CVJ NR. 355, MARTI 23 APRILIE 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 355

Cronica Vãii Jiului Marti, 23 Aprilie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Au acceptat salarii mai mici, dar nici aºa nu e bine

Medicii de la Vulcan ºi-au cerut salariile în curtea spitalului

Fie ca toate împlinirile frumoase, sãnãtatea ºi spiritul acestei zile sã vã însoþeascã pretutindeni. Vã doresc o zi de Sf. Gheorghe cât mai frumoasã!

LA MULÞI ANI! Nicolae DRÃGOI Director general Societatea Naþionalã a Huilei SA Petroºani

De ziua numelui, doresc tuturor angajaþilor ºi locuitorilor Vãii Jiului, tot binele din lume, noroc, fericire ºi sãnãtate ºi sã vi se îndeplineascã toate dorinþele rostite ºi nerostite!

LA MULÞI ANI! Constantin LUPU INCD INSEMEX Petroºani

În zi de mare sãrbãtoare a Ortodoxiei, pentru cã purtaþi numele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, vã urez multã sanatate ºi fericire!

LA MULÞI ANI! Petre DRÃGOESCU

Director general SNÎMVJ Petroºani

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtãtorul de biruinþã, este unul dintre cei mai veneraþi sfinþi din calendarul ortodox, sãrbãtorit în fiecare an în data de 23 aprilie. Tuturor celor ce-ºi sãrbãtoresc astãzi ziua numelui, le doresc multã sãnãtate, ºi

A

proape 80 de medici, asistente ºi personal auxiliar de la Spitalul Municipal Vulcan au protestat în curtea instituþiei medicale, nemulþumiþi de faptul cã îºi vor primi salariile înjumãtãþite. În conturile spitalului nu sunt suficienþi bani pentru plata salariilor, deºi luna trecutã oamenii au fost de acord sã li se diminueze retribuþiile tocmai ca sã ajute instituþia medicalã sã treacã peste problemele financiare. >>> PAGINA A 5-A

Tuturor celor ce-ºi sãrbãtoresc astãzi de Sf. Gheorghe, ziua numelui, le doresc multã sãnãtate, multe bucurii ºi tradiþionalul

„LA MULÞI ANI!”

Mircea Ioan MOLOÞ Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara

„LA MULÞI ANI!”

Costel AVRAM Director general SC APA SERV Valea Jiului SA Petroºani

Fie ca aceastã zi sã vã deschidã poarta unui viitor plin de succese ºi realizari. Sfântul Gheorghe, al cãrui nume îl purtaþi sã vã ocroteascã ºi sã vã cãlãuzeascã mereu!

LA MULÞI ANI!, sãnãtate, multe realizãri ºi tot ce vã doriþi lângã cei dragi! Tiberiu IACOB-RIDZI Primarul municipiului Petroºani

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Aprilie 2013

ApaServ Informeazã Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe: Miercuri: 13 - 15: · ªef Departament

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

Producþie – Cristian IONICÃ · ªef Serviciu Comercial – Alina PAVEL Joi 10 – 12 · DIRECTOR GENERAL - Costel AVRAM · ªef Departament Exploatare - Florin DONISA · ªef Serviciu Juridic – Adriana DÃIAN

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Director General, Costel AVRAM

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz 0374.906.687 zzz

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

Radare

Anunþ

Telefon

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos.

www.cronicavj.ro

Contact 073558077

DN 66 Haþeg - Baru Mare * DN 68 Haþeg – Toteºti * DN 68 Toteºti – Zeicani * DN 66 Haþeg – Cãlan * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Bãniþa , DN 66

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 FamiliaDA (r) 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 19:00 20:00 20:30 22:30 23:00

Acces Direct Observator Observator special Johnny English Un Show Pãcãtos Un Show Pãcãtos

National TV 9:45 Taxi Driver (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Pastila Vouã (r) 12:30 Cuscrele (r) 13:30 Pastila Vouã (r) 13:45 Cuscrele (r) 14:45 Pastila Vouã (r) 15:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Profetul

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Treisprezece la cinã 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Zbor frânt 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Dexter 0:00 Spitalul de demenþã

Prima TV 9:30 Poveºti sã mori de râs (r) 10:30 Dupã faptã, ºi rãsplatã (r) 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Dragul de Raymond 15:30 Totul despre mame

16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

TVR 1 9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 11:50 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Împreunã în Europa 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Interes general 17:40 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:20 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Aprilie 2013

Poliþiºti sesizaþi cã blocul lui Becali este branºat ilegal la utilitãþi ocar de P F infecþie

oliþiºtii din Petroºani au fost sesizaþi cã blocul din Petroºani al lui Gigi Becali, a fost ocupat abuziv de necunoscuþi. Aceºtia s-au branºat ilegal la electricitate ºi þin chefuri în clãdirea latifundiarului. Imobilul este în procedurã de executare silitã pentru impozite neachitate de peste 260 de mii de lei. Blocul de locuinþe din Valea Jiului deþinut de fundaþia patronatã de Gigi Becali, a fost ocupat abuziv de mai multe persoane care, la sfârºit de sãptãmânã, transformã

clãdirea în salã de petreceri, deºi clãdirea este pãzitã. În plus, chiar dacã apartamentele nu au contract pentru utilitãþi, în bloc este trasã electricitate direct de la un stâlp din apropiere. Locatarii blocurilor vecine s-au plâns cã în bloc intrã

persoane dubiaose ºi le este teamã cã dintr-o zonã liniºtitã, în curând cartierul va fi plin de scandaluri. « Vin niºte persoane tare dubioase mai ales la sfârºit de sãptãmânã. Blocul n-a fost dat în folosinþã ºi nu are curent ºi apã. Totuºi este luminã dupã ce s-au

branºat direct de la un stâlp din stradã. Au ºi apã trasã ilegal bãnuim noi dupã câte rufe sunt puse la uscat pe balcon. Fac chefuri în apartamente ºi cred cã ascund aici lucruri furate», se plânge locatarul unui bloc învecinat cu cel al lui Becali.

U din Devadea areuºit Avocatul Poporului performnanþa obþine interdicþia de a intra în vreun revine la Deva magazin din capitala n tânãr de 17 ani

P

entru cei care doresc consultaþii juridice, Instituþia Avocatul Poporului vine la Deva. Joi va fi o echipã ce va oferi la Prefectura din Deva informaþii celor care doresc.

Biroul Teritorial Alba - Iulia al Instituþiei Avocatul Poporului va acorda audienþe la sediul Instituþiei Prefectului – judeþul Hunedoara. Lunar, aceastã instituþie îºi trimite aavocaþii ºi în judeþul nostru, iar reprezentanþii Prfeecturii au fãcu public programul. „Vã informãm cã demersul Instituþiei Prefectului judeþul Hunedoara în vederea apropierii instituþiilor statului de cetãþeni, început încã de la finele anului 2011, continuã. Demersul este acela de a oferi posibilitatea cetãþenilor judeþului nostru de a se întâlni cu reprezentanþi ai Biroului Teritorial Alba - Iulia a Instituþiei Avocatul Poporului. Continuând aceastã acþiune, aducem la cunoºþinþa cetãþenilor judeþului Hunedoara care doresc asistenþã juridicã cã se pot prezenta la sediul Instituþiei Prefectului judeþul Hunedoara joi, 25.04.2013 începând cu orele 10.30 pentru a putea discuta cu reprezentanþii Biroului Teritorial Alba - Iulia a Instituþiei Avocatul Poporului”, a declarat Dan Terteci, director al Cancelariei Prefecturii Hunedoara.

judeþului Hunedoara. El, însã, nu e singurul hoþ din supermarketuri. Poliþiºtii l-au dat pe mâna justiþiei, iar tânãrul care e încã minor, nu mai are voiesãintreîn niciun magazin. „În data de 19.04.2013, a fost depistat în incinta unui magazin din Deva un tânãr de 17 ani, din Deva, în timp ce încerca sã sustragã o sticlã cu bãuturã alcoolicã, în valoare de 70 lei. Faþã de persoana în cauzã, magistraþii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Deva au dispus, în data de 10.04 a.c., interdicþia de a pãtrunde în incinta unor societãþi comerciale de pe raza municipiului Deva.Minorul a fost prezentat Parchetului de pe lângã Judecãtoria Deva cu propunere de arestare preventivã, pe numele sãu fiind emis mandat de arestare preventivã pentru o perioadã de 19 zile”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. În aceeaºi zi, un alt bãrbat din Bacãu a dat lovitura în douã magazine din Deva din care a furat produse de peste 600 de lei. „Poliþia Municipiului Deva a fost sesizatã telefonic de cãtre agentul de pazã al unui supermarket din localitate cu privire la faptul cã, în incinta magazinului a fost reþinut un bãrbat care a sustras produse

Sesizaþi, poliþiºtii din Petroºani împreunã cu jandarmii au mers sã verifice dacã se confirmã lucrurile spune de vecini. În imobil au gãsit un adevãrat focar de infecþie ºi o mulþime de câini fãrã stâpãn. Oamenii legii n-au descoperit bunuri provenite din furturi, însã au dat de paznicul blocului ºi de soþia acestuia care le-au spus cã doar ei sunt în întreg blocul. Poliþiºtii au fãcut o notã de constatare ºi rãmâne ca furnizorul de electricitate sã stabileascã dacã a fost prejudiciat prin branºamentul ilegal la reþeaua de energie electricã, urmând apoi sã ia mãsuri. Fundaþia

patronatã de Gigi Becali este proprietarul de drept al imobilului de locuinþe din municipiul Petroºani ºi n-a mai achitat impozitul pe clãdire de circa doi ani. Inspectorii fiscali au trecut la executarea silitã ºi l-ar putea lãsa pe patron fãrã bloc, dacã nu-ºi achitã creanþa de 262.000 de lei. Imobilul respectiv a fost cumpãrat de patronul echipei de fotbal Steaua în urmã cu circa ºase ani ºi reabilitat dupã o investiþie de peste 600.000 de euro. Apartamentele au fost scoase la vânzare, însã preþul cerut, de 30.000 de euro, era prea mare ºi nimeni nu a cumpãrat vreun apartament. Maximilian GÂNJU

Minor, interzis în magazine

alimentare, în valoare totalã de 311,68 lei. Pe numele suspectului de 39 de ani, din judeþul Bacãu, fãrã ocupaþie, a fost întocmit dosar de cercetare penalã, prejudiciul fiind recuperat în totalitate. În aceeaºi zi, la ora 19:25, Poliþia Municipiului Deva a fost din nou sesizatã de cãtre parsonalul de pazã al altui supermarket din Deva

cu privire la faptul cã acelaºi suspect a sustras „de pe raft” produse alimentare, în valoare totalã de peste 300 de lei. ªi de aceastã datã prejudiciul a fost recuperat în totalitate, pe numele prezumtivului autor al infracþiunii de furt calificat fiind întocmit dosar penal”, a mai spus Niþu. Diana MITRACHE

4 Actualitate

S

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Aprilie 2013

Crizã de vaccin

pitalele din Valea Jiului nu au pe stoc vaccin antitetanos. La Lupeni situaþia este dramaticã. Potrivit reprezentanþilor unitãþii sanitare, vaccinul este importat din Franþa la un preþ de 49 de lei doza, în timp ce vaccinul care se achiziþiona de la Institutul Cantacuzino costa undeva la patru lei. Monika BACIU

”Binenteles cã existã probleme din moment ce firmã care producea acest vaccin s-a închis total sau

parþial, avem probleme pentru cã acest vaccin se importa din Franþa, asta înseamnã un preþ mult mai mare, o seringã preumpluta la bucata costã 49 de lei, dar când era produs de Institutul Cantacuzino fiola costã 4 lei, pe lângã faptul cã este adus din import ºi preþul este foarte mare ºi dezavantajos pentru situatile financiare ale spitalelor”, a declarat Dorel Neamþu, managerul Spitalului Municipal Lupeni. Costurile aferente vaccinului sunt suportate de cei de la unitatea medicalã. ”Cheltuielile sunt suportate de cãtre spital pentru cã consumul este mare în

servicile de urgenþã iar compartimentul de urgenþã este al spitalului ºi finanþarea aparþine celor de la Casa Judeþeana de Asigurãri ºi nu de la bugetul de stat aºa cum se întâmplã la unitãþile de primiri urgenþe. Deocamdatã importatorul are probleme, noi avem comanda fãcutã pentru aceste seringi dar problemele sunt cu importatorul ºi distribuitorul de ser anti tetanic sunt probleme”, a mai spus managerul. În medie, într-o lunã de zile la spitalul din Lupeni sunt necesare peste o sutã de doze de vaccin antitetanos. ”Trebuia sã avem mãcar 100 de seringi, ar trebui mult mai multe însã ni ne permiteam mai multe. Nu se vaccineazã ºi se practicã tratamentul plãgilor chirurgical fãrã a fi fãcutã profilaxia anti tetanica specialã. Nu cred cã existã în farmacii”, a mai precizat Dorel Neamþu. Astfel, spitalele din þarã plãtesc pentru un vaccin antitetanos de zece ori mai mult faþã de cel care era fabricat în România.

Colonia, transformatã în magazin second - hand de materiale de construcþie

C

artierul petroºenean Colonie s-a transformat într-un fel de supermarket axat pe comercializarea materialelor de construcþie la mâna a doua. Principalele produse scoase la mezat sunt cãrãmizile ºi þiglele care sunt vândute din cãruþe sau chiar din faþa caselor, acolo unde acestea sunt expuse la fel ca ºi într-un magazin. Mircea NISTOR Cãrãmizile ºi þiglele sunt vândute la bucatã, preþul unui astfel de produs fiind de 30 de bani. În marea lor majoritate, materialele de construcþie provin de la ultimele clãdiri lãsate de izbeliºte în zona garajului firmei Apa Serv Valea Jiului. Mai exact, din imobilul în care ºi-a derulat, pânã în aceastã lunã, activitatea Laboratorul de metrologie al respectivei

firme. Pânã una alta, cei de la Apa Serv au înãlþat un gard menit a-i apãra de atacurile celor care cautã materiale refolosibile. „Am instalat un gard din plasã pentru a ne proteja utilajele ºi maºinile dar, tare mi-e teamã cã ºi acesta va dispãrea pentru cã este din metal. Cred cã va trebui sã punem ºi niºte oameni sã-l pãzeascã ºi sper sã nu ajungem în situaþia în care sã fim ºi noi atacaþi de cei care sub-

tilizeazã materiale de construcþie sau fier vechi. Spre norocul nostru am anticipat oarecum problemele ce vor decurge dupã ce vom pãrãsi respectiva clãdire. Nu de alta, dar, laboratorul de metrologie nu avea o locaþie prea grozavã, aici în Colonie”, a declarat Florin Donisã, ºef Departament Exploatare SC Apa Serv SA Valea Jiului. Dupã ritmul rapid în care este demolatã,

Salon de artã religioasã la Petroºani

S

alonul de artã religioasã organizat de cãtre Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani a ajuns la ediþia cu numãrul 31. La manifestarea care are programat vernisajul pentru ziua de marþi, 23 aprilie, ºi-au anunþat prezenþa reprezentanþi ai mai multor centre studenþeºti din þarã.

respectiva clãdire (ridicatã în anul 1885) ar putea sã disparã total în urmãtoarele câteva zile. În acest timp, nici cei cãrora le-ar aparþine imobilul (pare-se cã primãria din Petroºani), nici poliþia sau jandarmii nu intervin pentru a stopa furturile de materiale. În plus, modul în care este demolatã aceasta ar putea produce o adevãratã dramã, þinând cont de faptul cã demolatorii acþioneazã de jos în sus.

foarte mari”, a declarat Lavinia Hulea, director Casa de Culturã a Studenþilor Petroºani. În cadrul expoziþiei care îi are ca ºi co-organizatori pe reprezentanþii Ministerului Tineretului ºi Sportului vor fi expuse o serie de lucrãri pe tematicã religioasã – picturi ºi graficã.

Mircea NISTOR Printre acestea se numãrã Cluj – Napoca, Târgu – Mureº, Sibiu, Deva ºi Petroºani. „Este vorba de o manifestare ajunsã la ediþia a XXXI-a ºi la care avem ca participanþi expozanþi din centre culturale studenþeºti cum ar fi Sibiu, Cluj, Târgu – Mureº ºi Petroºani. Totodatã, în premierã, vor fi prezenþi ºi reprezentanþi din Deva care vor expune o picturã de iconostas de dimensiuni

Ultima zi de înscrieri

L

uni, 22 aprilie, a fost ultima zi în care au mai putut fi efectuate înscrieri în clasa pregãtitoare, respectiv clasa I. La ªcoala Generalã „I. G. Duca” din Petroºani, de exemplu, toate locurile disponibile au fost deja ocupate. Mircea NISTOR „Pentru cele 100 de locuri disponibile în clasa pregãtitoare avem 101 copii înscriºi. În cazul în care în urmãtoarea etapã de înscriere vom avea ºi

alte solicitãri de înscriere, am putea cere Inspectoratului ªcolar Judeþean înfiinþarea unei noi clase, pe lângã cele 4 pe care le avem în prezent”, a declarat Nicoleta Demeter, director ªc.

Gen. „I. G. Duca” Petroºani. În acest an va mai exista o nouã etapã de înscriere în clasa

pregãtitoare, respectiv clasa I. Aceasta urmeazã a se derula în perioada 8 – 17 mai.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Aprilie 2013

Au acceptat salarii mai mici, dar nici aºa nu e bine

Medicii de la Vulcan ºi-au cerut salariile în curtea spitalului

A

proape 80 de medici, asistente ºi personal auxiliar de la Spitalul Municipal Vulcan au protestat în curtea instituþiei medicale, nemulþumiþi de faptul cã îºi vor primi salariile înjumãtãþite. În conturile spitalului nu sunt suficienþi bani pentru plata salariilor, deºi luna trecutã oamenii au fost de acord sã li se diminueze retribuþiile tocmai ca sã ajute instituþia medicalã sã treacã peste problemele financiare. Nici cele câteva sute de lei, cât reprezintã retribuþiile lunare, nu mai pot fi achitate, dar edilul Vulcanului pretinde cã unele persoane se „lãfãie” cu salarii de 8.000 – 10.000 de lei lunar! Dupã ce au fost de acord sã li se diminueze salariile cu câteva sute de lei, ca sã ajute instituþia medicalã sã iasã din problemele financiare cu care se confruntã, angajaþii Spitalului Municipal Vulcan s-au trezit cã nici retribuþiile diminuate nu mai pot sã ºi le ia. Pe motiv cã nu sunt suficienþi bani în conturi, conducerea spitalului a decis sã achite doar 50% din salariile angajaþilor, urmând ca diferenþa sã le fie datã... când vor fi bani, adicã nu se ºtie când. Acest lucru a stârnit nemulþumirea medicilor ºi asistentelor, mai ales cã Primul Ministru anunþa cã pânã

din Vulcan a precizat cã la instituþia medicalã a fost pus în aplicare, pe o perioadã de 6 luni, un program de reabilitare, care a presupus reducerea salariilor angajaþilor, în timp ce 20 de persoane sunt plãtite direct de muncipalitate. Ile susþine cã, în timp ce el cautã soluþii de redresare “unii se lãfãie”, cu salarii de 80 – 100 de milioane de lei vechi. Cine sunt aceºtia? Mister, la finele acestei orurile pentru cã primarul cinci sp m e ce at fa to t sã i ia n tã ici ba luni bugetarii îºi avem. Ni s-au am nu a vrut sã dezvãluie sãrbãtori nu iþi pentru cã m de u ã lþ u ou em n st vor primi inclufo au eam N cã i. ic da numele lor. r m ia m u ch ic s or ºi am înþele siv drepturile riile care erau 15 ºi la de sa la ta i da n t ba u ec pierdut niºte salariale salariu ºi a tr 200 de lei – m munci fãrã jumãtate de da r vo cã s poate, nu pute u ai sp m aferente lunii se u n de ºa ii A il . m u fa le salariul de ºi n copii nu au dat u aprilie. nici vem credite, cã A . þi le ra ri pã fu su le m nte medic, cu gãrzi sã ne primim „Premierul dintre noi su Dacã nu vor . ei mai mulþi ii C n t. ba u in ra eþ pe tr în cu tot recu Victor Ponta unca ºi dacã e când ne vom i sã oprim m âþ nu ni se spun ãr ra ot oa h anunþa cã, pânã ed m n u te iH ma sun þa Prefecturi rezolva proble Pe de altã parte, de Paþºti bugetarii chiar ºi în fa ge i. er iþ m m u m lþ u vo jaþii nem ga este nevoie salariile personalului an s u primesc ºi salariile sp esta”, au angajat nu sunt nici pe pentru a prot se pe luna aprilie ºi departe atât de mari cum Municipal vor rezolva problemele. noi nu ne primim susþine edilul, asta dacã (…) Casa de Asigurãri Vulcan, dar pe toatã nici banii pe luna martie. ne referim la personalul deconteazã la jumãtate durata acþiunii s-a asiguCum este posibil aºa faþã de cheltuielile reale ºi medical. Astfel, un branrat în totalitate asistenþa ceva? Nu este normal ºi cardier abia ajunge la din acest motiv am prote- medicalã, atât la Urgenþe, aici este problema. Eu nu 900 de lei lunar, în timp am de unde sã le dau cât ºi pe secþii. Conform stat”, a declarat unul ce un medic la urgenþe bani de salarii”, susþine contractului de muncã, dintre cadrele medicale câºtigã, cu tot cu gãrzile Gheorghe Ile. Edilul ºef oamenii ar fi trebuit sã-ºi participante la protestul efectuate, 2.233 de lei pe încaseze salariul în data spontan. Timp de câteva de 15 aprilie, dar acest ore oamenii au aºteptat lucru nu s-a întâmplat iar în zadar sã vinã cineva luni au aflat cã li se va din conducerea Primãriei Vulcan, care coordoneazã achita doar jumãtate din drepturile salariale. activitatea spitalului, sã le Primarul municipiului explice de ce s-a ajuns la Vulcan, Gheorghe Ile, aceastã situaþie, dar în spune cã vina este la zadar. Nici managerul instituþiei medicale, numit Casa de Asigurãri de de primarul Gheorghe Ile, Sãnãtate, iar în luna mai problemele financiare se nu a fost la discuþii, pe motiv cã a lipsit astãzi din vor rezolva. “Am fãcut demersuri ºi am obþinut, localitate. În total, la în plus, încã 15 paturi, protest au participat care vor intra din luna aproximativ 80 de persoane angajate la Spitalul mai în funcþiune. Atunci

„N

2.

Contract defavorabil pentru spitalul din Lupeni

Î

n cursul acestei sãptãmâni, reprezentanþii Spitalului municipal din Lupeni ºi cei ai administraþiei locale se vor întâlni la Deva cu reprezentanþii Casei Judeþene de Asigurãri de sãnãtate pentru a semna noul contract cadru.

posibilitatea sã fie chiar mai mic dar de doi ani de zile nouã ni s-au redus numãrul de paturi de la 175 la 138 iar toate preþurile au crescut”, a declarat preºedintele Consiliului de administraþie al Spitalului municipal Lupeni, Gabriel Lungu. Noul contract nu aduce nicio îmbunãtãþire pentru unitãþile medicale din Valea Jiului. Toate sunt defavorizate de acest con-

”Dupã cum se ºtie în afarã de spitalul de la Deva care aparþine de CJH, numai spitalul din Lupeni a avut la data de 31 decembrie situaþia financiarã foarte bunã. Întâmpinãm probleme în domeniul medical din cauza lipsei de fonduri ºi sperãm cã vom avea parte de un contract cel puþin cã cel de anul trecut pentru cã existã

tract cadru pentru anul în curs. ”Aduce o scãdere, de la 1400 la 1380, deci din start este prima scãdere. Ne va fi foarte greu cu bugetul pe anul acesta, este previzibil mai mic faþã de cel de anul trecut în condiþiile în care toate au

lunã. În acelaºi timp, conform datelor oficiale, Casa de Asigurãri de Sãnãtate a achitat pentru luna martie toatã suma datoratã Spitalului Municipal Vulcan, însã managerul a ales ca banii sã meargã pentru plata datoriilor cãtre Fisc. Miºcarea este de înþeles, pentru cã altfel nu s-ar mai fi putut negocia nou contract cu Casa, dar nu au mai rãmas ºi bani de salarii. “S-a încercat sã se obþinã, cum s-a mai fãcut ºi altã datã, un avans de la Casa de Asigurãri, dar aceºtia nu au avut decât vreo 500 de milioane de lei vechi disponibili. Spitalul mai avea încã vreo 700 de milioane de lei în conturi, adicã în total puþin peste 1,2 miliarde de lei vechi, dar suma ajunge doar pentru o jumãtate din salarii”, au spus surse oficiale, care doresc sã-ºi pãstreze anonimatul. Protestul de luni s-a încheiat, dar marþi, la ora 8.00, oamenii protesteazã din nou în curtea spitalului cerându-ºi drepturile salariale. Car men COSMAN

crescut”, a declarat Dorel Neamþu, managerul Spitalului municipal Lupeni. Noul contract cadru din sistemul sanitar nu aduce nicio îmbunãtãþire. Mai mult decât atât, dezavantajate vor fi unitãþile medicale care pierd bani. Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Aprilie 2013

A

flat la peste 2000 km depãrtare, inginerul, sportivul, jurnalistul de scurtã vreme ºi petrileanul Sigeru, produce energie ieftinã cu ”iarba elefantului” – miscanthus, dar îl dor cireºii care nu mai înfloresc în Puºkin, la Petrila. Se ºtie cã dacã vrei sã-þi verifici dragostea purtatã cuiva trebuie sã stai o vreme departe. ªi dacã te mistuie dorul, dacã în tot ºi toate câte le faci îþi lipseºte un gest, un zâmbet, o faptã, o situaþie etc. ºi numeri zilele pânã la momentul revenirii, înseamnã cã acea dragoste ESTE! Printre românii care ºi-au luat lumea în cap este ºi petrileanul care îºi zice ”Eu ºi cu Sete”, un tânãr, ceva mai vechi” datoritã experienþelor de viaþã, pentru cã arde intens, fiind cunoscut sportiv, inginer minier, jurnalist, energetician, dar ºi Fãt Frumos pentru fete deºi nu recunoaºte ºi nu crede… ”Eu ºi cu Sete”, sau mai simpli Sigeru, se aflã de ceva vreme în Germania, la Borken, Nordrhein-Westfalen, unde cultivã câmpuri cu cea mai preþioasã plantã energeticã – miscanthus, care este numit iarba elefantului sau stuful chinezesc.

V

Între huilã ºi miscanthus rãmâne Puºkin, din Petrila

Am avut o copilãrie tare fainã în Puºkin, Varniþa, Lopay, Fabrica de mobilã… La vremea roadelor, furam

înfloresc cireºii acolo? Unii i-au tãiat doar pentru a nu se mai sui copiii pe garduri pentru a le degusta fructele, ca în poveºtile lui Creangã. Au început sã taie pomii… ºi anul trecut am mers la ºterpelit de poame, dar prin cartier. Trãirea aceea este minunatã. Pe terenul de fotbal dintre blocuri – CGM – jucam meciuri de pominã ºi o mai fac de câte ori am ocazia. Pãcat cã primarul Pãducel a asfaltat doar mijlocul acelui loc… Dup meciurile de atunci, mã spãlam în ligheanul bunicii, care fãcea focul în soba de teracotã,

de cireºe de la Prodan, viºine chiar de la dumneavoastrã. ªtiþi de ce nu mai

lemnele trosneau, mã acopeream cu duna… Era cel mai dulce somn pe

ºi iarba H uila elefantului Respectiva plantã pare a fi o adevãratã minune dumnezeiascã, dar ºi nemþii par

la fel, pentru cã îi dau multiple întrebuinþãri. Miscanthus, pe lângã producerea energiei, este folositã în industria construcþiilor, a automobilelor, în idustria celulozei ºi a plasticelor, în horticulturã ºi multe altele. Sâmbãtã, Sigeru fãcea un calcul comparativ al puterii calorifice dintre huila de Valea Jiului ºi miscanthus… ”E bestialã planta asta! Face neamþul meu o grãmadã de bani ºi mai fac ºi alþii pe lângã el” – a spus, entuziasmat, petrileanul plecat sã ”exploateze cãrbune” care creºte pe câmp. În România, iarba elefantului a pãtruns lent. Doar 100 de ha s-au folosit în acest scop, dar Alexandru Coman, preºedintele ARGE

Miscanthus România, asociaþia care promoveazã aceastã culturã, spune cã planurile sunt foarte mari. De exemplu, o firmã elveþianã, Biocarbol, vrea sã planteze 5.000 ha în România, în sud-vestul þãrii.

e ce nu mai D înfloresc cireºii la Petrila

Chiar dacã se aflã în cel mai civilizat loc din Europa, Sigeru ne-a întreabat ce mai e pe acasã, ce fac oamenii din copilaria lui ºi dacã mai înfloresc cireºii la Petrila, în Puºkin (actual Prundului) – locul copilãriei sale, dar ºi locul unde, încã, îºi încarcã bateriile… ”Acolo am copilãrit!! ªi încã mai copilãresc cu gândul.

Ultimele zile de picnic pe malul apelor

remea frumoasã i-a scos din case pe locuitorii Petroºaniului, care au cãutat fiecare petec de iarbã verde de pe marginea apelor ºi au încins grãtarele. Iarna lungã, care parcã nu se mai dãdea dusã, i-a pus la grea încercare pe localnicii din Petroºani, pentru care primele zile cu adevãrat cãlduroase au fost o adevãratã binecuvântare. Sâmbãtã, duminicã sau chiar la începutul unei noi sãptãmâni de lucru, oamenii ºi-au pus pãturile ºi grãtarele în maºini ºi au dat fuga pe malul apei

Actualitate 7

Iepuraº liberal pentru 500 de sãraci

I

epuraºul vine mai devreme anul acesta pentru 500 de familii cu venituri modeste din Valea Jiului ºi va fi ...galben! pentru primul picnic din acest an. Mititeii, carnea de pui, carnea de porc sau legumele au sfârâit pe grãtarele încinse, iar unii ºi-au întins deja corturile, unde vor sta mai multe zile pentru a se bucura de primele zile de primãvarã adevãratã. Petroºeneneii aleg sã se recreeze în zona Maleia sau pe Jieþ, acolo unde gãsesc un petec de umbrã sau o apã curgãtoare. Numai cã zilele în care picnicurile se

pot amenaja nestingherite oriunde sunt cam pe sfârºite, iar edilii anunþã cã, din aceastã varã, regulile vor fi mult mai stricte. „Deocamdatã nu vor fi luate mãsuri la Legea picnicului, pentru cã nu avem spaþii special amenajate. O sã amenajãm un astfel de loc special, la Brãdet, iar în rest astfel de activitãþi vor fi interzise”, a declarat viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã. Pe malurile apelor se vor amplasa indicatoare care vor atenþiona asupra interdicþiilor legale, iar cine nu respectã legea va fi sancþionat, însã numai dupã ce spaþiul special va fi amenajat în zona de agrement Brãdet. Car men COSMAN

Liberalii din Valea Jiului vor sã aducã puþinã bucurie de Sãrbãtorile Pascale pentru 500 de familii cu venituri modeste din Valea Jiului. În perioada 29 – 30 aprilie, acestea vor primi câte un pachet cu 2 kilograme de fãinã, un litru de ulei, un kg de zahãr, o figurinã de ciocolatã ºi un cozonac. „Beneficiare vor fi familiile nuemroase, cu mulþi copii ºi cu o situaþie materialã precarã. Acum lucrãrãm la întocmirea listelor”, a spus preºedintele PNL Petroºani, Dorina Niþã. Acþiunea va fi organizatã pe toatã zona Vãii Jiului. Car men COSMAN

recamierul acela. Puºkinul era renumit pentru fabricarea dunelor. ªi acum se mai pãstreazã acolo tradiþii, oamenii sunt solidari, umani. Cartierul acela e special, are farmec, are prestanþã ºi mã bucur enorm ºi atunci când vãd cã mai trãieºte o tanti de când eram eu mic. La varã, vin musai, sã trag un fotbal în CGM ºi sã fur cireºe, iar de la dumneavoastrã, viºine. Vreau sã stau la coadã, la pâine, la magazinul lui Buium… Acolo se aflã adevãrata voce a poporului!” – povesteºte ca la gura sobei, copilul Petrilei, pe care rãdãcinile îl cheamã iar viaþa îl poartã. Se pare cã depãrtãrile i-au folosit, pentru cã a acceptat sã vorbeascã despre derapajele sistemului din Valea Jiului, din Petrila, despre afaceri ºi moºiile unor primari, despre nedreptãþi ºi dramele produse, despre picanterii din activitatea unor ”Big Mafia” etc., etc.. Adicã, Sigeru a acceptat sã fie un colaborator al Cronicii Vãii Jiului, din Borken, Nordrhein-Westfalen, Germany. Ileana FIRÞULESCU

Cãrþi donate pentru bibliotecile sãrace

T

oþi cei care doresc sã ajute la îmbogãþirea fondului de carte de la bibliotecile din zonele defavorizate pot sã vinã marþi la cortul ce va fi special amplasat la intrarea pe Centrul Civic al municipiului Petroºani. Este o acþiune a Organizaþiei de Femei a PNL Hunedoara, care se deruleazã de la începutul lunii aprilie în Valea Jiului ºi deja au fost

strânse cãrþi la sediile PNL. Marþi, însã, este Ziua Cãrþii, iar acþiunea atinge punctul culminant. „Între orele 10.00 ºi 17.00 la intrarea pe Centrul Civic se monteazã un cort în care sunt invitaþi sã doneze o carte destinatã copiilor ºi tinerilor toþi cei care doresc sã împãrtãºeascã ceva din experienþa lecturii acelei cãrþi ºi cu alþi copii. Beneficiari sunt cititorii din zonele mai puþin favorizate ale judeþului sau bibiotecile mai puþin dotate”, a declarat viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã, care este ºi preºedinte interimar al PNL Petroºani. Campania poartã numele „Doneazã o carte, dãruieºte o speranþã!” ºi constã într-o colectã de carte pentru copii ºi tineret, care apoi vor fi donate bibliotecilor comunale ºi orãºeneºti de pe raza judeþului Hunedoara. Este o acþiune la care au fost chemate ºi au rãspuns toate organizaþiile de femei ale PNL din Valea Jiului. Car men COSMAN

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Aprilie 2013

A

flat la peste 2000 km depãrtare, inginerul, sportivul, jurnalistul de scurtã vreme ºi petrileanul Sigeru, produce energie ieftinã cu ”iarba elefantului” – miscanthus, dar îl dor cireºii care nu mai înfloresc în Puºkin, la Petrila. Se ºtie cã dacã vrei sã-þi verifici dragostea purtatã cuiva trebuie sã stai o vreme departe. ªi dacã te mistuie dorul, dacã în tot ºi toate câte le faci îþi lipseºte un gest, un zâmbet, o faptã, o situaþie etc. ºi numeri zilele pânã la momentul revenirii, înseamnã cã acea dragoste ESTE! Printre românii care ºi-au luat lumea în cap este ºi petrileanul care îºi zice ”Eu ºi cu Sete”, un tânãr, ceva mai vechi” datoritã experienþelor de viaþã, pentru cã arde intens, fiind cunoscut sportiv, inginer minier, jurnalist, energetician, dar ºi Fãt Frumos pentru fete deºi nu recunoaºte ºi nu crede… ”Eu ºi cu Sete”, sau mai simpli Sigeru, se aflã de ceva vreme în Germania, la Borken, Nordrhein-Westfalen, unde cultivã câmpuri cu cea mai preþioasã plantã energeticã – miscanthus, care este numit iarba elefantului sau stuful chinezesc.

V

Între huilã ºi miscanthus rãmâne Puºkin, din Petrila

Am avut o copilãrie tare fainã în Puºkin, Varniþa, Lopay, Fabrica de mobilã… La vremea roadelor, furam

înfloresc cireºii acolo? Unii i-au tãiat doar pentru a nu se mai sui copiii pe garduri pentru a le degusta fructele, ca în poveºtile lui Creangã. Au început sã taie pomii… ºi anul trecut am mers la ºterpelit de poame, dar prin cartier. Trãirea aceea este minunatã. Pe terenul de fotbal dintre blocuri – CGM – jucam meciuri de pominã ºi o mai fac de câte ori am ocazia. Pãcat cã primarul Pãducel a asfaltat doar mijlocul acelui loc… Dup meciurile de atunci, mã spãlam în ligheanul bunicii, care fãcea focul în soba de teracotã,

de cireºe de la Prodan, viºine chiar de la dumneavoastrã. ªtiþi de ce nu mai

lemnele trosneau, mã acopeream cu duna… Era cel mai dulce somn pe

ºi iarba H uila elefantului Respectiva plantã pare a fi o adevãratã minune dumnezeiascã, dar ºi nemþii par

la fel, pentru cã îi dau multiple întrebuinþãri. Miscanthus, pe lângã producerea energiei, este folositã în industria construcþiilor, a automobilelor, în idustria celulozei ºi a plasticelor, în horticulturã ºi multe altele. Sâmbãtã, Sigeru fãcea un calcul comparativ al puterii calorifice dintre huila de Valea Jiului ºi miscanthus… ”E bestialã planta asta! Face neamþul meu o grãmadã de bani ºi mai fac ºi alþii pe lângã el” – a spus, entuziasmat, petrileanul plecat sã ”exploateze cãrbune” care creºte pe câmp. În România, iarba elefantului a pãtruns lent. Doar 100 de ha s-au folosit în acest scop, dar Alexandru Coman, preºedintele ARGE

Miscanthus România, asociaþia care promoveazã aceastã culturã, spune cã planurile sunt foarte mari. De exemplu, o firmã elveþianã, Biocarbol, vrea sã planteze 5.000 ha în România, în sud-vestul þãrii.

e ce nu mai D înfloresc cireºii la Petrila

Chiar dacã se aflã în cel mai civilizat loc din Europa, Sigeru ne-a întreabat ce mai e pe acasã, ce fac oamenii din copilaria lui ºi dacã mai înfloresc cireºii la Petrila, în Puºkin (actual Prundului) – locul copilãriei sale, dar ºi locul unde, încã, îºi încarcã bateriile… ”Acolo am copilãrit!! ªi încã mai copilãresc cu gândul.

Ultimele zile de picnic pe malul apelor

remea frumoasã i-a scos din case pe locuitorii Petroºaniului, care au cãutat fiecare petec de iarbã verde de pe marginea apelor ºi au încins grãtarele. Iarna lungã, care parcã nu se mai dãdea dusã, i-a pus la grea încercare pe localnicii din Petroºani, pentru care primele zile cu adevãrat cãlduroase au fost o adevãratã binecuvântare. Sâmbãtã, duminicã sau chiar la începutul unei noi sãptãmâni de lucru, oamenii ºi-au pus pãturile ºi grãtarele în maºini ºi au dat fuga pe malul apei

Actualitate 7

Iepuraº liberal pentru 500 de sãraci

I

epuraºul vine mai devreme anul acesta pentru 500 de familii cu venituri modeste din Valea Jiului ºi va fi ...galben! pentru primul picnic din acest an. Mititeii, carnea de pui, carnea de porc sau legumele au sfârâit pe grãtarele încinse, iar unii ºi-au întins deja corturile, unde vor sta mai multe zile pentru a se bucura de primele zile de primãvarã adevãratã. Petroºeneneii aleg sã se recreeze în zona Maleia sau pe Jieþ, acolo unde gãsesc un petec de umbrã sau o apã curgãtoare. Numai cã zilele în care picnicurile se

pot amenaja nestingherite oriunde sunt cam pe sfârºite, iar edilii anunþã cã, din aceastã varã, regulile vor fi mult mai stricte. „Deocamdatã nu vor fi luate mãsuri la Legea picnicului, pentru cã nu avem spaþii special amenajate. O sã amenajãm un astfel de loc special, la Brãdet, iar în rest astfel de activitãþi vor fi interzise”, a declarat viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã. Pe malurile apelor se vor amplasa indicatoare care vor atenþiona asupra interdicþiilor legale, iar cine nu respectã legea va fi sancþionat, însã numai dupã ce spaþiul special va fi amenajat în zona de agrement Brãdet. Car men COSMAN

Liberalii din Valea Jiului vor sã aducã puþinã bucurie de Sãrbãtorile Pascale pentru 500 de familii cu venituri modeste din Valea Jiului. În perioada 29 – 30 aprilie, acestea vor primi câte un pachet cu 2 kilograme de fãinã, un litru de ulei, un kg de zahãr, o figurinã de ciocolatã ºi un cozonac. „Beneficiare vor fi familiile nuemroase, cu mulþi copii ºi cu o situaþie materialã precarã. Acum lucrãrãm la întocmirea listelor”, a spus preºedintele PNL Petroºani, Dorina Niþã. Acþiunea va fi organizatã pe toatã zona Vãii Jiului. Car men COSMAN

recamierul acela. Puºkinul era renumit pentru fabricarea dunelor. ªi acum se mai pãstreazã acolo tradiþii, oamenii sunt solidari, umani. Cartierul acela e special, are farmec, are prestanþã ºi mã bucur enorm ºi atunci când vãd cã mai trãieºte o tanti de când eram eu mic. La varã, vin musai, sã trag un fotbal în CGM ºi sã fur cireºe, iar de la dumneavoastrã, viºine. Vreau sã stau la coadã, la pâine, la magazinul lui Buium… Acolo se aflã adevãrata voce a poporului!” – povesteºte ca la gura sobei, copilul Petrilei, pe care rãdãcinile îl cheamã iar viaþa îl poartã. Se pare cã depãrtãrile i-au folosit, pentru cã a acceptat sã vorbeascã despre derapajele sistemului din Valea Jiului, din Petrila, despre afaceri ºi moºiile unor primari, despre nedreptãþi ºi dramele produse, despre picanterii din activitatea unor ”Big Mafia” etc., etc.. Adicã, Sigeru a acceptat sã fie un colaborator al Cronicii Vãii Jiului, din Borken, Nordrhein-Westfalen, Germany. Ileana FIRÞULESCU

Cãrþi donate pentru bibliotecile sãrace

T

oþi cei care doresc sã ajute la îmbogãþirea fondului de carte de la bibliotecile din zonele defavorizate pot sã vinã marþi la cortul ce va fi special amplasat la intrarea pe Centrul Civic al municipiului Petroºani. Este o acþiune a Organizaþiei de Femei a PNL Hunedoara, care se deruleazã de la începutul lunii aprilie în Valea Jiului ºi deja au fost

strânse cãrþi la sediile PNL. Marþi, însã, este Ziua Cãrþii, iar acþiunea atinge punctul culminant. „Între orele 10.00 ºi 17.00 la intrarea pe Centrul Civic se monteazã un cort în care sunt invitaþi sã doneze o carte destinatã copiilor ºi tinerilor toþi cei care doresc sã împãrtãºeascã ceva din experienþa lecturii acelei cãrþi ºi cu alþi copii. Beneficiari sunt cititorii din zonele mai puþin favorizate ale judeþului sau bibiotecile mai puþin dotate”, a declarat viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã, care este ºi preºedinte interimar al PNL Petroºani. Campania poartã numele „Doneazã o carte, dãruieºte o speranþã!” ºi constã într-o colectã de carte pentru copii ºi tineret, care apoi vor fi donate bibliotecilor comunale ºi orãºeneºti de pe raza judeþului Hunedoara. Este o acþiune la care au fost chemate ºi au rãspuns toate organizaþiile de femei ale PNL din Valea Jiului. Car men COSMAN

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Aprilie 2013

Aninoasa moare, dar copiii ei nu se predau!!

D

ascãlii din ºcolile oraºului omorât de autoritãþi/politicieni, Aninoasa, ºtiu cã trebuie sã continue educaþia copiilor de aici la standardele secolului XXI. În viziunea lor, copiii sunt cei care pot salva lumea, ºi Aninoasa, drept pentru care trebuie sã existe o pepinierã valoroasã ”pentru vremea ce va sã vie”. Ileana FIRÞULESCU ªcolile Gimnaziale ”Sfânta Varvara” ºi cea din Iscroni, Aninoasa, au lansat proiectul educaþional ecologic „O ºcoalã verde, o ºcoalã pentru viitor”, care se desfãºoarã în perioada 15 aprilie – 8 iunie 2013. ”Proiectul s-a nãscut ca urmare a necesitãþii responsabilizãrii ºi

conºtientizãrii elevilor faþã de problemele mediului, þinând cont ºi de situaþia actualã a oraºului Aninoasa. Totodatã, proiectul vrea sã gestioneze spiritul civic ºi implicarea elevilor pornind de la cele mai banale acte pe care le fac aceºtia zilnic, pânã la adoptarea unui stil de viaþã ecologic. Activitãþile din cadrul proiectului, completate

apoi cu chestionarele de evaluare ºi portofoliile, pot conduce la o dezbatere în cadrul ªcolii Gimnaziale ,, Sf. Varvara” Aninoasa ºi ªcoala Gimnazialã Iscroni - structurã, între cadrele didactice, Consiliul Reprezentativ al Pãrinþilor

ºi Consiliul elevilor, pentru agreerea unui opþional transcurricular ,, Educaþia Ecologicã ”. Acest opþional ar cuprinde teme ºi activitãþi abordate din punct de vedere al mai multor arii curriculare ºi discipline.

Proiectul vrea sã iniþieze premizele cãtre un învãþãmânt modern, bazat pe formarea unor competenþe, predarea - învãþarea interdisciplinarã fiind o condiþie importantã. Corelarea cunoºtinþelor de la diferite materii de învãþãmânt contribuie substanþial la realizarea educaþiei elevilor, la formarea ºi dezvoltarea flexibilitãþii gândirii, a capacitãþilor de a aplica cunoºtinþe în practicã. Considerând cã în sistemul educaþional al societãþii viitoare, este nevoie de stimularea creativitãþii, acest lucru poate fi posibil prin promovarea interdisciplinaritãþii. Elevii nu trebuie educaþi pentru lumea de azi, deoarece nu se ºtie cum va fi lumea lor ºi este nevoie sã fie învãþaþi sã se

adapteze” – spune directorul ªcolii, Elena Pascu. Cadrele didactice au ales ºi un proverb ca motto al proiectului, care este grãitor, mai ales în situaþia în care se aflã acum oraºul Aninoasa: „Dacã te gândeºti la anul care urmeazã, arã pãmântul!/ Dacã te gândeºti la urmãtorii zece ani, planteazã arbori!/ Dacã te gândeºti la urmãtorii o sutã de ani, educã copiii!” Instituþiile care au fost convinse sã devinã partenere în acest proiect sunt Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara, Primãria oraºului Aninoasa, Direcþia Silvicã Hunedoara ºi SC Pregoterm SA Vulcan.

Oraºul cu un singur ONG – ocrotirea copiilor huilei oraºul mort, Aninoasa, s-a nãscut prima Îteriinasociaþie non-profit cu programe intesive pe tema combaconsumului de droguri, violenþa în familie ºi ocrotirea minorilor , dar mai ales combaterea abandonului ºcolar. Ileana FIRÞULESCU O parte a organizaþiilor nonguvernamentale din Valea Jiului, asociaþii culturale, turistice, de mediu, sportive, ale persoanelor cu dizabilitãþi, în general umanitare, dar ºi de comunicare ºi integrare, ale etniilor, de dialog ºi educare etc., se zbat sã salveze spiritul comunitãþilor de pe aceste locuri dintre Jiuri. Multe reuºesc ºi au obþinut rezultate remarcabile scoþând la luminã valori, redând comunitãþilor oameni ºi locuri, obiceiuri ºi datini etc., altele mai bifeazã câte o activitate pentru ”deconturi”…

De curând, Aninoasa pare sã aibã primul ONG nãscut din multitudinea problemelor ivite în comunitate. Spunem pare primul ONG, pentru cã secretarul Primãriei nu avea cunoºtinþã de alte asemenea organizaþii – asociaþii pentru cã nu activeazã efectiv nici una. Dar la Aninoasa a mai existat vestitul Grup de Initiativa Locala Aninoasa, Participarea Tinerilor la Administrarea Localã, când a activat Consiliul Local al Copiilor, care îºi propunea implicarea în viaþa comunitãþii ºi stimularea acestei implicãri. Noul ONG, Asociaþia ”Pro Aninoasa”,

Funcþionarii care nu sunt daþi afarã, pleacã la muncã peste hotare

F

uncþionarii, dacã nu pleacã din administraþie în ºomaj sau la un job mai bun, îºi iau concediu fãrã platã pentru a munci în strãinãtate. Aceasta este o practicã cunoscutã la primãriile din Valea Jiului. Luiza ANDRONACHE Dupã mijlocul lunii mai, atunci când expirã pãsuirea datã de Guvern administraþilor cu arier-

ate neplãtite ºi care pânã de curând au avut conturile blocate, în multe primãrii din þarã ar putea avea loc restructurãri. Una din cele douã administraþii din Vale în aceastã situaþie este ºi cea de la Lupeni. „ Le-am spus cã trebuie sã fie foarte atenþi cã doar cei performanþi poate sã-ºi continue activitatea. Le-am ºi pus în vedere faptul cã având conturile blocate ºi problemele care mai sunt, s-ar putea sã ne despãrþim cu mulþi dintre ei ºi cã cine îºi doreºte, poate sã plece singur, pentru a nu spune dupã aceea cã l-a dat

Actualitate 9

Petrila s-ar putea înfrãþi cu Cognac, Franþa

L

a iniþiativa Asociaþiei Les amis de la France, colaborarea între Cognac ºi Petrila s-a intensificat în vederea unei posibile înfrãþiri. Timp de trei luni, un student francez va activa la asociaþia francofonã din Petrila, iar scrisoarea primarului din Cognac, Franþa, spune vorbeºte despre ”continuarea relaþiilor noastre foarte bune de prietenie ºi de schimburi atât ºcolare, cât ºi culturale sau economice”. Ileana FIRÞULESCU Schimburile culturale ºi colaborarea de excepþie a Asociaþiei Les amis de la France din Petrila, în cadrul Programului European “Tineret în Acþiune”, cu gazda francezã a Forumului European pentru Diversitate si Interculturalitate - ADIF, respectiv administraþia localã din Cognac. ªi nu doar atât. Prin Ionel Zmãu, preºedinte, alþi

reprezentanþi ai asociaþiei, Petrila a fost cunoscutã în multe þãri din Europa ºi Africa de Nord, prin cele 30 de asociaþii de gen participante la forum. În vara lui 2012, Ionel Zmãu, preºedintele fondator al Asociaþiei Culturale Les Amis de la France – Petrila, intenþiona sã facã demersurile premergãtoare unei posibile înfrãþiri a Petrilei cu oraºul Cognac, faimos în întreaga lume pentru mãrcile sale de cogniac autohtone, dar ºi

strãine, cum este legedarul Courvoisier, dar ºi Hennesy care este produs tot aici. Zmãu mai avea o alternativã de înfrãtire, Libourne, unde îºi are sediul Asociaþia Bibliotecii ºi Mediatecii Francofone, al cãrei preºedinte Paul de Maillard a vizitat de patru ori Valea Jiului ºi a fãcut ºi donaþie consistentã de carte de înaltã valoare celor douã Biblioteci ºi Mediateci Francofone din Valea Jiului, al cãror naº spiritual este tot Ionel Zmãu. Este vorba de cea de la Petrila – Jean Monnet ºi cea de la Biblioteca Universitãþii Petroºani – Panait Istrati. În urma ultimului seminar ADIF, de la sfârºitul lunii martie 2013, a venit rãspunsul la primul demers al înfrãþirii, rãspuns care susþine întãrirea colaborãrii dintre Cognac ºi Petrila pentru o posibilã înfrãþire.

Altfel spus, stai sã cunosc ºi eu, administraþie francezã, ce faci tu administraþie a Petrilei, cã despre Asociaþie ºtiu, am vãzut, dar trebuie mai mult pentru o înfrãþire – implicarea Primãriei. Primarul din Cognac, Michel COURINCHAS, a scris negru pe alb Primãriei Petrila: ”sper cã vom putea continua relaþiile noastre foarte bune de prietenie ºi de schimburi atât ºcolare, cât ºi culturale sau economice...” Ca urmare, un tânãr din Cognac, student, va face un stagiu de aproape trei luni (iunie - august) în cadrul asociatiei din Petrila. ªi este posibil ca tineri petrileni, pe bazã de reciprocitate, sã meargã în Franþa. ”Colaborez cu Asociaþia ADIF din Cognac începând din 2008... Este una dintre cele mai puternice asociaþii din

Cognac... Urmare a acestei colaborãri, reprezentanþi ai Asociaþiei Culturale “Les Amis de la France” au participat la cinci seminarii internaþionale iniþiate de ADIF. Asociaþia a fost mereu invitatã la diverse seminarii în cadrul Programului European “Tineret în Acþiune”. Ca sã “nu stãm cu mâna întinsã” - cum s-a exprimat un membru al asociaþiei, la noi se lucreazã la o cerere de finanþare. Asociaþia va fi iniþiator ºi coordonator de proiect, iar titlul acestuia este “Arta - între tradiþiile

populare ºi postmodernism”. La prima reuniune de proiect, au participat Petru Ilie Birãu, Daniela Ciontescu, Cristian Dreghiciu, Ana Maria Palade, Mario Palade ºi eu. Prin acest proiect, asociaþia doreºte ca a IV-a ediþie, cea din 2013, a Taberei de creaþie “ARTÃ & NATURÃ” sã fie una internaþionalã, la care sã participe tineri din Valea Jiului, din Franþa ºi din Germania” – a declarat Ionel Zmãu, preºedintele Asociaþiei Les amis de la France.

ANRE ar putea reglementa preþul huilei

A este înfiinþat prin parteneriat, respectiv membrii fondatori sunt Elena Pascu, director de ºcoalã, Adrian Albescu, viceprimar ºi Ioan Popescu, membru în Consiliul reprezentativ al pãrinþilor. Asociaþia are ca scop, printre altele sensibilizarea cetãþenilor oraºului Aninoasa, pentru atragerea copiilor în procesul educaþional, prevenirea abandonului ºcolar ºi desfãºurarea de acþiuni ºi activitãþi cu

cineva afarã. Eu chiar nu îmi doresc sã dau pe nimeni afarã, dar dacã nu vom reuºi sã plãtim salariile o lunã, douã, sigur cã mulþi dintre angajaþi vor dori sã plece. Este un lucru pe care îl aprob cu foarte multã greutate, pentru cã niciodatã nu vor sã plece cei care nu îºi fac datoria, ci aceia care ºi-o fac. Este destul de greu sã pierzi oameni buni,pentru cã în administraþie se formeazã foarte greu astfel de oameni ”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni. De altfel, aici, nu este un lucru neobiºnuit ca funcþionarii primãriei sãºi ia concediu fãrã platã vreme de câteva luni pentru a merge la muncã în strãinãtate, pentru cã pur ºi simplu nu le mai ajung banii. „ Sunt oameni care îmi cer ºi mi-au cerut de ani de zile sã le dau con-

caracter social ºi civic ºi cel mai important, având în vedere sãrãcia profundã a localitãþii, programe cu caracter intesiv pe tema combaterii consumului de droguri, violenþa în familie ºi ocrotirea minorilor ºi o conlucrare asiduã cu autoritãþile tutelare, comitete de pãrinþi ºi cu organizaþii non guvernamentale cu atribuþii în acest sens.

cediu fãrã platã, pentru cã ºi-au gãsit câte un job undeva pe afarã. Merg trei luni sã-ºi mai îmbunãtãþeascã veniturile, aºa cum este ºi normal. Sunt oameni buni, ai comunitãþii locale, care îºi fac datoria ºi nu pot sã nu le aprob acel concediu

fãrã platã ”, a mai spus primarul de la Lupeni. Cealaltã primãrie cu datorii foarte mari ºi cu conturile deblocate doar temporar, este cea de la Aninoasa. Aici, la fel, în perioada urmãtoare se va aplica un plan de restructurare.

ceasta este sãptãmâna decisivã pentru reglementarea preþului huilei din Valea Jiului. Prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu spune cã preþul ar putea face rentabilã activitatea CEH, iar asta se va discuta la ANRE în câteva zile. Diana MITRACHE

„Sorin Adrian Vasilescu a efectuat, o deplasare la Bucureºti împreunã cu directorul Complexului Energetic Hunedoara, domnul Daniel Andronache, unde au avut o serie de întâlniri atât la ANRE cât ºi la Comisia de energie din cadrul Camerei Deputaþilor. Tema principalã a acestor întâlniri a vizat gãsirea unor soluþii privind obþinerea unui sprijin astfel încât CEH sã poatã funcþiona în condiþii optime. În urma întâlnirilor se aºteaptã o decizie din partea ANRE în cursul acestei sãptãmâni în privinþa preþului subvenþionat, ceea ce va avea ca efect faptul cã Termocentrala de la Mintia îºi va putea acoperi cheltuielile. O problemã mai deosebitã din cadrul CEH o reprezintã Termocentrala de la Paroºeni ºi Societatea Naþionalã a Huilei care, în prezent, îºi desfãºoarã activitatea la valorile de pe

piaþa de energie, acest fapt determinând incapacitatea acoperirii cheltuielilor de producþie. Acest lucru este cauzat de faptul cã pe piaþa de energie preþul acesteia se aflã la o valoare minimã istoricã”, a declarat Dan Terteci, directorul Cancelariei Prefectului din Hunedoara.

ª ijinãchinezii ne spriPe de altã parte, prefectul a anunþat public faptul cã o delegaþie de chinezi va investi în modernizarea Termocentralei de la Mintia. „Prefectul judeþului Hunedoara a avut o întâlnire, la Petroºani, cu o delegaþie de

investitori chinezi. Aceºtia au prezentat un program de finanþare care vizeazã atât modernizarea unui grup de la Termocentrala Mintia cât ºi acoperirea investiþiei privind instalaþia de desulfurare a termocentralei. Acest program ar urma sã fie realizat prin obþinerea unui împrumut pe 20 de ani fãrã garanþii guvernamentale, împrumut acordat dintr-un fond de investiþii al guvernului chinez”, a mai adãugat Terteci.

P opulaþia câºtigã Avantaje vin ºi pentru populaþia branºatã la sistemul de termoficare. Primarii din Valea Jiului au decis cã populaþia ar putea sã plãteascã din toamnã mai puþin la întreþinere. „La reuniunea organizatã la sediul Primãriei municipiului Petroºani au

participat reprezentanþii primãriilor din Petroºani, Aninoasa, Vulcan ºi Lupeni, iar subiectul a vizat înfiinþarea ºi modul de organizare a Agenþiei de Dezvoltare Intercomunitarã la care au aderat aceste localitãþi. Principalul obiectiv al noii structuri se referã la posibilitatea furnizãrii agentului termic în

mod reglementat ºi unitar pentru aceste localitãþi, lucru care ar aduce beneficii în special populaþiei, deoarece, urmare a furnizãrii agentului termic prin ADI, existã premisele ca preþul pe care îl va plãti populaþia pentru agentul termic începând cu toamna acestui an sã fie redus”, a conchis Dan Terteci.