipament medical. ”Am primit finanþare pentru proiectul de reabilitare ºi modernizare a ambulatoriului din Petrila, proiect în valoare de aproximativ 9.760.000 de lei. Vom demara procedurile pentru licitaþie ºi sper cã în toamna vom începe lucrãrile efectiv ºi la ambulatoriu”, a declarat viceprimarul oraºului Petrila, Vasile Jurca. Potrivit reprezentanþilor administraþiei locale din Petrila, aici vor funcþiona mai multe cabinete medicale dupã ce proiec-
tul va fi realizat. Finanþarea pentru ambulatoriul din Petrila a fost stopatã în anul 2011 dupã ce Spitalul de Boli Cronice din localitate a fost desfiinþat alãturi de alte 66 de unitãþi medicale din întreaga þarã. Acesta este motivul pentru care abia dupã doi ani se primeºte finanþare pentru proiect. ”Aº putea spune cã ne-a întârziat aproximativ un an ºi jumãtate, puteam obþine finanþare în 2012 dacã nu s-ar fi închis în 2011”, a mai spus sursa citatã. În momentul de faþã fosta unitate medicalã din Petrila a fost preluatã de spitalul de Urgenþã din Petroºani, aceasta urmând a funcþiona ca aripã externã a unitãþii medicale din capitala Vãii Jiului. Programul de modernizare ºi dotare a ambulatoriului din Petrila se realizeazã prin programul operaþional 2007-2013, axa prioritarã 3 – îmbunãtãþirea infrastructurii sociale. Monika BACIU
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Aprilie 2013
Drept la replicã Domnule director al ziarului Cronica Vãii Jiului În urma articolului apãrut în ziarul dvs., în care sunt denigrat în mod grosolan, în condiþiile în care nu am fost contactat de nimeni de la acest ziar, vã rog sã publicaþi acest drept la replicã. Mã numesc Uilacan Aurel ºi sunt preºedintele org. mun. Lupeni al PPDD. Sunt consilier local de aproape un an în cons. local Lupeni unde mi-am desfãºurat activitatea în mod onest ºi cinstit. Fiind în opoziþie ºi nefiind totdeauna de acord cu proiectele de hotãrâri ale iniþiatorului, respectiv al domnului primar, care nu întotdeauna corespund cu cerinþele locuitorilor, recunosc cã sunt o persoanã incomodã. Fiind lupenean din þâþã-n fiu mã doare de ce se întâmplã în ultimii ani în oraºul meu, iar eu judec cu capul meu nu al altuia. Vã pun la dispoziþie procesele verbale
de ºedinþa unde prin interpelãrile mele nu am fãcut decât sã aduc la cunostiinta conducerii primãriei doleanþele concetãþenilor mei spre rezolvarea problemelor. În legãturã cu încercarea de a mã defãima, care are legãturã cu faptul cã în ºedinþele cons. local sunt incomod, vã asigur cã în orice loc unde am muncit am lãsat loc de bunã ziua. În mod calomnios afirmaþi cã mã ocupam cu alte lucruri în firma de pazã Protector. Cã aº fi primit favoruri (de orice fel), cã aº fi favorizat pe unul sau pe altu, este o minciunã sfruntatã. Mai mult, afirmaþi cã aº avea un copil prin Deva în urma unei combinaþii cu nu ºtiu ce femeie. Pentru toate aceste calomnii care nu fac altceva decât sã umbreascã trecutul meu, voi chema în instanþã denigratorii mei. Cu respect, Uilacan Aurel Lupeni 24.04.2013
Droguri ºi riscuri asumate de copii
Z
eci de copii din clasele primare de la ªcoala I.G Duca din Petroºani au dialogat pe tema drogurilor. De la fumat la adevãratele flageluri care macinã lumea adolescenþei, cei care le-au deschis minþile, au încercat sã-i ademeneascã într-o lume mai bunã, fãrã a avea senzaþia cã sunt mai prejos. Diana MITRACHE
Elevii au aflat ce înseamnã dependenþa, cum sã se fereascã de ea ºi mai ales cum sã aleagã în viaþã un drum curat. Totul, graþie filmelor a cãror protagoniºti sunt copii de vârsta lor, care au trecut prin iadul dependenþelor. „Aceastã campanie euna care copnstã în informarea copiilor cu privire la fumat, alcoolºi droguri, pentru cã toþi copiii sunt tentaþi. Sunt la pubertate ºi tot ce e nou îi atrage, mai ales cã în fiecare grup de prieteni existã posibilitatea sã gãsim astfel de consumatori. E bine sã ºtie sã aleagã corect. Noi ne bazãm pe cazuri concrete, discuþii, filme, pentru cãe o discuþieliberã ºi interactrivã între copiii ºi cei care vin sã ne prezinte
acest proiect”, a declarat Diana Iozsa, psiholog ºcolar. Elevii au aflat de la un voluntar cum e sã fii dependent. Ce înseamnã sã te domine banala þigarã, sau cum poþi fi cool, dar fãrã sã se numere printre cei care recurg la astfel de gesturi. „Este a doua ediþie a campaniei pe care am intitulat-o: Tu decizi, depinde ce!. Prima a fost anul trecut,iar acum suntem la a doua ediþie. Copiii sunt receptivi, lucrurile li se par interesante ºi noi încercãm sã le captãm atenþia folosind acest prilej de a-iplica pe fiecare în lecþie. Ei socotesc aceste lucruri ca ºi lecþii de viaþã la care asistã ºi mulþi se gândesc serios problema dependenþelor ºi iau decizii
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.
importante pentru ei”, a adãugat Ioan Triff, consilier pentru tineret. Raportul naþional referitor la situaþia drogurilor pe anul 2012 evidenþiazã un consum de stupefiante ridicat în rândul tinerilor. Studiul realizat în opt centre universitare din România demonstreazã cã studenþii consumã cel mai mult canabis (20,9%) urmat de ecstasy, cocainã ºi amfetamine. De asemenea, a crescut consumul substanþelor psihoactive la populaþia ºcolarizatã de 16 ani, prevalenþa fiind de 10% faþã de 5% în anul 2007. Potrivit raportului naþional prezentat de Agenþia Naþionalã Antidrog (ANA), în anul 2011 au avut nevoie de tratament peste 3.000 de persoane dintre care aproximativ 2 000 pentru droguri ilicite ºi substanþe cu proprietãþi psihoactive. Din totalul persoanelor care au primit îngrijiri
medicale în centrele specializate, peste 1.700 au fost admise la tratament în anul 2011. Principalele tipuri de substanþe pentru care s-a solicitat asistenþã sunt substanþele psihoactive, heroina, sedativele ºi canabisul. Anul trecut, pentru prima datã în ultimii zece ani, proporþia cazurilor admise la tratament pentru consum de opiacee a înregistrat cea de-a doua valoare din numãrul total
de cazuri, substanþele cu proprietãþi psihoactive reprezentând drogul principal pentru care consumatorii au solicitat asistenþã. Potrivit raportului ANA, majoritatea consumatorilor au vârste cuprinse între 15 ºi 19 ani, predominând consumul zilnic prin injectare.
Consiliul Judeþean Hunedoara z Program Petroºani Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00
Joi - Audienþe de la 11:00 Preºedinte CJ
HOROSCOP Vã faceþi griji degeaba. Norocul vã zâmbeºte atât pe plan profesional, cât ºi pe plan financiar. S-ar putea sã fiþi puþin surmenat ºi, din aceastã cauzã, sã deveniþi irascibil. Nu cãutaþi nod în papurã celor din jur. Ar fi bine sã vã odihniþi mai mult.
Din cauza amânãrii unei delegaþii, programul vã este dat peste cap. S-ar putea sã vã enervaþi pentru cã sunteþi nevoit sã pierdeþi timpul fãrã folos. Cei din jur fac tot posibilul sã vã ajute.
Dimineaþa sunteþi irascibil ºi riscaþi sã stricaþi relaþiile cu colaboratorii. Pãstraþi-vã calmul ºi nu faceþi caz din orice mãrunþiº! Este indicat sã evitaþi ieºirile în societate ºi afacerile, pentru cã sunteþi predispus la greºeli.
Intenþionaþi sã preluaþi noi sarcini la serviciu, dar nu sunteþi sigur cã veþi reuºi. S-ar putea sã aveþi discuþii aprinse cu colegii, dacã refuzaþi sã ascultaþi ºi pãrerile lor. Stabiliþi-vã clar prioritãþile. Nu vã întindeþi mai mult decât vã þine plapuma!
Dimineaþa s-ar putea sã nu vã simþiþi în formã, ceea ce vã accentueazã starea de nervozitate. Nu vã asumaþi nici un risc. Pãstraþi-vã calmul ºi înarmaþi-vã cu multã rãbdare!
Dimineaþa s-ar putea sã fiþi bulversat din cauza unor nereuºite care parcã se þin lanþ. Nu este exclus sã fiþi irascibil ºi sã vã certaþi cu cei din jur. Temperaþi-vã pornirile agresivie. Amânaþi întâlnirile de afaceri!
Astãzi vã concentraþi mai greu, aºa cã amânaþi deciziile importante. Ar fi bine sã evitaþi activitãþile care necesitã efort intelectual ºi luciditate. Este cazul sã acordaþi mai mult timp odihnei.
Dimineaþa survin evenimente neprevãzute, care vã împiedicã sã vã respectaþi programul. Nu este indicat sã vã puneþi mari speranþe într-o afacere pe care o credeaþi profitabilã. Spre searã, vã simþiþi bine în mijlocul familiei.
Din cauza problemelor sentimentale, dimineaþa este posibil sã fiþi confuz. Acceptaþi ajutorul prietenilor apropiaþi! Pentru a evita o ceartã în familie, ar fi bine sã amânaþi orice decizie pentru altãdatã.
Sunteþi confuz ºi predispus sã faceþi greºeli. Concentraþi-vã asupra problemelor urgente. Dimineaþa este posibil sã vã dezamãgiþi un prieten bun. Nu cãutaþi nod în papurã celor din jur!
SÃGETÃTOR S-ar putea sã aveþi probleme cu banii, motiv pentru care nu vã simþiþi în largul dumneavoastrã. Pãstraþi-vã calmul ºi nu vã lãsaþi atras într-o ceartã! Bazaþi-vã pe intuiþie ºi ascultaþi sfaturile unei rude.
Sunteþi foarte ambiþios, dar conjunctura actualã nu vã ajutã prea mult. Nu este momentul sã vã asumaþi mai multe responsabilitãþi. S-ar putea sã fiþi confuz ºi sã nu vã puteþi onora toate angajamentele. Spre searã, faceþi planuri.
Vineri 10:00 - 14:00
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Aprilie 2013
Bani pentru copiii rãmaºi în þarã onica Iacob Ridzi vine în sprijinul M celor care pleacã din þarã ºi sunt nevoiþi sã îºi lase copiii în grija rudelor. Deputatul din Valea Jiului a depus un proiect legislativ care îi vizeazã pe cei ce rãmân în þarã. Diana MITRACHE „Problema copiilor cu pãrinþi în strãinãtate nu mai este doar una de familie, ci una care priveºte întreaga comunitate !”. Asta a spune acum Monica Iacob Ridzi, deputatul din Valea Jiului, care miercuri a depus astãzi la Camera Deputaþilor un proiect legislativ care vizeazã acordarea unui ajutor financiar pentru persoanele care au în îngrijire copii ai cãror pãrinþi sunt plecaþi temporar în strãinãtate. Potrivit proiectului de act normativ, Ministerul Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice va trebui sã acorde fiecãrei persoane
care are în îngrijire copii ai cãror pãrinþi sunt plecaþi temporar la muncã, în strãinãtate, un ajutor financiar echivalent cu jumãtate din cuantumul acordat pentru creºterea ºi îngrijirea unui copil în regim de asistenþã maternalã. Ajutorul financiar se va acorda lunar, pentru fiecare copil aflat în îngrijire, sub formã de tichete valorice de masã. Distribuirea tichetelor valorice de masã cade în sarcina primãriilor unde îºi au domiciliul persoanele care au în îngrijire copiii ai cãror pãrinþi sunt plecaþi temporar în strãinãtate, dar finanþarea acestora se va face prin intemediul bugetului Ministerului Muncii, Familiei,
Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice. „Un recent raport al Ministerului Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice aratã cã la sfârºitul anului 2012 aproape 80.000 de copii aveau unul sau ambii pãrinþi plecaþi temporar, la muncã în strãinãtate. Chiar dacã la nivel statistic numãrul acestor copii este în scãdere faþã de 2011, când erau înregistraþi cca. 85.000, cifra este mare ºi reprezintã un motiv de îngrijorare
pentru întreaga noastrã comunitate. Acelaºi raport aratã cã în cazul a 15.800 de familii ambii pãrinþi sunt plecaþi în strãinãtate, drept pentru care cca. 23.000 de copii au rãmas fãrã nici un sprijin familiar. Alþi 22.000 de minori rãmaºi acasã sunt în îngrijirea rudelor de pânã la gradul IV, aºa numita familie extinsã, fãrã a beneficia însã de nici o mãsurã de protecþie. In final cca. 1.000 de minori au intrat în sistemul de protecþie specialã. O bunã
Cornul ºi laptele, efect dezamãgitor
Î
ntrebare cu rãspuns evaziv. În urmã cu câteva sãptãmâni, deputatul PP-DD din Colegiul de Est Valea Jiului, Monica Iacob Ridzi i-a adresat o interpelare ministrului Educaþiei, Remus Pricopie prin care îl întreba ce se va întâmpla cu programul ”Cornul ºi laptele”. Rãspunsul a fost oferit. Monika BACIU ”Ministerul Educaþiei Naþionale nu ºi-a propus sã renunþe la mãsurile sociale menite sã reducã riscul de absenteism sau abandon ºcolar, ci dimpotrivã, susþine prin mai multe mãsuri concrete, creºterea nivelului de educaþie”, se aratã în rãspunsul oferit deputatului Monica Iacob Ridzi de ministrul Educaþiei Naþionale. În ceea ce priveºte programul ”Cornul ºi laptele” acesta face parte din planul de combatere a sãrãciei. ”Implementat în România din anul 2002, programul Cornul ºi laptele a fost iniþial conceput ca o mãsurã de protecþie socialã, dar ºi ca o iniþiativã pentru o educaþie de viaþã sãnãtoasã. Originea programului se regãseºte în Planul naþional antisãrãcire ºi de promovare a incluziunii sociale adoptat de Guvernul României”, se mai aratã în documentul semnat de Remus Pricopie. Printre mãsurile implemen-
tate de cei de la Ministerul Educaþiei Naþionale pentru combaterea abandonului ºcolar se numãrã introducerea clasei pregãtitoare în învãþãmântul obligatoriu, aprobarea metodologiei ºcoalã dupã ºcoalã, protecþia socialã a copiilo ºi elevilor cu nevoi educative speciale prin instituþii adecvate, cofinanþarea întreþinerii preºcolarilor ºi a elevilor în internate, cãmine ºi cantine sau asigurarea rechizitelor ºcoalre pentru elevii care provin din familii defa-
vorizate.
P rogram ineficient Reprezentanþii Ministerului Educaþiei Naþionale spun cã programul prin care elevii primeau un corn ºi lapte ºi-a pierdut din eficienþã. ”Raportul cercetãrii ºcoala – inima comunitãþii, realizatã în 2011 de World Vision România, aratã cã programul cornul ºi laptele, deºi a devenit parte din realitatea ºcolii româneºti, dupã opt ani de la implementare, efectele sale au început sã pãleascã în faþa unor realitãþi sociale tot mai complexe în care ºcoala
parte din aceºti copii au rãmas în îngrijirea, creºterea ºi educaþia unor persoane care, ºi ele la rândul lor, au probleme financiare ºi nu dispun de mijloace materiale suficiente pentru a suplini lipsa unei familii în adevãratul sens al cuvântului. Prin prevederile acestei legi încercãm sã suplinim cel puþin parþial, componenta materialã, cea socialã fiind mult mai greu de acoperit. Milioanele de euro pe care aceºti pãrinþi le trimit în þarã nu reprezintã decât un mit. Este adevãrat cã existã unele persoane care au trimis ºi mai continuã sã trimitã bani familiilor rãmase în þarã, dar sumele sunt din
ºi-a pierdut rolul de mediator al integrãrii sociale a copiilor ºi tinerilor, iar rata abandonului ºcolar a început din nou sã creascã. De asemenea, o altã iniþiativã privind promovarea unui stil de viaþã sãnãtos s-a materializat prin intermediul Hotãrârii de Guvern, emisã în cadrul programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în ºcoli în anul ºcolar 2012-2013”, se mai aratã în document.
C caldã
ornul ºi laptele, înlocuite cu masã
Reprezentanþii Ministerului de resort au în vedere înlocuirea programului ”Cornul ºi laptele” cu o masã caldã. Existã însã ºi alte variante care sunt luate în considerare. ”Este normalã o corelare ºi o regândire a acestor
ce în ce mai mici ºi sunt destinate pentru construirea, în etape, de locuinþe. De altfel este greu de crezut cã o familie care are, în strãinãtate, o situaþie materialã bunã îºi poate abandona copiii spre creºtere unor strãini. Am optat pentru un ajutor financiar sub formã de tichete valorice de masã, tocmai pentru ca beneficiarii sã nu fie tentaþi, în cazul unui ajutor financiar bãnesc, sã utilizeze aceste sume pentru diverse cheltuieli care nu sunt necesare creºterii ºi îngrijirii minorului”, a declarat, pe marginea acestui subiect, deputatul Monica IacobRidzi.
programe, în sensul cãutãrii creºterii eficienþei lor ºi în rândul populaþiei defavorizate. Având în vedere dimensiunea naþionalã ºi diversitatea contextelor pe care trebuie sã se plieze aceste programe, trecerea la o altã abordare trebuie fãcutã cu atenþie, pentru a se elimina sau mãcar a reduce efectele mai puþin benefice ale unei noi abordãri (de exemplu o masã caldã ºi/sau servicii de tip ºcoalã dupã ºcoalã pentru elevii defavorizaþi. Toate posibilele variante trebuie analizate, aastfel încât sã conducã la elaborarea ºi implementarea celui mai viabil program, avându-se în vedere relaþionarea ratei de ºcolarizare cu mãsurile de protecþie socialã”, mai precizeazã ministrul Educaþiei Naþionale, Remus Pricopie.
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Aprilie 2013
S-a dat startul la rafting pe Jiu Z
eci de tineri, pasionaþi de adrenalinã au venit deja în Defileul Jiului pentru rafting. Cei care se ocupã de acest sport sunt deja în prizã cam de douã sãptãmâni, iar vremea e numai bunã.
ne-a precizat Istvan Komaromy, unul dintre organizatorii partidelor de rafting în Defileul Jiului. Totul începe în zona Mãnãstirii Lainici, acolo unde debitul apei e cel mai potrivit, iar la întrecere ºi distracþie vin
oameni din toatãþara ºi nu numai. „Anul trecut am avut de peste totdin România, dar predominã bucureºtenii, care au vãzut cât e de bine aici. Se cazeazã în Petroºani, sau la Cheile Buþii înspre Câmpu lui Neag ºi apoi vin la noi. Trebuie
În plus, am primit asigurãri de la cei care organizeazã partidele de raftind pe apa ce izvorãºte din Valea Jiului, cã acesta este unul dintre cele mai bune râuri din þarã. „Cred cã cei care vin sapractice acest sport o ºtiu deja. Apa Jiului are debit tot anul ºi Jiul e unul dintre cele mai bune râuri din þarã, alãturi de Buzãu ºi Cerna”, sã spun cã avem ºi strãini ºi anul trecut au venit tocmai din Israel, cãci au aflat de pe internet despre noi ºi le-a plãcut mult”, a mai adãugat Istvan. Cei care vor sã practice acest sport aflã chiar de pe site, cã accesul se poate face cu un automobil pe E79 din direcþia Petroºani sau Târgu Jiu, iar punctul de întâlnire este la Hotel Lainici, pe partea dreaptã a drumului E79, la
C
u fonduri europene, Primãria Uricani a implementat proiectul intitulat “Invitaþie al folclor ºi naturã în Valea Jiului”. Proiectul a fost realizat în cadrul Fondului European pentru Dezvoltare Regionalã, iar finanþarea a venit prin Programul Operaþional Regional 2007-2013, Axa prioritarã 5-Dezvoltarea durabilã ºi promovarea turismului, Domeniul Major de Intervenþie 5.3-Promovarea potenþialului turistic ºi crearea infrastructurii
circa 20 km N de Bumbeºti Jiu. Existã astfel douã trasee: Traseu canion, în amonte de Lainici, cu o lungime: 13 km, 2-3 ore, ori în aval de Lainici, pe o lungime: 14 km, 2-3 ore Specialiºtii spun cã traseul canion de pe Jiu este unul din cele mai spectaculoase trasee de rafting din þarã. „Râul învolburat curge într-o albie îngustã marginitã deseori de stânci de mai multe zeci de metri. Râul are foarte multe curbe, este plin de stânci pe care trebuie sã le ocolim în timp ce ne lovim de valuri care ne udã din cap pânã în picioare. Pe traseul 2 râul devine mai lat, însã pe nivel de apã crescut valurile sunt uriaºe. În 2 zile putem încerca amândouã
Natura ºi folclorul din Uricani, promovate pe bani europeni
necesare, în scopul creºterii atractivitãþii României ca destinaþie turisticã, Operaþiunea dezvoltarea ºi consolidarea
turismului intern prin sprijinirea promovãrii produselor specifice ºi a activitãþilor de marketing specifice. La finele acestei luni, în adat de 30 aprilie, va fi organizatã conferinþa de închiderea proiectului ºi diseminarea rezultatelor acestuia. Valoarea totalã a proiectului este de 872.481,40 lei, din care 660.260,30 lei reprezintã valoarea nerambursabilã, acoperitã de fonduri europene. Car men COSMAN
trasee”, se aratã pe site-ul de specialitate. Preþul pentru un grup de minim 6 persoane pentru o turã, pe zi este de 45 euro/persoanã, iar pentru douã ture 79 de euro. Preþul include: echipament profesional de rafting (barcã, vâsle, vestã de salvare, costum ºi încãlþãminte din neopren, cascã de protecþie), instructaj, serviciul ghizilor (atestaþi IRF) ºi nu în ultimul rând buna dispoziþie. Activitãþile sunt coordonate de ghizi experimentaþi în condiþii de protecþie ºi siguranþã. Pot participa persoane de orice vârstã, indiferent de condiþia fizicã ºi experienþa în domeniu. Diana MITRACHE