CVJ NR. 346, MIERCURI 10 APRILIE 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 346

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 10 Aprilie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

MASACRU

fãcut de braconieri la marginea Petroºaniului

Cãmãtãria afacere ilegalã ºi prosperã pe timp de crizã

Î

n timp ce tot mai multe familii sãrãcesc de la o lunã la alta din cauza veniturilor tot mai mici, existã o categorie de persoane care fac adevãrate averi în aceste vremuri grele.

>>> PAGINA A 3-A

Ancheta ITM la Vulcan este gata

I

TM a finalizat ancheta ºi dosarul a ajuns la Inspecþia Muncii. În mai puþin de douã sãptãmâni, vor fi fãcute publice datele care au reieºit din ancheta derulatã dupã ce doi muncitori au fost înghiþiþi de pãmânt.

>>> PAGINA A 5-A

Jiul a ajuns depozit clandestin de haine second - hand

C

ulmea nesimþirii: Râul Jiu este plin de haine second – hand, pe care, cel mai probabil, le aruncã firmele de profil dupã sortarea baloþilor.

>>> PAGINILE 8-9 A înghiþit 1,2 milioane de lei, dar e numai o clãdire periculoasã

Grãdiniþa - ghetou din centrul Petroºaniului poate sã facã victime în orice moment!

A

G

est de o cruzime rarã la marginea municipiului Petroºani. Un braconier a împuºcat o ciutã doar pentru a se distra. A lãsat animalul sã agonizeze la marginea drumului ºi a fugit cu o autoutilitarã. Vânãtorii spun cã gestul este unul criminal, mai ales cã vânãtoarea este interzisã, deoarece ciutele ºi cãprioarele sunt în perioada de gestaþie. >>> PAGINA A 3-A

bandonatã de ministerul de resort, grãdiniþa care se construieºte de 6 ani peste drum de Primãria Petroºani, în centrul municipiului, a ajuns un real pericol. >>> PAGINA 11

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 Aprilie 2013

ApaServ Informeazã Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe: Miercuri: 13 - 15: · ªef Departament

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

Producþie – Cristian IONICÃ · ªef Serviciu Comercial – Alina PAVEL Joi 10 – 12 · DIRECTOR GENERAL - Costel AVRAM · ªef Departament Exploatare - Florin DONISA · ªef Serviciu Juridic – Adriana DÃIAN

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Director General, Costel AVRAM

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Anunþ

Telefon 0374.906.687 zzz

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos.

www.cronicavj.ro

Contact 073558077

Radare 10.04.2013

Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Bãniþa , DN 66

DN 66 Haþeg - Baru Mare * DN 68 Haþeg – Toteºti * DN 68 Toteºti – Zeicani * DN 66 Haþeg – Cãlan * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam *

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 FamiliaDA 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Românii au artiºti 22:30 Un Show Pãcãtos 23:00 Un Show ºi mai Pãcãtos

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 12:15 13:30 13:45 15:00 16:40 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

Pastila Vouã (r) Schimb de vieþi Pastila Vouã (r) Hoþul fantomã (r) Copii contra pãrinþi Aventurile lui Sinbad Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Hoþul fantomã

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Febra disco (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Buffy, vânãtoarea de vampiri 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV

Prima TV 9:30 Mary ºi Tim 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Dragul de Raymond 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor

TVR 1 9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 11:50 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 12:30 Zestrea românilor 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 De la Þara de Foc la Tijuana 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:20 Legendele palatului

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 aprilie 2013 est de o cruzime G rarã la marginea municipiului

Petroºani. Un braconier a împuºcat o ciutã doar pentru a se distra. A lãsat animalul sã agonizeze la marginea drumului ºi a fugit cu o autoutilitarã. Vânãtorii spun cã gestul este unul criminal, mai ales cã vânãtoarea este interzisã, deoarece ciutele ºi cãprioarele sunt în perioada de gestaþie. Incidentul a avut loc, luni noapte, în apropiere de Peºtera Bolii, la ieºirea din municipiul Petroºani. La câþiva paºi de DN 66, cãprioarele ºi femele de cerb (ciutele) coboarã la pãscut într-un luminiº unde a dat firul ierbii. Animalele gestante s-au obiºnuit ºi cu zgomotul maºinilor, astfel cã sunt admirate în fiecare zi de ºoferii care trec prins zonã. Pentru cã s-au obiºnuit cu prezenþa omului, sunt o þintã uºoarã pentru braconieri. Aºa s-a întâmplat ºi luni seara, când o ciutã care avea toate semnele cã este gestantã, a fost pur ºi simplu mãcelãritã de braconieri.

Masacru fãcut de braconieri la marginea Petroºaniului

Aceºtia ºi-au parcat maºina într-un refugiu din apropierea luminiºului ºi au pândit animalele sãlbatice, iar când ciuta a fost în bãtaia puºtii au tras. „Sunt niºte criminali, aceºti indivizi nu se pot numi oameni sau vânãtori. Ce s-a întâmplat aici este o crimã ºi nu o vânãtoare. Ciutele coboarã aici de multã vreme sã pascã iarbã ºi auzisem cã braconierii le pândesc de la marginea drumului. Sezonul este interzis acum, doar la vulpe este permisã vânãtoarea ºi chiar dacã era deschis, aici nu au voie sã tragã cu arma pentru cã este în

intravilanul localitãþii. Am mai vãzut ciute ºi capre omorâte de lupi, cãzute de pe stânci sau lovite de maºini dar cum s-a întâmplat acum nu. Au încãlcat orice regulã ºi limitã aceºti criminali”, a declarat, Ioan Stoica ºeful Asociaþiei Locale de Vânãtoare ºi Pescuit Sportiv Petroºani.

C

abandonând animalul. În perioada gestaþiei, carnea nu este recomandatã pentru consum, lucru pe care-l ºtiu toþi vânãtorii, semn cã braconierul a tras pentru a se distra sau pentru a vinde carnea vânatului. „Erau cu o Dacia Papuc de culoare alb fãrã carlingã. N-au mai apucat sã o ia pentru cã au fost vãzuþi ºi pentru a scãpa au fugit imediat dupã ce au împuºcat-o”, le-a spus martorul celor care ancheteazã cazul. Unul din poliþiºti spune cã a ajuns la faþa locului

imediat dupã ce s-a dat alarma ºi a gãsit capra încã agonizând. Animalul s-a târât circa 30 de metri pânã când a murit ºi nu se mai putea face nimic pentru a fi salvat. Poliþiºtii din Petroºani au

ãutaþi de poliþiºtii

Dupã ce au împuºcat femela de cerb, braconierii au fost vãzuþi de un localnic ºi au fugit

Cãmãtãria- afacere ilegalã ºi prosperã pe timp de crizã

timp ce tot mai multe sãrãcesc de la o Îlunãnfamilii la alta din cauza

veniturilor tot mai mici, existã o categorie de persoane care fac adevãrate averi în aceste vremuri grele. Cãmãtarii, despre ei este vorba, trãiesc cel mai bine în aceste vremuri. Legea este blândã pentru aceastã activitate astfel cã foarte mulþi o practicã fãrã teamã. ªtiu cã în prezent, dacã nu recurg la forþã riscã o amendã, chiar daca legea prevede ºi închisoare. Cãmãtarii din Valea Jiului îºi

P

sporesc banii „investiþi” de la o lunã la alta fãrã a plãti dãri sau alte taxe, iar dacã persoana împrumutatã nu mai poate restitui suma, cãmãtarul nu pierde ci ajutat de lege, îi ia ºi ultimul bun „creditorului”. Spre deosebire de alte locuri din þarã, majoritatea cãmãtarilor din Petroºani nu recurg la violenþã pentru a-ºi recupera banii împrumutaþi, însã cer gaj diverse bunuri cum ar fi

Actualitate 3 deschis un dosar penal ºi încearcã sã dea de urma vinovatului. Reprezentantul AJVPS Hunedoara, asociaþia care administreazã fondul de vânãtoare unde a fost mãcelãritã ciuta, spune cã braconierul ar putea fi orice persoanã pentru cã nu mai trebuie sã fie înscris ca vânãtor într-o asociaþie pentru a putea deþine armã de vânãtoare. „Un vânãtor nu face aºa ceva, doar un criminal. Legislaþia s-a schimbat ºi poþi sã deþii armã de vânãtoare ºi dacã nu eºti membru vânãtor. Poþi fi persoanã particularã, sã ai acasã armã de vânãtoare cu glonþ. O foloseºti numai la poligon sau mergi la vânãtoare la cine te primeºte ºi plãteºti. Acela nu este vânãtor. Cel care a fãcut gestul acesta este un criminal. Este gestul unui posesor de armã clandestinã sau al unui posesor de armã care profitã de slãbiciunea legii care dã drept de deþinere de armã la toþi nebunii”, a declarat, Dorin Calciu, directorul AJVPS Hunedoara. Maximilian GÂNJU

autoturisme, electronice, bijuterii ºi chiar locuinþe. Cum mulþi dintre cei care au nevoie de bani, în mare parte sunt restanþi la bãnci ºi nu se mai pot lua credit, ajung la mâna cãmãtarilor. Împrumutã sume mici pe care le dau înapoi înzecit, iar numãrul lor este tot mai mare, mai ales cã sãrbãtorile de Paºti bat la uºã. (M. GÂNJU) GÂNJU)

Grupare de hoþi desfiinþatã de poliþiºtii din Lupeni

atru bãrbaþi cu vârste cuprinse între 21 ºi 34 de ani au fost reþinuþi de poliþiºtii din municipiul Lupeni, dupã ce au dat mai muºte spargeri în localitate. Cei patru nu erau deloc pretenþioºi ºi furau tot ce se putea valorifica, fie cã era vorba de garaje ori societãþi comerciale. „Poliþiºtii din cadrul Poli?iei Municipiului

Lupeni, în urma activitãþilor desfãºurate cu ocazia unei razii, i-au identificat pe Florin M., 34 de ani, Cistian M., de 23 de

ani,Traian N., de 31 de ani ºi Sorin I., de 21 de ani, toþi din Lupeni, cu privire la care s-a stabilit faptul cã, în perioada mai 2012 – aprilie 2013, au comis un furt din locuinþã, douã furturi din anexe gospodãreºti ºi patru furturi din societãþi comerciale. Prin activitatea infracþionalã, cei patru

tineri au cauzat pãrþilor vãtãmate un prejudiciu în valoare totalã de 8.982 lei, din care s-a reuºit recuperarea unui procent de 35 %„, a declarat, Adriana Voinea din cadrul IPJ Hunedoara. Trei dintre cei patru hoþi, toþi cu antecedente ºi suspecþi ºi în alte lucrãri penale aflate la Poliþia Lupeni, au fost duºi în faþa judecãtorilor pentru emiterea mandatelor de arestare preventivã. Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 Aprilie 2013

Accesul garantat în sistemul energetic nu favorizeazã pe nimeni

H

otãrârea de Guvern care permite un acces garantat ºi prioritar în sistemul energetic termocentralelor de la Hunedoara ºi Oltenia “nu favorizeazã pe nimeni”, a declarat ministrul delegat pentru energie într-un interviu acordat HotNews. Monika BACIU

Acesta susþine cã este nevoie “de un reglaj care sã permitã celor douã complexe sã aibã mãcar un minim necesar de funcþionare continuu, atunci când intrã energia regenerabilã în funcþiune”. Întrebat care este motivul pentru care nu a existat dezbatere publicã înainte de aprobare, Nitã a afirmat cã nu se

impunea “neapãrat dezbatere publicã, având un caracter pur tehnic”. Întrebat dacã a fost luatã în calcul intrarea acestor companii în insolventa, Nitã a rãspuns: Întotdeauna mã gândesc la lucrurile acestea, dar primele discuþii pe care le-am avut în calitate de ministru au fost cele legate de eficientizarea activitãþii. Potrivit ministrului, decizia nu favorizeazã ter-

mocentralele. ”Nu favorizeazã pe nimeni din sistemul energetic. Aceastã Hotãrâre de Guvern era necesarã de mai mult timp, mai ales dupã apariþia energiei regenerabile. Chiar astãzi am avut o discuþie cu directorii celor douã complexe pe care nimeni nu poate sã-i acuze cã sunt foarte prietenoºi cu energia regenerabilã, pentru cã au foarte mari probleme. Adicã, atunci când bate vântul toate capacitãþile de producþie de la Turceni, Rovinari, Hunedoara, trebuie sã fie închise. Asta creeazã o problemã de sistem nu doar în zona lor, ci în toatã Transilvania. ªi

Peste 4 milioane pentru gazul de la CEH

C

EH cumpãrã gaze naturale. Complexul Energetic Hunedoara a demarat procedura de achiziþie de gaz metan. Cantitatea de produse care trebuie furnizatã pentru perioada mai 2013 - aprilie 2014 este estimatã la 464761,800 MWh. Monika BACIU Valoarea totalã estimatã a produselor care urmeazã a se livra pe durata acordului-cadru este de 4.4152.371 lei. Combustibilul principal utilizat este huila din Valea Jiului, cu putere calorificã medie de 15392 kJ/kg. Cãrbunele este transportat pe calea feratã.

Combustibili auxiliari, întrebuinþaþi la porniri ºi pentru stabilizarea flãcãrii

sunt gazele naturale ºi pãcura. Obiectivele de investiþii de perspectivã vizeazã, în principal, extinderea capacitãþii de producþie. În plan se aflã montarea de microhidocentrale pe Râul Mureº, pentru valorificarea potenþialului hidroenergetic ºi realizarea unui grup energetic în ciclu combinat în condensaþie, cu capacitate de 400MW ºi funcþionare pe gaze naturale. În privinþa acestor

atunci este nevoie de un reglaj care sã permitã celor douã complexe sã aibã mãcar un minim necesar de funcþionare continuu pe parcurs, atunci când intrã energia regenerabilã în funcþiune. Toate acele cheltuieli nu le suporta nimeni. Pornirea ºi oprirea costa obiective, prin Ordin al Ministrului, s-a decis înfiinþarea comisiei de negociere care sã atragã potenþiali investitori pentru realizarea acestor investiþii prin constituirea de societãþi de tip IPP (producãtori independenþi de energie). Deja existã scrisori de interes din partea unor companii energetice din China, Coreea, Elveþia, Ungaria ºi Rusia. Compania chinezã, de exemplu, ºi-a exprimat disponibilitatea de a investi în realizarea grupului energetic de 400 MW. De asemenea, acest grup este cuprins în planul de investiþii naþional, prin care se alocã fonduri nerambursabile de 25 la sutã din valoarea investiþiei.

Protocol ENEL - mineri

P

entru a evita decuplãrile de energie electricã ºi evacuarea minerilor din subteran, cei implicaþi în sistem au adoptat un protocol. Inspectorii ITM sunt cei care spun cã întâlnirea a decurs amiabil ºi acum lucrurile sunt clare. Diana MITRACHE Transformatoarele din subteran au creat neplãceri ºi, la douã unitãþi miniere din Valea Jiului minerii au fost scoºi din subteran de teama unei tragedii. Asta a fãcut ca responsabilii ENEL ºi cei ai unitãþilor miniere din toatã Valea Jiului sã încheie un protocol de colaborare. Pe de o parte, cei de la ENEL au

demarat un program de retehnologizare a aparaturii cu care se face livrarea energiei cãtre unitãþile miniere ºi, în plus, au stabilit un program în care se stipuleazã care sunt responsabilii cu distribuþia energiei în fiecare zi a sãptãmânii. Pe de altã parte, unitãþile miniere au acceptat sã îºi verifice toate instalaþiile ºi sã le

calibreze, aºa încât sã nu se mai producã defecþiuni. Inspectorii ITM au fost cei care au stabilit protocolul comun ºi se sperã cã de acum înainte nu vor mai fi probleme de acest gen la nicio unitate minierã din Valea Jiului. „S-au fãcut note de constatare a deficienþelor pentru fiecare unitate în parte ºi s-a stabilit planul de mãsuri comne pe care cele douã pãrþi îl vor

respecta. Asta s-a întâmplat într-o ºedinþã comunã în care s-a pus accent pe comunicarea între pãrþi”, a declarat Ileana Bodea, ºefa ITM Valea Jiului. Minerii de la Uricani, ca ºi cei de la Paroºeni au fost scoºi luna trecutã din subteran, dupã ce s-au înregistrat defecþiuni la aparatura electricã din subteran ºi au existat probleme de aeraj.

câteva miliarde de lei vechi la aceste complexe. Mai mult, ºi cantitatea de noxe care se degaja la aceste porniri ºi opriri este foarte mare. Toate aceste lucruri ne-au determinat sã luãm aceastã decizie. Este o decizie tehnicã ºi nu una politicã”, a declarat min-

istrul delegat pe Energie, Constantin Nitã. Prin hotãrârea de guvern emisã, se acorda acces garantat la reþelele electrice pentru energia electricã produsã de centralã termoelectricã Mintia aparþinând Complexului Energetic Hunedoara, care sã asigure funcþionarea continuã a acesteia la o putere medie electricã de cel puþin 200 MW. Pentru menþinerea nivelului de siguranþã a sistemului electroenergetic naþional, Hunedoara are obligaþia de a furniza servicii tehnologice de sistem cãtre operatorul de transport ºi sistem la o valoare a puteriii electrice de cel puþin 400 MW, în condiþiile reglementãrilor emise de ANRE.

Siguranþa alimentãrii cu energie electricã, publicatã în Monitorul Oficial

H

otãrârea de Guvern privind accesul garantat al termocentralelor la sistemul energetic a fost publicat în Monitorul Oficial. Monika BACIU

”Se acordã acces garantat la reþelele electrice pentru energia electricã produsã de centrala termoelectricã Mintia aparþinând Societãþii Comerciale Complexul Energetic Hunedoara S.A., care sã asigure funcþionarea continuã a acesteia la o putere medie electricã de cel puþin 200 MW”, se aratã în actul oficial. Guvernul a acordat acces garantat la reþelele electrice pentru energia electricã produsã de Termocentrala Mintia aparþinând Complexului Energetic Hunedoara, printr-o hotãrâre a

Executivului aprobatã sãptãmâna trecutã. Actul normativ adoptat de Guvern privind unele mãsuri pentru siguranþa alimentãrii cu energie electricã nu a fost supus dezbaterii publice Mãsurile se aplicã în perioada 15 aprilie 2013 - 1 iulie 2015. Actul normativ prevede cã, pentru menþinerea nivelului de siguranþã a sistemului electroenergetic naþional, Hunedoara are obligaþia de a furniza servicii tehnologice de sistem cãtre operatorul de transport ºi sistem la o valoare a puterii electrice de cel puþin 400 MW, în condiþiile reglementãrilor emise de ANRE.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 aprilie 2013

O hârtie de la Ministerul Administraþiei ºi Internelor ar putea rãsturna dosarul de corupere sexualã în cazul lui Adrian Sucilã

P

oliþistul de la Vulcan, Adrian Sucilã, s-a prezentat din nou în faþa instanþei de la Petroºani, în primul dosar în care este acuzat de act sexual cu un minor, corupere sexualã ºi furt.

fãcute de Judecãtoria Petroºani, respectiv, nu ne-a comunicat dacã la data arestãrii preventive, inculpatul mai figura pe listele anexe la Ordinul 1504 din 2006 unde sunt nominalizaþi toþi lucrãtorii de poliþie judiciarã. În acest sens, s-a revenit cu adreesã la Ministerul Administraþiei ºi

Internelor pentru a ne comunica acest lucru, adresa fiind necesarã în soluþionarea excepþiei de necompetenþã materialã invocatã de noi la unul din termenele anterioare”, ne-a declarat Daniel Tomescu, avocatul apãrãrii. De altfel, tot avocatul lui Sucilã vrea sã aducã în discuþie ºi o doua

Pentru cã apãrarea a invocat o excepþie, care vizeazã calitatea lui Sucilã la momentul începerii cercetãrii, judecãtorii au amânat cauza pânã la obþinerea unor documente. “S-a acordat un nou termen de judecatã în prezentul dosar întrucât Ministerul Administraþiei ºi Internelor nu a rãspuns la una din adreesele

excepþie, care presupune lãmurirea împrejurãrilor în care infracþiunea de corupere sexualã ar fi avut loc. La termenul de ieri, 9 aprilie, au fost prezenþi ºi membrii familiei Stoica. Aceºtia, în afarã de Mihaela Stoica, au calitatea de martori în acest dosar.

Cabanierii din Parâng mai au timp sã intre în legalitate

Z

ãpada de la munte prelungeºte termenul de graþie al cabanierilor din Parâng. La sfârºitul lunii martie, cabanierii din Parâng care au probleme cu racordarea la reþeaua de apã potabilã ar fi trebuit sã intre în legalitate.

I

Din cauza stratului de zãpadã care încã la munte persistã, aceste înþelegeri au fost prelungite. Cel puþin asta au declarat reprezentanþii de la Apele Române. Cei care au fost identificaþi cã sunt branºaþi ilegal la reþeaua de alimentare cu apã potabilã ar avut la dispoziþie un termen de 90 de zile pentru a-ºi pune la punct documentaþiile, sã le trimitã la Craiova ca sã-ºi obþinã ºi ceilalþi autorizaþiile pentru gospodãrirea apelor. Cei care nu au

autorizaþie de la Apele Romane Craiova vor fi debranºaþi, asta dupã ce cei de la Apele Române vor intra în posesia tuturor documentelor. Proprietarii de cabane din Masivul Parâng se descurcã cum pot cu apa. Nimeni nu are contract cu firma care distribuie apa în Valea Jiului, iar sus, la munte, fiecare ºi-a tras câte o conductã aºa cum a ºtiut mai bine. Acesta este rezultatul faptului cã în Parâng s-a construit haotic, iar când a venit vorba de alimentarea cu apa, fiecare proprietar de cabana s-a descurcat cum a putut. Monika BACIU

Ancheta ITM la Vulcan este gata

TM a finalizat ancheta ºi dosarul a ajuns la Inspecþia Muncii. În mai puþin de douã sãptãmâni, vor fi fãcute publice datele care au reieºit din ancheta derulatã dupã ce doi muncitori au fost înghiþiþi de pãmânt. Vinovaþii tragediei de la Vulcan vor fi aflaþi în maxim 10 zile. Inspectorii ITM au finalizat ancheta, iar dosarul a fost trimis spre avizare la Inspecþia Muncii. În cel mai scurt timp va fi gata întreaga procedurã, iar dosarul va ajunge, cel mai probabil, în instanþã. „Cercetarea a fost finalizatã de cãtre inspectorul care a fãcut cercetarea. Dosarul a fost înaintat cãtre Inspecþia Muncii. Aºa cum am spus, cu ocazia controlului la faþa locului, au fost depistatã deficienþa legatã de nesusþinerea malurilor, iar cu ocazia controlu-

lui, au mai fost gãsite ºi alte deficienþe, dar aºteptãm ca dosarul sã se întoarcã la noi de la avizare. Existã ºi vinovãþii, dar încã mai pot apãrea modificãri. Abia apoi vom da publicitãþii abaterile constatate ºi contravenþiile aplicate”, a declarat Ileana Bodea, ºefa Serviciului Sãnãtate ºi Securitate în Muncã, din ITM Hunedoara. Pânã acum, responsabilii de la Hidroconstrucþia au fost amendaþi

cu 8.000 de lei, dupã cei doi bãrbaþi care sãpau ºanþul au murit sub un mal de pãmânt. Amenda a fost aplicatã de inspectorii de muncã pentru faptul cã malul de pãmânt care i-a ucis nu a fost susþinut corespunzãtor. Cei doi muncitori de la Hidroconstrucþia au fost striviþi sub un mal de pãmânt, în data de 12 martie, la Vulcan. Diana MITRACHE

“Instanþa a acordat un nou termen de judecatã pentru data de 14 mai.

Eu sunt apãrãtorul lui Mihaela Stoica, care a primit o ordonanþã de scoatere de sub urmãrire penalã în celãlalt dosar privind pornografia infantilã ”, a precizat ºi Ovidiu Filipescu, avocatul lui Mihaela Stoica. Sucilã mai este judecat într-un alt dosar, de pornografie infantilã, care rezultã din primul ºi care are termen tot în cursul acestei luni.. Luiza ANDRONACHE

Minerii arºi vor fi audiaþi

A

ncheta în cazul celor doi angajaþi ai minei Paroºeni este în plinã desfãºurare, iar în aceste zile vor fi audiaþi ºi cei care acum sunt la spitalul din Lupeni. Coordonarea este fãcutã de conducerea Societãþii Naþionale de Închideri de Mine ºi cei care urmeazã a fi luaþi la întrebãri sunt chiar cei doi care au suferit arsuri. „În momentul de faþã se iau declaraþii de la persoanele care au fost implicate în acel program de lucru ºi urmeazã sã fie audiate ºi persoanele care au suferit în urma incidentului ºisunt acum internaþi.Odatã strânse toate documentele, pot fi trase concluziile ºi dispuse mãsuri în consecinþã. Starea rãniþilor e bunã ºi vorputea

fi audiaþi”, a declarat Petre Drãgoescu, directorul Societãþii Naþionale deÎnchideri de Mine Valea Jiului (SNÎMVJ), din care face parte mina Paroºeni. Cei doi angajaþi ai Minei Paroºeni au fost arºi în subteran duminicã dimineaþã, în timp ce verificau o instalaþie, când s-a produs un arc electric. Angajaþii de la mina Paroºeni au intrat în subteran pentru a asigura inspecþia sãptãmânalã, duminicã dimineaþã, iar responsabilii cu securitatea în muncã spun cã arcul electric s-a produs chiar când se fãceau aceste inspecþii. Ei au arsuri în proporþie de 5%, din suprafaþa corpului, dar sunt stabili ºi au rãmas internaþi la secþia chirurgie a spitalului din Lupeni. Diana MITRACHE

6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 Aprilie 2013 Dacã UE ºi FMI au recomandat mãsuri aberante,

adâncã a Vãii Jiului ”Totuºi unde au fost românii, când a fost tãiat Viteazul?” Liderul show-tv, o ranãîmpãrtãºesc opiniile ºi potenþial este valorificat

”Î

”D

acã veþi continua aºa, nici turismul, care are mari ºanse, nu va merge. Cine dracu vine sã intre în gura unora care nu au respect faþã de nimeni ºi nimic! Dacã aºa vorbeºte de cei care i-au fost colegi, care trag la aceeaºi cãruþã – mineritul, ce sã mai vorbesc de rest. Nu, nu, aici nu avem ce cãuta deocamdatã” – Cristian L. Gherase, investitor în industria de textile ºi utilaje, Bucureºti.

fesorii universitari ai Vãii Jiului, oameni care cunosc în profunzime problemele mineritului, ale apelor ºi pãdurilor, ale populaþiei, respectiv ale resurselor umane nevalorificate etc., ca urmare a cercetãrilor, a practicii în diverse colective de specialitate ale unor instituþii ºi societãþi, au arãtat cã vina ne aparþine. Prof. Univ. Dr. Ing. Mat. Emil Pop, de la Universitatea

subliniat Emil Pop. Opinia prof. Univ. Dr. Ing. Radu Sorin a venit sã completeze ºi sã clarifice referirea fãcutã de Emil Pop. ”Este Ileana dezbateri s-a spus apãsat vorba de felul FIRÞULESCU cã nimeni nu cere inteligent de a României sã-ºi distrugi te integra cerDezbaterile pentru economia, deci nici inþelor UE. salvarea Vãii Jiului, mineritul. Dar incapaciPolonezii, respectiv a mineritului, tatea de a guverna, penbãieþi au invocat mereu tru cã nu se foloseºte deºtepþi, impunerile, cãrora li se itorii, n m o nu au d ie ta ne spune recoþi strãinii cã rii za zo vi cu a ro i subvenþionat cãrp a e m rn u N uve mandãri, Uniunii zã Þara cu g razul: b o e bunele, pentru cã -n u d Cã intimidea n rãtâ Europene. Tuturor ea sã aflu, a t Viteazul? vr ia º a tã t acest lucru era st tâ fo a a u E când guvernelor st românii, fo u a interzis prin adere d n u ºi escu, perindate prin frun- Totu are, dar au subAdrian Pãun Torda” venþionat utilajele tea þãrii dupã ader”Capul de la are la UE le-a fost necesare în la îndemânã sã dea minerit ceea ce s-a vina pe ceea ce cere Petroºani, a declarat dovedit a fi marea familie euroresursa umanã bine public, referindu-se la extraordinar, peanã ºi Fondul pregãtitã în favoarea mineritul din Valea pentru cã a Monetar Internaþional numirilor politice cu Jiului, cã atunci când dat de lucru (FMI). orice preþ, a dus la disdoreºti sã rezolvi o prob- oamenilor ºi a Cu ocazia acestor trugere... Doi dintre prolemã, se poate. adus vigoare Invocarea UE în în economia felul cum România de profil. Deci se reorganizeazã, soluþii existã ºi adicã prost, dovadã aceste soluþii stând consecinþele, sunt verificate este falsã pentru cã ca fiind efinimeni nu impune ciente”- a sã te autodistrugi. declarat Radu ”În minerit Sorin. investiþiile se poat În ce face doar prin subpriveºte viabilivenþie de stat ºi dacã tatea se doreºte Complexului rezolvarea unei Energetic probleme, se poate. Hunedoara, cei doi speNu Bruxelles-ul cialiºti au susþinut cã are impune sã distrugi ºanse mari pentru cã ceea ce ai. Oare existã soluþii. Recenta unde am fost noi, HG care asigurã minromânii toatã imul de energie, cu aceastã perioadã, susþinere guvernamenvorba poetului talã, pe care complexul Pãunescu: ”Eu atât trebuie s-o pompeze în aº vrea sã aflu, sistemul naþional, trebuie arãtându-ne obrazul: urmatã de alte mãsuri, /Totuºi unde au fost tot politice cum a fost românii, când a fost aceasta. tãiat Viteazul?” – a ”Hotãrârea de guvern este un lucru bun ºi dacã va fi urmatã de retehnologizare ºi dezvoltare prin punerea unor oameni capabili acolo unde trebuie, va merge. Resursa umanã bine pregãtitã este foarte importantã”- a precizat prof. Univ. Dr. Ing. Emil Pop. ”Dupã intrarea Societãþii Naþionale a Huilei în complex, în iunie-iulie, cred cã tot prin voinþã politicã, printr-o gândire a unui preþ competitiv, ar tre-

n minerit investiþiile se pot face doar prin subvenþie de stat ºi dacã se doreºte rezolvarea unei probleme, se poate. Nu Bruxelles-ul impune sã distrugi ceea ce ai. Oare unde am fost noi, românii toatã aceastã perioadã?”- prof. univ. dr. ing. mat. Emil Pop, Universitatea Petroºani.

COLÞUL LUI DENIS

Ileana FIRÞULESCU

bui avut în vedere introducerea în complex a unei hidrocentrale, în cazul acesta - Râul Mare Retezat” – a declarat prof. univ. dr. ing. Radu Sorin. Pãrerea celor doi uni-

versitari a fost aceea cã prin voinþã politicã, prin oameni bine pregãtiþi, profesioniºti, se poate rezolva orice problemã care este corect evaluatã. ”Diagnisticarea” corectã – cauze, efecte, impact social, impact economic etc., poate naºte soluþia cea mai eficientã. ”ªtiþi ce a spus Enstein: Dacã aº avea la dispoziþie o orã sã salvez lumea, aº dedica 55 de minute definirii problemei ºi doar 5 minute rezolvãrii ei” – a spus Emil Pop. Ca urmare, Guvernul Ponta poate rezolva mineritul ºi implicit poate salva Valea Jiului, pentru cã soluþii existã. Mai rãmâne voinþa politicã. ªi aceastã voinþã a fost clamatã intens în campania electoralã, fapt pentru care Valea Jiului a votat masiv USL...

Nesimþirea unor indivizi, fie ei ºi lideri sindicali a ajuns la cote inimaginabile. Pe un post de televiziune local, coliderul Sindicatului MUNTELE, Adrian Jurca, cel care a înºelat oameni, s-a folosit de ei, a deschis firme peste firme folosindu-ºi sindicaliºtii pentru credite, cel cu dosare ”fãrã numãr” aflate în cercetare sau pe rolul instanþelor, cel care ridicã minciuna la rang de adevãr, cel de a cãrui bãdãrãnie fug în egalã mãsurã ºi bãrbaþi ºi femei etc., etc., a fost ºi mai vizibilã, când emisiunea acestui lider-om de televiziune devenit formator de opinie a urmat, luni seara, dupã o altã emisiune de înaltã þinutã, la care au partici-

pat doi oameni de marcã, profesioniºti ai Vãii Jiului – prof. univ. dr. ing. mat. Emil Pop ºi prof. univ. dr. ing. Radu Sorin. Aceºtia au vorbit despre cum se poate salva Valea Jiului, cu date ºi studii concrete, cu informaþii preþioase ºi folositoare decidenþilor politici, despre atitudinea ºi solidaritatea pe care trebuie sã le aibã oamenii Vãii Jiului...

u oameni ca ”C ãºtia veþi rãmâne dacã le mai daþi apã la moarã”

... A urmat emisiunea lui ”EU”, în care înjurãturile/acuzele, mizeria aruncatã asupra colegilor sãi de breaslã, lideri de sindicat la rândul lor - dar care nu

nici nu aprobã faptele liderului-show – au nãscut o reacþie de respingere a celor ce au vãzut parþial aceastã emisiune a coliderului de la MUNTELE.

pe principiul calitãþii umane. Or, aici de 10 ani, de când cunosc eu certurile între sindicate, iar ãºtia vechii, cum a fost cel de la tv., sunt cunoscuþi precum caii

”Lãsaþi-mã, cã nu aº veni sã investesc în Valea Jiului nici sã mã omori. Pãi eu vin ºi muncesc, trebuie sã colaborez inclusiv cu sindicatele, la nevoie, ºi sã mã împroºte cu noroi un om de genul ãsta? Daia mulþi din þarã cred cã voi, aici, vã meritaþi soarta. Am înþeles cã ãsta e ºi membru PSD ºi lider de sindicat la Livezeni ºi lider la sindicatul care negociazã cu administraþia din minerit. Sã fim serioºi! Am vrut sã venim aici, în Vale. Erau niºte întreprinderi care meritau investiþii, la Lupeni ºi Petroºani, dar am renunþat tocmai datoritã acestor rãzboaie din teritoriu. Am preferat Paºcani, de exemplu, sau Iaºi. D-aia nu vã ascutã nimeni nici din guverne. Pãi, eu de exemplu, ajut, fac loby, garantez pentru o zonã, pentru un grup profesional când ºtiu cã acolo existã potenþial ºi acest

breji. Au fost când cu Condescu, când cu bãtrânul Popescu, când cu Cozma ºi Savu atunci când au fost bani frumoºi ºi au fugit când a trebuit sã plãteascã ºi pe urmã i-au ºi împroºcat cu rahat... Vreau sã vã spun cã asearã (luni – n.n.), când l-am vãzut pe acel lider la televizor m-am felicitat cã nu am rãmas aici. Ce am vãzut semãna leit cu primitivismul ºi mizeria interumanã. Dacã veþi continua aºa, nici turismul, care are mari ºanse, nu va merge. Cine dracu vine sã intre în gura unora care nu

Au bulversat plata facturilor D

e la închiderea casieriilor Enel a trecut ceva timp dar oamenii încã nu s-au obiºnuit cu acest lucru. Mulþi încã mai vin sãºi achite facturile la sediiile din Valea Jiului ale furnizorului de energie electricã dar, descoperã cu stupoare cã nu mai pot face acest lucru. Nu de alta dar casieriile au fost lichidate iar angajatele au fost puse pe liber. Mircea NISTOR „Am venit sã-mi plãtesc factura ºi am descoperit cã nu pot deoarece nu mai funcþioneazã casieria. Mi s-a spus sã o plãtesc electronic sau prin Rompay dar nu ºtiu cum sã procedez. Consider cã este o bãtaie de joc, în special, pentru cei în vârstã care nu ºtiu cum se acceseazã noile modalitãþi de platã”, a pre-

cizat o femeie. „De câteva zeci de ani îmi plãtesc factura la casierie. Acuma s-au desfiinþat ºi astea. Cicã ar trebui sã le plãtesc prin bancã sau prin internet.

Nu am nici internet ºi nici cont în bancã ºi atunci ce fac? M-am sãturat pânã peste cap de democraþia asta care, în loc sã ne ridice, ne bagã în ... pânã în gât”, a spus un pensionar miner. În acest timp, cei care doresc sã obþinã informaþii sunt invitaþi sã ia legãtura cu purtãtorul de cuvânt al firmei, care îºi are domiciliul prin Bucureºti. Interesant este ºi faptul cã nici mãcar angajaþii care mai activeazã în cadrul unitãþii preluate, în urmã cu mai mulþi ani, de cãtre o firmã italianã nu ºtiu cine este acesta ºi nici ce numãr de telefon posedã. În altã ordine de idei, de ceva timp, abonaþii Enel au la dispoziþie mai multe modalitãþi de platã a facturilor. Printre acestea se numãrã cea în numerar (prin terminalele de platã Rompay), care, în princip-

au respect faþã de nimeni ºi nimic. Dacã aºa vorbeºte de cei care i-au fost colegi, care trag la aceeaºi cãruþã – mineritul, ce sã mai vorbesc de rest! Nu, nu, aici nu avem ce cãuta deocamdatã. Cu oameni ca ãºtia veþi rãmâne

dacã le mai daþi apã la moarã” – a declarat un însemnat investitor în întreprinderi de textile ºi utilaje, care s-a specializat în finanþe ºi economie în ºcoli judeþ ºi din Petroºani, Cristian L. Gherase.

urca, precum J pocãiþii: numai religia lui e bunã

”Are probabil cercul lui care se uitã la emisiunea lui. Or fi ºi oameni care îl ascultã ºi se uitã. Mie nu-mi place, nu mia plãcut niciodatã cã se

iu, sunt uºor de folosit ºi sunt amplasate în magazine sau în centrele comerciale. În acest caz, comisionul pentru fiecare platã efectuatã este 0. Plata energiei electrice se mai poate face prin bancomate, internet sau virament bancar. Partea proastã este, însã, cã foarte mulþi dintre abonaþii Enel sunt persoane în vârstã care nu ºtiu sã utilizeze aceste noi modalitãþi de platã.

contrazice de nu mai ºtii ce e minciunã ºi ce adevãr ºi toþi sunt proºti numai el e deºtept. Dar întreb ºi eu ca prostu: ce a fãcut ãsta pentru mineri, cã e lider de sindicat? ?tiþi cum se spune: dacã vrei sã cunoºti un om, ascultã-l cum vorbeºte despre alþii. Poþi sã arãþi greºelile ºi porcãriile, dar depinde cum o faci. Nu aºa, precum pocãiþii care vor sã-þi schimbi religia dupã 40 de ani, de nu mai scapi de ei spunând cã religia lor e cea mai bunã,iar restul e minciunã”- declarã ing. Ionel Petru Costaºiu, Livezeni. ”Nu mã uit eu la ãla! Pãi ãla îmi zice mie, care mã uit la televizor cã „nu e aºa, vã spun EU cum este, EU ºtiu, EU am fãcut, EU, EU’. Crede cã-s prostu’ lui? Nici nu mã mai uit cã mã enervez cã au ajuns toti hoþii, cercetaþii ºi judecaþii sã-mi zicã mie ce sã fac ºi ce sã cred pânã ºi la televizor” – Constantin Uþu, proaspãt pensionar de la mina Petrila. Vorba spusã de prof. univ. dr. ing. mat. Emil Pop pare cu atât mai adevãratã în acest caz: ”Valea Jiului are rãni adânci...”

În acest timp, dupã lichidarea casieriilor ºi trimiterea în ºomaj a angajaþilor care asigurau funcþionarea acestora, interesant este faptul cã firma „italianã” mai are bani pentru organizarea altor „manifestãri”. Mai exact, concursuri ºcolare, excursii, plantãri de puieþi sau instalarea de cuiburi (pe stâlpii de înaltã tensiune) în vederea salvãrii ºoimilor dunãreni.