CVJ, Nr. 321, Joi, 7 martie 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 321

Cronica Vãii Jiului Joi, 7 Martie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Alertã alimentarã

Sute de kilograme de macrou infestat, vândute în Valea Jiului

Ambasadorul Canadei sperã ca proiectul minier de la Certej sã iasã din impas

P

rezent în Valea Jiului, într-o vizitã mai mult informalã, ambasadorul Canadei al Bucureºti, Philippe Beaulne, ºi-a exprimat speranþa ca proiectele privind redeschiderea mineritului aurifer la Certej ºi Roºia Montanã vor depãºi impasul în care se aflã. >>> PAGINA A 5-A

Unde sunteþi, moldovenii mei?!

Î

ntr-un cadru festiv, la Petroºani, s-a lansat ideea instituirii ”Zilei momârlanului” pentru a transforma în sãrbãtoare portul ºi tradiþiile Vãii Jiului. >>> PAGINILE 6-7

Deputatul Monica Iacob Ridzi solicitã Parlamentului servicii medicale gratuite pentru gravide ºi un ajutor financiar de 500 de lei pentru fiecare nou nãscut >>> PAGINILE 8-9

Câinii comunitari adunã edilii hunedoreni

Î

n cel puþin 12 magazine alimentare din Valea Jiului s-a comercializat macrou congelat infestat cu un parazit. Macroul congelat a fost importat din Insulele Feroe ºi conþine un parazit foarte periculos pentru sãnãtatea omului. Viermele poate provoca probleme de sãnãtate consumatorilor chiar ºi mort.

>>> PAGINA A 3-A

rea mulþi câini P vagabonzi pe stradã!

>>> PAGINA 11

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Martie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Adâncul albastru 22:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 12:15 12:30 13:30 15:00 15:15 16:40 17:30 18:30 19:15 20:15

Teleshopping Vouã (r) Aventurile lui Sinbad Vânãtorii de sclavi Teleshopping Copii contra pãrinþi (r) Aventurile lui Sinbad Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereches

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Mai multe versiuni ale mele (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Dragoste de tatã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:00 Fotbal Europa League: Steaua - Chelsea 22:00 ªtirile Pro TV 22:30 Febra roºie

Prima TV 10:30 Medium 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Ajutor!

TVR 1 9:45 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:30 Ora de business (r) 11:20 Pe scurt despre orice 11:30 Cu drag, de Mãrþiºor 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Zeul rãzboiului (r) 13:20 Zeul rãzboiului (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Ultima ºansã 0:50 Ora de business (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 martie 2013 Alertã alimentarã

S u t e d e k i l o g r a m e d e m a c r o u i n f e s t a t , v â n d u t e î n Va l e a J i u l u i

Î

n cel puþin 12 magazine alimentare din Valea Jiului s-a comercializat macrou congelat infestat cu un parazit. Macroul congelat a fost importat din Insulele Feroe ºi conþine un parazit foarte periculos pentru sãnãtatea omului. Viermele poate provoca probleme de sãnãtate consumatorilor chiar ºi mort. Carmen COSMAN Maximilian GÂNJU

În cel puþin 12 magazine alimentare din Valea Jiului s-a comercializat macrou congelat infestat cu un parazit. Deja au fost descoperite nereguli în mai multe judeþe ale þãrii, printre care ºi în Hunedoara, unde au ajuns 320 de kilograme de peºte importat din insulele Feroe de cãtre o firmã din Bucureºti. “O parte din cantitatea de peste 60 de tone a ajuns la un depozit din Bihor ºi de aici în mai multe judeþe, printre care Hunedoara, Timiº, Arad, Sãlaj, Maramureº, Dolj,

Cluj. În judeþul Hunedoara a ajuns o cantitate de 320 de kilograme de peºte, care s-a vândut deja în 12 magazine din Valea Jiului. Cantitãþile fiind mici, s-au dat imediat ºi probabil deja au fost consumate”, a declarat ºeful Direcþiei Sanitar-Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor (DSVSA) Hunedoara, Ioan Dumbravã. Acesta a precizat cã oamenii nu au de ce sã se teamã. Parazitul Anisakis, cu care se presupune cã este infestat peºtele, este unul evisceral, adicã se localizeazã în intestine ºi nu a fost descoperit ºi în muscu-

laturã. Prin urmare, reprezentanþii DSVSA spun cã oamenii nu au fost infectaþi, iar pânã acum nu au fost înregistrate cazuri de persoane care sã se simtã rãu în urma consumului peºtelui din acest lot.

Lupeni. Peºtele oceanic a fost livrat de cãtre un furnizor din Bihor în mai multe zone ale þãrii, iar dupã declanºarea

M

acrou periculos retras din galantarele din Valea Jiului Mai bine de 160 de kilograme de peºte a fost retras din mai multe unitãþi alimentare din Valea Jiului în urma alerta alimentarã declanºatã la nivelul judeþului Hunedoara. Cele 160 de kilograme de peºte congelat suspectat de infestare cu parazitul ANISAKIS au fost retrase din mai multe unitãþi de alimentaþie publicã din vestul Vãii Jiului, din localitãþi ca Vulcan sau

alertei alimentare în data de 4 martie, pe lângã inspectorii sanitarveterinar ºi firma ºi-a retras o cantitate de peºte distribuit. „Este o cantitate mult mai mare la nivel de judeþ, acþiunea este încã în derulare ºi cantitatea ar putea creºte. Se acþioneazã nu numai în Hunedoara ci în toate judeþele pentru cã firma care a distribuit este din

Probe trimise pentru depistarea vulpilor turbate

D

irecþia Sanitar Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara a trimis la laboratoarele din Bucureºti zece probe prelevate de la vulpile din fondul cinegetic care vor fi supuse unor analize amãnunþite. Inspectorii vor sã se asigure dupã vaccinarea vulpilor cã nu existã un potenþial focar de rabie în judeþ. Maximilian GÂNJU Inspectorii sanitar–veterinari împreunã cu vânãtorii din judeþul Hunedoara au efectuat o singurã campanie de vaccinare antirabicã la vulpi ºi nu douã cum se proceda pânã anul trecut. Acum reprezen-

tanþii DSVSA Hunedoara vor sã vadã dacã vaccinarea a fost eficientã ºi s-a reuºit combaterea rabiei. „La noi s-a fãcut vaccinarea în octombrie ºi noiembrie anul trecut ºi acum se pare cã va rãmâne o singurã campanie anualã. Aºa sunt ultimele instrucþiuni, iar în cazul în care se va modifica ceva vã informãm. Pentru vac-

cinarea antirabicã la vulpi a fost fãcutã doar repartiþie manualã a vaccinului la vizuinã, fãrã distribuþia aerianã cum s-a mai fãcut. Au fost circa 2500 de doze de vaccin distribuite. Noi trebuia sã recoltãm împreunã cu vânãtorii ceva vulpi pentru stabilirea eficienþei

vaccinului dar s-a sistat ºi acest lucru. Sunt ceva probleme la nivel central.

Precizez însã cã, deocamdatã, nu am avut nici un caz de rabie semnalat”, a declarat directorul Direcþiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara, dr. Ioan Dumbravã.

T

este amãnunþite la laboratorul veterinar de referinþã Inspectorii sanitar veterinari din judeþul Hunedoara au reuºit însã sã preleveze mai multe probe de la vulpi chiar dacã nu în urma unei vânãtori, iar mostrele vor fi trimise astãzi-joi 7 martie cãtre Laboratorul Naþional de Referinþã al ANSVA pentru a se stabili dacã animalele au rabie. „Acum avem zece probe luate din judeþul nostru dar ºi

Etajul halei, o afacere proastã paþiile amplasate la etaj, în incinta halei Pieþei Agroalimentare Centrale din Petroºani, S sunt ocolite atât de cãtre comercianþi cât ºi de cãtre eventualii cumpãrãtori. În prezent, dintre cele 12 boxe disponibile, doar 4 sunt ocupate. Mircea NISTOR Celelalte aºteaptã sã fie închiriate, dar, amatorii cam lipsesc. “Boxele de la etaj au înregistrat, în ultima perioadã, o regresie în ceea ce priveºte solicitãrile pen-

Bihor ºi este o societate mare. (…) Din data de 4 martie am început acþiunile de control ºi cum descoperim prin aceste cantitãþi de peºte de la vânzare”, a declarat dr. Gheorghe Cristea, ºeful CSVSA Vulcan. Peºtele infestat cu parazitul ANISAKIS este periculos pentru consumatori mai explicã medicul Cristea, chiar dacã viermele este mort în urma procesului de congelare a peºtelui. „Consumat de cãtre om genereazã Anisakidoza, boalã parazitarã manifes-

tru închirierea acestora. Nu de alta dar, dupã cum am observat, urcarea celor câteva trepte reprezintã un impediment pentru eventualii cumpãrãtori iar comercianþii nu mai doresc sã închirieze, din lipsã de

tatã prin tulburãri gastrointestinale, constipaþie alternatã cu diaree. Dacã este o cantitate prea mare de viermi poate produce obstrucþie, dar numai dacã viermele este viu. Dacã peºtele se congeleazã la -35 de grade Celsiuls, iar normativul impune congelarea la -45 de grade Celsius, viermele moare. Numai cã, deºi dacã moare, produsele viermelui mort determinã stare de alergie. Determinã reacþii cutanate, înroºirea ochilor, eczeme. Este periculos chiar ºi mort”, a mai precizat ºeful SCVSA Vulcan, dr. Gheorghe Cristea.

Timiº ºi Arad pentru cã sunt arondate tot la noi. Mâine (n.r. joi) pleacã maºina la Bucureºti pentru a duce probele pentru confirmarea diagnosticului, dar ºi pentru alte metode de determinare a rabiei. Aceasta este procedura ºi se poate face doar la laboratorul de referinþã al ANSVSA”, explicã directorul DSVSA Hunedoara. Acþiunea de vaccinare a vulpilor împotriva turbãrii se înscrie în cadrul unui programului strategic derulat la nivel naþional. Pe întreg teritoriul þãrii au fost distribuite aproximativ 59.000 de doze de vaccin antirabic, sub formã de momeli vaccinale pentru vulpi, iar în paralel s-a desfãºurat ºi o campanie de informare a populaþiei cu privire la realizarea acþiunilor de vaccinare antirabicã a vulpilor.

cumpãrãtori, respectivele spaþii. Scãderea vânzãrilor i-a îndemnat pe mulþi dintre comercianþi sã-ºi înceteze activitatea. Numai anul trecut i-am pierdut pe 6 dintre aceºtia iar boxele au rãmas goale”, a precizat Ioan Pristavu, administratorul Pieþelor din Petroºani. Chiar dacã au mai fost închiriate, din când în când, boxele de la etaj nu s-au bucurat de un asalt al celor interesaþi sã cumpere produse sau sã serveascã o

cafea sau un sendvici. Mãrturie în acest sens stã un restaurant chinezesc care a rezistat doar 3 luni de zile, dupã care patronul acestuia a fost nevoit sã tragã obloanele.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 martie 2013

Au plecat ºi nu se mai întorc

D

e câþiva ani, pentru milioane de români, „acasã” înseamnã Spania, Italia, Portugalia, Franþa, Germania, Irlanda sau Marea Britanie. Chiar dacã aproape toþi au spus la plecarea din România cã se vor întoarce acasã, dupã ce vor face un ban pe afarã, foarte puþini au revenit în locurile de baºtinã. Deºi pâinea printre strãini este ceva mai „neagrã”, se pare cã tot mai bine este prin Europa de Vest... Mircea NISTOR Câteva mii dintre locuitorii Vãii Jiului trãiesc ºi muncesc astãzi, în special, în Italia ºi Spania. Cu toþii au plecat iniþial, pentru doar câteva luni de zile, dar între timp ºi-au adus ºi familiile alãturi de ei. „La început mi-a fost foarte greu ºi am vrut de câteva ori sã revin acasã. Între timp însã, mi-am gãsit de lucru ca ºofer ºi acum câºtig biniºor, oricum mult mai bine decât în Valea Jiului. Mi-am adus ºi soþia ºi copiii în Spania. De atunci au trecut câþiva ani ºi cei doi copii au început ºcoala în limba spaniolã. Acum au 11, respectiv

12 ani ºi vorbesc mai bine spaniola decât româna. Nici eu, nici ei, nu mai dorim sã ne întoarcem acasã, decât în vacanþe”, a spus Vasile Mihãilescu, plecat „afarã” în urmã cu 8 ani, dupã ce s-a disponibilizat de la o minã din Petroºani. Cornelia, soþia acestuia, spune cã încã îi este dor de Valea Jiului, dar nu s-ar mai întoarce niciodatã acasã. „Ne lipseºte pânã ºi aerul din Vale, dar nu vom mai reveni decât în vacanþe. Lucrez ca menajerã la douã familii ºi câºtig bine. Acasã, dupã ce am terminat liceul, nu am reuºit sã mã angajez nicãieri. Este foarte greu printre strãini,

dar acum suntem mai mulþi români ºi ne simþim aproape ca acasã”, a precizat Cornelia Mihãilescu. Alþi tineri plecaþi din Valea Jiului au ajuns pânã pe malul Atlanticului, în Portugalia. „Inima mea tot pentru România bate dar, în Petroºani, nu mã mai întorc. Am plecat în Portugalia în anul 2002, pentru cã nu gãseam nimic de lucru acasã. M-am însurat aici, în Lisabona, cu o româncã din Turda ºi mai venim în þarã doar de Paºte sau Crãciun. Singurul lucru care mã mai leagã de Valea Jiului este faptul cã doresc sã le asigur pãrinþilor mei rãmaºi acasã, un trai cât de cât normal”, a precizat Cosmin Marcu, plecat în exil la vârsta de 21 de ani. Încet-încet, Valea Jiului pare a se transforma întrun fel de salã de aºteptare. Cei mai mulþi dintre cei rãmaºi acasã sunt copiii ºi vârstnicii. În timp ce primii abia aºteaptã ºi ei sã plece prin lume dupã pãrinþi, ceilalþi, ajunºi aproape de gara de destinaþie, sperã

Ambasadorul Canadei a venit la Petroºani mbasadorul Canadei, Philippe A Beaulne s-a întâlnit la Petroºani cu primarul Tiberiu Iacob Ridzi ºi cu conducerea Universitãþii din localitate. Prima vizitã a fost un bun prilej pe care cei doil-au folosit pentru a se informacu privire la planurile care ar putea fi comune. Diana MITRACHE „La întîlnirea pe care am avut-o, am purtat discuþii legate de Petroºani, de alternativa la minerit, fie cã e turism, fie alceva ºi am punctat diverse posibilitãþi de colaborare cu diferiþi investitori, dacã va fi interes pentru zona noastrã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Ambasadorul Canadei este pentru

între aceastã zonã ºi cele industriale din Canada. „E o plãcere sã vin aici. Sunt pentru prima datã aici, unde am descoperit un oraº istoric, bazat pe minerit, asemãnãtor cu multe oraºe canadiene. Aici aveþi ºi o universi-

prima datã în Petroºani, dar a recunoscut cã e interesat

de studiile pe care le fac specialiºtii de aici în domeniul exploatãrii resurselor minerale utile. În plus, a gãsit o serie de similitudini

tate specializatã pe minerit, unde am prezentat o lucrare pe tema mineritului responsabil. Petroºaniul, la fel ca ºi multe alte oraºe din lume, ca ºi multe din Canada, e în faza de diversificare a activitãþii ºi acest aspect l-am discutat cu primarul din Petroºani. Am discu-

ca mãcar urmaºii lor sã prindã o zi mai bunã. Din pãcate, aceastã zi pare a fi tot mai îndepãrtatã ºi nici nu mai poate fi „prinsã” în România, ci în exil, printre strãini. Acolo unde, pe lângã adversitatea bãºtinaºilor, românii ajunºi pe meleaguri strãine sunt prost plãtiþi (în comparaþie cu autohtonii) ºi în plus, trebuie sã îndure ºi ura acestora, care nu-i vãd cu ochi buni pe cei veniþi de aiurea ºi care le suflã locurile de muncã. „Într-adevãr, suntem prost plãtiþi dar, câºtigãm de 10 ori mai bine ca acasã. În doar cinci ani, lucrând împreunã cu soþia, am reuºit sã ne cumpãrãm o garsonierã. Dacã rãmâneam acasã ºi acuma ne cãutam casã ºi loc de muncã. În România nu conteazã cine conduce þara.

tat despre posibilitãþile legate de turism, de iarnã ºi chiar pentru celelalte anotimpuri ºi despre activitãþi”, a declarat, la Petroºani, Philippe Beaulne., ambasadorul Canadei în România. Ambasadorul a vorbit ºi despre investitorii canadieni care au investit în Hunedoara în exploatarea resurselor minerale ºi a fost ºi la Universitatea din Petroºani, unde a susþinut o lucrare cu tema: „Responsabilitatea socialã corporativã în domeniul exploatãrii resurselor naturale ºi asigurarea dezvoltãrii durabile”.

Se schimbã la patru ani PSD-ul cu PDL-ul, sau PNL-ul, dar politicienii rãmân aceiaºi. O mânã o spalã pe alta, iar noi tinerii, nu mai avem loc. O sã revin acasã când vor fi locuri de muncã bine plãtite ºi pentru noi, adicã niciodatã”, a spus Nicu Bulgaru, care de câþiva ani trãieºte ºi

munceºte în Dublin, Irlanda. În acest timp, în þarã, numãrul românilor a scãzut cu câteva milioane. Situaþia este valabilã ºi pentru Valea Jiului unde, în prezent, mai locuiesc doar aproximativ 100.000 de persoane, comparativ cu aproape 150.000, în urmã cu 20 de ani.

E bine cã se cade la învoialã

P

oliticul, administrativul ºi sindicatele încep sã vorbeascã aceeaºi limbã, când vine vorba despre mineritul de huilã. Asta spune acum deputatul Cristian Resmeriþã, care considerã cã e timpul sã facã toþi factorii decizionali un front comun. Diana MITRACHE „Situaþia e grea, dar nu diferã cu nimic faþã de cea de acum 23 de ani. Mereu am spus cã situaþia minerilor e grea, dar cei care au condus þara i-au ignorat pe mineri. Acum e un moment de foarte mari aºteptãri ºi unul de cotiturã. Valea Jiului poate

sã salveze mii de locuri de muncã ºiaici mã refer la acest Complex Energetic”, a declarat Cristian Resmeriþã, deputat de Valea Jiului. Resmeriþã a mai susþinut la Petroºani cã, important, pentru minerit, va fi preþul huilei ºi funcþionalitatea Complexului Energetic. „Patru unitãþi miniere au fost ºterse de datorii. Se preconizeazã intrarea pe piaþã a gigantului numit Complex Energetic, dar important e sã gãsim un cadru legal pentru a obþine acel preþ al cãrbunelui. Trebuie sã facem în aºa fel încât acest Complex sã funcþioneze, pentru cã altfel, toatã munca noastrã va fi în zadar”, a mai adãugat Cristian Resmeriþã. Lupta pentru minerit e în toi ºi, pentru toþi, important a ajuns sã fie preþul Giga Caloriei, însã, negocierile sunt încã în plinã desfãºurare.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 martie 2013

Ambasadorul Canadei sperã ca proiectul minier de la Certej sã iasã din impas

P

rezent în Valea Jiului, într-o vizitã mai mult informalã, ambasadorul Canadei al Bucureºti, Philippe Beaulne, ºi-a exprimat speranþa ca proiectele privind redeschiderea mineritului aurifer la Certej ºi Roºia Montanã vor depãºi impasul în care se aflã. Ambasadorul Candei la Bucureºti, E.S. Philippe Beaulne a recunoscut cã urmãreºte îndeaproape ce se întâmplã cu cele douã proiecte derulate de o companie canadianã ºi cã i s-a cerut sprijinul. „Este un proiect pe care îl urmãresc îndeaproape ºi cunosc faptul cã, în general proiectele miniere au o duratã de implementare lungã ºi o duratã de viaþã lungã ºi, de asemenea, implicã o mobilizare foarte mare de investiþii. Deciziile în acest caz trebuie luate în timp”, a declarat Philipp Beaulne, referindu-se la proiectul de la Roºia Montanã. Iar excelenþa sa a recunoscut cã sunt în permanent contact cu investitorii de al Roºia Montanã – judeþul Alba ºi Certej – judeþul

Hunedoara. „Suntem în permanent contact cu investitorii. Sper ca acest moment, acest impas sã fie rezolvat în viitorul apropiat”, a subliniat ambasadorul Canadei în România.

I

nvestiþie blocatã

Mult mai puþin vizibil decât celebrul scandal de la Roºia Montanã, proiectul de la Certej este, de asemenea, blocat la ora actualã de un proces aflat pe rolul Tribunalului Bucureºti. Agenþia Naþionalã de Protecþie a Mediului a cerut instanþei, la solicitarea Ministerului Mediului, anularea avizului de mediu acordat pen-

tru proiectul aurifer de la Certej de Agenþia Regionalã de Protecþie a Mediului Timiºoara, cu beneficiar direct societatea Deva Gold, chematã, de asemenea, în faþa magistraþilor. Ministerul Mediului ºi Pãdurilor a solicitat anularea avizului, pe care ministrul Rovana Plumb l-a considerat drept „ilegal ºi iresponsabil”. Aceasta a precizat cã, în urma verificãrilor efectuate în perioada 4-12 septembrie 2012 s-a constatat faptul cã acordul de mediu în cazul proiectului de la Certej este ilegal, oficialii susþinând cã încalcã atât legislaþia româneascã, dar ºi pe cea

europeanã. Ministrul Rovana Plumb a mai precizat cã obligaþiile de mediu de dinainte privatizãrii nu au fost transferate în acordul de mediu, cum prevede legea, iar ARPM Timiºoara nu era îndreptãþitã sã iniþieze aceastã procedurã, competenþa în acest caz fiind a ANPM. Pe de altã parte, oficialii beneficiarului acestui acord de mediu - Deva Gold, spun cã au depus absolut toate actele sau documentaþiile care le-au fost solicitate pe parcursul celor cinci ani cât a durat procedura de avizare. Emiterea acordului de mediu pentru viitoarea exploatare auriferã de la Certej – o investiºie estimatã la 200 de milioane de euro -a stârnit un imens scandal, dupã ce douã organizaþii de mediu au protestat împotriva acestuia, din cauzã cã, spun ei, procedura se bazeazã pe cianuri. Ministrul Mediului a anunþat cã emiterea acordului va fi verificatã în regim de urgenþã, ceea ce s-a ºi întâmplat. Car men COSMAN

Secþie externã a SUP, la Petrila

Prima secþie de boli incurabile din judeþ E

oficial, fostul spital de boli cronice din Petrila devine secþie externã a Spitalului de Urgenþã Petroºani. În cursul sãptãmânii trecute, reprezentanþii administraþiei locale din Petrila au primit avizul din partea ministrului Sãnãtãþii privind înfiinþarea unei secþii de boli cronice, ca aripã externã a spitalului din Petroºani.

”Sãptãmâna trecutã avem aprobat referatul de cãtre domnul ministru Eugen Nicolaescu vis a cis de redeschiderea spitalului Petrila sau mai exact redeschiderea unei secþii de boli cronice cu 50 de paturi, 20 de pãturi pentru cronici, 15 pentru recuperãri ºi 15 pentru îngrijiri balneative. În acest sens vom discuta cu cei de la DSP ºi cu cei de la Casa de Asigurãri ºi la Ministerul Sãnãtãþii sã vedem de unde vom primi cele 50 de paturi, din planul judeþean sau vom solicita ministerului sã ne aprobe din planul naþional pentru a putea pune în funcþie secþia de boli cronice de la Petrila”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Edilii sperã ca dupã ce vor primi toate aprobãrile de la Direcþia de Sãnãtate Publicã aici sã înceapã funcþionarea efectivã a secþiei. ”Dupã ce vom primi aprobarea pentru paturi vã fi foarte rapid pentru cã el oricum se afla în subordinea Spitalului de Urgenþã din Petroºani ºi

atunci nu trebuie personal administrativ, contabil, doar vor fi transferaþi medici ºefi de secþie, asistenþi medicali, îngrijitori. Logisticã existã doar trebuie aduºi oameni care sã punã în aplicare actul medical”, a mai declarat sursa citatã.

P

rima secþie de îngrijiri paleative din judeþ

Prin realizarea acestei secþii exterioare se are în vedere organizarea unitarã a activitãþii medicale sptitaliceºti ºi realizarea unei structuri care sã rãspundã cererii de servicii medicale pentru bolnavi cronici, pentru îngrijiri paleative ºi recuperare neurolocomotorie. Compartimentul pentru îngrijiri paleative propus pentru înfiinþare ar fi primul din judeþ ºi poate prelua bolnavi în stadiu terminal ºi de alte unitãþi sanitare din judeþul Hunedoara pe lângã bolnavii transferaþi de la Petroºani. Spitalul de Boli Cronice din Petrila a fost pânã în anul 2011 o unitate sanitarã cu 70 de paturi pentru care

Termen amânat în cazul ºefului de la Oficiul Judeþean de Poºtã luptã câºtigatã, dar mai rãmâne rãzboiul, care O pare din ce în ce mai greu.

Instanþa de la Curtea de Apel Alba, care trebuia sã judece recursul în cazul deciziei de repunere pe funcþia de ºef al Oficiului Judeþean de Poºtã, a amânat cauza.

“Urmãtorul termen a fost stabilit în data de 22 martie. Motivarea instanþei este aceea cã eu am fãcut o întâmpinare, pe care au primit-o doar în ziua când a avut loc procesul. S-a cerut amânare pentru a o studia”, a declarat Dana Damian. Dana Damian, fostul director al Oficiului Judeþean Poºtal Hunedoara, a câºtigat repunerea pe o funcþie superioarã în cadrul instituþiei, printr-o sentinþã judecãtoreascã datã de Tribunalul Hunedoara. Decizia este una cu titlu executoriu, însã nu definitivã, pentru cã a fost atacatã la Curtea de Apel Alba Iulia. “Am decizie, sunt ºeful Oficiului Judeþean de Poºtã. Drept este cã mi-au luat secretara, iar acum nu mai am, drept este cã am biroul într-o magazie, dar, dacã aºa se doreºte ºi aºa cred dânºii cã este respectul pentru un ºef de oficiu judeþean, atunci asta e ”, a mai spus Dana Damian. În prezent, ea este membru al organizaþiei PD-L Petroºani ºi consilier judeþean din partea aceleiaºi formaþiuni politice. Luiza ANDRONACHE

managementul a fost transferat cãtre administraþia publicã localã care se regãseºte pe lista unitãþilor sanitare cu paturi care nu au mai încheiat contract cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate, adicã au fost desfiinþate. Prin o hotãtâre a Consiliului Local a fost reorganizat centrul multifuncþional cu 10 paturi în care spitalizarea se realizeazã doar pe timpul zilei, fãrã personalitate juridicã aflat în structura Spitalului de Urgenþã din Petroºani. Monika BACIU

6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Martie 2013

Unde sunteþi, moldovenii mei?!

Î

ntr-un cadru festiv, la Petroºani, s-a lansat ideea instituirii ”Zilei momârlanului” pentru a transforma în sãrbãtoare portul ºi tradiþiile Vãii Jiului. La auzul acestei iniþiative, mai în glumã mai în serios, Costel Avram, directorul Apa Serv Petroºani, în acelaºi cadru, a spus cã ar trebui sã existe ºi ”Ziua moldoveanului”, pentru cã dacã le trece prin cap moldovenilor sã plece, Valea Jiului s-ar goli…

Specializat în monografii, scriitorul Ioan Velica spunea - printre alte multe idei de evidenþiere a celor care au avut contribuþii majore în dezvoltarea Vãii Jiului – cã o importanþã majorã pentru noi, locuitorii dintre Jiuri, au avut-o etniile care au trãit ºi au muncit în Vale, respectiv evrei, italieni, maghiari, polonezi, romi etc. Pe lângã cã au dezvoltat masiv comerþul, iar micile afaceri - de familie - aveau o pondere importantã, au existat inventatori, ingineri, arhitecþi, artiºti de renume, scriitori ºi

Z

meseriaºi care se apropiau de artã prin mãiestria lor etc. Velica a precizat cã parte dintre aceºtia ar trebui fãcuþi cetãþeni de onoare ºi am mai ºterge în acest fel din derizoriul în care a alunecat acest titlu. S-a gândit ºi la un studiu prin care sã rãmânã ºi urmaºilor noºtri ºi aceastã parte a istoriei locurilor.

ºi F oametea sârma

Plecând de la spusele scriitorului, o importanþã majorã pentru Valea Jiului au ºi românii din spaþiul etnografic care au devenit cu timpul localnici, precum oltenii, bãnãþenii, moldovenii, moroºeni, dobrogeni, moþi, mocani, saºi, secui, ceangãi etc.

iua de 8 martie este o zi specialã pentru toate doamnele ºi domniºoarele din þara noastrã ºi nu numai. Este o zi în care acestea trebuie tratate exact ca pe o floare, cu multã dragoste ºi gingãºie.

Conform statisticilor, moldovenii sunt un segment important al structurii populaþiei din Valea Jiului. Din cei circa 120.000 de locuitori câþi au mai rãmas în Valea Jiului, dupã ultimul recensãmânt, moldovenii ºi cei nãscuþi, în localitãþile Vãii, din pãrinþi moldoveni, reprezintã între 38 ºi 42 la sutã. Primele migrãri majore ale moldovenilor ºi spre Valea Jiului au fost imediat dupã al doilea rãzboi mondial, când seceta, în câþiva ani succesivi, a pustiit Moldova. Copiii erau aduºi de pãrinþii lor în zonele care ofereau hranã. Apoi au fost acþiunile pentru mâna de lucru din minele Vãii Jiului – Acþiunea 3000, 5000,

7000, prilej cu care foarte mulþi moldoveni au fost dislocaþi din zonele lor ºi aduºi aici. Mulþi au plecat, dar mulþi au rãmas… Alþii, tineri au venit la studii, la Instututul de mine. Au rãmas ºi foarte multe bancuri, în folclorul urban, cu moldoveni… Vestitele trenuri ale foamei de pe ruta Timiºoara-Iaºi erau arhipline, încât moldovenii veneau ºi pe vagoane. Când se apropia un stâlp cu cablurile aferente, cei care stãteau în faþã strigau la ceilaþi pentru a se feri de vreun accident: sârmaaaaa! De atunci, când vrei sã superi un moldovean pronunþi cuvântul magic – sârmã.

iua momârZ lanului, dar ºi Ziua moldoveanului

O întâmplare veselã petrecutã la Gala premiilor Exclusiv 2013, de la Petroºani, a amintit publicului cum e cu moldovenii de pe la noi. Dupã ce scriitorului Dumitru Gãlãþan, din Jieþ, i s-a conferit titlul de cel mai bun scriitor al anului 2012, subliniinduse contribuþia sa la pãstrarea ºi promovarea tradiþiilor, apoi Petru Gãlãþan pentru cea mai

a Petroºani, bãrbaþii din administraþia localã vor fi nevoiþi sã se descurce singuri vineri, 8 martie. Asta datoritã faptului cã reprezentantele sexului feminin vor beneficia de o zi liberã, cu ocazia Zilei Internaþionale a Femeii.

Domnii din Primãria Petroºani, ”abandonaþi” pentru o zi

”Le-am pregãtit o surpizã bãneascã pentru fiecare angajtã a primãriei astfel încât sã se bucure de sãrbãtoarea de 8 martie, iar în ziua de vineri vor fi libere”, a declarat viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã. domniºoarele din Oraºul Petrila, sã participe în numãr cât mai mare, pentru cã intrarea este gratuitã. În cadrul programului, printre alþii, va evolua formaþia

bunã investiþie privatã – Muzeul Momârlanului din Petroºani, s-a spus cã nu ar fi rãu sã existe ”Ziua momârlanului”, zi în care portul ºi obiceiurile momârlanilor sã fie prilej de sãrbãtoare. A venit ºi rândul unui moldovean sã fie premiat pentru cel mai bun manager al unei societãþi de utilitate publicã Costel Avram, director general Apa Serv Valea Jiului. Pe linia antevorbitorilor sãi, Avram a spus mai în glumã, mai în serios cã ar trebui sã existe ºi ”Ziua moldovenilor”, pentru cã dacã le-ar trece prin cap sã plece, Valea Jiului s-ar

8 martie, o zi cu mai multe semnificaþii pentru femei În Occident, ziua de 8 martie este perceputã ca ziua femeii ce a luptat pentru drepturi ºi egalitate. În schimb, în Europa de Est, în fostele state comuniste femeia este vãzutã ca o “moºtenire” a comunismului. Ziua Internaþionalã a Femeii a fost sãrbãtoritã pentru prima datã pe 8 Martie 1975 de cãtre Adunarea Generalã O.N.U. S-a pus serios problema eliminãrii discriminãrii femeii ºi asigurarea de condiþii depline de egalitate în viaþa socialã. Mai târziu s-au multiplicat iniþiativele de acest gen, 8 martie devenind o sãrbãtoare politicã ºi socialã. Ca în fiecare an vânzãtorii de flori din pieþele de la noi dar ºi cei ambulanþi de la colþ de stradã ºi mai mult decât atât florãriile, au refãcut aprovizionãrile pentru frumoasã zi de 8 martie zi în care ne

L

sãrbãtorim soþiile, mamele, prietenele într-un cuvânt tot ceea ce înseamnã

cam goli. Anton, Robu, Balan, Gherasim, Costaº, Zmãu, Holban, Donisã, Cioban, Adochiþei, Moraru, Atodiresei, Huþan, Antohi… sunt doar câþiva moldoveni care au bãut apã din Jiu ºi au rãmas pentru totdeauna. Ei sau pãrinþii lor. Dar vorba unui moldovean, salariat al Apa Serv: dacã îºi iau concediu toþi moldovenii, deodatã, Apa Serv ar intra în colaps! Deci directorul Avram poate striga cât de des poate: unde sunteþi moldovenii mei! Ileana FIRÞULESCU

sexul frumos. Chiar dacã nu a trecut aºa mult timp de la prima sãrbãtoare din aceastã lunã,mai exact ziua de 1 martie, mulþi dintre aceºti comercianþi au decis sã refacã aproape în totalitate stocul de flori care mai de care mai viu colorate ºi mai frumos mirositoare tocmai pentru a atrage cât mai mulþi potenþiali clienþi ºi pentru a avea o gamã diversificatã de flori. Nu doar florile sunt la mare cãutare pentru aceastã zi. Magazinele aºteaptã cumpãrãtori,cei mai mulþi dintre aceºtia fiind bãrbaþi de aceastã datã, pentru a cumpãra un cadou special persoanei iubite ºi nu numai. Ofertele sunt foarte diversificate de la lucruri simple tradiþionale pânã la bijuterii scumpe pe care din pãcate nu le poate cumpãra oricine. Indiferent de cadoul pe care urmeazã sã-l primeascã, chiar dacã este unul foarte scump sau unul simbolic, doamnele ºi domniºoarele trebuie sã-l aprecieze pentru cã este din suflet. Monika BACIU

ªi la Petrila, administraþia localã le invitã pe toate doamnele ºi domniºoarele sã ia parte la un spectacol muzical ce va avea loc astãzi (join.r.) la Casa de Culturã din localitate. “ Este un spectacol dedicat Zilei Internaþionale a Femeii ºi fac o invitaþie din suflet cãtre toate doamnele ºi

Tudor Gheorghe revine la Petroºani n cursul acestei luni, la Casa de Culturã Îde excepþie. din Petroºani au loc mai multe spectacole Unul dintre acesta va fi susþinut de marele artist Tudor Gheorghe.

Tudor Gheorge revine pe scena de la Petroºani. Dupã ce la sfârºitul anului trecut, acesta a susþinut un spectacol de excepþie la Casa de Culturã a Sindicatelor Ion Dulãmiþã, în cursul lunii martie, el va reveni în Valea Jiului. “În data de 27 martie, începând cu ora 19:00, avem deosebita plãcere sã-l avem din nou pe Tudor Gheorghe pe scena Casei de Culturã, într-un spectacol nou, pe versuri de Marin Sorescu, intitulat Ce-am avut

ºi ce-am pierdut! Cred cã va fi un spectacol reuºit, la fel cum a fost ºi primul, iar oamenii vor veni, pentru cã ºi data trecutã am avut peste 500 de locuri rezervate ”, ne-a declarat Mia Albescu, director Casa de Culturã a Sindicatelor Ion Dulãmiþã Petroºani. Biletele s-au pus în vânzare, iar cei care îºi doresc sã-l revadã pe marele artist, ºi-au achiziþionat deja unul. Preþul este de 60 de lei. Luiza ANDRONACHE

de muzicã popularã ºi dansuri a Casei de Culturã din Petrila, iar ca invitat special pentru a încheia seara, îl avem pe Robert Târnãveanu ”, a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila. Spectacolul începe la ora 16:00 iar intrarea este liberã pentru toatã lumea, deoarece administraþia localã va suporta toate cheltuielile. Doar primãria Petrila ºi cea de la Petroºani le oferã prime reprezentantelor sexului feminin din administraþia localã. Monika BACIU