CVJ NR. 356, MIERCURI 24 APRILIE 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 356

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 24 Aprilie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Primarul Ile a þinut în braþe un ”manager de succesuri”

demolând Spitalul Vulcan

Melczer, þi-am satisfãcut curiozitatea?

devãraþii bãrbaþi se deosebesc prin faptul cã A demonstreazã cã au simþul rãspunderii, care, nu-i aºa?, depinde de gradul de maturitate.

>>> PAGINA A 3-A

Afaceri suspecte cu final neaºteptat

Preºedintele Asociaþiei Pensionarilor pe cale sã devinã Cetãþean de Onoare al Petroºaniului

upã ce a fost acuzat de D o parte a pensionarilor cã le-a folosit banii în afaceri

suspecte, Iuliu Pavel, preºedintele Asociaþiei Pensionarilor din Petroºani aproape cã s-a autopropus sã primeascã titlul de Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani.

>>> PAGINA A 3-A

Gura bate..., sau ce face consilierul lupenean Aurel Uilecan pentru semenii sãi

onsilierul Aurel Uilecan C de la Lupeni are o mare dilemã de când a ajuns în

Consiliul Local: ce face pentru indemnizaþia de consilier?

>>> PAGINA A 5-A

A doua zi de proteste la Spitalul din Vulcan

A

roganþa ºi interesele de grup protejate politic, susþinerea necondiþionatã, de cãtre primarul Gheorghe Ile, a unui manager cercetat penal, dovedit ca ”demolator” de unitãþi medicale, au adus Spitalul Municipal Vulcan în pragul desfiinþãrii. >>> PAGINILE 8-9

Managementul neperformant a pus unitatea medicalã pe butuci >>> PAGINILE 8-9

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Aprilie 2013

ApaServ Informeazã Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe: Miercuri: 13 - 15: · ªef Departament

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

Producþie – Cristian IONICÃ · ªef Serviciu Comercial – Alina PAVEL Joi 10 – 12 · DIRECTOR GENERAL - Costel AVRAM · ªef Departament Exploatare - Florin DONISA · ªef Serviciu Juridic – Adriana DÃIAN

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Director General, Costel AVRAM

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz 0374.906.687 zzz

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

Radare

Anunþ

Telefon

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos.

www.cronicavj.ro

Contact 0735580774

DN 66 Haþeg - Baru Mare * DN 68 Haþeg – Toteºti * DN 68 Toteºti – Zeicani * DN 66 Haþeg – Cãlan * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Bãniþa , DN 66

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 19:00 20:00 20:30 22:00 22:30

Acces Direct Observator Observator special Românii au artiºti Mr. Bean Un Show Pãcãtos

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 12:15 13:30 13:45 15:00 16:40 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

Pastila Vouã (r) Schimb de vieþi Pastila Vouã (r) Profetul (r) Copii contra pãrinþi Aventurile lui Sinbad Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Profetul

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Zbor frânt (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Mega - ruptura 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV

Prima TV 9:30 Enron - Ascensiune ºi declin 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Dragul de Raymond 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r)

18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete

TVR 1 9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 11:50 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 Infomediu 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:20 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Aprilie 2013

A

Melczer, þi-am satisfãcut curiozitatea?

devãraþii bãrbaþi se deosebesc prin faptul cã demonstreazã cã au simþul rãspunderii, care, nu-i aºa?, depinde de gradul de maturitate. Zilele trecute la Petroºani, mai exact la Gerom, a avut loc un workshop cu tema “Exploatarea resurselor minerale convenþionale în contextul dezvoltãrii durabile”. Subiectul în sine a fost mediatizat la vremea respectivã ºi nu vreau sã îi mai plictisesc pe cititori despre importanþa manifestãrii. Meritã, însã, toatã atenþia opiniei publice faptul cã, fiind o manifestare organizatã pe bani publici, accesul a fost restrictiv

chiar ºi pentru o parte a presei. Lucru extrem de grav în condiþiile în care, repetãm, a fost o acþiune finanþatã de la bugetul local, potrivit HCL 95 din 2013 cu suma de 3.700 de lei, banii urmând a fi alocaþi din bugetul local, cap. 67.02 ,,Culturã, recreere ºi religie’’. La sediul firmei Gerom, locul stabilit de desfãºurare a manifestãrii, accesul s-a fãcut, însã, în funcþie de gusturile managerului firmei Michael Melczer. Adicã,

Petroºani, au negat vehement faptul cã ar fi îngrãdit accesul vreunei pãrþi a mass-mediei la lucrãrile simpozionului. “Cei doi oameni de la Universitate care s-au ocupat de acest simpozion, au fost profesorii Iliaº ºi Arad. Dar, ei s-au ocupat doar de partea lucrãrilor ºi alte lucruri ce þin de mediul academic. Invitaþiile pentru mass media nu le-am fãcut noi, pentru cã dacã le fãceam, îi invitam pe toþi. Vom cere celor de la Gerom sã facã o

pe bani publici, un director de firmã privatã face exact ce vor muºchii lui.... Ulterior, acelaºi Michael Melczer vine cu un comunicat de presã, sfãtuit probabil de patronul sãu, prin care pretinde cã, þineþi-vã bine!, toate costurile au fost suportate de firma Gerom, iar intrarea invitaþilor s-a fãcut pe baza listei întocmitã de Universitatea Petroºani ºi Primãria Petroºani. O mare minciunã! Melczer de fapt a încercat sã manipuleze opinia publicã, lucru extrem de

grav, prin faptul cã a omis sã spunã adevãrul. Atât reprezentanþii Universitãþii Petroºani, cât ºi cei ai Primãriei

Afaceri suspecte cu final neaºteptat

Preºedintele Asociaþiei Pensionarilor pe cale sã devinã Cetãþean de Onoare al Petroºaniului upã ce a fost acuzat de o parte a penD sionarilor cã le-a folosit banii în afaceri suspecte, Iuliu Pavel, preºedintele Asociaþiei Pensionarilor din Petroºani aproape cã s-a autopropus sã primeascã titlul de Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani. Altfel spus, sã devinã primul pensionar de onoare al municipiului!

Solicitarea a fost formulatã în numele Asociaþiei Pensionarilor pentru Ajutor de Deces ºi Ajutor reciproc din Petroºani, dar nu puþini sunt cei care spun cã, de fapt, Iuliu Pavel este cel care centreazã, ºuteazã ºi dã cu capul în aceastã structurã ce administreazã cotizaþiile pensionarilor. Aºa cã, s-ar putea spune cã însuºi Iuliu Pavel este cel acre râvneºte la acest titlu ºi, ca sã nu aºtepte prea mult, a fãcut direct propunerea ce va fi discutatã în ºedinþa de Consiliu Local de la Petroºani

programatã pentru joi. „Propunerea a venit din partea Asociaþiei pensionarilor. Ei au fãcut propunerea ºi eu am înaintat-o Consiliului Local. Urmeazã sã vedem dacã va fi aprobatã în plen”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi fãcând referire la proiectul ce vizeazã conferirea titlului de cetãþean de onoare al municipiului Petroºani pentru Iuliu Pavel.

A

re Diplomã de Excelenþã!

În iunie 2012, cu ocazia Zilelor Municipiului Petroºani, Iuliu Pavel a fost recompensat, alãturi de alþi petroºeneni, cu o Diplomã de Excelenþã „pentru

simþul civic deosebit de care au dat dovadã, ºi dupã încheierea activitãþii profesionale, implicându-se activ ºi constant în viaþa comunitãþii”, potrivit expunerii de motive. În ultimii ani, Asociaþia Pensionarilor din Petroºani a fost de mai multe ori în centrul unor scandaluri financiare, legate chiar de modul de cheltuire al cotizaþiilor pensionarilor, iar Iuliu Pavel a fost acuzat cã face afaceri negre din necazul semenilor lui. Asociaþia Pensionarilor Petroºani are 7.400 de membri cotizanþi care varsã anual în conturile acesteia peste 500.000 de lei noi. Car men COSMAN

dezminþire”, a declarat rectorul Univeristãþii din Petroºani, prof. univ. dr. ing. Poantã Aron De asemenea, potrivit unor informaþii oficiale

din Primãria Petroºani, suma de 3.700 de lei era destinatã astfel: 700 de lei pentru tipãrirea unor mape, iar 3.000 de lei erau destinaþi pentru protocolul invitaþilor. Adicã intrau în conturile consorþiului manageriat de Michael Melczer. Bineînþeles, banii ajungeau, dupã ce la Primãria Petroºani era depus un decont pentru contravaloarea de 3.000 de lei. Deci, domnule manager Michael Melczer, dacã tot aþi fãcut pe prostul în acel comunicat pe care l-aþi semnat ºi aþi dorit sã aflaþi despre ce bani publici este vorba, ne-am interesat pentru dumnevoastrã special. Acum, sperãm sã vã þineþi de cuvânt, iar toate costurile legate de aceastã manifestare sã le suportaþi ºi sã nu mai solicitaþi de la Primãria Petroºani cei 3.000 de lei. Poate cãdeþi la o înþelegere cu patronatul... Cei 3.000 de lei ar fi cu siguranþã mai utili pentru sprijinirea unor creaþii literare, ori a unor activitãþi culturale. Marius MITRACHE

Sucilã, o nouã amânare

O

nouã amânare în cazul lui Adrian Sucilã. Poliþistul din municipiul Vulcan s-a prezentat marþi în faþa judecãtorilor de la Petroºani. În acest dosar poliþistul este cercetat pentru comiterea infracþiunii de pornografie infantilã. Nici de aceastã datã judecãtorii nu au judecat cauza, aceasta fiind amânatã pentru data de 21 mai. Motivul amânãrii este cererea lui Sucilã pentru angajare de apãrãtor. ”ªtiu doar cã s-a amânat cauza pentru data de 21 mai pentru angajare de apãrãtor”, a declarat Daniel Tomescu, avocatul lui Adrian Sucilã. Dosarul în care agentul este

cercetat pentru pornografie infantilã a fost instrumentat de DIICOT. Poliþistul mai este judecat ºi într-un alt proces, pentru act sexual cu un minor, infracþiune pentru care a stat închis vreme de aproximativ o jumãtate de an în Penitenciarul Aiud, din judeþul Alba. Adrian Sucilã a fost ridicat anul trecut de procurorii DIICOT, acesta fiind acuzat de faptul cã a întreþinut relaþii sexuale cu fiul minor al fostului viceprimar din municipiul Vulcan, Angela Stoica. Monika BACIU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Aprilie 2013

Ziua bibliotecarului, marcatã ºi la Petroºani

Î

n fiecare an, în data de 23 aprilie, este celebratã “Ziua internaþionalã a cãrþii ºi drepturilor de autor” – o sãrbãtoare iniþiatã de UNESCO în scopul promovãrii lecturii ºi publicãrii de cãrþi. Ziua de 23 aprilie marcheazã data trecerii în nefiinþã a doi titani ai literaturii universale – William Shakespeare ºi Miguel de Cervantes ºi a fost celebratã pentru prima oarã în 1995. Mircea NISTOR

În aceeaºi zi, este celebratã în þara noastrã (din anul 2005) ºi “Ziua bibliotecarului”. “Am marcat ºi noi aceastã zi care reprezintã o mare sãrbãtoare pentru bibliotecarii din întreaga lume. Am amenajat câteva

panouri cu cãrþi, pe diverse teme, ºi am avut bucuria de a fi vizitaþi de copiii de la o unitate ºcolarã din localitate, o bunã parte dintre ei fiind abonaþi la biblioteca noastrã”, a declarat Delia Grosu, responsabil Biblioteca Municipalã Petroºani. Cu ocazia “Zilei bibliotecarului” cei care se ocupã de buna derulare a activitãþii de la Biblioteca Municipalã Petroºani au fost vizitaþi de un grup de copii de la Colegiul Gimnazial “Carmen Sylva”.

Ziua Mondialã a Pãmântului la Eco ªcoala gimnazialã I. D. Sîrbu

Primul Flashmob în Valea Jiului

Î

nceputul sãptãmânii 22-26 aprilie 2013 a debutat la Eco ªcoala Gimnazialã I. D. Sîrbu Petrila cu activitãþi cultural-artistice dedicate Zilei Mondiale a Pãmântului. Activitãþile extraºcolare au reunit elevii tuturor claselor primare la Casa de Culturã ,,L.Schmit”-Petrila, printr-un flashmob coordonat de doamnele învãþãtoare. Acestea au dansat în momentul când o persoanã a adunat hârtiile care au fost aruncate pe jos. Este pentru prima datã când în Petrila se desfãºoarã asemenea activitate. Elevii împreunã cu dascãlii ºi

pãrinþii i-au cântat “La mulþi ani!” marelui sãrbãtorit, Pãmântul. Spectacolul a continuat cu o paradã a costumelor eco ºi au fost serviþi cu dulciuri din partea Pãmântului. Reuºita acþiunii a fost cã elevii au înþeles necesitatea ocrotirii planetei, iar la final

în sala nu a existat niciun fel de urmã cã cineva ar fi trecut pe acolo. Cea mai micã hârtie a fost colectatã de micii noºtri ecologiºti ºi pusã la locul ei deoarece elevii Eco ªcolii Gimnaziale I. D. Sîrbu ºtiu cã

“Am efectuat o acþiune dedicatã celor care le asigurã, ºi copiilor de la ºcoala noastrã, îndrumare în ceea ce priveºte accesul la o operã culturalã. Când spun operã culturalã mã refer la o carte sau un volum din care copiii au ceva de învãþat

ºi deºeurile au drepturile lor ºi acestea trebuiesc respectate. Toatã sãptãmâna aceasta elevii vor derula activitãþi eco în cinstea planetei prin confecþionarea de obiecte din materiale reciclabile, organizarea de expoziþii, activitãþi de colectare de materiale reciclabile. Vineri, 26 aprilie ºcoala va fi reevaluatã de o comisie va analiza performanþele ºcolilor participante la Programul Eco-ªcoalã pentru acordarea Steagului Verde ºi a Statutului de Eco-ªcoalã. Doamnele director Andrei Beatrice ºi Biro Ana Maria, coordonatorul proiectului, Gheban Liliana ºi colectivul de învãþãtoare ªtefan Natalia, Bolog Rodica, Perca Mihaela, Dogaru Elisabeta, Tatra Alina, Bumbac Teodora, Avram Cristian, Herbei Corina, Colojvari Timea, Popescu Bianca, Zmãu Maria, Tinca Mihaela, Avram Fermina mulþumesc tuturor celor care ºi-au adus aportul la derularea acestor activitãþi: pãrinþi, membri ai comunitãþii ºi nu în ultimul rând Primãriei Oraºului Petrila.

ºi care le va fi util, pe mai departe, în viaþã”, a spus Cornelia Bîrlea, învãþãtor la Colegiul Gimnazial “Carmen Sylva” Petroºani. Micuþii prezenþi la manifestare au prezentat un program bazat pe versuri ºi cântece dedicate bibliotecarilor.

Concert de Paºti, la Petroºani

S

fintele Sãrbãtori Pascale sunt marcate aºa cum se cuvine de edilii din Petroºani, care organizeazã un concert de excepþie sub genericul „Învierea lui Hristos”.

Evenimentul va avea loc vineri, 26 aprilie 2013, la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroºani, începând cu ora 18,00, iar intrarea este liberã. Primãria municipiului Petroºani vã invitã la concertul În cadrul acestui concert vor susþine recitaluri artiºtii Mariana Anghel, Ionuþ Fulea, Dorel Viºan, Petre Moise, Grupul cameral instrumental Cantores sau Marcel Anghel Car men COSMAN

Locuri pentru rromi la liceu

L

ocuri pentru elevii de etnie rromã. Reprezentanþii Inspectoratului Judeþean ªcolar Hunedoara au trimis cãtre unitãþile de învãþãmânt din judeþ o notã privind realizarea unui sondaj în rândul elevilor. Este vorba de un sondaj care are rolul de a-i identifica pe cei de etnie rromã care vor sã urmeze cursuri speciale. ” Pentru stabilirea numãrului de locuri speciale pentru rromi la admiterea în liceu, vã rog sã faceþi

un sondaj în rândul elevilor din clasa a VIII-a, care doresc sã candideze pentru aceste locuri”, se aratã în informarea trimisã de cei de la ISJ Hunedoara cãtre unitãþile de învãþãmânt. Pânã în prezent, doar câteva unitãþi de învãþãmânt din judeþ au trimis rãspuns la Inspectorat. Cei de la ºcoli specificã faptul cã nu au elevi de etnie rromã. Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Aprilie 2013

Condiþiile de igienã sunt respectate la Spitalul de Urgenþã din Petroºani

T

atãl unui bãieþel susþine cã Secþia Pediatrie, unde a fost internat, este plinã de purici. Tânãrul din Vulcan, Ionuþ Tãnase, celebru dupã ce a câºtigat concursul „Dansez pentru tine”, acuzã angajaþii spitalului cã i-au neglijat copilul dar ºi condiþiile din unitatea medicalã. Conducerea unitãþii medicale respinge o parte din acuzaþii ºi susþine cã sunt respectate condiþiile de igienã în unitate. Ionuþ Tãnase a pornit un adevãrat rãzboi cu Spitalul de Urgenþã din Petroºani (SUP) dupã ce ºi-a dus bãiatul de aproape douã luni la unitatea medicalã pentru cã se simþea rãu. Copilul a fost internat ºi diagnosticat de medici cu infecþie de cãi respiratorii ºi i s-a propus administrarea unui tratament cu antibiotice. Ionuþ susþine pe pagina sa de socializare cã, ulterior, i s-a spus cã micuþul este sãnãtos ºi nu este nevoie de tratamentul cu antibiotice. „L-am dus pe bebe de urgenþã la spital, cã am vãzut ca avea tuse, secreþii nazale ºi respiraþie un pic mai grea. La consultaþie doc-

torul care era de gardã ne-a spus cã are început de Pneumonie ºi cã trebuie sã-l internam.(…) Au trecut trei zile, nu l-a mai

Urgenþã Petroºani spune însã cã micuþul n-a fost neglijat. „În primul rând a stat în spital douã zile, deci nu avea cum sã fie

inferioare pentru cã nu l-am consultat eu sã pot sã spun treaba aceasta. În momentul în care i s-a pus tratament, din câte am înþeles ce n-a convenit familiei este cã la solicitãri repetate ºi insistente vizavi de a i aspira nãsucul, i s-a aspirat dar nu cu frecvenþa cu care dorea familia”, a declarat, dr.Alin Vasilescu, directorul SUP.

P

consultat nimeni, nu interesa pe nimeni soarta lui, nu venea nimeni în vizitã decât chemat. Doamnele asistente nici mãcar nu se oboseau sã vinã ºi sã-i extragã secreþia nazala la bebe. Am mers noi cam de câteva ori. Când au vãzut cã tot mergem, au început sã urle zicând: *îi aspir acum secreþia nazalã, dar sã nu-l mai aduci toatã noaptea. La ora asta îl aduci?*. Erau ofensate cã le deranjãm având în vedere cã ele noaptea dormeau”, susþine Ionuþ. Conducerea Spitalului de

Tânãrul mai spune cã l-a revoltat atât modul cum a fost tratat el ºi Camelia, soþia lui, de per-

neglijat timp de trei zile. S-a internat vineri ºi duminicã, mama a cerut externarea pe propria rãspundere dupã ce a refuzat tratamentul antibiotic conform indicaþiilor medicului. Copilul a avut o infecþie acutã de cãi respiratorii superioare categoric, nu ºtiu dacã ºi

Dana Damian de la Poºtã la ºomaj

D

ana Damian a pierdut procesul în care a dat Poºta Românã, filiala din Deva în Judecatã. Sentinþa a fost datã în 18 aprilie, iar fosta dirigintã a Poºtei din judeþul Hunedoara a redevenit ºomerã. Asta dupã ce a fost protagonista unui episod în care, dupã pronunþarea sentinþei de la Tribunalul Deva, i s-a dat un birou insalubru. Diana MITRACHE

„Mi-au dat în perioada 18 februarie – 18 aprilie un birou înghesuit, fãrã secretarã, deºi sentinþa iniþialã mi-a fost favorabilã ºi motivarea era clarã stipulatã în 8 pagini. Acum am primit decizia de la Curtea de Apel Alba, fãrã vreo motivare, iar momentan sunt ºomerã”, a declarat Dana Damian. Dana Damian este ºi consilier judeþean din partea PDL ºi a fost demisã de la Oficiul Poºtal Deva în urma unui scandal de presã, din iunie 2012, din timpul campaniei electorale. Concret, între paginile unor ziare, abonaþii au gãsit inserat un pliant cu invective la

urici ºi condiþii mizere

adresa preºedintelui CJ Hunedoara, precum ºi un fluturaº electoral al candidatului USP (PDL + UNPR) la primãria Deva. Dana Damian este acum singurul consilier judeþean ºomer din judeþul Hunedoara.

sonalul medical când cerea ajutor pentru bebeluº dar ºi condiþiile din spital. În plus a aflat cã este plin de purici în

secþia unde era internat bebeluºul. „Ne-au îndemnat cu mare plãcere sã-i facem bebeluºului bãita în acest jeg de vanã (foto), care este plinã de microbi ºi nespãlatã de cinci ani. Am mai aflat cã toatã secþia este plinã de purici! Este normal ce se întâmplã? Toate aceste lucruri nu vor rãmâne aºa, voi începe un mare scandal! (…) Nu mã mir cã mor o grãmadã de oameni nevinovaþi”, mai susþine Ionuþ Tãnase. Directorul spitalului infirmã existenþa unei infestãri cu purici în unitatea medicalã. „Îmi pare rãu, asta este o afir-

maþie pe care mai ºi trebuie sã o demonstreze. Din punct de vedere al dezinfecþiei, deratizare ºi tot ceea ce trebuie, se

face periodic ºi conform prevederilor legale. Deci nu e cazul. (…) Spitalul este din 1977 ºi abia anul acesta am reuºit sã avem contract pentru reparaþia capitalã. Urmeazã sã se facã pe tot spitalul nu numai pe Pediatrie. Condiþiile, într-adevãr nu sunt de lux, dar încercãm sã menþinem curãþenia ca sã nu avem pericol biologic, ca pacienþii ºi copiii sã fie în pericol de a contracta infecþii datoritã, sã zic, mizeriei în spital. Acum, aspectul lor, într-adevãr nu este grozav ºi la acest capitol nu am ce sã comentez, aºa ºi este. La pediatrie, în ultimii ani, am încercat ºi am pus geamuri termopan pentru cã erau probleme vizavi de frig. Încercãm sã luãm mãsuri în limita fondurilor pe care le avem”,a mai declarat, Alin Vasilescu, directorul Spitalului de Urgenþã Petroºani. Acesta aºteaptã o plângere verbalã sau în scris din partea pãrinþilor copilului pentru a demara o anchetã internã faþã de comportamentul personalului medical acuzat de Ionuþ Tãnase. Maximilian GÂNJU

Gura bate..., sau ce face consilierul lupenean Aurel Uilecan pentru semenii sãi

C

onsilierul Aurel Uilecan de la Lupeni are o mare dilemã de când a ajuns în Consiliul Local: ce face pentru indemnizaþia de consilier? NIMIC! Uilecan este ales al locuitorilor din Lupeni de aproape un an de zile, timp în care singura sa grijã este aceea de a se prezenta lunã de lunã pe la casieria instituþiei. Marius MITRACHE Nu tu activitate, ori vreo iniþiativã, nici mãcar o participare de susþinere a iniþiativelor pe care municipalitatea le are în sprijinul cetãþenilor. ªi asta în condiþiile în care

onor consilierul Uilecan se bate cu cãrãmida în piept cã el reprezintã ditamai Partid al Poporului lui Diaconescu. Adicã partidul din care face parte ºi senatorul resturilor, Haralambie Vochiþoiu. Deci, e clar, lucrurile încep sã se lege. Ambii sunt buni doar sã batã din gurã pentru a-ºi face imagine, în schimb fug de muncã precum Dracu de tãmâie. ªi mai au ceva în comun: FETIÞELE! Cicã, Auricã Uilecan a fost mare crai pe vreme când lucra la defuncta firmã de pazã Protector. Foºtii sãi colegi vorbesc de faptul cã Auricã se ocupa cu oareºce favoruri/defavoruri cãtre diverse per-

soane din anturajul sãu, iar dintr-o astfel de combinaþie o femeie s-a ales cu una bucatã copil pe care îl creºte singurã la Deva. De ce singurã? Pentru cã tatãl, oare îl cunoºti Auricã?, este un laº! Domnule consilier Aurel Uilecan este uºor sã povesteºti, dar tare greu sã-i ajuþi efectiv pe oamenii care te-au trimis în Consiliul Local sã faci ceva pentru ca ei sã o ducã un pic mai bine. Dacã pãlãria îþi e prea mare, dã-þi DEMISIA ºi lasã locul unei persoane care vrea cu adevãrat sã se punã în slujba comunitãþii.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Aprilie 2013

Actualitate 7

Monica Iacob Ridzi, singura voce în urma work-shopului

M

onica Iacob Ridzi s-a angajat cã va fi vocea care sã atragã atenþia asupra mineritului de huilã. Asta dupã ce am asistat la zeci de simpozioane, toate pe teme de minerit, fãrã finalitate. Deputatul din Valea Jiului sa adresat marþi celor din Parlament ºi le-a vorbit aleºilor despre cel mai important bazin carbonifer al României, în speranþa cã se va lua o decizie politicã. Diana MITRACHE

„Nu de puþine ori, în ultimii ani, am fost nevoitã sã ridic de la tribuna Parlamentului României problemele cu care se confruntã oamenii care mai muncesc astãzi în sectorul minier, energetic ºi conex din Valea Jiului. Pentru aceºti oameni, locurile de muncã de la exploatãrile miniere, de la termocentralele de cãrbune ºi de la societãþile comerciale care deservesc aceste activitãþi industriale reprezintã singura certitudine a unei activitãþi care sã le asigure un viitor, lor ºi familiilor lor. Din pãcate, aºa cum

deseori am remarcat deja, perspectivele sectorului minier ºi energetic din Valea Jiului ºi din judeþul Hunedoara nu par deloc încurajatoare. În ciuda unor semnale pozitive lansate de la Ministerul Energiei, de la Ministerul Economiei sau chiar de la Cabinetul Primului Ministru, încã acele decizii care sã asigure un viitor sigur pentru producãtorii de energie în sistem termo ºi, implicit, un viitor sigur pentru minerii Vãii Jiului, se lasã îndelung aºteptate sau se împotmolesc în diverse interese ale altor producãtori de energie. Deºi nu am pretenþia cã

sunt un specialist al acestui important domeniu industrial pe care-l reprezintã exploatarea resurselor minerale convenþionale, de ani buni mã preocupã în mod special temele legate de identificarea soluþiilor pentru o dezvoltare durabilã a industriei miniere ºi energetice. Deseori, în întâlnirile oficiale pe care le-am avut pe tema identificãrii soluþiilor pentru salvarea ºi, mai apoi, eficientizarea activitãþilor miniere din Valea Jiului, cei care trebuie sã ia o decizie eficientizarea activitãþilor miniere din Valea Jiului, cei care trebuie sã ia o decizie mi-au spus cã soluþiile cele mai bune pentru cei din zona cunoscutã încã drept „cel mai important bazin carbonifer al þãrii”, trebuie sã porneascã de la Petroºani. În acest context, doresc sã vã informez cã am avut onoarea de a participa, în zilele de 18 ºi 19 aprilie 2013, la Petroºani, la un workshop de specialitate

având ca subiect tocmai identificarea de soluþii pentru dezvoltarea durabilã a resurselor minerale convenþionale din România. Evenimentul, la care au participat personalitãþi ale vieþii academice, ºtiinþifice, economice ºi sociale din þara noastrã, a prilejuit dezbaterea unor idei esenþiale referitoare la perspectivele industriei miniere ºi energetice din România, în general ºi din Valea Jiului, în mod special. Astãzi, sectorul minier ºi energetic din România se aflã din nou într-un necesar proces de reorganizare. În acest context, aportul specialiºtilor, al cadrelor academice ºi al tehnicienilor din producþie, este unul esenþial, aº îndrãzni sã spun chiar decisiv. În urma sesiunii de analizã ºi dezbatere a specialiºtilor din domeniu (academicieni, profesori universitari, cercetãtori, specialiºti în managementul instituþiilor din domeniul minier ºi energetic etc.)

Marea asfaltare - o micã peticire

M

area asfaltare anunþatã de cãtre reprezentanþii autoritãþilor locale, judeþene sau naþionale se reduce în final la o micã peticire a nenumãratelor gropi din asfalt. Drept mãrturie stã ºi ºoseaua care duce spre Masivul Parâng ºi care, se pare, va rãmâne exact aºa cum se prezintã în prezent. Mircea NISTOR

Mai exact, plinã de sute de petice care acoperã sutele de gropi. Pentru cã nu sunt bani, dupã cum au declarat cei care mãsurau ieri lungimea, lãþimea ºi adâncimea cariilor plom-

tem ºi mãsurãm ce mãsurãm”, au fost singurele cuvinte ce au reuºit sã fie smulse de la cei (cele) care umblau cu centimetrul din groapã în groapã.

bate din covorul asfaltic, drumul va arãta la fel ca ºi în acest sfârºit de aprilie. Adicã, un ºir nesfârºit de gãoaze, acoperite de câte un strop sau o pipetã de asfalt. „Nu sunt bani aºa cã drumul va rãmâne aºa cum este. Suntem de unde sun-

Luiza ANDRONACHE În ultimele douã luni, furturile de pe domeniul public al municipiului Petroºani sunt mai multe ca niciodatã. Orice bucatã de fier este tentantã pentru hoþii cãrora nu le pasã cã dezmebreazã chiar poduri ºi garduri. De mangenþi nu au

scãpat nici mãcar crucile sau capacele de canal. „ În principal este vorba de furturi de materiale feroase cum ar fi capace de canal, balustrãzi, garduri ºi orice înseamnã fier pe domeniul public. Am avut furturi de la cimitirul evreiesc sau la podul de cale feratã de la turnul de apã din Dãrãneºti. Este un fenoment,

noi am luat legãtura cu poliþia, pe unii din ei i-am mai prins, i-

asigurarea, în acest fel, a încãlzirii locuinþelor la un preþ competititv; - investiþii minime în cadrul tuturor exploatãrilor miniere din Valea Jiului; - pornirea exploatãrii resurselor aurifere ºi cuprifere din Munþii Apuseni, ceea ce ar însemna o mare piaþã pentru energia produsã pe baza cãrbunelui din Valea Jiului; - necesitatea implementãrii unui mecanism de colaborare între administraþiile locale din Valea Jiului, CEH ºi sindicate, precum ºi societatea civilã. Dincolo de aceste prop-

industriei miniere ºi energetice din România. Aplicând aceste soluþii, întocmai ºi la timp, salvãm zeci de mii de locuri de muncã pentru oamenii din Valea Jiului, din Deva ºi din judeþul Hunedoara ºi, în acelaºi timp, asigurãm independenþa energeticã a României. Cred cã atunci când evaluãm acest important sector de activitate pe care-l reprezintã exploatarea cãrbunelui ºi producþia de energie prin arderea cãrbunelui, avem datoria sã luãm în analizã nu doar argumentele seci ale unor cifre contabile, ci în primul rând argumente care þin de o necesarã strategie energeticã ºi socialã a României. Privind astfel lucrurile, veþi constata cu toþii cã mineritul are viitor, cã existã ºi soluþii pentru viabilizarea acestuia. Singurul lucru pe care oamenii din Valea Jiului, din întregul judeþ Hunedoara îl mai aºteaptã de la dumneavoastrã, de la noi toþi, este o decizie politicã înþeleaptã”.

Sute de milioane de lei pentru fostele perimetre miniere inisterul Economiei a stabilit pentru acest an o M sumã de aproape 200 de milioane de lei pentru derularea programului de refacere ecologicã a fostelor perimetre miniere.

Monika BACIU ”În anul 2013, pentru derularea corespunzãtoare a programului de refacere ecologicã a siturilor afectate Probabil, lungime (acumulatã) au cele cei însãrcicâteva sute de petice, pen- de industria miniere, a fost fundanaþi cu tru ca „lucrãrile” sã poatã fi mentatã o valoare de 198.262.398 mãsurarea decontate. Nu de alta, dar, lei, care asigurã finanþarea la nivel peticelor de centimetru cu centimetru se optim a obiectivelor miniere cu grad de risc asociat ridicat, putând fi asfalt, doresc sã adunã ºi un kilometru. Ba tratate inclusiv situaþiile neprevãzute. afle, totuºi, un chiar ºi mai mulþi... Sumele alocate prin bugetul de lucru. Respectiv, ce stat în valoare de 31.071.000 lei, pentru anul 2013, reprezintã putem sã recuperãm 15,76% din valoarea fundamentatã, nici prejudiciile, penfapt ce a condus, începând din luna tru cã multe ºi greu ianuarie la suspendarea pe termen de cuantificat ”, a am mai sancþionat, ce în ce mai mare ºi nelimitat a majoritãþii activitãþilor declarat Aron dar este un fenomen care este greu de specifice având ca ºi consecinþã”, se Dumitrescu, ºef care ia amploare din stãpânit. Nu prea aratã în documentele Ministerului SPADPP – Primãria Economiei. Petroºani. Ministerul Economiei este instituþia Un exemplu mai care gestioneazã programul de conmult decât relevant servare, închidere ºi ecologizare a este podul de cale ferminelor închise prin hotãrâri de atã din zona turnului Guvern, prin urmare nu au fost de apã de la transferate atribuþii la Ministerul Dãrãneºti. Mediului ºi Schimbãrilor Climatice. Aici, hoþii au furat ”În aceste condiþii nu se modificã sistematic în ultimele nici statutul companiilor ºi societãþilor luni porþiuni din condin domeniu referitoare la intervenþii, strucþia de fier. conservare ºi închidere subteranã. Deocamdatã, aceasta Obiectivele miniere la care s-a siseste încã funcþionalã, însã este greu de spus tat activitatea de extracþie a subcum va ajunge peste stanþelor minerale utile, reprezintã un câteva luni. grad de risc asociat, fiind necesarã

ierul este râvnit aproape la fel Fierul, râvnit ca aurul F ca aurul, în Valea Jiului. Orice bucãþicã de fier, fie cã alãtuieºte un pod, un gard sau chiar o cruce, este imediat furatã de magneþi.

prezenþi la workshopul de la Petroºani s-au desprins mai multe soluþii viabile, a cãror aplicare sã conducã în final la sustenabilitatea ºi profitabilitatea industriei miniere ºi termoeneregtice din România. Câteva dintre acestea ar putea consta în: - construirea unui nou grup energetic la termocentrala de la Paroºeni, care sã foloseascã huila din Valea Jiului; - retehnologizarea termocentralei Mintia, în vederea utilizãrii în continuare a cãrbunelui, ca ºi combustibil ºi nu a gazului, aºa cum s-a vehiculat în ultima perioadã; - intrarea Complexului Energetic Hunedoara într-o nouã construcþie energeticã, bazatã pe producþia de energie pe utilizarea unui un mix de resurse (cãrbune, apã, vânt, soare etc.); - revitalizarea sistemului de termoficare ºi extinderea lui la nivelul tuturor localitãþilor din Valea Jiului ºi

uneri clare, pertinente ºi viabile am înþeles, în urma dezbaterilor de la workshopul organizat de comunitatea localã din Petroºani cã soluþii pentru un viitor sigur al activitãþii miniere ºi termoenergetice existã. ªi încã nu puþine. Pentru ca aceste soluþii sã poatã fi puse în aplicare, este însã nevoie de o decizie politicã. Din acest motiv, vã adresez, stimaþi colegi parlamentari, în primul rând dumneavoastrã ºi, mai prin intermediul dumneavoastrã, actualei clase politice responsabile, rugãmintea de a analiza cu maximã atenþie pãrerile specialiºtilor pentru a fi în mãsurã sã adoptãm acele decizii care sã conducã la salvarea locurilor de muncã ale oamenilor ºi la sustenabilitatea sectorului energetic românesc. Pe aceastã cale, vã rog, domnule Prim Ministru Victor Ponta, domnule ministru al Economiei, Varujan Vosganian, domnule ministru al Energiei, Constantin Niþã, sã þineþi cont de pãrerile specialiºtilor români în ceea ce priveºte soluþiile pentru viitorul

derularea activitãþilor specifice procesului de reconstrucþie ecologicã a obiectivelor miniere pentru punerea în siguranþã a perimetrelor afectate”, se mai aratã în documentele Ministerului Economiei. O parte a activitãþilor specifice procesului de închidere ºi ecologizare reprezintã activitãþi cu foc continuu, orice oprire putând conduce la accidente tehnice cu efecte negative grave asupra mediului ºi a comunitãþilor locale adiacente, iar execuþia lucrãrilor de închidere ºi ecologizare începute nu pot fi suspendate fãrã riscuri majore. Pentru derularea eficientã a procesului ”Programul procesului de închidere ºi ecologizare a obiectivelor miniere în perioada 2007-2020, elaborat de Ministerul Economiei, acesta fundamenteazã necesitatea alocãrii ritmice a unui buget anual de 290.000.000 lei. Pentru activitãþile cu fonc continuu, dintre care decontaminarea apelor de mincã încãrcate radioactiv, tratarea apelor de minã încãrcate cu ioni de metale grele sunt necesare fonduri în valoare de circa 3.000.000 lei, iar valoarea lucrãrilor/serviciilor executate la finalul anului 2012 ºi pânã la suspendarea lucrãrilor reprezintã suma de 17.500.000 lei. Nefinanþarea corespunzãtoare a

programului de închidere ºi ecologizare produce efecte negative greu cuantificabile.