CVJ. Nr. 348, Vineri 12 aprilie 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 348

Cronica Vãii Jiului Vineri, 12 Aprilie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Liceu “la mâna”

INTERLOPILOR

Petrila - centru de distribuþie al etnobotanicelor

ai mulþi suspecþi din localitatea M Petrila au fost ridicaþi joi,

de ofiþerii BCCO Alba, în cadrul unei acþiuni coordonatã de DIICOT. Aceºtia se ocupau cu distribuþia de etnobotanice produse într-un laborator clandestin din Cluj. >>> PAGINIA A 3-A

I

Raportul INSEMEX este finalizat

nspectorii Protecþiei Civile analizeazã studiul realizat de cercetãtorii de la INSEMEX ºi în urma recomandãrilor vor decide care sunt zonele vulnerabile ale localitãþii. >>> PAGINIA A 5-A Adãpostul de câini din Uricani, la loc comanda

Preºedintele CJ Hunedoarsa spune "PAS" locaþiei alese de edili

A

dãpostul pentru câini comunitari nu va fi realizat în niciun caz în locaþia aleasã de Consiliul Local Uricani, adicã pe amplasamentul fostei mine Valea de Brazi, pentru cã este prea aproape de casele oamenilor. >>> PAGINILE 6-7

S

ex, violenþã, alcool, droguri..., pe scurt situaþia alarmantã din unitãþile de învãþãmânt din România ºi implicit din Valea Jiului. Un cititor al cotidianului Cronica Vãii Jiului ne-a semnalat “<<urmare la articolul “Cel mai “stricat“ liceu din România”>>” un interesant articol despre “angelicul liceu din Vulcan”, mai exact, Colegiul Tehnic “Mihai Viteazu”. Articolul semnat “Amurgul Zeilor” al cititorului nostru puncteazã fapte grave, iar lucrurile la care face vorbire, inclusiv uºoara ironie a autorului de la începutul textului demonstreazã cã acesta este o persoanã care cunoaºte fenomenul, probabil chiar un profesor din sistem. >>> PAGINILE 8-9

La loc comanda - nu putem, cã ministru-i de-al nostru!!!

U

n grup de tineri, susþinãtori ai PSD, a renunþat la a mãrºãlui ºi scanda "Salvaþi Valea Jiului, Salvaþi mineritul!"... >>> PAGINILE 6-7

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Aprilie 2013

ApaServ Informeazã Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe: Miercuri: 13 - 15: · ªef Departament

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

Producþie – Cristian IONICÃ · ªef Serviciu Comercial – Alina PAVEL Joi 10 – 12 · DIRECTOR GENERAL - Costel AVRAM · ªef Departament Exploatare - Florin DONISA · ªef Serviciu Juridic – Adriana DÃIAN

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Director General, Costel AVRAM

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Anunþ

Telefon 0374.906.687 zzz

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

www.cronicavj.ro

Contact 073558077

Radare 12.04.2013

Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Bãniþa , DN 66

DN 66 Haþeg - Baru Mare * DN 68 Haþeg – Toteºti * DN 68 Toteºti – Zeicani * DN 66 Haþeg – Cãlan * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam *

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 19:00 20:00 20:30 22:30

Acces Direct Observator Observator special Dragonul de aur România danseazã

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 12:30 13:30 13:45 15:00 16:40 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

Pastila Vouã (r) Aventurile lui Sinbad Pastila Vouã (r) Hoþul fantomã (r) Copii contra pãrinþi Aventurile lui Sinbad Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Hoþul fantomã

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Cãlãtorie spre centrul Pãmântului (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Pierdut ºi regãsit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent 0:00 Soluþii extreme

Prima TV \9:30 Eu ºi Prinþul 3: Luna de miere 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 14:00 Levintza prezintã (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Dragul de Raymond 15:30 Totul despre mame

16:00 Cu lumea-n cap (r) 16:30 Efectul WOW (r) 17:00 Mondenii (r)

TVR 1 9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 11:50 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Europa mea (r) 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 17:00 Finanþe ºi afaceri

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 aprilie 2013

Petrila- centru de distribuþie al etnobotanicelor

M

ai mulþi suspecþi din localitatea Petrila au fost ridicaþi joi, de ofiþerii BCCO Alba, în cadrul unei acþiuni coordonatã de DIICOT. Aceºtia se ocupau cu distribuþia de etnobotanice produse într-un laborator clandestin din Cluj.

Acþiunea ofiþerilor BBCO Alba s-a derulat concomitent în judeþele Hunedoara, Cluj ºi Sãlaj, au fost fãcute 11 percheziþii domiciliare fiind vizaþi membrii unei reþele care se ocupau cu producerea ºi comercializarea de etnobotanice.

Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, suspecþii aveau în Cluj un lab-

N

orator clandestin de producere iar etnobotanicele ajungeau de acolo în localitatea Petrila din judeþul Hunedoara de unde erau distribuite mai departe în alte oraºe ale þãrii.

Drogurile erau plasate în cluburi ºi baruri, iar la percheziþiile domiciliare fãcute ieri-joi de cãtre ofiþerii BCCO Alba Iulia, au

fost gãsite ºi ridicate de la suspecþi circa 20 de kilo-

grame de substanþe etnobotanice.

Totodatã, 16 persoane suspecte au fost duse la DIICOT pentru cercetãri dintre care 7 sunt din Petrila, Valea Jiului. Potrivit ºefului Poliþiei Petrila, acþiunea a fost derulatã de cãtre ofiþerii BCCO ºi DIICOT, iar subordonaþii sãi au oferit sprijin anchetatorilor. „Au fost cei de la Crima Organizatã, dimineaþã la ora 6, ºi au fãcut mai multe percheziþii. S-a derulat totul foarte repede ºi noi i-am ajutat doar din punct de vedere logistic ºi cu personal. Au luat pentru audieri mai multe persoane, altceva nu vã pot spune pentru cã nu cunosc amãnunte”, a declarat comisarul Ovidiu Zaharie, ºeful Poliþiei Petrila.

Maximilian GÂNJU

Percheziþii la locuinþele unei grupãri de hoþi din Petroºani

P

oliþiºtii din Petroºani au descins ieri dimineaþã - joi, la locuinþele mai multor suspecþi care se ocupau cu furturile. Anchetatorii au cãutat atât bunuri provenite de pe urma „loviturilor” cât ºi ustensilele folosite la spargeri.

Mai mulþi ofiþeri judiciari din cadrul Poliþiei Petroºani au descins joi dimineaþã la patru locaþii din zona cartierului Aeroport din localitate. Anchetatorii au percheziþionat cele patru locuinþe pentru a descoperi bunuri furate în urma unor spargeri dar ºi uneltele folosite de reþeaua de spãrgãtori.

Furã ca’n codru

ici nu s-au finalizat ºi sunt vandalizate. Este vorba de blocurile de locuinþe sociale de pe raza oraºului Petrila care au intrat în atenþia hoþilor.

Reprezentanþii poliþiei oraºului Petrila au fost sesizaþi cu privire la faptul cã din imobile s-au furta mai multe bunuri ce puteau fi valorificate. ”Noi am fost sesizaþi despre faptul

cã din interiorul blocurilor au fost furate mai multe cabluri, respectiv din instalaþia electricã. În cauzã s-a întocmit dosar de cercetare penalã pentru comiterea infracþiuniide furt calificat, s-a întocmit un cerc de suspecþi în cauzã care urmeazã sã fie verificat ºi în funcþie de rezultatul verificãrilor vom dispune mãsurile legale”, a declarat Alexandru Scafariu, adjunct Poliþia oraºului Petrila.

În ceea ce priveºte prejudiciul acesta este încã necunoscut. ”Pânã în prezent nu pot sã vã spun. Aºteptãm sã ne trimitã firma care lucrã prejudiciul total”, a mai spus sursa citatã.

Locuinþele din aceste imobile trebuiau predate beneficiarilor anul trecut, însã nu se ºtie dacã vor fi finalizate în acest an. Primarul Ilie Pãducel spune cã pentru finalizarea celor patru imobile, ce au destinaþie de locuinþe sociale, mai are nevoie de aproximativ douã milioane de lei.

Monika BACIU

Ucigaºul de boschetari - 18 ani de puºcãrie

ª

tefan Cãldãraº va sta 18 ani dupã gratii. El a fost condamnat de Instanþa hunedoreanã, dupã ce ºi-a ucis colegul cu care dormea pe strãzi.

Sentinþa a fost datã în 10 aprilie, iar potrivit purtãtorului de cuvânt al Tribunalului Hunedoara, Ildiko Glãman, „instanþa a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsã de 18 ani închisoare ºi 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a) teza a II-a ºi lit.b) C.pen., pentru sãvârºirea infracþiu-

Anchetatorii spun cã nu pot da amãnunte despre acþiune ºi despre ceea ce au gãsit la locuinþele suspecþilor pentru a nu periclita ancheta care este încã în curs. Cert este cã suspecþii fãceau parte dintr-o grupare specializatã în spargeri ºi care a dat mai multe lovituri pe raza localitãþii. „Au fost efectuate începând cu ora opt mai multe percheziþii domiciliare în zona Aeroport Petroºani. Sunt vizaþi mai mulþi suspecþi pe care îi urmãrim de mai mult timp, o reþea despre care avem date ºi indicii cã se specializase în spargeri”, spun surse din rândul anchetatorilor.

Maximilian GÂNJU

nii de omor calificat. S-a menþinut starea de arest preventiv a inculpatului ºi s-a dedus din pedeapsa aplicatã acestuia durata reþinerii ºi arestãrii preventive, de la data de 17 septembrie 2012 pânã la data de 10 aprilie 2013. S-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Naþional de Date Genetice Judiciare. Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 4.800 lei – cheltuieli judiciare cãtre stat”.

La inceputul lunii august 2012, ªtefan Cãldãraº a ucis un om al strazii, al cãrui corp neînsufleþit a fost descoperit pe terasa fostului restaurant “Cuibul Veseliei” din Deva.

Rezultatul expertizei ADN l-a indicat drept autor al uciderii, iar judecatorii au dispus arestarea

sa. Bãrbatul pe care acesta este acuzat cã l-a omorat, Cornel Raica, de 73 de ani, era din localitatea Almaºu Mare, judeþul Alba, dar, în ultimii ani, îºi fãcea veacul prin cartierul Gojdu din Deva, unde a ºi fost gasit mort, în dimineaþa zilei de 2 august 2012.

Omul era desfigurat de loviturile pe care autorul crimei nu a recunosct cã a înfãptuit-o.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Aprilie 2013

Organizaþiile PNL din Valea Jiului vor cel puþin 25 la sutã la alegeri

C

hiar dacã nu s-a scurs mult timp de la alegeri, liberalii din Valea Jiului ºi-au fixat o þintã pentru urmãtorul scrutin. Vor sã strângã cel puþin 25 de procente.

Maximilian GÂNJU Coordonatul organizaþiilor PNL din cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului, Costel Avram, ºi-a obiectivul pentru alegerile din 2016. Liderii liberalilor din regiunea minierã trebuie sã obþinã la alegerile

din 2016 cel puþin 25 la sutã din voturile alegãtorilor. Pânã atunci liberalii trebuie sã se pregãteascã de alegerile europarlamentare, dar ºi pentru cele de anul viitor când se va alege preºedintele þãrii. „Þinta pentru organizaþiile PNL din Valea

Jiului este sã obþinã minim 25 la sutã la alegerile locale din 2016 ºi dacã suntem uniþi se va realiza acest obiectiv.

Sigur, mai sunt unele probleme la unele organizaþii dar lucrurile se vor rezolva”, a declarat, coordonatorul PNL Valea Jiului, Costel Avram.

Potrivit acestuia pânã la alegerile din 2016, liberalii din cele ºase localitãþi ale zonei au misiunea de a se pregãti pentru alegerile europarla-

mentare dar ºi pentru susþinerea lui Crin Antonescu la preºedinþia þãrii. Avram a vorbit ºi despre primarii PDL despre care s-a zvonit cã vor intra în partid, respectiv Tiberiu Iacob Ridzi de la Petroºani ºi Ilie Pãducel de la Petrila. În privinþa celui din urmã, coordonatorul PNL spune cã ºi dacã va dori sã intre în PNL, nu va primi nici o funcþie de conducere în cadrul organizaþiei din Petrila. „Ca sã nu mai avem discuþii, la Petrila eu voi candida la preºedinþia organizaþiei.

Ilie Pãducel dacã va veni

Pãducel, simplu oºtean în PNL

C

u ocazia unei recente conferinþe de presã, Costel Avram, omul însãrcinat cu reorganizarea filialelor din Valea Jiului ale Partidului Naþional Liberal, a precizat cã în cazul în care unii dintre actualii primari (în speþã de la PD-L) ar dori sã schimbe macazul ºi sã intre în PNL, aceºtia vor porni de jos, de tot. Respectiv de la statutul de simplu membru de partid.

Mircea NISTOR Unul dintre primarii din Valea Jiului pe care anumite voci îl dau ca “sigur” transferat

în formaþiunea politicã aflatã astãzi la putere (alãturi de PSD) este petrileanul Ilie Pãducel.

“Pot sã vã spun doar cã Pãducel este, încã, unul dintre

Au rãmas fãrã ajutor social

ª

i-au pierdut ajutoarele sociale din cauza neplãþii taxelor ºi a impozitelor. Este vorba de trei persoane din municipiul Petroºani care nu mai primesc ajutor de la stat din cauzã cã nu ºi-au achitat dãrile.

Monika BACIU

Dupã apariþia OUG 124/2011, aceºti beneficiari nu îºi mai primesc

membrii Partidului Democrat – Liberal. Pe de altã parte, eu am fost simplu membru, oºtean sau slujitor (oricum ar spune domnul Avram) în mai multe

primesc ajutor social deoarece nu ºi-au achitat datoriile cãtre bugetul local pânã la sfârºitul lunii ianuarie. Pentru a nu risca pierderea ajutoarelor sociale, beneficiarii trebuie sã îºi achite impozitele pe clãdiri, terenuri ºi maºini.

Cei care ºi-au pierdut

aceste drepturi pot intra în posesia lor abia în momentul în care fac dovada cã ºi-au plãtit dãrile.

banii de la stat dacã au restanþe la plata impozitelor þi taxelor locale pe anii precedenþi. ”Avem trei situaþii, sumele datorate pentru impozite sunt puþin mai mari ºi începând cu data de 1 aprilei au fost suspendate. Dacã îºi vor plãti

de Asistenþã Socialã Petroºani.

Mai multe persoane ar putea rãmâne fãrã ajutorul de stat dacã nu îºi plãtesc dãrile pentru anii precedenþi. Pânã acum la Petroºani existã doar trei situaþii de acest gen.

Aceste persoane nu mai

partide ºi mi-am fãcut datoria peste tot. În altã ordine de idei, domnul Avram nu are de unde sã ºtie dacã vreau sã plec din PD-L ºi nici în ce partid aº putea pleca. Dacã PNL Petrila este proprietatea sau moºia lui Costel Avram atunci poate sã spunã ce vrea. Cred, însã, cã nu ºtie care este adevãrata pãrere a membrilor PNL Petrila”, a declarat Ilie Pãducel.

nizaþiile PNL Petrila, Petroºani ºi Aninoasa, structuri care sunt conduse în acest moment de preºedinþi interimari, iar alegerile au fost programate pentru lunile septembrie-octombrie a.c.

La filialele din Valea Jiului care în prezent au conduceri interimare urmeazã a fi organizate alegeri în toamna acestui an. Printre acestea se numãrã ºi organizaþia din Petrila unde, viitorul preºedinte este cunoscut încã de pe acum. Dacã nu va apãrea vreo loviturã de teatru sau sub centurã, acesta va fi Costel Avram, actualul coordonator al activitãþii filialelor PNL din Vale. “Eu voi candida la Petrila ºi sunt sigur cã voi câºtiga fotoliul de preºedinte iar Pãducel nu va fi în echipa mea”, a spus Costel Avram.

Bolnavii mai pot sã aºtepte, ministrul e ocupat

prezint ministrului cu care nu am reuºit sã mã întâlnesc. Fãrã sã fiu ironic, mi-aº fi dorit sã

a Spitalului de urgenþã din Petroºani. Speram ca din momentul în care am primit respectiva aprobare sã putem redeschide spitalul dar acest lucru nu s-a întâmplat”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

Pentru a nu-i mai dezinforma pe locuitorii

redeschid spitalul chiar în ziua care a urmat celei în care a fost închis. În schimb, de doi ani ne tot luptãm sã-l redeschidem, deºi am primit ºi aprobarea, din partea Ministerului Sãnãtãþii, referitoare la înfiinþarea unei secþii externe (cu 50 de paturi ºi cu internare continuã)

oraºului, primarul a mai precizat cã nu va mai avansa nicio datã referitoare la re(inaugurarea) unitãþii medicale. “Nu vreau sã-i mai dezinformez pe cetãþeni aºa cã, de acum înainte, nu voi mai spune cã vom redeschide spitalul la o anume datã”, a spus Ilie Pãducel.

D

eºi au promis ºi au dorit sã reinaugureze unitatea medicalã (închisã cu câþiva ani în urmã) în data de 1 aprilie, edilii petrileni au fost nevoiþi sã se recunoascã învinºi de birocraþia ºi delãsarea tipic româneascã.

Mircea NISTOR

taxele îºi vor lua banii ºi pe lunile suspendate”, a declarat Cristina Mraz, ºef Serviciul Public Local

va fi un simplu membru, nu va fi nici preºedinte ºi nu va primi un loc de conducere”, a explicat Costel Avram. Totodatã acesta mai spune cã s-a stabilit ºi calendarul alegerilor interne la orga-

Chiar dacã s-a deplasat, cu toatã documentaþia necesarã, pânã la Ministerul Sãnãtãþii primarul Ilie Pãducel s-a întors aºa cum a plecat.

Mai exact, fãrã niciun rãspuns ºi fãrã a reuºi sã se întâlneascã cu ministrul. “Am fost, am aºteptat ºi apoi am plecat, dupã ce am lãsat la minister documentaþia pe care doream sã i-o

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 aprilie 2013

Raportul INSEMEX este finalizat

I

nspectorii Protecþiei Civile analizeazã studiul realizat de cercetãtorii de la INSEMEX ºi în urma recomandãrilor vor decide care sunt zonele vulnerabile ale localitãþii. Mai precis, în ce cartiere este necesar sã mai fie amplasate sirene de alarmare publicã în caz de dezastre.

Primãria Municipiului Petroºani a comandat în urmã cu circa trei sãptãmâni un studiu de audibilitate pentru a stabili cu exactitate care este suprafaþa acoperitã de cãtre actualele sisteme de alarmare publicã în situaþii de urgenþã. Studiu a fost realizat de cãtre specialiºtii din cadrul Serviciului Determinare Zgomot al Institutului Naþional de Cercetare Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã (INCD INSEMEX) ºi a costat municipalitatea circa 3 mii de lei. Un astfel de studiu era necesar dat fiind faptul cã n-a mai fost realizat pentru municipiul Petroºani încã din anii 70, ºi în plus, fost cerut în mai multe rânduri de mai multe instituþii, inclusiv de cãtre Inspectoratul pentru

Situaþii de Urgenþã. „Raportul a fost finalizat, are mai mult de 40 de pagini ºi a ajuns la noi miercuri. El va trebui studiat ºi abia apoi se vor putea trage concluziile cu privire la ceea ce avem de fãcut ºi dacã sunt zone cu deficienþe”, au explicat reprezentanþii municipalitãþii. Cu alte cuvinte, inspectorii de la Protecþia Civilã vor propune aleºilor locali pe baza raportului achiziþionarea unor sirene de alarmare publicã în zonele unde specialiºtii INSEMEX au stabilit pe baza mãsurãtorilor cã sunt absolut necesare pentru avertizarea populaþiei în caz de calamitate.

Maximilian GÂNJU

Zile libere în loc de prime de Paºte

N

icio primãrie din Valea Jiului nu acordã prime angajaþilor cu ocazia sãrbãtorilor pascale. De la est la vest în Vale Jiului situaþia este aceeaºi în ceea ce priveºte acordarea de prime angajaþilor.

Monika BACIU Nicio primãrie nu are cadru legal pentru a face acest lucru, ºi anume de a acorda anumite beneficii financiare salariaþilor. Spre exemplu, la Uricani lui Dãnuþ Buhãescu îi este fricã de Curtea de Conturi. ”Nu pentru cã noi am avut situaþia când am ºi pierdut în instanþã, Curtea de Conturi ne-a imputat ºi în anii din urmã chiar ºi pentru zilele de 8 martie ca urmare nu mã mai risc pentru cã avem o responsabilitate în administraþia localã pentru cã la vremea respectivã ne-am judecat, am pierdut ºi oamenii au tre-

buit sã dea banii înapoi”, a declarat primarul oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu.

La Lupeni nu permite bugetul local acest lucru, acesta fiind unul de austeritate. În schimb, toþi salariaþii din sistemul public vor beneficia de zilele libere acordate de Guvern. ”Nu acordãm în acest an prime angajaþilor intr-u cât nu existã nici bugetul aprobat ºi nu avem nici situaþia financiarã atât de bunã de a aloca angajaþilor prime de Paºte.

Zile libere sunt cele stabilite prin lege ºi se vor recupera tot cum este prevãzut în hotãrârea de guvern. Va fi acea perioadã

de aproape o sãptãmânã de liber pentru salariaþii primãriei”, a declarat city managerul municipiului Lupeni, Gabriel Lungu.

Nici în cel mai estic oraº al Vãii Jiului, ºi anume la Petrila, angajaþii nu vor fi recompensaþi cu prime în aceastã perioadã. „Sincer sã fiu mi-aº dori sã acord prime tuturor salariaþilor din primãrie ºi tuturor persoanelor care sunt pe minimul garantat ºi persoanlor cu handicap dar nu avem bani. Bugetul pe anul 2013 la primãria Petrila este cel mai auster buget de când sunt eu primar ºi nu avem bani nici pentru cheltuielile la indiferent ce capitol din buget decât pentru primele ºase luni ale anului.

Plafonul de salarii din acest an aprobat de finanþele publice este pentru primele nouã luni ale

Carmen COSMAN Mircea Ioan Moloþ a formulat cererea de strãmutare a procesului la o instanþã similarã din þarã, prin apãrãtorii lui, când cauza se afla încã pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia. La Înalta Curte de Casaþie, cererea a fost pusã pe rolul instanþei în

data de 13 februarie 2013, iar magistraþii de aici au decis sã judece solicitarea la data de 14 iunie 2013. În acelaºi timp, magistraþii de la Curtea de Apel ar fi trebuit sã se pronunþe în dosarului în care Moloþ a contestat decizia ANI privitoare la presupusa incomatibilitate exact în data de 13 februarie,

rimãria Aninoasa nu va putea plãti salariile funcþionarilor nici mãcar de Paºte.

Instituþia nu are bani suficienþi pentru achitarea datoriilor curente, iar în plus de asta, acum are ºi conturile blocate pentru cã nu a reuºit sã achite cel puþin 85 % din arierate pânã la finalul lunii trecute, aºa cum prevedea legea.

“Poate resurse sã plãtim o parte ar fi, dacã acea ordonanþã nu ne-ar obliga mai întâi sã plãtim arieratele, lucru de altfel imposibil pentru noi”, a declarat Adrian Albescu, viceprimarul Oraºului Aninoasa. anului iar pentru ultimul trimestru nu avem bani nici de salarii”, a declarat primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel. În capitala Vãii Jiului, la Petroºani situaþia este similarã. Din cauza reglementãrilor legislative, angajaþii nu vor beneficia de prime. ”Nu putem acorda prime cu aceastã ocazi ci doar ce este prevãzut în fiscalitate, doar bonusurile care sunt incluse în fiscalitate iar de Paºte aceste nu sunt prevãzute”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Nici primarul din Vulcan, Gheorghe Ile nu acordã prime salariaþilor, la Aninoasa situaþia financiarã nu permite pãstrarea locurilor de muncã a angajaþilor.

Dacã nu vor beneficia de cadouri financiare, angajaþii din administraþiile locale vor beneficia de zile libere. Mai exact este vorba de minivacanþa de Paºte.

Curtea de Apel a dat soluþia în dosarul Moloþ, deºi pe rolul Înaltei Curþi se aflã cererea de strãmutare

C

P

Luiza ANDRONACHE

Pronunþare peste suspendare

urtea de Apel Alba Iulia a pronunþat sentinþa în dosarul privind presupusa incompatibilitate a preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, deºi Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie judecã o cerere de strãmutare a cauzei.

În ºomaj sau muncã voluntarã?

Angajaþii primãriei Aninoasa trebuie sã aleagã una dintre aceste opþiuni în perioada urmãtoare. Primii trei au plecat...

dar au amânat cu o sãptãmânã pronunþarea. “Am arãtat instanþei cã pe rolul Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie se aflã înaintatã o cerere de strãmutare, dar judecãtorii totuºi s-au pronunþat. Nu am formulat recurs, pentru cã nici la ora aceasta nu am primit motivarea sentinþei. Nu ºtiu exact, dar poate tocmai acesta este motivul”, a declarat preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ.

Pe de altã parte, Cosmin Muntean, purtãtorul de cuvânt al Curþii de Apel Alba Iulia spune cã pentru blocarea procesului la instant din Alba Iulia

Asta înseamnã cã orice încasare pe care primãria Aninoasa o face, rãmâne blocatã în Trezorerie. Practic, banii nu se pot scoate din conturi nici mãcar pentru plãþi curete.

De altfel, conducerea primãriei a fãcut o ºedinþã cu funcþionarii instituþiei, în care le-a explicat cã în lunile care urmeazã, posibil tot restul anului, nu va mai putea achita deloc salariile.

Unii ºi-au manifestat intenþia de a pleca de bunãvoie iar alþii sunt în expectativã.

Oricum, restructurãri de posturi se vor face.

“Trei persoane ºi-au manifestat dorinþa de a pleca de bunãvoie, iar în rest, urmeazã sã facem un plan de restructurare pe care sã îl supunem ºi aprobãrii Consiliului Local”, a mai spus viceprimarul Oraºului Aninoasa. În total, numãrul de posturi trebuie restructurat în proporþie de circa 25 %, ceea ce înseamnã cam 11 angajaþi.

ar mai fi fost nevoie de o cerere de suspendare, depusã tot la Înalta Curte. “Cererea de strãmutare nu suspendã judecarea cauzei. Trebuia sã existe o decizie de suspendare a judecãrii cauzei din partea Înaltei Curþi de Casaþie”, a declarat

Cosmin Muntean. În ce priveºte faptul cã instanþa s-a pronunþat deja în acest dosar, deºi Curtea Supremã ar putea decide ca dosarul sã fie judecat în altã parte, sursa citatã susþine cã ICCJ poate anula deciziile CA Alba Iulia.

6 Actualitate

U

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Aprilie 2013

La loc comanda - nu putem, cã ministru-i de-al nostru!!!

n grup de tineri, susþinãtori ai PSD, a renunþat la a mãrºãlui ºi scanda ”Salvaþi Valea Jiului, Salvaþi mineritul!” în cadrul campaniei Mondo TV, în timpul workshop-ului internaþional de la Petroºani, pentru cã nu s-au gândit cã ministrul energiei este ”de-al lor”. Ca urmare, au trecut la planul B. Un grup de tineri a doarit cu tot dinadinsul sã facã ceva pentru Valea Jiului. Aºa cã s-au gândit sã se alãture campaniei lansatã de Mondo TV& Mondo FM, ”Salvaþi Valea Jiului, Salvaþi mineritul!”, printr-o atitudine concretã. Îmbrãcaþi în tricourile inscripþionate cu tema campaniei, tricouri lansate de Ionuþ Drãgotesc,

sã mãrºãluiascã pe trotuarele din Petroºani pentru ca apoi sã se opreascã în faþa Primãriei ºi asta în timp ce are loc un workshop internaþional având ca temã de analizã ºi dezbatere exploatarea resurselor minerale convenþionale în contextul dezvoltãrii durabile.

ªi asta, timp de douã zile, 18-19 aprilie, perioadã de desfãºurare a dezbaterilor întâlnirii.

Reamintim cã evenimentul este organizat de Primãria Municipiului Petroºani, în perioada 18-19 aprilie 2013, în parteneriat cu Universitatea

din Petroºani, Universitatea de Petrol ºi Gaze din Ploieºti, Comitetul Naþional Român al Consiliului Mondial al Energiei, INSEMEX Petroºani, IPCMH Petroºani, ICSITPML Craiova, Societatea Naþionalã de Închidere Conservare Mine Valea Jiului, Societatea Nationalã a Huilei Petroºani, GEROM Internaþional, Fundaþia Sfânta Maria, Fundaþia pentru Dezvoltare bazatã pe Cunoaºtere, Academia de ªtiinte Tehnice din România, Academia Oamenilor de ªtiinþã din România, Asociaþia Generalã a Inginerilor din România, Inspectoratul Judeþean de Poliþie Hunedoara.

social-democraþilor – având în vedere participarea la toate acþiunile iniþiate de OT PSD -, au propus acþiunea ºi au cerut susþinere pentru marº ºi scandãri cu ”Salvaþi Valea Jiului, salvaþi mineritul!”. Nedumeriþi, membrii tineri ºi seniori ai partidului s-au privit râzând crezând cã este o glumã a

”nãzdrãvanilor”, cum fac de obicei. Grupul – nu ºi nu, cã acum este momentul, cu atâtea personalitãþi în Petroºani, cã trebuie sensibilizate personalitãþile în domeniu, cã dacã nu tinerii fac asta, atunci cine?, cã vor vorbi cu conducerea Mondo TV etc., etc. ”Pãi, nu e bine, cã min-

ªi cum grupul de tineri era un susþinãtor al PSD Petroºani, cu acþiuni comune ºi unii chiar pãreau sã facã parte din tabãra tânãrã a

Proletari din toate þãrile,

istrul este al nostru ”- au replicat cei de la PSD. A fost rândul tinerilor sã se priveascã unii pe alþii: la asta nu se gândiserã…

Liderii PSD Petroºani i-au adus cu picioarele pe pãmânt.

Le-au sugerat altã formã de acþiune pentru sprijinirea mineritului ºi a Vãii Jiului.

Eventual o petiþie semnatã de tineri, sau mai bine sã cearã, ºi seniorii sã-i susþinã, sã-I ajute sã obþinã o audienþã a unei delegaþii de tineri din Valea Jiului la primul ministru sau unde doresc, cu toate doleanþele lor bine puse la punct.

Este adevãrat cã activismul – în sensul de accent pe nevoile vieþii ºi nu pe doctrinã – poate schimba cu adevãrat lumea. ªi dacã tinerii au început sã simtã asta, e de bine!

Ileana FIRÞULESCU

Adãpostul de câini din Uricani, la loc comanda

Preºedintele CJ Hunedoara spune “PAS” locaþiei alese de edili dãpostul oentru câini A comunitari nu va fi

realizat în niciun caz în locaþia aleasã de Consiliul Local Uricani, adicã pe amplasamentul fostei mine Valea de Brazi, pentru cã este prea aproape de casele oamenilor.

COLÞUL LUI DENIS

Gard în gard cu gospodãriile oamenilor. Aºa s-au gândit aleºii locali din Uricani sã rezolve problema adãpostului pentru animalele fãrã stãpân care ar urma sã deserveascã toatã Valea Jiului.

Câteva zeci de sãteni din Valea de Brazi au semnat o petiþie ºi au înaintat-o preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, în care au reclamat cã distanþa este prea micã. „NU mi se pare corect sã se construiascã aici. Casa fiului meu este aproape, la 20 – 30 de metri, iar în jur sunt alte 8 locuinþe aflate la distanþe de 30 – 40 de metri. Trebuie gãsit un alt loc, mai departe de sat, dar primãria susþine cã vrea aici sã facã”, spoune una dintre local-

nice, Maria ªtefãnescu. Ca ea sunt alþi oameni care au venit sã discute cu Mircea Moloþ, care a fost joi la faþa locului, sã vadã exact cum stã situaþia. Iar rezultatul a fost fãrã echivoc: amplasamentul nu este bun. „Categoric, adãpostul nu se face aici. Nu ºtiu care sunt normele exacte pentru un adãpost de câini, dar sã-l construieºti la 20 de metri de o casã mi se pareo chestiune imoralã.

Chiar dacã ar fi o singurã persoanã, îi creezi un disconfort ºi, ca atare, atâta timp cât eu sunt preºedintele judeþului nu se va construi aici un adãpost pentru câini. Dacã este comunicare se ºi rezolvã problema”, a declarat Mircea Moloþ, preºedintele CJ Hunedoara.

U

n alt amplasament

La întâlnirea cu localnicii a fost ºi secretarul Oraºului Uricani, Nelu Flori, care a încercat sã-l convingã pe ºeful CJ Hunedoara cã este greu sã gãseascã o altã locaþie care sã fie ºi întabulatã, mai ales cã acest lucru implicã timp ºi cos-

turi suplimentare. Dupã ce Moloþ i-a dat asigurãri cã îi va susþine, a precizat cã se va cãuta o altã localþie. „Nemulþumirile poate cã sunt justificate. E bine cã s-a gãsit o altã soluþie. Domnul preºedinte ne-a spus cã, în mãsura în care poate ne va ºi susþine sã rezolvãm situaþia juridicã a terenurilor pe care urmeazã sã le propunem. Sperãm sã fie rezolvatã problema”, a declarat Nelu Flori, secretarul oraºului. În cele din urmã, toatã lumea a fost mulþumitã de soluþia gãsitã la faþa locului, oentru cã locaþii care sã se preteze amenajãrii acestui adãpost existã pe raza localitãþii.

Reamintim cã edilii din Uricani au decis sã punã la dispoziþia Asociaþiei de dezvoltare Intercomunitarã „Serviciul Judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân” un teren în suprafaþã de 1.500 mp pentru amenajarea acestui adãpost pentru animalele fãrã stãpân.

Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã „Serviciul Judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân” a fost înfi-

inþatã dupã ce Consiliul Judeþean Hunedoara a decis, în 2012, sã gestioneze în mod unitar, la nivel judeþean, problema câinilor fãrã stãpân ºi sã finanþeze aceastã activitate.

Noul serviciu va trebui cã implementeze un sistem, cu acoperire judeþeanã, de identificare, marcare, vaccinare ºi sterilizare a maidanezilor.

De asemenea, va fi realizatã o reþea de adãposturi deservite de personal calificat ºi se va þine o evidenþã unicã a câinilor trataþi. Costurile operative ale

noului Serviciu vor fi suportate din bugetul CJ Hunedoara.

Spaþiile necesare înfiinþãrii reþelei judeþene de adãposturi canine vor face obiectul unor contracte de comodat prin care primãriile le vor da cu titlu gratuit în folosinþã acestui serviciu. În total, în judeþul Hunedoara vor ajunge 10 maºini speciale pentru prinderea câinilor fãrã stãpân, care vor deservi acest centru judeþean.

Car men COSMAN

A

Locaþia cu pricina mãrgineºte strada principalã ce leagã cele douã localitãþi, iar din cauza alunecãrilor de teren, acolo la fiecare furtunã copacii cãdeau pe artera rutierã. Aºa se face cã joi dimineaþã, forþe importante au fost comasate în zona de graniþã ºi edilul de la Petroºani

n demers artistic, happening carevasãzicã, menit sã salveze de la pieire Mina Petrila, colonia monoculturalã Petrila, ºi ultima pe lista dumneavoastrã, colonia colonialistã România.

Ce n-a vãzut Petrila în 2500 de ani, va avea norocul (bun) sã vadã în 7-14 mai 2013. 101 indivizi, mascaþi în oameni de bine, vor circula liberi pe terenul minat al Petrilei.

Avem confirmate vizitele urmãtorilor: Iulius Caesar, Al Capone, Dr. Ciomu, Eba, Superman, Popeye Marinarul, Elena Udrea, Miron Cozma, Groucho Marx, I.V. Stalin, V.I. Lenin, Adrian Pãunescu, Emil Cioran, Traian Bãsescu, Karl Marx, Mahatma Gandhi, John Lennon, Che Guevara, Victor Ponta, Adrian Nãstase, Nicolae Ceauºescu, Ilie Pãducel, Ion Iliescu ultimul, dar nu cel de pe urmã.

Doritorilor a se îmbrãca în pielea celebritãþilor amintite ºi neamintite pagina aceasta de facebook (https://www.facebook.com/SchimbareaLaFataAPetrilei) le stã la dispoziþie pentru înscriere.

Se va lãsa cu: defilare pe catwalk, promenadã pe asfaltul Petrilei, chef monstru la final. Aveþi unica ocazie de a juca ºi într-un film pus în operã de rejizor celebru.

Ultimele noastre ºtiri vor fi primele pentru dumneavoastrã!

Tradiþiile momârlanilor, susþinute financiar la Petroºani

T

radiþiile primilor locuitori ai Vãii Jiului, adevãraþii crescãtori de oi, care îºi spun momârlani, sunt pãstrate ºi acum, iar autoritãþile locale vor sã nu le uite în timp.

Cosmetizare de primãvarã la Petroºani dministraþia de la Petroºani a trecut la cosmetizarea zonelor verzi, iar una dintre cele ce necesitau cea mai mare atenþie se aflã la graniþa de Est a Vãii Jiului, între Petroºani ºi Petrila.

U

URNIÞI-VÃ!

Tiberiu Iacob Ridzi a declarat cã acolo era nevoie de o astfel de acþiune. „Este vorba despre un deal care mãrgineºte artera rutierã ºi acolo era necesar sã cosmetizãm copacii. Unii, care reprezentau pericol, au fost tãiaþi ºi am fãcut asta pentru cã era absolut necesar”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Traficul rutier s-a desfãºurat cu întreruperi pe toatã durata intervenþiei, iar poliþia localã a dirijat circulaþia pentru a fluidiza traficul.

Diana MITRACHE

Dupã Piþãrãii din iarnã care ne-au vestit Crãciunul, de Paºte vin nedeile – agape câmpeneºti în care cei care stau în munþi coboarã sã petreacã împreunã cu familiile. Tocmai pentru a pãstra aceste tradiþii, administraþia de la Petroºani finanþeazã astfel de acþiuni la care ºi orãºenii s-au învãþat sã participe. „Nedeile, aºa cum au fãcut ºi anul trecut, vor fi sprijinite de cãtre primãrie pentru a fi organizate ºi acum. Asta în funcþie de mãrimea agapei ºi de ceea ce se petrece acolo. Noi vom participa

activ,pentru cã mi se pare normal sã promovãm ceea ce avem de la înaintaºii noºtri”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Nedeile momârlanilor încep din duminica Paºtelui ºi fiecare comunitate se adunã pe lângã biserici.

Aºa cum au fãcut ºi strãmoºii lor, locuitorii satelor de munte îmbracã straie populare tradiþionale, cusute cu fir negru ºi auriu ºi pregãtesc mâncarea: tocana de berbec cu varzã

cãlitã ºi pãsat. Totul se face în ceaun, la care lucreazã doar bãrbaþii, adevãraþi bucãtari ºi, dupã agapã se încing horele. Momârlanii petrec pentru cã astfel ei vestesc un nou început, începutul primãverii, practic al vieþii.

Orãºenii s-au deprins ºi ei cu astfel de obiceiuri, iar mesele se umplu de oameni care vor sã petreacã momârlãneºte dupã Paºte.

Diana MITRACHE

6 Actualitate

U

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Aprilie 2013

La loc comanda - nu putem, cã ministru-i de-al nostru!!!

n grup de tineri, susþinãtori ai PSD, a renunþat la a mãrºãlui ºi scanda ”Salvaþi Valea Jiului, Salvaþi mineritul!” în cadrul campaniei Mondo TV, în timpul workshop-ului internaþional de la Petroºani, pentru cã nu s-au gândit cã ministrul energiei este ”de-al lor”. Ca urmare, au trecut la planul B. Un grup de tineri a doarit cu tot dinadinsul sã facã ceva pentru Valea Jiului. Aºa cã s-au gândit sã se alãture campaniei lansatã de Mondo TV& Mondo FM, ”Salvaþi Valea Jiului, Salvaþi mineritul!”, printr-o atitudine concretã. Îmbrãcaþi în tricourile inscripþionate cu tema campaniei, tricouri lansate de Ionuþ Drãgotesc,

sã mãrºãluiascã pe trotuarele din Petroºani pentru ca apoi sã se opreascã în faþa Primãriei ºi asta în timp ce are loc un workshop internaþional având ca temã de analizã ºi dezbatere exploatarea resurselor minerale convenþionale în contextul dezvoltãrii durabile.

ªi asta, timp de douã zile, 18-19 aprilie, perioadã de desfãºurare a dezbaterilor întâlnirii.

Reamintim cã evenimentul este organizat de Primãria Municipiului Petroºani, în perioada 18-19 aprilie 2013, în parteneriat cu Universitatea

din Petroºani, Universitatea de Petrol ºi Gaze din Ploieºti, Comitetul Naþional Român al Consiliului Mondial al Energiei, INSEMEX Petroºani, IPCMH Petroºani, ICSITPML Craiova, Societatea Naþionalã de Închidere Conservare Mine Valea Jiului, Societatea Nationalã a Huilei Petroºani, GEROM Internaþional, Fundaþia Sfânta Maria, Fundaþia pentru Dezvoltare bazatã pe Cunoaºtere, Academia de ªtiinte Tehnice din România, Academia Oamenilor de ªtiinþã din România, Asociaþia Generalã a Inginerilor din România, Inspectoratul Judeþean de Poliþie Hunedoara.

social-democraþilor – având în vedere participarea la toate acþiunile iniþiate de OT PSD -, au propus acþiunea ºi au cerut susþinere pentru marº ºi scandãri cu ”Salvaþi Valea Jiului, salvaþi mineritul!”. Nedumeriþi, membrii tineri ºi seniori ai partidului s-au privit râzând crezând cã este o glumã a

”nãzdrãvanilor”, cum fac de obicei. Grupul – nu ºi nu, cã acum este momentul, cu atâtea personalitãþi în Petroºani, cã trebuie sensibilizate personalitãþile în domeniu, cã dacã nu tinerii fac asta, atunci cine?, cã vor vorbi cu conducerea Mondo TV etc., etc. ”Pãi, nu e bine, cã min-

ªi cum grupul de tineri era un susþinãtor al PSD Petroºani, cu acþiuni comune ºi unii chiar pãreau sã facã parte din tabãra tânãrã a

Proletari din toate þãrile,

istrul este al nostru ”- au replicat cei de la PSD. A fost rândul tinerilor sã se priveascã unii pe alþii: la asta nu se gândiserã…

Liderii PSD Petroºani i-au adus cu picioarele pe pãmânt.

Le-au sugerat altã formã de acþiune pentru sprijinirea mineritului ºi a Vãii Jiului.

Eventual o petiþie semnatã de tineri, sau mai bine sã cearã, ºi seniorii sã-i susþinã, sã-I ajute sã obþinã o audienþã a unei delegaþii de tineri din Valea Jiului la primul ministru sau unde doresc, cu toate doleanþele lor bine puse la punct.

Este adevãrat cã activismul – în sensul de accent pe nevoile vieþii ºi nu pe doctrinã – poate schimba cu adevãrat lumea. ªi dacã tinerii au început sã simtã asta, e de bine!

Ileana FIRÞULESCU

Adãpostul de câini din Uricani, la loc comanda

Preºedintele CJ Hunedoara spune “PAS” locaþiei alese de edili dãpostul oentru câini A comunitari nu va fi

realizat în niciun caz în locaþia aleasã de Consiliul Local Uricani, adicã pe amplasamentul fostei mine Valea de Brazi, pentru cã este prea aproape de casele oamenilor.

COLÞUL LUI DENIS

Gard în gard cu gospodãriile oamenilor. Aºa s-au gândit aleºii locali din Uricani sã rezolve problema adãpostului pentru animalele fãrã stãpân care ar urma sã deserveascã toatã Valea Jiului.

Câteva zeci de sãteni din Valea de Brazi au semnat o petiþie ºi au înaintat-o preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, în care au reclamat cã distanþa este prea micã. „NU mi se pare corect sã se construiascã aici. Casa fiului meu este aproape, la 20 – 30 de metri, iar în jur sunt alte 8 locuinþe aflate la distanþe de 30 – 40 de metri. Trebuie gãsit un alt loc, mai departe de sat, dar primãria susþine cã vrea aici sã facã”, spoune una dintre local-

nice, Maria ªtefãnescu. Ca ea sunt alþi oameni care au venit sã discute cu Mircea Moloþ, care a fost joi la faþa locului, sã vadã exact cum stã situaþia. Iar rezultatul a fost fãrã echivoc: amplasamentul nu este bun. „Categoric, adãpostul nu se face aici. Nu ºtiu care sunt normele exacte pentru un adãpost de câini, dar sã-l construieºti la 20 de metri de o casã mi se pareo chestiune imoralã.

Chiar dacã ar fi o singurã persoanã, îi creezi un disconfort ºi, ca atare, atâta timp cât eu sunt preºedintele judeþului nu se va construi aici un adãpost pentru câini. Dacã este comunicare se ºi rezolvã problema”, a declarat Mircea Moloþ, preºedintele CJ Hunedoara.

U

n alt amplasament

La întâlnirea cu localnicii a fost ºi secretarul Oraºului Uricani, Nelu Flori, care a încercat sã-l convingã pe ºeful CJ Hunedoara cã este greu sã gãseascã o altã locaþie care sã fie ºi întabulatã, mai ales cã acest lucru implicã timp ºi cos-

turi suplimentare. Dupã ce Moloþ i-a dat asigurãri cã îi va susþine, a precizat cã se va cãuta o altã localþie. „Nemulþumirile poate cã sunt justificate. E bine cã s-a gãsit o altã soluþie. Domnul preºedinte ne-a spus cã, în mãsura în care poate ne va ºi susþine sã rezolvãm situaþia juridicã a terenurilor pe care urmeazã sã le propunem. Sperãm sã fie rezolvatã problema”, a declarat Nelu Flori, secretarul oraºului. În cele din urmã, toatã lumea a fost mulþumitã de soluþia gãsitã la faþa locului, oentru cã locaþii care sã se preteze amenajãrii acestui adãpost existã pe raza localitãþii.

Reamintim cã edilii din Uricani au decis sã punã la dispoziþia Asociaþiei de dezvoltare Intercomunitarã „Serviciul Judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân” un teren în suprafaþã de 1.500 mp pentru amenajarea acestui adãpost pentru animalele fãrã stãpân.

Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã „Serviciul Judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân” a fost înfi-

inþatã dupã ce Consiliul Judeþean Hunedoara a decis, în 2012, sã gestioneze în mod unitar, la nivel judeþean, problema câinilor fãrã stãpân ºi sã finanþeze aceastã activitate.

Noul serviciu va trebui cã implementeze un sistem, cu acoperire judeþeanã, de identificare, marcare, vaccinare ºi sterilizare a maidanezilor.

De asemenea, va fi realizatã o reþea de adãposturi deservite de personal calificat ºi se va þine o evidenþã unicã a câinilor trataþi. Costurile operative ale

noului Serviciu vor fi suportate din bugetul CJ Hunedoara.

Spaþiile necesare înfiinþãrii reþelei judeþene de adãposturi canine vor face obiectul unor contracte de comodat prin care primãriile le vor da cu titlu gratuit în folosinþã acestui serviciu. În total, în judeþul Hunedoara vor ajunge 10 maºini speciale pentru prinderea câinilor fãrã stãpân, care vor deservi acest centru judeþean.

Car men COSMAN

A

Locaþia cu pricina mãrgineºte strada principalã ce leagã cele douã localitãþi, iar din cauza alunecãrilor de teren, acolo la fiecare furtunã copacii cãdeau pe artera rutierã. Aºa se face cã joi dimineaþã, forþe importante au fost comasate în zona de graniþã ºi edilul de la Petroºani

n demers artistic, happening carevasãzicã, menit sã salveze de la pieire Mina Petrila, colonia monoculturalã Petrila, ºi ultima pe lista dumneavoastrã, colonia colonialistã România.

Ce n-a vãzut Petrila în 2500 de ani, va avea norocul (bun) sã vadã în 7-14 mai 2013. 101 indivizi, mascaþi în oameni de bine, vor circula liberi pe terenul minat al Petrilei.

Avem confirmate vizitele urmãtorilor: Iulius Caesar, Al Capone, Dr. Ciomu, Eba, Superman, Popeye Marinarul, Elena Udrea, Miron Cozma, Groucho Marx, I.V. Stalin, V.I. Lenin, Adrian Pãunescu, Emil Cioran, Traian Bãsescu, Karl Marx, Mahatma Gandhi, John Lennon, Che Guevara, Victor Ponta, Adrian Nãstase, Nicolae Ceauºescu, Ilie Pãducel, Ion Iliescu ultimul, dar nu cel de pe urmã.

Doritorilor a se îmbrãca în pielea celebritãþilor amintite ºi neamintite pagina aceasta de facebook (https://www.facebook.com/SchimbareaLaFataAPetrilei) le stã la dispoziþie pentru înscriere.

Se va lãsa cu: defilare pe catwalk, promenadã pe asfaltul Petrilei, chef monstru la final. Aveþi unica ocazie de a juca ºi într-un film pus în operã de rejizor celebru.

Ultimele noastre ºtiri vor fi primele pentru dumneavoastrã!

Tradiþiile momârlanilor, susþinute financiar la Petroºani

T

radiþiile primilor locuitori ai Vãii Jiului, adevãraþii crescãtori de oi, care îºi spun momârlani, sunt pãstrate ºi acum, iar autoritãþile locale vor sã nu le uite în timp.

Cosmetizare de primãvarã la Petroºani dministraþia de la Petroºani a trecut la cosmetizarea zonelor verzi, iar una dintre cele ce necesitau cea mai mare atenþie se aflã la graniþa de Est a Vãii Jiului, între Petroºani ºi Petrila.

U

URNIÞI-VÃ!

Tiberiu Iacob Ridzi a declarat cã acolo era nevoie de o astfel de acþiune. „Este vorba despre un deal care mãrgineºte artera rutierã ºi acolo era necesar sã cosmetizãm copacii. Unii, care reprezentau pericol, au fost tãiaþi ºi am fãcut asta pentru cã era absolut necesar”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Traficul rutier s-a desfãºurat cu întreruperi pe toatã durata intervenþiei, iar poliþia localã a dirijat circulaþia pentru a fluidiza traficul.

Diana MITRACHE

Dupã Piþãrãii din iarnã care ne-au vestit Crãciunul, de Paºte vin nedeile – agape câmpeneºti în care cei care stau în munþi coboarã sã petreacã împreunã cu familiile. Tocmai pentru a pãstra aceste tradiþii, administraþia de la Petroºani finanþeazã astfel de acþiuni la care ºi orãºenii s-au învãþat sã participe. „Nedeile, aºa cum au fãcut ºi anul trecut, vor fi sprijinite de cãtre primãrie pentru a fi organizate ºi acum. Asta în funcþie de mãrimea agapei ºi de ceea ce se petrece acolo. Noi vom participa

activ,pentru cã mi se pare normal sã promovãm ceea ce avem de la înaintaºii noºtri”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Nedeile momârlanilor încep din duminica Paºtelui ºi fiecare comunitate se adunã pe lângã biserici.

Aºa cum au fãcut ºi strãmoºii lor, locuitorii satelor de munte îmbracã straie populare tradiþionale, cusute cu fir negru ºi auriu ºi pregãtesc mâncarea: tocana de berbec cu varzã

cãlitã ºi pãsat. Totul se face în ceaun, la care lucreazã doar bãrbaþii, adevãraþi bucãtari ºi, dupã agapã se încing horele. Momârlanii petrec pentru cã astfel ei vestesc un nou început, începutul primãverii, practic al vieþii.

Orãºenii s-au deprins ºi ei cu astfel de obiceiuri, iar mesele se umplu de oameni care vor sã petreacã momârlãneºte dupã Paºte.

Diana MITRACHE

8 Dezvãluiri

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Aprilie 2013

S

ex, violenþã, alcool, droguri..., pe scurt situaþia alarmantã din unitãþile de învãþãmânt din România ºi implicit din Valea Jiului. Un cititor al cotidianului Cronica Vãii Jiului ne-a semnalat “<<urmare la articolul “Cel mai “stricat“ liceu din România”>>” un interesant articol despre “angelicul liceu din Vulcan”, mai exact, Colegiul Tehnic “Mihai Viteazu”.

Articolul semnat “Amurgul Zeilor” al cititorului nostru puncteazã fapte grave, iar lucrurile la care face vorbire, inclusiv uºoara ironie a autorului de la începutul textului demonstreazã cã acesta este o persoanã care cunoaºte fenomenul, probabil chiar un profesor din sistem. Publicãm integral articolul cititorului nostru, nu înainte de a-i mulþumii pentru informaþii ºi de a-l asigura de toatã consideraþia noastrã. Autorul, dacã doreºte, are în orice moment deschise uºile redacþiei Cronicii Vãii Jiului pentru o eventualã colaborare. “Îmi cer scuze vulcãnenilor,… din Valea Jiului (!!), pentru cã am calificat, în precedentul articol, drept “cel mai “stricat“ liceu din România”, liceul din Vulcan. Nu, nu este cel mai …nenorocit liceu, exista altele ºi mai ºi!, în România …”europeanã !!”. Am vãzut acum vreo lunã, la ºtiri, pe câteva televiziuni, cum niºte elevi bãteau …artistic !!, adicã în stilul K1, cum au vãzut ei la televizor, un alt elev, undeva într-o salã de clasã a unui liceu din Tulcea, mi se pare…. Loveau cu talpa piciorului, îndoind genunchiul din abdomen, loveau cu picorul aruncat din lateral, cu directe, crosheuri ºi upper-cut-uri de pumn ºi altele, de unde cã mai mult s-au prins de ei bãtãile de la TV de dupã 12 noaptea, decât ceea ce învaþã ziua la ºcoalã. Erau vreo trei pe unul, care era îmbrãcat destul de gros, cu ceva suba pe el, aºa încât nu ºtiu dacã a suferit el prea mul, chit cã a mai intrat ºi al patrulea bãtãuº pe uºã ºi i-a mai aplicat ºi acesta cateve picioare ºi pumni. Un alt elev filma, pentru cã numai aºa a putut apare filmul pe Internet.

Interesantã mi s-a pãrut explicaþia directorului ºcolii, plin sau adjunct (nu am reþinut exact), o doamnã intelectualã ºi serioasã, care stând la un birou foarte concentratã asupra chestiunii, cu ochii citind cine ºtie ce legi importante, ne spunea cã de fapt elevul bãtut a fost de vinã, pentru cã anterior bãtuse ºi el un alt elev.

“Ochi pentru ochi ºi dinte pentru dinte !”, cã doar justiþia în România aºteaptã mai întâi sã vadã cine e ºeful, Ponta sau Bãsescu ºi, abia dupã aia, va vedea ºi ea, justiþia, ce se mai întâmplã cu bãtãuºii ºi criminalii.

Deci directorii de ºcoalã asista la spectacole de K1 ºi le comenteazã ca la Campionatul Africii, ca alte pârghii legale de intervenþie nu au, sau s-a încetãþenit sã tolereze totul.. Legea îi apara exclusiv pe “elevi”, cu telefon de urgenþã ºi multe altele, cã numai sã rãspundã un profesor la o înjurãturã cu un cuvânt mai …frustrant (!!), cã imediat elevul îºi sunã pãrinþii, se duce aþã în cabinetul directorului, face reclamaþii, etc….

Ba mai mult, cine a vãzut reporta-

jul respectiv, poate îºi aminteºte ºi de acel respectabil inspector ºcolar judeþean, la costum, cravatã ºi chelie pânã la ceafa groasã, care ameninþa cu descoperirea ºi pedepsirea celui care a filmat scena cu bãtaia, un “nemernic” îndrãzneþ (!!), ce pãteazã onoarea ºcolii ºi a întregului învãþãmânt românesc !!!..

Gunoiul trebuie þinut sub preº, bine ascuns !!!, nu arãtat lumii, sã se afle ce jalnici suntem. Alþi directori sunt mult mai bine organizaþi ! De exemplu, ºtie cineva ca în Galaþi, în oraº !! , nu ….sau nu numai undeva (!!), la margine de judeþ, sunt clase de liceu (??!!), unde se fac orele cu jandarmul în clasã, ca sã….(þineþi-vã bine de scaun !! ), ca sã împiedice elevii sã urineze pe pereþi, în faþa profesoarelor !! …Dar a aflat cineva de aiurea de aºa ceva ??… Nuuuu !!!

Deci secretul a fost bine ascuns ºi directorii liceului, sau... liceelor cu pricina, ºi-au fãcut conºtiincios datoria..!! Cinste lor ºi salariu de merit pentru fiecare !!

Dar sã revenim la angelicul liceu din Vulcan... .... Invenþie vulcaneanã absolutã este scuipatul pe clanþele ºi pe comutatoarele electrice de pe holuri ºi din sãlile de clasã, ca apoi sã se râdã în hohote de profesoara cu salivã pe degete..

Toatã sceneta este consideratã, de scârboºenii numiþi “elevi”, foarte… sexi (!!). Dacã ajunge saliva la circuitul electric ºi se electrocuteazã prin limba respectivul “artist”, bineînþeles cã tot ºcoala e de vinã cã nu i-a fãcut educaþie…Cã, în timpul orelor, “elevii” care au luat o notã mai proastã, trag de catalog sã nu li se treacã nota, cã aruncã cu cretã, lemne ºi alte alea în profesoara, ce încearcã mai apoi sã scrie oareceva pe tablã, astea sunt proteste “normale “, cu care este de accord toatã lumea în liceu, de la vlãdica pânã la opincã. Aºa îþi trebuie, profesoarã nebunã !!, dacã stresezi elevii cu note proaste !!!.

E bine cã te alegi cu înjurãturi sau cu capul spart, ca sã te înveþi minte altãdatã !! Sau, dacã spui dirigintei sau conducerii, eºti admonestatã pe drept (!!??), cã nu ai metoda pedagogicã ºi deci nu ai ce cauta în învãþãmânt.. Iar, pe

Marius MITRACHE la spate, râde toatã lumea de tine...Diriginta este, în majoritatea cazurilor, titularã, nu amãrâtã cã þine, o biatã suplinitoare !!, Are vechime în învãþãmânt, deci ºtie ea mai bine decât oricine cum merge treaba!. Discutã ea, în particular, cu zurbagioaica din clasa ei, care eleva þi-a spart capul, probabil fiind o retardatã, dar de care liceul are neapãratã nevoie, pentru cã, fãrã ea, nu ar ieºi numãrul ºi s-ar desfiinþa clasa...

Zâmbesc împreunã …pe sub mustaþã (!!), de capul tãu spart, ºi convin sã te urmãreascã ºi sã te “îndrepte”, ca sã nu mai dai note mici, pentru cã, Doamne fereºte !!, sã nu rãmânã retardatã corigentã sau repetentã... Cã altfel, zice eleva, vine ea cu tot clanul ei de coloraþi pe capul liceului ºi fac ei un tãrãboi de nu a vãzut Parisul !! Oricum, mai este puþin pânã în 2050, când vor deveni majoritari ºi vor reprezenta “vox populi”.

De fapt, reprezintã de pe acum.. .. Diriginta îndrãzneºte sã-i aminteascã totuºi de banii de liceu pe care matahala îi primeºte, care bani, în unele cazuri, ca ºi cel de acum (!), cu ajutor de ...fatã nevoiaºã ºi sãrmanã (!!??), cu totul, se pot ridica pânã la suma de douã sute de lei lunar.. Ceea ce, în sãrãcia lucie din Vulcan, înseamnã ceva !! Aºa încât, una mai da, alta mai lasã ºi se convine între cele douã “doamne” cã, dacã profesoara cu capul spart, adicã nenorocita de suplinitoare !!, se cuminþeºte, adicã nu mai dã note mici, sã fie lãsatã în pace.. ªi astfel te înveþi minte, ca profesoarã, sã închizi ochii la prostia retardaþilor ºi sã le dai note de trecere. Cã tot se furã banul statului, aºa încât nu mai conteazã !!.Noi sã fim sãnãtoºi!. Dacã ai fi o amãrâtã de suplinitoare pe o disciplinã tehnicã, aminteºte-þi cã tehnicul este “tehnic” doar de formã !! Nu mai ai ce comenta, cãci toþi aratã spre inginerii-femei, care au devenit profesoare de nevoie, doar pentru cã le-au dat afarã din industrie, care industrie a dispãrut ºi ea... Aºa se spune cel puþin, mai ales de profesorii… profesori! (matematicã, filologie, istorie). Cicã s-a “feminizat” învãþãmântul, din cauza inginerelor ºi s-a deteriorat în ultimul hal !! Cum sã desfacã ele motoare, sã schimbe uleiul la strunguri, sã dea la pilã !! Cicã sunt bune doar sã scrie cu cretã formule “inginereºti”, pe tablã….

Dar dacã totuºi ar vrea vreo colegã inginerã sã arate elevilor cum sã dea la pilã, sã schimbe motoare la raboteze ºi altele ?

Are unde ? O ia cineva în serios ?

Liceu “la mâna” INTERLOPILOR

Nu mai avem industrie, deci nu mai este nevoie nici de ateliere ºcoalã !!

Dar tu eºti profesoara… profesoarã! ºi nu profesoara-inginerã !!

Dar tot nu poþi sã comentezi ceva(??), chit cã poate ai un hobby pentru tehnica ºi mai discuþi ca sã mai afli una-alta de la un inginer sau, de ce nu?!, de la o inginerã...N-are rost ! Bine cã ai scãpat ºi aºa ºi te gândeºti ca incidentul sã nu-þi “zboare”continuitatea pe post, datã de director (!!), cã examen de titularizare dai de pomanã, nemaiexistând posturi de titulari libere. Bacalaureat tehnic nu mai dã nimeni, cãci toþi absolvenþii îºi aleg biologie sau chimie, în cel mai rãu caz fizicã, ca disciplina…tehnicã (??!!) …opþionalã. Opþionalã (!!) la un “Colegiu Tehnic” ( cã aºa scrie la intrare: Colegiul Tehnic “Mihai Viteazu”, deºi nimeni nu mai ºtie de ce “tehnic” ?), este deci opþionalã oricare, numai tehnicã nu !!... Se învaþã istorie, geografie, limbi strãine, chiar ºi ceva matematicã, deºi, ºi la a doua simulare (la prima, aproape la fel!!), nu s-a obþinut decât 2 ºi ceva, cea mai mare nota... Dacã ai trei sau patru nebuni în clasã, care urla, aruncã cu scaune unii în alþii, sau… dupã profesor (!), ce matematicã sã mai faci cu ceilalþi ??!!. Toatã clasã este stricatã, la propiu ! Chiar dacã la ora de matematicã reuºeºti sã-i þii liniºtiþi cu media 4 pe primul semestru, ei vin “capsaþi” de la alte ore ºi numai la ecuaþii ºi derivate nu le stã gândul…D-apoi cineva, care preda disciplina tehnica…neimportantã (!!), cu media încheiatã la sfârºitul celui de al doilea semestru ? Ce autoritate sã mai aibã ?! Un an întreg îºi fac de cap, iar, cu douã- trei sãptãmâni înainte de final, se fac mieluºei blânzi ºi cerºesc ºi ei,

cinci-ul ãla acolo !! De ce sã nu li-l dai, cã doar oameni suntem…

Drepþi sã fim, undeva mai au ºi elevii dreptate... Programa de predare pe discipline tehnice, pusã pe Internet de Minister, e plinã de transmisii mecanice, prin roti dinþate sau curele, de asamblãri filetate sau nituite, de motoare electrice, de prelucrãri prin aºchiere, de comenzi numerice pentru maºini unelte ºi de altele, iar atelierele electromecanice ale ºcolii zac goale, doar cu câteva menghine, pile ºi ceva aparate de sudurã. Li se predã elevilor pãrþile componente ale ºublerului pânã li se acreºte, ºi încã de pe o pozã, pe care maistrul (doamna…) instructor a luat-o din cãrþi, fãrã ca sã se mãsoare cu ºublerul o singurã datã !!!. Iar profesorii… ingineri, devin papagali, care, pe lângã ceva discurs, mai ºi scriu pe table. ªi cam atâta tot.. Practica o uitã, dacã au ºtiut-o vreodatã (!!)... Fãrã demonstraþii practice, nimic nu se leagã !! E drept cã s-au adus, pe vremea fostei conduceri, ceva aparaturã pe fonduri europene, care aparaturã, dupã ce s-a þinut la naftalinã vreo 5 ani, pânã s-a uzat fizic ºi moral, s-a împãrþit pe la diverse laboratoare. Motivul a fost cã nu se terminase încã atelierul ºcoalã de confecþii (etaj) ºi auto (parter). Din nefericire (sau din fericire pentru unii ce au profitat ºi… nefericire pentru aceiaºi amãrâþi bani ai statului !! ), construcþia atelierului a durat cam 5 ani, aºa cum spuneam, terminându-se acum doi sã trei ani. A durat cam cât construcþia unei piramide incaºe, numai cã la Vulcan o zi se lucra ºi o sãptãmânã era pauza pentru refacerea forþelor. Dar banii statului curgeau, curgeau.. ªi dupã ce au terminat-o cu chiu cu vai….a început sã se dãrâme !!.. A se

vedea streaºina din exterior.. ªindrila a rezistat mai mult, cam pânã la prima zãpadã, când a cãzut cu tot cu troianul alb ºi i-a fãcut zob maºina unei profesoare, pe care aceasta fãcuse imprudenþa sã o parcheze aproape de zidul exterior.. Dar sã nu fim rãi ºi sã recunoaºtem cã atelierul de confecþii e dotat cu maºini de cusut electrice, pe care elevele învaþã totuºi ceva. Cam vechi, e drept(!) ºi nici una cu calculator, ca sã semene cu cele din industria textilã, ce mai existã ici colo prin Petroºani ºi aiurea... Atelierul auto e ºi el o realizare. Un beneficiar, chiar ºi cu o întârziere de 5 ani, a fondurilor europene, a fost ºi atelierul de electronicã, unde, cam pânã în clasa a X-a, se acoperã pregãtirea primarã a elevilor: lipituri pe plãci cuprate, mãsurãtori electronice ºi altele. Maistrul Drãghici îºi face datoria. Din clasa a XI-a însã filmul se rupe, pentru cã materiile sunt de automatizãri ºi calculatoare, cu comenzi numerice de maºini unelte, discipline pe care încearcã sã le predea colegele mele inginere… A venit ºi ceva aparaturã de automatizãri, cam la nivelul anilor 1989, dar ar fi fost bunã ºi aºa, pentru uz didactic... Conducerea de atunci nu auzise însã de uzura moralã a softului, aºa încât, dupã

zeci de ani de zãcut la naftalinã, trebuia activat numãrul serial, care nou numãr trebuia aflat prin telefon din America. Era prea scump însã pentru liceu, un telefon tocmai în America (!!), aºa încât a rãmas totul baltã. Între timp, s-a furat totul: termometre, treductori, CD-uri de instalare, memorii RAM, deºi erau aºa de vechi, încât nici la fiert supã în bucãtãrie nu erau bune.. Dar dacã tot se pot fura uºor, de ce sã nu le furãm !!.. S-au dat ºi diverse Laptop-uri pe la anumiþi profesori, dar li s-a pierdut urma.. Ca la noi !.. Important este cã toatã lumea-i mulþumitã, majoritatea absolvenþilor, cu excepþia textilistelor, ies analfabeþi tehnic, iau, dar mai ales!!, nu iau bacalaureatul, urmând o carierã de succes prin Italia, Spania sau Germania, la spãlat babe ºi bãtrâni handicapaþi.. Unii mai prind ºi câte un carnet de conducere pentru TIR ºi s-au scos. Au luat praful de pe tobã ! De tehnicã nu se mai intereseazã nimeni…

Dar sã nu credeþi cã nu s-a gãsit nimeni în liceu sã nu ia atitudine, sã nu îndrepte lucrurile, cã doar nu e liceul sat fãrã câini !! S-a aºezat pe treabã un anumit profesor de matematicã ºi a lãsat câteva zeci de repetenþi. κi cam pierduse respectul elevilor, cu care

Dezvãluiri 9 se obiºnuise… Poate cã era o cale ºi asta de a salva liceul ºi chiar începusem sã îl aprob…

Numai cã, la drept vorbind, a lãsat mai multe repetente, dacã nu... doar repetente!! Sã se înveþe minte! Sã avem exemple de severitate!! Verboncu, Burulea ºi altele, “fotomodele”, care nu pricepeau ca lumea cum devine cazul cu matematica, au fost “trântite” corigente ºi apoi repetente. Erau foarte vinovate cã nu ºtiau ecuaþii de gradul 2, cosinuºi ºi sinuºi, dar nici nu se interesau de football, nici nu erau microbiste ale echipei “Electroputere Craiova” !! ªi doar, în timpul orelor de matematicã, ca sã nu se surmeneze elevii, desigur (!!), se mai divaga ºi la football, cam… trei pãtrimi din timp (!!).

Ghinionul lor !! Poate calculau numerele la Prono-Sport ºi se umpleau de bani ! Aºa au pierdut un an din viaþã. Dar bine cã au scãpat ºi aºa ! Sau nu au scãpat (??). Verboncu a fost opritã pe stradã de severul profesor ºi prevenitã sã nu mai povesteascã vrute ºi nevrute. Cã mâna profesorului este lungã-luuungã !!

Dacã spune el ca o are lungã, sã-l credem pe cuvânt !! În schimb, elevii Oancãul, Adamul, Porumbescul ºi Bãdãrãul s-au dovedit “matematicieni” în plinã evoluþie, aºa încât au trecut clasa ºi o trec în continuare. Cu cinci, dar cinci este o notã mare la un profesor cu adevãrat sever !!

Sunt ºi buni microbiºti, fun-i de-ai “Electroputere” , sau cel puþin aºa afirmã cu convingere.. “Fã-te frate cu dracul pânã treci puntea !!” În rest, pot purta conversaþii rezonabile pe diverse teme, mai puþin pe materii ºcolare ºi, la matematicã, sunt cuminþi cã sfinþii. La alte ore, mai puþin..

Oancãul a declarat public în mod repetat cã se p….ºã pe toþi profesorii, aruncã cu scaune prin clasã, scuipã pe clanþe ºi comutatoare, dar nu vede nimic la tablã, pentru cã nu îºi permite sã-ºi cumpere ochelari. În schimb, îºi perminte sã înjure profesori, sã urle pe culoar diverse porecle ºi altele. Pe lângã “specializãrile” amicului sãu bun Oancãul, Adamul s-a mai perfecþionat în împuºcarea cu gura, în timpul orelor, printr-un tub de pix, a unor mici “gloanþe” de hârtie, îmbibate din belºug cu propia salivã. “Gloanþele” se lipesc de table, de pãrul profesorilor, al colegilor sau de hainele acestora, producând greaþã unora, dar satisfacþii deosebite calor patru..

Porumbescul are ºi el originalitatea lui, fãcând dese vizite la psihiatru, “acuzând” interesul deosebit manifestat pentru bãrbaþi. Toþi patru însã fac tot ce pot ca sã se distreze pe seama profe-

soarelor, d-na profesoarã Popescu fiind aproape de infarct în timpul orelor cu clasa lor. Astfel, liceul este în plin proces de selecþie ºtiinþificã a borfaºilor, care îl vor popula, se sperã!!, în totalitate, în urmãtorii ani ºi mai departe.., conducerea stropindu-i cu parfum, dar frustrându-i totuºi puþin, aruncându-le uneori priviri pline de reproº !! Ei rãspund, la rândul lor, cu rânjete dispreþuitoare ºi viaþa continuã!!. De exmatriculãri nu s-a mai auzit din moºistrãmoºi..!! Elevii intelectuali trebuie eliminaþi sau, în cel mai fericit caz (!), îndepãrtaþi din liceu, ca elemente periculoase !! Sã se autoelimine singuri !! Sau sã se convertescã la statut de borfaº, cã altfel o încasaezã !! Ori, ºi mai spectaculos (!!), sã se sinucidã, ca sã aibã mahãrii ce se discute, în afarã de numãrarea sticlelor de bere bãute ºi de bãtãile din Dalas, un cartier vestit al Vulcanului…

Pãi nu þine statul ºi, prin impozitele pe care le plãtim, noi înºine (!!), o armatã de trântrori, care nu produc nimic, cã de învãþat ºtiinþã sau tehnologie, nu se mai...”jignesc (!!)” de mult cu aºa ceva… Iar elevii intelectuali, sãracii (!), dacã au bani, iar nenorocirea este cã nu prea au (!!), “sã plece domnule la alt liceu, sã nu ne mai încurce!!.” Dacã mai gãsesc unul ca lumea (?!!)..

Parcã am mai auzit eu undeva refrenul acesta? “ Sã plece doctorii din þarã !!” zicea un preºedinte. ªi au plecat. Au plecat ºi aproape toþi intelectualii din România !! Dar totuºi, care este cauza? Ni se spune cã elevii sunt din ce în ce mai puþini ºi ni se desfiinþeazã clasele. Rãmân suplinitorii, ca mine, fãrã ore..

Parcã aº crede, dacã n-aº ºti cã nimãnui nu-i pasã de soarta mea.

Doar suntem în România! Altã explicaþie mai credibilã este: “Dã-i naibii de nebuni !! Nu-mi pun mintea cu ei !! La varã plec pe o plajã, undeva în Grecia ºi uit de tot!”.

Dar dacã altã o fi cauza ºi toate acestea sunt subterfugii?

Sã încerci numai sã exmatriculezi cumva un borfaº, sau sã laºi unul repetent, fãrã sã ai spatele asigurat în Vulcan, în lumea interlopã, cã poþi sã afli cauza pe propia piele! Dacã mai ºi locuieºti în Vulcan, eºti ca ºi moartã!

Ca profesor, diriginte sau director al liceului, dar locuind în Vulcan, nu ai nici o ºansã sã faci ordine în liceu!! Interlopii, “puii” de interlopi, prietenii ”puilor” te rezolvã într-un fel sau altul... De altfel, te ºi ameninþã pe faþã.. Cel mai comun, îþi sparg roþile la maºinã, dar apoi continuã cu datul focului la automobil sau la

uºa de la apartament, iar dacã eºti prea încãpãþânatã, te aºteaptã când mergi seara sã-þi cumperi pâine. În Timiºoara cel puþin, se recunoaºte cã procurorilor ºi judecãtorilor le este fricã de baºtani. Au “curajul” sã recunoascã faptul cã le e fricã!

S-a ajuns în România post-revoluþionarã ºi “europeanã” (!!), sã fie un act de curaj, a-þi recunoaºte frica! Deci... tot Banatul e fruncea !! ªi mie mi-ar fi fricã, dacã aº locui în Vulcan !!

De aceea ºi semnez ..”anonym” Doar suntem vajnici urmaºi ai lui Mihai Viteazu ºi ai lui ªtefan cel Mare!

Dar sã zicem cã te-ar apuca o crizã de curaj nebun, ca bãrbat, dar, de ce nu (??) ºi ca femeie ºi te-ai apuca sã faci pe justiþiarul. Împotriva pumnului ºi rãngii, omul modern a inventat spray-ul paralizant ºi pistolul cu bile. Ca în Vestul Sãlbatic. Ca în Dalas. Nu în Dalasul din Vulcan, ci în cel din Texas. Aºi !! Eroare !! America este “micã” pe lângã Vulcan!

Americanii sunt “cei zece negrii mititei” pe lângã coloraþii “noºtri”!

Ai voºtri, dar nu ai mei! Sã zicem cã te-ai apãra de un interlop ºi, în vitezã, l-ai rãni sau, Doamne ajutã, l-ai termina integral. Pãi sã vezi atunci ce ar sãri procurorii ºi judecãtorii pe tine, grãbiþi “sã rezolve un mare caz de violenþã “ Iar la tribunal nu ai nici o ºansã.

Clanul îneacã tribunalul în banii, “câºtigaþi” din greu, cu sudoarea frunþii (!!), prin Europa, prin cerºit sau furtiºaguri. Intri la puºcãrie sigur! Iar acolo, mâna clanului este, cu adevãrat!, lungã, aºa încât sfârºeºti cu gâtul tãiat sau îþi dã drumul careva la maþe.

Numai inspectoratul ºi ministerul vede viaþa în Vulcan în culoare roz bombon. “Curat”… Dolce Vita.!! Toatã lumea râde, cântã ºi danseazã!… Sau se preface cã vede aºa, sau… a primit ordin sã “vadã” aºa!... De unde cã... coloana a 5-a ºi-a îndeplinit misiunea.. Mission completed!

Dupã agriculturã, minerit, transporturi feroviare, sãnãtate, justiþie, au ajuns ºi la învãþãmânt. Sau poate cã ºi învãþãmântul a fost distrus de mult, ºi noi nu ºtim nimic !! Suntem pe post de pãpuºi Muppets… Putem sã ne dãm legaþi, surzi, orbi ºi muþi, dar mai ales, dezgustãtor de laºi (!!), pe mâna strãinilor. Europeni, turci, ruºi,… coloraþi!… Sã ne dãm pe mâna cui ne-o lua! ªi dacã nu ne ia nimeni?... Dacã strãinii nu vor gãsi nimic alceva decât cadavre? Vor trebui sã le îngroape ºi sã dezinfecteze bine locul !! Ca dupã bomba cu neutroni…”

Amurgul Zeilor

8 Dezvãluiri

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Aprilie 2013

S

ex, violenþã, alcool, droguri..., pe scurt situaþia alarmantã din unitãþile de învãþãmânt din România ºi implicit din Valea Jiului. Un cititor al cotidianului Cronica Vãii Jiului ne-a semnalat “<<urmare la articolul “Cel mai “stricat“ liceu din România”>>” un interesant articol despre “angelicul liceu din Vulcan”, mai exact, Colegiul Tehnic “Mihai Viteazu”.

Articolul semnat “Amurgul Zeilor” al cititorului nostru puncteazã fapte grave, iar lucrurile la care face vorbire, inclusiv uºoara ironie a autorului de la începutul textului demonstreazã cã acesta este o persoanã care cunoaºte fenomenul, probabil chiar un profesor din sistem. Publicãm integral articolul cititorului nostru, nu înainte de a-i mulþumii pentru informaþii ºi de a-l asigura de toatã consideraþia noastrã. Autorul, dacã doreºte, are în orice moment deschise uºile redacþiei Cronicii Vãii Jiului pentru o eventualã colaborare. “Îmi cer scuze vulcãnenilor,… din Valea Jiului (!!), pentru cã am calificat, în precedentul articol, drept “cel mai “stricat“ liceu din România”, liceul din Vulcan. Nu, nu este cel mai …nenorocit liceu, exista altele ºi mai ºi!, în România …”europeanã !!”. Am vãzut acum vreo lunã, la ºtiri, pe câteva televiziuni, cum niºte elevi bãteau …artistic !!, adicã în stilul K1, cum au vãzut ei la televizor, un alt elev, undeva într-o salã de clasã a unui liceu din Tulcea, mi se pare…. Loveau cu talpa piciorului, îndoind genunchiul din abdomen, loveau cu picorul aruncat din lateral, cu directe, crosheuri ºi upper-cut-uri de pumn ºi altele, de unde cã mai mult s-au prins de ei bãtãile de la TV de dupã 12 noaptea, decât ceea ce învaþã ziua la ºcoalã. Erau vreo trei pe unul, care era îmbrãcat destul de gros, cu ceva suba pe el, aºa încât nu ºtiu dacã a suferit el prea mul, chit cã a mai intrat ºi al patrulea bãtãuº pe uºã ºi i-a mai aplicat ºi acesta cateve picioare ºi pumni. Un alt elev filma, pentru cã numai aºa a putut apare filmul pe Internet.

Interesantã mi s-a pãrut explicaþia directorului ºcolii, plin sau adjunct (nu am reþinut exact), o doamnã intelectualã ºi serioasã, care stând la un birou foarte concentratã asupra chestiunii, cu ochii citind cine ºtie ce legi importante, ne spunea cã de fapt elevul bãtut a fost de vinã, pentru cã anterior bãtuse ºi el un alt elev.

“Ochi pentru ochi ºi dinte pentru dinte !”, cã doar justiþia în România aºteaptã mai întâi sã vadã cine e ºeful, Ponta sau Bãsescu ºi, abia dupã aia, va vedea ºi ea, justiþia, ce se mai întâmplã cu bãtãuºii ºi criminalii.

Deci directorii de ºcoalã asista la spectacole de K1 ºi le comenteazã ca la Campionatul Africii, ca alte pârghii legale de intervenþie nu au, sau s-a încetãþenit sã tolereze totul.. Legea îi apara exclusiv pe “elevi”, cu telefon de urgenþã ºi multe altele, cã numai sã rãspundã un profesor la o înjurãturã cu un cuvânt mai …frustrant (!!), cã imediat elevul îºi sunã pãrinþii, se duce aþã în cabinetul directorului, face reclamaþii, etc….

Ba mai mult, cine a vãzut reporta-

jul respectiv, poate îºi aminteºte ºi de acel respectabil inspector ºcolar judeþean, la costum, cravatã ºi chelie pânã la ceafa groasã, care ameninþa cu descoperirea ºi pedepsirea celui care a filmat scena cu bãtaia, un “nemernic” îndrãzneþ (!!), ce pãteazã onoarea ºcolii ºi a întregului învãþãmânt românesc !!!..

Gunoiul trebuie þinut sub preº, bine ascuns !!!, nu arãtat lumii, sã se afle ce jalnici suntem. Alþi directori sunt mult mai bine organizaþi ! De exemplu, ºtie cineva ca în Galaþi, în oraº !! , nu ….sau nu numai undeva (!!), la margine de judeþ, sunt clase de liceu (??!!), unde se fac orele cu jandarmul în clasã, ca sã….(þineþi-vã bine de scaun !! ), ca sã împiedice elevii sã urineze pe pereþi, în faþa profesoarelor !! …Dar a aflat cineva de aiurea de aºa ceva ??… Nuuuu !!!

Deci secretul a fost bine ascuns ºi directorii liceului, sau... liceelor cu pricina, ºi-au fãcut conºtiincios datoria..!! Cinste lor ºi salariu de merit pentru fiecare !!

Dar sã revenim la angelicul liceu din Vulcan... .... Invenþie vulcaneanã absolutã este scuipatul pe clanþele ºi pe comutatoarele electrice de pe holuri ºi din sãlile de clasã, ca apoi sã se râdã în hohote de profesoara cu salivã pe degete..

Toatã sceneta este consideratã, de scârboºenii numiþi “elevi”, foarte… sexi (!!). Dacã ajunge saliva la circuitul electric ºi se electrocuteazã prin limba respectivul “artist”, bineînþeles cã tot ºcoala e de vinã cã nu i-a fãcut educaþie…Cã, în timpul orelor, “elevii” care au luat o notã mai proastã, trag de catalog sã nu li se treacã nota, cã aruncã cu cretã, lemne ºi alte alea în profesoara, ce încearcã mai apoi sã scrie oareceva pe tablã, astea sunt proteste “normale “, cu care este de accord toatã lumea în liceu, de la vlãdica pânã la opincã. Aºa îþi trebuie, profesoarã nebunã !!, dacã stresezi elevii cu note proaste !!!.

E bine cã te alegi cu înjurãturi sau cu capul spart, ca sã te înveþi minte altãdatã !! Sau, dacã spui dirigintei sau conducerii, eºti admonestatã pe drept (!!??), cã nu ai metoda pedagogicã ºi deci nu ai ce cauta în învãþãmânt.. Iar, pe

Marius MITRACHE la spate, râde toatã lumea de tine...Diriginta este, în majoritatea cazurilor, titularã, nu amãrâtã cã þine, o biatã suplinitoare !!, Are vechime în învãþãmânt, deci ºtie ea mai bine decât oricine cum merge treaba!. Discutã ea, în particular, cu zurbagioaica din clasa ei, care eleva þi-a spart capul, probabil fiind o retardatã, dar de care liceul are neapãratã nevoie, pentru cã, fãrã ea, nu ar ieºi numãrul ºi s-ar desfiinþa clasa...

Zâmbesc împreunã …pe sub mustaþã (!!), de capul tãu spart, ºi convin sã te urmãreascã ºi sã te “îndrepte”, ca sã nu mai dai note mici, pentru cã, Doamne fereºte !!, sã nu rãmânã retardatã corigentã sau repetentã... Cã altfel, zice eleva, vine ea cu tot clanul ei de coloraþi pe capul liceului ºi fac ei un tãrãboi de nu a vãzut Parisul !! Oricum, mai este puþin pânã în 2050, când vor deveni majoritari ºi vor reprezenta “vox populi”.

De fapt, reprezintã de pe acum.. .. Diriginta îndrãzneºte sã-i aminteascã totuºi de banii de liceu pe care matahala îi primeºte, care bani, în unele cazuri, ca ºi cel de acum (!), cu ajutor de ...fatã nevoiaºã ºi sãrmanã (!!??), cu totul, se pot ridica pânã la suma de douã sute de lei lunar.. Ceea ce, în sãrãcia lucie din Vulcan, înseamnã ceva !! Aºa încât, una mai da, alta mai lasã ºi se convine între cele douã “doamne” cã, dacã profesoara cu capul spart, adicã nenorocita de suplinitoare !!, se cuminþeºte, adicã nu mai dã note mici, sã fie lãsatã în pace.. ªi astfel te înveþi minte, ca profesoarã, sã închizi ochii la prostia retardaþilor ºi sã le dai note de trecere. Cã tot se furã banul statului, aºa încât nu mai conteazã !!.Noi sã fim sãnãtoºi!. Dacã ai fi o amãrâtã de suplinitoare pe o disciplinã tehnicã, aminteºte-þi cã tehnicul este “tehnic” doar de formã !! Nu mai ai ce comenta, cãci toþi aratã spre inginerii-femei, care au devenit profesoare de nevoie, doar pentru cã le-au dat afarã din industrie, care industrie a dispãrut ºi ea... Aºa se spune cel puþin, mai ales de profesorii… profesori! (matematicã, filologie, istorie). Cicã s-a “feminizat” învãþãmântul, din cauza inginerelor ºi s-a deteriorat în ultimul hal !! Cum sã desfacã ele motoare, sã schimbe uleiul la strunguri, sã dea la pilã !! Cicã sunt bune doar sã scrie cu cretã formule “inginereºti”, pe tablã….

Dar dacã totuºi ar vrea vreo colegã inginerã sã arate elevilor cum sã dea la pilã, sã schimbe motoare la raboteze ºi altele ?

Are unde ? O ia cineva în serios ?

Liceu “la mâna” INTERLOPILOR

Nu mai avem industrie, deci nu mai este nevoie nici de ateliere ºcoalã !!

Dar tu eºti profesoara… profesoarã! ºi nu profesoara-inginerã !!

Dar tot nu poþi sã comentezi ceva(??), chit cã poate ai un hobby pentru tehnica ºi mai discuþi ca sã mai afli una-alta de la un inginer sau, de ce nu?!, de la o inginerã...N-are rost ! Bine cã ai scãpat ºi aºa ºi te gândeºti ca incidentul sã nu-þi “zboare”continuitatea pe post, datã de director (!!), cã examen de titularizare dai de pomanã, nemaiexistând posturi de titulari libere. Bacalaureat tehnic nu mai dã nimeni, cãci toþi absolvenþii îºi aleg biologie sau chimie, în cel mai rãu caz fizicã, ca disciplina…tehnicã (??!!) …opþionalã. Opþionalã (!!) la un “Colegiu Tehnic” ( cã aºa scrie la intrare: Colegiul Tehnic “Mihai Viteazu”, deºi nimeni nu mai ºtie de ce “tehnic” ?), este deci opþionalã oricare, numai tehnicã nu !!... Se învaþã istorie, geografie, limbi strãine, chiar ºi ceva matematicã, deºi, ºi la a doua simulare (la prima, aproape la fel!!), nu s-a obþinut decât 2 ºi ceva, cea mai mare nota... Dacã ai trei sau patru nebuni în clasã, care urla, aruncã cu scaune unii în alþii, sau… dupã profesor (!), ce matematicã sã mai faci cu ceilalþi ??!!. Toatã clasã este stricatã, la propiu ! Chiar dacã la ora de matematicã reuºeºti sã-i þii liniºtiþi cu media 4 pe primul semestru, ei vin “capsaþi” de la alte ore ºi numai la ecuaþii ºi derivate nu le stã gândul…D-apoi cineva, care preda disciplina tehnica…neimportantã (!!), cu media încheiatã la sfârºitul celui de al doilea semestru ? Ce autoritate sã mai aibã ?! Un an întreg îºi fac de cap, iar, cu douã- trei sãptãmâni înainte de final, se fac mieluºei blânzi ºi cerºesc ºi ei,

cinci-ul ãla acolo !! De ce sã nu li-l dai, cã doar oameni suntem…

Drepþi sã fim, undeva mai au ºi elevii dreptate... Programa de predare pe discipline tehnice, pusã pe Internet de Minister, e plinã de transmisii mecanice, prin roti dinþate sau curele, de asamblãri filetate sau nituite, de motoare electrice, de prelucrãri prin aºchiere, de comenzi numerice pentru maºini unelte ºi de altele, iar atelierele electromecanice ale ºcolii zac goale, doar cu câteva menghine, pile ºi ceva aparate de sudurã. Li se predã elevilor pãrþile componente ale ºublerului pânã li se acreºte, ºi încã de pe o pozã, pe care maistrul (doamna…) instructor a luat-o din cãrþi, fãrã ca sã se mãsoare cu ºublerul o singurã datã !!!. Iar profesorii… ingineri, devin papagali, care, pe lângã ceva discurs, mai ºi scriu pe table. ªi cam atâta tot.. Practica o uitã, dacã au ºtiut-o vreodatã (!!)... Fãrã demonstraþii practice, nimic nu se leagã !! E drept cã s-au adus, pe vremea fostei conduceri, ceva aparaturã pe fonduri europene, care aparaturã, dupã ce s-a þinut la naftalinã vreo 5 ani, pânã s-a uzat fizic ºi moral, s-a împãrþit pe la diverse laboratoare. Motivul a fost cã nu se terminase încã atelierul ºcoalã de confecþii (etaj) ºi auto (parter). Din nefericire (sau din fericire pentru unii ce au profitat ºi… nefericire pentru aceiaºi amãrâþi bani ai statului !! ), construcþia atelierului a durat cam 5 ani, aºa cum spuneam, terminându-se acum doi sã trei ani. A durat cam cât construcþia unei piramide incaºe, numai cã la Vulcan o zi se lucra ºi o sãptãmânã era pauza pentru refacerea forþelor. Dar banii statului curgeau, curgeau.. ªi dupã ce au terminat-o cu chiu cu vai….a început sã se dãrâme !!.. A se

vedea streaºina din exterior.. ªindrila a rezistat mai mult, cam pânã la prima zãpadã, când a cãzut cu tot cu troianul alb ºi i-a fãcut zob maºina unei profesoare, pe care aceasta fãcuse imprudenþa sã o parcheze aproape de zidul exterior.. Dar sã nu fim rãi ºi sã recunoaºtem cã atelierul de confecþii e dotat cu maºini de cusut electrice, pe care elevele învaþã totuºi ceva. Cam vechi, e drept(!) ºi nici una cu calculator, ca sã semene cu cele din industria textilã, ce mai existã ici colo prin Petroºani ºi aiurea... Atelierul auto e ºi el o realizare. Un beneficiar, chiar ºi cu o întârziere de 5 ani, a fondurilor europene, a fost ºi atelierul de electronicã, unde, cam pânã în clasa a X-a, se acoperã pregãtirea primarã a elevilor: lipituri pe plãci cuprate, mãsurãtori electronice ºi altele. Maistrul Drãghici îºi face datoria. Din clasa a XI-a însã filmul se rupe, pentru cã materiile sunt de automatizãri ºi calculatoare, cu comenzi numerice de maºini unelte, discipline pe care încearcã sã le predea colegele mele inginere… A venit ºi ceva aparaturã de automatizãri, cam la nivelul anilor 1989, dar ar fi fost bunã ºi aºa, pentru uz didactic... Conducerea de atunci nu auzise însã de uzura moralã a softului, aºa încât, dupã

zeci de ani de zãcut la naftalinã, trebuia activat numãrul serial, care nou numãr trebuia aflat prin telefon din America. Era prea scump însã pentru liceu, un telefon tocmai în America (!!), aºa încât a rãmas totul baltã. Între timp, s-a furat totul: termometre, treductori, CD-uri de instalare, memorii RAM, deºi erau aºa de vechi, încât nici la fiert supã în bucãtãrie nu erau bune.. Dar dacã tot se pot fura uºor, de ce sã nu le furãm !!.. S-au dat ºi diverse Laptop-uri pe la anumiþi profesori, dar li s-a pierdut urma.. Ca la noi !.. Important este cã toatã lumea-i mulþumitã, majoritatea absolvenþilor, cu excepþia textilistelor, ies analfabeþi tehnic, iau, dar mai ales!!, nu iau bacalaureatul, urmând o carierã de succes prin Italia, Spania sau Germania, la spãlat babe ºi bãtrâni handicapaþi.. Unii mai prind ºi câte un carnet de conducere pentru TIR ºi s-au scos. Au luat praful de pe tobã ! De tehnicã nu se mai intereseazã nimeni…

Dar sã nu credeþi cã nu s-a gãsit nimeni în liceu sã nu ia atitudine, sã nu îndrepte lucrurile, cã doar nu e liceul sat fãrã câini !! S-a aºezat pe treabã un anumit profesor de matematicã ºi a lãsat câteva zeci de repetenþi. κi cam pierduse respectul elevilor, cu care

Dezvãluiri 9 se obiºnuise… Poate cã era o cale ºi asta de a salva liceul ºi chiar începusem sã îl aprob…

Numai cã, la drept vorbind, a lãsat mai multe repetente, dacã nu... doar repetente!! Sã se înveþe minte! Sã avem exemple de severitate!! Verboncu, Burulea ºi altele, “fotomodele”, care nu pricepeau ca lumea cum devine cazul cu matematica, au fost “trântite” corigente ºi apoi repetente. Erau foarte vinovate cã nu ºtiau ecuaþii de gradul 2, cosinuºi ºi sinuºi, dar nici nu se interesau de football, nici nu erau microbiste ale echipei “Electroputere Craiova” !! ªi doar, în timpul orelor de matematicã, ca sã nu se surmeneze elevii, desigur (!!), se mai divaga ºi la football, cam… trei pãtrimi din timp (!!).

Ghinionul lor !! Poate calculau numerele la Prono-Sport ºi se umpleau de bani ! Aºa au pierdut un an din viaþã. Dar bine cã au scãpat ºi aºa ! Sau nu au scãpat (??). Verboncu a fost opritã pe stradã de severul profesor ºi prevenitã sã nu mai povesteascã vrute ºi nevrute. Cã mâna profesorului este lungã-luuungã !!

Dacã spune el ca o are lungã, sã-l credem pe cuvânt !! În schimb, elevii Oancãul, Adamul, Porumbescul ºi Bãdãrãul s-au dovedit “matematicieni” în plinã evoluþie, aºa încât au trecut clasa ºi o trec în continuare. Cu cinci, dar cinci este o notã mare la un profesor cu adevãrat sever !!

Sunt ºi buni microbiºti, fun-i de-ai “Electroputere” , sau cel puþin aºa afirmã cu convingere.. “Fã-te frate cu dracul pânã treci puntea !!” În rest, pot purta conversaþii rezonabile pe diverse teme, mai puþin pe materii ºcolare ºi, la matematicã, sunt cuminþi cã sfinþii. La alte ore, mai puþin..

Oancãul a declarat public în mod repetat cã se p….ºã pe toþi profesorii, aruncã cu scaune prin clasã, scuipã pe clanþe ºi comutatoare, dar nu vede nimic la tablã, pentru cã nu îºi permite sã-ºi cumpere ochelari. În schimb, îºi perminte sã înjure profesori, sã urle pe culoar diverse porecle ºi altele. Pe lângã “specializãrile” amicului sãu bun Oancãul, Adamul s-a mai perfecþionat în împuºcarea cu gura, în timpul orelor, printr-un tub de pix, a unor mici “gloanþe” de hârtie, îmbibate din belºug cu propia salivã. “Gloanþele” se lipesc de table, de pãrul profesorilor, al colegilor sau de hainele acestora, producând greaþã unora, dar satisfacþii deosebite calor patru..

Porumbescul are ºi el originalitatea lui, fãcând dese vizite la psihiatru, “acuzând” interesul deosebit manifestat pentru bãrbaþi. Toþi patru însã fac tot ce pot ca sã se distreze pe seama profe-

soarelor, d-na profesoarã Popescu fiind aproape de infarct în timpul orelor cu clasa lor. Astfel, liceul este în plin proces de selecþie ºtiinþificã a borfaºilor, care îl vor popula, se sperã!!, în totalitate, în urmãtorii ani ºi mai departe.., conducerea stropindu-i cu parfum, dar frustrându-i totuºi puþin, aruncându-le uneori priviri pline de reproº !! Ei rãspund, la rândul lor, cu rânjete dispreþuitoare ºi viaþa continuã!!. De exmatriculãri nu s-a mai auzit din moºistrãmoºi..!! Elevii intelectuali trebuie eliminaþi sau, în cel mai fericit caz (!), îndepãrtaþi din liceu, ca elemente periculoase !! Sã se autoelimine singuri !! Sau sã se convertescã la statut de borfaº, cã altfel o încasaezã !! Ori, ºi mai spectaculos (!!), sã se sinucidã, ca sã aibã mahãrii ce se discute, în afarã de numãrarea sticlelor de bere bãute ºi de bãtãile din Dalas, un cartier vestit al Vulcanului…

Pãi nu þine statul ºi, prin impozitele pe care le plãtim, noi înºine (!!), o armatã de trântrori, care nu produc nimic, cã de învãþat ºtiinþã sau tehnologie, nu se mai...”jignesc (!!)” de mult cu aºa ceva… Iar elevii intelectuali, sãracii (!), dacã au bani, iar nenorocirea este cã nu prea au (!!), “sã plece domnule la alt liceu, sã nu ne mai încurce!!.” Dacã mai gãsesc unul ca lumea (?!!)..

Parcã am mai auzit eu undeva refrenul acesta? “ Sã plece doctorii din þarã !!” zicea un preºedinte. ªi au plecat. Au plecat ºi aproape toþi intelectualii din România !! Dar totuºi, care este cauza? Ni se spune cã elevii sunt din ce în ce mai puþini ºi ni se desfiinþeazã clasele. Rãmân suplinitorii, ca mine, fãrã ore..

Parcã aº crede, dacã n-aº ºti cã nimãnui nu-i pasã de soarta mea.

Doar suntem în România! Altã explicaþie mai credibilã este: “Dã-i naibii de nebuni !! Nu-mi pun mintea cu ei !! La varã plec pe o plajã, undeva în Grecia ºi uit de tot!”.

Dar dacã altã o fi cauza ºi toate acestea sunt subterfugii?

Sã încerci numai sã exmatriculezi cumva un borfaº, sau sã laºi unul repetent, fãrã sã ai spatele asigurat în Vulcan, în lumea interlopã, cã poþi sã afli cauza pe propia piele! Dacã mai ºi locuieºti în Vulcan, eºti ca ºi moartã!

Ca profesor, diriginte sau director al liceului, dar locuind în Vulcan, nu ai nici o ºansã sã faci ordine în liceu!! Interlopii, “puii” de interlopi, prietenii ”puilor” te rezolvã într-un fel sau altul... De altfel, te ºi ameninþã pe faþã.. Cel mai comun, îþi sparg roþile la maºinã, dar apoi continuã cu datul focului la automobil sau la

uºa de la apartament, iar dacã eºti prea încãpãþânatã, te aºteaptã când mergi seara sã-þi cumperi pâine. În Timiºoara cel puþin, se recunoaºte cã procurorilor ºi judecãtorilor le este fricã de baºtani. Au “curajul” sã recunoascã faptul cã le e fricã!

S-a ajuns în România post-revoluþionarã ºi “europeanã” (!!), sã fie un act de curaj, a-þi recunoaºte frica! Deci... tot Banatul e fruncea !! ªi mie mi-ar fi fricã, dacã aº locui în Vulcan !!

De aceea ºi semnez ..”anonym” Doar suntem vajnici urmaºi ai lui Mihai Viteazu ºi ai lui ªtefan cel Mare!

Dar sã zicem cã te-ar apuca o crizã de curaj nebun, ca bãrbat, dar, de ce nu (??) ºi ca femeie ºi te-ai apuca sã faci pe justiþiarul. Împotriva pumnului ºi rãngii, omul modern a inventat spray-ul paralizant ºi pistolul cu bile. Ca în Vestul Sãlbatic. Ca în Dalas. Nu în Dalasul din Vulcan, ci în cel din Texas. Aºi !! Eroare !! America este “micã” pe lângã Vulcan!

Americanii sunt “cei zece negrii mititei” pe lângã coloraþii “noºtri”!

Ai voºtri, dar nu ai mei! Sã zicem cã te-ai apãra de un interlop ºi, în vitezã, l-ai rãni sau, Doamne ajutã, l-ai termina integral. Pãi sã vezi atunci ce ar sãri procurorii ºi judecãtorii pe tine, grãbiþi “sã rezolve un mare caz de violenþã “ Iar la tribunal nu ai nici o ºansã.

Clanul îneacã tribunalul în banii, “câºtigaþi” din greu, cu sudoarea frunþii (!!), prin Europa, prin cerºit sau furtiºaguri. Intri la puºcãrie sigur! Iar acolo, mâna clanului este, cu adevãrat!, lungã, aºa încât sfârºeºti cu gâtul tãiat sau îþi dã drumul careva la maþe.

Numai inspectoratul ºi ministerul vede viaþa în Vulcan în culoare roz bombon. “Curat”… Dolce Vita.!! Toatã lumea râde, cântã ºi danseazã!… Sau se preface cã vede aºa, sau… a primit ordin sã “vadã” aºa!... De unde cã... coloana a 5-a ºi-a îndeplinit misiunea.. Mission completed!

Dupã agriculturã, minerit, transporturi feroviare, sãnãtate, justiþie, au ajuns ºi la învãþãmânt. Sau poate cã ºi învãþãmântul a fost distrus de mult, ºi noi nu ºtim nimic !! Suntem pe post de pãpuºi Muppets… Putem sã ne dãm legaþi, surzi, orbi ºi muþi, dar mai ales, dezgustãtor de laºi (!!), pe mâna strãinilor. Europeni, turci, ruºi,… coloraþi!… Sã ne dãm pe mâna cui ne-o lua! ªi dacã nu ne ia nimeni?... Dacã strãinii nu vor gãsi nimic alceva decât cadavre? Vor trebui sã le îngroape ºi sã dezinfecteze bine locul !! Ca dupã bomba cu neutroni…”

Amurgul Zeilor

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Aprilie 2013

Cerc ºtiinþific studenþesc la Facultatea de ªtiinþe

Î

n preajma aniversãrii a 20 de ani de la înfiinþarea Facultãþii de ªtiinþe ºi a 65 de ani de la înfiinþarea Universitãþii din Petroºani miercuri, 10 aprilie 2013, în sala de conferinþe a Bibliotecii, a fost lansat Cercul ªtiinþific Studenþesc Antreprenoriat ºi Turism.

Prima întâlnire a reuºit sã stârneascã interesul a peste 80 de studenþi ºi masteranzi care au participat la lecþii de antreprenoriat ºi poveºti de succes ale invitaþilor din mediul de afaceri, îndeosebi din domeniul turismului.

Astfel, evenimentul s-a bucurat de prezenþa a numeroase personalitãþi cum ar fi d-l Cristian Grigoraº - reprezentant Patronatul Român, d-l Rãzvan Mareº - administrator S.C. Hotels Consulting – una dintre puþinele firme din þarã care oferã consultanþã în domeniul hotelier ºi, nu în cele din urmã, d-l Adrian Rus – cunoscut om de afaceri din zonã.

E îmbucurãtor faptul cã studenþii ºi masteranzii ºi-au propus activitãþi ºi obiective deosebit de interesante iar alocuþiunile lui Alexandu Irºai, Felicia ªerbãnoiu, Mirabela Bendea ºi Florin-Mihai Niþescu au determinat aplauze îndelungate ale colegilor

lor ºi au dovedit încã o datã cã generaþiile viitoare de absolvenþi vor avea capacitatea de a realiza schimbãrile profunde de care are nevoie

mia modernã ºi necesitatea introducerii acesteia în învãþãmântul românesc iar lector univ. dr. ec. Alina Fleºer de la Departamentul de ªtiinþe

mediul economic ºi social prin flexibilitatea ºi puterea de adaptare, creativitatea ºi inovarea specifice vârstei, capacitatea de comunicare ºi socializare.

Iniþiatoarea acestui cerc, d-na conf. univ. dr. ec. Claudia Isac, prodecan la Facultatea de ªtiinþe a evidenþiat importanþa educaþiei antreprenoriale în econo-

Economice, organizatoarea acestui eveniment ºi responsabilã a cercului studenþesc, a arãtat cã prin viziune ºi perseverenþã, continuitatea activitãþii cercului va fi

una între generaþii tot mai valoroase de absolvenþi.

Importanþa antreprenoriatului în relaþia dintre muncã ºi capital a fost subliniatã de d-na lector univ. dr. ec. Niþã Dorina - viceprimarul Municipiului Petroºani iar obiectivele strategice pentru turismul Vãii Jiului au stârnit mult optimism dupã prezentarea d-nului drd. ec. David Adrian, membru în Comisia pentru servicii publice, comerþ, turism, privatizare,

sprijinirea IMM-urilor ºi relaþia cu patronatul din cadrul Consiliului Judeþean Hunedoara. Într-o atmosferã plãcutã, aceastã întâlnire s-a încheiat cu cuvântul d-lui decan, prof. univ. dr.

Baron Mircea care a evidenþiat misiunea Facultãþii de ªtiinþe în pregãtirea viitorilor specialiºti din domeniul economic.

Anunþ Persoanele care din întâmplare au vãzut, asistat, ori au dat o mânã de ajutor în data de 11 aprilie 2012 la evenimentul rutier ce s-a petrecut la intrarea în localitatea Sâmbãta de Jos sunt rugate sã sune la tel: 0761 40 44 54.

Cu mulþumiri!

Consiliul Judeþean Hunedoara z Program Petroºani Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00 Preºedinte CJ Vineri 10:00 - 14:00

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

HOROSCOP Începeþi o serie de schimbãri în cãmin. Þineþi cont ºi de pãrerile partenerului de viaþã. Puteþi sã vã faceþi de planuri de viitor. Nu începeþi mai multe treburi deodatã, pentru cã s-ar putea sã nu terminaþi nici una! Dupã-amiazã primiþi un cadou.

Dimineaþa sunteþi hotãrât sã terminaþi o serie de modificãri începute în casã. Vã ajutã cu bani o persoanã mai în vârstã din familie, dar va încerca sã-ºi impunã punctul de vedere. Faceþi tot posibilul pentru a evita o ceartã.

Ar fi bine sã amânaþi întâlnirile de afaceri, pentru cã nu vã aflaþi într-un moment foarte bun. Nu luaþi decizii importante. Ar fi bine sã vã gãsiþi mai mult timp pentru problemele familiei.

Seara, faceþi planuri pentru o cãlãtorie.

Chiar dacã aveþi multe probleme de rezolvat, nu vã neglijaþi sãnãtatea. Gãsiþi-vã timp ºi pentru odihnã! Reuºiþi sã faceþi schimbãri în cãmin, care vã vor îmbunãtãþi mult viaþa sentimentalã. Sunteþi tentat sã cheltuiþi o sumã prea mare.

Doriþi foarte mult sã faceþi schimbãri în casã ºi reuºiþi sã faceþi rost de banii necesari.

Mergeþi la cumpãrãturi împreunã cu partenerul de viaþã. Hotãrâþivã de acasã ce doriþi sã cumpãraþi!

Sunteþi preocupat de probleme legate de cãmin. Dimineaþa aveþi ocazia sã cumpãraþi o casã nouã sau sã faceþi un schimb de locuinþã. Partenerul de viaþã este de acord cu iniþiativele dumneavoastrã. Evitaþi speculaþiile.

Bazaþi-vã pe intuiþie!

Vã concentraþi asupra familiei ºi a cãminului. Doriþi sã cumpãraþi un obiect de valoare pentru casã.

S-ar putea ca o rudã apropiatã sã vã dea un sfat bun ºi sã economisiþi bani. Nu luaþi nici o hotãrâre fãrã sã vã consultaþi cu partenerul de viaþã!

Dacã puteþi sã plecaþi într-o excursie cu partenerul de viaþã, nu ezitaþi. O ieºire în mijlocul naturii vã poate apropia ºi mai mult. Aveþi idei originale, apreciate de anturaj, dar þineþi cont ºi de pãrerile celorlalþi. Nu vã implicaþi în activitãþi importante!

S-ar putea sã primiþi un cadou consistent pentru casã. Aveþi o zi foarte aglomeratã, dar ºi satisfacþia este pe mãsurã. Dupãamiazã staþi acasã împreunã cu câþiva prieteni care v-au dat o mânã de ajutor.

Dimineaþa primiþi o sumã importantã ºi reuºiþi sã vã puneþi în practicã planurile de a face schimbãri în casã. Puteþi sã începeþi lucrãri de reparaþii sau sã zugrãviþi. Evitaþi o ceartã cu partenerul de viaþã din cauza cheltuielilor.

Dacã intenþionaþi sã faceþi schimbãri în casã, acum este momentul.

Vã puteþi baza pe ajutorul rudelor ºi al prietenilor. Este o zi bunã pentru mutat mobila, pentru reparaþii sau zugrãvit. Sfaturile unei femei ar putea declanºa un scandal cu partenerul de viaþã.

Traversaþi o perioadã favorabilã relaþiilor sentimentale ºi iniþiativelor cu privire la cãmin.

Dimineaþa aflaþi cã nu mai trebuie sã plecaþi într-o delegaþie.

Nu este cazul sã regretaþi. Astfel aveþi mai mult timp pentru problemele casei.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Aprilie 2013

Trafic de obiecte de artã pe reþeaua Italia – România, blocat de poliþiºti

N

u mai puþin de 40 de opere de artã – tablouri, icoane ºi cãrþi religioase vechi – sustrase din biserici italiene ºi importate ilegal în România, au fost recuperare de la domiciliul unui bãrbat din judeþul Sibiu, în urma cooperãrii internaþionale dintre autoritãþile italiene ºi cele româneºti specializate în protejarea patrimoniului cultural naþional Acþiunea se înscrie într-o mai amplã anchetã a poliþiºtilor hunedoreni.

Carmen COSMAN

Poliþiºtii Direcþiei de Investigaþii Criminale din cadrul I.G.P.R. ºi cei ai Serviciului de Investigaþii Criminale din cadrul I.P.J. Hunedoara, sub supravegherea Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia ºi al Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara, au instrumentat, în perioada august 2012- aprilie 2013, un dosar penal având ca obiect furtul mai multor bunuri culturale mobile, provenite din Italia, care au fost introduse ilegal pe teritoriul României.

Potrivit anchetatorilor, în data de 29 septembrie 2012, în urma percheziþiilor domiciliare efectuate la domiciliul unui bãrbat de 32 de ani, din judeþul Sibiu, a fost gãsit ºi ridicat de cãtre organele judiciare un lot de 22 opere de artã, compus din tablouri ºi icoane pe pânzã, icoane pe lemn ºi o icoanã realizatã în tehnica ulei pe tablã de cupru, toate având temã religioasã, ºi un lot de 18 cãrþi vechi, dintre care cea mai veche a fost tipãritã în anul 1610, majoritatea având temã religioasã. Unul dintre cele 22 de tablouri religioase, intitulat „Ecce Homo” a fost sustras

dintr-o bisericã din Cremona în anul 1978 ºi se afla în urmãrire internaþionalã.

Cercetãrile ºi expertizele efectuate în cauzã au stabilit cã bunurile provin din Italia, fiind introduse pe teritoriul României la sfârºitul anului 2011, fãrã documente de provenienþã sau licenþã de export, în scopul comercializãrii, faptã pedepsitã aspru de legislaþia în vigoare. „Din schimbul de date avut cu

Ziua Cãrþii – sãrbãtoare la Petroºani iblioteca municipalã din Petroºani va gãzdui ºi în acest B an mai multe manifestãri cu prilejul Zilei Internaþionale a Cãrþii. Cu acest prilej, acolo vor ajunge tineri ºi copii de la grãdiniþe care sã afle câte ceva din tainele ascunse între paginile cãrþii.

Diana MITRACHE Organizatori ai evenimentului sunt cei din administraþia localã, care cred cã accentul trebuie sã fie pus pe tânãra generaþie, cãreia sã i se deschidã apetitul pentru citit. „Cei de la Bibliotecã se vor ocupa de promovare pentru aceastã zi ºi sigur cã vor veni cu propuneri pe

care sã le luãm în calcul aºa încât sã promovãm ideea de a citi ºi de a rãsfoi cãrþile”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani.

Ziua de 23 aprilie a fost declaratã “Ziua Bibliotecarului din România”, astfel cã, începând cu 2005, în ziua de 23 aprilie se sãrbãtoreºte ºi

unitatea de carabinieri pen- Autoritãþile italiene au solicitat tru protejarea patrimoniului participarea, pe teritoriul cultural din Monza, Italia, României, la activitãþi investigaa reieºit faptul cã bunurile tive faþã de fãptuitor, acestea importate din Italia de cãtre materializând-se prin confisDan F. intrã sub incidenþa carea, de la domiciliul lui ºi al convenþiilor internaþionale unei persoane din anturajul privind bunurile culturale acestuia, a bunurilor ce fac furate sau exportate ilegal. obiectul dosarului penal.

Autoritãþile italiene, în Operele de artã – susceptibile a urma sesizãrii fãcute de face parte din patrimoniul culPoliþia Românã, au înretural naþional italian – au fost gistrat pe numele bãrbatuexpertizate de cãtre autoritãþile lui un dosar penal sub române, care au stabilit cã aspectul sãvârºirii infracþiuaparþin unor curente artistice nilor de tãinuire ºi scoatere italiene specifice secolelor XVII sau export ilegal de opere – XVIII, existând indicii cã au de artã - faptã prevãzutã de fost sustrase din biserici din legislaþia italianã – ºi au transItalia. mis autoritãþilor române o cerere de asistenþã judiciarã internaþionalã în materie penalã, prin care au solicitat conacã alegeþi un taxi, feriþifiscarea ºi restituirea vã de cel ”galben simplu”, bunurilor ce fac adicã neinscripþionat cu nr. HD obiectul dosarului 08 BEA. ªi asta nu pentru cã penal”, spun poliþiºtii hunedoreni. ºoferul ar fi vreun urâcios, dim-

Ziua Bibliotecarului concomitent cu Ziua Internaþionalã a cãrþii ºi a drepturilor de autor, zi sãrbãtoritã încã din 1995. „Unul din obiectivele principale ale Zilei Mondiale a Cãrþii este de a încuraja copiii sã exploreze lumea cãrþilor ºi activitatea de a citi. Noi le vom pune la dispoziþie, în sala de lecturã cele mai noi enciclopedii, atlase din toate domeniile, documente istorice precum ºi albume de picturã. Având în vedere cã aceastã zi este dedicatã cãrþiii accesul la centrul Biblionet este sistat”, a declarat Delia Grosu, bibliotecarã.

Cea care a cerut debranºarea, acum cere clemenþã stãzi, vineri 12 aprilie, este zi de A debranºãri de la alimentarea cu apã a unor asociaþii de locatari care ºi-au luat

angajamente de platã, dar nu le-au respectat.

Ileana FIRÞULESCU Asociaþia de Proprietari Hermes Petroºani a ajuns vestitã prin faptul cã administratorul ei, supãrat pe neglijenþa locatarilor, a cerut furnizorului de apã, respectiv SC Apa Serv Petroºani, sã-i debranºeze. Situaþia a fost atipicã la vremea respectivã pentru cã era fãrã precedent. Dar colaborarea dintre furnizorul de apã ºi asociaþie a rezolvat problemele cu cei care aveau bani dar nu plãteau.

La vremea respectivã, administratorul Dumitra Stoian spunea cã existã ºi cazuri sociale grave pe care

nu ºtia, atunci, cum le va rezolva.

Sãptãmâna aceasta a venit somaþia ºi anunþul de debranºare pentru cei care nu au respectat termenele de platã din eºalonãrile datoriilor. Fireºte, hârtia a ajuns ºi la Asociaþia Hermes. ”I-am rugat sã mai aºtepte. Ieri ºi astãzi am pus anunþurile pe la scãrile de bloc. Mai am nevoie de un pic de timp pentru cã în cauzã sunt cazuri sociale grave, iar salariile ºi pensiile încã nu s-au dat. Le-am luat din nou angajamente de platã ºi mã voi duce din nou la Apa Serv pentru a obþine

o pãsuire în cazul oamenilor aceºtia cu probleme foarte mari. Cred ºi sper cã mã vor înþelege pentru cã ne încadrãm în noua eºalonare” – a declarat Dumitra Stoian, cotatã ca fiind cel mai bun administrator de Asociaþie. ”Da, vor fi debranºate asociaþiile, locatarii care nu au respectat graficul eºalonãrilor. Nu pot sã nu iau mãsuri pentru cã acest

lucru ar însemna neglijenþã sau, mai rãu, favorizarea unora în detrimentul altora.

La Asociaþia Hermes nu cunosc exact care este situaþia pentru cã de acþiune se ocupã directorul Ionicã. Dar ºtiu ºi cunosc cã acea asociaþie este cea mai bunã dintre cele cu care colaborãm” – a precizat Costel Avram, directorul Apa Serv Petroºani.

Feriþi-vã de ”galben simplu”!

D

potrivã!

O doamnã foarte îngrijitã, cu o jachetã albã, grãbitã fiind, sa suit într-un taxi, o maºinã rezonabilã cu ºofer respectabil ca înfãþiºare. La coborâre, a avut un schimb de cuvinte, spuse apãsat, cu conducãtorul maºinii, apoi s-a întors cãtre cei aflaþi în staþia de maxi-taxi din Petroºani Nord ºi a atenþionat. ”Sã nu vã suiþi niciodatã în maºina aia. ªineþi minte: HD 08 BEA! Praful ºi mizeria, care nu au mai fost probabil curãþate demult, s-a transformat în jeg, iar dezordinea din torpedoul cu uºa ruptã te îngrozesc. Dacã nu mã credeþi, uitaþi-vã la haina mea! Nu sunt sigurã dacã nu am luat ºi vreun purece-doi. Îngrozitor!” – a spus Margareta-Mioara Baciu, din Vulcan, arãtându-ºi mâneca dreaptã a jachetei întunecatã de praful luat din respectiva maºinã. Asta era doar ce vedea dumneaei, pentru cã pe spatele jachetei imaculate mai era o dârã negricioasã...

Ileana FIRÞULESCU

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Aprilie 2013

Încã un domeniu schiabil în Valea Jiului

U

n nou domeniu schiabil în Valea Jiului. Administraþia localã din Petrila anunþã cetãþenii interesaþi de faptul cã va avea loc o dezbatere publicã pe tema înfiinþãrii unui domeniu schiabil în masivul ªureanu. Primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel are planuri mari în ceea ce priveºte aceastã nouã staþiune montanã de pe raza oraºului Petrila.

Monika BACIU

”Avem un contract de asociere cu cel care a construit domeniul schiabil din Sureanu pe partea de Alba Iulia asociere fãcutã în vara anului trecut ºi din toamnã anului trecut am început demersurile pentru a face ºi pe partea de Petrila lucrãri respectiv montarea unui telescaun, construirea unui hotel la capãtul drumului Petrila-Auºelu ºi drum de legãturã de la Auºelu la ªureanu spre

judeþul Alba.

Suntem cu documentaþia la Ministerul Turismului pentru complectarea anexei la hotãrârea 526 a Guvernului României prin care sã fie introdus ºi domeniul schiabil Sureanu la partea de Petrila.

Astãzi viceprimarul oraºului Petrila este la Bucureºti ºi avem promisiune din partea senatorului Nicula cã se va rezolva ºi ne va sprijini la ministere”, a declarat pri-

marul oraºului Petrila, Ilie Pãducel. În Valea Jiului mai sunt trei staþiuni montane, douã dintre acestea sunt deja consacrate.

Este vorba de Straja ºi Parâng. Pãducel trage speranþe cã ºi în noua staþiune montanã din Petrila vor veni turiºti, dat fiind faptul cã aici se va realiza ºi un drum de legãturã cu judeþul Alba. ”Staþiunea ªureanu de pe partea de Alba fiind în continuã ascensiune, cei care vin din vestul þãrii ºi dacã doresc sã meargã în ªureanu, ar fi un drum mai scurt ºi posibilitãþi de a schia pânã la sfârºitul lunii aprilie sau pânã la jumãtatea lunii mai. Avem potenþial turistic corespunzãtor dar nu s-a fãcut aproape nimic pânã acum din lipsã de fonduri”, a mai spus

Pãducel.

Dacã în celelate staþiuni montane din Valea Jiului lucrãrile de dezvoltare ºi modernizare a infrastructurii turistice bat pasul pe loc din lipsa fondurilor, la Petrila nu se va întâlni o astfel de situaþie. Primarul explicã de ce. ”Nu, pentru cã este investiþie privatã 100%”, a mai spus Pãducel.

Solicitarea a venit chiar de la ei care au amenajat domeniul schiabil din Munþii ªureanu, care le-au propus edililor din Petrila sã se asocieze, în vederea extinderii lui.

Practic, se va construi o linie de telescaun, care va coborî din Vârful Auºelu pânã în Valea Þapului, dar ºi o staþie de întoarcere a telescaunului, trei pârtii de schi ºi un hotel.

Pârtiile ar urma sã fie

Valea Jiului nu existã pe harta turisticã internaþionalã

M

inisterul Turismului promoveazã brandul de turism al României pe Travel Channel.

Deºi în Valea Jiului sunt trei staþiuni montane în plinã dezvoltare acestea nu sunt cuprinse în aceastã acþiune de promovare a brandului turistic.

Monika BACIU Redactorii cotidianului Cronica Vãii Jiului au solicitat reprezentanþilor Ministerului Turismului care sunt obiectivele din Valea Jiului ºi din judeþul Hunedoara ce vor fi promovate prin intermediul postului de televiziune internaþional.

Rãspunsul a fost unul evaziv ºi interpretarbil în aceeaºi mãsurã. ”Conform Hotãrârii de Guvern 9/09.01.2013 privind organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionale pentru Turism, a documentelor strategice ale turismului românesc (Master Planul pentru

Dezvoltarea Turismului National 2007 – 2026, Programul de marketing 20112015), precum ºi a prevederilor programelor anual de marketing ºi promovare, instituþia noastrã promoveazã în mod unitar întreg teritoriul naþional”, se aratã în rãspunsul remis de Ministerul Economiei cotidianului Cronica Vãii Jiului.

Astfel, unitar vor fi promovate toate destinaþiile turistice din þarã, dar în mod deosebit în judeþul Hunedoara va fi promovat Castelul Corvinilor. „În ceea ce priveºte includerea unor obiective turistice din judeþul Hunedoara în campania de derulatã prin intermediul

postului de televiziune Travel Channel, intenþionãm sã promovãm în acest proiect muzeul Castelul Corvinilor din municipiul Hunedoara”, se mai aratã în acelaºi rãspuns.

Pe site-ul Ministerului Economiei, la secþiunea Turism se specificã câteva dintre obiectivele ce vor fi promovate prin intermediul televiziunii internaþionale. ”În scopul promovãrii brandului de turism al României se achiziþioneazã servicii de coproducþie a douã serii de programe (2 episoade de 47 de minute, respectiv fillere de 3 minute ºi 1 minut) ce vor fi difuzate pe postul de televiziune Travel Channel pentru promovarea brandului de turism al României. In cadrul acestor programe/emisiuni vor fi realizate ºi 4 spoturi promotionale de câte 30 secunde fiecare, pentru promovarea

întreþinute ºi deservite de constructorul staþiunii, pentru o redevenþã de 4.000 de euro. Primãria Petrila ar urma sã vinã cu terenul, adicã – spune viceprimarul oraºului – cu o suprafaþã de 27 de hectare pe care sã fie amenajate toate componentele menþionate.

La începutul anului 2010 s-a inaugurat cea mai nouã invesþie în domeniul sporturilor de iarnã. Domeniul Schiabil ªureanu se gãseste la altitudine cuprinsã între 1650 – 1900 metri, are un numãr de ºapte pârtii de schi ºi douã teleschiuri amenjate în zona Vârful ªureanu – Curmãtura ªureanu – Vârful Auºel.

Lungimea totalã a celor

celor 3 episoade Wild Carpathia”, se aratã pe site-ul Ministerului Economiei.

Astfel, deºi în Valea Jiului se deruleazã lucrãri de modernizare ºi dezvoltare a domeniilor schiabile aces-

tea nu sunt incluse în mod punctual în acþiunile de promovare internaþionale a ministerului. În activitatea de promovarea emisiunile televizate cu specific de turism reprezintã unul dintre cele mai puternice instrumente prin intermediul cãrora mesajul de promovare ajunge la

ºapte pârtii, care au dificultate medie spre usoarã, este de 6,8 kilometri. Investitorul care a realizat prima investiþie de acest gen în Munþii Sebeºului este Ionuþ Popa, proprietarul societãþii Dip Grup SRL Alba Iulia, cel care doreºte sã se asocieze cu primãria Petrila, aºa cum a fãcut ºi în Alba.

Acesta a concesionat de la Primãria Sãsciori zona în care a amenjat pârtiile pe parcursul a doar opt luni, dar proiectul este mult mai vast ºi se deruleazã în colaborare cu Consiliul Judetean Alba, administraþia din Sãsciori ºi cu primãriile din Cugir, Pianu de Jos si ªugag.

potenþialii turiºti. Impactul pe care astfel de emisiuni televizate îl au în rândul consumatorilor de produse ºi servicii turistice este unul deosebit de eficient, cunoscutã fiind influenþa în continuã creºtere pe care mass media vizualã o are în rândul publicului. Luând în considerare promovarea valorilor românesti în cadrul fondului cultural universal, apreciem cã este nevoie de promovarea brandului turistic naþional într-o manierã sustenabilã care sã ajute în mod definitoriu la evidenþierea tuturor valorilor româneºti, a produselor turistice cheie pe care România le are de oferit. Diversitatea perspectivelor din care poate fi abordatã tematic România turisticã se constituie într–o bazã generoasã de informare ºi în egalã mãsurã de provocare în registrul audiovizual în ceea ce priveºte discernãmântul consumatorului de turism.