CVJ NR. 340, MARTI 2 APRILIE 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 340

Cronica Vãii Jiului Marti, 2 Aprilie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Cine îi apãrã pe mineri de sistem?

Foºtii ortaci devin „carne de tun” pe piaþa liberã a muncii

Scandal la mina Vulcan

M

inerii au ameninþat cu refuzul de a intra în subteran dupã ce conducerea Societãþii Naþionale a Huilei de care aparþine mina Vulcan, a fãcut o serie de schimbãri în conducerea subunitãþii.

>>> PAGINA A 3-A

Doctorii ºi asistenþii medicali continuã sã plece, iar spitalele se chinuie sau mor

Î

n cinci ani, au plecat din þarã 22.879 de medici ºi farmaciºti ºi 15.923 de asistenþi medicali ºi moaºe.

Plecãrile cadrelor medicale ºi-au scãzut ritmul faþã de anii precedenþi, dar ele continuã îngrijorãtor.

>>> PAGINA A 4-A

Dacã ai doar o pereche de izmene, riºti sã rãmâi în fundul gol

“M

ineritul este prioritar, dar nu trebuie sã stãm cu mâinile încruciºate ºi sã continuãm sã spunem cã dacã minerit nu e, nimic nu e...“

>>> PAGINILE 8-9

PAªTE FERICIT!

S

ute de oameni se pregãtesc sã îngroaºe anul acesta rândul ºomerilor hunedoreni fãrã o ºansã realã de a se reintegra profesional. Sunt o parte din minerii angajaþi la Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului ºi care nu au nicio protecþie în faþa sistemului. Statul investeºte sume importante în protecþia socialã a persoanelor rãmase fãrã loc de muncã, respectiv indemnizaþii de ºomaj ºi chiar salarii compensatorii ºi venituri în completare în unele cazuri, cum este ºi cel al minerilor ce pleacã prin programele de concedieri colective. >>> PAGINILE 8-9

Sfânta sãrbãtoare a Învierii Domnului, pe care tocmai o cinstim, sã fie pentru dumneavoastrã o poartã spre un drum cu împliniri ºi luminã în gând ºi suflet!

Tuturor prietenilor ºi colaboratorilor catolici le doresc o primãvarã fericitã!

Hristos a Înviat!

Francisc Gerschner, Vicepreºedinte PSD Petroºani

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Aprilie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 au loc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 19:00 20:00 20:30 22:30

National TV 9:45 Taxi Driver (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Pastila Vouã (r) 12:30 Cuscrele (r) 13:30 Pastila Vouã (r) 13:45 Cuscrele (r) 14:45 Pastila Vouã (r) Acces Direct 15:15 Sã v-amintiþi Observator Duminica... (r) Observator special 18:30 ªtiri Naþional TV Parteneri neobiºnuiþi 19:15 Destine împlinite Un Show Pãcãtos 20:15 Suflete pereche 21:15 Hoþul fantomã

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Te iubesc la nebunie! (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Dl. Jones 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI New York 0:00 Jocuri de noroc

Prima TV 9:30 Eu ºi Prinþul 3: Luna de miere 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Dragul de Raymond 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r)

18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete

TVR 1 9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r) 11:10 Zeul rãzboiului (r) 11:50 Zeul rãzboiului (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Împreunã în Europa 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Interes general 17:40 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:20 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 19:00 Ora de business 19:45 Sport

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 aprilie 2013

Scandal la mina Vulcan

M

inerii au ameninþat cu refuzul de a intra în subteran dupã ce conducerea Societãþii Naþionale a Huilei de care aparþine mina Vulcan, a fãcut o serie de schimbãri în conducerea subunitãþii.

Mãrul discordiei este fostul director al minei Vulcan, Aurelian Enache, schimbat din funcþie în urmã cu circa o sãptãmânã. Enache a fost numit iniþial consilier al directorului general al SNH, ca mai apoi sã se întoarcã la mina Vulcan pe postul de inginer ºef Securitate ºi Sãnãtate în Muncã (SSM).

Acest lucru i-a nemulþumit pe ortacii de la Vulcan care, ieri, au ameninþat cã nu vor mai intra la front pânã nu se revine asupra deciziei. Minerii nu erau de acord cu înlocuirea lui Simion Hanganu, fostul ºef SSM, dar mai ales de schimbãrile în structura de conducere a minei, modificãri pe care

Ortacii, program special de Paºte

M

inerii, minivacanþã de Paºte. Ortacii din Valea Jiului vor lucra dupã un program special cu ocazia sãrbãtorilor pascale.

Administraþia Societãþii Naþionale a Huilei ºi a Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului împreunã cu sindicatele au stabilit un program de lucru special pentru aceastã sãrbãtoare. ”Pentru perioada Paºtelui am încheiat un protocol cu administraþia societãþii prin care începând cu data de 1 ºi pânã în datã de 6 inclusiv salariaþii societãþii vor fi liberi urmând a recupera zilele de 2 ºi 3 în datã de 11 ºi respectiv 25 mai”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Minerii au mai lucrat dupã un

le-au considerat politice.

Hanganu a fost o victimã sigurã pentru cã nu este înregimentat politic au spus ortacii care au protestat ieri pânã la intrarea în ºut, în faþa minei. Oamenii mai au un motiv pentru care nu au fost de acord cu schimbarea ºefului SSM, dat fiind faptul cã serviciul este unul extrem de important în cadrul minei ºi de el depind vieþile celor care coboarã în subteran. Fostul director Aurelian Enache (PSD) a fost schimbat în urma unor verificãri efectuate de corpul de control al SNH care a depistat abateri administrative la mina Vulcan. Locul lui Enache a fost luat de Sorin Rosmenteniuc (PNL).

La ora prânzului conflictul a fost stins dupã ce directorul general al Societãþii Naþionale

program special ºi cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã, însã în luna ianuarie aceºtia s-au revoltat din cauza banilor primiþi pentru luna decembrie. Datoritã programului de lucru nu a fost îndeplinit planul de producþie, lucru a dus la nemulþumiri. Liderii minerilor, spun cã acum nu vor fi probleme de acest gen.”Nu este problema în acest sens mai ales cã protocolul a fost încheiat cu mult timp în urmã ºi toþi directorii societãþii au avut timpul necesar sã-ºi programeze programul de producþie astfel încât sã nu întâmpinãm asemenea probleme. Mai mult decât atât fiecare sucursalã are posibilitatea de a lucra pe bazã de comandã în aceste zile când doresc dumnealor, deci programul de producþie nu este pus sub semnul întrebãrii”, a mai precizat sursa citatã.

Programul de lucru pentru luna mai a fost realizat în aºa fel încât ortacii sã beneficieze de zile libere ºi cu ocazia zilei de 1 mai, dar ºi cu ocazia sãrbãtorilor Pascale.

Monika BACIU

a Huilei a mers sã discute cu ortacii protestatari. Nicolae Drãgoi a decis sã-l aducã înapoi pe funcþia de inginer ºef SSM pe inginerul Simion Hanganu. „Oamenii au intrat la Vulcan, la ora 12, în ºut normal. Ei au lucrat normal în schimbul doi, dar când au venit la muncã la ora 10.30, cu autobuzele, au rãmas în faþa minei ºi au discutat cu conducerea. Dupã aceea s-au schimbat ºi au mers la subteran Deci nu sunt probleme a mina Vulcan, nici cu intratul ºi nici cu ieºitul”, a declarat ieri directorul general al SNH, Nicolae Drãgoi.

Acesta a mai spus cã Aurelian Enache este la dispoziþia conducerii EM Vulcan pentru încadrarea pe un post corespunzãtor pregãtirii profesionale.

Maximilian GÂNJU

vor sã-ºi facã partid

S

unt peste zece mii în toatã Valea Jiului ºi dacã ar fi într-un partid politic ar reprezenta cu adevãrat o forþã.

Acest lucru îl cred cã tãrie mai mulþi ortaci care vor sã-ºi înfiinþeze propriul partid. Practic Liga Pensionarilor Minieri Valea Jiului s-ar transforma în Partidul Pensionarilor Minieri, iar statutul noii formaþiuni politice este gata ºi mai trebuie fãcute demersurile pentru înregistrare ca partid politic. „Avem statut, avem toate lucrurile care ne definesc ca formaþiune politicã ºi mai trebuie doar înfiinþat. Se va numi Partidul Pensionarilor Minieri ºi va avea sediul central în Valea Jiului unde este polul mineritului. Nu vor face parte doar pensionarii minieri ci toþi cei care vor sã se regãseascã într-un partid care cunoaºte problemele Vãii, ale pensionarilor din aceastã þarã. Poate doar aºa vom fi luaþi ºi

ITM Hunedoara are un nou ºef

I

Pensionarii minieri

nspectoratul teritorial de Muncã Hunedoara are, de luni, un nou ºef.

Prin Ordinul nr. 562/29.03.2013 al ministrului Muncii, Familiei, Protecþiei sociale ºi Persoanelor vârstnice a fost numit în funcþia de inspector ºef a Adrian Florin Bozdog.

Potrivit propriilor declaraþii, noul inspector ºef îºi propune ca obiectiv întãrirea capacitãþii Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara; diminuarea numãrului accidentelor de muncã, în special a celor cu implicatii grave; sporirea numãrului de controale pentru combaterea muncii nedeclarate; amplificarea activitãþilor de prevenþie pe cele douã componente ale activitãþii ITM: relaþii de muncã ºi securitatea ºi sãnãtatea în muncã. Programul de audienþã al inspectorului ºef este în fiecare zi de luni de la ora 10.00 la 12.00.

Car men COSMAN

noi în seamã ºi ni se vor rezolva problemele.

Ca Ligã (n.r. Liga Pensionarilor Minieri Valea Jiului) am vãzut cã nu se rezolvã nimic”, a declarat, Paul David.

Pensionarul este membru PPDD, dar spune cã ar putea face parte din conducerea viitoarei formaþiuni politice odatã înfiinþatã. „Poate voi fi secretarul partidului, poate va colabora strâns cu PPDD. Cert este cã suntem determinaþi sã înfiinþãm acest partid”, mai spune David.

Demersul pensionarilor minieri va întâmpina multe obstacole dat fiind faptul cã au nevoie de cel puþin 25 de mii de semnãturi din toate colþurile þãrii.

Legea partidelor politice, pentru înfiinþare, prevede cã lista care se depune la tribunal pentru înregistrarea formaþiunii trebuie sã cuprindã cel puþin 25.000 de membri fondatori, domiciliaþi în cel puþin 18 din judeþele þãrii.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Aprilie 2013

Doctorii ºi asistenþii medicali continuã sã plece, iar spitalele se chinuie sau mor

Î

n cinci ani, au plecat din þarã 22.879 de medici ºi farmaciºti ºi 15.923 de asistenþi medicali ºi moaºe. Plecãrile cadrelor medicale ºi-au scãzut ritmul faþã de anii precedenþi, dar ele continuã îngrijorãtor. În cinci ani, respectiv perioada 2007-2012, Ministerul Sãnãtãþii a eliberat 22.879 de certificate de conformitate pentru tot atâþia medici, stomatologi ºi farmaciºti, pentru a le fi recunoscute diplomele în statele Uniunii Europene ºi pentru a se putea angaja în strãinãtate.

Cei mai mulþi au plecat din þarã în 2010 - peste 7.400.

Acelaºi Minister al Sãnãtãþii a eliberat respectivele certificate ºi celor 15.923 de asistenþi medicali ºi moaºe care au pãrãsit þara. Recordul

tic este de acord cu mãrirea, având în vedere cã salariul este de 1000 lei brut. Apoi, posturile sunt blocate, “plusurile” fiind asigurate de primãriile care se mai descurcã, la cerere. Spitalele sunt în grea suferinþã, se chinuie sau mor din lipsã de fonduri. Deci nu se poate!

Ca urmare, ultima ediþie a MedPharm Careers, cel mai mare târg de locuri de munca din

plecãrilor acestora a fost tot în 2010 - 5.300.

Colegiul Medicilor a fãcut un calcul, cât a pierdut statul cu aceste plecãri, cheltuieli raportate doar la 20.000 de medici – 226 milioane de euro.

Potrivit preºedintelui Colegiului Medicilor din România, pentru formarea unui medic timp de ºase ani, statul cheltuieºte aproximativ 30.000 de lei, iar pentru spe-

cializarea acestuia, încã 21.000 de lei, adicã aproximativ 51.000 de lei în total. Pânã în prezent, din România au plecat aproximativ 20.000 de medici, statul pierzând astfel peste 226 de milioane de euro, potrivit estimãrilor CMR. Mulþi dintre cei care pleacã sunt dintre cei circa 15.000 de medici rezidenþi câþi sunt acum în România. Aceºtia aleg sã plece nu doar pentru

Urmeazã alte tãieri salariale la SUP

“În sens financiar se simte o îmbunãtãþire pentru cã nu mai sunt chiar aºa de multe cheltuieli salariale dar din punct de vedere al echilibrului financiar al spitalului noi am luat acele mãsuri ºi probabil va trebui sã luãm ºi alte mãsuri în continuare ca sã putem exista în actuala formula, partea proastã este cã în continuare avem probleme cu primirea banilor de la CAS. Pentru luna februarie pentru care a fost achitata lunã martie pânã la ora actualã CAS ne-a putut da 23 de miliarde din cele 29 de miliarde pe care trebuia sã ni le dea. Diferenþa va fi achitata când vor fi bani”, a declarat managerul SUP Petroºani, medicul Alin Vasilescu. În acelaºi timp, cei din structura de conducere a unitãþii sanitare împreunã cu cei din administraþia localã încearcã

Conform ministrului sãnãtãþii, practic nu sunt bani pentru o ajustare a salariilor acestora, teore-

N

Europa în domeniul medical ºi farmaceutic, a fost manã cereascã pentru aceastã categorie pro-

Din Valea Jiului, foarte multe cadre medicale au plecat în þãri strãine ºi au ºi rãmas. Cei care au fost angajaþi de alte þãri pentru a presta în teatre de rãzboi, au fost foarte bine plãtiþi, au beneficiat de sporuri ºi training-uri, au devenit chiar ei coordonatori de activitãþi, dar rãzboiul este rãzboi ºi odatã ºi-o datã tot intervine oboseala, din lipsa unei vieþi personale ºi ca urmare, o parte s-au întors. Alþii s-au reorientat ºi s-au aºezat la casele lor ºi spitalele altora prin þãrile Europei.

Ileana FIRÞULESCU

Salvarea pe post de taxi

u are casã, dar ºi-a fãcut prieteni fãrã voia lor.

Un tânãr de Arad cheamã salvarea pe post de taxi, iar când ajunge la spital, medicii constatã cã e perfect sãnãtos.

R

eprezentanþii Spitalului de Urgenþã din Petroºani au redus cheltuielile însã nu suficient de mult. Potrivit managerului unitãþii medicale, în urma diminuãrii salariilor angajaþilor prin acordarea de zile libere în contul orelor suplimentare se simte o îmbunãtãþire.

salariile foarte mici, raportate la plata chiriilor, la achiziþionarea de cãrþi de specialitate, la abonamente internet ºi telefonie etc., dar mai ales pentru modul în care sunt trataþi.

fesionalã. Târgul a adus pentru medicii ºi asistenþii medicali români sute de locuri de muncã în Marea Britanie, Germania, Franþa, Belgia, Norvegia, Suedia, Danemarca ºi în alte þãri, salariul depãºind ºi 5.000 de euro. Anul acesta oferta va fi la fel de bogatã. Cum sã nu-þi iei lumea în cap ºi sã pleci având în vedere ºi condiþiile de muncã din spitalele þãrilor ofertante?

sã reducã ºi cheltuielile cu plata utilitãþilor. ”Vom reduce cheltuielile cu personalul iar în paralel se încearcã renegocierea cotractelor pentru curentul electric, pe apã ºi toate celelalte pentru a reduce cheltuielile peste tot unde se poate”, mai precizeazã sursa citatã.

Reducerile însã nu se opresc aici.

Existã discuþii în ceea ce priveºte ºi reducerea unor sporuri pânã la limita legalã ”Vis-a-vis de sporuri acolo unde legea permite de la valoarea maximã de la ora actualã la o valoare mai micã spre minim, la gãrzi pentru cã acestea se pot plãti cu un spor variabil”, a declarat managerul SUP, Alin Vasilescu.

Spitalul de Urgenþã din Petroºani nu are arierate însã trebuie sã reducã drastic cheltuielile.

Mai grav este faptul cã unitatea medicalã are de încasat o sumã importantã de bani de la Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, bani care întârzie sã fie viraþi în contul unitãþii medicale

De câteva zile, cel puþin în week-endul care a trecut, un cetãþean din afara Vãii Jiului cheamã salvarea pe post de taxi.

Omul nu are adãpost, nu e din zonã, iar pentru a se încãlzi, cheamã salvarea. Are ºi o tacticã bine stabilitã, care pune pe jar oamenii ce îl vãd, iar când ajunge la spital, medicii constatã cã e perfect sãnãtos. „Pacientul, când a ajuns aici, nu mai avea nicio problemã. Era o simulare simptomaticã.

El a afirmat clar cã vrea sã ajungã în Petroºani.

Aseara fiind de gardã din nou a solicitat ambulanþa, deoarece pacientul s-a aruncat în stradã în zona de centru ºi iar aajuns la spital, dar tot perfect sãnãtos”, a spus medicul de la urgenþã Ioan Ienea.

Medicii nu ºtiu cum sã reacþioneze ºi, de fiecare Monika BACIU datã, îi fac ºi verificãrile

necesare, pentru cã existã riscul ca omul sã fie bolnav, dar constatã contrariul. „E un caz social. Nu are unde sã stea ºi gãseºte tot felul de motivaþii personale E un tinerel de 20 de ani din Arad ºi cere pur ºi simplu cazare la spital”, a mai adãugat medicul care l-a consultat degeaba de vreo câteva ori în ultimele zile.

Situaþia omului nu este unicã, dar astfel de cazuri se întâlneau frecvent înperioada în care afarã erau temperaturi de minus 20 C. Acum, însã, medicii trimit salvarea dupã un pacient fãrã vreo problemã medicalã, în timp ce poate oamenii bolnavi nu îndrãznesc sã cearã ajutor.

Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 aprilie 2013

Bãrbat muºcat de câine la Aninoasa n bãrbat din U Aninoasa, Valea Jiului, a fost atacat de un câine maidanez ºi a ajuns la spital. Mai mare a fost, însã, sperietura.

ªi-a fãcut singur dosar penal

Un bãrbat din oraºul Aninoasa a ajuns la spitalul din Petroºani, dupã ce a fost muºcat de un maidanez. Medicii spun cã rana a fost una superficialã ºi omul nu a avut nevoie de îngrijiri medicale prea multe,

S

fiind lãsat sã plece acasã, dupã toaletarea rãnii. „A fost adus un tânãr cu o plagã muºcatã superficial”, spune dr. Ioan Ienea, medic Unitatea de Primire a Urgenþelor dela Spitalul de Urgenþã Petroºani.

Zeci de oameni ajung la urgenþã, dupã ce sunt muºcaþi de maidanezi, iar asta o recunosc ºi cei care le acordã primul ajutor.

A furat fier direct de la centrul de colectare!

C

ât de tupeist sã fii sã te duci al un centru de fier vechi nu ca sã vinzi metal, ci sã-l furi?

Un tânãr de 20 de ani din Deva a dat dovadã de mare inventivitate când ºi-a procurat þeava de care avea nevoie direct de la un centru de colectare a fierului vechi. Nu a cumpãrat-o, ci a furat-o de-a dreptul, dar a fost vãzut de cãtre administratorul societãþii, care a sunat la poliþie. „În urma activitãþilor desfãºurate, poliþiºtii au l-au identificat pe Gheorghe V., de 20 de ani, din Deva, cu privire la care s-a stabilit

Cuþitar scandalagiu luat de poliþiºti

S

-a crezut cel puþin Zorro ºi a plecat la bãut cu cuþitul asupra lui. Cheful de ceartã i l-au tãiat, însã, repede poliþiºtii care îl cerceteazã penal.

faptul cã este prezumtivul autor al faptei, pe numele sãu fiind întocmit dosar de cercetare penalã pentru comiterea infracþiunii de furt calificat. Prejudiciul a fost recuperat ºi restituit pãrþii vãtãmate”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Car men COSMAN

„Sunt destul de frecvente prezentãrile la urgenþã pentru acest motiv ºi mai ales din oraºe precum Aninoasa”, a mai adãugat medicul de la urgenþã.

Sute de câini umblã nestigheriþi pe strãzile din Valea Jiului, iar deocamdatã sunt doar planuri pe hârtie pentru a stopa acest fenomen.

Diana MITRACHE

Poliþiºtii hunedoreni au demarat cercetãrile în cazul unui bãrbat de 39 de ani, din comuna Pui, care s-a autoaccidentat dupã ce a cãzut de pe moped.

Accidentul s-a produs pe DN 66, pe raza localitãþii Pui, pe direcþia de mers Petroºani – Haþeg.

Un bãrbat de 47 de ani, din comuna Bunila ºi-a demonstrat talentele de scandalagiu într-un bar din municipiul Hunedoara. A intrat cu un cuþit în mânã ºi a provicat scandal. Angajaþii unitãþii au sunat imediat la Poliþia Municipiului Hunedoara, iar la faþa locului s-a deplasat o echipã operativã. Bãrbatul a fost identificat ºi condus la sediul poliþiei, pe numele sãu fiind întocmit dosar de cercetare penalã pentru portul cuþitului fãrã drept în locurile publice.

Car men COSMAN

Bãrbatul nu a adaptat viteza la condiþiile de drum, a pierdut controlul asupra direcþiei de mers ºi a cãzut pe partea carosabilã, rãnindu-se uºor. „Din verificãrile efectuate în bazele de date ale poliþiei a rezultat faptul cã bãrbatul nu poseda permis de conducere, iar mopedul nu figura ca fiind înmatriculat sau înregistrat”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. (C.C)

Dosare penale pentru nereguli în trafic

B

ãuþi la volan ºi cu numere de înmatriculare false. Aºa au plecat la drum trei hunedoreni, cercetaþi acum de poliþiºti în trei dosare penale.

Sorin C., de 23 de ani, din Hunedoara, a fost prins de oamenii legii în timp ce conducea un autoturism pe bulevardul Dacia din Hunedoara. În urma testãrii cu aparatul alcoolscop s-a constatat cã avea o concen-

Unii furã arborii, iar poliþiºtii îi planteazã

Î

n timp ce unii „chelesc” pãdurile, alþii încearcã sã refacã echilibrul natural ºi sã umple golurile lãsate în urma lor de cei care exploateazã în neºtire masa lemnoasã. În ultima categorie se înscriu ºi poliþiºtii hunedoreni, care au participat luni, pentru al treilea an con-

secutiv, la o acþiune de plantare de arbori. Nu s-au dus în pãdure, ci au folosit curtea Inspectoratului de Poliþie al Judeþului Hunedoara.

Poliþiºtii hunedoreni au trecut la plantarea de arbori în cadrul programul naþional „Luna plantãrii arborilor, 15 martie – 15 aprilie” desfãºurat, în judeþul Hunedoara, de reprezentanþii Direcþiei Silvice.

Poliþiºtii au sprijinit acþiunea

-a dat singur pe mâna poliþiei.

Dupã ce a plecat la drum cu un moped neînregistrat ºi neînmatriculat, dar a cãzut ºi s-a accidentat.

Direcþiei Silvice prin plantarea a 15 arbori din speciile paltin ºi tei, chiar în curtea Inspectoratului de Poliþie Judeþean. „În subordinea IPJ Hunedoara existã o structurã specializatã în combaterea delictelor silvice, poliþiºtii acestui compartiment acþionând zilnic pentru prevenirea ºi combaterea tãierilor ilegale ºi a sustragerilor de arbori”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Car men COSMAN

traþie de 0,59 mg/l alcool pur în aerul expirat. Tot în trafic a fost depistat ºi Andrei M., de 24 de ani, din Deva, care conducea un autoturism pe strada Horea din Deva. În urma controlului documentelor s-a constatat cã numãrul de înmatriculare al autovehiculuilui era expirat din data de 19.01.2013 ºi, mai mult, aparþinea unui alt autovehicul. De asemenea, unui tânãr de 19 ani, din Deva, poliþiºtii i-au stricat cheful de plimbare cu motocicleta. Alexandru S. a fost prins în timp ce conducea o motocicletã pe DJ 687, pe raza localitãþii Pestiºul Mare, iar în urma verificãrilor efectuate în bazele de date ale poliþiei s-a stabilit cã acesta nu poseda permis de conducere categoria A. În cele trei cauze au fost întocmite dosare de cercetare penalã.

Car men COSMAN

6 Actualitate

Petrila, în topul bibliotecilor

B

iblioteca din Petrila, care funcþioneazã în sediul Casei de Culturã „Ladislau Schmidt”, a fost desemnatã drept cea mai bunã unitate din mediul orãºenesc. Premiul a fost oferit cu ocazia derulãrii celei de-a 3-a ediþii a competiþiei organizate de cãtre Biblioteca Judeþeanã „Ovid Densuºianu” din Deva.

Mircea NISTOR În competiþie, care s-a derulat pe 3 categorii, s-au aflat 65 de biblioteci publice hunedorene. Astfel, în timp ce premiul pentru „Cea mai bunã bibliotecã municipalã” i-a revenit unitãþii „Gheorghe Pârvu”

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Aprilie 2013

din Brad, biblioteca din Beriu a obþinut premiul pentru „Cea mai bunã bibliotecã comunalã” iar cea din Petrila a primit premiul pentru „Cea mai bunã bibliotecã orãºeneascã”. „Mã bucur enorm pentru obþinerea acestei distincþii acordate ca urmare a

Carasul a fost urmat de crap

rezultatelor deosebite obþinute în activitatea derulatã de-a lungul anului 2012, inclusiv pentru organizarea unor manifestãri culturale, aici la sediul bibliotecii. Dupã un an mai greu, în care am trecut printr-o renovare a sediului ºi spaþiilor bibliotecii, consider cã anul 2012 a fost unul extrem de benefic. Nu de alta dar, ne-a crescut volumul de carte, prin mai multe donaþii ºi, nu în ultimul rând, numãrul cititorilor abonaþi a ajuns la aproape 3.000.

Semn cã locuitorii Petrilei sunt interesaþi ºi astãzi de culturã”, a declarat Oana Bãlãnescu, coordonatorul activitãþii Bibliotecii din oraºul din estul Vãii Jiului.

Criteriile de departajare în acordarea premiilor judeþene au constat în evaluarea activitãþii depuse de fiecare bibliotecar, de aptitudinile de organizator sau de numãrul de cititori atraºi. În prezent, biblioteca din Petrila se bazeazã pe circa 13.000 de volume, numãrul de cititori, în medie, pe zi, fiind de aproximativ 30.

D

upã caras, în balta creatã de industria minierã, a ajuns ºi crap. Astfel, vinerea trecutã, reprezentanþii Asociaþiei „Pro Pescar” au deversat în lacul concesionat de la administraþia localã din Petrila 402 kilograme de crap. Mai exact, 300 de kilograme de crap „Românesc” ºi „Oglindã”, respectiv 102 kilograme de crap „Amur”.

Mircea NISTOR „Valoarea totalã a

Z

Maximilian GÂNJU Nu-ºi plãtesc chiria, în majoritatea cazurilor modicã, ajung sã fie daþi în judecatã ºi sã se cearã evacuarea, însã dorm liniºtiþi.

ªtiu cã nu ajung în stradã pentru cã, de cele mai multe ori, instanþa îi obligã doar sã-ºi achite chiria restantã ºi nu încuviinþeazã

peºtilor care au ajuns în balta de deasupra Minei Petrila a fost de

5.234 de lei. Asta, dupã ce sãptãmâna trecutã am populat

caracudã. Þin sã mai precizez

cã, la solicitarea oamenilor, am dat deja drumul la pescuit. Pentru o zi de pescuit, membrii asociaþiei noastre plãtesc 10 lei, în timp ce ceilalþi pescari plãtesc 20 de lei.

Cu toþii, însã, vor putea pãstra doar peºtele rãpitor, de exemplu ºtiuca, nu ºi crapul.

Am reuºit sã asigurãm ºi paza luciului

Elevii de la clasa pregãtitoare, consiliaþi de psiholog

Primãria vrea sã-i evacueze pe rãu platnici eci de dosare de reziliere a contractelor de închiriere sunt înregistrate pe rolul instanþelor de judecatã de la Petroºani.

Municipalitatea vrea evacuarea rãu platnicilor din spaþiile sale, însã de multe ori se luptã cu morile de vânt.

balta cu caras, în valoare de 6.815 lei.

Peºtele, din cele douã specii, provine de la o crescãtorie din Orãºtie.

Crapii aduºi în urmã cu câteva zile au între 1 ºi 7 kilograme. În cursul sãptãmânilor viitoare urmeazã sã mai aducem lin ºi

rezilierea contractului ºi evacuarea.

E o luptã cu morile de vânt din care pierde tot municipalitatea Petroºani, pentru cã datornicii ajung iarãºi în faþa judecãtorilor. „Noi cerem rezilierea contractelor de

închiriere pentru cã nu-ºi plãtesc chiria lunarã. Sunt zeci de cazuri ºi unii chiriaºi nu au plãtit de foarte mult timp.

De regulã, la Judecãtorie se dã soluþie de a-i obliga pe datornici la plata restanþei nu ºi pentru evacuare.

Mulþi nu-ºi plãtesc ºi ajungem iarãºi sã-i dãm în judecatã pentru acelaºi lucru. Mai sunt ºi soluþii de evacuare, mai sunt câte douãtrei”, declarã directorul SPADPP din cadrul Primãriei Petroºani, Aron Dumitrescu.

Locuinþele rãmase libere dupã ce magistraþii aprobã rezilierea contractului de închiriere sunt atribuite imediat solicitaþilor. La ultima reactualizare a listei de aºteptare pentru o locuinþã socialã era depuse circa 430 de cereri.

Î

ncepând de astãzi, 2 aprilie, pãrinþii îºi pot înscrie micuþii în clasa pregãtitoare sau în clasa I. Aceºtia trebuie sã ºtie mai multe lucruri despre aceastã etpaã importantã din viaþa copiilor lor. Pentru ca dezvoltarea viitorilor elevi sã fie armonioasã, cadrele didactice ºi nu numai au realizat o serie de programe care vin în ajutorul pãrinþilor ºi al copiilor lor.

Monika BACIU ”Pãrinþii trebuie sã ºtie cã aceste Sãli de clasa sunt amenajate special ºi adaptate nevoilor copilului de vârsta micã, trebuie sã ºtie cã psihologul ºcolar va face o evaluare a lor dacã pãrinþii au reticente cã copilul lor nu va face faþã

curiculie pregatituare ei trebuie sã fie asiguraþi cã acel consilier îl va evalua corect ºi va da recomandãrile de rigoare. Însãºi sala de clasa aratã cã ei au un alt program faþã de ceilalþi elevi, cã este împãrþitã în loc de joacã ºi loc de învãþat iar învãþarea se face mai mult prin joc. Eu consider cã nu

este nicio diferenþã faþã de ce trebuiau sã facã institutoarele la grupa mare, este

pregãtitoare, însã profesorii le spun cã nu trebuie sã aibã motive de îngrijorare.

Clasa pregãtitoare este echivalentul grupei mari de la grãdiniþã. „Eu nu stiu

acelaºi lucru numai nu profesori institutori nu cu educatori”, a declarat Malvine Socaci, directorul Colegiului Tehnic Mihai Viteazu Vulcan.

Anul trecut, pãrinþii s-au revoltat din cauza clasei

de ce existã aceste temeri din moment ce sunt atâþia consultanþi care îi pot

Învaþã distrându-se ãptãmâna aceasta elevii vor S avea un program foarte încãrcat, dar în acelaºi timp relaxant.

Este vorba de sãptãmâna altfel deumitã generic ”Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun”, sãptãmânã în cadrul cãreia elevii de la Colegiul Tehnic Mihai Viteazu din Vulcan vor desfãºura mai multe activitãþi educative.

Monika BACIU ”Este o sãptãmânã altfel chiar dacã aceastã sãptãmânã se

intituleazã ”Sã ºti mai multe, sã fi mai bun” Colegiul Tehnic Mihai Viteazu are un program foarte vast de la

ateliere de lucru în care elevii noºtri vor elabora lucrãri, creaþii pentru sãrbãtorile pascale, avem un grup de dezbatere gen cinemateca ºi dupã aceea discuþii pe o temã, ºi vom

încheia cu o surprizã pentru media. Sunt excursii planificate, acþiuni de voluntariat mai ales pe mediu, din toate domenile am putea spune cã aceºti copii vor putea sã

de apã aºa cã nu cred cã vom avea probleme deosebite din partea braconierilor”, a declarat Ion Carvaþchi, preºedintele Asociaþiei „Pro Pescar” Petroºani. În perioada 8 aprilie – 6 iunie urmeazã a funcþiona perioada de prohibiþie la pescuit.

Pe balta de lângã Mina Petrila, însã, se va putea pescui.

consilia, au expertizã necesarã pentru a se ocupa de aceºti copii, deci nu înþeleg temerea lor”, a mai spus cadrul didactic. Începând cu data de 2 aprilie, în ºcolile din Valea Jiului se pot face înscrierile în clasa I ºi clasa pregãtitoare. În Valea Jiului acest proces se realizeazã în 17 centre.

desfãºoare activitãþi educative”, a declarat Malvine Socaci, directorul Colegiului Tehnic Mihai Viteazu Vulcan.

Potrivit dascãlilor, aceastã sãptãmânã dedicatã acþiunilor altfel este beneficã pentru elevi pentru cã îi încurajeazã sã ºi dezvolte creativitatea. ”Cred cã da elevilor posibilitatea sã fie foarte creativi ºi în altceva. Nu trebuie sã uitãm cã educaþia este un termen foarte vast ºi în el este ºi aceastã laturã care se ocupã de educaþia lor ºi

descoperirea a ceea ce au creativ aceºti elevi ºi exploatarea la maxim de cãtre profesori a laturi creative”, a mai spus sursa citatã.

Elevii din toate ºcolile vor avea ocazia ca în cursul sãptãmânii viitoare sã realizeze diferite activitãþi educative, dar ºi de divertisment care au menirea de a-i delecta ºi de a le pune în valoare imaginaþia. În cadrul acestei sãptãmâni vor fi organizate diferite excursii ºi tabere.

6 Actualitate

Petrila, în topul bibliotecilor

B

iblioteca din Petrila, care funcþioneazã în sediul Casei de Culturã „Ladislau Schmidt”, a fost desemnatã drept cea mai bunã unitate din mediul orãºenesc. Premiul a fost oferit cu ocazia derulãrii celei de-a 3-a ediþii a competiþiei organizate de cãtre Biblioteca Judeþeanã „Ovid Densuºianu” din Deva.

Mircea NISTOR În competiþie, care s-a derulat pe 3 categorii, s-au aflat 65 de biblioteci publice hunedorene. Astfel, în timp ce premiul pentru „Cea mai bunã bibliotecã municipalã” i-a revenit unitãþii „Gheorghe Pârvu”

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Aprilie 2013

din Brad, biblioteca din Beriu a obþinut premiul pentru „Cea mai bunã bibliotecã comunalã” iar cea din Petrila a primit premiul pentru „Cea mai bunã bibliotecã orãºeneascã”. „Mã bucur enorm pentru obþinerea acestei distincþii acordate ca urmare a

Carasul a fost urmat de crap

rezultatelor deosebite obþinute în activitatea derulatã de-a lungul anului 2012, inclusiv pentru organizarea unor manifestãri culturale, aici la sediul bibliotecii. Dupã un an mai greu, în care am trecut printr-o renovare a sediului ºi spaþiilor bibliotecii, consider cã anul 2012 a fost unul extrem de benefic. Nu de alta dar, ne-a crescut volumul de carte, prin mai multe donaþii ºi, nu în ultimul rând, numãrul cititorilor abonaþi a ajuns la aproape 3.000.

Semn cã locuitorii Petrilei sunt interesaþi ºi astãzi de culturã”, a declarat Oana Bãlãnescu, coordonatorul activitãþii Bibliotecii din oraºul din estul Vãii Jiului.

Criteriile de departajare în acordarea premiilor judeþene au constat în evaluarea activitãþii depuse de fiecare bibliotecar, de aptitudinile de organizator sau de numãrul de cititori atraºi. În prezent, biblioteca din Petrila se bazeazã pe circa 13.000 de volume, numãrul de cititori, în medie, pe zi, fiind de aproximativ 30.

D

upã caras, în balta creatã de industria minierã, a ajuns ºi crap. Astfel, vinerea trecutã, reprezentanþii Asociaþiei „Pro Pescar” au deversat în lacul concesionat de la administraþia localã din Petrila 402 kilograme de crap. Mai exact, 300 de kilograme de crap „Românesc” ºi „Oglindã”, respectiv 102 kilograme de crap „Amur”.

Mircea NISTOR „Valoarea totalã a

Z

Maximilian GÂNJU Nu-ºi plãtesc chiria, în majoritatea cazurilor modicã, ajung sã fie daþi în judecatã ºi sã se cearã evacuarea, însã dorm liniºtiþi.

ªtiu cã nu ajung în stradã pentru cã, de cele mai multe ori, instanþa îi obligã doar sã-ºi achite chiria restantã ºi nu încuviinþeazã

peºtilor care au ajuns în balta de deasupra Minei Petrila a fost de

5.234 de lei. Asta, dupã ce sãptãmâna trecutã am populat

caracudã. Þin sã mai precizez

cã, la solicitarea oamenilor, am dat deja drumul la pescuit. Pentru o zi de pescuit, membrii asociaþiei noastre plãtesc 10 lei, în timp ce ceilalþi pescari plãtesc 20 de lei.

Cu toþii, însã, vor putea pãstra doar peºtele rãpitor, de exemplu ºtiuca, nu ºi crapul.

Am reuºit sã asigurãm ºi paza luciului

Elevii de la clasa pregãtitoare, consiliaþi de psiholog

Primãria vrea sã-i evacueze pe rãu platnici eci de dosare de reziliere a contractelor de închiriere sunt înregistrate pe rolul instanþelor de judecatã de la Petroºani.

Municipalitatea vrea evacuarea rãu platnicilor din spaþiile sale, însã de multe ori se luptã cu morile de vânt.

balta cu caras, în valoare de 6.815 lei.

Peºtele, din cele douã specii, provine de la o crescãtorie din Orãºtie.

Crapii aduºi în urmã cu câteva zile au între 1 ºi 7 kilograme. În cursul sãptãmânilor viitoare urmeazã sã mai aducem lin ºi

rezilierea contractului ºi evacuarea.

E o luptã cu morile de vânt din care pierde tot municipalitatea Petroºani, pentru cã datornicii ajung iarãºi în faþa judecãtorilor. „Noi cerem rezilierea contractelor de

închiriere pentru cã nu-ºi plãtesc chiria lunarã. Sunt zeci de cazuri ºi unii chiriaºi nu au plãtit de foarte mult timp.

De regulã, la Judecãtorie se dã soluþie de a-i obliga pe datornici la plata restanþei nu ºi pentru evacuare.

Mulþi nu-ºi plãtesc ºi ajungem iarãºi sã-i dãm în judecatã pentru acelaºi lucru. Mai sunt ºi soluþii de evacuare, mai sunt câte douãtrei”, declarã directorul SPADPP din cadrul Primãriei Petroºani, Aron Dumitrescu.

Locuinþele rãmase libere dupã ce magistraþii aprobã rezilierea contractului de închiriere sunt atribuite imediat solicitaþilor. La ultima reactualizare a listei de aºteptare pentru o locuinþã socialã era depuse circa 430 de cereri.

Î

ncepând de astãzi, 2 aprilie, pãrinþii îºi pot înscrie micuþii în clasa pregãtitoare sau în clasa I. Aceºtia trebuie sã ºtie mai multe lucruri despre aceastã etpaã importantã din viaþa copiilor lor. Pentru ca dezvoltarea viitorilor elevi sã fie armonioasã, cadrele didactice ºi nu numai au realizat o serie de programe care vin în ajutorul pãrinþilor ºi al copiilor lor.

Monika BACIU ”Pãrinþii trebuie sã ºtie cã aceste Sãli de clasa sunt amenajate special ºi adaptate nevoilor copilului de vârsta micã, trebuie sã ºtie cã psihologul ºcolar va face o evaluare a lor dacã pãrinþii au reticente cã copilul lor nu va face faþã

curiculie pregatituare ei trebuie sã fie asiguraþi cã acel consilier îl va evalua corect ºi va da recomandãrile de rigoare. Însãºi sala de clasa aratã cã ei au un alt program faþã de ceilalþi elevi, cã este împãrþitã în loc de joacã ºi loc de învãþat iar învãþarea se face mai mult prin joc. Eu consider cã nu

este nicio diferenþã faþã de ce trebuiau sã facã institutoarele la grupa mare, este

pregãtitoare, însã profesorii le spun cã nu trebuie sã aibã motive de îngrijorare.

Clasa pregãtitoare este echivalentul grupei mari de la grãdiniþã. „Eu nu stiu

acelaºi lucru numai nu profesori institutori nu cu educatori”, a declarat Malvine Socaci, directorul Colegiului Tehnic Mihai Viteazu Vulcan.

Anul trecut, pãrinþii s-au revoltat din cauza clasei

de ce existã aceste temeri din moment ce sunt atâþia consultanþi care îi pot

Învaþã distrându-se ãptãmâna aceasta elevii vor S avea un program foarte încãrcat, dar în acelaºi timp relaxant.

Este vorba de sãptãmâna altfel deumitã generic ”Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun”, sãptãmânã în cadrul cãreia elevii de la Colegiul Tehnic Mihai Viteazu din Vulcan vor desfãºura mai multe activitãþi educative.

Monika BACIU ”Este o sãptãmânã altfel chiar dacã aceastã sãptãmânã se

intituleazã ”Sã ºti mai multe, sã fi mai bun” Colegiul Tehnic Mihai Viteazu are un program foarte vast de la

ateliere de lucru în care elevii noºtri vor elabora lucrãri, creaþii pentru sãrbãtorile pascale, avem un grup de dezbatere gen cinemateca ºi dupã aceea discuþii pe o temã, ºi vom

încheia cu o surprizã pentru media. Sunt excursii planificate, acþiuni de voluntariat mai ales pe mediu, din toate domenile am putea spune cã aceºti copii vor putea sã

de apã aºa cã nu cred cã vom avea probleme deosebite din partea braconierilor”, a declarat Ion Carvaþchi, preºedintele Asociaþiei „Pro Pescar” Petroºani. În perioada 8 aprilie – 6 iunie urmeazã a funcþiona perioada de prohibiþie la pescuit.

Pe balta de lângã Mina Petrila, însã, se va putea pescui.

consilia, au expertizã necesarã pentru a se ocupa de aceºti copii, deci nu înþeleg temerea lor”, a mai spus cadrul didactic. Începând cu data de 2 aprilie, în ºcolile din Valea Jiului se pot face înscrierile în clasa I ºi clasa pregãtitoare. În Valea Jiului acest proces se realizeazã în 17 centre.

desfãºoare activitãþi educative”, a declarat Malvine Socaci, directorul Colegiului Tehnic Mihai Viteazu Vulcan.

Potrivit dascãlilor, aceastã sãptãmânã dedicatã acþiunilor altfel este beneficã pentru elevi pentru cã îi încurajeazã sã ºi dezvolte creativitatea. ”Cred cã da elevilor posibilitatea sã fie foarte creativi ºi în altceva. Nu trebuie sã uitãm cã educaþia este un termen foarte vast ºi în el este ºi aceastã laturã care se ocupã de educaþia lor ºi

descoperirea a ceea ce au creativ aceºti elevi ºi exploatarea la maxim de cãtre profesori a laturi creative”, a mai spus sursa citatã.

Elevii din toate ºcolile vor avea ocazia ca în cursul sãptãmânii viitoare sã realizeze diferite activitãþi educative, dar ºi de divertisment care au menirea de a-i delecta ºi de a le pune în valoare imaginaþia. În cadrul acestei sãptãmâni vor fi organizate diferite excursii ºi tabere.

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Aprilie 2013

Actualitate 9

Dacã ai doar o pereche de izmene, riºti sã rãmâi în fundul gol “M

Cine îi apãrã pe mineri de sistem?

Foºtii ortaci devin „carne de tun” pe piaþa liberã a muncii

S

ute de oameni se pregãtesc sã îngroaºe anul acesta rândul ºomerilor hunedoreni fãrã o ºansã realã de a se reintegra profesional. Sunt o parte din minerii angajaþi la Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului ºi care nu au nicio protecþie în faþa sistemului.

Statul investeºte sume importante în protecþia socialã a persoanelor rãmase fãrã loc de muncã, respectiv indemnizaþii de ºomaj ºi chiar salarii compensatorii ºi venituri în completare în unele cazuri, cum este ºi cel al minerilor ce pleacã prin programele de concedieri colective.

Ulterior, omul poate urma cursuri de calificare, care sã-l ajute sã-ºi gãseascã un alt loc de muncã, dar atâta timp cât este prins în sistem nimeni nu se îngrijeºte sã-l pregãteascã pentru ce urmeazã, chiar dacã programele de restructurare sunt cunoscute cu luni de zile înainte. Iar minerii se trezesc aruncaþi pe piaþa liberã a muncii exact ca

un copil în vâltoarea vieþii, fãrã nici calificare care sã le dea speranþe cã se pot reintegra profesional.

Reprezentanþii Inspectoratului Teritorial de Muncã sunt notificaþi cu 30 de zile înainte de implementarea programului de concedieri colective ºi, între timp pot urmãri formarea continua. Codul Muncii prevede însã cã, din doi în doi ani, angajatul trebuie sã fie calificat însã numai în meseriile specifice locului de muncã.

Altfel spus, angajatorul are obligaþia doar sã-l pregãteascã pentru o eventualã dinamicã din activitatea internã.

Iar referindu-ne la mineri aceºtia pot deveni electricieni de minã, lãcãtuºi, dar tot în domeniul extractiv.

Formarea continua nu are nimic de-a face cu viitoarea „carierã” de ºomer în cãutarea altui loc de muncã, pentru acre nimeni nu-l pregãteºte din timp.

A

JOFM intervine. Dupã disponibilizãri

ªi Agenþia Judeþeanã de Ocupare a Forþei de

Muncã este prinsã în acest lanþ, dar rolul ei apare doar dupã ce are loc disponibilizarea.

E drept, la începutul acestui an administraþia minierã a cerut sugestii celor

de la ALOFM Petroºani privind recalificarea minerilor, dar mai mult de att nu s-a întâmplat. „Noi am avut o solicitare din partea Companiei, prin care ne-au cerut sprijin ºi niºte idei pentru a-i pregãti pentru plecare din sistem.

Pânã în momentul de faþã ºtiu cã încã nu sunt pregãtiþi pentru a intra pe piaþa muncii, deci pentru a schimba calificarea, dar nu este nicio problemã, pentru cã suntem noi pregãtiþi, adicã în momentul în care vor intra în ºomaj sã-i recalificãm ºi sã-i reorientãm profesional. ªtiu cã ºi ei au fonduri pentru recalificare, dar nu ºtiu dacã au reuºit sã-i înscrie la cursuri”, a declarat Iuduth Babþan, ºef ALOFM Petroºani.

Aºa cã nu e de mirare cã foºtii mineri ajung total nepregãtiþi în evidenþele Agenþiei ºi e foarte greu sã-ºi gãseascã altceva de lucru. „În zona noastrã îºi gpsesc mai greu, având în vedere cã ofertele de pe piaþa noastrã sunt destul de reduse. Foarte puþini reuºesc sã se

încadreze, mai ales cã majoritatea sunt în prag de pensionare (n.r. minerii pot sã iasã la 45 de ani la pensie).

Avem ºi oameni care au ieºit din sistem ºi au reuºit sã se încadreze, dar, din pãcate, majoritatea în alte zone, nu în Valea Jiului”, a mai spus Babþan.

Potrivit datelor de pânã acum, Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului care cuprinde minele Petrila, Paroºeni ºi Uricani - va aplica anul acesta un program de reducere a personalului care vizeazã 501 angajaþi. SNH – cu exploatãrile Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni - nu are încã în vedere reducerea personalului.

Car men COSMAN

ineritul este prioritar, dar nu trebuie sã stãm cu mâinile încruciºate ºi sã continuãm sã spunem cã dacã minerit nu e, nimic nu e. Trebuie ca mineritul sã aibã locul sãu bine stabilit ºi consolidat, dar trebuie sã existe ºi alte activitãþi economice ca în orice zonã civilizatã. Altfel, este ca ºi când ai avea doar o pereche de izmene, iar când acestea se rup, ce faci?”- Doiniþa Maria Bãlãnesc, consilier local, preºedinte OF PNL Petrila.

D

in filmul “Uite cine vorbeºte!”

Un lider de sindicat al minerilor - atoateºtiutor, ce dorea sã fie perceput ca fiind profund afectat ºi îngrijorat de soarta mineritului din Valea Jiului – a urecheat presa, respectiv Cronica VJ, cã îndrãzneºte sã scrie ºi despre lucruri care decreþesc frunþile în loc sã stea cramponatã în jale ºi durere, eventual sã-ºi taie ºi venele. “În timp ce mineritul moare, lor le arde de chestii d-astea!”- a spus liderul show-man-tv.

Dar unde o fi fost ºi cu ce s-o fi ocupat respectivul sindicalist

de la tinereþe pân’ la bãtrâneþe, cât a fost ºi este lider? A rupt cãmaºa de pe el, s-a legat cu lanþuri în faþa Ministerului, a fãcut greva foamei pentru ca mineritul sã nu se închidã în Valea Jiului? Nici vorbã!

Dimpotrivã, a tras sfori pentru a ajunge director general la CNH, dovadã stã declaraþia lui Tiberiu Iacob Ridzi la vremea când era preºedinte interimar PDL filiala judeþeanã.

mai croim niºte N eizmene Situaþia se repetã, se pare, pentru cã dacã cineva – politician sau economist – îndrãzneºte sã spunã cã nu trebuie sã ne concetrãm doar pe minerit, dar mineritul este

prioritatea numãrul unu în Valea Jiului, sar alþi 10 sã acuze cã nu doreºte binele Vãii ºi cã vrea moartea mineritului. Ceea ce este fals, spun susþinãtorii dezvoltãrii ºi altor activitãþi în Valea Jiului, tocmai pentru ca aceasta sã nu moarã.

“Este ca ºi când ai doar o pereche de izmene, iar când acestea se rup, ce facem?” – a declarat preºedinta OF PNL Petrila, Doiniþa Maria Bãlãnesc.

Umblãm în fundul gol ºi ne plângem de milã, în loc sã ne mai fi cumpãrat/confecþionat o pereche-douã de izmene…

Dupã 22 de ani de democraþie, mineritul a trecut prin multe încercãri, cum a fãcut-o în întreaga sa istorie.

Dar dupã marea disponibilizare din 1997, ministrul Economiei,

L

Radu Berceanu, a vrut ceva ce putea fi o idee pentru edilii locali, judeþeni ºi pentru guvernele ce au urmat. Acesta a elaborat ºi a publicat chiar în presa localã un plan de redresare, economie alternativã la restrângerea activitãþii miniere ºi absorbþia forþei de muncã disponibilizatã. Sigur cã strategiile pentru Valea Jiului nu le-a aplicat nimeni, niciodatã, deºi s-a implicat inclusiv Banca Mondialã. ªi totuºi se putea bãnui cã în timp, în paralel cu

Pericol de inundaþii

C

hiar dacã vremea s-a încãlzit, nu ne putem bucura pe deplin de primãvarã. Judeþul Hunedoara se aflã sub cod galben de inundaþii.

Vin ploile ºi, odatã cu ele, cresc debitele râurilor. Asta înseamnã cã ne putem aºtepta inclusiv la inundaþii, pentru cã încãlzirea vremii duce ºi la topirea zãpezilor de pe versanþi. Institutul Naþional de Hidrologie a prelungit luni avertizãrile cod portocaliu ºi cod galben de inundaþii pentru râurile

poate absorbi o parte din forþa de muncã disponibilizatã. Dacã nu aceºtia, atunci copiii lor.

Mineritul este prioritar, dar nu trebuie sã stãm cu mâinile încruciºate ºi sã continuãm sã spunem cã dacã minerit nu e, nimic nu e. Trebuie ca mineritul sã aibã locul sãu bine stabilit ºi consolidat, dar trebuie sã existe ºi alte activitãþi economice ca în orice zonã civilizatã, dezvoltatã, mai ales cã avem atâtea bogãþii locale nevalorificate”- a precizat Doiniþa Bãlãnesc.

Sigur cã au sãrit pesimiºtii ºi au strigat: Guvernul nu are bani pentru continuarea proiectelor din turismul Vãii Jiului.

nedit! Petrila nu IGuvern vrea bani de la pentru turism, vrea doar avize

Da, doar cã Petrila, despre care vorbea consilierul local Bãlãnesc, nu vrea bani de la Guvern în douã dintre proiectele din turism sau care vin în sprijinul turismului prin infrastructurã. Vrea doar niºte avize de la mediu, iar altele se referã la trecerea unor terenuri din fondul forestier în altele, care permit construirea pârtiilor de

Condamnaþi la moarte

ocuitorii din Valea Jiului, condamnaþi la moarte. În cazul unor calamitãþi la nivelul Vãii Jiului sunt puþine adãposturi. Dacã la Petroºani acestea pot adãposti aproape jumãtate din locuitorii localitãþii, la Vulcan ºi la Petrila situaþia este dezastruoasã. În vestul Vãii Jiului, mai exact la Vulcan, capacitatea adãposturilor este de doar 200 de locuri. din mai multe judeþe ale þãrii, inclusiv din judeþul Hunedoara.

Avertizarea emisã de INMH este în vigoare pânã marþi la ora 12.00.

Car men COSMAN

mineritul trebuia dezvoltat ºi altceva.

Duminicã seara, preºedinta femeilor liberale din Petrila, Doiniþa Maria Bãlãnesc, a precizat pe un post tv cã scopul propus de organizaþia pe care o conduce este acela de susþinere ºi dezvoltare a turismului, precizând cã turismul dezvoltã în general ºi alte activitãþi, cã pune în valoare producãtorii locali ºi poate stimula piaþa imobiliarã ºi de construcþii etc.

“Personal, cred cu tãrie cã turismul este gura de oxigen care poate reînvia Valea Jiului, ca o completare a ceea ce a dispãrut ca activitate minierã ºi

”Este sistemul de alarmare central care este la mine în birou ºi funcþioneazã, avem douã adãposturi unul sub primãrie ºi unul în centrul vechi, cel de la primãrie este de 80 de persoane iar celãlalt în jur de 120 de persoane”, a declarat primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. La Petrila situaþia este neagrã de-a dreptul. Aici doar 20 de persoane pot fi adãpostite în cazul unor calamitãþi. Însã poate doar persoanele mari la

”stat” pot prinde un loc pentru cã adãpostul se aflã sub sediul primãriei. ”Avem sistem de alarmã al formaþiei noastre de pompieri este în stare de funcþionare, a fost verificat de cei de la nivel

judeþean. Avem un adãpost amenajat chiar aici la primãrie fãcut înainte de revoluþie, nu este chiar la nivelul standardelor actuale dar dar alte adãposturi amenajate ºi asigurate dupã lege nu avem. Capacitatea acestui adãpost este foarte micã, în jur de 20 de persoane”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

Mai grav este faptul cã bugetele administraþiilor locale nu permit realizarea unor adãposturi în cazul unor situaþii extreme, deºi potrivit legii, fiecare administraþie ar trebui sã aibã stabilitã o sumã de bani pentru calamitãþi. ”Bugetul pentru calamitãþi ca

ºi întreg bugetul local de altfel este foarte limitat poate chiar auster, nu acoperim cheltuielile nici mãcar salarile personalului”, a mai spus Pãducel. În cazul în care Valea Jiului ar fi lovitã de diferite fenomene cu efect de distrugere mare, nici jumãtate dintre locuitorii zonei nu ar supravieþui.

Monika BACIU

schi din ªureanu.

“Noi nu avem nevoie de bani anul acesta pentru turism. Avem nevoie doar de aprobarea datã de ministrul delegat al Apelor ºi Pãdurilor, Lucia Varga, pentru terenurile necesare construirii pârtiilor de schi ºi de avizul Ministerului Turismului pentru aceastã investiþie TOTAL privatã. ªi joia trecutã, am întâmpinat la Bucureºti greutãþi.

Lucrurile se miºcã greu, birocraþia este mare, iar legislaþia foarte stufoasã. Apoi avem un investitor italian, care a început lucrãrile la o microhidrocentralã ºi nu poate intra cu reþeaua pe drumul forestier cãtre Lunca Florii pentru cã demersurile pentru avizare dureazã de la 3 pânã la 6 luni. Deci nu avem nevoie de bani, dar dacã nici pe investitorii care vor sã facã ceva nu-i sprijinim, atunci ce sã mai spun?” – a declarat Ilie Pãducel, primarul Petrilei. La fel a pãþit ºi cu parcul eolian din Dobraia…

Ca urmare, ºi cei care nu vor sã stea doar într-o pereche de izmene, nu sunt lãsaþi sã-ºi asigure fundul cu alte perechi din anul 2018 încolo, an pânã în care va funcþiona “pânã la ultima suflare” mina Petrila.

Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Aprilie 2013

Actualitate 9

Dacã ai doar o pereche de izmene, riºti sã rãmâi în fundul gol “M

Cine îi apãrã pe mineri de sistem?

Foºtii ortaci devin „carne de tun” pe piaþa liberã a muncii

S

ute de oameni se pregãtesc sã îngroaºe anul acesta rândul ºomerilor hunedoreni fãrã o ºansã realã de a se reintegra profesional. Sunt o parte din minerii angajaþi la Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului ºi care nu au nicio protecþie în faþa sistemului.

Statul investeºte sume importante în protecþia socialã a persoanelor rãmase fãrã loc de muncã, respectiv indemnizaþii de ºomaj ºi chiar salarii compensatorii ºi venituri în completare în unele cazuri, cum este ºi cel al minerilor ce pleacã prin programele de concedieri colective.

Ulterior, omul poate urma cursuri de calificare, care sã-l ajute sã-ºi gãseascã un alt loc de muncã, dar atâta timp cât este prins în sistem nimeni nu se îngrijeºte sã-l pregãteascã pentru ce urmeazã, chiar dacã programele de restructurare sunt cunoscute cu luni de zile înainte. Iar minerii se trezesc aruncaþi pe piaþa liberã a muncii exact ca

un copil în vâltoarea vieþii, fãrã nici calificare care sã le dea speranþe cã se pot reintegra profesional.

Reprezentanþii Inspectoratului Teritorial de Muncã sunt notificaþi cu 30 de zile înainte de implementarea programului de concedieri colective ºi, între timp pot urmãri formarea continua. Codul Muncii prevede însã cã, din doi în doi ani, angajatul trebuie sã fie calificat însã numai în meseriile specifice locului de muncã.

Altfel spus, angajatorul are obligaþia doar sã-l pregãteascã pentru o eventualã dinamicã din activitatea internã.

Iar referindu-ne la mineri aceºtia pot deveni electricieni de minã, lãcãtuºi, dar tot în domeniul extractiv.

Formarea continua nu are nimic de-a face cu viitoarea „carierã” de ºomer în cãutarea altui loc de muncã, pentru acre nimeni nu-l pregãteºte din timp.

A

JOFM intervine. Dupã disponibilizãri

ªi Agenþia Judeþeanã de Ocupare a Forþei de

Muncã este prinsã în acest lanþ, dar rolul ei apare doar dupã ce are loc disponibilizarea.

E drept, la începutul acestui an administraþia minierã a cerut sugestii celor

de la ALOFM Petroºani privind recalificarea minerilor, dar mai mult de att nu s-a întâmplat. „Noi am avut o solicitare din partea Companiei, prin care ne-au cerut sprijin ºi niºte idei pentru a-i pregãti pentru plecare din sistem.

Pânã în momentul de faþã ºtiu cã încã nu sunt pregãtiþi pentru a intra pe piaþa muncii, deci pentru a schimba calificarea, dar nu este nicio problemã, pentru cã suntem noi pregãtiþi, adicã în momentul în care vor intra în ºomaj sã-i recalificãm ºi sã-i reorientãm profesional. ªtiu cã ºi ei au fonduri pentru recalificare, dar nu ºtiu dacã au reuºit sã-i înscrie la cursuri”, a declarat Iuduth Babþan, ºef ALOFM Petroºani.

Aºa cã nu e de mirare cã foºtii mineri ajung total nepregãtiþi în evidenþele Agenþiei ºi e foarte greu sã-ºi gãseascã altceva de lucru. „În zona noastrã îºi gpsesc mai greu, având în vedere cã ofertele de pe piaþa noastrã sunt destul de reduse. Foarte puþini reuºesc sã se

încadreze, mai ales cã majoritatea sunt în prag de pensionare (n.r. minerii pot sã iasã la 45 de ani la pensie).

Avem ºi oameni care au ieºit din sistem ºi au reuºit sã se încadreze, dar, din pãcate, majoritatea în alte zone, nu în Valea Jiului”, a mai spus Babþan.

Potrivit datelor de pânã acum, Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului care cuprinde minele Petrila, Paroºeni ºi Uricani - va aplica anul acesta un program de reducere a personalului care vizeazã 501 angajaþi. SNH – cu exploatãrile Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni - nu are încã în vedere reducerea personalului.

Car men COSMAN

ineritul este prioritar, dar nu trebuie sã stãm cu mâinile încruciºate ºi sã continuãm sã spunem cã dacã minerit nu e, nimic nu e. Trebuie ca mineritul sã aibã locul sãu bine stabilit ºi consolidat, dar trebuie sã existe ºi alte activitãþi economice ca în orice zonã civilizatã. Altfel, este ca ºi când ai avea doar o pereche de izmene, iar când acestea se rup, ce faci?”- Doiniþa Maria Bãlãnesc, consilier local, preºedinte OF PNL Petrila.

D

in filmul “Uite cine vorbeºte!”

Un lider de sindicat al minerilor - atoateºtiutor, ce dorea sã fie perceput ca fiind profund afectat ºi îngrijorat de soarta mineritului din Valea Jiului – a urecheat presa, respectiv Cronica VJ, cã îndrãzneºte sã scrie ºi despre lucruri care decreþesc frunþile în loc sã stea cramponatã în jale ºi durere, eventual sã-ºi taie ºi venele. “În timp ce mineritul moare, lor le arde de chestii d-astea!”- a spus liderul show-man-tv.

Dar unde o fi fost ºi cu ce s-o fi ocupat respectivul sindicalist

de la tinereþe pân’ la bãtrâneþe, cât a fost ºi este lider? A rupt cãmaºa de pe el, s-a legat cu lanþuri în faþa Ministerului, a fãcut greva foamei pentru ca mineritul sã nu se închidã în Valea Jiului? Nici vorbã!

Dimpotrivã, a tras sfori pentru a ajunge director general la CNH, dovadã stã declaraþia lui Tiberiu Iacob Ridzi la vremea când era preºedinte interimar PDL filiala judeþeanã.

mai croim niºte N eizmene Situaþia se repetã, se pare, pentru cã dacã cineva – politician sau economist – îndrãzneºte sã spunã cã nu trebuie sã ne concetrãm doar pe minerit, dar mineritul este

prioritatea numãrul unu în Valea Jiului, sar alþi 10 sã acuze cã nu doreºte binele Vãii ºi cã vrea moartea mineritului. Ceea ce este fals, spun susþinãtorii dezvoltãrii ºi altor activitãþi în Valea Jiului, tocmai pentru ca aceasta sã nu moarã.

“Este ca ºi când ai doar o pereche de izmene, iar când acestea se rup, ce facem?” – a declarat preºedinta OF PNL Petrila, Doiniþa Maria Bãlãnesc.

Umblãm în fundul gol ºi ne plângem de milã, în loc sã ne mai fi cumpãrat/confecþionat o pereche-douã de izmene…

Dupã 22 de ani de democraþie, mineritul a trecut prin multe încercãri, cum a fãcut-o în întreaga sa istorie.

Dar dupã marea disponibilizare din 1997, ministrul Economiei,

L

Radu Berceanu, a vrut ceva ce putea fi o idee pentru edilii locali, judeþeni ºi pentru guvernele ce au urmat. Acesta a elaborat ºi a publicat chiar în presa localã un plan de redresare, economie alternativã la restrângerea activitãþii miniere ºi absorbþia forþei de muncã disponibilizatã. Sigur cã strategiile pentru Valea Jiului nu le-a aplicat nimeni, niciodatã, deºi s-a implicat inclusiv Banca Mondialã. ªi totuºi se putea bãnui cã în timp, în paralel cu

Pericol de inundaþii

C

hiar dacã vremea s-a încãlzit, nu ne putem bucura pe deplin de primãvarã. Judeþul Hunedoara se aflã sub cod galben de inundaþii.

Vin ploile ºi, odatã cu ele, cresc debitele râurilor. Asta înseamnã cã ne putem aºtepta inclusiv la inundaþii, pentru cã încãlzirea vremii duce ºi la topirea zãpezilor de pe versanþi. Institutul Naþional de Hidrologie a prelungit luni avertizãrile cod portocaliu ºi cod galben de inundaþii pentru râurile

poate absorbi o parte din forþa de muncã disponibilizatã. Dacã nu aceºtia, atunci copiii lor.

Mineritul este prioritar, dar nu trebuie sã stãm cu mâinile încruciºate ºi sã continuãm sã spunem cã dacã minerit nu e, nimic nu e. Trebuie ca mineritul sã aibã locul sãu bine stabilit ºi consolidat, dar trebuie sã existe ºi alte activitãþi economice ca în orice zonã civilizatã, dezvoltatã, mai ales cã avem atâtea bogãþii locale nevalorificate”- a precizat Doiniþa Bãlãnesc.

Sigur cã au sãrit pesimiºtii ºi au strigat: Guvernul nu are bani pentru continuarea proiectelor din turismul Vãii Jiului.

nedit! Petrila nu IGuvern vrea bani de la pentru turism, vrea doar avize

Da, doar cã Petrila, despre care vorbea consilierul local Bãlãnesc, nu vrea bani de la Guvern în douã dintre proiectele din turism sau care vin în sprijinul turismului prin infrastructurã. Vrea doar niºte avize de la mediu, iar altele se referã la trecerea unor terenuri din fondul forestier în altele, care permit construirea pârtiilor de

Condamnaþi la moarte

ocuitorii din Valea Jiului, condamnaþi la moarte. În cazul unor calamitãþi la nivelul Vãii Jiului sunt puþine adãposturi. Dacã la Petroºani acestea pot adãposti aproape jumãtate din locuitorii localitãþii, la Vulcan ºi la Petrila situaþia este dezastruoasã. În vestul Vãii Jiului, mai exact la Vulcan, capacitatea adãposturilor este de doar 200 de locuri. din mai multe judeþe ale þãrii, inclusiv din judeþul Hunedoara.

Avertizarea emisã de INMH este în vigoare pânã marþi la ora 12.00.

Car men COSMAN

mineritul trebuia dezvoltat ºi altceva.

Duminicã seara, preºedinta femeilor liberale din Petrila, Doiniþa Maria Bãlãnesc, a precizat pe un post tv cã scopul propus de organizaþia pe care o conduce este acela de susþinere ºi dezvoltare a turismului, precizând cã turismul dezvoltã în general ºi alte activitãþi, cã pune în valoare producãtorii locali ºi poate stimula piaþa imobiliarã ºi de construcþii etc.

“Personal, cred cu tãrie cã turismul este gura de oxigen care poate reînvia Valea Jiului, ca o completare a ceea ce a dispãrut ca activitate minierã ºi

”Este sistemul de alarmare central care este la mine în birou ºi funcþioneazã, avem douã adãposturi unul sub primãrie ºi unul în centrul vechi, cel de la primãrie este de 80 de persoane iar celãlalt în jur de 120 de persoane”, a declarat primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. La Petrila situaþia este neagrã de-a dreptul. Aici doar 20 de persoane pot fi adãpostite în cazul unor calamitãþi. Însã poate doar persoanele mari la

”stat” pot prinde un loc pentru cã adãpostul se aflã sub sediul primãriei. ”Avem sistem de alarmã al formaþiei noastre de pompieri este în stare de funcþionare, a fost verificat de cei de la nivel

judeþean. Avem un adãpost amenajat chiar aici la primãrie fãcut înainte de revoluþie, nu este chiar la nivelul standardelor actuale dar dar alte adãposturi amenajate ºi asigurate dupã lege nu avem. Capacitatea acestui adãpost este foarte micã, în jur de 20 de persoane”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

Mai grav este faptul cã bugetele administraþiilor locale nu permit realizarea unor adãposturi în cazul unor situaþii extreme, deºi potrivit legii, fiecare administraþie ar trebui sã aibã stabilitã o sumã de bani pentru calamitãþi. ”Bugetul pentru calamitãþi ca

ºi întreg bugetul local de altfel este foarte limitat poate chiar auster, nu acoperim cheltuielile nici mãcar salarile personalului”, a mai spus Pãducel. În cazul în care Valea Jiului ar fi lovitã de diferite fenomene cu efect de distrugere mare, nici jumãtate dintre locuitorii zonei nu ar supravieþui.

Monika BACIU

schi din ªureanu.

“Noi nu avem nevoie de bani anul acesta pentru turism. Avem nevoie doar de aprobarea datã de ministrul delegat al Apelor ºi Pãdurilor, Lucia Varga, pentru terenurile necesare construirii pârtiilor de schi ºi de avizul Ministerului Turismului pentru aceastã investiþie TOTAL privatã. ªi joia trecutã, am întâmpinat la Bucureºti greutãþi.

Lucrurile se miºcã greu, birocraþia este mare, iar legislaþia foarte stufoasã. Apoi avem un investitor italian, care a început lucrãrile la o microhidrocentralã ºi nu poate intra cu reþeaua pe drumul forestier cãtre Lunca Florii pentru cã demersurile pentru avizare dureazã de la 3 pânã la 6 luni. Deci nu avem nevoie de bani, dar dacã nici pe investitorii care vor sã facã ceva nu-i sprijinim, atunci ce sã mai spun?” – a declarat Ilie Pãducel, primarul Petrilei. La fel a pãþit ºi cu parcul eolian din Dobraia…

Ca urmare, ºi cei care nu vor sã stea doar într-o pereche de izmene, nu sunt lãsaþi sã-ºi asigure fundul cu alte perechi din anul 2018 încolo, an pânã în care va funcþiona “pânã la ultima suflare” mina Petrila.

Ileana FIRÞULESCU

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Aprilie 2013

Restricþii apã S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru marþi, 02 aprilie 2013 în: - Petrila , între orele 9,00 - 18,00. Zona afectatã - Sat Jieþ. Motivul restricþiei - înlocuire vanã DN 400 mm pe aducþiune Jieþ - Petroºani.

- Petroºani, între orele 9,00 - 18,00.

Zona afectatã - Str. Maleia, A. Saligny, G-ral Dragalina, ªtefan cel Mare, G-ral Vasile Milea bl. 28A, 28B, 28C, 29, 31, blocurile turn de pe strãzile Avram Iancu ºi 1 Decembrie 1918.

Motivul restricþiei înlocuire vanã DN 400 mm pe aducþiune Jieþ Petroºani.

Mulþumim pentru înþelegere Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

Anunþ Rectificãrile privind drepturile cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente anului 2012, vor fi finalizate pânã în data de 15 aprilie 2013.

Dupã aceastã

datã nu vor mai putea fi realizate decontãri ale acestor drepturi ºi ca atare nu vor mai putea fi depuse docu-

DN 76 Luncoiu de Jos – Brad * DN 74 Brad – Criºcior * DN 76 Brad - Baia de

Criº * DN 76 Baia de criº Târnava de Criº * DN7 Mintia – Veþel * DN7

C

onsiliul Judeþean Hunedoara a stabilit bugetul societãþii de apã din Valea Jiului. ApaServ Valea Jiului are stibilit bugetul de venituri ºi cheltuielie pentru acest an.

Monika BACIU Bugetul de venituri ºi cheltuieli pe anul 2013

al societãþilor comerciale Apa Prod S.A. Deva ºi Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani se aprobã

mente justificative la sediile sucursalelor SNIMVJ SA. Plata efectivã a ultimelor regularizãri se va realiza în sãptãmâna 22 – 26 aprilie 2013.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

Radare 2.04.2013

Bani pentru ApaServ de la CJH

Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Bãniþa , DN 66

prin Hotãrâre a Consiliului Judeþean Hunedoara, cu aplicarea prevederilor cuprinse în Legea nr.

329/2009, privind reorganizarea unor autoritãþi ºi instituþii publice, raþionalizarea cheltuielilor publice, susþinerea mediului de afaceri ºi respectarea acordului – cadru cu Comisia Europeanã ºi Fondul Monetar Internaþional ºi în Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr.5/2013.

Societãþile comerciale au întocmit Bugetul de

Venituri ºi Cheltuieli pe anul 2013 ºi l – au înaintat, împreunã cu documentaþia aferentã, pentru

analizã ºi aprobare Consiliului Judeþean Hunedoara.

Consiliul Judeþean Hunedoara a mai repartizat suma de 500 de mii de lei pentru obiectivul ”Extindere ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apã uzata in judeþul Hunedoara - Valea Jiului.

Anunþ Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 073558077

Consiliul Judeþean Hunedoara z Program Petroºani Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00 Preºedinte CJ Vineri 10:00 - 14:00

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

HOROSCOP Nu sunteþi în formã ºi nu vã simþiþi înstare sã terminaþi o lucrare importantã. Nu vã asumaþi noi responsabilitãþi, pentru cã riscaþi sã vã irosiþi energia. În partea a doua a zilei sunteþi invitat la o petrecere, unde vã simþiþi excelent.

Se pare cã traversaþi o perioadã în care lipsa banilor vã neliniºteºte. În prima parte a zilei, nu este exclus sã întâmpinaþi dificultãþi la locul de muncã.

Colegii ºi ºefii vã înþeleg ºi vã ajutã. N-ar strica sã acordaþi mai multã atenþie familiei.

În cursul dimineþii s-ar putea sã fiþi cam confuz. Lãsaþi afacerile pe mâine, oricât ar pãrea de urgente, altfel riscaþi sã luaþi decizii greºite, cu consecinþe grave. În schimb, pe plan sentimental parcurgeþi o perioadã favorabilã.

Astãzi nu este recomandabil sã vã asumaþi noi responsabilitãþi la locul de muncã. Amânaþi deciziile importante ºi pãstraþi-vã calmul în discuþiile cu colegii!

Situaþia financiarã este destul de bunã, dar simþul practic este redus.

În prima parte a zilei, o cunoºtinþã vã solicitã sprijinul într-o problemã de afaceri, de pe urma cãreia veþi avea de câºtigat ºi dumneavoastrã pe plan financiar. Evitaþi speculaþiile de orice naturã! Dupã o zi destul de agitatã, petreceþi o searã romanticã.

Un prieten vã propune sã vã asociaþi într-o afacere. Nu luaþi o decizie astãzi, pentru cã riscaþi sã nu fie cea mai bunã. Relaþiile sentimentale decurg foarte bine.

Petreceþi o searã romanticã în compania partenerului de viaþã.

În prima parte a zilei nu vã reuºeºte mai nimic ºi simþiþi cã vã irosiþi energia. Prietenii ºi familia vã înþeleg ºi vã ajutã. Fiþi prudent ºi nu refuzaþi ajutorul pe care vi-l oferã o persoanã mai în vârstã din familie.

Grijile pe care vi le faceþi nu sunt justificate. Aveþi ºanse reale de reuºitã, atât pe plan social, cât ºi sentimental. Nervozitatea pe care o resimþiþi se datoreazã oboselii acumulate. Ocupaþi-vã de activitãþi de rutinã ºi odihniþivã mai mult!

O rudã mai în vârstã vã ajutã sã luaþi o decizie importantã în privinþa relaþiilor sentimentale.

Simþul practic nu vã ajutã astãzi, dar vã puteþi baza pe sprijinul familiei ºi al prietenilor. Evitaþi discuþiile în contradictoriu!

Ar fi bine sã nu vã faceþi un program strict, pentru cã veþi fi nevoit sã-l schimbaþi de câteva ori pe parcursul zilei. Faceþi mai multe drumuri scurte în interesul familiei. Este o zi favorabilã rezolvãrii unor probleme financiare.

Nu este o zi bunã pentru investiþii sau pentru afaceri. În cursul dimineþii primiþi o veste de la o rudã apropiatã, care vã schimbã planurile în legãturã cu o cãlãtorie.

Evitaþi activitãþile care necesitã atenþie ºi putere de concentrare.

Sunteþi cam confuz ºi s-ar putea sã nu-i înþelegeþi corect pe cei din jur. Se pare cã nici intuiþia nu vã ajutã astãzi, dar vã puteþi baza pe sfaturile unei rude mai în vârstã. Evitaþi întâlnirile de afaceri ºi amânaþi deciziile importante.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Aprilie 2013

Consiliul Judeþean Hunedoara, buget mai mare faþã de 2012

B

ugetul de venituri pentru anul 2013 este mai mare cu 40-45 de miliarde de lei faþã de cel de anul trecut.

Consilierii judeþeni au votat sãptãmâna trecutã bugetul judeþului Hunedoara. Situaþia este ceva mai bunã faþã de anul trecut, asta în condiþiile în care anul acesta s-au alocat mai mulþi bani.

Monika BACIU ”Bugetul pe anul acesta este mai bun decât bugetul de anul trecut.

Am aproximativ 40 de miliarde numai pentru primari, din pãcate am mai puþin pentru drumuri, drumuri judeþene ºi comunale, suma nu este foarte mare. Este aproximativ un miliard 900 de milioane, dar una peste alta e mai mare decât anul trecut cu 40-45 de miliarde”, a declarat Mircea Ioan Moloþ, preºedintele CJ Hunedoara.

Chiar ºi aºa, Moloþ este nemulþumit. Pentru ca toate proiectele sã fie duse la bun sfârºit judeþul Hunedoara are nevoie de mult mai mulþi bani. ”Nu sunt mulþumit ºi nu voi fi niciodatã pentru cã investiþiile pe care

judeþul le aºteaptã sunt consistente ºi costisitoate”, a mai precizat Moloþ.

Bugetul propriu al judeþului Hunedoara pe anul 2013, stabilit în sumã de 237.644,39 mii lei, la partea de venituri, în sumã de 259.466,99 mii lei la partea de cheltuieli, deficit în sumã de 21.822,60 mii lei acoperit din excedentul anului precedent ºi estimãrile pe anii 2014 – 2016.

Prin Legea bugetului de stat pe anul 2013, nr.5/2013, i-au fost alocate bugetului propriu al judeþului Hunedoara pe anul 2013.

Sume defalcate din taxa pe valoarea adãugatã pentru finanþarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeþelor, în sumã de 41.307,00

mii lei, din care: susþinerea sistemului de protecþie a copilului, suma de 9.434,00 mii lei, susþinerea centrelor de asistenþã socialã a persoanelor cu handicap, suma de 9.398,00 mii lei, acordarea de produse lactate ºi de panificaþie ºi miere de albine, suma de 8.643,00 mii lei, învaþãmintul special ºi centre judeþene de resurse ºi asistenþã educaþionalã, suma de 9.420,00 mii lei din care hotãrâri judecãtoreºti pentru plata salariilor învãþãmîntului special ºi a centrelor judeþene de resurse ºi asistenþã educaþionalã suma de 314,00 mii lei; sume defalcate din taxa pe valoarea adãugatã pentru drumurile judeþene ºi comunale în sumã de 16.060,00 mii lei, din care suma de 14.,00 mii lei se constituie ca venit la bugetul propriu al judeþului; sume defalcate din taxa pe valoarea adãugatã pentru echilibrarea bugetelor locale, în sumã de ,00 mii lei, din care o cotã de 27% se alocã bugetului propriu al judeþului, respectiv suma de 10.052,00 mii

lei; Conform adresei nr.10356/2013 a Direcþiei Generale a Finanþelor Publice Hunedoara, anexatã prezentei, se alocã bugetului propriu al judeþului cota de 27%, din cota de 18,5% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, estimat a se încasa pe total judeþ în anul 2013, în sumã de 18.456,00 mii lei.

Cotele defalcate din

impozitul pe venit estimate a se încasa în anul 2013 sunt în sumã de 41.568,00 mii lei. Prin adresa nr.

Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale transmite cã judeþului Hunedoara i-a fost repartizatã suma de

A realizat caricaturi pentru mari personalitãþi

ªtefan Popa, cetãþean de onoare al judeþului Hunedoara

J

udeþul Hunedoara mai are un cetãþean de onoare. În cadrul ºedinþei ordinare a Consiliului Judeþean Hunedoara, consilierii au votat pentru oferirea titlului de cetãþean de onoare lui Popa ªtefan.

Monika BACIU

”Consiliul Judeþean Hunedaora poate acorda unor personalitãþi, în semn de supremã cinstire, Titlul de „CETÃÞEAN DE ONOARE AL JUDEÞULUI HUNEDOARA”, „TITLUL DE EXCELENÞÔ,

Titlul de “CONSILIER DE ONOARE” ºi de „AMBASADOR” al judeþului Hunedoara, precum ºi diplome ºi plachete omagiale.

Titlurile sus – menþionate sunt instituite în scopul recompensãrii serviciilor deosebite în activitatea autoritãþilor administraþiei locale, în viaþa economico – socialã, ºtiinþificã, cultural – artisticã ºi sportivã, politicã, religioasã sau de altã naturã, aduse comunitãþii judeþului Hunedoara de cãtre persoane fizice române sau strãine. O personalitate care îndeplineºte condiþiile acordãrii unui astfel de titlu este ºi domnul ªtefan Popa”, se aratã în documentele CJH. ªtefan Popa s-a nãscut pe

11 iunie 1955 la Caransebeº.

A început Liceul de Arte Plastice ºi s-a transferat la ªcoala Specialã de Matematicã, obþinînd locul întîi la Balcaniada de Matematicã. A practicat handbalul si atletismul de performanþã. A început sã deseneze la 5 ani, iar la 7 i-a fost publicatã prima caricaturã într-un ziar local. La 14 ani a publicat în singura revistã umoristicã a vremii. La 19 ani a fost descoperit de , primul preºedinte . A absolvit ºi Academia de Arte Vizuale din , Franþa. La Festivalul Internaþional de Caricaturã de la (Franþa) a stabilit recordul mondial de rezistenþã (1.527 de portrete color în zece zile ºi zece nopþi). În 1995 îºi doboarã propriul record ºi realizeazã 2.772 de caricaturi color în zece zile ºi zece nopþi.

Peste 200 de ºefi de state ºi guverne au portrete semnate Popas. În prezent

61.051,00 mii lei, reprezentând “Transferuri pentru finanþarea drepturilor

buget pe baza clasificaþiei bugetare aprobate de Ministerul Finanþelor Publice.

Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan

acordate persoanelor cu handicap în anul 2013”.

Conform Anexei nr.3/22/02a la Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr.5/2013, judeþului Hunedoara i-a fost alocatã suma de 189,00 mii lei reprezentând “Transferuri din bugetul de stat catre bugetele locale pentru finanþarea camerelor agricole pe anul 2013”. Veniturile ºi cheltuielile se grupeazã în

Moloþ a þinut sã precizeze cã bugetul judeþului este mai mare în acest an datoritã parlamentarilor din judeþul Hunedoara, acesta fãcând referire ºi la deputatul PP-DD Monica Iacob Ridzi.

Anul trecut, bugetul de venituri al Consiliului Judeþean Hunedoara a fost de 171 de miliarde 838 de milioane de lei, asta în timp ce cheltuielile au fost de aproape 198 de miliarde, cu aproape 26 de miliarde mai mult decât a primit de la Guvernul PDL.

este cetãþean de onoare în peste 25 de oraºe din þarã ºi a obþinut peste 100 de premii. Pe plan internaþional a fost medaliat de 58 de ori. Este membru al Fundaþiei pentru ªtiinþã ºi Arte a Academiei Cita din Roma ºi membru al Asociaþiei Artiºtilor Plastici (UNESCO). A creat Academia Popa’s, ºcoala româneascã de caricaturã. A publicat caricaturi în principalele ziare ºi reviste din toatã lumea. Realizãrile sale de excepþie în domeniul graficii l-au impus drept una dintre cele mai prestigioase personalitãþi ale artei plastice contemporane. În Franþa, în octombrie 1995, scria despre ªtefan Popa cã “este o forþã a naturii..., este singurul om care a fost cu patru secunde mai rapid decât calculatorul”. ”Pentru tot ce reprezintã aceastã personalitate, pentru contribuþia adusã în domeniul culturii ºi cultelor, considerãm acordarea Titlului de „CETÃÞEAN DE ONOARE AL JUDEÞULUI HUNEDOARA”

o binemeritatã apreciere”, a mai specificat preºedintele CJH, Mircea Ioan Moloþ. ªtefan Popa este membru al Fundaþiei pentru ªtiinþã ºi Arte a Academiei Cita din Roma, membru al Asociaþiei Artiºtilor Plastici (UNESCO) ºi caricaturistul oficial al Summiturilor NATO de 18 ani.

Mai toþi liderii lumii au un portret cu semnãtura artistului român. Nelson Mandela, José Manuel Baroso, Jacques Chirac, François Mitterrand ºi Hugo Chavez se regãsesc în albumul lansat dupã Summitul NATO de la Bucureºti. Artistul a doborât toate recordurile de caricaturã, realizând 131 de desene într-o orã, performanþã cu care a intrat în Guiness Book. ªtefan Popa locuieºte la Timiºoara.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Aprilie 2013

Sãptãmânã plinã la teatrul din Petroºani

T

oatã sãptãmâna care începe la 1 aprilie Teatrul Dramatic I.D. Sîrbu din Petroºani are spectacole.

Spectatorii sunt aºteptaþi cu piese de teatru de excepþie de luni pânã duminicã.

Diana MITRACHE Pentru cã e o sãptãmânã altfel, prima a lunii aprilie este dedicatã copiilor. Actorii Teatrului din Petroºani au mai multe reprezentaþii, iar unele chiar în afara scenei de aici. „În data de 1 aprilie, petrilenii au fost invitaþi de la ora

12, sã-i urmãreascã pe actorii Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu”, în spectacolul „Moara cu noroc”, la Casa de Culturã din Petrila, iar de la orele 14, respectiv 15, la spectacolul pentru copii „Mary Poppins””, au spus organizatorii evenimentului.

De marþi, 2

aprilie, spectacolele se mutã pe scena Teatrului Dramatic I. D. Sîrbu ºi aici vor avea loc mai multe reprezentaþii.

Astfel, „Marry Popins” se joacã de la 10,00 ºi de la 12,00, special pentru copii, iar miercuri, 3 aprilie, de la 11,00 copiii sunt invitaþi la o „Cãlãtorie în þara basmelor”. Joi, 4 aprilie, de la ora 13,00 continuã maratonul teatral cu

„Visul unei nopþi de varã”.

Sâmbãtã, de la

ora 18,00 se joacã „Magia naiului”, iar duminicã, tot de la ora 18,00 – „Carmen” (Teatru Viena).

Porþi deschise pentru boboci

I

nspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara începe Sãptãmâna Porþilor Deschise pentru boboci. Între 30 martie ºi 7 aprilie anul curent, pãrinþii se pot informa despre modalitatea de înscriere a copiilor ce se pregãtesc de ºcoalã.

Diana MITRACHE

Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara este gata sã demareze campania de înscriere la ºcoalã. Începând de luni, 1 aprilie au loc o serie de activitãþi la toate ºcolile,

doresc sã înscrie copii, între 2 ºi 22 aprilie, pãrinþii vor trebui sã facã o vizitã la respectiva unitate. În data de 23 aprilie, reprezentanþii Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara vor afiºa listele cu copiii

activitãþi ce îi vizeazã pe pãrinþii celor mici.

Astfel, între 1 ºi 19 aprilie va fi fãcutã evaluarea psihosomaticã a copiilor. Dupã ce ºi-au ales ºcoala la care

înscriºi ºi ºcolile la care vor urma cursurile.

Dupã 26 aprilie vor fi afiºate ºi locurile rãmase vacante, iar listele finale vor fi afiºate în 29 aprilie.

IG Duca ºi Teatrul ID Sîrbu, bugete aprobate de CJH

O

ºcoalã ºi o instituþie de culturã din Valea Jiului primesc bani de la CJH. Consiliul Judeþean Hunedoara a aprobat bugetul de venituri ºi cheltuieli pentru ªcoala generalã IG Duca ºi pentru Teatrul Dramatic ID Sîrbu.

923,00 mii lei, ºi estimãrile pe anii 2014 - 2016 ºi numãrul de personal permanent ºi temporar, precum ºi fondul salariilor de bazã. ªi Teatrul Dramatic ID Sîrbu

Monika BACIU are bugetul aprobat.

Acesta are o valoare de 4.230,00 mii lei, ºi estimãrile pe anii 2014 – 2016. În cadrul

Astfel, cei de la instituþia de învãþãmânt au aprobat bugetul de venituri ºi cheltuieli pe anul în sumã de

hotãrârii s-a aprobat ºi numãrul de personal permanent ºi temporar, precum ºi fondul salariilor de bazã.

Brâncuºi, ”prezent” la Petroºani

M

uzeul Mineritului din Petroºani va gãzdui o expoziþie dedicatã lui Constantin Brâncuºi. Consilierii locali de la Petroºani au alocat suma de 4.087 de lei pentru realizarea unei expoziþii dedicate marelui sculptor romând Constantin Brâncuºi. Expoziþia va putea fi vizitatã la Muzeul Mineritului din localitate.

Monika BACIU Iniþiativa le aparþine celor de la Petro Aqua,

care pe lângã acþiunile de protecþia mediului desfãºoarã ºi activitãþi care promoveazã edu-

caþia, cultura ºi valorile tradiþionale ºi culturale. ”Cultura trebuie sã devinã parte integrantã din viaþa noastrã cotidianã, întrucât fãrã culturã ne pierdem identitatea, istoria, ceea ce reprezentãm noi ca ºi oameni, ca ºi români. Un eveniment cultural deosebit este ºi montarea unei expoziþii permanente la Muzeul Mineritului din Petroºani, dadicatã lui Constantin Brâncuºi, marele sculptor român cu contribuþii covârºitoare la înnoirea limbajului ºi viziunii plastice în sculptura comtemporanã”, se aratã în nota de fundamentare întocmitã de primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. În cadrul expoziþiei se vor prezenta scrisori ale artistului adresate lui ªtefan Georgescu

Gorjan, inginer în cadrul Atelierelor Centrale din Petroºani, locul unde s-a turnat Coloana Infinitului.

De asemenea se vor expune postere cu imagini din timpul construirii Coloanei precum ºi imagini de epocã ale atelierelor Centrale.

Mai mult, cei de la Petro Aqua au în vedere amplasarea unei sculpturi în scuarul din Centrul Civic care sã sugereze prin modalitãþi de realizare artisticã stilizate silueta coloanei infinite.