Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 354

Cronica Vãii Jiului Luni, 22 Aprilie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Valea Jiului are viitor, dar decizia este una politicã M

ineritul poate fi salvat, dacã existã voinþã politicã. Aceasta este concluzia care s-a desprins dupã workshp-ul organizat timp de douã zile la Peroºani ºi la care au participat specialiºti în domeniu, precum ºi oameni politici. >>> PAGINILE 8-9

Traficanþi de persoane arestaþi la Lupeni oi soþi din municipiul D Lupeni au fost reþinuþi sâmbãtã dimineaþa de cãtre poliþiºti din localitatea minierã, fiind acuzaþi cã fãceau parte dintr-o reþea care se ocupa cu trafic de persoane.

>>> PAGINA A 3-A CNH, aproape 100 de mii beneficii din vânzare de curent

SNH ºi SNÎMVJ contracte de distribuþie a energiei electrice

C

NH beneficii de aproape 100 de mii de lei de pe urma contractelor de distribuþie a energiei electrice. Compania Naþionalã a Huilei Petroºani are dreptul de a furniza energie electricã.

>>> PAGINILE 8-9

Viitorul mineritului, dezbãtut de cei însãrcinaþi cu închiderea minelor

T

imp de douã zile, în Petroºani, s-au derulat lucrãrile unui work – shop (mai pe româneºte spus – atelier de lucru) în cadrul cãruia a fost dezbãtut ºi analizat viitorul industriei extractive din România ºi, în special, din Valea Jiului.

>>> PAGINILE 8-9

Dosarul „Petrila 2008” a mai suferit o amânare >>> PAGINA 11


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Aprilie 2013

ApaServ Informeazã Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe: Miercuri: 13 - 15: · ªef Departament

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

Producþie – Cristian IONICÃ · ªef Serviciu Comercial – Alina PAVEL Joi 10 – 12 · DIRECTOR GENERAL - Costel AVRAM · ªef Departament Exploatare - Florin DONISA · ªef Serviciu Juridic – Adriana DÃIAN

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Director General, Costel AVRAM

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz 0374.906.687 zzz

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

Radare

Anunþ

Telefon

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos.

www.cronicavj.ro

Contact 073558077

DN 66 Haþeg - Baru Mare * DN 68 Haþeg – Toteºti * DN 68 Toteºti – Zeicani * DN 66 Haþeg – Cãlan * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Bãniþa , DN 66

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Studio sportiv 20:45 Fotbal: FC Steaua FC Petrolul

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 12:15 12:45 13:45 14:45 15:15 18:30 19:15 20:15 23:30

Pastila Vouã (r) Baronii (r) Taxi Driver (r) Cuscrele (r) Pastila Vouã (r) Apoi, apãru dragostea ªtiri Naþional TV Destine împlinite În numele regelui Dansul stiletului

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Bruce ºi Lloyd (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Treisprezece la cinã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Nomadul 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Deter 0:00 Las fierbinþi (r)

Prima TV 9:30 Soþia perfectã (r) 10:30 Kiss Cinema (r) 11:00 Flavours, 3 bucãtari 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 ªi eu m-am nãscut în România (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Dragul de Raymond 15:30 Totul despre mame

16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

TVR 1 9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 11:50 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 12:30 În cãutarea vinului pierdut 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Vreau sã fiu sãnãtos! 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:20 Legendele palatului

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Aprilie 2013

Þeparii de la Aninoasa ºi Orãºtie-prinºi la Constanþa

O

femeie ºi un bãrbat sunt autorii înºelãciunilor prin telefon la care au cãzut victime douã hunedorence, înºelate cu peste 15 mii de lei. Amândoi au fost identificaþi ºi reþinuþi la Constanþa în aceastã dimineaþã. Maximilian GÂNJU Cei doi au reuºit sã înºele prin telefon o femeie de 58 de ani din Aninoasa - Hunedoara, cu suma de 5000 de lei, sub pretextul cã unul dintre ei este avocat ºi o

apãrã pe fiica ei care a comis un accident rutier tocmai în Bucureºti. Bãtrâna s-a dus la Poºta Aninoasa ºi a virat banii, iar seara, când fiica ei s-a întors de la muncã ºi-a dat seama cã a fost înºelatã.

Traficanþi de persoane arestaþi la Lupeni

D

oi soþi din municipiul Lupeni au fost reþinuþi sâmbãtã dimineaþa de cãtre poliþiºti din localitatea minierã, fiind acuzaþi cã fãceau parte dintr-o reþea care se ocupa cu trafic de persoane. Aceºtia au „vândut” proxeneþilor din Europa peste 50 de tinere printre care ºi minore, care mai apoi ajungeau sã practice prostituþia.

douã mandate de arestare preventivã emise de Curtea de Apel Craiova. Mandatele au fost emise deoarece cele douã persoane sunt anchetate de cãtre Tribunalul Gorj într-o cauzã de trafic de persoane”, a declarat comisarul Dan Mocanu, ºeful

Înainte de aceastã loviturã reuºiserã sã pãcãleascã ºi o femeie din Orãºtie cu suma de 11500 de lei dupã ce i-a spus cã ºi fiica ei a produs un accident extrem de grav în Bucureºti ºi pentru cã a lovit o maºinã de ambasadã, ar putea fi acuzatã de terorism. Speriatã, hunedoreanca a virat cei 11 500 de lei escrocilor, însã aceºtia din urmã nu s-au bucurat prea mult de bani. La câteva zile dupã lovituri au fost prinºi de poliþiºti tocmai la Constanþa. „Dosarul de la

Razie de efect:

Suspecþi duºi la poliþie ºi amenzi contravenþionale

O

razie a poliþiºtilor din Petroºani în cartierele Aeroport, Colonie ºi Petroºani Nord a dus la decoperirea mai multor persoane care se sustrãgeau urmãririi penale. De asemenea, oamenii legii au aplicat ºi mai multe sancþiuni contravenþionale.

Maximilian GÂNJU

depistaþi, identificaþi ºi audiaþi doi învinuiþi care se sustrãgeau urmãrii penale, respectiv Aurel G., de 23 ani, din Petrila, care se sustrãgea urmãririi penale într-un dosar penal în care este cercetat în calitate de învinuit pentru sãvâºirea infracþiu-

Carmen COSMAN

Poliþiºtii din Lupeni împreunã cu cei din Gorj au descins la locuinþa unor rude ale celor doi traficanþi de persoane, unde încercau sã se ascundã pentru a scãpa de mandatele de arestare preventivã emise de Curtea de Apel Craiova. Tamara Lãcãtuº de 37 de ani ºi Marius Pardelean Lãcãtuº în vârstã de 40 de ani sunt acuzaþi Poliþiei Lupeni. Cei doi traficanþi, în momentul în care au fost reþinuþi ºi încãtuºaþi de cãtre poliþiºti au spus cã nu s-au ocupat cu asemenea activitãþi ºi nu ºtiu pentru ce au fost luaþi de poliþiºti. Ofiþerii de la Crima Organizatã Craiova sub coordonarea DIICOT au reuºit sã intre pe fir ºi sã destructureze gruparea, iar cei doi soþi alãturi de alte opt persoane sunt cercetaþi încã din anul 2008 în dosarul de trafic de persoane. cã au traficat peste 50 de tinere, inclusiv minore, majoritatea din localitãþile Vãii Jiului. κi racolau victimele din Lupeni dar ºi din alte localitãþi ale Vãii Jiului dupã ce le promiteau fetelor locuri de muncã în strãinãtate, dar de fapt le vindeau unei grupãri de trafic de persoane care acþiona în Germania, Italia ºi Spania. „Poliþiºtii din Lupeni au pus în executare

Poliþia Aninoasa, cu înºelãciunea *modul accident* a luat drumul Constanþa. Autorul e reþinut ºi acum îl duce la Parchet iar apoi va ajunge la Crima Organizatã Constanþa care-l va instrumenta mai departe”, a precizat, vineri, ºeful Poliþiei Aninoasa, comisarul Nicolae Airinei. Þeparii sunt ºi autorii cazului de la Orãºtie, modul de operare fiind identic, iar probele adunate de poliþiºti trimit tot cãtre ei.

De exemplu, Florin C., 31 de ani, din Petroºani se sustrãgea urmãririi penale într-un dosar penal privind sãvârºirea infracþiunii de furt calificat. Poliþiºtii spun cã, în data de 26.03.2013, fiind în vizitã la locuinþa unui cunoscut, bãrbatul a profitat de neatenþia acestuia ºi i-a sustras din locuinþã mai multe bijuterii din aur, cauzând un prejudiciu în valoare de 5.000 lei. Tot în cadrul raziei, poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale i-au depistat pe Alexandru V., de 22 de ani ºi S.N., de 16 de ani, ambii din municipiul Petroºani, care se sustrãgeau urmãririi penale într-un dosar penal privind sãvârºirea infracþiunii de furt calificat. Cei doi au fost conduºi la sediul poliþiei fiind puºi sub învinuire pentru infracþiunea de furt calificat. „Din verificãrile efectuate

s-a stabilit faptul cã, în noaptea de 22/23.02.2013, cei

doi au secþionat ºi sustras cablurile de furnizare a serviciilor de televiziune ºi internet de pe strada 1 Decembrie 1918 din Petroºani, prejudiciul cauzat prin fapta comisã este în valoare de 1000 lei”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Totodatã, au fost

nii de tentativã furt calificat, ºi Cristian R., de 20 ani, din Petroºani care se sustrãgea urmãrii penale în cazul unui dosar penal în care este cercetat, în calitate de învinuit, sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de distrugere Pe de altã parte, poliþiºtii Biroului de Investigare a Fraudelor depistat douã persoane care comercializau produse alimentare fãrã a avea afiºate preþurile, motiv pentru care au fost sancþionate cu amendã în valoare de 1.000 lei fiecare. Poliþiºtii Biroului Rutier au controlat 35 autovehicule ºi au aplicat 10 sancþiuni contravenþionale, în valoare totalã de 1.500 lei, pentru diferite abateri la regimul circulaþiei pe drumurile publice.


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Aprilie 2013

Gara din Petroºani poate fi salvatã!

G

ara din Petroºani ar putea fi reabilitatã ºi salvatã de la degradare, însã pentru ca acest lucru sã se întâmple, trebuie sã existe ºi interes din partea aleºilor de la centru. În prezent, clãdirea se degradeazã încet ºi sigur. Luiza ANDRONACHE Se dãrâmã tot în þara asta, fãrã a þine cont de istorie, valoare sau utilitate. Atunci când este vorba de bani, nimeni ºi nimic nu mai conteazã. Gara din Petroºani, o clãdire cu o însemnãtate istoricã pentru Valea Jiului, ar urma sã fie demolatã, iar o alta nouã sã fie construitã pe cealaltã parte a liniilor. Asta în condiþiile în care acest obiectiv ar putea fi salvat de la degradare ºi

chiar buldozerele nemiloase. “ Cel mai simplu este sã renovezi actuala clãdire. În acest moment sunt 16 gãri care vor fi reabilitate, dar nu pe banii Guvernului, ci pe bani europeni. O garã a fost scoasã pentru cã nu îndeplinea condiþiile ºi poate fi introdusã gara din Petroºani în loc”, a declarat Monica Iacob Ridzi, deputat PP-DD Colegiul Est Valea Jiului. Autoritãþile de la Petroºani, de asemenea, aºteaptã un semn cã acest monument va fi sal-

vat. “Din pãcate, anul acesta gara din Petroºani nu a fost prinsã pe finanþare la Ministerul Transporturilor. Avem promisiuni pentru 2014, dar eu, efectiv nu ºtiu ce sã mai spun. Sigur, speranþe sunt, dar eu sunt sceptic”, a declarat Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Includerea gãrii din Petroºani pe lista celor 16 care vor beneficia de reabilitare pe bani europeni, trebuie sã se facã repede, pentru cã timpul trece în defavoarea noastrã. „L-am rugat pe domnul Nicula, i-am rugat ºi pe domnii miniºtrii. Le-am spus: Sunteþi la guvernare, decizia este la voi, iar ministrul decide.

Acolo va trebui sã intre altã garã. Le-am spus: vã rog, introduceþi gara din Petroºani din sute, mii de motive. Vom crea locuri de muncã, este o poartã de intrare în Valea Jiului. Dacã dezvoltãm turismul, asta este singura variantã sã aducem ºi turiºti în Valea Jiului. Vã rog, introduceþi ºi Gara din Petroºani. Le-am fãcut ºi hârtii în scris”, a mai spus deputatul Monica Iacob-

Ridzi. Gara din Petroºani a fost datã în folosinþã la data de 18 august 1870, adicã în urmã cu 143 de ani. Din pãcate, însã, dacã intenþia unor specialiºti de la centru, care nu au idee de însemnãtatea unui lucru pentru locuitorii unei oraº sau pentru identitatea urbei, se va aplica, iar clãdirea va fi demolatã, istoria va fi aruncatã pe apa sâm-

Asfaltãri în Vestul Vãii Jiului

P

rimãriile din Vestul Vãii Jiului, dacã nu au început deja lucrãrile de plombare ºi asfaltare a drumurilor, o vor face în curând. Planuri existã de la Uricani pânã la Aninoasa, însã banii ar fi o problemã. Luiza ANDRONACHE

pe parcursul iernii, dar am reluat ºi demersurile la „Am fãcut deja licitaþia pentru Ministerul Transporturilor peticirea drumului ºi astuparea pentru întreaga întreaga tuturor gropilor care au apãrut suprafaþã a DN 66, de la intrarea în Municipiul Vulcan, de la Valea Ungurului, pânã la Sohodol, la ieºirea din oraº”, a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. La Lupeni, gropile au apãrut la tot pasul, iar prioritate crearea de noi locuri de Nord vor fi publicate pe SEAP, aici, în ultimi ani muncã. Avem stabilite mai multe primind toate aprobãrile pentru s-au fãcut puþine direcþii de acþiune. Una dintre ele iniþierea licitaþiilor. lucrãri de este ºi atragerea de investiþii ”Îmi doresc foarte mult sã vãd asfaltare, ci doar strãine”, mai precieazã deputatul. terminate centurile Beiuº-ªteicâte o peticire pe In urma numeroaselor presiuni Vaºcãu ºi cele ale Aleºdului, ici pe acolo. De facute de opinia publica, dar si de proiecte la care lucrez din anul conducerea administrativa a judetu2006”, a spus Cornel Popa, potriv- departe, zona cea mai afectatã, care lui pentru susþinerea finanþãrii DN it CRISTV. 76 Oradea – Deva , miercuri, 17 În aceastã sãptãmânã, Consiliul pune serios nervii ºoferilor la grea aprilie, la o saptamana de la marsul Judeþean Bihor a trimis nota de de pe ruta Pocola-Rabagani-Beius, fundamentare privind necesitatea ºi preºedintele Consiliului Judeþean oportunitatea investiþiei „Varianta Bihor, Cornel Popa, a fost informat de ocolire ªtei”. Centura Beiuºdespre reluarea lucrarilor de reabilªtei-Vaºcãu (denumitã în programul itare. „Conducerea CNADR (n.n. CNADR ca ”Centura ªtei”) va avea Compania Naþionalã de Autostrãzi o lungime de aproximativ 27 km. ºi Drumuri Naþionale din România) Pe baza acestei note, CNADR a ne-a confirmat cã lucrãrile la DN construit fiºa proiectului, ce se trim76 au primit finanþare integralã, ite la Bruxelles. În 23-24 aprilie se constructorii urmând a fi contactaþi va duce ”bãtãlia” finalã pentru acest cât de curând”, a declarat Cornel proiect, când CNADR îl va susþine Popa, potrivit CRISTV. în faþa reprezentanþilor Comisiei Tot miercuri, preºedintele Popa a Europene sosiþi la Bucureºti. Monika BACIU primit informaþia cã proiectele pentru centurile Aleºd Sud ºi Aleºd

betei. La aceastã situaþia s-a ajuns tot nepãsãrii unora ºi altora care s-au perindat prin funcþiile de conducere ale structurilor Ministerului Transporturilor, care au lãsat pur ºi simplu o clãdire emblematicã pentru Valea Jiului sã se degradeze pe zi ce trece, pentru ca mai apoi sã spunã cã… nu mai este nimic de fãcut!

încercare, iar asta nu de câteva zile, ci de luni întregi, este cea de la intrarea în localitate dintre Vulcan. Aici, gropile au devenit ºanþuri de-a dreptul. “Noi ºi în toamnã, pânã a dat zãpada ne-am ocupat de gropi ºi inclusiv de un drum foarte rãu, care ducea la Liceul Tehnologic din

Se reiau lucrãrile la drumul dintre judeþele Hunedoara ºi Bihor

A

tragerea investitorilor în judeþul Hunedoara înseamnã ºi o infrastructurã rutierã bunã. Unul dintre deputaþii hunedoreni vrea sã afle înc e stadiu sunt lucrãrile de reabilitare a drumului naþional 76, drum care face legãtura între Brad ºi judeþul Bihor. ”Vã rugãm sã ne spuneþi în ce stadiu se aflã reabilitarea drumului naþional 76, pe porþiunile Deva-Brad ºi Brad-Oradea, având în vedere cã dupã informaþiile pe care le deþinem în acest moment, drumul este aproape impracticabil. ºi de asemenea care este termenul la care preconizaþi cã lucrurile sã intre în normal din punct de vedere al circulaþiei autovechilulelor”, preciezeazã deputatul PSD, Natalia Intotero într-o interpelare adresatã ministrului Transporturilor. Mai mult decât atât, deputatul atrage atenþia ministrului asupra faptului cã relansarea economicã a judeþului þine ºi de traficul rutier. ”Suntem îngrijoraþi ºi preocupaþi permanent sã ne concentrãm toate eforturile pentru relansarea economicã a judeþului, urmãrind cu

Lupeni”, a spus Gabriel Lungu, city manager Municipiul Lupeni. Planuri de asfaltare existã ºi Uricani, aici unde, la fel, cele mai multe gropi sunt în zona de intrarea în localitate. “Licitaþia s-a þinut ºi este vorba de porþiunea de la intrarea în Uricani pânã la Valea de Brazi, iar acum aºteptãm sã se delibereze. Este vorba de cei 7,5 km de pe drumul de centurã. Eu cred cã anul acesta, clar vor începe lucrãrile, iar anul viitor vor fi gata, dar problema va rãmâne de la Uricani încolo, spre Lupeni”, a afirmat ºi Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Aprilie 2013

Condiþii pentru înstrãinarea blocurilor

L

a Petroºani nicio clãdire de locuinþe nu a fost cumpãratã de vreun investitor strategic ºi nici intenþie nu existã. Dacã în alte localitãþi ale Vãii Jiului mai multe imobile au fost înstrãinate de administraþiile locale unor investitori care mai apoi le-au abandonat, în capitala zonei acest lucru nu s-a întâmplat. Monika BACIU ”Imobile cumpãrate de persoane private sunt dar locuinþe ºi clãdiri multietajate nu sunt dar sunt cazuri de construcþii con-

struite de investitori ºi nu cumpãrate din fondul locativ al municipiului Petroºani. Ar fi destul de greu sã poatã face asta având în vedere faptul cã primãria dintr-un bloc de

locuinþe 10-20% din acele locuinþe mai sunt proprietatea noastrã, restul sunt cumpãrate de cãtre proprietari deci în acest moment în Petroºani nu se poate face o astfel de achiziþie”, a declarat secretarul Primãriei Petroºani, Adrian Negoe. În cazul blocurilor care nu au niciun locatar, cum spre exemplu

Sute de cereri de retrocedare

L

a nivelul municipiului Petroºani s-au primit sute de cereri de retrocedare a unor terenuri sau imobile. Acestea au fost rezolvate în ceea ce priveºte atribuþiile ce au þinut de cei din administraþia localã de la Petroºani. Monika BACIU ”Au existat foarte multe cereri, 320 de cereri depuse la legea 10/2001 care reglementa tocmai acest domeniu al restituirii. Au fost toate rezolvate într-un sens sau altul adicã fie al restituiri fie al propuneri de mãsuri prin echivalent caz în care dosarele au fost depuse la Bucureºti la Autoritatea Naþionalã pentru Restituirea Proprietãþilor”, a declarat

Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Cererile de retrocedare au fost trimise la Bucureºti la Autoritatea Naþionalã pentru Restituirea Proprietãþilor, care însã nu au efecuat plãþile. ”De acolo intra într-un mecanism prin care ar trebui ca evaluatorii sã vinã în teren ºi sã evalueze sumele care ar trebui restituite ºi apoi prin tragere la sorþi pe calculator sar plãti aceste despãgubiri dar

ar fi fosta garnizoanã din Petroºani, invetsitorul ar trebui sã înainteze o cerere cãtre administraþia localã, urmând ca mai apoi sã fie întrunite mai multe condiþii pentru ca imobilul sã poatã fi înstrãinat.

nicio persoanã din Petroºani nu a primit sumele cuvenite. Au venit la o serie de notificãri mai vechi dar nu ºtiu sã se fi plãtit sumele din pãcate”, a mai precizat sursa citatã. La Petroºani nu au existat cereri de retrocedare a unor clãdiri publice precum ºcoli sau spitale. ”Au fost acele clãdiri care au fost naþionalizate sau confiscate de regimul comunist din perioada anilor 45-89, noi am restituit în naturã trei sau patru case domnului Ianza ºi în rest nu am avut clãdiri de spitale sau de ºcoli cum sunt în oraºele mai mari care sã trebuiascã restituite. În rest au fost mai mult terenuri luate abuziv ai cãror proprietari nu au fost despãgubiþi ºi ar fi tre-

buit sã-ºi primeascã despãgubirile prin Fondul Proprietatea”, a mai spus Negoe. De precizat este faptul cã noua lege a retrocedãrilor nu

mai prevede depunerea de noi cereri din partea foºtilor proprietari sau a moºtenitorilor acestora. La Petroºani singura clãdire emblematicã ce a fost retrocedatã este casa Ianza.

Angajatori puþini, ºomeri mulþi

S

ute de persoane cautã un loc de muncã. Vineri la Petroºani a avut loc bursa generalã a locurilor de muncã. Sute de persoane s-au cãlcat în picioare de la primele ore ale dimineþii pentru a putea sta de vorbã cu un angajator în vederea gãsirii unui loc de muncã. Monika BACIU

Oferta a fost difersificatã, la bursã participând 8 angajatori care au pus la dispoziþia celor interesaþi peste 50 de locuri de muncã. Chiar ºi aºa angajatorii spun cã este foarte greu sã gãseascã angajatul ideal. ”Caut tâmplar ºi faianþor trebuie sã ºtie meserie. Mulþi au diplome, dar nu ºtiu meserie. Un alt lucru important este sã vrea sã lucreze pentru cã sunt mulþi care nu vor sã lucreze, dar vor sã ia bani”, a declarat unul dintre angajatorii prezenþi la bursa generalã a locurilor

de muncã. Un lucru inedit la bursa generalã a locurilor de muncã de la Petroºani a fost perzenþa unor artiºti care cãutau sã angajeze actori ºi oameni de divertisment. Din pãcate însã aceºtia nu au gãsit candidatul ideal. ”Cãutãm actori. Vrem ca oamenii sã ºtie cã ºi din actorie se fac bani. Din pãcate nimeni nu a aplicat pentru acest pot ci pentru posturile de manipulatori ºi maºinist”, a spus angajatorul care cãuta persoane în domeniul actoriei. Pentru posturile disponibile la acest angajator au existat ºi intenþii

de angajare, însã nu pentru actori. ”Eu am fost miner, posturile s-au restructurat ºi caut sã lucrez orice altceva. Nu am aplicat pentru actor ci pentru manipulator”, a spus una din persoanele aflate în cãutarea unui loc de muncã. Cei aflaþi în cãutarea unui loc de muncã au plecat dezamãgiþi de la bursa din cauzã cã nu au gãsit un post pe mãsura aºteptãrilor lor. ”Cãutam ceva pentru bãrbaþi în construcþii sã lucrez ca necalificat, dar nu am gãsit. Toþi cautã oameni calificaþi”, spune unul dintre ºomerii aflaþi în cãutarea unui loc de muncã. Altcineva cãuta un loc de muncã în domeniul articolelor textile, însã ºi aici au existat dezamãgiri. ”Nimeni nu vrea þesãtor manual. ªtiu sã fac goblene sã cos la mânã, dar nu se cautã aºa

ceva”, spune o femeie. În urma bursei generale a locurilor de muncã organizate vineri la Petroºani au fost selectaþi mai mulþi candidaþi care se muleazã pe cerinþele angajatorilor. „La finalul Bursei, Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara raporteazã urmãtoarele rezultate: au fost contactaþi un numãr de 223 angajatori în vederea participãrii la bursã ºi au participat efectiv un numãr

”În conditile în care nu mai este niciun locatar ar trebui sã facã investitorul respectiv o cerere de cumpãrare la consilui local al municipiului Petroºani, noi ar trebui sã o evaluãm ºi consiliul local sã aprobe vânzarea la licitaþie publicã pornind de la preþul de vânzare stabilit de acest evaluator”, a mai spus sursa citatã. Dupã o eventualã vânzare a unor astfel de clãdiri cei din administraþia localã nu mai au nicio implicare. Astfel, orice risc sau accident cade în sarcina proprietarului.

de 81 agenþi economici. Oferta de locuri de muncã a numãrat 420 de posturi, repartizate pe

localitãþi. (...) Au fost selectate 250 persoane în vederea încadrãrii ºi au fost încadrate în muncã 130 persoane, dintre care 11 persoane cu studii superioare”, se aratã în comunicatul remis presei de AJOFM Hunedoara la finalul bursei. Cei mai mulþi ºomeri care ºi-au gãsit de lucru sunt din Petroºani, iar aici 33 de oameni au primit repartiþii, iar alþi 22 la Deva, în timp ce niciun ºomer nu a fost angajat la Orãºtie.


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Aprilie 2013

Zâmbete de Paºti – campanie pentru copii ea mai mare campanie C de ajutorare a copiilor

nevoiaºi începe de luni în Valea Jiului. Peste 1.700 de copii vor avea un Paºte fericit.

Campania – cea mai mare care s-a desfãºurat pânã acum în Valea Jiului implicã oamenii de afaceri, minerii ºi întreaga comunitate, aºa cum s-a întâmplat atunci când am trimis de aici ajutoare cãtre satele Moldovei inundate. Iniþiatori sunt reprezentanþii Fundaþiei Creºtine Sfânta Filofteia, care susþin cã prin aceasta vor aduce zâmbetele copiilor triºti de Iepuraº. „Sãptãmâna aceasta vã invitãm sã ne fiþi alãturi la cea mai mare acþiune caritabilã din Valea Jiului. Începând de marþi (23 aprilie) ºi pânã duminicã (28 aprilie), vã aºteptãm la centrele de colectare deschise, pentru a readuce zâmbetele pe feþele copiilor necãjiþi din Vale. Puteþi aduce orice

aliment de la ulei, zahãr, fãinã, orez, conserve, cartofi, paste fãinoase, pânã la sucuri, sãpun, ori detergent”, spun reprezentanþii fundaþiei. În plus, Emil Pãrãru, care este ºi el organizator, spune cã a fãcut apel cãtre agenþii economici ºi chiar cãtre mineri. „Vrem ca toþi sãse implice ºi sã le vinã în ajutor. Ne-am gândit ºi la mineri, care ar putea sã renunþe lameselelor de dinainte de ºut ºi cu

banii respectivi sã le luãm copiilor sãrmani bunãtãþi de Paºti. Vom face 1.700 de pachete cel puþin ºi vom aduce bucuria ºi lumina Învierii în casele lor”, a declarat Emil Pãrãu. Cei care vor sã fie de ajutor sunt aºteptaþi la Uricani, la Primãrie, în Lupeni la Cinematograful Cultural, la Vulcan, Lângã Popicãrie, în oraºul Aninoasa,la centrul P.A.P.I. (lângã Primãrie), în municipiul Petroºani, la Primãrie, iar în Petrila la Casa de Culturã Ladislau Schmidt. Programul este între 23-28 aprilie, în intervalul 9:00-17:00. Un prim pas, foarte important, a fost fãcut de cãtre salariaþii minelor din Vale, aceºtia urmând sã-ºi doneze suplimentele de hranã timp de 3 zile. Pentru cei care nu pot ajunge în Vale,ori pentru cei care vor dona bani a fost deschis ºi un cont bancar, unde orice sumã de bani este binevenitã: RO98BRDE220SV64951502200. Diana MITRACHE

Mame neºtiutoare, copii bolnavi

D

oar în cursul anului trecut mai mulþi nou-nãscuþi au fost transportaþi cu elicopetere la clinicile din þarã. Cauzele sunt multiple, copiii se nasc cu probleme respiratorii ºi nu numai. Aici intervine însã ºi alt factor. Cel al mamelor care îi poartã în pântece timp de nouã luni, însã nu respectã anumite condiþii minime astfel ca micuþii sã se formeze armonios în cele nouã luni de viaþã intrauterinã. „Cei mai mulþi dintre copiii dupã care vine elicpoterul SMURD au probleme de respiraþie. Avem o populaþie cu o situaþie socio-economicã îngrozitoare. Mamele sunt neinstruite,sunt tinere ºi nu se hrãnesc suficient, nu merg la controale ºi aºa ne trezim cu un copil. De cele mai multe ori el se naºte prematur, deci totul este imatur la el, iar problema este aceastã suferinþã respiratorie. Este necesar atunci sã îi trimitem la o clinicã. În plus, întotdeauna ei vin grevaþi de alte infecþii, cu hemoragii intracerebrale ºi avem posibilitatea sã le salvãm viaþa ºi îi trimitem la Timiºoara de cele mai multe ori. Asta pentru cã vrem ca viaþa lui sã fie ºi de calitate ºi, dupã ce îl stabilizãm, pasul 2 este sã îi trimitem la clinicã”, a declarat Carmen Bursesc

Ziua Verde în Petroºani

Z

iua Verde a fost un prilej pentru toþi tinerii de a îmbrãca Petroºaniul în verde. Cel mai mic ecologist, ca a plantat copaci a fost fiul primarului Tiberiu Iacob Ridzi, care a dat o mânuþã de ajutor comunitãþãii. Sute de copii au umplut oraºul de eºarfe verzi, acesta fiind simbolul celei de doua ediþii a manifestãrii ecologiste denumite generic „Ziua Verde”. Tinerii au ajutat sã fie curãþate mai multe zone ale oraºului, dar au ºi plantat copaci. „Am aºteptat cu mare bucurie aceastã zi, pe care am intitulat-o generic Ziua Verde ºi la care s-au angrenat peste 1.000 de participanþi: ºcolile, colegiile, voluntarii Crucii Roºii,

plantare de puieþi de Tuia, în curtea viitorului aºezãmânt pentru persoanele în vârstã, care va fi amenajat în clãdirea ºcolii din Dãrãneºti. Cu atât mai mult cu cât am fãcut o echipã excelentã cu fiul meu Andrei, care a participat astãzi la prima sa lecþie de ecologie”, a mai adãugat Tiberiu Iacob Ridzi,în timp ce soþia sa a menþionat acelaºi gest ca fiind cel mai reprezentativ: „Am trãit o experienþã în premierã. L-am ghidat cu multã bucurie pe micuþul nostru Andrei cãtre dorinþa de a face bine planetei,

Casa Pollicino, Asociaþia Pro Parâng, Asociaþia Sfânta Varvara, Asociaþia Petro Aqua, Centrul Cuore, Asociaþia Bujori de Munte.Dupã o întâlnire cu mare încãrcãturã emoþionalã ( ocazie cu care am inaugurat ºi miniamfiteatrul amenajat lângã

Teatrul Dramatic I.D.Sârbu), creatã de elevii de la toate ºcolile ºi colegiile care au venit sã ne transmitã mesajele lor în acord cu nevoia unei vieþi sãnãtoase pe o planetã curatã, toþi participanþii au realizat o amplã acþiune de ecologizare în toate zonele

municipiului nostru”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Dar poate ceea ce l-a emoþionat cel mai mult pe primar a fost ajutorul dat de fiul sãu, Andrei. „Am fost bucuros sã pot participa ºi la acþiunea de

,medic primar neonatolog la Spitalul de Urgenþã din Petroºani.

M

ortalitatea în rândul copiilor este datã de mai multe cauze

Astfel mortaliltatea infantilã poate surveni din cauze directe precum unele boli. Acestea pot fi de naturã ereditarã, malformaþii sau diferite boli apãrute dupã naºtere. Tot cauze directe ale mortalitãþii pot fi considerate ºi accidentele precum intoxicaþiile sau înecul. Deficienþele sistemului sanitar, condiþiile de igienã sau nivelul de educaþie al pãrinþilor sunt principalele cauze care duc la mortalitatea infantilã. Nivelul de educaþie scãzut ºi lipsa

cunoºtinþelor despre creºterea ºi îngrijirea copilului cresc riscul îmbolnãvirilor ºi accidentelor producãtoare de deces. În 2010, cele mai multe decese infantile s-au înregistrat în rândul nãscuþilor vii ale cãror mame aveau un nivel de instruire redus. O altã cauzã pentru mortalitatea infantilã este sãrãcia, inegalitatea socialã ºi guvernarea care prin lipsa sau numãrul mic sau ineficienþa mpsurilor de reformã ale sistemului sanitar sau de protecþie socialã face ca nu toate mamele sã beneficieze de servicii medicale. Mortalitatea infantilã reprezintã decesul copiilor în primul an de viaþã. Rata mortalitãþii infantile se calculeazã, în România, ca numãrul deceselor survenite din orice cauzã pânã la împlinirea vârstei de 1 an. În judeþul Hunedoara în anul 1990 au fost 28,5 de cazuri de decese infantile la 1000 de naºteri, iar în anul 2011 situaþia s-a mai ameliorat. Astfel, în urmã cu doi ani, rata mortalitãþii infantile în rândul copiilor de pânã la un an mortalitatea a fost de 8,2 cazuri la o mie de naºteri. Monika BACIU

Þara Haþegului-Retezat, promovatã ca destinaþie eco-turisticã

O

asociaþia de turism din Þara Haþegului au în plan promovarea zonei ca destinaþie eco-turisticã în cadrul unui proiect cu finanþare nerambursabilã ºi derulat între lunile aprilie-septembrie. „Activitãþile desfãºurate pe perioada 15 aprilie 15 septembrie 2013 au ca obiectiv principal promovarea primei zone propuse ca destinaþie eco-tu-

risticã din România, mai ales prin creºterea gradului de

informare asupra valorilor naturale, istorice, culturale ºi

tradiþionale, la nivelul a 500 de tineri, viitori ambasadori ai Þãrii Haþegului, toþi elevi ai Colegiului Naþional “I.C. Brãtianu”. Cel puþin 100 dintre copiii cei mai activi în cadrul prezentãrilor teoretice vor participa la o excursie de o zi, pe un traseu tematic din Parcul Naþional Retezat, în perioada iunie-august 2013”, a declarat, Alexandru Bulacu, coordonatorul proiectului derulat de Asociaþia de Turism Retezat. Pe lângã acþiunile

de conºtientizare, proiectul “Promovarea zonei Þara Haþegului –Retezat ca destinaþie eco-turisticã” are ca scop ºi creºterea gradului de informare a locuitorilor ºi vizitatorilor oraºului Haþeg, prin crearea ºi montarea de panouri informativeducative în parcul din centrul oraºului. Valoarea totalã a proiectului este de 22456,92 lei, din care subvenþia primitã înseamnã 17891,92 lei. Maximilian GÂNJU

Actualitate 7 plantând primul sãu pomiºor. A fost foarte emoþionant sã-l vedem cum gradat s-a apropiat cu dragoste de puiul de Tuia ºi cum l-a ajutat pe tatãl sãu sã planteze pomiºorul, care va creºte într-un spaþiu destinat sãnãtãþii ºi armoniei semenilor noºtri. Pentru copiii noºtri avem obligaþia sã facem tot ceea ce ne stã în puteri ca sã ducã o viaþã sãnãtoasã, în armonie cu Natura. Acesta a fost de fapt ºi mesajul tuturor celor cu care m-am reîntâlnit la Ziua Verde, o acþiune simbol pentru sãnãtatea comunitãþii Petroºaniului”, a completat Monica Iacob Ridzi. Diana MITRACHE


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Aprilie 2013

Zâmbete de Paºti – campanie pentru copii ea mai mare campanie C de ajutorare a copiilor

nevoiaºi începe de luni în Valea Jiului. Peste 1.700 de copii vor avea un Paºte fericit.

Campania – cea mai mare care s-a desfãºurat pânã acum în Valea Jiului implicã oamenii de afaceri, minerii ºi întreaga comunitate, aºa cum s-a întâmplat atunci când am trimis de aici ajutoare cãtre satele Moldovei inundate. Iniþiatori sunt reprezentanþii Fundaþiei Creºtine Sfânta Filofteia, care susþin cã prin aceasta vor aduce zâmbetele copiilor triºti de Iepuraº. „Sãptãmâna aceasta vã invitãm sã ne fiþi alãturi la cea mai mare acþiune caritabilã din Valea Jiului. Începând de marþi (23 aprilie) ºi pânã duminicã (28 aprilie), vã aºteptãm la centrele de colectare deschise, pentru a readuce zâmbetele pe feþele copiilor necãjiþi din Vale. Puteþi aduce orice

aliment de la ulei, zahãr, fãinã, orez, conserve, cartofi, paste fãinoase, pânã la sucuri, sãpun, ori detergent”, spun reprezentanþii fundaþiei. În plus, Emil Pãrãru, care este ºi el organizator, spune cã a fãcut apel cãtre agenþii economici ºi chiar cãtre mineri. „Vrem ca toþi sãse implice ºi sã le vinã în ajutor. Ne-am gândit ºi la mineri, care ar putea sã renunþe lameselelor de dinainte de ºut ºi cu

banii respectivi sã le luãm copiilor sãrmani bunãtãþi de Paºti. Vom face 1.700 de pachete cel puþin ºi vom aduce bucuria ºi lumina Învierii în casele lor”, a declarat Emil Pãrãu. Cei care vor sã fie de ajutor sunt aºteptaþi la Uricani, la Primãrie, în Lupeni la Cinematograful Cultural, la Vulcan, Lângã Popicãrie, în oraºul Aninoasa,la centrul P.A.P.I. (lângã Primãrie), în municipiul Petroºani, la Primãrie, iar în Petrila la Casa de Culturã Ladislau Schmidt. Programul este între 23-28 aprilie, în intervalul 9:00-17:00. Un prim pas, foarte important, a fost fãcut de cãtre salariaþii minelor din Vale, aceºtia urmând sã-ºi doneze suplimentele de hranã timp de 3 zile. Pentru cei care nu pot ajunge în Vale,ori pentru cei care vor dona bani a fost deschis ºi un cont bancar, unde orice sumã de bani este binevenitã: RO98BRDE220SV64951502200. Diana MITRACHE

Mame neºtiutoare, copii bolnavi

D

oar în cursul anului trecut mai mulþi nou-nãscuþi au fost transportaþi cu elicopetere la clinicile din þarã. Cauzele sunt multiple, copiii se nasc cu probleme respiratorii ºi nu numai. Aici intervine însã ºi alt factor. Cel al mamelor care îi poartã în pântece timp de nouã luni, însã nu respectã anumite condiþii minime astfel ca micuþii sã se formeze armonios în cele nouã luni de viaþã intrauterinã. „Cei mai mulþi dintre copiii dupã care vine elicpoterul SMURD au probleme de respiraþie. Avem o populaþie cu o situaþie socio-economicã îngrozitoare. Mamele sunt neinstruite,sunt tinere ºi nu se hrãnesc suficient, nu merg la controale ºi aºa ne trezim cu un copil. De cele mai multe ori el se naºte prematur, deci totul este imatur la el, iar problema este aceastã suferinþã respiratorie. Este necesar atunci sã îi trimitem la o clinicã. În plus, întotdeauna ei vin grevaþi de alte infecþii, cu hemoragii intracerebrale ºi avem posibilitatea sã le salvãm viaþa ºi îi trimitem la Timiºoara de cele mai multe ori. Asta pentru cã vrem ca viaþa lui sã fie ºi de calitate ºi, dupã ce îl stabilizãm, pasul 2 este sã îi trimitem la clinicã”, a declarat Carmen Bursesc

Ziua Verde în Petroºani

Z

iua Verde a fost un prilej pentru toþi tinerii de a îmbrãca Petroºaniul în verde. Cel mai mic ecologist, ca a plantat copaci a fost fiul primarului Tiberiu Iacob Ridzi, care a dat o mânuþã de ajutor comunitãþãii. Sute de copii au umplut oraºul de eºarfe verzi, acesta fiind simbolul celei de doua ediþii a manifestãrii ecologiste denumite generic „Ziua Verde”. Tinerii au ajutat sã fie curãþate mai multe zone ale oraºului, dar au ºi plantat copaci. „Am aºteptat cu mare bucurie aceastã zi, pe care am intitulat-o generic Ziua Verde ºi la care s-au angrenat peste 1.000 de participanþi: ºcolile, colegiile, voluntarii Crucii Roºii,

plantare de puieþi de Tuia, în curtea viitorului aºezãmânt pentru persoanele în vârstã, care va fi amenajat în clãdirea ºcolii din Dãrãneºti. Cu atât mai mult cu cât am fãcut o echipã excelentã cu fiul meu Andrei, care a participat astãzi la prima sa lecþie de ecologie”, a mai adãugat Tiberiu Iacob Ridzi,în timp ce soþia sa a menþionat acelaºi gest ca fiind cel mai reprezentativ: „Am trãit o experienþã în premierã. L-am ghidat cu multã bucurie pe micuþul nostru Andrei cãtre dorinþa de a face bine planetei,

Casa Pollicino, Asociaþia Pro Parâng, Asociaþia Sfânta Varvara, Asociaþia Petro Aqua, Centrul Cuore, Asociaþia Bujori de Munte.Dupã o întâlnire cu mare încãrcãturã emoþionalã ( ocazie cu care am inaugurat ºi miniamfiteatrul amenajat lângã

Teatrul Dramatic I.D.Sârbu), creatã de elevii de la toate ºcolile ºi colegiile care au venit sã ne transmitã mesajele lor în acord cu nevoia unei vieþi sãnãtoase pe o planetã curatã, toþi participanþii au realizat o amplã acþiune de ecologizare în toate zonele

municipiului nostru”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Dar poate ceea ce l-a emoþionat cel mai mult pe primar a fost ajutorul dat de fiul sãu, Andrei. „Am fost bucuros sã pot participa ºi la acþiunea de

,medic primar neonatolog la Spitalul de Urgenþã din Petroºani.

M

ortalitatea în rândul copiilor este datã de mai multe cauze

Astfel mortaliltatea infantilã poate surveni din cauze directe precum unele boli. Acestea pot fi de naturã ereditarã, malformaþii sau diferite boli apãrute dupã naºtere. Tot cauze directe ale mortalitãþii pot fi considerate ºi accidentele precum intoxicaþiile sau înecul. Deficienþele sistemului sanitar, condiþiile de igienã sau nivelul de educaþie al pãrinþilor sunt principalele cauze care duc la mortalitatea infantilã. Nivelul de educaþie scãzut ºi lipsa

cunoºtinþelor despre creºterea ºi îngrijirea copilului cresc riscul îmbolnãvirilor ºi accidentelor producãtoare de deces. În 2010, cele mai multe decese infantile s-au înregistrat în rândul nãscuþilor vii ale cãror mame aveau un nivel de instruire redus. O altã cauzã pentru mortalitatea infantilã este sãrãcia, inegalitatea socialã ºi guvernarea care prin lipsa sau numãrul mic sau ineficienþa mpsurilor de reformã ale sistemului sanitar sau de protecþie socialã face ca nu toate mamele sã beneficieze de servicii medicale. Mortalitatea infantilã reprezintã decesul copiilor în primul an de viaþã. Rata mortalitãþii infantile se calculeazã, în România, ca numãrul deceselor survenite din orice cauzã pânã la împlinirea vârstei de 1 an. În judeþul Hunedoara în anul 1990 au fost 28,5 de cazuri de decese infantile la 1000 de naºteri, iar în anul 2011 situaþia s-a mai ameliorat. Astfel, în urmã cu doi ani, rata mortalitãþii infantile în rândul copiilor de pânã la un an mortalitatea a fost de 8,2 cazuri la o mie de naºteri. Monika BACIU

Þara Haþegului-Retezat, promovatã ca destinaþie eco-turisticã

O

asociaþia de turism din Þara Haþegului au în plan promovarea zonei ca destinaþie eco-turisticã în cadrul unui proiect cu finanþare nerambursabilã ºi derulat între lunile aprilie-septembrie. „Activitãþile desfãºurate pe perioada 15 aprilie 15 septembrie 2013 au ca obiectiv principal promovarea primei zone propuse ca destinaþie eco-tu-

risticã din România, mai ales prin creºterea gradului de

informare asupra valorilor naturale, istorice, culturale ºi

tradiþionale, la nivelul a 500 de tineri, viitori ambasadori ai Þãrii Haþegului, toþi elevi ai Colegiului Naþional “I.C. Brãtianu”. Cel puþin 100 dintre copiii cei mai activi în cadrul prezentãrilor teoretice vor participa la o excursie de o zi, pe un traseu tematic din Parcul Naþional Retezat, în perioada iunie-august 2013”, a declarat, Alexandru Bulacu, coordonatorul proiectului derulat de Asociaþia de Turism Retezat. Pe lângã acþiunile

de conºtientizare, proiectul “Promovarea zonei Þara Haþegului –Retezat ca destinaþie eco-turisticã” are ca scop ºi creºterea gradului de informare a locuitorilor ºi vizitatorilor oraºului Haþeg, prin crearea ºi montarea de panouri informativeducative în parcul din centrul oraºului. Valoarea totalã a proiectului este de 22456,92 lei, din care subvenþia primitã înseamnã 17891,92 lei. Maximilian GÂNJU

Actualitate 7 plantând primul sãu pomiºor. A fost foarte emoþionant sã-l vedem cum gradat s-a apropiat cu dragoste de puiul de Tuia ºi cum l-a ajutat pe tatãl sãu sã planteze pomiºorul, care va creºte într-un spaþiu destinat sãnãtãþii ºi armoniei semenilor noºtri. Pentru copiii noºtri avem obligaþia sã facem tot ceea ce ne stã în puteri ca sã ducã o viaþã sãnãtoasã, în armonie cu Natura. Acesta a fost de fapt ºi mesajul tuturor celor cu care m-am reîntâlnit la Ziua Verde, o acþiune simbol pentru sãnãtatea comunitãþii Petroºaniului”, a completat Monica Iacob Ridzi. Diana MITRACHE


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Aprilie 2013

CNH, aproape 100 de mii beneficii din vânzare de curent

Valea Jiului are viitor, dar decizia este una politicã

SNH ºi SNÎMVJ contracte M de distribuþie a energiei electrice

ineritul poate fi salvat, dacã existã voinþã politicã. Aceasta este concluzia care s-a desprins dupã workshp-ul organizat timp de douã zile la Peroºani ºi la care au participat specialiºti în domeniu, precum ºi oameni politici.

C

NH beneficii de aproape 100 de mii de lei de pe urma contractelor de distribuþie a energiei electrice. Compania Naþionalã a Huilei Petroºani are dreptul de a furniza energie electricã. Pe site-ul celor de la Autoritatea Naþionalã pentru Reglementare în Domeniul Energiei se regãsesc informaþiile despre licenþa de distribuþie a energiei electrice. Cei de la CNH au avut licenþã valabilã pe o perioadã de 25 de ani cu începere din anul 2008. ”ANRE a aprobat prin decizia 2219/23.10.2008 Licenþa de distribuþie a energiei electrice nr.847/2008 pentru CNH-SA, cu termen de valabilitate 25 de ani”, se aratã ºi într-un rãspuns remis de reprezentanþii CNH cãtre redactorii cotidianului Cronica Vãii Jiului. Conform ANRE, licenþa de distribuþie a energiei electrice de cãtre CNH este valabilã pânã în 01.10.2033.

B

eneficii

În urma licenþei pentru distribuþiea energiei electrice, cei de la CNH au încasat în cursul anului trecut aproape o sutã de mii de lei. Este vorba de contractele pe care vechea societate a huilei le-a avut încheiate cu diferite persoane ºi nu numai. ”Conform Raportului financiar estimat pentru anul 2012, beneficiile pentru activitatea licenþiatã au fost de 99.815 lei pentru anul calendaristic 2012”, se mai aratã în acelaºi rãspuns remis de CNH. Cei de la societatea huilei nu pot furniza informaþii cu privire la persoanele care au beneficiat de pe urma acestor contracte cu CNH-ul. ”Beneficiarii serviciului de distribuþie a energiei electrice au fost consumatorii racordaþi la instalaþiile proprii ale CNH-SA, care nu au avut posibilitate de racordare la distribuitorul principal de energie elec-

tricã SC Enel Distribuþie ºi se regãsesc în vecinãtatea unitãþilor miniere; au prestat diverse servicii pentru unitãþile miniere (spãlãtorii, cantine pentru mineri); au desfãºurât activitãþi pe suprafeþe ºi locaþii închiriate de la unitãþi miniere (bancomate, aparate de cafea, chioºcuri alimentare, etc). Potrivit prevederilor art.12 lit.d din Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informaþiile de interes public, informaþiile cu privire la datele personale sunt exceptate de la accesul liber al cetãþenilor. În contextul acestor prevederi nu vã putem pune la dispoziþie, conform solicitãrii dvs., numele beneficiarilor în cauzã”, se mai aratã în rãspuns.

C ontracte reziliate

O datã cu divizarea Companiei Naþionale a Huilei Petroºani au fost reziliate contractele cu beneficiarii, însã societãþile nou înfiinþate respectiv

Societatea Naþionalã a Huilei ºi Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului au încheiat noi contracte pentru distribuþiea energiei electrice. ”Contractele deþinute de CNH-SA cu beneficiarii serviciului de distribuþie au fost reziliate, odatã cu înfiinþarea societãþilor SNÎMVJ-SA ºi SNH-SA. Pentru alimentarea în continuare a beneficiarilor au fost încheiate contracte cu noile societãþi înfiinþate. Conform specificaþiilor Legii energiei electrice ºi a gazelor naturale nr.123/ 2012, art.10 pct.5. alin. d. ºi e. se permite desfãºurarea activitãþii de distribuþie a energiei electrice ºi fãrã deþinerea licenþei. Cu toate acestea SNH-SA a efectuat demersuri pentru obþinerea licenþei de distribuþie a

energiei electrice”, mai comunicã reprezentanþii CNH.

S

candal în urmã cu o lunã de zile

În urmã cu o lunã de zile un scandal a zguduit Societatea Naþionalã a Huilei. A fost vorba de identificarea unei reþele care transportã energie electricã la Cabana Voievodu. Printre posesorii de cabane este ºi un fost ºef al fostei Companii a Huilei. Poate cã n-ar fi nimic în neregulã dacã ºefii minerilor nu s-ar încurca în declaraþii ºi contrazice unul pe altul. Astfel, în timp ce directorul Societãþii Naþionale a Huilei din Petroºani, Nicolae Drãgoi susþine cã instalaþia de electricitate fãcutã cu resursele EM Lonea merge la o staþie de captare a apei ce aparþine subunitãþii miniere. „Referitor la alimentarea Cabanei Voievodu, noi SNH nu alimentãm Cabana Voievodu ci o staþie de ape de unde este alimentatã EM Lonea. De la acea staþie este alimentatã acea

Actualitate 9

Întâlnirea a avut ca subiect identificarea de soluþii pentru dezvoltarea durabilã a resurselor minerale convenþionale din România ºi a reunit personalitãþi ale vieþii academice, ºtiinþifice, economice ºi sociale din þara noastrã. Iar în urma sesiunii de analizã ºi dezbatere a specialiºtilor din domeniu s-au desprins mai multe soluþii viabile, a cãror aplicare sã conducã în final la sustenabilitatea ºi profitabilitatea industriei miniere ºi termoeneregtice din România. Câteva dintre acestea ar putea

consta în construirea unui nou grup energetic la termocentrala de la Paroºeni, care sã foloseascã huila din Valea Jiului, retehnologizarea termocentralei Mintia, în vederea utilizãrii în continuare a cãrbunelui, ca ºi combustibil ºi nu a gazului, aºa cum s-a vehiculat în ultima perioadã, intrarea Complexului Energetic Hunedoara într-o nouã construcþie energeticã, bazatã pe producþia de energie pe utilizarea unui un mix de resurse (cãrbune, apã, vânt, soare etc.), revitalizarea sistemului de termoficare ºi extinderea lui la nivelul tuturor localitãþilor din Valea Jiului ºi asigurarea, în acest fel, a încãlzirii locuinþelor la un preþ competititv, investiþii minime în cadrul tuturor exploatãrilor miniere din Valea Jiulu precum ºi pornirea exploatãrii resurselor aurifere ºi cuprifere din Munþii Apuseni, ceea ce ar

cabanã Voievodu, dar este alimentatã contorizat. O sã trimit corpul de control referitor la alimentarea cabanei unui fost director al CNH, dar nu am cunoºtinþã de aºa ceva ºi nu s-a fãcut o asemenea alimentare la acea cabanã. O sã trimit corpul de control, dar ºtiu cã nu sunt probleme la EM Lonea”, declara în urmã cu câteva sãptãmâni generalul SNH, Nicolae Drãgoi. Inginerul ºef de la Lonea susþine cã de fapt reþeaua nici nu are curent pe ea ºi cã s-a fãcut cu materialele minei pentru cã aºa era normal. „Sunt niºte consumatori pe care nu pot sã-i dau, acum nu este în funcþiune. Existã cereri din partea mai multor persoane ºi sunt montate aici (n.r. echipamentele electrice al EM Lonea) ca urmare a solicitãrii mai multor persoane care locuiesc în zonã. A unor lucrãtori de la Mina Lonea, a patru oameni ai muncii ºi pentru cã în zonã nu existã o altã posibilitate de alimentare cu energie electricã”, spunea la

momentul respectiv Gabriel Zamora, inginer ºef EM Lonea. CNH Petroºani, actuala SNH a mai fost în centrul unui scandal asemãnãtor în urmã cu circa trei ani de zile când s-a descoperit cã minerii trudeau în subteran iar ºefii fãceau afaceri necurate pe spatele lor. Atunci s-a fãcut o anchetã penalã pentru a se constata cum vinde mina energie electricã ºi dacã sunt prejudicii. Nimeni n-a fost tras la rãspundere deºi s-a constatat cã unitatea minierã a fost prejudiciatã. Ar mai fi de spus cã fostul CNH astãzi Societatea Naþionalã a Huilei a avut pierderi de 8 milioane de lei într-o singurã lunã de functinare ºi va intra sub administrare specialã pentru a evita falimentul. Ar mai fi de precizat cã ºeful actual care nu vede nimic în neregulã, a fost certat în public de cãtre ministrul Energiei, Costantin Nitã, pentru cã nu a redus pierderile dar mai ales furturile de la compania pe care o conduce. Monika BACIU

însemna o mare piaþã pentru energia produsã pe baza cãrbunelui din Valea Jiului. Pe de altã parte, cei prezenþi au cãzut de acord asupra necesitãþii implementãrii unui mecanism de colaborare între administraþiile locale din Valea Jiului, CEH ºi sindicate, precum ºi societatea civilã. Prezentã la dezbateri, deputatul Monica

Î

Iacob – Ridzi s-a angajat sã ducã rezultatul discuþiilor în Parlamentul României. „Am înþeles, în urma dezbaterilor de la workshopul organizat de comunitatea localã din Petroºani cã soluþii pentru un viitor sigur al activitãþii miniere ºi termoenergetice existã ºi încã nu puþine. Pentru ca aceste soluþii sã poatã fi puse în aplicare, este însã nevoie de o

decizie politicã. Tocmai de aceea, m-am angajat ca raportul pe care specialiºtii participanþi la workshopul de la Petroºani îl vor întocmi în urma acestei sesiuni de lucru, sã-l prezint în Parlamentul României”, a declarat Monica Iacob Ridzi. De asemenea, aceasta spune cã va adresa ºi membrilor Cabinetului Ponta, în mod special miniºtrilor respon-

Disponibilizãri „2 în 1”

n acest an, circa 500 de ortaci din Valea Jiului vor fi nevoiþi sã pãrãseascã industria minierã, urmând a fi disponibilizaþi. Este vorba despre cei 250 de oameni care ar fi trebuit sã fie puºi pe liber anul trecut, acestora adãugându-li-se ºi cei 265 din acest an. Mai exact, este vorba despre un val de disponibilizare de tip „2 în 1”, în 2013 urmând a pleca ºi cei care urmau sã fie disponibilizaþi anul trecut ºi cei din acest an. Cele câteva sute de mineri vor fi „radiaþi” de la minele considerate drept neviabile. „Vom efectua o disponibilizare comunã, 2012 plus 2013, a aproximativ 500 de persoane. Este posibil ca pânã la momentul acestor disponibilizãri sã mai plece din sistem ºi alþi câþiva. Practic, ei vor fi

reduºi din suma de 500. În urmãtorii ani, conform prevederilor programului de închidere, vom proceda ºi la alte disponibilizãri”, a precizat Petre Drãgoescu, director general Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului. Dacã numãrul celor care vor pãrãsi industria minierã este deja cunoscut, nu acelaºi lucru se poate spune ºi despre data la care vor demara, efectiv, disponibilizãrile. „Urmeazã

sabili cu sectorul industrial al Vãii Jiului ºi al judeþului Hunedoara, rugãmintea de a analiza cu maximã atenþie pãrerile specialiºtilor pentru a putea lua acele decizii care sã conducã la salvarea locurilor de muncã ale oamenilor ºi la sustenabilitatea sectorului energetic românesc. „Îi rog ºi pe aceastã cale pe domnii miniºtri Varujan Vosganian ºi Constantin Niþã sã þinã cont de pãrerile specialiºtilor români în ceea ce priveºte soluþiile pentru viitorul industriei miniere ºi energetice din România. Aplicând aceste soluþii, întocmai ºi la timp, salvãm zeci de mii de locuri de muncã pentru oamenii din Valea Jiului, Deva din judeþul Hunedoara ºi, în acelaºi timp, asigurãm independenþa energeticã a României”, a mai spus parlamentarul.

Viitorul mineritului, dezbãtut de cei însãrcinaþi cu închiderea minelor

T

imp de douã zile, în Petroºani, s-au derulat lucrãrile unui work – shop (mai pe româneºte spus – atelier de lucru) în cadrul cãruia a fost dezbãtut ºi analizat viitorul industriei extractive din România ºi, în special, din Valea Jiului. Printre numeroºii invitaþi ºi participanþi la aceastã manifestare (reprezentanþi ai Ministerului Economiei, profesori universitari

nilor de viabil sau neviabil în ceea ce priveºte existenþa unei unitãþi miniere. Nu de alta, dar, în viaþa unei exploatãri miniere pot exista perioade bune sau perioade rele, existând o anume ciclicitate, mai mult sau mai puþin dependentã de lucrãtori. Prin urmare, trebuie sã fim extrem de prudenþi în efectuarea unor astfel de catalogãri, în privinþa uneia sau alteia dintre exploatãrile miniere româneºti. Din acest punct de vedere, categoric, apare destul de nefireascã prezenþa mea, ca director al unei socie-

Car men COSMAN

ca în perioada imediat urmãtoare sã facem programul de concedieri colective, ce va sta la baza unui proiect de Hotãrâre de Guvern, ºi sã stabilim ºi data la care va demara acesta. Programul va cuprinde tot ceea ce þine de efectuarea unor disponibilizãri de personal dintr-o societate cu capital integral de stat, respectiv numãrul de persoane sau cuantumul sumelor ce urmeazã a le primi acestea”, a mai declarat Petre Drãgoescu. Cu noul program de concedieri colective au fost de acord ºi liderii de sindicat ai minerilor din Valea Jiului. „Am fost de acord cu efectuarea acestor noi disponibilizãri în urma cãrora vor pleca 500 de persoane, cele mai multe din rândul celor care îndeplinesc condiþiile de pensionare”, a spus Petre Nica, preºedintele Sindicatului „Muntele”. Mir cea NISTOR

specialiºti în minerit, deputaþi ºi senatori sau firme ce au ca domeniu de activitate mineritul) s-au numãrat ºi reprezentanþii Societãþii Comerciale de Conservare ºi Închidere a Minelor „Conversmin” SA Bucureºti ºi ai Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului SA. Mai exact, tocmai cei care „pun umãrul” la „restrângerea” activitãþii extractive din þarã. „Eu, unul am fost împotriva folosirii terme-

tãþi care are ca obiect de activitate închiderea de mine, la un work – shop în care sunt discutate probleme strict legate de viabilitate, dezvoltare, retehnologizare sau eficientizare a activitãþii din exploatãrile miniere. Nu mi se pare, însã, anormal, sã particip la o astfel de manifestare pentru cã avem, cu toþii, încã multe de învãþat. Niciodatã nu poþi ºti ce-þi oferã viaþa. În salã au fost prezenþi numeroºi profesori de la Universitatea din Petroºani, cei care au format numeroase generaþii de specialiºti în minerit, oameni de la care mai avem multe de învãþat”, a declarat Petre Drãgoescu, director general Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului. Lucrãrile ºi sinteza „work – shop – ului” dedicat „Exploatãrii resurselor minerale convenþionale în contextul dezvoltãrii durabile”, derulat timp de douã zile în Petroºani, vor fi publicate într-un buletin ºtiinþific ce urmeazã a apãrea pânã la sfârºitul lunii iunie. Mir cea NISTOR


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Aprilie 2013

CNH, aproape 100 de mii beneficii din vânzare de curent

Valea Jiului are viitor, dar decizia este una politicã

SNH ºi SNÎMVJ contracte M de distribuþie a energiei electrice

ineritul poate fi salvat, dacã existã voinþã politicã. Aceasta este concluzia care s-a desprins dupã workshp-ul organizat timp de douã zile la Peroºani ºi la care au participat specialiºti în domeniu, precum ºi oameni politici.

C

NH beneficii de aproape 100 de mii de lei de pe urma contractelor de distribuþie a energiei electrice. Compania Naþionalã a Huilei Petroºani are dreptul de a furniza energie electricã. Pe site-ul celor de la Autoritatea Naþionalã pentru Reglementare în Domeniul Energiei se regãsesc informaþiile despre licenþa de distribuþie a energiei electrice. Cei de la CNH au avut licenþã valabilã pe o perioadã de 25 de ani cu începere din anul 2008. ”ANRE a aprobat prin decizia 2219/23.10.2008 Licenþa de distribuþie a energiei electrice nr.847/2008 pentru CNH-SA, cu termen de valabilitate 25 de ani”, se aratã ºi într-un rãspuns remis de reprezentanþii CNH cãtre redactorii cotidianului Cronica Vãii Jiului. Conform ANRE, licenþa de distribuþie a energiei electrice de cãtre CNH este valabilã pânã în 01.10.2033.

B

eneficii

În urma licenþei pentru distribuþiea energiei electrice, cei de la CNH au încasat în cursul anului trecut aproape o sutã de mii de lei. Este vorba de contractele pe care vechea societate a huilei le-a avut încheiate cu diferite persoane ºi nu numai. ”Conform Raportului financiar estimat pentru anul 2012, beneficiile pentru activitatea licenþiatã au fost de 99.815 lei pentru anul calendaristic 2012”, se mai aratã în acelaºi rãspuns remis de CNH. Cei de la societatea huilei nu pot furniza informaþii cu privire la persoanele care au beneficiat de pe urma acestor contracte cu CNH-ul. ”Beneficiarii serviciului de distribuþie a energiei electrice au fost consumatorii racordaþi la instalaþiile proprii ale CNH-SA, care nu au avut posibilitate de racordare la distribuitorul principal de energie elec-

tricã SC Enel Distribuþie ºi se regãsesc în vecinãtatea unitãþilor miniere; au prestat diverse servicii pentru unitãþile miniere (spãlãtorii, cantine pentru mineri); au desfãºurât activitãþi pe suprafeþe ºi locaþii închiriate de la unitãþi miniere (bancomate, aparate de cafea, chioºcuri alimentare, etc). Potrivit prevederilor art.12 lit.d din Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informaþiile de interes public, informaþiile cu privire la datele personale sunt exceptate de la accesul liber al cetãþenilor. În contextul acestor prevederi nu vã putem pune la dispoziþie, conform solicitãrii dvs., numele beneficiarilor în cauzã”, se mai aratã în rãspuns.

C ontracte reziliate

O datã cu divizarea Companiei Naþionale a Huilei Petroºani au fost reziliate contractele cu beneficiarii, însã societãþile nou înfiinþate respectiv

Societatea Naþionalã a Huilei ºi Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului au încheiat noi contracte pentru distribuþiea energiei electrice. ”Contractele deþinute de CNH-SA cu beneficiarii serviciului de distribuþie au fost reziliate, odatã cu înfiinþarea societãþilor SNÎMVJ-SA ºi SNH-SA. Pentru alimentarea în continuare a beneficiarilor au fost încheiate contracte cu noile societãþi înfiinþate. Conform specificaþiilor Legii energiei electrice ºi a gazelor naturale nr.123/ 2012, art.10 pct.5. alin. d. ºi e. se permite desfãºurarea activitãþii de distribuþie a energiei electrice ºi fãrã deþinerea licenþei. Cu toate acestea SNH-SA a efectuat demersuri pentru obþinerea licenþei de distribuþie a

energiei electrice”, mai comunicã reprezentanþii CNH.

S

candal în urmã cu o lunã de zile

În urmã cu o lunã de zile un scandal a zguduit Societatea Naþionalã a Huilei. A fost vorba de identificarea unei reþele care transportã energie electricã la Cabana Voievodu. Printre posesorii de cabane este ºi un fost ºef al fostei Companii a Huilei. Poate cã n-ar fi nimic în neregulã dacã ºefii minerilor nu s-ar încurca în declaraþii ºi contrazice unul pe altul. Astfel, în timp ce directorul Societãþii Naþionale a Huilei din Petroºani, Nicolae Drãgoi susþine cã instalaþia de electricitate fãcutã cu resursele EM Lonea merge la o staþie de captare a apei ce aparþine subunitãþii miniere. „Referitor la alimentarea Cabanei Voievodu, noi SNH nu alimentãm Cabana Voievodu ci o staþie de ape de unde este alimentatã EM Lonea. De la acea staþie este alimentatã acea

Actualitate 9

Întâlnirea a avut ca subiect identificarea de soluþii pentru dezvoltarea durabilã a resurselor minerale convenþionale din România ºi a reunit personalitãþi ale vieþii academice, ºtiinþifice, economice ºi sociale din þara noastrã. Iar în urma sesiunii de analizã ºi dezbatere a specialiºtilor din domeniu s-au desprins mai multe soluþii viabile, a cãror aplicare sã conducã în final la sustenabilitatea ºi profitabilitatea industriei miniere ºi termoeneregtice din România. Câteva dintre acestea ar putea

consta în construirea unui nou grup energetic la termocentrala de la Paroºeni, care sã foloseascã huila din Valea Jiului, retehnologizarea termocentralei Mintia, în vederea utilizãrii în continuare a cãrbunelui, ca ºi combustibil ºi nu a gazului, aºa cum s-a vehiculat în ultima perioadã, intrarea Complexului Energetic Hunedoara într-o nouã construcþie energeticã, bazatã pe producþia de energie pe utilizarea unui un mix de resurse (cãrbune, apã, vânt, soare etc.), revitalizarea sistemului de termoficare ºi extinderea lui la nivelul tuturor localitãþilor din Valea Jiului ºi asigurarea, în acest fel, a încãlzirii locuinþelor la un preþ competititv, investiþii minime în cadrul tuturor exploatãrilor miniere din Valea Jiulu precum ºi pornirea exploatãrii resurselor aurifere ºi cuprifere din Munþii Apuseni, ceea ce ar

cabanã Voievodu, dar este alimentatã contorizat. O sã trimit corpul de control referitor la alimentarea cabanei unui fost director al CNH, dar nu am cunoºtinþã de aºa ceva ºi nu s-a fãcut o asemenea alimentare la acea cabanã. O sã trimit corpul de control, dar ºtiu cã nu sunt probleme la EM Lonea”, declara în urmã cu câteva sãptãmâni generalul SNH, Nicolae Drãgoi. Inginerul ºef de la Lonea susþine cã de fapt reþeaua nici nu are curent pe ea ºi cã s-a fãcut cu materialele minei pentru cã aºa era normal. „Sunt niºte consumatori pe care nu pot sã-i dau, acum nu este în funcþiune. Existã cereri din partea mai multor persoane ºi sunt montate aici (n.r. echipamentele electrice al EM Lonea) ca urmare a solicitãrii mai multor persoane care locuiesc în zonã. A unor lucrãtori de la Mina Lonea, a patru oameni ai muncii ºi pentru cã în zonã nu existã o altã posibilitate de alimentare cu energie electricã”, spunea la

momentul respectiv Gabriel Zamora, inginer ºef EM Lonea. CNH Petroºani, actuala SNH a mai fost în centrul unui scandal asemãnãtor în urmã cu circa trei ani de zile când s-a descoperit cã minerii trudeau în subteran iar ºefii fãceau afaceri necurate pe spatele lor. Atunci s-a fãcut o anchetã penalã pentru a se constata cum vinde mina energie electricã ºi dacã sunt prejudicii. Nimeni n-a fost tras la rãspundere deºi s-a constatat cã unitatea minierã a fost prejudiciatã. Ar mai fi de spus cã fostul CNH astãzi Societatea Naþionalã a Huilei a avut pierderi de 8 milioane de lei într-o singurã lunã de functinare ºi va intra sub administrare specialã pentru a evita falimentul. Ar mai fi de precizat cã ºeful actual care nu vede nimic în neregulã, a fost certat în public de cãtre ministrul Energiei, Costantin Nitã, pentru cã nu a redus pierderile dar mai ales furturile de la compania pe care o conduce. Monika BACIU

însemna o mare piaþã pentru energia produsã pe baza cãrbunelui din Valea Jiului. Pe de altã parte, cei prezenþi au cãzut de acord asupra necesitãþii implementãrii unui mecanism de colaborare între administraþiile locale din Valea Jiului, CEH ºi sindicate, precum ºi societatea civilã. Prezentã la dezbateri, deputatul Monica

Î

Iacob – Ridzi s-a angajat sã ducã rezultatul discuþiilor în Parlamentul României. „Am înþeles, în urma dezbaterilor de la workshopul organizat de comunitatea localã din Petroºani cã soluþii pentru un viitor sigur al activitãþii miniere ºi termoenergetice existã ºi încã nu puþine. Pentru ca aceste soluþii sã poatã fi puse în aplicare, este însã nevoie de o

decizie politicã. Tocmai de aceea, m-am angajat ca raportul pe care specialiºtii participanþi la workshopul de la Petroºani îl vor întocmi în urma acestei sesiuni de lucru, sã-l prezint în Parlamentul României”, a declarat Monica Iacob Ridzi. De asemenea, aceasta spune cã va adresa ºi membrilor Cabinetului Ponta, în mod special miniºtrilor respon-

Disponibilizãri „2 în 1”

n acest an, circa 500 de ortaci din Valea Jiului vor fi nevoiþi sã pãrãseascã industria minierã, urmând a fi disponibilizaþi. Este vorba despre cei 250 de oameni care ar fi trebuit sã fie puºi pe liber anul trecut, acestora adãugându-li-se ºi cei 265 din acest an. Mai exact, este vorba despre un val de disponibilizare de tip „2 în 1”, în 2013 urmând a pleca ºi cei care urmau sã fie disponibilizaþi anul trecut ºi cei din acest an. Cele câteva sute de mineri vor fi „radiaþi” de la minele considerate drept neviabile. „Vom efectua o disponibilizare comunã, 2012 plus 2013, a aproximativ 500 de persoane. Este posibil ca pânã la momentul acestor disponibilizãri sã mai plece din sistem ºi alþi câþiva. Practic, ei vor fi

reduºi din suma de 500. În urmãtorii ani, conform prevederilor programului de închidere, vom proceda ºi la alte disponibilizãri”, a precizat Petre Drãgoescu, director general Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului. Dacã numãrul celor care vor pãrãsi industria minierã este deja cunoscut, nu acelaºi lucru se poate spune ºi despre data la care vor demara, efectiv, disponibilizãrile. „Urmeazã

sabili cu sectorul industrial al Vãii Jiului ºi al judeþului Hunedoara, rugãmintea de a analiza cu maximã atenþie pãrerile specialiºtilor pentru a putea lua acele decizii care sã conducã la salvarea locurilor de muncã ale oamenilor ºi la sustenabilitatea sectorului energetic românesc. „Îi rog ºi pe aceastã cale pe domnii miniºtri Varujan Vosganian ºi Constantin Niþã sã þinã cont de pãrerile specialiºtilor români în ceea ce priveºte soluþiile pentru viitorul industriei miniere ºi energetice din România. Aplicând aceste soluþii, întocmai ºi la timp, salvãm zeci de mii de locuri de muncã pentru oamenii din Valea Jiului, Deva din judeþul Hunedoara ºi, în acelaºi timp, asigurãm independenþa energeticã a României”, a mai spus parlamentarul.

Viitorul mineritului, dezbãtut de cei însãrcinaþi cu închiderea minelor

T

imp de douã zile, în Petroºani, s-au derulat lucrãrile unui work – shop (mai pe româneºte spus – atelier de lucru) în cadrul cãruia a fost dezbãtut ºi analizat viitorul industriei extractive din România ºi, în special, din Valea Jiului. Printre numeroºii invitaþi ºi participanþi la aceastã manifestare (reprezentanþi ai Ministerului Economiei, profesori universitari

nilor de viabil sau neviabil în ceea ce priveºte existenþa unei unitãþi miniere. Nu de alta, dar, în viaþa unei exploatãri miniere pot exista perioade bune sau perioade rele, existând o anume ciclicitate, mai mult sau mai puþin dependentã de lucrãtori. Prin urmare, trebuie sã fim extrem de prudenþi în efectuarea unor astfel de catalogãri, în privinþa uneia sau alteia dintre exploatãrile miniere româneºti. Din acest punct de vedere, categoric, apare destul de nefireascã prezenþa mea, ca director al unei socie-

Car men COSMAN

ca în perioada imediat urmãtoare sã facem programul de concedieri colective, ce va sta la baza unui proiect de Hotãrâre de Guvern, ºi sã stabilim ºi data la care va demara acesta. Programul va cuprinde tot ceea ce þine de efectuarea unor disponibilizãri de personal dintr-o societate cu capital integral de stat, respectiv numãrul de persoane sau cuantumul sumelor ce urmeazã a le primi acestea”, a mai declarat Petre Drãgoescu. Cu noul program de concedieri colective au fost de acord ºi liderii de sindicat ai minerilor din Valea Jiului. „Am fost de acord cu efectuarea acestor noi disponibilizãri în urma cãrora vor pleca 500 de persoane, cele mai multe din rândul celor care îndeplinesc condiþiile de pensionare”, a spus Petre Nica, preºedintele Sindicatului „Muntele”. Mir cea NISTOR

specialiºti în minerit, deputaþi ºi senatori sau firme ce au ca domeniu de activitate mineritul) s-au numãrat ºi reprezentanþii Societãþii Comerciale de Conservare ºi Închidere a Minelor „Conversmin” SA Bucureºti ºi ai Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului SA. Mai exact, tocmai cei care „pun umãrul” la „restrângerea” activitãþii extractive din þarã. „Eu, unul am fost împotriva folosirii terme-

tãþi care are ca obiect de activitate închiderea de mine, la un work – shop în care sunt discutate probleme strict legate de viabilitate, dezvoltare, retehnologizare sau eficientizare a activitãþii din exploatãrile miniere. Nu mi se pare, însã, anormal, sã particip la o astfel de manifestare pentru cã avem, cu toþii, încã multe de învãþat. Niciodatã nu poþi ºti ce-þi oferã viaþa. În salã au fost prezenþi numeroºi profesori de la Universitatea din Petroºani, cei care au format numeroase generaþii de specialiºti în minerit, oameni de la care mai avem multe de învãþat”, a declarat Petre Drãgoescu, director general Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului. Lucrãrile ºi sinteza „work – shop – ului” dedicat „Exploatãrii resurselor minerale convenþionale în contextul dezvoltãrii durabile”, derulat timp de douã zile în Petroºani, vor fi publicate într-un buletin ºtiinþific ce urmeazã a apãrea pânã la sfârºitul lunii iunie. Mir cea NISTOR


10 Diverse

Convocator

În temeiul prevederilor art.94 alin.1 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale art.6 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 26 aprilie 2013, ora 11, cu urmãtoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotãrâre privind analiza ºi aprobarea execuþiei bugetelor aflate în autoritatea Consiliului Judeþean Hunedoara întocmite pe secþiunea de funcþionare de dezvoltare pe trimestrul I 2013; 2. Proiect de hotãrâre privind analiza de aprobare a execuþiei bugetului împrumuturilor externe ºi interne ale Consiliului Judeþean Hunedoara pe trimestrul I 2013; 3. Proiect privind aprobarea raportului asupra situaþiei gestionãrii bunurilor Consiliului Judeþean Hunedoara la 31 decembrie

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Aprilie 2013 cheltuielilor legate de acesta din a Comisiei pentru protecþia copiluFotbal Club Hunedoara”; cadrul Programului Operaþional lui Hunedoara; 10. Proiect de hotãrâre privind Sectorial „Creºterea 16. Proiect de hotãrâre privind aprobarea actualizãrii devizului Competitivitãþii Economice” 2007aprobarea statului de funcþii al general pentru unele obiective de 2013; Sanatoriului de Pneumoftiziologie investiþii ale Consiliului Judeþean 19. Aprobarea proiectului „Sistem Brad; Hunedoara; integrat de e-guvernare destinat 17. Aprobarea unui proiect infor11. Proiect de hotãrâre privind gestiunii Registrului Agricol” ºi a matic din cadrul Programului modificarea încadrãrii unui drum cheltuielilor legate de acesta din Operaþional Sectorial „Creºterea public din judeþul Hunedoara; Competitivitãþii Economice” 2007- cadrul Programului Operaþional 12. Proiect de hotãrâre privind Sectorial „Creºterea 2013; aprobarea preluãrii unui sector de Competitivitãþii Economice” 200718. Aprobarea proiectului drum din administrarea Consiliului 2013 „Implementarea unei soluþii de elocal al Municipiului Hunedoara în guvernare la nivelul unor unitãþi administrarea Consiliului Judeþean Preºedinte, administrativ-teritoriale pentru efiHunedoara; Mircea Ioan MOLOÞ cientizarea serviciilor publice” ºi a 13. Proiect de hotãrâre privind stabilirea modului de administrare a unor Comemorare Restricþii apã spaþii aparþinând Se împlinesc 6 domeniului public al S.C. Apa Serv F Dn 150, str. luni de când judeþului Hunedoara; scumpul nostru tatã Valea Jiului S.A. Eroilor., remediere 14. Proiect de hotãrâre ºi bunic Petroºani anunþã pierdere în zona spiprivind aprobarea Loy Vilhelm restricþii în furnizarea talului municipal ºi achiziþiei de servicii Tiberiu (Vili) montare distribuitor juridice specializate, de apei potabile, pentru a plecat dintre noi luni, 22 pe Aleea Gorunului, asistenþã ºi într-o lume mai reprezentare a intereaprilie 2013 în orabl 2, sc 2. bunã. selor Consiliului Nu te vom uita Mulþumim sul Lupeni, între niciodatã! Judeþean Hunedoara în orele 9,30 - 17,00. pentru înþelegere justiþie; Conducerea S.C. Zona afectatã Oraº 15. Proiect de hotãrâre Vechi. Motivul Apa Serv Valea privind modificarea Jiului S.A. restricþiei - remediere componenþei nominale Persoanele care din

2012; 4. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii bugetului propriu al judeþului Hunedoara pe anul 2013; 5. Proiect de hotãrâre privind rectificarea bugetului de venituri ºi cheltuieli al Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara; 6. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Programului de activitãþi în domeniul promovãrii potenþialului turistic al Judeþului Hunedoara, pentru anul 2013; 7. Proiect de hotãrâre privind aprobarea bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2013 al S.C. Compania de Turism Hunedoara S.A; 8. Proiect de hotãrâre privind aprobarea aderãrii Judeþului Hunedoara în calitate de membru asociat la Asociaþia „Clubul Sportiv Municipal Cetate Deva”; 9. Proiect de hotãrâre privind aprobarea aderãrii Judeþului Hunedoara în calitate de membru asociat la Asociaþia “Clubul Sportiv

Anunþ

pierdere pe conducta

Petroºani

Consiliul Judeþean Hunedoara z Program Petroºani Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00 Preºedinte CJ Vineri 10:00 - 14:00

întâmplare au vãzut, asistat, ori au dat o mânã de ajutor în data de 11 aprilie 2012 la evenimentul rutier ce s-a petrecut la intrarea în localitatea Sâmbãta de Jos sunt rugate sã sune la tel: 0761 40 44 54. Cu mulþumiri!

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

HOROSCOP Nu vã asumaþi prea multe responsabilitãþi, pentru cã riscaþi sã nu le faceþi faþã. Nu este momentul sã vã ocupaþi de afaceri. S-ar putea sã pierdeþi sume importante. Dacã intenþionaþi sã plecaþi într-o cãlãtorie, verificaþi cu atenþie bagajele ºi maºina!

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi puþin deprimat ºi sã vã simþiþi lipsit de vlagã. Relaþiile sentimentale sunt foarte bune. Împreunã cu persoana iubitã puteþi rezolva o problemã importantã. Menajaþivã sãnãtatea ºi odihniþi-vã mai mult!

Se pare cã nu vã puteþi respecta programul din cauza unor evenimente neprevãzute. Nu vã puneþi prea mari speranþe într-o afacere, pentru cã s-ar putea sã aveþi parte de o dezamãgire. Aveþi rãbdare ºi aºteptaþi zile mai bune.

Dimineaþa aveþi parte de câteva momente mai încordate, din cauza controverselor cu un coleg sau un partener de afaceri. Reuºiþi sã lãmuriþi repede neînþelegerea. Petreceþi dupãamiaza în familie

Amânaþi activitãþile care necesitã tact ºi putere de concentrare. Spre searã, primiþi un cadou de la o rudã mai în vârstã. Cu banii nu staþi prea bine, dar sunteþi încã departe de o criza financiarã. Fiþi mai atent la cheltuieli!

O rudã apropiatã vã ajutã sã depãºiþi un moment dificil din relaþiile parteneriale. Dupã-amiazã staþi mai bine cu moralul, mai ales dupã ce primiþi o sumã importantã dintr-o colaborare. Acordaþi mai multã atenþie copiilor!

Sunteþi indispus din cauza atmosferei tensionate de la serviciu. Nu vã faceþi probleme, toanele ºefului vor trece curând! Pãstraþi-vã calmul ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu colegii. Ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile altora.

Sunteþi indispus din cauzã cã vi se anuleazã o delegaþie. Nu este cazul sã vã faceþi griji, este doar o amânare ºi nimic mai mult. Ar fi bine sã vã ocupaþi de problemele financiare. Relaþiile cu partenerul de viaþã parcurg o perioadã favorabilã.

Deveniþi irascibil din cauzã cã nu reuºiþi sã vã respectaþi programul. Dacã nu vã controlaþi nervozitatea, riscaþi sã aveþi neplãceri, atât la serviciu, cât ºi acasã. Concentraþi-vã asupra problemelor cu adevãrat importante.

Nu este o zi favorabilã activitãþilor intelectuale. Vã cam lipseºte inspiraþia ºi nu reuºiþi sã terminaþi o lucrare importantã. Fiþi mai prudent la serviciu, altfel riscaþi sã aveþi discuþii aprinse cu colegii. Evitaþi speculaþiile financiare!

Astãzi nu este indicat sã semnaþi documente oficiale sau sã vã ocupaþi de afaceri. Cei din jur nu sunt de acord cu ideile dumneavoastrã. Nu vã lãsaþi demoralizat ºi nu renunþaþi la planurile de schimbare!

Apar neînþelegeri în relaþia cu un partener de afaceri. Pãstraþi-vã calmul ºi încercaþi sã gãsiþi o soluþie de compromis! Pentru a depãºi momentele tensionate de azi, trebuie sã vã înarmaþi cu multã rãbdare. Evitaþi discuþiile în contradictoriu.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Aprilie 2013

Dosarul „Petrila 2008” a mai suferit o amânare urtea de Apel Craiova a amânat, C încã o datã, cauza în care sunt cercetaþi foºtii ºefi ai Minei Petrila,

acuzaþi de moartea a 13 mineri ºi salvatori în douã explozii cumplite. Carmen COSMAN Foºtii ºefi ai minerilor de la Petrila au compãrut, din nou, în faþa magistraþilor de la Curtea de Apel Craiova, care judecã recursuruile formulate împotriva sentinþei Tribunalului Gorj. Din data de 8 februarie, de când dosarul a avut primul termen de jude-

catã în aceastã etapã, ºi pânã acum cauza a suferit doar amânîri. La termenul trecut, magistraþii au anunþat chiar cã îi vor amenda pe apãrãtorii inculpaþilor dacã vor continua sã lipseascã de la termenele procesului, dar ºi acum au fost nevoiþi sã amâne procesul pentru data de 10 mai. Magistraþii de la Curtea

de Apel Craiova judecã recursul formulat împotriva sentinþei pronunþate de Tribunalul Gorj, Dosarul a ajuns în data de 21 ianuarie, pe rolul instanþei de judecatã de la Craiova, pe unde a mai

trecut, de fapt, o datã. Magistraþii de aici au decis, în 11 mai 2012, casarea sentinþei ºi trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Gorj, instanþã care menþinuse sentinþele pronunþate de

Judecãtoria Târgu Jiu. Dupã rejudecare, pedepselor celor trei foºti ºefi ai minei Petrila s-au redus faþã de sentinþa iniþialã. Astfel, fostul director Aurelian Necula a fost condamnat la 6 ani ºi 6 luni închisoare, Roºu Gheorghe – fost inginer ºef securitate minierã a fost condamnat la 4 ani închisoare, iar Ungur Dan ªtefan - ºeful staþiei de salvare minierã tot la 4 ani închisoare. Iniþial, Judecãtoria Târgu Jiu l-au condamnat, în noiembrie 2010, pe Aurelian Necula, la ºapte ani ºi ºase luni de închisoare, Gheorghe Roºu a fost condamnat la ºase ani ºi

ºase luni de închisoare, iar Dan Ungur la ºase ani ºi ºase luni de închisoare. Cei trei ºefi au fost învinovãþiþi de ucidere din culpã, vãtãmare corporalã din culpã ºi de infracþiuni privind nerespectarea mãsurilor de protecþie a muncii în cazul accidentului colectiv de muncã din 15 noiembrie 2008 în care ºi-au pierdut viaþa 13 mineri ºi salvatori. De precizat cã atât inculpaþii, cât ºi Parchetul ºi rudele victimelor au formulat recurs împotriva sentinþei pronunþate de magistraþii gorjeni în data de 13 decembrie 2012.

Unii în concediu, alþii la „recuperãri”

Târg de animale de Sfântul Gheorghe

Î

ãptãmâna aceasta, primãria Petrila organizeazã la Jieþ târgul de animale, la care sunt aºteptaþi sã participe zeci comercianþi din tot judeþul Hunedoara ºi judeþele limitrofe.

n perioada 1 – 6 mai (inclusiv), alãturi de elevi ºi alþi bugetari, ºi minerii din Valea Jiului vor beneficia de o mini – vacanþã acordatã cu ocazia zilei internaþionale a celor care muncesc ºi a Sfintelor Sãrbãtori de Paºte. Dacã ortacii de la minele clasificate de cãtre guvernanþi drept neviabile (Petrila, Paroºeni ºi Uricani) vor primi (în 2 ºi 3 mai) douã zile de concediu, cei de la minele viabile (Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni) urmeazã a recupera cele 2 zile de „vacanþã”. Mircea NISTOR „Colegii noºtri de la Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului vor acoperi zilele lucrãtoare de 2 ºi 3 mai cu zile de concediu. Aceasta, þinând cont de situaþia înregistratã la Complexul Energetic Hunedoara ºi anume cã stocurile de

cãrbune sunt pe plin. Noi, în schimb, am mers pe varianta de a recupera cele douã zile în 11 ºi 25 mai. Este vorba despre recuperarea producþiei ce o pierdem nelucrând în 2 ºi 3 mai. Prin urmare, minerii din Valea Jiului vor fi liberi în perioada 1 – 6 mai, inclusiv”, a declarat Petre Nica, preºedinte Sindicatul „Muntele”. Cu ocazia Paºtelui, angajaþii SNH ºi SNÎMVJ vor intra ºi în posesia unor adaosuri salariale, acordate în conformitate cu prevederile Contractului Colectiv de Muncã ºi a protocolului încheiat cu administraþia Societãþii Naþionale a Huilei. Este vorba despre niºte „tichete – cadou” în valoare de câte 400 de lei.

S

Luiza ANDRONACHE “Pe data de 23 aprilie, de Sfântul Gheorghe, în fiecare an, organizãm târgul de animale ºi produse agro-industriale, în zona Jieþ, în spatele stadionului din Lonea. Este un târg bianual. O ediþie se þine primãvara pe data de 23 aprilie, iar cealaltã în toamnã, pe 1 septembrie”, a declarat Toma Vãrgatu, secretar primãria Petrila. Acest târg se va desfãºura la Jieþ, lângã organizarea de ºantier a firmei Apa Serv. La negoþ vor veni în special þãranii care vor sã

vândã sau sã facã schimb de animale cu alþii, din alte zone. Noi am fãcut

Pregãtiri intense pentru alegerile din Densuº

D

upã ce primarul Sorin ªtefoni a ales sã plece în funcþia de secretar de stat în Ministerul Muncii, alegãtorii din comuna Densuº sunt aºteptaþi din nou la urne. Iar Prefectura Hunedoara a demarat deja pregãtirile pentru organizarea scrutinului. Carmen COSMAN Alegerile din comuna Densuº sunt programate, prin hotãrârre de Guvern, pentru duminicã, 26 mai. Primarul de aici Sorin ªtefoni a ales postul de secretar de stat în Ministerul Muncii, iar pentru viitorul

fotoliu de edil se pare cã cele mai mari ºanse de câºtig le are actualul viceprimar al comunei, Traian Bugari. Prefectura Hunedoara a demarat deja pregãtirile specifice pentru organizarea alegerilor. Astfel, prin Ordinul Prefectului judeþului

Hunedoara nr. 77/19.04.2013 s-a numerotat Circumscripþia electoralã nr. 1 Densuº.

Iar cei care doresc sã ocupe posturile de preºedinte sau locþiitor al biroului electoral de circumscripþie al comunei Densuº, precum ºi preºedinte ºi locþiitor al birourilor electorale ale secþiilor de votare îºi pot depune dosarele de candidat la sediul Instituþiei Prefectului - judeþului Hunedoara. La înscriere se va prezenta actul de identitate ºi dovada absolvirii studiilor juridice.

adreese cãtre toate primãriile din judeþul Hunedoara ºi judeþul Gorj, în special zona de sub munte, Crasna, Novaci, Muºteºti ºi aºteptãm un numãr cât mai mare de comercianþi”, a mai spus secretarul primãriei. Cei mai mulþi þãrani care vin aici, vor sã vândã în special oi ºi miei. Oile de la Jieþ sunt recunoscute pentru calitate, aºa cã în fiecare an de când se þine acest târg, acestea sunt cele mai bine vândute animale.


12 Actualitate

C

entrul municipiului Petroºani a fost sâmbãtã punctul principal de atracþie pentru toatã Valea Jiului ºi o mulþime de oameni a venit sã admire maºinile retro expuse aici. Fiat-uri, IMS-uri, Trabanturi, Dacii, vechi, dar toate absolut funcþionale, au fost expuse în Piaþa Victoriei de proprietarii lor. Cândva umpleau strãzile, acum sunt obiecte de colecþie. Vorbim despre maºinile retro care pentru o zi au fost vedete la Petroºani. O pasiune scumpã, dar care meritã toþi banii. Aºa spun cei care colecþioneazã maºini retro ºi bat þara în lung ºi în lat dupã o maºinã veche pe care ºi-o doresc în colecþia lor. Nu este deloc ieftin, pentru cã multe dintre ele necesitã reparaþii costisitoare, dar pasiunea învinge munca sau efortul financiar. Iar când bijuteriile pe patru roþi strãlucesc în razele soarelui de primãvarã ºi mii de oameni vin sã le admire, efortul este rãsplãtit cu vârf ºi îndesat. Aºa s-a întâmplat la Petroºani, unde Retromobil Club România, cu implicarea municipalitãþii Petroºani, a organizat, în premierã, o epxoziþie de maºini retro. Trei hunedoreni sunt membri ai acestui club de pasionaþi de maºni vechi, doi dintre ei

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Aprilie 2013

De la Vartburg 1000 la IMS, maºinile retro au fost vedetele Petroºaniului

fiind din Valea Jiului. Este vorba despre comandantul Poliþiei Oraºului Petrila, Ovidiu Zaharia ºi Nicolae Gherghin, care ºi-au expus sâmbãtã, la Petroºani, o parte a

colecþiei de maºini pe care o deþin. Iar o a treia persoanã a venit cu o motocicletã de colecþie.

Oricum, ºi la nivel naþional vorbim despre o comunitate oarecum restrânsã, iar cei de aici þin legatura prin internet, cu ajutorul telefoniei mobile, pentru cã este o piaþã extrem de dinami-

cã, iar proprietarii iniþiali ai maºinilor sunt, de regulã, oameni în vârstã „O astfel de pasiune înseamnã multã muncã, dãruire, bani, timp ºi informaþie, ca sã gãseºti „religvele” pe care sã le aduci acasã, sã le bagi în atelier ºi, dupã o perioadã de 6 luni – doi ani sã scoþi o bijuterie”, spuen Ovidiu Zaharie care a venti aiic cu 11 maºini cu preþuri de pânã la 12.000 de euro, e drept pe piaþa germanã. Este vorba despre un Opel Olimpia Record

fabricat în 1953, care pleacã la sfert de cheie. „Nu ºtiu dacã mã voi opri aici. De câte ori îmi mai luam câte o maºinã soþia îmi spunea: <<Iar ai mai luat o rablã>> ºi îi promiteam, de fiecare datã cã e ultima. ªi a tot fost ultima, pânã am ajuns la numãrul de 16”, mai spune acesta. Maºinile sunt þinute într-un loc special amenajat, pe o bucatã de teren care aparþine fratelui sãu. Acum nu îºi mai doreºte neapãrat un anume model de maºinã pentru cã în urmã cu trei sãptãmâni a adus, de la Timiºoara, o Skoda Felicia decapotabilã pe care ºi-o dorea foarte mult. „Visul meu a fost o maºinã de epocã decapotabilã. Acum lucrez la ea, sper ca pânã în varã sã pot circula cu ea”, a mai spus Zaharia.

A

dmiraþie ºi invidie!

Pe terenul lui ºi-a adãpostit bijuteriile pe roþi ºi Nicolae Gherghin, al doilea membru al Retromobil Club Romania din Valea Jiului. „Este vorba despre mult

timp, bani cheltuiþi, dar este o pasiune frumoasã, dar, din pãcate, cam rarã în România ºi greu de înþeles de mulþi dintre participanþii la trafic. Maºinile astea vechi merg mai încet, trebuie avutã mai multã grijã de ele, pentru cã piesele sunt scumpe, sunt rare, se obþin cu dificultate. Maºinile sunt aduse din þarã, de la Bucureºti, de la Timiºoara. Cea mai scumpã piesã ºi cea mai dificil de gãsit am luat un stop pentru motocicleta care a aparþinut Miliþiei, din Singapore, de pe E-bay. Se gãseºte foarte

greu pentru cã s-au fabricat doar 15.000 de exemplare”, povesteºte Gherghin. La expoziþia de maºini retro a venit cu 4 exponate, dar colecþia sa este mai bogatã, însã, din pãcate, nu toate sunt

funcþionale. Probabil lumea crede cã dacã ai astfel de maºini eºti ºi bogat, dincolo de satisfacþia sufleteascã pe care þi-o aduc aceste bijuterii motorizate. Iar unii acþioneazã în consecinþã. Nicolae Gherghin a simþit asta pe pielea lui. „Am fost victima unui incendiu, victima a 14 furturi în decurs de doi ani. Îmi este greu sã le protejez ºi acum sunt împreunã cu prietenul Ovidiu Zaharia ºi le þin la dânsul la Petrila. (...) cest evebiment este o premierã atât pentru municipiul Petroºani cât ºi pentru judeþul Hunedoara. Sper ca vizitatorii sã fie în numãr cât mai mare ºi sã se bucure de maºinile prezentate. Pe viitor sperãm sã mai organizãm astfel de evenimente”, a spus Nicolae Gherghin. Cei mai încântaþi au fost copiii, cãrora

li s-au lipit ochii de micuþele maºini. Vedeta expoziþiei a fost însã un IMS lângã care au zãbovit minute bune atât micuþii, cât ºi cei mai în vârstã vizitatori. Car men COSMAN

CVJ NR. 354, LUNI 22 APRILIE 2013  

CVJ NR. 354, LUNI 22 APRILIE 2013

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you