CVJ, Nr. 321, Joi, 7 martie 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 321

Cronica Vãii Jiului Joi, 7 Martie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Alertã alimentarã

Sute de kilograme de macrou infestat, vândute în Valea Jiului

Ambasadorul Canadei sperã ca proiectul minier de la Certej sã iasã din impas

P

rezent în Valea Jiului, într-o vizitã mai mult informalã, ambasadorul Canadei al Bucureºti, Philippe Beaulne, ºi-a exprimat speranþa ca proiectele privind redeschiderea mineritului aurifer la Certej ºi Roºia Montanã vor depãºi impasul în care se aflã. >>> PAGINA A 5-A

Unde sunteþi, moldovenii mei?!

Î

ntr-un cadru festiv, la Petroºani, s-a lansat ideea instituirii ”Zilei momârlanului” pentru a transforma în sãrbãtoare portul ºi tradiþiile Vãii Jiului. >>> PAGINILE 6-7

Deputatul Monica Iacob Ridzi solicitã Parlamentului servicii medicale gratuite pentru gravide ºi un ajutor financiar de 500 de lei pentru fiecare nou nãscut >>> PAGINILE 8-9

Câinii comunitari adunã edilii hunedoreni

Î

n cel puþin 12 magazine alimentare din Valea Jiului s-a comercializat macrou congelat infestat cu un parazit. Macroul congelat a fost importat din Insulele Feroe ºi conþine un parazit foarte periculos pentru sãnãtatea omului. Viermele poate provoca probleme de sãnãtate consumatorilor chiar ºi mort.

>>> PAGINA A 3-A

rea mulþi câini P vagabonzi pe stradã!

>>> PAGINA 11

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Martie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Adâncul albastru 22:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 12:15 12:30 13:30 15:00 15:15 16:40 17:30 18:30 19:15 20:15

Teleshopping Vouã (r) Aventurile lui Sinbad Vânãtorii de sclavi Teleshopping Copii contra pãrinþi (r) Aventurile lui Sinbad Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereches

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Mai multe versiuni ale mele (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Dragoste de tatã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:00 Fotbal Europa League: Steaua - Chelsea 22:00 ªtirile Pro TV 22:30 Febra roºie

Prima TV 10:30 Medium 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Ajutor!

TVR 1 9:45 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:30 Ora de business (r) 11:20 Pe scurt despre orice 11:30 Cu drag, de Mãrþiºor 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Zeul rãzboiului (r) 13:20 Zeul rãzboiului (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Ultima ºansã 0:50 Ora de business (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 martie 2013 Alertã alimentarã

S u t e d e k i l o g r a m e d e m a c r o u i n f e s t a t , v â n d u t e î n Va l e a J i u l u i

Î

n cel puþin 12 magazine alimentare din Valea Jiului s-a comercializat macrou congelat infestat cu un parazit.

Macroul congelat a fost importat din Insulele Feroe ºi conþine un parazit foarte periculos pentru sãnãtatea omului. Viermele poate provoca probleme de sãnãtate consumatorilor chiar ºi mort.

Carmen COSMAN Maximilian GÂNJU

În cel puþin 12 magazine alimentare din Valea Jiului s-a comercializat macrou congelat infestat cu un parazit. Deja au fost descoperite nereguli în mai multe judeþe ale þãrii, printre care ºi în Hunedoara, unde au ajuns 320 de kilograme de peºte importat din insulele Feroe de cãtre o firmã din Bucureºti.

“O parte din cantitatea de peste 60 de tone a ajuns la un depozit din Bihor ºi de aici în mai multe judeþe, printre care Hunedoara, Timiº, Arad, Sãlaj, Maramureº, Dolj,

Cluj. În judeþul Hunedoara a ajuns o cantitate de 320 de kilograme de peºte, care s-a vândut deja în 12 magazine din Valea Jiului.

Cantitãþile fiind mici, s-au dat imediat ºi probabil deja au fost consumate”, a declarat ºeful Direcþiei Sanitar-Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor (DSVSA) Hunedoara, Ioan Dumbravã.

Acesta a precizat cã oamenii nu au de ce sã se teamã. Parazitul Anisakis, cu care se presupune cã este infestat peºtele, este unul evisceral, adicã se localizeazã în intestine ºi nu a fost descoperit ºi în muscu-

laturã.

Prin urmare, reprezentanþii DSVSA spun cã oamenii nu au fost infectaþi, iar pânã acum nu au fost înregistrate cazuri de persoane care sã se simtã rãu în urma consumului peºtelui din acest lot.

Lupeni.

Peºtele oceanic a fost livrat de cãtre un furnizor din Bihor în mai multe zone ale þãrii, iar dupã declanºarea

M

acrou periculos retras din galantarele din Valea Jiului Mai bine de 160 de kilograme de peºte a fost retras din mai multe unitãþi alimentare din Valea Jiului în urma alerta alimentarã declanºatã la nivelul judeþului Hunedoara. Cele 160 de kilograme de peºte congelat suspectat de infestare cu parazitul ANISAKIS au fost retrase din mai multe unitãþi de alimentaþie publicã din vestul Vãii Jiului, din localitãþi ca Vulcan sau

alertei alimentare în data de 4 martie, pe lângã inspectorii sanitarveterinar ºi firma ºi-a retras o cantitate de peºte distribuit. „Este o cantitate mult mai mare la nivel de judeþ, acþiunea este încã în derulare ºi cantitatea ar putea creºte. Se acþioneazã nu numai în Hunedoara ci în toate judeþele pentru cã firma care a distribuit este din

Probe trimise pentru depistarea vulpilor turbate

D

irecþia Sanitar Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara a trimis la laboratoarele din Bucureºti zece probe prelevate de la vulpile din fondul cinegetic care vor fi supuse unor analize amãnunþite. Inspectorii vor sã se asigure dupã vaccinarea vulpilor cã nu existã un potenþial focar de rabie în judeþ.

Maximilian GÂNJU Inspectorii sanitar–veterinari împreunã cu vânãtorii din judeþul Hunedoara au efectuat o singurã campanie de vaccinare antirabicã la vulpi ºi nu douã cum se proceda pânã anul trecut. Acum reprezen-

tanþii DSVSA Hunedoara vor sã vadã dacã vaccinarea a fost eficientã ºi s-a reuºit combaterea rabiei. „La noi s-a fãcut vaccinarea în octombrie ºi noiembrie anul trecut ºi acum se pare cã va rãmâne o singurã campanie anualã. Aºa sunt ultimele instrucþiuni, iar în cazul în care se va modifica ceva vã informãm.

Pentru vac-

cinarea antirabicã la vulpi a fost fãcutã doar repartiþie manualã a vaccinului la vizuinã, fãrã distribuþia aerianã cum s-a mai fãcut. Au fost circa 2500 de doze de vaccin distribuite.

Noi trebuia sã recoltãm împreunã cu vânãtorii ceva vulpi pentru stabilirea eficienþei

vaccinului dar s-a sistat ºi acest lucru. Sunt ceva probleme la nivel central.

Precizez însã cã, deocamdatã, nu am avut nici un caz de rabie semnalat”, a declarat directorul Direcþiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara, dr.

Ioan Dumbravã.

T

este amãnunþite la laboratorul veterinar de referinþã Inspectorii sanitar veterinari din judeþul Hunedoara au reuºit însã sã preleveze mai multe probe de la vulpi chiar dacã nu în urma unei vânãtori, iar mostrele vor fi trimise astãzi-joi 7 martie cãtre Laboratorul Naþional de Referinþã al ANSVA pentru a se stabili dacã animalele au rabie. „Acum avem zece probe luate din judeþul nostru dar ºi

Etajul halei, o afacere proastã paþiile amplasate la etaj, în incinta halei Pieþei Agroalimentare Centrale din Petroºani, S sunt ocolite atât de cãtre comercianþi cât ºi de cãtre eventualii cumpãrãtori. În prezent, dintre cele 12 boxe disponibile, doar 4 sunt ocupate.

Mircea NISTOR Celelalte aºteaptã sã fie închiriate, dar, amatorii cam lipsesc. “Boxele de la etaj au înregistrat, în ultima perioadã, o regresie în ceea ce priveºte solicitãrile pen-

Bihor ºi este o societate mare. (…) Din data de 4 martie am început acþiunile de control ºi cum descoperim prin aceste cantitãþi de peºte de la vânzare”, a declarat dr.

Gheorghe Cristea, ºeful CSVSA Vulcan. Peºtele infestat cu parazitul ANISAKIS este periculos pentru consumatori mai explicã medicul Cristea, chiar dacã viermele este mort în urma procesului de congelare a peºtelui. „Consumat de cãtre om genereazã Anisakidoza, boalã parazitarã manifes-

tru închirierea acestora. Nu de alta dar, dupã cum am observat, urcarea celor câteva trepte reprezintã un impediment pentru eventualii cumpãrãtori iar comercianþii nu mai doresc sã închirieze, din lipsã de

tatã prin tulburãri gastrointestinale, constipaþie alternatã cu diaree.

Dacã este o cantitate prea mare de viermi poate produce obstrucþie, dar numai dacã viermele este viu. Dacã peºtele se congeleazã la -35 de grade Celsiuls, iar normativul impune congelarea la -45 de grade Celsius, viermele moare.

Numai cã, deºi dacã moare, produsele viermelui mort determinã stare de alergie.

Determinã reacþii cutanate, înroºirea ochilor, eczeme. Este periculos chiar ºi mort”, a mai precizat ºeful SCVSA Vulcan, dr.

Gheorghe Cristea.

Timiº ºi Arad pentru cã sunt arondate tot la noi.

Mâine (n.r. joi) pleacã maºina la Bucureºti pentru a duce probele pentru confirmarea diagnosticului, dar ºi pentru alte metode de determinare a rabiei. Aceasta este procedura ºi se poate face doar la laboratorul de referinþã al ANSVSA”, explicã directorul DSVSA Hunedoara.

Acþiunea de vaccinare a vulpilor împotriva turbãrii se înscrie în cadrul unui programului strategic derulat la nivel naþional.

Pe întreg teritoriul þãrii au fost distribuite aproximativ 59.000 de doze de vaccin antirabic, sub formã de momeli vaccinale pentru vulpi, iar în paralel s-a desfãºurat ºi o campanie de informare a populaþiei cu privire la realizarea acþiunilor de vaccinare antirabicã a vulpilor.

cumpãrãtori, respectivele spaþii. Scãderea vânzãrilor i-a îndemnat pe mulþi dintre comercianþi sã-ºi înceteze activitatea. Numai anul trecut i-am pierdut pe 6 dintre aceºtia iar boxele au rãmas goale”, a precizat Ioan Pristavu, administratorul Pieþelor din Petroºani.

Chiar dacã au mai fost închiriate, din când în când, boxele de la etaj nu s-au bucurat de un asalt al celor interesaþi sã cumpere produse sau sã serveascã o

cafea sau un sendvici. Mãrturie în acest sens stã un restaurant chinezesc care a rezistat doar 3 luni de zile, dupã care patronul acestuia a fost nevoit sã tragã obloanele.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 martie 2013

Au plecat ºi nu se mai întorc

D

e câþiva ani, pentru milioane de români, „acasã” înseamnã Spania, Italia, Portugalia, Franþa, Germania, Irlanda sau Marea Britanie. Chiar dacã aproape toþi au spus la plecarea din România cã se vor întoarce acasã, dupã ce vor face un ban pe afarã, foarte puþini au revenit în locurile de baºtinã. Deºi pâinea printre strãini este ceva mai „neagrã”, se pare cã tot mai bine este prin Europa de Vest...

Mircea NISTOR Câteva mii dintre locuitorii Vãii Jiului trãiesc ºi muncesc astãzi, în special, în Italia ºi Spania. Cu toþii au plecat iniþial, pentru doar câteva luni de zile, dar între timp ºi-au adus ºi familiile alãturi de ei. „La început mi-a fost foarte greu ºi am vrut de câteva ori sã revin acasã. Între timp însã, mi-am gãsit de lucru ca ºofer ºi acum câºtig biniºor, oricum mult mai bine decât în Valea Jiului.

Mi-am adus ºi soþia ºi copiii în Spania. De atunci au trecut câþiva ani ºi cei doi copii au început ºcoala în limba spaniolã.

Acum au 11, respectiv

12 ani ºi vorbesc mai bine spaniola decât româna. Nici eu, nici ei, nu mai dorim sã ne întoarcem acasã, decât în vacanþe”, a spus Vasile Mihãilescu, plecat „afarã” în urmã cu 8 ani, dupã ce s-a disponibilizat de la o minã din Petroºani.

Cornelia, soþia acestuia, spune cã încã îi este dor de Valea Jiului, dar nu s-ar mai întoarce niciodatã acasã. „Ne lipseºte pânã ºi aerul din Vale, dar nu vom mai reveni decât în vacanþe. Lucrez ca menajerã la douã familii ºi câºtig bine.

Acasã, dupã ce am terminat liceul, nu am reuºit sã mã angajez nicãieri. Este foarte greu printre strãini,

dar acum suntem mai mulþi români ºi ne simþim aproape ca acasã”, a precizat Cornelia Mihãilescu.

Alþi tineri plecaþi din Valea Jiului au ajuns pânã pe malul Atlanticului, în Portugalia. „Inima mea tot pentru România bate dar, în Petroºani, nu mã mai întorc. Am plecat în Portugalia în anul 2002, pentru cã nu gãseam nimic de lucru acasã.

M-am însurat aici, în Lisabona, cu o româncã din Turda ºi mai venim în þarã doar de Paºte sau Crãciun. Singurul lucru care mã mai leagã de Valea Jiului este faptul cã doresc sã le asigur pãrinþilor mei rãmaºi acasã, un trai cât de cât normal”, a precizat Cosmin Marcu, plecat în exil la vârsta de 21 de ani. Încet-încet, Valea Jiului pare a se transforma întrun fel de salã de aºteptare. Cei mai mulþi dintre cei rãmaºi acasã sunt copiii ºi vârstnicii. În timp ce primii abia aºteaptã ºi ei sã plece prin lume dupã pãrinþi, ceilalþi, ajunºi aproape de gara de destinaþie, sperã

Ambasadorul Canadei a venit la Petroºani mbasadorul Canadei, Philippe A Beaulne s-a întâlnit la Petroºani cu primarul Tiberiu Iacob Ridzi ºi cu conducerea Universitãþii din localitate. Prima vizitã a fost un bun prilej pe care cei doil-au folosit pentru a se informacu privire la planurile care ar putea fi comune.

Diana MITRACHE „La întîlnirea pe care am avut-o, am purtat discuþii legate de Petroºani, de alternativa la minerit, fie cã e turism, fie alceva ºi am punctat diverse posibilitãþi de colaborare cu diferiþi investitori, dacã va fi interes pentru zona noastrã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Ambasadorul Canadei este pentru

între aceastã zonã ºi cele industriale din Canada. „E o plãcere sã vin aici. Sunt pentru prima datã aici, unde am descoperit un oraº istoric, bazat pe minerit, asemãnãtor cu multe oraºe canadiene.

Aici aveþi ºi o universi-

prima datã în Petroºani, dar a recunoscut cã e interesat

de studiile pe care le fac specialiºtii de aici în domeniul exploatãrii resurselor minerale utile. În plus, a gãsit o serie de similitudini

tate specializatã pe minerit, unde am prezentat o lucrare pe tema mineritului responsabil.

Petroºaniul, la fel ca ºi multe alte oraºe din lume, ca ºi multe din Canada, e în faza de diversificare a activitãþii ºi acest aspect l-am discutat cu primarul din Petroºani. Am discu-

ca mãcar urmaºii lor sã prindã o zi mai bunã. Din pãcate, aceastã zi pare a fi tot mai îndepãrtatã ºi nici nu mai poate fi „prinsã” în România, ci în exil, printre strãini.

Acolo unde, pe lângã adversitatea bãºtinaºilor, românii ajunºi pe meleaguri strãine sunt prost plãtiþi (în comparaþie cu autohtonii) ºi în plus, trebuie sã îndure ºi ura acestora, care nu-i vãd cu ochi buni pe cei veniþi de aiurea ºi care le suflã locurile de muncã. „Într-adevãr, suntem prost plãtiþi dar, câºtigãm de 10 ori mai bine ca acasã. În doar cinci ani, lucrând împreunã cu soþia, am reuºit sã ne cumpãrãm o garsonierã.

Dacã rãmâneam acasã ºi acuma ne cãutam casã ºi loc de muncã. În România nu conteazã cine conduce þara.

tat despre posibilitãþile legate de turism, de iarnã ºi chiar pentru celelalte anotimpuri ºi despre activitãþi”, a declarat, la Petroºani, Philippe Beaulne., ambasadorul Canadei în România.

Ambasadorul a vorbit ºi despre investitorii canadieni care au investit în Hunedoara în exploatarea resurselor minerale ºi a fost ºi la Universitatea din Petroºani, unde a susþinut o lucrare cu tema: „Responsabilitatea socialã corporativã în domeniul exploatãrii resurselor naturale ºi asigurarea dezvoltãrii durabile”.

Se schimbã la patru ani PSD-ul cu PDL-ul, sau PNL-ul, dar politicienii rãmân aceiaºi. O mânã o spalã pe alta, iar noi tinerii, nu mai avem loc.

O sã revin acasã când vor fi locuri de muncã bine plãtite ºi pentru noi, adicã niciodatã”, a spus Nicu Bulgaru, care de câþiva ani trãieºte ºi

munceºte în Dublin, Irlanda. În acest timp, în þarã, numãrul românilor a scãzut cu câteva milioane.

Situaþia este valabilã ºi pentru Valea Jiului unde, în prezent, mai locuiesc doar aproximativ 100.000 de persoane, comparativ cu aproape 150.000, în urmã cu 20 de ani.

E bine cã se cade la învoialã

P

oliticul, administrativul ºi sindicatele încep sã vorbeascã aceeaºi limbã, când vine vorba despre mineritul de huilã. Asta spune acum deputatul Cristian Resmeriþã, care considerã cã e timpul sã facã toþi factorii decizionali un front comun.

Diana MITRACHE „Situaþia e grea, dar nu diferã cu nimic faþã de cea de acum 23 de ani. Mereu am spus cã situaþia minerilor e grea, dar cei care au condus þara i-au ignorat pe mineri. Acum e un moment de foarte mari aºteptãri ºi unul de cotiturã. Valea Jiului poate

sã salveze mii de locuri de muncã ºiaici mã refer la acest Complex Energetic”, a declarat Cristian Resmeriþã, deputat de Valea Jiului.

Resmeriþã a mai susþinut la Petroºani cã, important, pentru minerit, va fi preþul huilei ºi funcþionalitatea Complexului Energetic. „Patru unitãþi miniere au fost ºterse de datorii. Se preconizeazã intrarea pe piaþã a gigantului numit Complex Energetic, dar important e sã gãsim un cadru legal pentru a obþine acel preþ al cãrbunelui.

Trebuie sã facem în aºa fel încât acest Complex sã funcþioneze, pentru cã altfel, toatã munca noastrã va fi în zadar”, a mai adãugat Cristian Resmeriþã.

Lupta pentru minerit e în toi ºi, pentru toþi, important a ajuns sã fie preþul Giga Caloriei, însã, negocierile sunt încã în plinã desfãºurare.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 martie 2013

Ambasadorul Canadei sperã ca proiectul minier de la Certej sã iasã din impas

P

rezent în Valea Jiului, într-o vizitã mai mult informalã, ambasadorul Canadei al Bucureºti, Philippe Beaulne, ºi-a exprimat speranþa ca proiectele privind redeschiderea mineritului aurifer la Certej ºi Roºia Montanã vor depãºi impasul în care se aflã.

Ambasadorul Candei la Bucureºti, E.S. Philippe Beaulne a recunoscut cã urmãreºte îndeaproape ce se întâmplã cu cele douã proiecte derulate de o companie canadianã ºi cã i s-a cerut sprijinul. „Este un proiect pe care îl urmãresc îndeaproape ºi cunosc faptul cã, în general proiectele miniere au o duratã de implementare lungã ºi o duratã de viaþã lungã ºi, de asemenea, implicã o mobilizare foarte mare de investiþii. Deciziile în acest caz trebuie luate în timp”, a declarat Philipp Beaulne, referindu-se la proiectul de la Roºia Montanã. Iar excelenþa sa a recunoscut cã sunt în permanent contact cu investitorii de al Roºia Montanã – judeþul Alba ºi Certej – judeþul

Hunedoara. „Suntem în permanent contact cu investitorii.

Sper ca acest moment, acest impas sã fie rezolvat în viitorul apropiat”, a subliniat ambasadorul Canadei în România.

I

nvestiþie blocatã

Mult mai puþin vizibil decât celebrul scandal de la Roºia Montanã, proiectul de la Certej este, de asemenea, blocat la ora actualã de un proces aflat pe rolul Tribunalului Bucureºti. Agenþia Naþionalã de Protecþie a Mediului a cerut instanþei, la solicitarea Ministerului Mediului, anularea avizului de mediu acordat pen-

tru proiectul aurifer de la Certej de Agenþia Regionalã de Protecþie a Mediului Timiºoara, cu beneficiar direct societatea Deva Gold, chematã, de asemenea, în faþa magistraþilor. Ministerul Mediului ºi Pãdurilor a solicitat anularea avizului, pe care ministrul Rovana Plumb l-a considerat drept „ilegal ºi iresponsabil”.

Aceasta a precizat cã, în urma verificãrilor efectuate în perioada 4-12 septembrie 2012 s-a constatat faptul cã acordul de mediu în cazul proiectului de la Certej este ilegal, oficialii susþinând cã încalcã atât legislaþia româneascã, dar ºi pe cea

europeanã. Ministrul Rovana Plumb a mai precizat cã obligaþiile de mediu de dinainte privatizãrii nu au fost transferate în acordul de mediu, cum prevede legea, iar ARPM Timiºoara nu era îndreptãþitã sã iniþieze aceastã procedurã, competenþa în acest caz fiind a ANPM. Pe de altã parte, oficialii beneficiarului acestui acord de mediu - Deva Gold, spun cã au depus absolut toate actele sau documentaþiile care le-au fost solicitate pe parcursul celor cinci ani cât a durat procedura de avizare.

Emiterea acordului de mediu pentru viitoarea exploatare auriferã de la Certej – o investiºie estimatã la 200 de milioane de euro -a stârnit un imens scandal, dupã ce douã organizaþii de mediu au protestat împotriva acestuia, din cauzã cã, spun ei, procedura se bazeazã pe cianuri.

Ministrul Mediului a anunþat cã emiterea acordului va fi verificatã în regim de urgenþã, ceea ce s-a ºi întâmplat.

Car men COSMAN

Secþie externã a SUP, la Petrila

Prima secþie de boli incurabile din judeþ E

oficial, fostul spital de boli cronice din Petrila devine secþie externã a Spitalului de Urgenþã Petroºani. În cursul sãptãmânii trecute, reprezentanþii administraþiei locale din Petrila au primit avizul din partea ministrului Sãnãtãþii privind înfiinþarea unei secþii de boli cronice, ca aripã externã a spitalului din Petroºani.

”Sãptãmâna trecutã avem aprobat referatul de cãtre domnul ministru Eugen Nicolaescu vis a cis de redeschiderea spitalului Petrila sau mai exact redeschiderea unei secþii de boli cronice cu 50 de paturi, 20 de pãturi pentru cronici, 15 pentru recuperãri ºi 15 pentru îngrijiri balneative. În acest sens vom discuta cu cei de la DSP ºi cu cei de la Casa de Asigurãri ºi la Ministerul Sãnãtãþii sã vedem de unde vom primi cele 50 de paturi, din planul judeþean sau vom solicita ministerului sã ne aprobe din planul naþional pentru a putea pune în funcþie secþia de boli cronice de la Petrila”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila.

Edilii sperã ca dupã ce vor primi toate aprobãrile de la Direcþia de Sãnãtate Publicã aici sã înceapã funcþionarea efectivã a secþiei. ”Dupã ce vom primi aprobarea pentru paturi vã fi foarte rapid pentru cã el oricum se afla în subordinea Spitalului de Urgenþã din Petroºani ºi

atunci nu trebuie personal administrativ, contabil, doar vor fi transferaþi medici ºefi de secþie, asistenþi medicali, îngrijitori. Logisticã existã doar trebuie aduºi oameni care sã punã în aplicare actul medical”, a mai declarat sursa citatã.

P

rima secþie de îngrijiri paleative din judeþ

Prin realizarea acestei secþii exterioare se are în vedere organizarea unitarã a activitãþii medicale sptitaliceºti ºi realizarea unei structuri care sã rãspundã cererii de servicii medicale pentru bolnavi cronici, pentru îngrijiri paleative ºi recuperare neurolocomotorie. Compartimentul pentru îngrijiri paleative propus pentru înfiinþare ar fi primul din judeþ ºi poate prelua bolnavi în stadiu terminal ºi de alte unitãþi sanitare din judeþul Hunedoara pe lângã bolnavii transferaþi de la Petroºani.

Spitalul de Boli Cronice din Petrila a fost pânã în anul 2011 o unitate sanitarã cu 70 de paturi pentru care

Termen amânat în cazul ºefului de la Oficiul Judeþean de Poºtã luptã câºtigatã, dar mai rãmâne rãzboiul, care O pare din ce în ce mai greu.

Instanþa de la Curtea de Apel Alba, care trebuia sã judece recursul în cazul deciziei de repunere pe funcþia de ºef al Oficiului Judeþean de Poºtã, a amânat cauza.

“Urmãtorul termen a fost stabilit în data de 22 martie. Motivarea instanþei este aceea cã eu am fãcut o întâmpinare, pe care au primit-o doar în ziua când a avut loc procesul. S-a cerut amânare pentru a o studia”, a declarat Dana Damian.

Dana Damian, fostul director al Oficiului Judeþean Poºtal Hunedoara, a câºtigat repunerea pe o funcþie superioarã în cadrul instituþiei, printr-o sentinþã judecãtoreascã datã de Tribunalul Hunedoara.

Decizia este una cu titlu executoriu, însã nu definitivã, pentru cã a fost atacatã la Curtea de Apel Alba Iulia. “Am decizie, sunt ºeful Oficiului Judeþean de Poºtã. Drept este cã mi-au luat secretara, iar acum nu mai am, drept este cã am biroul într-o magazie, dar, dacã aºa se doreºte ºi aºa cred dânºii cã este respectul pentru un ºef de oficiu judeþean, atunci asta e ”, a mai spus Dana Damian. În prezent, ea este membru al organizaþiei PD-L Petroºani ºi consilier judeþean din partea aceleiaºi formaþiuni politice.

Luiza ANDRONACHE

managementul a fost transferat cãtre administraþia publicã localã care se regãseºte pe lista unitãþilor sanitare cu paturi care nu au mai încheiat contract cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate, adicã au fost desfiinþate.

Prin o hotãtâre a Consiliului Local a fost reorganizat centrul multifuncþional cu 10 paturi în care spitalizarea se realizeazã doar pe timpul zilei, fãrã personalitate juridicã aflat în structura Spitalului de Urgenþã din Petroºani.

Monika BACIU

6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Martie 2013

Unde sunteþi, moldovenii mei?!

Î

ntr-un cadru festiv, la Petroºani, s-a lansat ideea instituirii ”Zilei momârlanului” pentru a transforma în sãrbãtoare portul ºi tradiþiile Vãii Jiului. La auzul acestei iniþiative, mai în glumã mai în serios, Costel Avram, directorul Apa Serv Petroºani, în acelaºi cadru, a spus cã ar trebui sã existe ºi ”Ziua moldoveanului”, pentru cã dacã le trece prin cap moldovenilor sã plece, Valea Jiului s-ar goli…

Specializat în monografii, scriitorul Ioan Velica spunea - printre alte multe idei de evidenþiere a celor care au avut contribuþii majore în dezvoltarea Vãii Jiului – cã o importanþã majorã pentru noi, locuitorii dintre Jiuri, au avut-o etniile care au trãit ºi au muncit în Vale, respectiv evrei, italieni, maghiari, polonezi, romi etc. Pe lângã cã au dezvoltat masiv comerþul, iar micile afaceri - de familie - aveau o pondere importantã, au existat inventatori, ingineri, arhitecþi, artiºti de renume, scriitori ºi

Z

meseriaºi care se apropiau de artã prin mãiestria lor etc. Velica a precizat cã parte dintre aceºtia ar trebui fãcuþi cetãþeni de onoare ºi am mai ºterge în acest fel din derizoriul în care a alunecat acest titlu. S-a gândit ºi la un studiu prin care sã rãmânã ºi urmaºilor noºtri ºi aceastã parte a istoriei locurilor.

ºi F oametea sârma

Plecând de la spusele scriitorului, o importanþã majorã pentru Valea Jiului au ºi românii din spaþiul etnografic care au devenit cu timpul localnici, precum oltenii, bãnãþenii, moldovenii, moroºeni, dobrogeni, moþi, mocani, saºi, secui, ceangãi etc.

iua de 8 martie este o zi specialã pentru toate doamnele ºi domniºoarele din þara noastrã ºi nu numai. Este o zi în care acestea trebuie tratate exact ca pe o floare, cu multã dragoste ºi gingãºie.

Conform statisticilor, moldovenii sunt un segment important al structurii populaþiei din Valea Jiului. Din cei circa 120.000 de locuitori câþi au mai rãmas în Valea Jiului, dupã ultimul recensãmânt, moldovenii ºi cei nãscuþi, în localitãþile Vãii, din pãrinþi moldoveni, reprezintã între 38 ºi 42 la sutã.

Primele migrãri majore ale moldovenilor ºi spre Valea Jiului au fost imediat dupã al doilea rãzboi mondial, când seceta, în câþiva ani succesivi, a pustiit Moldova.

Copiii erau aduºi de pãrinþii lor în zonele care ofereau hranã.

Apoi au fost acþiunile pentru mâna de lucru din minele Vãii Jiului – Acþiunea 3000, 5000,

7000, prilej cu care foarte mulþi moldoveni au fost dislocaþi din zonele lor ºi aduºi aici.

Mulþi au plecat, dar mulþi au rãmas… Alþii, tineri au venit la studii, la Instututul de mine.

Au rãmas ºi foarte multe bancuri, în folclorul urban, cu moldoveni…

Vestitele trenuri ale foamei de pe ruta Timiºoara-Iaºi erau arhipline, încât moldovenii veneau ºi pe vagoane. Când se apropia un stâlp cu cablurile aferente, cei care stãteau în faþã strigau la ceilaþi pentru a se feri de vreun accident: sârmaaaaa! De atunci, când vrei sã superi un moldovean pronunþi cuvântul magic – sârmã.

iua momârZ lanului, dar ºi Ziua moldoveanului

O întâmplare veselã petrecutã la Gala premiilor Exclusiv 2013, de la Petroºani, a amintit publicului cum e cu moldovenii de pe la noi.

Dupã ce scriitorului Dumitru Gãlãþan, din Jieþ, i s-a conferit titlul de cel mai bun scriitor al anului 2012, subliniinduse contribuþia sa la pãstrarea ºi promovarea tradiþiilor, apoi Petru Gãlãþan pentru cea mai

a Petroºani, bãrbaþii din administraþia localã vor fi nevoiþi sã se descurce singuri vineri, 8 martie. Asta datoritã faptului cã reprezentantele sexului feminin vor beneficia de o zi liberã, cu ocazia Zilei Internaþionale a Femeii.

Domnii din Primãria Petroºani, ”abandonaþi” pentru o zi

”Le-am pregãtit o surpizã bãneascã pentru fiecare angajtã a primãriei astfel încât sã se bucure de sãrbãtoarea de 8 martie, iar în ziua de vineri vor fi libere”, a declarat viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã. domniºoarele din Oraºul Petrila, sã participe în numãr cât mai mare, pentru cã intrarea este gratuitã. În cadrul programului, printre alþii, va evolua formaþia

bunã investiþie privatã – Muzeul Momârlanului din Petroºani, s-a spus cã nu ar fi rãu sã existe ”Ziua momârlanului”, zi în care portul ºi obiceiurile momârlanilor sã fie prilej de sãrbãtoare.

A venit ºi rândul unui moldovean sã fie premiat pentru cel mai bun manager al unei societãþi de utilitate publicã Costel Avram, director general Apa Serv Valea Jiului. Pe linia antevorbitorilor sãi, Avram a spus mai în glumã, mai în serios cã ar trebui sã existe ºi ”Ziua moldovenilor”, pentru cã dacã le-ar trece prin cap sã plece, Valea Jiului s-ar

8 martie, o zi cu mai multe semnificaþii pentru femei În Occident, ziua de 8 martie este perceputã ca ziua femeii ce a luptat pentru drepturi ºi egalitate. În schimb, în Europa de Est, în fostele state comuniste femeia este vãzutã ca o “moºtenire” a comunismului.

Ziua Internaþionalã a Femeii a fost sãrbãtoritã pentru prima datã pe 8 Martie 1975 de cãtre Adunarea Generalã O.N.U. S-a pus serios problema eliminãrii discriminãrii femeii ºi asigurarea de condiþii depline de egalitate în viaþa socialã. Mai târziu s-au multiplicat iniþiativele de acest gen, 8 martie devenind o sãrbãtoare politicã ºi socialã.

Ca în fiecare an vânzãtorii de flori din pieþele de la noi dar ºi cei ambulanþi de la colþ de stradã ºi mai mult decât atât florãriile, au refãcut aprovizionãrile pentru frumoasã zi de 8 martie zi în care ne

L

sãrbãtorim soþiile, mamele, prietenele într-un cuvânt tot ceea ce înseamnã

cam goli. Anton, Robu, Balan, Gherasim, Costaº, Zmãu, Holban, Donisã, Cioban, Adochiþei, Moraru, Atodiresei, Huþan, Antohi… sunt doar câþiva moldoveni care au bãut apã din Jiu ºi au rãmas pentru totdeauna.

Ei sau pãrinþii lor.

Dar vorba unui moldovean, salariat al Apa Serv: dacã îºi iau concediu toþi moldovenii, deodatã, Apa Serv ar intra în colaps! Deci directorul Avram poate striga cât de des poate: unde sunteþi moldovenii mei!

Ileana FIRÞULESCU

sexul frumos.

Chiar dacã nu a trecut aºa mult timp de la prima sãrbãtoare din aceastã lunã,mai exact ziua de 1 martie, mulþi dintre aceºti comercianþi au decis sã refacã aproape în totalitate stocul de flori care mai de care mai viu colorate ºi mai frumos mirositoare tocmai pentru a atrage cât mai mulþi potenþiali clienþi ºi pentru a avea o gamã diversificatã de flori.

Nu doar florile sunt la mare cãutare pentru aceastã zi. Magazinele aºteaptã cumpãrãtori,cei mai mulþi dintre aceºtia fiind bãrbaþi de aceastã datã, pentru a cumpãra un cadou special persoanei iubite ºi nu numai. Ofertele sunt foarte diversificate de la lucruri simple tradiþionale pânã la bijuterii scumpe pe care din pãcate nu le poate cumpãra oricine.

Indiferent de cadoul pe care urmeazã sã-l primeascã, chiar dacã este unul foarte scump sau unul simbolic, doamnele ºi domniºoarele trebuie sã-l aprecieze pentru cã este din suflet.

Monika BACIU

ªi la Petrila, administraþia localã le invitã pe toate doamnele ºi domniºoarele sã ia parte la un spectacol muzical ce va avea loc astãzi (join.r.) la Casa de Culturã din localitate. “ Este un spectacol dedicat Zilei Internaþionale a Femeii ºi fac o invitaþie din suflet cãtre toate doamnele ºi

Tudor Gheorghe revine la Petroºani n cursul acestei luni, la Casa de Culturã Îde excepþie. din Petroºani au loc mai multe spectacole Unul dintre acesta va fi susþinut de marele artist Tudor Gheorghe.

Tudor Gheorge revine pe scena de la Petroºani. Dupã ce la sfârºitul anului trecut, acesta a susþinut un spectacol de excepþie la Casa de Culturã a Sindicatelor Ion Dulãmiþã, în cursul lunii martie, el va reveni în Valea Jiului. “În data de 27 martie, începând cu ora 19:00, avem deosebita plãcere sã-l avem din nou pe Tudor Gheorghe pe scena Casei de Culturã, într-un spectacol nou, pe versuri de Marin Sorescu, intitulat Ce-am avut

ºi ce-am pierdut! Cred cã va fi un spectacol reuºit, la fel cum a fost ºi primul, iar oamenii vor veni, pentru cã ºi data trecutã am avut peste 500 de locuri rezervate ”, ne-a declarat Mia Albescu, director Casa de Culturã a Sindicatelor Ion Dulãmiþã Petroºani.

Biletele s-au pus în vânzare, iar cei care îºi doresc sã-l revadã pe marele artist, ºi-au achiziþionat deja unul.

Preþul este de 60 de lei.

Luiza ANDRONACHE

de muzicã popularã ºi dansuri a Casei de Culturã din Petrila, iar ca invitat special pentru a încheia seara, îl avem pe Robert Târnãveanu ”, a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila.

Spectacolul începe la ora 16:00 iar intrarea este liberã pentru toatã lumea, deoarece administraþia localã va suporta toate cheltuielile.

Doar primãria Petrila ºi cea de la Petroºani le oferã prime reprezentantelor sexului feminin din administraþia localã.

Monika BACIU

6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Martie 2013

Unde sunteþi, moldovenii mei?!

Î

ntr-un cadru festiv, la Petroºani, s-a lansat ideea instituirii ”Zilei momârlanului” pentru a transforma în sãrbãtoare portul ºi tradiþiile Vãii Jiului. La auzul acestei iniþiative, mai în glumã mai în serios, Costel Avram, directorul Apa Serv Petroºani, în acelaºi cadru, a spus cã ar trebui sã existe ºi ”Ziua moldoveanului”, pentru cã dacã le trece prin cap moldovenilor sã plece, Valea Jiului s-ar goli…

Specializat în monografii, scriitorul Ioan Velica spunea - printre alte multe idei de evidenþiere a celor care au avut contribuþii majore în dezvoltarea Vãii Jiului – cã o importanþã majorã pentru noi, locuitorii dintre Jiuri, au avut-o etniile care au trãit ºi au muncit în Vale, respectiv evrei, italieni, maghiari, polonezi, romi etc. Pe lângã cã au dezvoltat masiv comerþul, iar micile afaceri - de familie - aveau o pondere importantã, au existat inventatori, ingineri, arhitecþi, artiºti de renume, scriitori ºi

Z

meseriaºi care se apropiau de artã prin mãiestria lor etc. Velica a precizat cã parte dintre aceºtia ar trebui fãcuþi cetãþeni de onoare ºi am mai ºterge în acest fel din derizoriul în care a alunecat acest titlu. S-a gândit ºi la un studiu prin care sã rãmânã ºi urmaºilor noºtri ºi aceastã parte a istoriei locurilor.

ºi F oametea sârma

Plecând de la spusele scriitorului, o importanþã majorã pentru Valea Jiului au ºi românii din spaþiul etnografic care au devenit cu timpul localnici, precum oltenii, bãnãþenii, moldovenii, moroºeni, dobrogeni, moþi, mocani, saºi, secui, ceangãi etc.

iua de 8 martie este o zi specialã pentru toate doamnele ºi domniºoarele din þara noastrã ºi nu numai. Este o zi în care acestea trebuie tratate exact ca pe o floare, cu multã dragoste ºi gingãºie.

Conform statisticilor, moldovenii sunt un segment important al structurii populaþiei din Valea Jiului. Din cei circa 120.000 de locuitori câþi au mai rãmas în Valea Jiului, dupã ultimul recensãmânt, moldovenii ºi cei nãscuþi, în localitãþile Vãii, din pãrinþi moldoveni, reprezintã între 38 ºi 42 la sutã.

Primele migrãri majore ale moldovenilor ºi spre Valea Jiului au fost imediat dupã al doilea rãzboi mondial, când seceta, în câþiva ani succesivi, a pustiit Moldova.

Copiii erau aduºi de pãrinþii lor în zonele care ofereau hranã.

Apoi au fost acþiunile pentru mâna de lucru din minele Vãii Jiului – Acþiunea 3000, 5000,

7000, prilej cu care foarte mulþi moldoveni au fost dislocaþi din zonele lor ºi aduºi aici.

Mulþi au plecat, dar mulþi au rãmas… Alþii, tineri au venit la studii, la Instututul de mine.

Au rãmas ºi foarte multe bancuri, în folclorul urban, cu moldoveni…

Vestitele trenuri ale foamei de pe ruta Timiºoara-Iaºi erau arhipline, încât moldovenii veneau ºi pe vagoane. Când se apropia un stâlp cu cablurile aferente, cei care stãteau în faþã strigau la ceilaþi pentru a se feri de vreun accident: sârmaaaaa! De atunci, când vrei sã superi un moldovean pronunþi cuvântul magic – sârmã.

iua momârZ lanului, dar ºi Ziua moldoveanului

O întâmplare veselã petrecutã la Gala premiilor Exclusiv 2013, de la Petroºani, a amintit publicului cum e cu moldovenii de pe la noi.

Dupã ce scriitorului Dumitru Gãlãþan, din Jieþ, i s-a conferit titlul de cel mai bun scriitor al anului 2012, subliniinduse contribuþia sa la pãstrarea ºi promovarea tradiþiilor, apoi Petru Gãlãþan pentru cea mai

a Petroºani, bãrbaþii din administraþia localã vor fi nevoiþi sã se descurce singuri vineri, 8 martie. Asta datoritã faptului cã reprezentantele sexului feminin vor beneficia de o zi liberã, cu ocazia Zilei Internaþionale a Femeii.

Domnii din Primãria Petroºani, ”abandonaþi” pentru o zi

”Le-am pregãtit o surpizã bãneascã pentru fiecare angajtã a primãriei astfel încât sã se bucure de sãrbãtoarea de 8 martie, iar în ziua de vineri vor fi libere”, a declarat viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã. domniºoarele din Oraºul Petrila, sã participe în numãr cât mai mare, pentru cã intrarea este gratuitã. În cadrul programului, printre alþii, va evolua formaþia

bunã investiþie privatã – Muzeul Momârlanului din Petroºani, s-a spus cã nu ar fi rãu sã existe ”Ziua momârlanului”, zi în care portul ºi obiceiurile momârlanilor sã fie prilej de sãrbãtoare.

A venit ºi rândul unui moldovean sã fie premiat pentru cel mai bun manager al unei societãþi de utilitate publicã Costel Avram, director general Apa Serv Valea Jiului. Pe linia antevorbitorilor sãi, Avram a spus mai în glumã, mai în serios cã ar trebui sã existe ºi ”Ziua moldovenilor”, pentru cã dacã le-ar trece prin cap sã plece, Valea Jiului s-ar

8 martie, o zi cu mai multe semnificaþii pentru femei În Occident, ziua de 8 martie este perceputã ca ziua femeii ce a luptat pentru drepturi ºi egalitate. În schimb, în Europa de Est, în fostele state comuniste femeia este vãzutã ca o “moºtenire” a comunismului.

Ziua Internaþionalã a Femeii a fost sãrbãtoritã pentru prima datã pe 8 Martie 1975 de cãtre Adunarea Generalã O.N.U. S-a pus serios problema eliminãrii discriminãrii femeii ºi asigurarea de condiþii depline de egalitate în viaþa socialã. Mai târziu s-au multiplicat iniþiativele de acest gen, 8 martie devenind o sãrbãtoare politicã ºi socialã.

Ca în fiecare an vânzãtorii de flori din pieþele de la noi dar ºi cei ambulanþi de la colþ de stradã ºi mai mult decât atât florãriile, au refãcut aprovizionãrile pentru frumoasã zi de 8 martie zi în care ne

L

sãrbãtorim soþiile, mamele, prietenele într-un cuvânt tot ceea ce înseamnã

cam goli. Anton, Robu, Balan, Gherasim, Costaº, Zmãu, Holban, Donisã, Cioban, Adochiþei, Moraru, Atodiresei, Huþan, Antohi… sunt doar câþiva moldoveni care au bãut apã din Jiu ºi au rãmas pentru totdeauna.

Ei sau pãrinþii lor.

Dar vorba unui moldovean, salariat al Apa Serv: dacã îºi iau concediu toþi moldovenii, deodatã, Apa Serv ar intra în colaps! Deci directorul Avram poate striga cât de des poate: unde sunteþi moldovenii mei!

Ileana FIRÞULESCU

sexul frumos.

Chiar dacã nu a trecut aºa mult timp de la prima sãrbãtoare din aceastã lunã,mai exact ziua de 1 martie, mulþi dintre aceºti comercianþi au decis sã refacã aproape în totalitate stocul de flori care mai de care mai viu colorate ºi mai frumos mirositoare tocmai pentru a atrage cât mai mulþi potenþiali clienþi ºi pentru a avea o gamã diversificatã de flori.

Nu doar florile sunt la mare cãutare pentru aceastã zi. Magazinele aºteaptã cumpãrãtori,cei mai mulþi dintre aceºtia fiind bãrbaþi de aceastã datã, pentru a cumpãra un cadou special persoanei iubite ºi nu numai. Ofertele sunt foarte diversificate de la lucruri simple tradiþionale pânã la bijuterii scumpe pe care din pãcate nu le poate cumpãra oricine.

Indiferent de cadoul pe care urmeazã sã-l primeascã, chiar dacã este unul foarte scump sau unul simbolic, doamnele ºi domniºoarele trebuie sã-l aprecieze pentru cã este din suflet.

Monika BACIU

ªi la Petrila, administraþia localã le invitã pe toate doamnele ºi domniºoarele sã ia parte la un spectacol muzical ce va avea loc astãzi (join.r.) la Casa de Culturã din localitate. “ Este un spectacol dedicat Zilei Internaþionale a Femeii ºi fac o invitaþie din suflet cãtre toate doamnele ºi

Tudor Gheorghe revine la Petroºani n cursul acestei luni, la Casa de Culturã Îde excepþie. din Petroºani au loc mai multe spectacole Unul dintre acesta va fi susþinut de marele artist Tudor Gheorghe.

Tudor Gheorge revine pe scena de la Petroºani. Dupã ce la sfârºitul anului trecut, acesta a susþinut un spectacol de excepþie la Casa de Culturã a Sindicatelor Ion Dulãmiþã, în cursul lunii martie, el va reveni în Valea Jiului. “În data de 27 martie, începând cu ora 19:00, avem deosebita plãcere sã-l avem din nou pe Tudor Gheorghe pe scena Casei de Culturã, într-un spectacol nou, pe versuri de Marin Sorescu, intitulat Ce-am avut

ºi ce-am pierdut! Cred cã va fi un spectacol reuºit, la fel cum a fost ºi primul, iar oamenii vor veni, pentru cã ºi data trecutã am avut peste 500 de locuri rezervate ”, ne-a declarat Mia Albescu, director Casa de Culturã a Sindicatelor Ion Dulãmiþã Petroºani.

Biletele s-au pus în vânzare, iar cei care îºi doresc sã-l revadã pe marele artist, ºi-au achiziþionat deja unul.

Preþul este de 60 de lei.

Luiza ANDRONACHE

de muzicã popularã ºi dansuri a Casei de Culturã din Petrila, iar ca invitat special pentru a încheia seara, îl avem pe Robert Târnãveanu ”, a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila.

Spectacolul începe la ora 16:00 iar intrarea este liberã pentru toatã lumea, deoarece administraþia localã va suporta toate cheltuielile.

Doar primãria Petrila ºi cea de la Petroºani le oferã prime reprezentantelor sexului feminin din administraþia localã.

Monika BACIU

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Martie 2013

Costel Alic, revocat din funcþie

D

upã aproape un an în care a condus Complexul Energetci Hunedoara, Costel Alic a fost revocat din funcþie.

Locul sãu urmeazã a fi luat, conform unor informaþii oficiale, de directorul Minvest Deva, Daniel Andronache.

Costel Alic, care este membru al PSD, a fost numit iniþial, în mai 2012, director al Electrocentrale Deva. Ulterior,

dupã fuziunea dintre Termnocentralele Mintia ºi Paroºeni, în luna noiembrie 2012, prin ordin de ministru, Alic a fost numit în fruntea Complexului Energetic Hunedoara, ordinul de numire fiind adus la cunoºtinþa AGA ºi CA. Schimbarea lui din funcþie vine la numai o zi dupã ce Ministerul Economiei a anunþat cã pentru CEH se cautã manager profesionist, la fel ca ºi pentru Electrica ºi Transelectrica , iar Costel Alic a anunþat cã îºi va depune candi-

datura pentru acest post.

Costel Alic este unul dintre cei mai controversaþi politicieni hunedoreni, de numele sãu fiind legatã strâns afacerea cu cuarþ din cariera de al ªiglãu – Uricani. A intrat în politicã în decembrie 1989, când a participat la organizarea primului comitet revoluþionar. Din 1990 ºi pânã în ianuarie 1997, Costel Alic a devenit pe rând subprefect, prefect, preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara ºi, apoi, iar prefect.

O perioadã a fost într-un con de umbrã, dar a revenit în atenþie odatã cu numirea lui în funcþia de directorul al Electrocentrale Deva.

Car men COSMAN

A

Afaceri în cerc închis

ctive financiare de 90 de mii de euro. Noul director al Complexului Energetic Hunedoara, Daniel Andronache, are un venit modest în comparaþie cu salariile altor directori.

E

Deputatul Monica Iacob Ridzi solicitã Parlamentului servicii unui ajutor medicale gratuite pentru gravide ºi un ajutor financiar de 500 A cordarea de 500 de lei pentru fiecare nou-nãscut de lei pentru fiecare nou nãscut D cerea numãrului de cazuri de naºteri premature sau naºteri cu malformaþii congenitale.

eputatul Monica Iacob-Ridzi a depus miercuri la Parlament un pachet de propuneri legislative pentru susþinerea de cãtre stat a gravidelor ºi a tinerelor mame care sã contribuie la creºterea natalitãþii în România.

tate ºi pensii, care vor avea nevoie de un sprijin tot mai mare de la bugetul de stat.

Cred cã este oportun sã facem un mic efort financiar acum, susþinând creºterea natalitãþii,

Acest pachet legislativ este, în opinia deputatului Monica IacobRidzi, extrem de important, având în vedere cã scãderea natalitãþii la doar 195.000 de copii nãscuþi într-un an reprezintã un minim istoric al României moderne, dar ºi o mare problemã legatã de perspectiva demograficã ºi socialã din þara noastrã. “În acest ritm, în 15-20 de ani va fi pusã în dificultate atât piaþa muncii, care riscã sã ajungã fãrã salariaþi, cât ºi bugetele naþionale pentru sãnãAcesta câºtigã anual suma de 34.392 de lei de la MINVEST Deva, însã are depozite financiare în suma de 90 de mii de euro. Noul director al CEH îºi mai rotunjeºte veniturile din dividendele de la MINPROD 2005.

De aici, acesta mai încaseazã anual suma de 93.021 lei, asta înseamnã undeva la 7750 de lei lunar. Daniel Andronache deþine un autoturism de fabricaþie germanã, un Mercedes, achiziþionat în aul 2007. Totodatã acesta mai posedã un apartament ºi un garaj în municipiul Deva.

A

sociat la MINPROD

Noul director al complexului Energetic Hunedoara este asociat la MINPROD 2005, societate care are ca obiect de activitate productia plumbului, zincului si cositorului. Domeniul de activitate a societãþii la care Andronache este asociat este similar cu cel la care el a fost director, adicã MINVEST. La Minprod deþine acþiuni ºi preºedintele PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor.

Monika BACIU

EuroServ Clean curãþã sediul SNH

uroServ Clean din Vâlcea, societatea care se ocupã de curãþenia din birourile sucursalelor SNH ºi SNÎMVJ, ºi-a adjudecat un nou contract de ”servicii de curãþenie birouri, holuri, bãi, vestiare, grupuri sanitare”.

Contractul a fost atribuit de Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani la suma de 215.912 RON, fãrã TVA. Contractul a fost atribuit societãþii fãrã o negociere prealabilã datoritã unei situaþii ”de urgenþã extremã survenitã în urma unor evenimente care nu puteau fi prevãzute de autoritatea contractantã, în conformitate cu condiþi-

ile stricte stabilite în directivã”.

A ngajaþi neplãtiþi

În cursul lunii trecute, angajaþii firmei de curãþenie s-au revoltat din cauzã cã nu ºi-au primit salariile din luna decembrie, iar condiþiile

de lucru sunt inumane. Oamenii spun cã nu au nici materiale cu ce sã lucreze. Angajaþii societãþii s-au mai plâns de condiþiile de muncã ºi în anul 2011 când au întrerupt activitatea tocmai pe acest considerent, adicã al neplãþii salariilor.

Monika BACIU

decât sã ajungem, peste câþiva ani în situaþia de a nu mai putea acoperi nici pensiile persoanelor în vârstã, nici servicii medicale corepunzãtoare pentru cetãþenii României”, a declarat Monica Iacob-Ridzi.

Un prim act normativ în acest sens, întocmit de Monica IacobRidzi, prevede ca gravidele sã beneficieze de gratuitate pentru toate consultaþiile, investigaþiile ºi tratamentele necesare în timpul perioadei de sarcinã. ,,Am iniþiat acest proiect de lege pornind de la realitatea cã, în prezent, este foarte costisitor sã aduci pe lume un copil sãnãtos în România. Calculele aratã cã doar în primele cinci sãptãmâni de sarcinã, o gravidã are nevoie pentru consultaþii ºi investigaþii specifice de aproximativ 1.235 de lei, iar pânã la finalul primului trimestru, mai are nevoie de încã 440 de lei.

Dupã ce a cheltuit în primul trimestru 1.675 de lei, urmeazã cheltuieli ºi mai mari, de circa

”M

-au impresionat cazurile relatate, cu copii chinuiþi de sistem, în care unii se pierd nu datoritã lor, ci a celor care le-au dat viaþã ºi a celor care decid pentru ei”.

Cazuri ºi necazuri cu copiii care abandoneazã ºcoala din cauza sãrãciei, a lipsei de responsabilitate a pãrinþilor, dar ºi din cauza politicului – a fost tema care a încins spiritele la acþiunea din cadrul manifestãrilor Sãptãmâna Femeii, iniþiatã de Organizaþia de femei PSD Petroºani.

Invitaþii au fost Mariana David, director adjunct al Colegiului ”Carmen Sylva” Petroºani ºi Robert Hummel, director Colegiul Tehnic ”Dimitrie Leonida”, Petroºani, invitaþi care au avut ce spune, despre problemele cu care se confruntã copiii ºi cauzele acestora. ”Pentru a combate

Cel de-al doilea act normativ depus de deputatul Monica Iacob-Ridzi la Parlament astãzi vizeazã asigurarea unui cadru legal pentru susþinerea tinerelor mame, dupã momentul naºterii, prin acordarea unui ajutor financiar pentru fiecare naºtere.

2.815 de lei, în trimestrul al doilea. Trimestrul al treilea presupune costuri ceva mai mici, dar tot se ajunge la 815 lei. Un calcul aritmetic simplu aratã cã pentru a supraveghea aºa cum trebuie o sarcinã care sã asigure naºterea unui copil sãnãtos, mama respectivã ar trebui sã aibã la dispoziþie resurse financiare de circa 5.300 lei, adicã undeva peste ºapte salarii minime pe economie. Asta în afara serviciilor medicale pe care statul le deconteazã în pachetul minimal de asistenþã medicalã

pentru gravide”, explicã deputatul Monica Iacob-Ridzi.

Pornind de la acest aspect, deputatul Monica Iacob-Ridzi propune adoptarea unei legi care sã prevadã asigurarea de gratuitate pentru toate consultaþiile, investigaþiile ºi tratamente necesare unei evoluþii normale a sarcinii, pentru toate gravidele.

Deputatul considerã cã acest proiect legislativ va avea un dublu impact pozitiv. Unul favorabil asupra evoluþiei natalitãþii ºi un al doilea asupra stãrii generale de sãnãtate a populaþiei, prin redu-

“Am iniþiat acest proiect de act normativ pornind de la o altã tristã realitate din þara noastrã, ºi anume aceea cã rata abandonului copiilor nou nãscuþi, în spitale sau imediat dupã externare, continuã sã rãmânã extrem de ridicatã, comparativ cu situaþia din restul þãrilor din Uniunea Europeanã. Cred cã o posibilã explicaþie este ºi frica faþã de multitudinea de cheltuieli inerente care urmeazã odatã cu sosirea unui nou nãscut în familie, pusã în balanþã cu veniturile medii ale unei familii sau, într-o situaþie ºi mai grea, veniturile unei mame singure”, aratã Monica Iacob-Ridzi.

Proiectul legislativ iniþiat, în

Actualitate 9 acest sens, de deputatul Monica Iacob-Ridzi prevede alocarea unei sume de 500 de lei neimpozabili, acordatã o singurã datã mamei, la naºterea unui copil, o datã cu eliberarea certificatului de naºtere.

“Cred cã acest lucru reprezintã ºi o reparaþie materialã ºi moralã, datoratã, în principal, tinerelor devenite mame în perioada 2010-2013, având în vedere cã o lege cu efecte economice ºi sociale similare a fost abrogatã în 2010, pe fondul reducerii masive de cheltuieli promovatã de Guvernul din aceea perioadã. Scopul acestei propuneri legislative este de a încuraja tinerele mame aflate la început de drum ºi de a le oferi posibilitatea de a achiziþiona un minim de produse strict necesare unui nou nãscut. În plus, raportatã la totalul cheltuielilor pe care le implicã creºterea ºi îngrijirea unui copil nou nãscut, suma de 500 de lei propusã ca ajutor este una simbolicã.

Consider însã, cã este foarte important pentru tinerele mame sã simtã cã nu sunt abandonate, în acele momente unice în viaþã, ºi cã Statul le încurajeazã în drumul pe care îl urmeazã”, a declarat deputatul Monica Iacob-Ridzi.

Poliþia de proximitate ºi drame ale copiilor din ºcoli

abandonul ºcolar, cadrele didactice apeleazã, încã din faza de chiul a elevilor, la Poliþia de proximitate, care bate la uºa pãrinþilor pentru a-ºi trimite copiii la ºcoalã. Invitaþii au precizat cã acest procedeu pare cel mai eficient, pentru cã acea penalizare a tãierii alocaþiei pentru copil, în cazul în care are un anumit numãr de absenþe, nu pare sã-i sensibilizeze pe

pãrinþi. Noi am întrebat cum ºi ce putem face pentru a da o mânã de ajutor în acest sens. De aici s-au declanºat discuþii ample extrem de constructive, care ne-au dat idei ºi nouã ºi probabil ºi invitaþilor.

Relaþia pãrinte-ºcoalã este esenþialã”- a declarat Margareta Burduf, preºedinte OF PSD Petroºani. ”M-au impresionat

cazurile relatate, cu copii chinuiþi de sistem, în care unii se pierd nu datoritã lor, ci a celor care le-au dat viaþã ºi a celor care decid pentru ei. Doamna directoare Mariana David a prezentat un caz al unei fetiþe ai cãrei pãrinþi sunt la muncã în strãinãtate.

Copila a fost aruncatã, pasatã când la mamã, când aici la bunicã, fiecare trimiþând-o la cealaltã ºi a

avut o cãdere psihicã.

Credea cã nimeni nu mai are nevoie de ea, cã nu este doritã… Dar acum, datoritã ºcolii, fata beneficiazã de consiliere psihologicã ºi se poate face bine. Un alt caz, mai vechi ne-a arãtat cât de greu este pentru un profesor, un diriginte sau un director de ºcoalã sã ia decizii pentru a nu se pierde un copil bun. Au fost vreo trei situaþii, de-a lungul carierei domnului profesor Hummel, în care trei fete au rãmas însãrcinate. Greu, foarte greu sã iei decizii ºi sã salvezi ºi ºcoala ºi copiii, sã depãºeºti cu bine momente care implicã atât de multe…” – a spus

Mariana Popa, vicepreºedinte PSD Petroºani. În România rata abandonului ºcolar este de 19,2 la sutã, iar politicul a avut o mare contribuþie, indirectã ce-i drept, dar esenþialã. Deciziile politice au dus la degradarea educaþiei în ºcoli prin tãierile masive de fonduri ºi restructurãri de personal, care au încãrcat într-atât dascãlii încât nu au mai avut nici timp, nici forþa necesarã de a se apleca cu mai multã atenþie asupra comportamentului elevilor, asupra simþirilor lor ºi a problemelor care-i frãmântã…

Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Martie 2013

Costel Alic, revocat din funcþie

D

upã aproape un an în care a condus Complexul Energetci Hunedoara, Costel Alic a fost revocat din funcþie.

Locul sãu urmeazã a fi luat, conform unor informaþii oficiale, de directorul Minvest Deva, Daniel Andronache.

Costel Alic, care este membru al PSD, a fost numit iniþial, în mai 2012, director al Electrocentrale Deva. Ulterior,

dupã fuziunea dintre Termnocentralele Mintia ºi Paroºeni, în luna noiembrie 2012, prin ordin de ministru, Alic a fost numit în fruntea Complexului Energetic Hunedoara, ordinul de numire fiind adus la cunoºtinþa AGA ºi CA. Schimbarea lui din funcþie vine la numai o zi dupã ce Ministerul Economiei a anunþat cã pentru CEH se cautã manager profesionist, la fel ca ºi pentru Electrica ºi Transelectrica , iar Costel Alic a anunþat cã îºi va depune candi-

datura pentru acest post.

Costel Alic este unul dintre cei mai controversaþi politicieni hunedoreni, de numele sãu fiind legatã strâns afacerea cu cuarþ din cariera de al ªiglãu – Uricani. A intrat în politicã în decembrie 1989, când a participat la organizarea primului comitet revoluþionar. Din 1990 ºi pânã în ianuarie 1997, Costel Alic a devenit pe rând subprefect, prefect, preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara ºi, apoi, iar prefect.

O perioadã a fost într-un con de umbrã, dar a revenit în atenþie odatã cu numirea lui în funcþia de directorul al Electrocentrale Deva.

Car men COSMAN

A

Afaceri în cerc închis

ctive financiare de 90 de mii de euro. Noul director al Complexului Energetic Hunedoara, Daniel Andronache, are un venit modest în comparaþie cu salariile altor directori.

E

Deputatul Monica Iacob Ridzi solicitã Parlamentului servicii unui ajutor medicale gratuite pentru gravide ºi un ajutor financiar de 500 A cordarea de 500 de lei pentru fiecare nou-nãscut de lei pentru fiecare nou nãscut D cerea numãrului de cazuri de naºteri premature sau naºteri cu malformaþii congenitale.

eputatul Monica Iacob-Ridzi a depus miercuri la Parlament un pachet de propuneri legislative pentru susþinerea de cãtre stat a gravidelor ºi a tinerelor mame care sã contribuie la creºterea natalitãþii în România.

tate ºi pensii, care vor avea nevoie de un sprijin tot mai mare de la bugetul de stat.

Cred cã este oportun sã facem un mic efort financiar acum, susþinând creºterea natalitãþii,

Acest pachet legislativ este, în opinia deputatului Monica IacobRidzi, extrem de important, având în vedere cã scãderea natalitãþii la doar 195.000 de copii nãscuþi într-un an reprezintã un minim istoric al României moderne, dar ºi o mare problemã legatã de perspectiva demograficã ºi socialã din þara noastrã. “În acest ritm, în 15-20 de ani va fi pusã în dificultate atât piaþa muncii, care riscã sã ajungã fãrã salariaþi, cât ºi bugetele naþionale pentru sãnãAcesta câºtigã anual suma de 34.392 de lei de la MINVEST Deva, însã are depozite financiare în suma de 90 de mii de euro. Noul director al CEH îºi mai rotunjeºte veniturile din dividendele de la MINPROD 2005.

De aici, acesta mai încaseazã anual suma de 93.021 lei, asta înseamnã undeva la 7750 de lei lunar. Daniel Andronache deþine un autoturism de fabricaþie germanã, un Mercedes, achiziþionat în aul 2007. Totodatã acesta mai posedã un apartament ºi un garaj în municipiul Deva.

A

sociat la MINPROD

Noul director al complexului Energetic Hunedoara este asociat la MINPROD 2005, societate care are ca obiect de activitate productia plumbului, zincului si cositorului. Domeniul de activitate a societãþii la care Andronache este asociat este similar cu cel la care el a fost director, adicã MINVEST. La Minprod deþine acþiuni ºi preºedintele PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor.

Monika BACIU

EuroServ Clean curãþã sediul SNH

uroServ Clean din Vâlcea, societatea care se ocupã de curãþenia din birourile sucursalelor SNH ºi SNÎMVJ, ºi-a adjudecat un nou contract de ”servicii de curãþenie birouri, holuri, bãi, vestiare, grupuri sanitare”.

Contractul a fost atribuit de Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani la suma de 215.912 RON, fãrã TVA. Contractul a fost atribuit societãþii fãrã o negociere prealabilã datoritã unei situaþii ”de urgenþã extremã survenitã în urma unor evenimente care nu puteau fi prevãzute de autoritatea contractantã, în conformitate cu condiþi-

ile stricte stabilite în directivã”.

A ngajaþi neplãtiþi

În cursul lunii trecute, angajaþii firmei de curãþenie s-au revoltat din cauzã cã nu ºi-au primit salariile din luna decembrie, iar condiþiile

de lucru sunt inumane. Oamenii spun cã nu au nici materiale cu ce sã lucreze. Angajaþii societãþii s-au mai plâns de condiþiile de muncã ºi în anul 2011 când au întrerupt activitatea tocmai pe acest considerent, adicã al neplãþii salariilor.

Monika BACIU

decât sã ajungem, peste câþiva ani în situaþia de a nu mai putea acoperi nici pensiile persoanelor în vârstã, nici servicii medicale corepunzãtoare pentru cetãþenii României”, a declarat Monica Iacob-Ridzi.

Un prim act normativ în acest sens, întocmit de Monica IacobRidzi, prevede ca gravidele sã beneficieze de gratuitate pentru toate consultaþiile, investigaþiile ºi tratamentele necesare în timpul perioadei de sarcinã. ,,Am iniþiat acest proiect de lege pornind de la realitatea cã, în prezent, este foarte costisitor sã aduci pe lume un copil sãnãtos în România. Calculele aratã cã doar în primele cinci sãptãmâni de sarcinã, o gravidã are nevoie pentru consultaþii ºi investigaþii specifice de aproximativ 1.235 de lei, iar pânã la finalul primului trimestru, mai are nevoie de încã 440 de lei.

Dupã ce a cheltuit în primul trimestru 1.675 de lei, urmeazã cheltuieli ºi mai mari, de circa

”M

-au impresionat cazurile relatate, cu copii chinuiþi de sistem, în care unii se pierd nu datoritã lor, ci a celor care le-au dat viaþã ºi a celor care decid pentru ei”.

Cazuri ºi necazuri cu copiii care abandoneazã ºcoala din cauza sãrãciei, a lipsei de responsabilitate a pãrinþilor, dar ºi din cauza politicului – a fost tema care a încins spiritele la acþiunea din cadrul manifestãrilor Sãptãmâna Femeii, iniþiatã de Organizaþia de femei PSD Petroºani.

Invitaþii au fost Mariana David, director adjunct al Colegiului ”Carmen Sylva” Petroºani ºi Robert Hummel, director Colegiul Tehnic ”Dimitrie Leonida”, Petroºani, invitaþi care au avut ce spune, despre problemele cu care se confruntã copiii ºi cauzele acestora. ”Pentru a combate

Cel de-al doilea act normativ depus de deputatul Monica Iacob-Ridzi la Parlament astãzi vizeazã asigurarea unui cadru legal pentru susþinerea tinerelor mame, dupã momentul naºterii, prin acordarea unui ajutor financiar pentru fiecare naºtere.

2.815 de lei, în trimestrul al doilea. Trimestrul al treilea presupune costuri ceva mai mici, dar tot se ajunge la 815 lei. Un calcul aritmetic simplu aratã cã pentru a supraveghea aºa cum trebuie o sarcinã care sã asigure naºterea unui copil sãnãtos, mama respectivã ar trebui sã aibã la dispoziþie resurse financiare de circa 5.300 lei, adicã undeva peste ºapte salarii minime pe economie. Asta în afara serviciilor medicale pe care statul le deconteazã în pachetul minimal de asistenþã medicalã

pentru gravide”, explicã deputatul Monica Iacob-Ridzi.

Pornind de la acest aspect, deputatul Monica Iacob-Ridzi propune adoptarea unei legi care sã prevadã asigurarea de gratuitate pentru toate consultaþiile, investigaþiile ºi tratamente necesare unei evoluþii normale a sarcinii, pentru toate gravidele.

Deputatul considerã cã acest proiect legislativ va avea un dublu impact pozitiv. Unul favorabil asupra evoluþiei natalitãþii ºi un al doilea asupra stãrii generale de sãnãtate a populaþiei, prin redu-

“Am iniþiat acest proiect de act normativ pornind de la o altã tristã realitate din þara noastrã, ºi anume aceea cã rata abandonului copiilor nou nãscuþi, în spitale sau imediat dupã externare, continuã sã rãmânã extrem de ridicatã, comparativ cu situaþia din restul þãrilor din Uniunea Europeanã. Cred cã o posibilã explicaþie este ºi frica faþã de multitudinea de cheltuieli inerente care urmeazã odatã cu sosirea unui nou nãscut în familie, pusã în balanþã cu veniturile medii ale unei familii sau, într-o situaþie ºi mai grea, veniturile unei mame singure”, aratã Monica Iacob-Ridzi.

Proiectul legislativ iniþiat, în

Actualitate 9 acest sens, de deputatul Monica Iacob-Ridzi prevede alocarea unei sume de 500 de lei neimpozabili, acordatã o singurã datã mamei, la naºterea unui copil, o datã cu eliberarea certificatului de naºtere.

“Cred cã acest lucru reprezintã ºi o reparaþie materialã ºi moralã, datoratã, în principal, tinerelor devenite mame în perioada 2010-2013, având în vedere cã o lege cu efecte economice ºi sociale similare a fost abrogatã în 2010, pe fondul reducerii masive de cheltuieli promovatã de Guvernul din aceea perioadã. Scopul acestei propuneri legislative este de a încuraja tinerele mame aflate la început de drum ºi de a le oferi posibilitatea de a achiziþiona un minim de produse strict necesare unui nou nãscut. În plus, raportatã la totalul cheltuielilor pe care le implicã creºterea ºi îngrijirea unui copil nou nãscut, suma de 500 de lei propusã ca ajutor este una simbolicã.

Consider însã, cã este foarte important pentru tinerele mame sã simtã cã nu sunt abandonate, în acele momente unice în viaþã, ºi cã Statul le încurajeazã în drumul pe care îl urmeazã”, a declarat deputatul Monica Iacob-Ridzi.

Poliþia de proximitate ºi drame ale copiilor din ºcoli

abandonul ºcolar, cadrele didactice apeleazã, încã din faza de chiul a elevilor, la Poliþia de proximitate, care bate la uºa pãrinþilor pentru a-ºi trimite copiii la ºcoalã. Invitaþii au precizat cã acest procedeu pare cel mai eficient, pentru cã acea penalizare a tãierii alocaþiei pentru copil, în cazul în care are un anumit numãr de absenþe, nu pare sã-i sensibilizeze pe

pãrinþi. Noi am întrebat cum ºi ce putem face pentru a da o mânã de ajutor în acest sens. De aici s-au declanºat discuþii ample extrem de constructive, care ne-au dat idei ºi nouã ºi probabil ºi invitaþilor.

Relaþia pãrinte-ºcoalã este esenþialã”- a declarat Margareta Burduf, preºedinte OF PSD Petroºani. ”M-au impresionat

cazurile relatate, cu copii chinuiþi de sistem, în care unii se pierd nu datoritã lor, ci a celor care le-au dat viaþã ºi a celor care decid pentru ei. Doamna directoare Mariana David a prezentat un caz al unei fetiþe ai cãrei pãrinþi sunt la muncã în strãinãtate.

Copila a fost aruncatã, pasatã când la mamã, când aici la bunicã, fiecare trimiþând-o la cealaltã ºi a

avut o cãdere psihicã.

Credea cã nimeni nu mai are nevoie de ea, cã nu este doritã… Dar acum, datoritã ºcolii, fata beneficiazã de consiliere psihologicã ºi se poate face bine. Un alt caz, mai vechi ne-a arãtat cât de greu este pentru un profesor, un diriginte sau un director de ºcoalã sã ia decizii pentru a nu se pierde un copil bun. Au fost vreo trei situaþii, de-a lungul carierei domnului profesor Hummel, în care trei fete au rãmas însãrcinate. Greu, foarte greu sã iei decizii ºi sã salvezi ºi ºcoala ºi copiii, sã depãºeºti cu bine momente care implicã atât de multe…” – a spus

Mariana Popa, vicepreºedinte PSD Petroºani. În România rata abandonului ºcolar este de 19,2 la sutã, iar politicul a avut o mare contribuþie, indirectã ce-i drept, dar esenþialã. Deciziile politice au dus la degradarea educaþiei în ºcoli prin tãierile masive de fonduri ºi restructurãri de personal, care au încãrcat într-atât dascãlii încât nu au mai avut nici timp, nici forþa necesarã de a se apleca cu mai multã atenþie asupra comportamentului elevilor, asupra simþirilor lor ºi a problemelor care-i frãmântã…

Ileana FIRÞULESCU

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 martie 2013

Restaurant, executat silit de DGFP Hunedoara

U

n restaurant internaþional în judeþul Hunedoara este executat silit de Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Hunedoara.

Monika BACIU În topul primilor 100 de datornici ai judeþului Hunedoara se aflã ºi un rstaurant care se vrea a fi de talie internaþionalã.

Corviniana este executatã silit de DGFP Hunedoara pentru suma de 155.719 de lei.

Restaurantul Corviniana, este situat foarte aproape de

muzeul ‘’Castelul Corvinilor”, pe malul râului Cerna fiind o oazã de liniºte în ambient deosebit cu iz medieval, personalul restaurantului face parte din acea categorie de “experþi în industria ospita-

litãþii”, meniul este unul desãvârºit pentru toate gusturile.

Anunþ

Anunþ Institutul Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitatea Minierã ºi Protecþiei Antiexplozivã – INSEMEX Petroºani, cu sediul în localitatea Petroºani, str. Gral. Vasile Milea, nr. 32 – 34, cod 332047, jud. Hunedoara, organizeazã concurs pentru ocuparea unui post

vacant de asistent director (studii superioare economice), pe duratã nedeterminatã, în activitatea administrativã.

Data limitã pentru depunerea dosarelor de concurs la secretariatul institutului este 21.03.2013, ora 15:30.

Concursul se va desfãºura în data de 25.03.2013, ora 10:30 la sediul institutului.

Criteriile minime obligatorii, probele de concurs, informaþii suplimentare privind eligibilitatea candidaþilor ºi conþinutul dosarelor de concurs, precum ºi tematica ºi bibliografia de concurs se pot obþine de la sediul institutului – Comp. Resurse Umane, ing. Olga Miclea, tel. 0254/541621 – 541622 int. 192.

Radare 7.03.2013 DN 7 Deva - Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Vulcan pe DN 66A ºi B-dul Mihai Viteazu

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Petroºani Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã” Luni, 25 martie 19:00

Contact 073558077

Consiliul Judeþean Hunedoara z Program Petroºani Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00 Preºedinte CJ Vineri 10:00 - 14:00

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP Este o zi favorabilã realizãrilor deosebite pe plan social ºi financiar. Profitaþi de acest context favorabil! S-ar putea ivi ocazia sã plecaþi într-o cãlãtorie. Nu refuzaþi, pentru cã poate fi beneficã pe plan profesional.

Dimineaþa puteþi rezolva problemele financiare de care nu aþi avut timp în cursul sãptãmânii.

Dupã-amiazã s-ar putea sã vi se propunã o colaborarea într-o afacere profitabilã. Acceptaþi, pentru cã vã puteþi redresa financiar.

Puteþi sã începeþi o afacere sau sã vã faceþi planuri cu privire la o investiþie pe termen lung.

Prietenii ºi partenerul de viaþã vã susþin. Evitaþi speculaþiile.

Aveþi rãbdare! Satisfacþiile vor apãrea curând.

Zi bunã pentru a începe activitãþi noi, mai ales în casã. Este recomandabil sã teminaþi mai întâi ce aþi început. Capacitatea de comunicare este excelenta ºi vã ajutã sã legaþi cu uºurinþã noi prieteni. Nu luaþi decizii importante de unul singur.

Parcurgeþi o perioadã favorabilã din toate punctele de vedere ºi vã simþiþi în formã. Aveþi ocazia sã obþineþi câºtiguri financiare nesperate ºi sã vã afirmaþi în societate. Relaþiile cu partenerul de viaþã sunt armonioase, ceea ce vã asigurã confortul psihic.

Este momentul sã vã concentraþi asupra treburilor casnice, chiar dacã aþi prefera o ieºire cu prietenii. Intuiþia vã ajutã sã rezolvaþi probleme dificile, dar þineþi cont ºi de sfaturile partenerului de viaþã. Spre searã, un prieten vã cere ajutorul.

Dimineaþa, persoana iubitã vã admirã pentru ideile dumneavoastrã originale. Aveþi un randament foarte bun ºi puteþi sã terminaþi tot ce aþi început. S-ar putea sã întâmpinaþi mici probleme financiare.

Zi favorabilã schimbãrilor importante. Aveþi ºansa sã vã afirmaþi pe plan social. De asemenea, sunt favorizate studiile ºi cãlãtoriile. Exprimaþi-vã clar faþã de partenerul de viaþã, ca sã nu vã înþeleagã greºit.

Sunteþi în formã ºi vã adaptaþi cu uºurinþã la situaþiile noi. Aveþi ocazia sã rezolvaþi probleme ce þin de viaþa particularã. Mai mult, reuºiþi sã îi ajutaþi ºi pe cei din jur. Este o zi bunã pentru discuþii cu prietenii ºi familia. Aveþi grijã sã nu deveniþi pisãlog!

Sunteþi într-o excelentã formã intelectualã. Relaþiile cu cei din jur sunt foarte bune. Sunteþi dispus sã le ascultaþi problemele ºi sã le daþi sfaturi. Nu faceþi promisiuni pe care nu sunteþi sigur cã le puteþi respecta!

Zi bunã pentru a începe activitãþi noi, mai ales în casã. Este recomandabil sã teminaþi mai întâi ce aþi început. Capacitatea de comunicare este excelenta ºi vã ajutã sã legaþi cu uºurinþã noi prieteni.

Nu luaþi decizii importante de unul singur.

Aveþi un simþ practic la înãlþime ºi puteþi sã demaraþi o afacere profitabilã. S-ar putea ca un prieten sã vã propunã o colaborare pe termen lung. Gândiþi-vã serios, chiar dacã propunerea este foarte tentantã. Nu vã grãbiþi sã luaþi hotãrâri de bani.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Martie 2013

Încã o nedreptate socialã S

ituaþia de nedreptate socialã creatã prin acte discriminatorii a împãrþit pensionarii, proveniþi din mineritul Vãii Jiului, în douã categorii, una cu drepturi referitoare la alocaþiile de cãrbune ºi tarif preferenþial la energia electricã pentru consumul casnic, iar cealaltã categorie fiind exclusã de la aceste drepturi.

Petre LUNGOCI

Aceastã nedreptate persista din septembrie 1997 când s-a procedat la desfacerea a zeci de contracte de muncã ale salariaþilor din mineritul Vãii Jiului care urmau a fi disponibilizaþi. Dupã ce mulþi disponibilizaþi au terminat perioada de ºomaj, fãrã a mai fi încadraþi în vreo muncã, în urma examinãrii

dosarelor de pensionare ºi îndeplinind condiþiile de vechime în muncã ºi limita de vârstã, au devenit pensionari. Pentru o mai bunã clarificare a situaþiei, menþionez faptul cã îndeplinirea condiþiilor de pensionare nu s-a datorat perioadei de ºomaj, ci vechimii în munca acumulatã pânã la momentul disponibilizãrilor.

Este bine cunoscut faptul cã reducerile de

personal, ca urmare a disponibilizãrilor, au fost realizate de cãtre administraþiile unitãþilor miniere ºi a Sindicatelor Miniere Valea Jiului,printr-o strategie, pot spune de vicleºug, prin a determina zeci de mii de angajaþi sã solicite desfacerea contractelor de muncã prin semnarea unor cereri gata completate, moment în care se direcþiona atenþia spre “avantajele” salariilor compensatorii conferite prin Ordonanþe de Guvern. Nu s-a fãcut nicio referire în acele cereri despre pierderea, în urmãtoarea perioadã a unor drepturi a celor care urmau a se pensiona prin îndeplinirea condiþiilor de pensionare.

Aºadar, este evident cã desfacerea contractelor

de muncã s-au realizat nu din vina angajaþilor ci prin inducere în eroare de cãtre cei care au determinat acest fapt, cât ºi prin a nu prezenta în

cã prin diferite interpretãri netemeinice sã se ajungã la situaþii discriminatorii asupra pensionarilor proveniþi din mineritul Vãii Jiului.

totalitate adevãrul, urmãrindu-ºi scopul pe care l-au ºi realizat în sensul de a desface cât mai multe contracte de muncã ºi asta nu oricum, decât în urma semnãrii acelor cereri, pricinuind ulterior pagube materiale ºi morale celor care au rãmas fãrã loc de muncã.

Este necinstit ºi nedrept

Potrivit unor Hotãrâri de Guvern din anul 1990 “drepturile de care beneficiazã personalul unitãþiilor miniere din cadrul CMVJ respectiv platã cu tarif redus a consumului la energia electricã, în mod gratuit, se acorda acestui personal ºi dupã pensionare. Nu existã nicio condiþie sau vreun alt act normativ ulterior

emis, prin care sã se sisteze aceste drepturi dupã pensionare a personalului disponibilizat ci dimpotrivã, existã acte normative ºi chiar o Decizie a Uniunii Europene unde se prevede cã de aceste drepturi, de gratuitãþi, facilitãþi,beneficiazã ºi persoanele disponibilizate care ºi-au pierdut locul de muncã, ºi celor îndreptãþiþi sã primeascã astfel de drepturi, cantitativ ºi/sau echivalent în bani.

Oare cine ar trebui, dacã totuºi suntem un stat de drept, sã corecteze aceastã nedreptate socialã creatã prin acte discriminatorii sau prin interpretãri netemeinice care au împãrþit pensionarii mineri ai Vãii Jiului în douã categorii deºi ambele categorii au îndeplinit aceleaºi condiþii pentru a deveni pensionari???

A început redistribuirea alimentelor UE la Petrila Câinii comunitari adunã edilii hunedoreni

A

limentele de la Uniunea Europeanã sunt redistribuite la Petrila. Beneficiarii alimentelor europene care nu le-au ridicat pânã acum vor rãmâne fãrã acestea. Asta pentru cã cei de la Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã de pe raza localitãþii au început redistribuirea produselor.

Monika BACIU În aceastã categorie intrã ºi persoanele care au primit pânã acum alimente de la Uniunea Europeanã. ”Au rãmas alimente din PEAD care nu au venit sã le ridice cei care erau în drept. Alimentele rãmase sunt redistribuite celor care au solicitat pentru a nu

rãmâne în stoc sã expire sau sã le aruncãm”, a declarat viceprimarul oraºului Petrila, Vasile Jurca.

La Petrila aproximativ 2500 de persoane benefici-

azã de alimente de la Uniunea Europeanã.

Produsele rãmase în depozit vor fi redistribuite din luna martie, în limita stocului, aceloraºi categorii sociale care au fost ºi pe listele iniþiale. În ceea ce priveºte cantitatea care va reveni beneficiarilor, aceasta va fi mai micã decât cea iniþialã, astfel încât sã beneficieze de produse un numãr cât mai mare de nevoiºi.

P

rea mulþi câini vagabonzi pe stradã!. Asta o ºtie toatã lumea, dar în aceastã varã am putea sã scãpãm de ei, sau mãcar sã îi þinem sub control.

Diana MITRACHE Primarii din Valea Jiului ºi responsabilii de

de miliarde pentru acest an, care presupune dotãri, maºini, iar eu cred cã din varã

problemã complexã ºi care necesitã abordãri la fel de complexe, pentru cã nu putem sã îi omorâm, dar ei vor fi sterilizaþi, vor mai fi pe stradã o verme, dar din varã vom vedea rezultatele”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele CJ

Hoaþã prinsã de poliþiºtii de la Petrila

A

dat lovitura de multe ori, însã pânã la urmã oamenii legii i-au venit de hac.

Este vorba de o femeie care a comis mai multe furturi în toatã Valea Jiului, profitând de bunãvoinþa sau naivitatea oamenilor pe care îi alegea drept victime.

Luiza ANDRONACHE O femeie din Petroºani a fost mult timp filatã de poliþiºtii de la Petrila pânã când a fost prinsã. Ea a reuºit sã comitã mai multe furturi în doar câteva luni. „ Am identificat o persoanã în vârstã de 33 de ani, de sex feminin din Petroºani, zona

Colonie, care, în urma cercetãrilor, am stabilit cã este autoarea a 11 fapte de naturã penalã, respectiv furturi din locuinþã, prin distragerea atenþiei proprietarilor”, a declarat Ovidiu Zaharia, ºef Poliþia Petrila.

Femeia, hoaþã cu vechi ºtate de platã în meserie, avea un mod de operare special.

“Prin solicitare de o bucatã de pâine sau un pahar de apã, cum persoana la care apela era singurã, se deplasa în bucãtãrie sau altã încãpere, iar autoarea profita de acest fapt ºi sustrãgea sume de bani. A acþionat în perioada noiembrie 2012- martie 2013. A comis 6 fapte în Petrila, 4 în Petroºani ºi 1 în Vulcan ”, a mai spus Ovidiu Zaharia.

Ea a fost propusã judecãtorilor cu mãsura de arestare preventivã pentru 29 de zile, iar cererea procurorilor a fost admisã. În prezent, ea este încarceratã.

la Consiliul Judeþean Hunedoara au purtat discuþii legate de problema câinilor comunitari. Totul, pentru cã în aceste zile se fac demersuri aºa încât toate forþele sã conveargã spre acelaºi rezultat. „Noi suntem în plin proces de organizare a acestui serviciu.

Am pus la bãtaie rezerve bãneºti, cam 29

se vor vedea rezultatele. E o

Hunedoara.

Câinii comunitari au invadat Valea Jiului, iar soluþiile trebuie sã îi vizeze pe toþi hunedorenii.

Asta pentru cã patrupedele migreazã ºi se înmulþesc necontrolat, iar mãsurile nu pot fi decât la nivel judeþean.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Martie 2013

Spectacol de vis pe pârtie S ki Resort Transalpina a organizat la sfârºitul sãptãmânii cea de-a doua ediþie a “Cupei Transalpina” la ski, competiþie dedicatã de aceasta datã, adulþilor cu varste de peste 18 ani.

Marius MITRACHE Sportivii au concurat împãrþiþi pe 4 grupe în funcþie de anul naºterii. În cadrul fiecãrei grupe au fost câte 2 subgrupe: femei ºi bãrbaþi.

La start s-au prezentat un numãr total de 57 de concurenþi. Au fost acordate cupe, medalii ºi premii importante câºtigãto-

70 de ani!

Pentru cã de la un asemenea eveniment nu putea sã lipseascã partea de entertainment, în timp ce secretariatul concursului stabilea clasamentele,

rilor. O menþiune speciala: domnul Crãciun Paul a câºtigat medalia de argint la categoria “peste 55 de ani” ºi totodata Diploma Senior, pentru cã schiazã de

în funcþie de timpii realizaþi de participanþii la concursul de ski, în zona Apreski-ului, la baza

Troleibuzul Vãii Jiului, un vis aproape de realitate

V

Demersuri pentru Mina - muzeu Petrila

P

rimãria, Universitatea Petroºani ºi responsabilii de la Mina Petrila, precum ºi studenþi strãini pun bazele unui muzeu în cadrul minei Petrila. Toþi sunt interesaþi ca acest loc sã nu ajungã la fel cum s-a întâmplat cu unitãþile deja închise.

avem deja creionat proiectul”, a declarat Constantin Jujan, directorul E M Petrila.

Unul dintre obiectivele pe care ni le-a dezvãluit actualul director este acela legat de amplasarea în curtea

Diana MITRACHE Mina Petrila e pe lista de închidere, dar sunt oameni care vorsãnu olase sã moarã ºi sã o transforme în muzeu.

Vor rãmâne în picioare mai multe clãdiri ce pot fi transformate în sãli, iar directorul actual al minei, Constantin Jujan ne explicã cum se va face asta. „Calendarul acestor evenimente va cuprinde, într-o primã etapã, o întâlnire la Universitatea din Petroºani, unde în afara

proiectului, vom iniþia discuþii legate de inventarierea clãdirilor care pot fi reabilitate ºi transformate în muzeu. Noi

intermediara, cota de altitudine 1830 s-a organizat un alt concurs intitulat: “Frumosu’ Lotrului”, prezentat de actorul Cosmin Seleºi.

Petrecerea s-a incheiat cu un minunat concert susþinut de Alin Vaduva.

Organizatorul acestui eveniment a fost SC Quasar Industries SRL Petroºani.

minei a unui tren ce transportã cãrbunii la

suprafaþã, dar în loc de huilã, în vagoneþi vor fi flori. În plus, ºi studenþii strãini vor reveni ºi unii chiar cu planuri concrete. „Au ºi creionat un plan pentru acest muzeu în aer liber ºoi integrarea lui. Ei au fãcut un studiu.Îi aºteptãmsã revinã în varã un grupo mai restrâns, care vor aduce soluþii legate de acest obiectiv”, a mai adãugat Jujan.

Mina Petrila este inclusã pe lista celor care vor închide ºi nu ar fi primul proiect de acest fel din Valea Jiului. Un proiect similar a fost gândit ºi pentru mina Aninoasa, care a fost închisã în urmã cu mai mulþiani, dar actualii edili l-au abandonat.

om avea troleibuz în Valea Jiului. Asta au pus la cale miercuri edilii locali ºi cei veniþi de la judeþ. Pentru prima datã în istoria locului ,un astfel de mijloc de transport ar putea, însã, sã circule dupã 2014.

Diana MITRACHE „E o primã întâlnire cu grupul de proiectanþi pentru a realiza un obiectiv pe care noi îl considerãm foarte important: linia de transport între Petroºani – Petrila ºi Petroºani -Aninoasa –

Vulcan – Lupeni – uricani.

E o întâlnire preliminarã, iar ‚ în curând, vom înepe realizarea proiectului tehnic”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele CJ

Pescarii s-au întrecut la pescuit la Cupa Primãverii “ENERGOFISH”

A

proape 30 de pescari s-au întrecut în cadrul uneia dintre cele mai asteptate competitii de pescuit din zona ce s-a desfasurat la sfarsitul acestei saptamani, pe balta BEN din satul Strei.

Este vorba despre concursul de pescuit – Cupa Primãverii “ENERGOFISH”, organizat de magazinul de articole de pescuit FISHMASTER din Petrosani, cu sprijinul ENERGOFISH. Au fost prezenti 28 de pescari, dotati cu undite diversificate si momeli pentru crapi, sturioni si caras, iar pentru a-ºi face curaj înainte de concurs, pescarii ºi-au fãcut încãlzirea cu mici, bere ºi þuicã fiartã.

Tot concursul s-a desfasurat conform programului si a regulamentului propus de organizatori. Mai

exact o manºã de 8 ore, iar fiecare participant a putut folosi doua undite.

Vremea

a fost ideala desfasurarii competitiei, cu soare ºi un pic de vânt, temperatura fiind

Hunedoara.

Deocamdatã nu se ºtie care vor fi costurile unui astfel de proiect, dar proiectanþii fac acum unul estimativ. Se vor face studiile de fezabilitate ºi prin 2014 va fi gata proiectul.

Asta pentru a putea fi

finanþat pe fonduri europene ºi se sperã cã va fi o prioritate, având în vedere cã e vorba de energia regenerabilã.

de 10 grade. Participantii au primit diplome, articole de pescuit si de montura din partea organizatorilor.

Valoarea premiilor oferite de organizatori a fost de 1.400 de lei.

Cea mai mare captura a fost castigata in uma concursului de Romi Miclea – un crap romanesc de 3,62 kg.

Locul I – Kreisz Tibi – 40 kg peste Locul II – Mihai Dulhaniuc – 19,71 kg peste Locul III – Toma Gâlea – 19,53 kg peste În total, participanþii au prins peste 315 kg de peºte, care a fost însã eliberat mai apoi în baltã.