CVJ, Nr. 320, Miercuri 6 martie 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 320

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 6 Martie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Monica Iacob Ridzi:

“Nu vã jucaþi cu soarta minerilor din Valea Jiului!”

Mineritul - oaia neagrã, iar energia verde este subvenþionatã cu bani grei in întâmplare, la D Conferinþa Comitetului Naþional Român al Consiliul Mondial de Energie, CNRCME, ce a avut loc la Academia Românã, a fost ridicatã problema cãrbunelui deºi tema era energia verde.

>>> PAGINILE 8-9

Alic merge la concursul pentru manager al CEH

D

irectorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Costel Alic, ºi-a depus candidatura pentru postul de manager privat al entitãþii energetice hunedorene.

>>> PAGINILE 8-9

Explozie la Preparaþia Petrila

U

na dintre cele mai vechi preparaþii de cãrbune din Valea Jiului a fost aproape demolatã.

>>> PAGINILE 6-7

Deºi existã „legea ilicitului”

Turnuleþele din palatele rromilor rãmân neverificate

N

imeni nu verificã ce bani sunt „zidiþi” în palatele cu turnuleþe ale rromilor ºi asta deºi existã legislaþie care le-ar da dreptul inspectorilor fiscali sã încerce sã afle provenienþa banilor.

>>> PAGINILE 6-7

D

eputatul de Valea Jiului, Monica Iacob Ridzi atrage atenþia asupra abordãrii “absolut eronate” a Guvernului a perspective economice ºi sociale din Valea Jiului în contextual privatizãrii mineritului. “Îmi este dat sã aflu cu stupoare cã intenþiile guvernanþilor noºtri nu mai seamãnã deloc cu promisiunile fãcute, sub cuvânt de onoare, minerilor din Valea Jiului, în urmã cu doar câteva luni în urmã”. >>> PAGINA A 3-A

Un Saint Bernard, mascota Staþiunii Parâng >>> PAGINA 12

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Martie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Plasa de stele 22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 12:15 13:30 15:00 15:15 16:40 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

Teleshopping Schimb de vieþi Vânãtorii de sclavi Teleshopping Copii contra pãrinþi (r) Aventurile lui Sinbad Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche 2012: Supernova

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Ce se întâmplã, doctore? (r) 11:00 Luminile Nordului 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Mai multe versiuni ale mele 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Soldatul

Prima TV 9:30 NCIS 10:30 Medium 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r)

18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete

TVR 1 9:45 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:30 Ora de business (r) 11:20 Pe scurt despre orice 11:30 Rezumatele zilei UEFA Champions League (r) 12:20 Înainte ºi dupã 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Zeul rãzboiului (r) 13:20 Zeul rãzboiului (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 Latitudini 17:30 Oameni care au schimbat lumea (r) 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 martie 2013

Monica Iacob Ridzi: “Nu vã jucaþi

Minerit 3

cu soarta minerilor din Valea Jiului!”

D

eputatul de Valea Jiului, Monica Iacob Ridzi atrage atenþia asupra abordãrii “absolut eronate” a Guvernului a perspective economice ºi sociale din Valea Jiului în contextual privatizãrii mineritului.

“Îmi este dat sã aflu cu stupoare cã intenþiile guvernanþilor noºtri nu mai seamãnã deloc cu promisiunile fãcute, sub cuvânt de onoare, minerilor din Valea Jiului, în urmã cu doar câteva luni în urmã. Am primit, zilele trecute, din partea domnului ministru Constantin Niþã, ministrul Energiei, un rãspuns la interpelarea pe care i-am adresat-o pe tema soluþiilor pe care Ministerul Energiei le are pentru activitatea minierã din Valea Jiului. Domnul ministru Niþã mã informeazã cã intenþiile Ministerului Energiei în ceea ce priveºte sectorul minier ºi energetic din Valea Jiului se rezumã la… vânzarea, în regim de urgenþã a pachetului majoritar de acþiuni de la Complexul Energetic Hunedoara !?!! ªi, mai spune domnul ministru Niþã, cã acestea sunt prevederile Memorandumului cu FMI ºi

Comisia Europeanã. În rândul bravilor mineri din Valea Jiului, circulã o vorbã a cãrei valoare e mai presus decât orice. Ei, minerii, exclamã atunci când îºi fac unii altora promisiuni: “un om, o vorbã”! Iar aceastã sintagmã înseamnã pentru orice om cinstit, dar mai ales pentru minerii Vãii Jiului, dacã nu literã de lege, atunci în mod categoric un cuvânt de onoare ce se cere a fi respectat cu stricteþe”, spune deputatul Monica Iacob Ridzi. Mai mult, deputatul Monica Iacob Ridzi spune cã atunci când actualii guvernanþi au venit în Valea Jiului, în campanie electoralã, pentru a le cere votul lor de încredere, liderii politici le-au promis, sub cuvânt de onoare, cã vor avea grijã ca mineritul din aceastã zonã a þãrii nu doar sã continue, dar sã

cunoascã ºi o dezvoltare pe baze economice susþinute de stat, dar în prezent situaþia este cu totul alta, fapt care poate avea repercursiuni grave asupra zonei. “ Asumarea unei decizii privind privatizarea minelor ºi termocentralelor din cadrul CEH nu vã este impusã nici de FMI ºi nici de Comisia Europeanã. Dacã aþi convenit însã o astfel de soluþie cu organismele financiare internaþionale, înseamnã cã, fie nu vã pasã de soarta celor peste 9000 de salariaþi din sistemul termoenergetic al Vãii Jiului ºi de zecile de mii de oameni care, în Valea Jiului depind de aceastã activitate economicã, fie aþi negociat prost. Ceea ce însã, în opinia mea, este ºi mai grav, este cã, propunând o astfel de soluþie – despre care n-aþi suflat nici un cuvât în campania elec-

toralã – nu faceþi altceva decât sã înºelaþi încrederea oamenilor din Valea Jiului”, mai spune Monica Iacob Ridzi. În opinia deputatului hunedorean existã multe alte soluþii pentru revitalizarea sectorului minier ºi energetic, mult mai constructive ºi cu mai multe sorþi de izbândã, decât abandonarea acestei activitãþi ºi pasarea tuturor problemelor cãtre sectorul privat. “Dacã v-ar pãsa, câtuºi de puþin, de viitorul

Ministru Delegat pentru Energie Constantin Niþã:

“Toate acþiunile în ceea ce priveºte Complexul Energetic Hunedoara converg cãtre privatizare” mineritului din Valea Jiului depinde de privatiS oarta zarea Complexului Energetic Hunedoara. Constantin Niþã, ministru delegat pentru energie a rãspuns deputatului Monica Iacob Ridzi interpelãrii ce a avut tema „mineritul Vãii Jiului, între realitãþi, incertitudini ºi perspective”, iar concluziile nu sunt tocmai favorabile pentru mineritul din Valea Jiului. Prezentãm integral întrebãrile ºi rãspunsurile ministrului Constantin Niþã în legãturã cu mineritul Vãii Jiului: Întrebare: Care sunt intenþiile actualului Guvern în ceea ce priveºte perspectiva Complexului Energetic Hunedoara? Rãspuns: În conformitate cu prevederile Memorandumului Tehnic de Înþelegere asumat de Guvern în urma ultimei întâlniri cu reprezentanþii Fondului Monetar Internaþional, Banca Mondialã ºi Uniunea Europeanã, toate acþiunile în ceea ce priveºte Complexul Energetic Hunedoara converg cãtre privatizare. În acest sens în perioada urmãtoare se va

adopta o Hotãrâre de Guvern, în concordanþã cu toate procedurile necesare, pentru vânzarea pachetului majoritar de acþiuni deþinute de stat la S.C. Complexul Energetic Hunedoara S.A. cãtre un investitor strategic. Întrebare: Care sunt mãsurile pe care Guvernul le are în vedere pentru a asigura continuitatea activitãþii miniere din Valea Jiului? Rãspuns: Aºa cum s-a angajat prin hotãrârile de guvern promulgate în vederea înfiinþãrii

Complexului Energetic Hunedoara, respectiv în vederea constituirii noilor societãþi din fosta Companie Naþionalã a Huilei SA Petroºani, Societatea Naþionalã a Huilei ºi Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului, Guvernul, prin ministerele implicate, parcurge paºii necesari pentru realizarea fuziunii dintre Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani SA ºi Complexul Energetic Hunedoara.

oamenilor din Valea Jiului, aþi aborda problema industriei miniere ºi energetice cu responsabilitate, urmând modelul unor state europene care au gãsit soluþii în aceastã direcþie. Exemplul Germaniei, al Poloniei sau al Cehiei sunt tot atâtea modele de succes care pot sã vã inspire”, declarã Monica Iacob Ridzi. ªi în ce priveºte privatizarea Complexului Energetic Hunedoara, care ar rezolva problema activitãþilor miniere ºi termoenergetice din Valea Jiului, Monica Iacob Ridzi atrage atenþia cã se va face o gravã eroare. “Ce investitor privat serios ºi-ar asuma, în acest moment, preluarea unui colos energetic de acest fel, în condiþiile în care nici statul nu pare a gãsi soluþiile cele mai bune pentru redresarea activitãþilor de producþie din acest sector de activitate? Teamã îmi este cã o privatizare a Complexului Energetic Hunedoara (cu cele douã termocentrale ºi cele 4 exploatãri miniere din Valea Jiului la pachet) nu va însemna altceva decât drumul spre distrugerea definitivã a acestei importante construcþii industriale. Pentru cã singura tentaþie a oricãrui “investitor” privat spre acest domeniu nu ar putea fi, în acest moment, alta decât tãierea echipamentelor ºi utilajelor din termocentrale ºi din minele

Finalizarea fuziunii, aºa cum a fost stabilit prin Memorandumul tehnic de înþelegere cu instituþiile financiare internbaþionale, va fi în trimestrul 2 al anului curent. Dupã fuziune, activitatea minierã din Valea Jiului va continua, pe de o parte, integratã în Complexul Energetic Hunedoara, urmând a avea un rol foarte important în creºterea atractivitãþii economice, în vederea privatizãrii, iar pe de altã parte prin acordarea de ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive conform legislaþiei europene, de care beneficiazã, pânã în anul 2018, Societatea Naþionalã Închideri Mine Valea Jiului. Întrebare: În ce mãsurã a fost analizatã declararea huilei drept resursã energeticã strategicã la nivel naþional, aºa cum s-a propus, dupã adoptarea „Strategiei Energetice naþionale 2013 – 2020”, în cadrul CSAT? Rãspuns: În sprijinul campaniei integrate mine – energie, pentru eliminarea problemelor de start – up, se urmãreºte crearea cadrului legislativ privind mãsuri de siguranþã în funcþionarea Sistemului Energetic Naþional în contextul Legii energiei nr. 123/2012 ºi a

Vãii Jiului ºi vânzarea acestora la fier vechi”, aratã Monica Iacob Ridzi. În acest context, Monica Iacob Ridzi i-a invitat pe membrii cabinetului Ponta sã reanalizeze abordarea strategiei guvernamentale privind perspectivele industriei miniere ºi termoenergetice din Valea Jiului, þinând cont în primul rând de latura socialã a acestora ºi sã renegociaþi, dacã trebuie, acest subiect, cu organismele financiare internaþionale. “Situaþia minelor ºi termocentralelor din Valea Jiului ºi Deva nu trebuie sã devinã un fiasco, aºa cum cei aproape 9000 de salariaþi de la acestei unitãþi economice nu trebuie sã aibã soarta dramaticã ºi nemeritatã a celor de la Oltchim Rm. Vâlcea. Nu aveþi dreptul de a lãsa pe drumuri atâtea mii de oameni ºi nici de a lãsa fãrã un suport salarial zeci de mii de familii, într-o zonã în care, de 20 de ani, statul nu a fost capabil cã creeze încã alternative la minerit ºi energie. (…) Trebuie doar voinþã politicã pentru a fi aplicate ºi o atitudine corectã faþã de oamenii care nu aºteaptã de la dumneavoastrã decât sã le fiþi acei parteneri care-ºi respectã cuvântul dat. Aºa cum aþi promis înainte de alegeri”, a conchis Monica Iacob Ridzi. Marius MITRACHE

Directivei Uniunii Europene 72/2009, respectiv CEH va produce energie pe bazã de huilã indigenã la un preþ reglementat, pentru siguranþa SEN. De asemenea, se urmãreºte atragerea de surse de finanþare pentru punerea în aplicare a programului investiþional atât în centralele electrice cât mai ales în unitãþile miniere care asigurã materia primã. Subliniez cã singura posibilitate de menþinere a activitãþii de exploatare a zãcãmintelor de huilã din Valea Jiului este producerea ºi vânzarea produsului finit, energia electricã, la un preþ competitiv pe piaþa de energie. Întrebare: Care sunt soluþiile alternative pe care le aveþi pentru a asigura o perspectivã economicã ºi socialã pentru locuitorii Vãii Jiului, în condiþiile restrângerii activitãþii de minerit ºi energie? Rãspuns: În vederea generãrii de soluþii alternative benefice pentru dezvoltarea regiunii Vãii Jiului care sã deschidã noi perspective economice ºi sociale, vã asigurãm de întregul nostru suport pentru identificarea ºi implementarea acestora, împreunã cu autoritãþile locale ºi factorii politici din zonã.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 martie 2013

Mutarea ”Teoreticului” naºte nemulþumiri

M

utarea liceului teoretic din Petroºani la ªcoala Generalã numãrul 5 naºte discuþii aprinse. Reprezentanþii ªcolii Generale I.G. Duca din Petroºani sunt nemulþumiþi de faptul cã directorul Colegiului Naþional Mihai Emiescu din localitate vor sã se mute în clãdirea de la ªcoala Generalã numãrul 5. Monika BACIU

Mai mult, cei de la ºcoala generalã îl contrazic pe directorul liceului care a declarat cã la ºcoala 4 învaþã doar câþiva zeci de copii. ªcoala Generalã Numãrul 5 din Petroºani este structurã a ªcolii Generale I.G. Duca din localitate. ”Eu consider cã aceastã alegere sau chiar discuþie nu ar trebui sã existe deoarece în aceastã instituþie funcþioneazã paisprezece clase. Cinci de învãþãmânt primar, patru clase de învãþãmânt gimnazial, trei clase de copii

de la învãþãmântul special ºi doau clase de învãþãmânt cu frecvenþa redusã. Liceul Teoretic nu ne-a consultat, nu înþeleg de ce dumnealor se hotãrãsc acum sã facã acest pas, de ce nu au luat aceastã hotãrâre în urmã cu câþiva ani atunci când s-a fãcut comasarea ºcolilor, pe de altã parte nici nu ºtiu cum funcþioneazã de doi ani de zile încoace pentru cã au avut controlul ARACIP-ului care normal nu ar fi trebuit sã le dea de atunci avizul de funcþionare”, a declarat Nicoleta Demeter, directorul ªcolii Generale I.G.

Duca din Petroºani. Directorul Colegiului Naþional Mihai Eminescu din Petroºani, Gilbert Danciu, declara sãptãmâna trecutã cã a consultat mai mulþi reprezentanþi implicaþi în aceastã mutare. ”Am avut pânã acum câteva întâlniri cu reprezentanþii Administraþiei Locale, Consiliului Profesoral ºi Consiliul Elevilor care, în principiu, sunt de acord cu aceastã mutare. A rãmas sã mai avem o întâlnire ºi cu Consiliul Pãrinþilor dupã care vom lua o decizie în acest sens. Singura noastrã problemã, pentru care dorim sã ne mutãm este legatã de spaþiu, clasele fiind mult mai mici comparativ cu normele ce ar trebui îndeplinite. Discuþiile visa-vis de mutarea noastrã într-o nouã locaþie au demarat de mai multã vreme, deºi este o

hotãrâre greu de luat tinând cont de faptul cã ne-am derulat activitatea în actualul sediu în ultimii 20 de ani”, a declarat

sau douã de ºcoalã ºi sub nicio formã pãrinþii nu sunt de acord sã aducã copii pe maºina sau microbuz în alte ºcoli din

sãptãmâna trecutã, Gilbert Danciu, director Colegiul Naþional „Mihai Eminescu” Petroºani. O posibilã mutare i-ar afecta în primul rând pe elevii ªcolii Generale numãrul 5, dar ºi pe cadrele didactice care ºiar pierde norma. ”Cel mai tare sunt afectaþi copii ºi pãrinþii care locuiesc în aceastã zonã, nu-ºi doresc sã vinã în centru fiind cã locuiesc în acest cartier la un bloc

oraº. Deja sunt obiºnuiþi spaþiul este al lor de atâþia ani de zile, iar Liceul Teoretic trebuia sã se gândeascã, ºi sper sã se gândeascã mai bine în momentul în care au plecat pe drumul acesta”, a mai spus directorul unitãþii ºcolare. La nivelul administraþiei locale din Petroºani, nu s-a aprobat încã o astfel de mutare. Cei care ar trebui sã dea un aviz în acest sens sunt

Modificãri în evaluarea profesorilor

M

odificãri pentru cadrele didactice. Profesorii care au ajuns în sistemul de învãþãmânt nu scapã de evaluãri. Aceºtia sunt nevoiþi sã susþinã anumite examene pentru obþinerea gradelor didactice. Începând din acest an, doar cei care au obþinut cel puþin nota 8 la aceste examene sunt declaraþi admiºi. Monika BACIU ”Dupã cum se ºtie cadrele didactice care se angajeazã, dupã câþiva ani de zile trebuie sã dea niºte examene de definitivat, dupã acesta în cazul în care au obþinut o notã de 10 li se reduce termenul pentru exa-

menul de grad cu un an. Modificãri sunt aici legate de inspecþii ºi de notele obþinute la grad, pânã acum notã ºi la inspecþie ºi la grad a fost de minim 7 iar începând de anul acesta nota minimã este 8”, a declara Vasile Fãgaº, preºedinte Federaþia

Sindicatelor din Educaþie, Spiru Haret. Potrivit liderului de sindicat aceastã mãsurã nu va influenþa negativ activitatea cadrelor didactice. ”Nu va influenþa pentru cã ºi

Valea Jiului, în topul olimpicilor judeþeni

E

levii din Valea Jiului, printre premianþi la olimpiadele judeþene. Elevii de la colegiile „Decebal” din Deva, „Traian Lalescu” din Hunedoara ºi “Mihai Eminescu” din Petroºani ºi-au adjudecat premiile întâi la olimpiada de chimie – faza judeþeanã. La nivelul clasei a VIII-a, cei mai buni olimpici judeþeni la chimie sunt din Petroºani ºi Deva. Astfel, premiul I i-a revenit lui Cãlin Dimitrie grecu - ªcoala “Andrei ªaguna “Deva, iar premiile doi ºi trei au ajuns la Petroºani. Premiul II l-a obþinut Kutasi Eniko – CN

“Mihai Eminescu” Petroºani, iar premiul III - Despina Cassian ªcoala “I.G.Duca “ Petroºani. La clasa a IX-a premiul I a fost adjudecat de Sergiu - Daniel Redeca - CN “M. Eminescu” Petroºani. Premianþi ºi la biologie Reprezentanþii Inspectoratului ªcolar Hunedoara au dat publicitãþii rezultatele olimpiadei judeþene de biologie, care a avut loc sâmbãtã. Premiile întâi au fost adjudecate de elevi de la Colegiul Naþional (CN) „Decebal” din Deva, CN „Iancu de Hunedoara”, CN „Mihai Eminescu” din Petroºani ºi ªcoala „Andrei ªaguna” din Deva. La clasa a IX-a, premiul II a fost adjudecat de Nagy

Raymond, elev al Colegiului Naþional “Mihai Eminescu” Petroºani, iar la clasa a X-a, premiul II a fost obþinut de Anamaria David, tot elevã a liceului Teoretic. În ceea ce priveºte clasa a XI-a premiul III i-a revenit elevei ndrada Maria Toldean de la Liceul Teoretic Lupeni. La clasa a XII-a, elevii din Valea Jiului ºi-au adjudecat primele trei locuri. Astfel, premiul I l-a primit Dragoº Gheorghiu elev al Colegiului Naþional “Mihai Eminescu” Petroºani, premiul II - Bondar Oszkar (Liceul Teoretic Lupeni) ºi premiul III - Szekely Andreea (Col. Naþ. “Mihi Eminescu” Petroºani). Monika BACIU

cei care în general au învãþat, au luat note mari la aceste examene pentru cã în general oamenii sunt pregãtiþi, în aceastã situaþie în care nota s-a mãrit ºi examinatorii vor avea grijã cã notele sã se dea în funcþie de merit”, a mai spus Fãgaº. În ceea ce priveºte examenul de titularizare în acest an se pot titulariza pe baza notei obþinute anul trecut ºi

consilierii locali. ”Aceastã alternativã a mutãrii copiilor de la Liceul Teoretic la ºcoalã din cartierul Aeroport este doar o propunere, în momentul în care se va decide cã aceastã idee este cea care va rezolva aceastã problemã cu siguranþã se va gãsi o soluþie astfel încât ºi elevii de ºcoala generalã sã poatã frecventa acea locaþie. Pânã în acest moment a fost acea cerere a ªcolii Generale Nr. 7 pentru cã era distanþã foarte mare între cele douã instituþii însã alte cereri pânã în acest moment noi nu am primit, suntem dispuºi sã discutãm pe aceastã temã cu cei interesaþi”, a declarat purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani, Nicu Taºcã. În cursul acestei sãptãmâni ºi reprezentanþii Inspectoratului Judeþean ªcolar Hunedoara vor analiza aceastã situaþie, urmând a stabili anumite mãsuri care pot fi luate în cazul celor douã unitãþi ºcolare din Petroºani.

persoanele care nu au reuºit sã obþinã un post deºi au avut notã corespunzãtoare. ”Examenul de titularizare va fi în avantajul celor care au dat examenul anul ºi au obþinut o notã de 7 sau peste dar nu au obþinut post ºi au fost angajaþi ca suplinitori cu acea notã de anul trecut se pot titulariza anul acesta doar sã existe postul respectiv. Era ºi pânã acum dar dacã nu existau posturi vacanþe nu se puteau ocupa”, a mai declarat sursa citatã.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 martie 2013 Spitale în colaps

Patru unitãþi sanitare din judeþul Hunedoara, pe lista datornicilor orãºenesc Haþeg are datorii ºi la bugetul de stat în valoare de 272.928 de lei, iar conturile unitãþii medicale sunt blocate.

P

atru spitale din judeþul Hunedoara, pe lista neagrã a Finanþelor Publice. Patru unitãþi sanitare din judeþ figureazã pe lista celor 100 de datornici ai judeþului. Mai mult, pentru douã dintre acestea s-au demarat procedurile de executare silitã. Monika BACIU

S

pitalul municipal Vulcan

Spitalul municipal Vulcan are datorii mari. Unitatea sanitarã din Valea Jiului figureazã pe poziþia cu numãrul 58 în topul celor 100 de datornici ai judeþului. Datoriile unitãþii medicale sunt în valoare de 278.863 de lei, conform datelor de la Direcþia Generalã a Finanþelor Publice

Hunedoara. Mai mult, pentru aceastã unitate medicalã au fost demarate procedurile de executare silitã. Managerul Spitalului Municipal din Vulcan, Mariana Mateescu a fost înlocuitã în cursul sãptãmânii trecute tocmai din cauza datoriilor foarte mari la care a ajuns spitalul. Daca Spitalul Municipal Vulcan nu-si plateste arieratele in valoare de 400.000 de lei pana la finalul lunii martie, primaria din localitate

P se va trezi cu toate conturile blocate, fiind astfel imposibila plata salariilor functionarilor. Spitalul Vulcan are datorii de 1,1 - 1,2 milioane de lei, din care arieratele de 400.000 de lei.

S

pitalul din Haþeg, situaþie similarã cu cea de la Vulcan Spitalul orãºenesc din Haþeg este executat silit pentru neplata datoriilor.

Unitatea medicalã de aici are datorii la bugetul de stat în valoare de 273.208 de lei, conform DGFP Hunedoara. Ca ºi spitalul din Vulcan, ºi aceastã unitate medicalã este executatã silit. Datoriile unitãþii medicale sunt de aproape 1,5 milioane de lei. La data de 31.01.2013 datoriile unitãþii sanitare cãtre furnizorii de bunuri ºi servicii erau în sumã de 1.025.148 de lei, din care 688.815 erau plãþi restante. Totodatã, spitaul

robleme ºi la Orãºtie

Spitalul municipal din Orãºtie are ºi acesta probleme financiare. Conform datelor furnizate de Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Hunedoara, unitatea medicalã din Orãºtie are datorii în valoare de 211.589 de lei, acestea provenind din ”obligatiile restante provin din data de 25.01.2013”. Pentru unitatea medicalã este în curs procedura de executare silitã. Spitalul

ar rezulta ar fi una modicã asta comparativ cu cheltuielile spibuia sã intre în vigoare odatã cu talului de Urgenþã din oplata nu se aplicã. Cel puþin nu deocamdatã. contractul cadru pe 2013-2014 Petroºani. ”Intrarea în vigoare a coplãþii Intrarea în vigoare a aceste taxe este depenºi coplata. Contractul cadru nu este o mãsurã care sã avandentã în mod direct de intrarea în vigoare a acordupânã la ora actuaslã nu a intrat în vigoare. Dupã unele anunþuri tajeze din punct de vedere lui cadru din sistemul sanitar pe anul 2013-2014. financiar spitalul pentru cã în s-ar pãrea cã se amânã cu cel cazul în care prin absurd toþi Monika BACIU unitãþilor sanitare nu pot încasa puþin o lunã”, a declarat manpacienþii de pe 2012 care au valoarea coplãþii. agerul SUP, Alin Vasilescu. venit la spital ºi s-au externat ar ”Deocamdatã nu avem niciÎn condiþiile în care pânã la Chiar ºi în cazul în care fi plãtit coplata la nivelul maxim aceastã orã nu existã contratcul un fel de noutate, adicã în stilul aceastã coplatã va fi plãtitã de de 10 lei, suma totalã pe întregcu care ne-am obiºnuit deja tre- pacineþii externaþi, suma care cadru semnat, reprezentanþii ul an era de 200 de mii de lei. Pentru medicale sã recurgã ºi la întregul an raportat mãsura care prevede la bugetul spitalului tãierea din anumite care reprezintã sporuri. undeva cam la 500 ”Foarte probabil se de miliarde pe an ichete de masã tãiate ºi ore supliva ajunge ºi acolo (la este o sumã derimentare rãsplãtite prin zile libere. modificarea zorie. Teoretic acea Acesta este planul de mãsuri aplicat de sporurilor-n.r.) dacã sumã se poate disreprezentanþii Spitalului de Urgenþã din contractul pe care cuta între 2-10 lei teoretic ar trebui sã îl Petroºani pentru a reduce cheltuielile pe externare , pe încheiem de la 1 marunitãþii medicale. tie cu Casa de Asigurãri Monika BACIU din cheltuielile lunare. A de sãnãtate nu va fi sufiUrgenþã intrat în discuþie limitarea cient”, a mai spus sursa Petroºani, medicul Alin Decizia a fost luatã plãþii sâmbetelor ºi citatã. Vasilescu. dupã mai multe consultãri duminicilor pe care perAngajaþii spitalului de În cazul în care spitalul Urgenþã din Petroºani au ale consiliului director. sonalul le efectueazã. nu va beneficia de fon”În cursul sãptãmânii Adicã un numãr de 16 primit vestea ”fãrã nicio durile necesare din partea plãcere ºi cu obiecþiile de trecute au existat douã ore sunt plãtite ca ºi Casei Naþionale de consultãri ale consiliului pânã acum cu spor de rigoare”. Spitalul din Asigurãri de Sãnãtate director ºi ale consiliului 100%, iar celelalte sunt Petroºani nu are arierate, existã posibilitatea ca de administraþie. S-au plãtite normal, iar sporul însã ºi aici trebuie reduse reprezentanþii unitãþii luat în calcul patru mãsuri de 100% este acordat cheltuielile. ºi anume renunþarea la sub formã de timp liber tichetele de masã pe în luna urmãtoare celei în 2013 având în vedere cã care s-a lucrat numãrul nu mai pot acorda legal respectiv de ore. Acestea în condiþiile în care sunt mãsurile care au primãria ne ajutã la utilrãmas valabile. Au mai itãþi ºi nu mai suntem o fost mãsuri legate de unitate care sã modificarea unor sporuri funcþioneze doar din ven- care conform legii sunt ituri proprii automat nu variabile ºi care pe putem acorda tichete de moment nu au intrat în masã. Asta înseamnã discuþie”, a declarat mancam 1,2 miliarde reduse agerul spitalului de

Coplata încã nu se poate aplica din cauza lacunelor legislative

C

S-au gãsit mãsurile pentru reducerea cheltuielilor la SUP

T

Municipal din Orãºtie are datorii neachitate la furnizori de aproape un milion de lei, fiind somatã cu blocarea conturilor. Din totalul datoriilor, 370.000 de lei reprezintã arierate, facturi neplãtite de peste 90 de zile.

S

pitalul din Brad, probleme la încasarea decontului Spitalul municipal Brad are datorii, însã nu este executat silit. Acesta figureazã pe poziþia cu numãrul 91 în topul datornicilor hunedoreni la bugetul de stat, având o restanþã de 169.480 de lei. Motivul pentru care s-a ajuns în situaþia de faþã este cã spitalul ”nu a incasat decontul cu CNAS Bucuresti.

de altã parte existã mai multe categorii de pacienþi care sunt exceptaþi de la plata coplãþii ºi automat suma este derizorie”, a mai precizat sursa citatã. Coplata nu va fi aplicatã serviciilor de urgenþã, în ambulatoriu de specialitate, medicina de familie sau în cazul analizelor medicale, precum ºi persoanelor exceptate prin lege, printre care se numãrã copiii, gravidele, pensionarii care au venituri sub 740 lei pe lunã, bolnavii incluºi în programele naþionale de sãnãtate, dacã nu realizeazã venituri din muncã ºi veteranii de rãzboi. „Cuantumul modic al sumelor ºi regulamentul de aplicare ale mecanismului vor fi stabilite în normele la contractul-cadru”, se mai aratã în comunicat trasmis de Ministerul Sãnãtãþii.

6 Actualitate

N

imeni nu verificã ce bani sunt „zidiþi” în palatele cu turnuleþe ale rromilor ºi asta deºi existã legislaþie care le-ar da dreptul inspectorilor fiscali sã încerce sã afle provenienþa banilor.

Palatele cu turnuleþe ale rromilor sfideazã criza. Chiar dacã ritmul construcþiilor a mai încetinit, pânã cum parcã nu am auzit de vreun rrom în faliment ºi nici nu am vãzut vreun palat cu turnuleþe scos la vânzare. Case fãcute, cum altfel, „din

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Martie 2013

Deºi existã „legea ilicitului”

Turnuleþele din palatele rromilor rãmân neverificate unde au avut rromii banii necesari pentru ridicarea lor. Cei mai mulþi dintre proprietarii lor susþin cã au muncit în strãinãtate ca sã ridice mãreþele construcþii ºi toatã lumea i-a crezut pe cuvânt. Cum la fel nu s-a auzit de proprietarul vreunei vile impunãtoare – poate în afarã de aleºi, care sunt mai vizibili - sã fie controlat la

muncã cinstitã”, de cele mai multe ori peste graniþã. ªi, cum nimeni nu a fost mãcar curios sã îºi bage nasul în afacerile cu turnuleþe ale rromilor hunedoreni, palatele continuã sã se înalþe semeþe în mai toate localitãþile judeþului. Greu de

provenienþa averii. Am vorbit despre palatele rromilor, pentru cã sunt cele mai vizibile ºi mai sfidãtoare.

legi, dar se E xistã aplicã?!

Înainte de 1989, mulþi tremurau de frica legii 18/ 1968, aºa – numita „lege a ilicitului”, care te „întreba” de provenienþa banilor ºi a

crezut cã nici un organ fiscal nu a observat palatele rromilor hunedoreni, mãcar pe cele din cartierul hunedorean Hãºdat unde sunt zeci de astfel de construcþii, care de care mai impunãtoare sau mai viu coloratã. Nici celelalte localitãþi importante ale judeþului nu duc lipsã de astfel ed construcþii, dar nimeni nu a pãrut interesat sã afle de

persoane. „În conformitate cu prevederile art. 79^1 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal Orice venituri constatate de organele fiscale, în condiþiile Codului de procedurã fiscalã, a cãror sursã nu a fost identificatã se impun cu o cotã de 16% aplicatã asupra bazei impozabile ajustate pe baza procedurilor ºi metodelor indirecte de reconstituite a veniturilor sau cheltuielilor. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabili cuantumul impozitului ºi al accesoriilo. (…)Potrivit Ordonanþei nr.92/2003 privind Codul de

procedurã fiscalã, respectiv art. 109^1^1: <<(1^1) Competenþa de exercitare a verificãrii situaþiei fiscale personale pentru Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã ºi unitãþile sale subordonate se stabileºte prin ordin al preºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã. Aparatul central al Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã are competenþã în efectuarea verificãrii persoanelor fizice, potrivit prezentului capitol, pe întregul teritoriu al þãrii >>”, se aratã în rãspunsul semnat de directorul executiv al DGFP Hunedoara, Florian ªerban. Iar pânã vom auzi de vreun rrom verificat la banii din turnuleþe palatului, situaþia rãmâne ca ºi pânã acum. Cãci hoþul neprins e musai negustor cinstit ºi asta din cele mai vechi timpuri! Car men COSMAN

averilor. Acum construcþiile – vile sau palate cu turnuleþe deopotrivã – se ridicã fãrã nici un stres Existã la ora actualã o normã legalã care sã înlocuiascã celebra Lege 18? Rãspunsul este afirmativ ºi vine de la Direcþia Finanþelor Publice Hunedoara, instituþie cãreia i-am adresat întrebarea dacã la ora actualã existã o lege în baza cãreia sã poatã fi verificatã provenienþa banilor, a averii în general, pentru toate categoriile de

Lumea a reînceput sã vinã la spectacole Î

n Petroºani, cel puþin, lumea a reînceput sã „guste” actele culturale. Astfel, ultimele spectacole derulate pe scena Casei de Culturã a Sindicatelor s-au jucat cu sala plinã. Aici ar fi vorba despre o piesã de teatru ºi un concert de muzicã popularã.

„Am început acest an foarte bine, în ceea ce priveºte spectacolele care s-au desfãºurat pe scena noastrã. Spun acest lucru þinând cont de faptul cã, de fiecare datã, sala a fost plinã. Lucru care nu s-a mai întâmplat de ani de zile. Sper ca ºi urmãtoarele spectacole programate aici sã se bucure de acelaºi succes. Este vorba despre concertul pe care urmeazã a-l susþine în data de 25 martie trupa La La Band, respectiv recitalul lui Tudor Gheorghe”, a declarat Mia Albescu, director Casa de Culturã a

Explozie la Preparaþia Petrila

U

na dintre cele mai vechi preparaþii de cãrbune din Valea Jiului a fost aproape demolatã. Cei care au câºtigat licitaþia pentru ecologizarea zonei, au reuºit, dupã mai bine de douã zile în care au încãrcat explozibil între ziduri, sã dãrâme o parte a construcþiei.

Sindicatelor Petroºani. Pentru show-ul pe care urmeazã a-l susþine La La Band, preþurile biletelor sunt cuprinse între 80 ºi 150 de lei. Contra unui bilet din ultima categorie se obþine un loc în cea mai bunã parte a sãlii, un obiect inscripþionat cu numele trupei, un poster ºi o întâlnire în club cu membrii formaþiei. La spectacolul lui Tudor Gheorghe intitulat „Ce-am avut ºi ce-am pierdut” preþurile biletelor sunt ceva mai mici, respectiv 60 de lei. Mir cea NISTOR

A fost o cantitate impresionatã de exploziv ºi o clãdire construitã în anii comunismului care nu s-a lãsat doborâtã uºor. O parte a construcþiei a fost dislocatã ºi zeci de oameni au asistat la acest eveniment aºteptat de douã zile. Clãdirea a servit ani la rând pentru prepararea cãrbunelui ºi încã s-au mai arãtat nostalgici dupã acele vremuri. „Ce a construit Ceauºescu, abia dacã reuºesc sã demoleze acum. Am lucrat la preparaþie ºi apoi la minã, dar sunt mâhnit de ceea ce vãd acum. E istoria pe care noi am clãdit-o ºi mã simt revoltat”, spune un bãrbat care s-a disponibilizat de la mina Petrila ºi acum privea trist spre construcþia care se pregãtea sã sarã în aer. Alþii s-au limitat doar la a privi fascinaþi la eveniment. Directorul minei Petrila, Constantin Jujan a spus cã aceasta

a fost una dintre primele preparaþii din Europa, iar acum va ajunge istorie. Asta dupã zeci de ani în care era sortatã huila ºi trimisã spre termocentrale, desigur, dupã un procedeu de spãlare. „În 1927 a fost pusã în funcþiune prima uzinã de preparare. Din ea se mai pãstreazã azi douã turnuri de apã. În 1927, aici era a doua mare uzinã de preparare din lume cu o capacitate de 320 tone de huilã pe orã. Ulterior s-a modernizat. În 1982 a fost pusã în funcþiune o uzinã nouã”, a declarat Constantin Jujan, directorul minei Petrila. Totul a fost funcþional pânã în anii 2000, când, din raþiuni ecologice ºi economice, s-a renunþat la aceastã preparaþie ºi de atunci a fost o adevãratã ruinã. „În 2003 s-a renunþat la prepararea cãrbunelui, din cel puþin douã motive. Pe de o parte, pentru cã piaþa de desfacere era asiguratã de cãrbunele enrgetic ºi pentru termocentralã nu mai era asiguratã o piaþã de desfacere, iar al doilea considerent a fost cel ecologic. Uzina de preparare era un poluant al Jiului”, a mai adãugat Jujan. De demolarea construcþiei se ocupã o firmã din Timiºoara ºi aceºtia s-au angajat sã radã de pe suprafaþa pãmântului construcþia. Diana MITRACHE

6 Actualitate

N

imeni nu verificã ce bani sunt „zidiþi” în palatele cu turnuleþe ale rromilor ºi asta deºi existã legislaþie care le-ar da dreptul inspectorilor fiscali sã încerce sã afle provenienþa banilor.

Palatele cu turnuleþe ale rromilor sfideazã criza. Chiar dacã ritmul construcþiilor a mai încetinit, pânã cum parcã nu am auzit de vreun rrom în faliment ºi nici nu am vãzut vreun palat cu turnuleþe scos la vânzare. Case fãcute, cum altfel, „din

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Martie 2013

Deºi existã „legea ilicitului”

Turnuleþele din palatele rromilor rãmân neverificate unde au avut rromii banii necesari pentru ridicarea lor. Cei mai mulþi dintre proprietarii lor susþin cã au muncit în strãinãtate ca sã ridice mãreþele construcþii ºi toatã lumea i-a crezut pe cuvânt. Cum la fel nu s-a auzit de proprietarul vreunei vile impunãtoare – poate în afarã de aleºi, care sunt mai vizibili - sã fie controlat la

muncã cinstitã”, de cele mai multe ori peste graniþã. ªi, cum nimeni nu a fost mãcar curios sã îºi bage nasul în afacerile cu turnuleþe ale rromilor hunedoreni, palatele continuã sã se înalþe semeþe în mai toate localitãþile judeþului. Greu de

provenienþa averii. Am vorbit despre palatele rromilor, pentru cã sunt cele mai vizibile ºi mai sfidãtoare.

legi, dar se E xistã aplicã?!

Înainte de 1989, mulþi tremurau de frica legii 18/ 1968, aºa – numita „lege a ilicitului”, care te „întreba” de provenienþa banilor ºi a

crezut cã nici un organ fiscal nu a observat palatele rromilor hunedoreni, mãcar pe cele din cartierul hunedorean Hãºdat unde sunt zeci de astfel de construcþii, care de care mai impunãtoare sau mai viu coloratã. Nici celelalte localitãþi importante ale judeþului nu duc lipsã de astfel ed construcþii, dar nimeni nu a pãrut interesat sã afle de

persoane. „În conformitate cu prevederile art. 79^1 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal Orice venituri constatate de organele fiscale, în condiþiile Codului de procedurã fiscalã, a cãror sursã nu a fost identificatã se impun cu o cotã de 16% aplicatã asupra bazei impozabile ajustate pe baza procedurilor ºi metodelor indirecte de reconstituite a veniturilor sau cheltuielilor. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabili cuantumul impozitului ºi al accesoriilo. (…)Potrivit Ordonanþei nr.92/2003 privind Codul de

procedurã fiscalã, respectiv art. 109^1^1: <<(1^1) Competenþa de exercitare a verificãrii situaþiei fiscale personale pentru Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã ºi unitãþile sale subordonate se stabileºte prin ordin al preºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã. Aparatul central al Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã are competenþã în efectuarea verificãrii persoanelor fizice, potrivit prezentului capitol, pe întregul teritoriu al þãrii >>”, se aratã în rãspunsul semnat de directorul executiv al DGFP Hunedoara, Florian ªerban. Iar pânã vom auzi de vreun rrom verificat la banii din turnuleþe palatului, situaþia rãmâne ca ºi pânã acum. Cãci hoþul neprins e musai negustor cinstit ºi asta din cele mai vechi timpuri! Car men COSMAN

averilor. Acum construcþiile – vile sau palate cu turnuleþe deopotrivã – se ridicã fãrã nici un stres Existã la ora actualã o normã legalã care sã înlocuiascã celebra Lege 18? Rãspunsul este afirmativ ºi vine de la Direcþia Finanþelor Publice Hunedoara, instituþie cãreia i-am adresat întrebarea dacã la ora actualã existã o lege în baza cãreia sã poatã fi verificatã provenienþa banilor, a averii în general, pentru toate categoriile de

Lumea a reînceput sã vinã la spectacole Î

n Petroºani, cel puþin, lumea a reînceput sã „guste” actele culturale. Astfel, ultimele spectacole derulate pe scena Casei de Culturã a Sindicatelor s-au jucat cu sala plinã. Aici ar fi vorba despre o piesã de teatru ºi un concert de muzicã popularã.

„Am început acest an foarte bine, în ceea ce priveºte spectacolele care s-au desfãºurat pe scena noastrã. Spun acest lucru þinând cont de faptul cã, de fiecare datã, sala a fost plinã. Lucru care nu s-a mai întâmplat de ani de zile. Sper ca ºi urmãtoarele spectacole programate aici sã se bucure de acelaºi succes. Este vorba despre concertul pe care urmeazã a-l susþine în data de 25 martie trupa La La Band, respectiv recitalul lui Tudor Gheorghe”, a declarat Mia Albescu, director Casa de Culturã a

Explozie la Preparaþia Petrila

U

na dintre cele mai vechi preparaþii de cãrbune din Valea Jiului a fost aproape demolatã. Cei care au câºtigat licitaþia pentru ecologizarea zonei, au reuºit, dupã mai bine de douã zile în care au încãrcat explozibil între ziduri, sã dãrâme o parte a construcþiei.

Sindicatelor Petroºani. Pentru show-ul pe care urmeazã a-l susþine La La Band, preþurile biletelor sunt cuprinse între 80 ºi 150 de lei. Contra unui bilet din ultima categorie se obþine un loc în cea mai bunã parte a sãlii, un obiect inscripþionat cu numele trupei, un poster ºi o întâlnire în club cu membrii formaþiei. La spectacolul lui Tudor Gheorghe intitulat „Ce-am avut ºi ce-am pierdut” preþurile biletelor sunt ceva mai mici, respectiv 60 de lei. Mir cea NISTOR

A fost o cantitate impresionatã de exploziv ºi o clãdire construitã în anii comunismului care nu s-a lãsat doborâtã uºor. O parte a construcþiei a fost dislocatã ºi zeci de oameni au asistat la acest eveniment aºteptat de douã zile. Clãdirea a servit ani la rând pentru prepararea cãrbunelui ºi încã s-au mai arãtat nostalgici dupã acele vremuri. „Ce a construit Ceauºescu, abia dacã reuºesc sã demoleze acum. Am lucrat la preparaþie ºi apoi la minã, dar sunt mâhnit de ceea ce vãd acum. E istoria pe care noi am clãdit-o ºi mã simt revoltat”, spune un bãrbat care s-a disponibilizat de la mina Petrila ºi acum privea trist spre construcþia care se pregãtea sã sarã în aer. Alþii s-au limitat doar la a privi fascinaþi la eveniment. Directorul minei Petrila, Constantin Jujan a spus cã aceasta

a fost una dintre primele preparaþii din Europa, iar acum va ajunge istorie. Asta dupã zeci de ani în care era sortatã huila ºi trimisã spre termocentrale, desigur, dupã un procedeu de spãlare. „În 1927 a fost pusã în funcþiune prima uzinã de preparare. Din ea se mai pãstreazã azi douã turnuri de apã. În 1927, aici era a doua mare uzinã de preparare din lume cu o capacitate de 320 tone de huilã pe orã. Ulterior s-a modernizat. În 1982 a fost pusã în funcþiune o uzinã nouã”, a declarat Constantin Jujan, directorul minei Petrila. Totul a fost funcþional pânã în anii 2000, când, din raþiuni ecologice ºi economice, s-a renunþat la aceastã preparaþie ºi de atunci a fost o adevãratã ruinã. „În 2003 s-a renunþat la prepararea cãrbunelui, din cel puþin douã motive. Pe de o parte, pentru cã piaþa de desfacere era asiguratã de cãrbunele enrgetic ºi pentru termocentralã nu mai era asiguratã o piaþã de desfacere, iar al doilea considerent a fost cel ecologic. Uzina de preparare era un poluant al Jiului”, a mai adãugat Jujan. De demolarea construcþiei se ocupã o firmã din Timiºoara ºi aceºtia s-au angajat sã radã de pe suprafaþa pãmântului construcþia. Diana MITRACHE

8 Actualitate

D

in întâmplare, la Conferinþa Comitetului Naþional Român al Consiliul Mondial de Energie, CNR-CME, ce a avut loc la Academia Românã, a fost ridicatã problema cãrbunelui deºi tema era energia verde. Nu cãrbunele creºte preþul energiei, ci energia verde este subvenþionatã pe bani foarte mulþi, drept pentru care Guvernul a spus ”stop joc”… În ultima zi a lunii februarie, a avut loc în Aula Academiei Române, Conferinþa Comitetului Naþional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), cu tema ”Viitorul energiei. Scenarii energetice. Viziunea 2050 – strategia în domeniul energiei”. La Conferinþã au fos prezenþi Iulian Iancu – preºedinte CNR-CME, Cãtãlin Ivan – europarlamentar, Sergiu Celac – ambasador, preºedintele Institutului Român de Studii Industriale, acad. Ioan Haiduc – preºedintele Academiei Române, alþi academicieni, secretari de stat, consilieri, profesori universitari, cercetãtori, dar ºi reprezentantul României la Bruxelles Tom Holst – manager Chevrom etc. De la Petroºani, la lucrãri, s-a aflat ºi cercetãtor ºtiinþific dr. ing. Valeriu Pleºa, membru al CNR-CME. Ce a cãutat acolo ºi cum a ajuns sã susþinã huila când altul era scopul prezenþei la o conferinþã de asemenea nivel, l-am întrebat direct.

I

nvestitorii în energia verde, þinuþi în braþe pe bani foarte mulþi ”Sunt cercetãtor ºtiinþific ºi vreau sã ºtiu cât mai mult. Pe

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Martie 2013

Mineritul - oaia neagrã, iar energia verde este subvenþionatã cu bani grei impuse, a pus la rândul ei accent pe energia verde ºi pentru a fi încurajatã producerea ei s-a venit cu aceste subvenþii, aceste certificate verzi. Condiþionãrile ºi trendul este dat de UE.

mineritul este N uproblema!!

energie vreau sã aflu din dezbaterea directã, sã-mi dau seama cum se pune problema, sã pot corela ºi sã ºtiu exact unde ne aflãm. Nu eram incluºi în program… Am stat cuminte ºi am ascultat prezentãrile, dezbaterile, fãrã sã mã miºc timp de patru ore, cu dezamãgirea momentului, dar cu gândul, ”mângâierea”, cã nu cãrbunele contribuie la creºterea preþului la energie, ci dimpotrivã alte energii favorite, cum este cea verde. Din 10% cât a fost creºterea preþului în ultimul an, 4-6% sunt datorate acestei energii verzi” – a precizat dr.ing. Valeriu Pleºea. Reporter: Pãi dacã energia verde este scumpã, de ce este preferatã??? Valeriu Pleºea: Pentru cã aceastã energie este corelatã cu condiþiile de mediu impuse de UE, dar ºi cu ideea cã investitorii strãini trebuie pãstraþi în sistem

pentru cã ani de zile au investit ºi acum efectul acestor investiþii se înfãptuieºte. De exemplu, dacã la termocentrale 1 MWh se traduce cu un certificat de CO2, energia verde – eolianã, fotovoltaicã ºi hidro – sunt subvenþionate, susþinute cu tot felul de bonusuri. 1 MWh produs de eoliene ºi solare beneficiazã de 6 certificate verzi cu o valoare de 55 euro/certificat, iar la hidro – 3 cerificate verzi, cu aceeaºi valoare. Acest lucru nu este valabil în cazul cãrbunelui, al energiei pe cãrbune. Rep.: De ce energia pe cãrbune nu este subvenþionatã, cã ºi acolo ar putea face investiþii de mediu cu atâþia bani?? V.P.: Pentru cã este vorba de legislaþia de mediu. Poluatorul plãteºte, iar noi am ajuns la momentul plãþii ºi uite unde suntem, noi, cei din cãrbune. Pentru ca România sã se încadreze în normele de mediu

Rep.: Dar de ce nu s-au fãcut investiþii de mediu în cãrbune, în tehnologie, cã Valea Jiului strigã dupã asta de peste 20 de ani?? V.P.: Aici vorbim de MW produs de termo pe cãrbune ºi nu doar de cãrbune. De acum încolo vorbim de MW ca produs al tandemului minerit-termocentrale, iar termocentrala polueazã. Deci nu mineritul e problema în aceastã situaþie. Poþi sã scazi cheltuielile la extracþie, dar asta este un fleac pe lângã sumele cheltuite dincolo la energia verde. Ce sã faci în cãrbune? Cu cheltuieli mai mici scoþi aceeaºi cantitate, nu mai mult decât îþi preiau termocentralele, cã nu ai ce face cu ea. Poþi de asemenea sã creºti calitatea, dar cât de bun ar fi, la ardere cãrbunele tot scoate fum. Deci problema nu este mineritul.

încurcatã politica energeticã încât logica pãleºte încât pãrem, noi, cei din minerit, cei mai nenorociþi ??? V.P.: O soluþie indirectã spre care s-a îndreptat, se pare, deja guvernul, este stoparea elanului în dezvoltarea energiei verzi. Pentru cã dacã, Doamne fereºte!, se atinge þinta de 24% producþie verde mult mai repede decât s-a preconizat, adicã în 2020, sistemul naþional reglementat se dezechilibreazã pânã la colaps. Ca urmare, guvernul a spus ”stop joc”, reducem subvenþia pe 2013 la doar 500 mil. euro, adicã certificate verzi mai puþine pentru cã nu pot umbla la valoarea certificatului. Astfel, la energia eolianã ºi solarã numãrul certificatelor va fi de 4 în loc de 6, iar la hidro în loc de 3, va fi de 2,3.

rilor din energia verde ºi cu asta v-am spus tot!!! Existã o diferenþã totuºi. Cei din energia verde au avantajul cã nu trebuie sã ia mãsuri pentru disponibilizãrea angajaþilor pentru cã nu au angajaþi.

ãnd vântul nu va C bate ºi soarele nu va strãluci, veþi cere cãrbune…

Rep.: Dar ce oferim noi acelui privat ca sã se asocieze cu noi, cu statul? Dumneavoastrã aþi investi în actualele condiþii?? V.P.: Da, aº investi cunoscând facilitãþile investito-

Rep.: Cum aþi ajuns sã luaþi apãrarea cãrbunelui la Academia Românã ºtiind care sunt regulile în asemenea situaþie, prezentãrile lucrãrilor ºi luãrile de cuvânt sunt de dinainte stabilite? V.P.: Conferinþa s-a desfãºurat în douã runde, iar a treia rundã s-a nãscut datoritã mie. Am fost provocat, profund afectat de ce se discuta la adresa cãrbunelui, o atitudine general negativã… Apoi, lucrul care m-a afectat emoþional a fost acea imagine pe pe toate plasmele din Aulã, imagine care reprezenta un copil gol cu un pachet de banane în braþe, iar în jurul lui

coºurile termocentralelor care scoteau fum… Nu m-am putut abþine. Am cerut ajutorul consilierului ministrului Niþã, sã-mi înlesneascã o luare de cuvânt. Acest consilier este de la Complexul Energetic Oltenia, este doctor inginer îndrãgostit de meseria sa ºi a absolvit la Petroºani. Sala parcã s-a înviorat, era ceva inedit sã aparã o temã dincolo de program. Nici nu ºtiam ce voi spune… ªtiam cã este absolut necesarã energia pe cãrbune, ca urmare, de la microfonul conferinþei le-am subliniat acest lucru. Când vântul nu va mai bate, când apele nu vor mai curge, când soarele nu va mai strãluci, am convingerea cã-ºi vor îndrepta atenþia spre industria minierã, în sensul cererii energiei pe cãrbune. ªi se ºtie bine asta, pentru cã s-a mai întâmplat! Multe le-am spus… Am fost surprins când sala a aplaudat puternic. Am continuat punctând cuvintele cheie pentru ca energia termo pe cãrbune sã se plieze cerinþelor: rentabilitate, eficienþã, competitivitate ºi management performant. Din pãcate ultimul care este pe linia evenimentelor actuale în þãri din UE – creºterea preþului energiei – are o soluþie, respectiv ”naþionalizarea”, adicã huila sã devinã resursã strategicã. Rep.: ªi care a fost câºtigul intervenþiei dumneavostrã la asemenea nivel?

uvernul spune G ”stop joc”, drept pentru care îºi iau jucãriile ºi pleacã

Rep.: ªi care ar fi soluþiile, pentru cã pare aºa de

MECMA cautã administrator pentru CEH

S

Da, dar investitorul numãrul unu pe eoliene în România, CEZ, când a auzit de aceste mãsuri a spus ºi el cã va reduce investiþiile în þara noastrã, iar producþia de energie va fi redusã de la 1000 MW la 300 MW. Motivaþia lor a fost aceea cã trebuie sã facã eforturi sã-ºi ajute propria þarã. Repet, este mãsurã indirectã care ne-ar avantaja ºi mai mult, sã nu mai fim consideraþi principalii vinovaþi pentru pierderile la nivelul sistemului naþional pentru cã preþul crescut la consumator nu ne aparþine. Soluaþia directã este cea de parteneriat public-privat, cu un management performant, cu activitate rãmasã publicã. Statul ºi privatul sã participe atât la pierderi cât ºi la profit, iar politicile complexului energetic sã fie ale statului.

Actualitate 9

e cautã administrator pentru CEH.

În vederea implementãrii prevederilor Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanþa corporativã a întreprinderilor publice, Ministerul Economiei, prin Oficiul Participaþiilor Statului ºi Privatizãrii în Industrie (OPSPI), în calitate de autoritate publicã tutelarã, a publicat, în data de 04 martie 2013, în cotidienele Ziarul Financiar ºi Bursa, precum ºi în presa internaþionalã în publicaþia International Herald Tribune, anunþul cu privire la recrutarea ºi selecþia de administratori pentru mai multe societãþi cu capital majoritar de stat. Printre societãþile menþionate de reprezentanþii Ministerului Economiei se numãrã ºi Complexul Energetic Hunedoara. Asocierea formatã din S.C. Quest Advisors S.R.L. ºi S.C. Transearch Internaþional S.R.L. a fost selectatã pentru a asista OPSPI în acest proces de recrutare, derulat de

Ministerul Economiei, prin intermediul OPSPI. Guvernul s-a angajat sã vândã în acest an pachetele majoritare de acþiuni la cel puþin ºase mari companii Oltchim (privatizare sau lichidare; administratorul judiciar va prezenta la jumãtatea lunii aprilie un raport privind situaþia companiei), Complexul energetic Oltenia (finalizare octombrie 2013), CFR Marfã (mijlocul lunii mai - precondiþie), Electrica (noiembrie 2013), Complexul energetic Hunedoara (mai - iunie, dupã fuziunea cu minele viabile din CNH), Poºta Românã (mijlocul anului 2013) ºi, posibil, Romgaz (dupã listarea din octombrie, final de an). Monika BACIU

Alic merge la concursul pentru manager al CEH D

irectorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Costel Alic, ºi-a depus candidatura pentru postul de manager privat al entitãþii energetice hunedorene. Alic conduce Complexul ºi planul sãu de management a fãcut ca entitatea energeticã din judeþ sã aibã profit încã de la înfiinþare. Directorul general al Complexului Energetic Hunedoara (CEH), Costel Alic, a anunþat cã–ºi va întocmi documentaþia necesarã pentru a se

înscrie la concursul pentru postul de manager al societãþii. „Da, mã voi înscrie ºi eu. Acum lucrãm pentru OUG 109 la programul acesta, care va trebui depus”, a declarat Alic. Acesta crede cã alegerea viitorului manager se va face pe baza competenþelor ºi a experienþei ºi nici un caz pe linie politicã. Costel Alic are, la prima vedere, un avantaj faþã de eventualii competitori. De când a preluat entitatea energeticã hunedoreanã a fãcut profit ºi are un program de management prin care sã menþinã Complexul Energetic Hunedoara pe plus chiar dacã din varã în CEH vor intra ºi cele patru mine de huilã care alcãtuiesc Societatea Naþionalã a Huilei. „De când este înfiinþat Complexul Energetic Hunedoara are profit, a mers pe profit ºi în noiembrie ºi în decembrie (n.r. anul 2012). Acum închidem luna ianuarie ºi nu stãm rãu nici pe aceastã lunã. Nu o sã fie rãu ºi încer-

cãm o formulã de coabitare cu Societatea Naþionalã a Huilei pentru cã, din varã, îi absorbim”, a mai declarat directorul CEH. Dosarele candidaþilor pentru managementul Complexului trebuie depuse pânã în ziua de 2 aprilie 2013. Maximilian GÂNJU

V.P.: Dacã nu interveneam plecam de acolo dezamãgit, frustrat, cu credinþa cã huila nu mai are nici o ºansã. Dar s-a dovedit cã la un asemenea nivel, cu asemenea personalitãþi din domeniul energiei, cãrbunele era aºteptat ca sã-ºi spunã punctul de vedere. Eu, pentru cã sunt mai vulcanic, am intervenit pentru cã nu m-am putut abþine. Dar cei de acolo s-au arãtat interesaþi, deci aºteaptã sã fii reprezentat, sã fii unde trebuie, când trebuie, sã vadã cã exiºti ºi vrei. La finalul cuvântului meu a vorbit preºedintele Comitetului Naþional Român al Consiliului Mondoal al Energiei, Iulian Iancu ºi a punctat, a transmis sãlii sã nu ne facem griji pentru cã minerit va mai exista, va mai dãinui încã 30 de ani cel puþin. Dovadã cã existã interes pentru cãrbune, a fost multitudinea de informaþii care mi s-au cerut dupã Conferinþã ºi schimbul masiv de cãrþi de vizitã. Deci clar, reprezentanþii din cãrbune, din energia termo, trebuie sã-ºi spunã cuvântul pentru se se doreºte prezenþa lor. ”Iote drace, cã toate astea nu le ºtiam. Eu ca boul, sã scot cãrbune cu cheltuieli mici pe bucãþica mea de minã… ” – a exclamat la sfârºitul discuþiei cu dr.ing. Valeriu Pleºea un inginer de la Mina Lonea. Ileana FIRÞULESCU