Skip to main content

CVJ NR. 319, MARTI 5 MARTIE 2013

Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 319

Cronica Vãii Jiului Marti, 5 Martie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Arºi la buzunare, în lipsa bunului simþ

S-au stabilit amenzile pentru „bizonii” din centrul civic

Moloþ : “Nu veþi scãpa de mine sub nicio formã” reºedintele Consiliului P Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, dã

asigurãri cã nu îºi va pierde funcþia indiferent de decizia pe care ar urma sã o ia magistraþii de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. >>> PAGINA PAGINA A 3-A

”Tulburãtorul de ape” ºi-a scos pieptul de rugbyst ºi vrea!

D

upã ce Moloþ ºi Ruºanu au devenit vicepreºedinþi ai PNL la nivel naþional, liberalii locali au prins curaj: vor de la 25% în sus din opþiunea electoratului din Valea Jiului.

>>> PAGINA A 3-A

Va afla dacã l-a cercetat cine trebuie

Adrian Sucilã se întoarce în boxa acuzaþilor, la Judecãtoria Petroºani

P

oliþistul vulcãnean Adrian Sucilã revine în boxa acuzaþilor, dupã ce pe numele lui a mai apãrut un dosar.

>>> PAGINA A 5-A

Nu vã mai cununaþi ºi botezaþi unde vi se nãzare! >>> PAGINA A 11-A

S

-au sãturat de „bizonii” care circulã cu maºinile în zona pietonalã din Centrul civic ºi au decis sã aplice amenzi. Aleºii locali au aprobat noile contravenþii, precum ºi cuantumul lor. Proaspãt reabilitat pe fonduri europene, centrul civic din municipiul Petroºani a ajuns pistã de încercãri pentru mulþi care nu dau doi bani pe bunul simþ sau pe cei ºapte ani de acasã. >>> PAGINILE 6-7

Ambasadorul Canadei soseºte la Universitatea Petroºani >>> PAGINA 11


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Martie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Teroare în zori 22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)

National TV 9:45 Taxi Driver (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Teleshopping 12:15 Vouã (r) 12:30 Cuscrele (r) 13:30 Vânãtorii de sclavi 15:00 Teleshopping 15:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Moºtenitoarea

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Rãtãcit în jungla civilizaþiei 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Luminile Nordului 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI New York 0:00 MasterChef (r)

Prima TV 10:30 Medium 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 NCIS 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

19:30 Iubiri secrete 20:30 Copiii spun lucruri trãsnite

TVR 1 9:45 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 10:30 Ora de business (r) 11:20 Pe scurt despre orice 11:30 Filmoteca veselã (r) 12:40 Zeul rãzboiului (r) 13:20 Zeul rãzboiului (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Latitudini 17:30 Oameni care au schimbat Lumea (r) 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Studio UEFA Champions League 21:40 Fotbal: Borussia Dortmund - Sahtior

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Politica 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 martie 2013

reºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, P Moloþ : “Nu veþi scãpa de mine sub nicio formã” Mircea Ioan Moloþ, dã asigurãri cã nu îºi va pierde funcþia indiferent de decizia pe care ar urma sã o ia magistraþii de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Moloþ a explicat cã starea de incompatibilitate a fost stabilitã de ANI pentru mandatul trecut, ºi nicidecum pentru cel în curs. Preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Moloþ, nu se teme de o eventualã decizie în defavoarea sa a Înaltei Curþi, privind incompatibilitatea reclamatã de Agenþia Naþionalã de Integritate. Acesta spune cã nimic ºi nimeni, în afarã de Dumnezeu nu va putea avea vreo influenþã asupra pãstrãrii sau nu a funcþiei actuale. “Eu vreau sã vã liniºtesc. Numai

dacã Dumnezeu nu mai îmi dã viaþã pânã la finalul mandatului o sã plec din postul de preºedinte. Deci, nu veþi scãpa de mine sub nicio formã, indiferent dacã sunt sau nu declarat incompatibil”, a declarat Mircea Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. De altfel, acesta mai spune

”La un moment dat mã gândeam: dacã ies preºedinte, ce dracu mã fac?”

C

onferinþa de alegeri a PSD Petrila s-a desfãºurat furtunos ºi hotãrât, ca într-o competiþie specificã politicii româneºti: Fãrã invitaþi de prin zona Vãii Jiului, fãrã presã, cu fluierãturi ºi huiduieli, cu microfoane tãiate, dar ºi cu aplauze, cu oameni care au pãrãsit sala etc. Adicã a fost o conferinþã vie, animatã ºi cu rezultat previzibil – Gheorghe Bobar preºedinte. De la momentul când Gheorghe Rusu, contracandidatul lui Gheorghe Bobar, ºi-a anunþat intenþia de a se înscrie în cursa pentru ºefia organizaþiei PSD Petrila, Bobar ºi echipa sa s-au organizat ca la carte pentru a-ºi nimici adversarul ºi au reuºit. La conferinþã au participat atâþia socialdemocraþi câþi nici nu bãnuiam cã are partidul! Vreo 460, sala Casei de Culturã ”Ladislau Schmidt” fiind arhiplinã. La eveniment au fost invitaþi directori de la direcþii deconcentrate, lideri politici de la judeþ, senatorul Cosmin Nicula care a lipsit pe caz de… rãcealã, omologii de la organizaþii nu au fost vãzuþi, iar cei de la partidele din USL, nici vorbã. Deci nimic nou în imaginea de ”om ursuz” a preºedintelui Gh. Bobar. Contracandidatul Gheorghe Rusu a fost discreditat, fluierat, umilit fiind lãsat sã vorbeascã singur pentru cã parte din oameni au pãrãsit sala, doar vreo 100 ºi-au pãstrat locurile,

iar când a vrut sã facã un bilanþ al pierderilor, insuceselor înregistrate de PSD Petrila, i s-a tãiat microfonul. A fost catalogat scandalagiu, frustrat, rãzbunãtor pentru cã nu ar fi fost trecut pe lista consilierilor la alegerile locale etc. Fiecare dintre candidaþi ”a lucrat” cu statutul partidului la purtãtor duelându-se în articole ºi în interpretãri ale acestora. Balanþa favorabilã lui Bobar, a fost clar ºi accentuat înclinatã în favoarea acestuia de cãtre Laurenþiu Nistor, preºedintele PSD filiala judeþeanã, care a pledat pro Bobar. Deºi la momentul votului din salã au ple-

cã ºi dacã hotãrârea Curþii de Apel Alba Iulia de incompatibilitate va fi menþinutã ºi de magistraþii Înaltei Curþi, tot nu va fi

afectat. “Incompatibilitatea nu este pentru calitatea de ales în mandatul respectiv. Deci nu-mi pierd calitatea de preºedinte de Consiliul Judeþean. În schimb, dacã se ivesc alte posibilitãþi, de exemplu regionalizarea, eu nu am voie, timp de trei ani de zile - dacã ºi Curtea Supremã îmi dã acelaºi verdict - sã candidez pe un post de consilier sau de preºedinte la regiunea nou înfiinþatã. Sau, sã fiu pe vreun alt post în afarã de cel de preºedinte de Consiliul Judeþean, funcþie pe care am obþinut-o în urma alegerilor.

Pot sã depun pentru orgoliul meu personal sau pot sã nu depun contestaþie, sã mai cheltui bani ºi la Curtea Supremã, pentru cã pe mine, ca preºedinte, nu mã afecteazã cu nimic”, a mai afirmat preºedintele C.J. Hunedoara. Moloþ a mai declarat cã dupã ce îºi terminã acest mandat, nu are de gând sã mai candideze, însã din politicã nu vrea sã se retragã. Considerã cã mai are multe de spus ca politician. Luiza ANDRONACHE

”Tulburãtorul de ape” ºi-a scos pieptul de rugbyst ºi vrea!

upã ce Moloþ ºi Ruºanu au D devenit vicepreºedinþi ai PNL la nivel naþional, liberalii locali au prins curaj: vor de la 25% în sus din opþiunea electoratului din Valea Jiului.

Liberalii au ambiþii, nu glumã, în Valea Jiului. Dupã ce doi liberali au fost aleºi în forul de conducere naþional al PNL, respectiv Mircea Ioan Moloþ, preºedintele PNL din judeþul Hunedoara ºi parlamentarul Dan Radu Ruºanu, liderii locali au prins curaj ºi vor rezultate neavute pânã acum la alegerile locale ºi generale. ”Tulburãtorul de ape”, cum i se spune mai nou coordonatorului PNL pe Valea Jiului, cu aluzie la faptul cã este ºi director

cat vreo 100 de oameni supãraþi pe ce au vãzut/auzit, s-a votat preºedintele ºi cei cinci vicepreºedinþi, un secretar, un trezorier ºi 19 membri în conducerea PSD Petrila. Cel care a animat aceastã conferinþã, invocând statutul ºi democraþia, Gheorghe Rusu, spune cã este câºtigãtor, în sensul cã nu s-a mers precum oile la staul, cã a avut 5 voturi ºi are dubii în ce privesc ºi cele 30 anulate, iar cei circa 100 de oameni care au pãrãsit sala refuzând sã voteze sunt probabil cei care cred cã PSD Petrila trebuie sã fie altceva, sã fie o organizaþie

la Apa Serv, Costel Avram, ºi-a scos pieptul de rugbyst – atacant bãtãios - ºi zice cã vrea mult. Adicã, la alegerile viitoare vrea ca PNL sã obþinã de la 25 de procente în sus, în Valea Jiului. Dar e cale lungã de la a vrea ºi pânã la a putea. ”Suntem singurul judeþ care avem doi vicepreºedinþi la nivel naþional. Acest lucru ne onoreazã, dar ne ºi responsabilizeazã, în sensul cã la alegerile viitoare trebuie sã avem rezultate bune. Adicã sã plecãm de la 25% în sus din opþi-

performantã, deschisã ºi sã reprezinte o forþã. ”La un moment dat mã gândeam: dacã ies preºedinte ce dracu mã fac? Sunt prea bãtrân sã mã bag în hãþiºul de la Petrila” – a spus râzând Gheorghe Rusu, contracandidatul lui Bobar, unul din cei mai vechi membri ai PSD, adicã din 1991. ”A fost o experienþã ºi un test care a confirmat niste atitudini. Eu sunt liniºtit cã am spus ºi am fãcut ceea ce am simþit, ceea ce am gândit, cã vreau ca democraþia sã funcþioneze, cã nu sunt fãþarnic – una sã

unea electoratului. Chiar dacã pânã la alegerile viitoare mai este timp, nu înseamnã cã nu trebuie sã facem ordine, sã avem oameni pregãtiþi, pentru cã sã ºtiþi cã acel slogan al nostru, prin noi înºine, nu este vorbã în vânt. Resursa umanã este esenþialã. Valea Jiului are nevoie de mult mai mult ºi oferta politicã trebuie sã fie pe mãsura aºteptãrilor ºi chiar peste” – a declarat Costel Avram. Având în vedere reacþia locuitorilor din acestã zonã la apariþia

spun ºi alta sã gândesc. ªi nu e lucru puþin sã fii cinstit, pentru cã m-au discredidat cât nici nu bãnuiam de parcã aº fi fost hoþ sau criminal - chiar ºi cei pe care îi credeam prieteni de-o viaþã... Dar un lucru este clar: pot sã stau cu capul sus ºi cum v-am spus înainte de alegeri, mã consider învingãtor pentru cã mãcar câþiva PSD-iºti gândesc altfel, îºi pun întrebãri…” – a declarat Gheorghe Rusu, care privea Parângul dinspre Gorj ºi se pregãtea sã meargã la pescuit, liniºtit. Ileana FIRÞULESCU

primei organizaþii PNL, de dupã 1989, când îi erau sparte geamurile, erau alergaþi liderii ”în încercarea de a ºterge orice urmã a PNL în Valea Jiului”- vorba primului lider PNL de la Lupeni, pare neverosimilã dorinþa lui Avram. Dar cine ºtie! Oamenii se schimbã, alþi lideri se ridicã. Este adevãrat cã generaþiile de politicieni par nemuritoare, pentru cã de peste 20 de ani auzim/vedem cam aceleaºi nume. Ileana FIRÞULESCU


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 martie 2013

Nu mai avem hingheri!

S

ituaþie îngrijorãtoare în Petroºani unde nu mai sunt hingheri ºi nici adãpost funcþional pentru câinii comunitari. Aºa cã patrupedele sunt pe stradã ºi, cum este perioada de împerechere, au format haite ce bagã spaima în mulþi dintre localnici. Carmen COSMAN

Edilii din Petroºani sunt deciºi ca, dacã asociaþia judeþeanã pentru gestionarea problemei câinilor fãrã stãpân nu va deveni funcþionalã, sã se reapuce sã strângã maidanezii de pe strãzi. Asta dupã ce mai mulþi oameni au ridicat problema patrupedelor ºi chiar fostul vicepriamr, con-

silierul Claudiu Cornea, ºi-a manifestat îngrijorarea cu privire la numãrul mare al câinilor fãrã stãpân de pe strãzi. La Petroºani, la fel ca ºi în restul localitãþilor din Valea Jiului sau din judeþ, situaþia este mai complicatã. Serviciul de ecarisaj a fost predat cãtre Asociaþia de dezvoltare Intercomnitrarã, la fel ca ºi adãpostul din cartierul

Colonie, iar problema ar fi trebuit sã fie gestionatã unitar. Numai cã serviciul judeþean, înfiinþat sub direct coordonare a

uarie cãtre aceastã ADI, iar aici sunt angajate douã persoane. Nu ca hingheri, cu doar pentru a le asigura hrana ani-

întâmpla asta, edilii nu ºtiu. În consecinþã, primarul Tiberiu Iacob – Ridzi a declarat cã va mai discuta o datã aceastã problemã cu reprezentanþii asociaþiei ºi, dacã altfel nu se poate, primãria va aduna din nou câinii de pe strãzile municipiului.

S

erviciu judeþean pentru câini

Consiliului Judeþean Hunedoara, nu este funcþional 100%. Practic, adãpostul a fost predat în data d 26 ian-

malelor deja adãpostite aici. Ar urma sã fie achiziþionate douã maºini ºi sã se apuce de treabã, dar când anume se va

Terenul de sub cinematograful

Victoria concesionat cu nici 10 lei

Anul trecut, oficialii CJ Hunedoara au decis înfiinþarea unui serviciu judeþean care sã gestioneze aceastã problemã. Noul serviciu va trebui cã implementeze un sistem, cu acoperire judeþeanã, de identifi-

modificarea ºi completarea HCL nr. 116/2010 în sensul cã terenul se va concesiona

S

imi a concesionat ºi terenul de sub cinematograful Victoria. Terenul aferent cinematografului Victoria din Petroºani a fost concesionat cu mai puþin de 10 lei pe metru pãtrat pe an. Monika BACIU Consilierii locali de la Petroºani au modificat o hotãtâre de consiliu din anul 2010, în sensul cã se introduce un nou aliniat care are urmãtorul conþinut ”terenul în suprafaþã de 555 mp aferent construcþiei, aparþine domeniului privat al municipiului Petroºani (...) ºi se va concesiona prin negociere directã câºtigãtorului licitaþiei, pornind de la valoarea de 9,75 lei/mp/an, stabilitã prin HCL nr. 29/2011”. În baza hotãrârii Consiliului Local al municipiului Petroºani cu numãrul 116/2010 s-a aprobat conesionarea prin licitaþie publicã a clãdirii fostului cinematograf Victoria situat în Petroºani, strada 1 Decembrie

1918 în zona blocurilor 85-87 în scopul reamenajãrii ºi difuzãrii de film cinematografic, precum ºi alte activitãþi culturale. Câºtigãtorul licitaþiei a fost Siminel Iordache, patronul complexului Keops, adicã patronul SC Keops Serv SRL.

D

upã doi ani Simi primeºte terenul La doi ani de al atribuirea contractului de concesiune al cinematografului, omul de afaceri din petroºani, Siminel Iordache va primi ºi terenul aferent clãdirii, asta datoritã

unei erori a hotãrârii de consiliu din anul 2010. ”Întrucât din hotãrârea Consiliului Local nr. 116/2010 s-a omis modalitatea de atribuire a terenului aferent construcþiei în suprafaþã de 555 mp prin acest proiect de hotãrâre se propune

Au furat un motor din minã

D

oi bãrbaþi din Petrila sunt cercetaþi de poliþie, dupã ce au furat un motor din minã. Oamenii legii spun cã hoþii au intrat printrun puþ, iar motorul urma sã ajungã la fier vechi. Diana MITRACHE Au stat pânã la lãsarea întunericului ºi apoi au acþionat. Vorbim depsre doi doi petrileni, care au descins la minã cu gândul de a se îmbogãþi. Doar cã planul le-a fost dejucat de paznic.„ În

data de 02.03.2013, în jurul orei 22:45, Poliþia Oraºului Petrila a fost sesizaþi telefonic de cãtre agentul de pazã al unei societãþi comerciale cu punct de lucru E.M. Lonea - puþul Jieþ, despre faptul cã

douã persoane necunoscute au pãtruns în incinta minei, de unde au sustras un motor electric care nu

era pus în funcþiune. Poliþiºtii au fost identificat suspecþii ca doi bãrbaþi de 37 ani ºi 26 de ani, ambii din Petrila, despre care au stabilit cã au sustras motorul în vederea valorificãrii la un centru de achiziþionare a fierului vechi”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cei doi riscã acum sã facã puºcãrie pentru fapta lor.

prin negociere directã câºtigãtorului licitaþiei pornind de la valoarea de 9,75 lei/mp/an stabilitã conform HCL nr.

care, marcare, vaccinare ºi sterilizare a maidanezilor. De asemenea, va fi realizatã o reþea de adãposturi deservite de personal calificat ºi se va þine o evidenþã unicã a câinilor trataþi. Costurile operative ale noului Serviciu vor fi suportate din bugetul CJ Hunedoara. Spaþiile necesare înfiinþãrii reþelei judeþene de adãposturi canine vor face obiectul unor contracte de comodat prin care primãriile le vor da cu titlu gratuit în folosinþã acestui serviciu. În total, în judeþul Hunedoara vor ajunge 10 maºini speciale pentru prinderea câinilor fãrã stãpân, care vor deservi acest centru judeþean.

29/2011”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre. Astfel, terenul aferent cinematografului Victoria va fi concesionat câºtigãtorului licitaþiei pentru o perioadã de 25 de ani. ”Terenul în suprafaþã de 555 mp (...) ºi se va concesiona pânã la data de 27.06.2036”, se mai aratã în document. Fostul Cinematograf Victoria a fost concesionat, în vara lui 2011, omului de afaceri Siminel Iordache, acesta având de achitat o concesiune de 15.000 de lei pe an. Investitorul nu are voie sã schimbe destinaþia clãdirii, chiar dacã acesta poate spre exemplu ca în spaþiul respectiv sã deschidã ºi un bar sau o cafenea.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 martie 2013

P

oliþistul vulcãnean Adrian Sucilã revine în boxa acuzaþilor, dupã ce pe numele lui a mai apãrut un dosar. Judecat pentru act sexual cu un minor, Sucilã mai are acum încã o cauzã de rezolvat, pentru pornografie infantilã. Adrian Sucilã revine în boxa acuzaþilor în dosarul în care este acuzat cã a întreþinut relaþii sexuale cu fiul minor al fostului viceprimar al municipiului Vulcan, sub ochii surorii acestuia, care î-ar fi fost ºi iubitã poliþistului. La Judecãtoria Petroºani are loc un nou termen de judecatã în dosarul „amantul familiei”, iar magistraþii ar trebui sã se pronunþe cu privire la excepþiile invocate de avocatul lui Sucilã. Instanþa a emis adresã cãtre I.J.P.Hunedoara, pentru a comunica dacã inculpatul Sucilã Dan Adrian figureazã pe listele anexe Ordinului nr.1504/2006 al ministrului Administraþiei ºi Internelor, listã care cuprinde nominal poliþiºtii care fac parte din organele de cercetare ale poliþiei judiciare. Dacã

Va afla dacã l-a cercetat cine trebuie

Adrian Sucilã se întoarce în boxa acuzaþilor, la Judecãtoria Petroºani numele lui figureazã aici, aºa cum susþine, atunci toate acetele cercetãrii de pânã acum sunt nule, la fel ca ºi termenele derulate ale procesului de al Petroºani. Totodatã, instanþa a cerut I.P.J.Hunedoara sã comunice copia adresei nr.489346/13.01.2009 înaintatã Procurorului General al Parchetului de pe lângã I.C.C.J. prin care se solicita eliberarea inculpatului din cadrul poliþiei judiciare, aºa cum susþin cã s-ar fi întâmplat ºefii poliþistului.

L

ucra sau nu la judiciar?

De asemenea, magistraþii au decis „sã se emitã adresã cãtre Ministerul Administraþiei ºi Internelor Compartimentul Resurse Umane, sã comunice dacã inculpatul Sucilã Dan Adrian, la data de 4.07.2012 figura pe listele anexã ordinului nr.1504/17.11.2006 al ministrului administraþiei ºi internelor, liste care cuprind nominal poliþiºtii

care fac parte din organele de cercetare ale poliþiei judiciare. Se va emite adresã cãtre Parchetul de pe lângã I.C.C.J.-Cabinetul Procurorului General, pentru a comunica care a fost motivul pentru care s-a avizat eliberarea din cadrul structurii poliþiei judiciare a inculpatului conform adresei nr.207/C/A/12.03.200 9 în condiþiile în care s-a avizat numirea acestuia în cadrul structurii poliþiei judiciare la data de 18.12.2008 conform adresei nr. 5207/C/

Greva foamei de la Baru Mare continuã.

Bãtrâna de 84 de ani a cedat

F

amilia din comuna Baru, care a decis sã facã greva foamei dupã ce un drum vechi de 100 de ani care ducea spre casa lor, a fost restricþionat cu un gard de câþiva vecini, care de altfel sunt ºi funcþionari ai primãriei din localitate, continuã protestul. În prima fazã, în grevã a intrat cel mai în vârstã membru al familiei, o bãtrânã de 84 de ani, iar apoi ºi restul membrilor, respectiv ginerele, fiica ºi fiul acesteia. Însã, dupã douã zile, femeia, din

cauza vârstei înaintate, a cedat. “Se continuã greva foamei pânã în pânzele albe. Momentan nimeni nu este interesat de ceea ce facem noi, vine doar Ambulanþa o datã pe zi, conform protocolului, am înþeles. Soþia mea a

început sã facã glucozã, pentru cã are glicemia foarte scãzutã ºi riscã, din câte am înþeles, o comã din cauza insulinei. Soacra mea nu a mai rezistat pentru cã venise dupã 25 de zile de spitalizare, era slãbitã ºi totuºi, are vârsta de 84 de ani. Nu ºtiu cum a rezistat ºi în cele douã zile, cât a reuºit sã stea cu noi ”, a declarat Lucian Blaga, protestatar. De altfel, bãrbatul a mai întãrit afirmaþia cã va sta în greva foamei atâta timp cât va trebui pentru ca dreptatea sã-ºi spunã cuvântul. Luiza ANDRONACHE

18.12.2008 .De asemenea sã comunice dacã în anul 2012 acesta avea avizul procurorului general pentru a face parte din cadrul structurii poliþiei judiciare”. Apãrãtorul lui Adrian Sucilã, Daniel Tomescu, a explicat cã: „Dacã se va stabili cã avea calitatea de poliþist al Poliþiei Judiciare, în mod automat competenþa de

S

soluþionare a acestei cauze va reveni Tribunalului Hunedoara. (…) Procurorii au depus la dosarul cauzei un aviz al PICCJ, prin care încearcã sã demonstreze cã inculpatul nu face parte din cadrul Poliþiei Judiciare, apreciem noi aviz care este infirmat de toate deciziile pe care inculpatul le-a câºtigat în contradictoriu cu IPJ, prin care s-a constatat cã nu a fost repus niciodatã în funcþie. Rãmâne sã ne comunice Ministerul dacã face sau nu parte sau nu parte din cadrul acestui serviciu”. Ridicat de la domiciliu în data de 4 iulie 2012, poliþistul Adrian Sucilã este judecat pentru corupere sexualã ºi act sexual cu un minor, acesta fiind fiul fostului viceprimar din Vulcan, Angela Stoica. În acelaºi dosar, fiica fostului viceprimar, Mihaela Stoica, este judecatã în

libertate pentru complicitate la act sexual cu un minor ºi corupere sexualã. Sucilã a fost arestat dupã o descindere a procurorilor de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara.

Î

ncã un dosar pe numele lui

În data de 12 martie, poliþistul vulcãnean trebuie sã se prezinte din nou în faþa magistraþilor de la Petroºani într-un al doilea dosar constituit pe numele lui, pentru pornografie infantilã. Lui Sucilã i s-a reþinut în sarcinã faptul cã a procurat ºi deþinut un numãr de câteva sute de fiºiere de tip imagine, care conþin fotografii cu minori în ipostaze pornografice, iar primul termen de judecatã a fost stabilit pentru data de 12 martie.Cercetatã ºi în acest dosar, Mihaela Stoica a scãpat de rãspunderea penalã, fiind sancþionatã doar cu o amendã administrativã în valoare de 1.000 lei. Car men COSMAN

Aragazul i-a aruncat în aer

curgerea de gaze a fost cauza principalã a exploziei dintr-un bloc a Cartierului 8 Martie din Petrila. Expertiza specialiºtilor a scos la ivealã motivul pentru care un bãrbat a ajuns la spital cu arsuri, iar mai multe locuinþe au fost avariate.

Explozia de sãptãmâna trecutã dintr-o garsonierã din Petrila s-a produs din cauza unui aragaz defect. Acestea sunt concluziile la care au ajuns specialiºtii E-On gaz Timiºoara, care au fãcut cercetãrile evenimentului. Potrivit unui comunicat remis de serviciul de presã al acestei instituþii, „Potrivit cercetãrilor efectuate de cãtre echipele companiei noastre, explozia a fost cauzatã de o acumulare de gaze generatã de scurgerile provenite de la aragazul defect aflat în garsoniera respectivã”. Incidentul s-a produs, joi, 28 februarie., în jurul orei 9.45, când dispeceratul E.ON Gaz Distribuþie a fost anunþat de producerea unei explozii în garsoniera cu numãrul 52 de la blocul de locuinþe nr. 27 situat pe strada 8 Martie din oraºul Petrila. „Echipele de intervenþie ale E.ON Gaz Distribuþie s-au deplasat de urgenþã la faþa locului ºi au luat toate mãsurile de siguranþã, fiind totodatã sistatã alimentarea cu gaze naturale a imobilului”, se mai aratã în

comunicat E-On. Mai multe locuinþe au fost avarite ºi un bãrbat a fost ars pe faþã ºi mâini în urma deflagraþiei, iar edilii locali i-au ajutat pe cei care au rãmas fãrã uºi ºi geamuri. (Diana MITRACHE) MITRACHE)


6 Actualitate

D

acã vor sã facã ceva pentru vechiul Furnal de la Govãjdie, care s-a încãpãþânat sã rãmânã în picioare parcã în ciuda indiferenþei autoritãþilor, factorii responsabili ar trebui sã se grãbeascã. Clãdirile din jurul lui, chiar mai tinere decât furnalul, au început sã se prãbuºeascã. Doar o minune mai þine în picioare Furnalul de la Govãjdie, acolo unde s-a turnat fonta ce se regãseºte în elementele care alcãtuiesc structura de rezistenþã a Turnului Eiffel din Paris. Pentru el existã un proiect cu care fostul Minister al Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului a fost de acord, valoarea lui fiind de 1,5 milioane de euro. Suma includea renovarea furnalului în sine, reamenajarea Gãrii

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Martie 2013

S.O.S. Furnalul din Govãjdie este în pericol! Prislop”, spunea la vremea respectivã Arion. Între timp, pentru vechiul ºi impresionantul furnal nu s-a mai fãcut nimic ºi este de mirare cã încã mai rezistã trecerii timpului.

prãbuºesc S etoate în jur

Mici din apropiere, amenajarea unui muzeu al fierului în aceeaºi zonã, dar ºi achiziþionarea unui trenuleþ rutier cu care sã fie aduºi turiºtii de la Castel la furnal, dar proiectul nu s-a mai concretizat. Birocraþia a învins istoria ºi de data asta. De asemenea, la stadiul de intenþie a rãmas ºi promisiuena electoralã a deputatului da la acea vreme Viorel Arion, ajuns între timp primar al Hunedoarei,

care vorbea în data de 5 aprilie 2012 despre „turism la nivelul Mileniului IIII”. „A lipsit ºi de data aceasta planul de acþiune, a lipsit ºi abordarea modernã a conceptului de turism. Nu se poate sã nu faci mai nimic ºi sã pretinzi turiºtilor sã te viziteze doar pentru cã ai un castel minunat. Trebuie sã oferi întâi drumuri civilizate, trebuie sã te promovezi prin marii operatori de turism, dar ca sã ajungi acolo, trebuie sã

înþelegi întâi ce înseamnã astãzi turismul. Castelul Corvinilor este marea resursã a Hunedoarei, iar în proiectul meu, castelul va fi cuprins într-un circuit turistic din care mai fac parte mocãniþa, care trebuie urgent repusã în funcþiune, Furnalul de la Govãjdie, viitorul Muzeu al Fierului din Govãjdie ambele vor fi reconstruite cu fonduri de la guvern - , galeriile romane de la Ghelari ºi Teliuc, Lacul Cinciº sau Mãnãstirea

Iernile grele, cu zãpadã din belºug, dar ºi ploile abundente au mãcinat deja acoperiºurile ºi fundaþiile, iar clãdirile din jurul viitorului muzeu al fierului s-au prãbuºit. Vechiul cãmin cultural, unde odinioarã pãdurenii îºi þineau nedeile este deja o ruinã, iar peisajule se dezolant. Oamenii ridicã neputincioºi din umeri ºi se gândesc cine ar putea readuce gloria de odinioarã a localitãþii lor. Nici mãcar salba de case de vacanþã construite dupã 1989 nu a reuºit sã revigoreze turismul. Puþini sunt cei care mai ºtiu cã fonta produsã la Govãjdie se regãseºte ºi

acum în elemente care alcãtuiesc structura de rezistenþã a Turnului Eiffel din Paris. Construcþia lui de cãtre autoritãþile habsburgice nu a fost întâmplãtoare. Satul Govãjdie se aflã în apropierea sitului extractiv de la ri, de unde se extrãgea minereu de fier. Între anii - furnalul înregistreazã vârful de activitate, dar dupã ridicarea

Uzinelor de fier de la Hunedoara, activitatea furnalului intrã într-o perioadã de declin. Ultimele reparaþii au fost efectuate în primii doi ani ai primului rãzboi mondial. Construcþia se pãstreazã însã în stare oarecum bunã ºi în zilele noastre, dar nimic nu s-a mai fãcut deºi clãdirea a fost declaratã în anul 2000 monument de

Arºi la buzunare, în lipsa bunului simþ

S-au stabilit amenzile pentru „bizonii” din Centrul civic

-au sãturat de „bizonii” care S circulã cu maºinile în

zona pietonalã din Centrul civic ºi au decis sã aplice amenzi. Aleºii locali au aprobat noile contravenþii, precum ºi cuantumul lor. Proaspãt reabilitat pe fonduri europene, centrul civic din municipiul Petroºani a ajuns pistã de încercãri pentru mulþi care nu dau doi bani pe bunul simþ sau pe cei ºapte ani de acasã. Aºa cã aleºii locali au decis sã-i motiveze altfel sã respecte regulile, adicã prin amenzi mai mari, pe care sã le simtã la buzunare, Astfel, conform unei hotãrâri de consiliu local, constituie contravenþie accesul cu autovehiculele de orice tip pe zona pietonalã din centrul civic. Acelaºi lucru se aplicã ºi în cazul porþiunii amenajate ca zonã de agrement la Brãdet. Pentru cei prinºi în culpã, amenzile merg de la 400 la 1.500 de lei. În toamna anului trecut, Primãria municipiului Petroºani a reabilitat centrul civic ºi zona de agrement

Brãdet, valoarea finalã a proiectului fiind de 17,277 milioane de lei, din care

14,626 milioane de lei reprezintã finanþarea nerambursabilã. Cu aceºti bani s-au reabilitat mai multe parcuri ºi s-a realizat o zonã de promenadã strict pentru pietoni. „Din pãcate, existã ºi persoane care nu înþeleg sã respecte ºi sã aprecieze aceastã investiþie deosebitã, intrând cu autovehicule pe plãcile de travertin ºi distrugându-le. Din acest motiv, consider cã se impune adoptarea unei hotãrâri prin care sã se instituie o serie de contravenþii, în vederea protejãrii Centrului civic ºi al zonei Brãdet”, a declarat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi.

arcarea în P alveolã, sancþionatã

ªi cei care opresc în alveola amenajatã în zona Centrului civic, pe drumul

arhitecturã industrialã. Timpul a mãcinat o bunã parte din acoperiº ºi din tencuiala exterioarã, iar ferestrele, fãrã sticlã, par sã zâmbeascã trist spre vizitatori. Incinta, însã, este uimitoare. Înãlþimea este copleºitoare, iar furnalul din centru s-a pãstrat intact, la fel ca ºi chingile de fier care strângeau conul de cãrãmidã cu bazã octogonalã. Car men COSMAN

care duce în Parâng, sunt amendaþi. Chiar dacã mulþi sunt cei care spun cã nu existã nici un indicator care sã interzicã staþionarea autovehiculelor, iar amenzile aplicate de poliþiºtii locali sunt abuzive, edilii aratã cã au de partea lor chiar Codul Rutier. Iar un semn de circulaþie cu oprirea interzisã ar fi inutil. „Amenzile care au fost aplicate în acest an în special de cãtre Poliþia Localã în zona alveolei din Centrul civic, au fost aplicate pe Codul rutier. Este vorba despre articolul 142, litera „e” care prevede cã este interzisã parcarea pe partea carosabil la mai puþin 25 de metri de zona de pietoni. În zona aceea sunt douã treceri de pietoni, în ambele capete ale alveolei. Nu este necesarã amplasarea unui semn de circulaþie, întrucât este o chestiune reglementatã de Codul Rutier”, a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani. Car men COSMAN

Tatãl Biancãi Drãguºanu:

„Victor mi-a depãºit aºteptãrile!” V

ictor Slav ºi Bianca Drãguºanu au fost în vizitã la rudele roºcatei, iar prezentatorul meteo ºi iubita lui au petrecut week-end-ul alãturi de familie. Victor l-a impresionat pe tatãl vedetei, un renumit preparator fizic din Petroºani. Jimi Drãguºanu l-a cunoscut pe Victor Slav dupã ce Bianca l-a dus în week-end la Cãlan ºi au ieºit împreunã la un restaurant. „Ne-am întâlnit la Cãlan, am ieºit la o cafea, la un suc ºi am povestit. Am discutat cu el absolut despre tot mai ales cã ºi mie îmi place sportul iar Victor face salã zilnic. E un bãiat inteligent ºi m-am bucurat tare mult cã l-am cunoscut, mi-a depãºit aºteptãrile. În sensul bun al cuvântului ca sã nu se înþeleagã altceva. Victor, dintre toþi prietenii ei, a fost primul care a vorbit cu mine la telefon ºi mi-am dat seama cã este un tip foarte serios. Ca sã glumesc un pic, eu cred cã ar ieºi niºte copii extraordinar de frumoºi din cuplul acesta. Nu-i dupã mine, îþi dai seama, dar mi-aº dori dacã ar fi sã fie. Dacã ar face un copil ar ieºi ºi înalt dar ºi frumos”, a declarat tatãl Biancãi. Jimi Drãguºanu spune cã nu ºi-a vãzut fiica aºa de fericitã de multã vreme. „Bianca era foarte fericitã, degajatã. Eu simt ca tatã, ea a lat în serios absolut orice relaþie. A fost prima care a iubit în orice relaþie ºi dacã s-a întâmplat ce s-a întâmplat, nu din vina ei a fost. O cunosc foarte bine, ea se ataºeazã sufleteºte de oamenii de care-i place, nu doar de ochii lumii”,

a spus tatãl vedetei. Acesta crede cã totul depinde de Banca ºi Victor ca relaþia sã dureze. „Sunt sigur cã Bianca ar suferi la o despãrþire, ea îl iubeºte foarte mult. O vãd cum stã lipitã de el, cum vorbeºte cu el ºi cum îl priveºte. Ei ar trebui sã ºtie cum sã gestioneze relaþia ca sã fie ok”, a mai spus tatãl Biancãi.

I nvitaþie la munte

Jimi Drãguºanu ºi-a invitat „ginerele” în Valea Jiului pentru a-l plimba prin munþii din zonã ºi ºi-ar dori sã-i cunoascã ºi pe pãrinþii lui. „Mie mi-ar plãcea nespus de mult ca Victor sã mai vinã în vizitã. I-am promis cã îl duc în zona asta montanã de la noi, la Straja, Parâng, Voineasa, Transalpina. L-am rugat sã-i invite ºi pe pãrinþii lui o sãptãmânã, sã-i plimb puþin prin munþii de aici. Sã mai scape de stresul din Bucureºti. Aº vrea sã vinã aºa ca între prieteni, nu ne gândim noi aºa departe (n.r. întrebat dacã e o invitaþie ca între cuscrii). Mie mi se pare normal cã dacã se cunosc copiii sã se cunoascã ºi pãrinþii”, spune Jimi Drãguºanu. Maximilian GÂNJU


6 Actualitate

D

acã vor sã facã ceva pentru vechiul Furnal de la Govãjdie, care s-a încãpãþânat sã rãmânã în picioare parcã în ciuda indiferenþei autoritãþilor, factorii responsabili ar trebui sã se grãbeascã. Clãdirile din jurul lui, chiar mai tinere decât furnalul, au început sã se prãbuºeascã. Doar o minune mai þine în picioare Furnalul de la Govãjdie, acolo unde s-a turnat fonta ce se regãseºte în elementele care alcãtuiesc structura de rezistenþã a Turnului Eiffel din Paris. Pentru el existã un proiect cu care fostul Minister al Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului a fost de acord, valoarea lui fiind de 1,5 milioane de euro. Suma includea renovarea furnalului în sine, reamenajarea Gãrii

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Martie 2013

S.O.S. Furnalul din Govãjdie este în pericol! Prislop”, spunea la vremea respectivã Arion. Între timp, pentru vechiul ºi impresionantul furnal nu s-a mai fãcut nimic ºi este de mirare cã încã mai rezistã trecerii timpului.

prãbuºesc S etoate în jur

Mici din apropiere, amenajarea unui muzeu al fierului în aceeaºi zonã, dar ºi achiziþionarea unui trenuleþ rutier cu care sã fie aduºi turiºtii de la Castel la furnal, dar proiectul nu s-a mai concretizat. Birocraþia a învins istoria ºi de data asta. De asemenea, la stadiul de intenþie a rãmas ºi promisiuena electoralã a deputatului da la acea vreme Viorel Arion, ajuns între timp primar al Hunedoarei,

care vorbea în data de 5 aprilie 2012 despre „turism la nivelul Mileniului IIII”. „A lipsit ºi de data aceasta planul de acþiune, a lipsit ºi abordarea modernã a conceptului de turism. Nu se poate sã nu faci mai nimic ºi sã pretinzi turiºtilor sã te viziteze doar pentru cã ai un castel minunat. Trebuie sã oferi întâi drumuri civilizate, trebuie sã te promovezi prin marii operatori de turism, dar ca sã ajungi acolo, trebuie sã

înþelegi întâi ce înseamnã astãzi turismul. Castelul Corvinilor este marea resursã a Hunedoarei, iar în proiectul meu, castelul va fi cuprins într-un circuit turistic din care mai fac parte mocãniþa, care trebuie urgent repusã în funcþiune, Furnalul de la Govãjdie, viitorul Muzeu al Fierului din Govãjdie ambele vor fi reconstruite cu fonduri de la guvern - , galeriile romane de la Ghelari ºi Teliuc, Lacul Cinciº sau Mãnãstirea

Iernile grele, cu zãpadã din belºug, dar ºi ploile abundente au mãcinat deja acoperiºurile ºi fundaþiile, iar clãdirile din jurul viitorului muzeu al fierului s-au prãbuºit. Vechiul cãmin cultural, unde odinioarã pãdurenii îºi þineau nedeile este deja o ruinã, iar peisajule se dezolant. Oamenii ridicã neputincioºi din umeri ºi se gândesc cine ar putea readuce gloria de odinioarã a localitãþii lor. Nici mãcar salba de case de vacanþã construite dupã 1989 nu a reuºit sã revigoreze turismul. Puþini sunt cei care mai ºtiu cã fonta produsã la Govãjdie se regãseºte ºi

acum în elemente care alcãtuiesc structura de rezistenþã a Turnului Eiffel din Paris. Construcþia lui de cãtre autoritãþile habsburgice nu a fost întâmplãtoare. Satul Govãjdie se aflã în apropierea sitului extractiv de la ri, de unde se extrãgea minereu de fier. Între anii - furnalul înregistreazã vârful de activitate, dar dupã ridicarea

Uzinelor de fier de la Hunedoara, activitatea furnalului intrã într-o perioadã de declin. Ultimele reparaþii au fost efectuate în primii doi ani ai primului rãzboi mondial. Construcþia se pãstreazã însã în stare oarecum bunã ºi în zilele noastre, dar nimic nu s-a mai fãcut deºi clãdirea a fost declaratã în anul 2000 monument de

Arºi la buzunare, în lipsa bunului simþ

S-au stabilit amenzile pentru „bizonii” din Centrul civic

-au sãturat de „bizonii” care S circulã cu maºinile în

zona pietonalã din Centrul civic ºi au decis sã aplice amenzi. Aleºii locali au aprobat noile contravenþii, precum ºi cuantumul lor. Proaspãt reabilitat pe fonduri europene, centrul civic din municipiul Petroºani a ajuns pistã de încercãri pentru mulþi care nu dau doi bani pe bunul simþ sau pe cei ºapte ani de acasã. Aºa cã aleºii locali au decis sã-i motiveze altfel sã respecte regulile, adicã prin amenzi mai mari, pe care sã le simtã la buzunare, Astfel, conform unei hotãrâri de consiliu local, constituie contravenþie accesul cu autovehiculele de orice tip pe zona pietonalã din centrul civic. Acelaºi lucru se aplicã ºi în cazul porþiunii amenajate ca zonã de agrement la Brãdet. Pentru cei prinºi în culpã, amenzile merg de la 400 la 1.500 de lei. În toamna anului trecut, Primãria municipiului Petroºani a reabilitat centrul civic ºi zona de agrement

Brãdet, valoarea finalã a proiectului fiind de 17,277 milioane de lei, din care

14,626 milioane de lei reprezintã finanþarea nerambursabilã. Cu aceºti bani s-au reabilitat mai multe parcuri ºi s-a realizat o zonã de promenadã strict pentru pietoni. „Din pãcate, existã ºi persoane care nu înþeleg sã respecte ºi sã aprecieze aceastã investiþie deosebitã, intrând cu autovehicule pe plãcile de travertin ºi distrugându-le. Din acest motiv, consider cã se impune adoptarea unei hotãrâri prin care sã se instituie o serie de contravenþii, în vederea protejãrii Centrului civic ºi al zonei Brãdet”, a declarat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi.

arcarea în P alveolã, sancþionatã

ªi cei care opresc în alveola amenajatã în zona Centrului civic, pe drumul

arhitecturã industrialã. Timpul a mãcinat o bunã parte din acoperiº ºi din tencuiala exterioarã, iar ferestrele, fãrã sticlã, par sã zâmbeascã trist spre vizitatori. Incinta, însã, este uimitoare. Înãlþimea este copleºitoare, iar furnalul din centru s-a pãstrat intact, la fel ca ºi chingile de fier care strângeau conul de cãrãmidã cu bazã octogonalã. Car men COSMAN

care duce în Parâng, sunt amendaþi. Chiar dacã mulþi sunt cei care spun cã nu existã nici un indicator care sã interzicã staþionarea autovehiculelor, iar amenzile aplicate de poliþiºtii locali sunt abuzive, edilii aratã cã au de partea lor chiar Codul Rutier. Iar un semn de circulaþie cu oprirea interzisã ar fi inutil. „Amenzile care au fost aplicate în acest an în special de cãtre Poliþia Localã în zona alveolei din Centrul civic, au fost aplicate pe Codul rutier. Este vorba despre articolul 142, litera „e” care prevede cã este interzisã parcarea pe partea carosabil la mai puþin 25 de metri de zona de pietoni. În zona aceea sunt douã treceri de pietoni, în ambele capete ale alveolei. Nu este necesarã amplasarea unui semn de circulaþie, întrucât este o chestiune reglementatã de Codul Rutier”, a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani. Car men COSMAN

Tatãl Biancãi Drãguºanu:

„Victor mi-a depãºit aºteptãrile!” V

ictor Slav ºi Bianca Drãguºanu au fost în vizitã la rudele roºcatei, iar prezentatorul meteo ºi iubita lui au petrecut week-end-ul alãturi de familie. Victor l-a impresionat pe tatãl vedetei, un renumit preparator fizic din Petroºani. Jimi Drãguºanu l-a cunoscut pe Victor Slav dupã ce Bianca l-a dus în week-end la Cãlan ºi au ieºit împreunã la un restaurant. „Ne-am întâlnit la Cãlan, am ieºit la o cafea, la un suc ºi am povestit. Am discutat cu el absolut despre tot mai ales cã ºi mie îmi place sportul iar Victor face salã zilnic. E un bãiat inteligent ºi m-am bucurat tare mult cã l-am cunoscut, mi-a depãºit aºteptãrile. În sensul bun al cuvântului ca sã nu se înþeleagã altceva. Victor, dintre toþi prietenii ei, a fost primul care a vorbit cu mine la telefon ºi mi-am dat seama cã este un tip foarte serios. Ca sã glumesc un pic, eu cred cã ar ieºi niºte copii extraordinar de frumoºi din cuplul acesta. Nu-i dupã mine, îþi dai seama, dar mi-aº dori dacã ar fi sã fie. Dacã ar face un copil ar ieºi ºi înalt dar ºi frumos”, a declarat tatãl Biancãi. Jimi Drãguºanu spune cã nu ºi-a vãzut fiica aºa de fericitã de multã vreme. „Bianca era foarte fericitã, degajatã. Eu simt ca tatã, ea a lat în serios absolut orice relaþie. A fost prima care a iubit în orice relaþie ºi dacã s-a întâmplat ce s-a întâmplat, nu din vina ei a fost. O cunosc foarte bine, ea se ataºeazã sufleteºte de oamenii de care-i place, nu doar de ochii lumii”,

a spus tatãl vedetei. Acesta crede cã totul depinde de Banca ºi Victor ca relaþia sã dureze. „Sunt sigur cã Bianca ar suferi la o despãrþire, ea îl iubeºte foarte mult. O vãd cum stã lipitã de el, cum vorbeºte cu el ºi cum îl priveºte. Ei ar trebui sã ºtie cum sã gestioneze relaþia ca sã fie ok”, a mai spus tatãl Biancãi.

I nvitaþie la munte

Jimi Drãguºanu ºi-a invitat „ginerele” în Valea Jiului pentru a-l plimba prin munþii din zonã ºi ºi-ar dori sã-i cunoascã ºi pe pãrinþii lui. „Mie mi-ar plãcea nespus de mult ca Victor sã mai vinã în vizitã. I-am promis cã îl duc în zona asta montanã de la noi, la Straja, Parâng, Voineasa, Transalpina. L-am rugat sã-i invite ºi pe pãrinþii lui o sãptãmânã, sã-i plimb puþin prin munþii de aici. Sã mai scape de stresul din Bucureºti. Aº vrea sã vinã aºa ca între prieteni, nu ne gândim noi aºa departe (n.r. întrebat dacã e o invitaþie ca între cuscrii). Mie mi se pare normal cã dacã se cunosc copiii sã se cunoascã ºi pãrinþii”, spune Jimi Drãguºanu. Maximilian GÂNJU


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Martie 2013

Companii privatizate, bugetari concediaþi

B

ugetarii, decimaþi de Vosganian. Ministrul Economiei, Varujan Vosganian are în vedere reducerea numãrului de bugetari. El a fãcut aceastã afiirmaþie în contextul în care spunea cã, împreunã cu ministrul Administraþiei, Liviu Dragnea, ºi cu alþi colegi din celelalte ministere, va fi realizat pânã la jumãtatea anului un audit “foarte sever” în sectorul bugetar pentru stabilirea numãrului optim de angajaþi.

anului”, a spus ministrul Economiei. Potrivit lui Vosganian, numãrul de bugetari trebuie redus pânã în 2018, interval în care numãrul locurilor de muncã din economie ar trebuie sã urce cu cel puþin 1 milion. În sectorul bugetar lucreazã în prezent aproape 1,2 milioane de persoane.

Monika BACIU “Cu personalul din sectorul bugetar trebuie facut un audit foarte sever. Împreunã cu domnul Dragnea ºi cu alþi colegi din alte ministere lucrãm la un astfel de audit, ca sã ºtim cum stãm. Termenul este pânã la jumãtatea

“Numarul locurilor de muncã din economie ºi industrie trebuie sã creascã pânã în 2018 cu cel puþin 1 milion, în sectorul bugetar trebuie sã scadã. De exemplu, la mine, eu fac efortul sã reduc personalul din sectorul bugetar. Nu este ca decimarea legiunilor romane la întâmplare, ci dupã un audit. De exemplu, la AVAS avem vreo 270 de persoane, cred cã putem sã reconfigurãm la 210-220. Probabil ca în 1-2 ani vom mai reduce o datã”, a afirmat Vosganian, în cadrul unei emisiuni televizate. Vosganian a mai precizat cã toate companiile de stat vor fi privatizate.

Investiþiile în minerit, condiþionate de pierderi

Î

n urmã cu aproximativ o lunã de zile, ministrul delegal pe probleme de energie Constantin Niþã s-a aflat la Petroºani unde a declarat cã sunt necesare investiþii în minerit. Monika BACIU El a mai precizat faptul cã aceste investiþii trebuie realizate din profitul Societãþii Naþionale a Huilei, profit care la ora actualã este inexistent. Preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului,

Zoltan Lacataº este de pãrere cã demnitarul a greºit când a subliniat cã investiþiile trebuie realizate prin forþe proprii. ”Nu ºtiu dacã domnul ministru a avut o idee bunã în acest sens ºi dacã a fost bine informat pentru cã noi vorbim de tehnologizãri

ºi retehnologizãri de mult timp dar nu avem resursa financiarã pentru a avea posibilitatea acordãri unor credite bancare, CEH ar trebui sã aibã ºi posibilitatea de a face ºi

credite bancare. Dar nu putem de accesare de credite bancare atât timp cât sunt pierderi. Din preþurile de care vorbeam se pot face ºi o parte de retehnologizãri la

Anunþ

Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente anului 2012, se vor efectua eºalonat, dupã cum urmeazã: - în intervalul 05.03. - 08.03.2013 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la A la F; - în intervalul 12.03. - 15.03.2013 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la G la O; - în intervalul 19.03. 22.03.2013 – pensionarilor al cãror

mine ºi o parte din complexul energetic dar nu este suficient pentru cã trebuie însoþit de o privatizare de cel puþin un an de zile”, a declarat Zoltan Lacataº, preºedintele LSMVJ. În momentul de faþã, Societatea Naþionalã a Huilei înregistreazã pierderi de 8 milioane de lei, nu profit. În astfel de condiþii de investiþii nici nu se poate pune problema.

nume începe cu litera de la P la Z. Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi. Pensionarii care nu se prezintã pentru ridicarea plãþilor cuvenite în intervalul stabilit, îºi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul 25.03. – 12.04.2013. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului S.A.

Sindicaliºtii s-au înþeles cu ministrul Niþã

S

indicaliºtii de la LSMVJ au reuºit sã se înþeleagã cu ministrul Constantin Niþã. Aºa se face cã sunt foarte aproape sã obþinã un preþ mai bun pentru huila vândutã. Diana MITRACHE „Acest lucru trebuia sã se întâmple demult.

cã o astfel de strategie nu ar mai necesita disponibilizãri de personal. „Eu am fost de acord

Actualitate 9 Decomasare dupã comasare

O ºcoalã generalã s-a desprins de liceu

O

ºcoalã generalã din municipiul Petroºani s-a desprins de liceu. În urmã cu aproximativ 3 ani, ministerul Educaþiei a reformat învãþãmântul. Adicã, ºcolile generale au fost comasate cu liceele. Monika BACIU Acum, o unitate ºcolarã din municipiul petroºani a solicitat desprinderea de unitatea ”mamã”, aspect care a ºi fost aprobat, drept pentru care din toamnã, aceastã instituþie

de învãþãmânt va funcþiona individual. ”La nivelul zonei de care rãspund eu ªcoala Generalã numãrul 7 a cerut decomasarea de Colegiul Economic Hermes, s-a aprobat iar din toamnã va fi ªcoala

Generalã numãrul 7. În aceastã perioadã s-a fãcut demersuri ºi pentru ªcoala Generalã numãrul 6 Carmen Sylva ca sã se despartã de liceul de infomatica Carmen Silva dar încã nu s-a aprobat de aceea din toamnã el va funcþiona tot cã anul acesta”, a declarat Vasile Fãgaº, preºedinte Federaþia Sindicatelor din Educaþie Spiru Haret. Potrivit ldierului de sindicat, aceastã deco-

Locurile de muncã ale învãþãtorilor depind de clasa ZERO Important e cã, la ultima discuþie, dl ministru Niþã a realizat cã altã soluþie nu existã, cel puþin în urmãtoarele 11 luni. O cantitate de energie, estimatã la 400 MWh ar putea fi preluatã la un preþ de 400 de lei, lucru care ar duce la garantarea tuturor locurilor de muncã”, a precizat Zoltan Lacataº, preºed. LSMVJ . Zoltan Lacataº spune

cu menþinerea locurilor de muncã ºi cu angajãri de personal. A spune cã o restructurare de personal duce la eficientizare e fals”, amai adãugat Lacataº. Producþia de energie a Complexului Energetic Hunedoara este acum de 500 -550 MWh, dar sindicaliºtii sperã sã obþinã mãcar pentru 400 de MWh preþul dorit.

masare este mult mai utilã decât comasarea. Asta în condiþiile în care unitãþile de învãþãmânt se aflã la câþiva kilometri distanþã, iar pentru orice aviz este nevoie ca solicitanþii sã se deplaseze la centrul de execuþie bugetarã. ”Dacã ne gândim bine zeci de ani de zile fiecare din aceste ºcoli au fost cu treaba lor ºi probabil cã în acest fel nici nu s-au acomodat mai ales cã sediul Colegiului Hermes este la pregãtitoare. Pãrinþii vor avea din start douã opþiuni, în sensul cã

ºi-ar putea Îpot nvãþãtorii pierde posturile. Pãrinþii opta pentru douã variante

”Clasa pregãtitoare rãmâne tot la fel ca anul trecut, sau fãcut investiþii foarte mari anul trecut în mobilier ºi nu se va schimba anul acesta nimic singurã problemã este aceea cã se pot alege locaþii sã poatã merge în clasa pregãtitoare la grãdiniþã sau la ºcoalã. Probleme sunt cu cadrele didactice pentru cã au fost angajaþi foarte mulþi învãþãtori pentru grupa pregãtitoare iar acum dacã grupa 0 va trece la grãdiniþã

ce se va face cu învãþãtorii care au fost angajaþi. Da, se vor desfiinþa pe când la grãdiniþe se descurcã destul de bine în sistemul de faþã”, a declarat Vasile Fãgaº, preºedinte federaþia sindicatului din educaþie Spitu Haret. În cazul în care nu vor fi modificãri majore, nu existã riscul ca profesorii sã îºi piardã locurile

este ºi normal sã se gospodãreasca singura fãrã sã fie legatã de un colegiu. Practic comasarea a fost o gresala, nu decomasarea”, a mai declarat sursa citatã. ªi la Lupeni o unitate de învãþãmânt a cerut decomasarea.

Nu mai vor sã înveþe upã jumãtate de an ºcolar, câteva sute D de copii din Valea Jiului au renunþat sau au fost nevoiþi sã renunþe la ºcoalã. În timp ce unii au ales sã nu mai meargã la ore ºi au fost exmatriculaþi, alþii s-au retras singuri.

în ceea ce priveºte clasa pregãtitoare. Ei îi pot trimite pe cei mici la ºcoalã sau la grãdiniþã. Dacã însã un învãþãtor nu va avea suficienþi elevi înscriºi acesta riscã sã rãmânã fãrã post. Monika BACIU

câþiva kilometrii de ªcoala Generalã Nr 7 ºi rezultã o pierdere de timp pentru cã dacã ai nevoie de o adeverinþã sau de mai multe acte trebuie sã te deplasezi pânã acolo. Atunci este ºi normal cã ªcoala Generalã Nr7 fiind o ºcoalã mare

Mircea NISTOR Dintre aceºtia din urmã unii au plecat dupã pãrinþii aflaþi la muncã în strãinãtate, în ideea cã-ºi vor continua acolo studiile. Alþii, însã, au ajuns „afarã” de capul lor în

de muncã. ”În situaþia în care nu se modificã nimic nu-ºi pierd învãþãtorii posturile. Locaþia este în discuþie, nu ºi cine preda”, a mai precizat sursa citatã.

Ministrul Educaþiei a anunþat cã intenþioneazã sã facã “un recensãmânt cât mai aproape de realitate”, pentru a simplifica procedurile de înscriere în clasa

locul corespunzãtor circumscripþiei va fi rezervat, astfel încât pãrintele sã nu-ºi punã problema cã dacã încearcã sã-ºi dea copilul la o altã ºcoalã sau într-un alt loc pierde locul din propria circumscripþie”, a explicat Pricopie. Acesta a spus cã vrea sã gãseascã soluþii pentru adecerea la pregãtitoare a copiilor care au rãmas anul trecut în grupa mare.

speranþa cã vor gãsi ceva de lucru, chiar dacã sunt minori. Foarte puþini dintre elevii auto-exmatriculaþi îºi vor mai relua, însã, studiile. Nu de alta dar au înþeles

cã ºi un bacalaureat luat nu mai reprezintã o garanþie de angajare, locurile de muncã în þarã fiind aproape inexistente. În acest timp, alþi copii au fost siliþi, din cauza problemelor familiale, sã renunþe la ºcoalã.

Chiar dacã unii ar fi vrut sã-ºi continue studiile, pãrinþii au fost nevoiþi sã-i retragã, nemaiputându-le asigura banii necesari rechizitelor sau hainelor.

Prea comozi sã-ºi ridice permisele

P

escarii nu se prea înghesuie sã-ºi ridice permisele. Încã de anul trecut câteva sute de acte aºteaptã sã fie ridicate de cãtre cei care le-au comandat. Dupã cum a precizat Ion Carvaþchi, preºedintele Asociaþiei „Pro Pescar” din Petroºani, una dintre cauze ar fi comoditatea. Mircea NISTOR „Cauzele ar putea fi mai multe dar eu consider cã, în principal, ar fi în numãr de douã. Prima – comoditatea excesivã iar a doua –

neînceperea sezonului de pescuit. Peste 300 de permise aºteaptã, încã de anul trecut, sã fie ridicate”, a declarat Ion Carvaþchi, preºedinte Asociaþia „Pro

Pescar” Petroºani. Pe de altã parte, asociaþia a preluat un lac în zona Minei Petrila, intenþionând sã-l populeze cu crap ºi caras. Acþiunea ar urma sã se deruleze chiar în aceastã lunã, peºtele urmând a fi adus de la o crescãtorie din Orãºtie. „Pânã la 1 aprilie vom introduce o tonã de peºte. Cam 300 de kilograme de crap ºi 700 de caras. De pescuit aici vor putea pescui membri aso-

ciaþiei noastre dar ºi alþi pescari. Cu toþii vor trebui sã achite câte 10 lei pe zi ºi vor putea reþine 2 kilograme de caras. În schimb,

rãpitor pot opri cât vor dar nu ºi crap, care va trebui sã fie eliberat”, a mai spus Ion Carvaþchi. În prezent, Asociaþia

„Pro Pescar” din Petroºani are peste 1.000 de membri, dupã acest aspect clasându-se pe locul 3 în Judeþul Hunedoara.


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Martie 2013

Companii privatizate, bugetari concediaþi

B

ugetarii, decimaþi de Vosganian. Ministrul Economiei, Varujan Vosganian are în vedere reducerea numãrului de bugetari. El a fãcut aceastã afiirmaþie în contextul în care spunea cã, împreunã cu ministrul Administraþiei, Liviu Dragnea, ºi cu alþi colegi din celelalte ministere, va fi realizat pânã la jumãtatea anului un audit “foarte sever” în sectorul bugetar pentru stabilirea numãrului optim de angajaþi.

anului”, a spus ministrul Economiei. Potrivit lui Vosganian, numãrul de bugetari trebuie redus pânã în 2018, interval în care numãrul locurilor de muncã din economie ar trebuie sã urce cu cel puþin 1 milion. În sectorul bugetar lucreazã în prezent aproape 1,2 milioane de persoane.

Monika BACIU “Cu personalul din sectorul bugetar trebuie facut un audit foarte sever. Împreunã cu domnul Dragnea ºi cu alþi colegi din alte ministere lucrãm la un astfel de audit, ca sã ºtim cum stãm. Termenul este pânã la jumãtatea

“Numarul locurilor de muncã din economie ºi industrie trebuie sã creascã pânã în 2018 cu cel puþin 1 milion, în sectorul bugetar trebuie sã scadã. De exemplu, la mine, eu fac efortul sã reduc personalul din sectorul bugetar. Nu este ca decimarea legiunilor romane la întâmplare, ci dupã un audit. De exemplu, la AVAS avem vreo 270 de persoane, cred cã putem sã reconfigurãm la 210-220. Probabil ca în 1-2 ani vom mai reduce o datã”, a afirmat Vosganian, în cadrul unei emisiuni televizate. Vosganian a mai precizat cã toate companiile de stat vor fi privatizate.

Investiþiile în minerit, condiþionate de pierderi

Î

n urmã cu aproximativ o lunã de zile, ministrul delegal pe probleme de energie Constantin Niþã s-a aflat la Petroºani unde a declarat cã sunt necesare investiþii în minerit. Monika BACIU El a mai precizat faptul cã aceste investiþii trebuie realizate din profitul Societãþii Naþionale a Huilei, profit care la ora actualã este inexistent. Preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului,

Zoltan Lacataº este de pãrere cã demnitarul a greºit când a subliniat cã investiþiile trebuie realizate prin forþe proprii. ”Nu ºtiu dacã domnul ministru a avut o idee bunã în acest sens ºi dacã a fost bine informat pentru cã noi vorbim de tehnologizãri

ºi retehnologizãri de mult timp dar nu avem resursa financiarã pentru a avea posibilitatea acordãri unor credite bancare, CEH ar trebui sã aibã ºi posibilitatea de a face ºi

credite bancare. Dar nu putem de accesare de credite bancare atât timp cât sunt pierderi. Din preþurile de care vorbeam se pot face ºi o parte de retehnologizãri la

Anunþ

Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente anului 2012, se vor efectua eºalonat, dupã cum urmeazã: - în intervalul 05.03. - 08.03.2013 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la A la F; - în intervalul 12.03. - 15.03.2013 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la G la O; - în intervalul 19.03. 22.03.2013 – pensionarilor al cãror

mine ºi o parte din complexul energetic dar nu este suficient pentru cã trebuie însoþit de o privatizare de cel puþin un an de zile”, a declarat Zoltan Lacataº, preºedintele LSMVJ. În momentul de faþã, Societatea Naþionalã a Huilei înregistreazã pierderi de 8 milioane de lei, nu profit. În astfel de condiþii de investiþii nici nu se poate pune problema.

nume începe cu litera de la P la Z. Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi. Pensionarii care nu se prezintã pentru ridicarea plãþilor cuvenite în intervalul stabilit, îºi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul 25.03. – 12.04.2013. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului S.A.

Sindicaliºtii s-au înþeles cu ministrul Niþã

S

indicaliºtii de la LSMVJ au reuºit sã se înþeleagã cu ministrul Constantin Niþã. Aºa se face cã sunt foarte aproape sã obþinã un preþ mai bun pentru huila vândutã. Diana MITRACHE „Acest lucru trebuia sã se întâmple demult.

cã o astfel de strategie nu ar mai necesita disponibilizãri de personal. „Eu am fost de acord

Actualitate 9 Decomasare dupã comasare

O ºcoalã generalã s-a desprins de liceu

O

ºcoalã generalã din municipiul Petroºani s-a desprins de liceu. În urmã cu aproximativ 3 ani, ministerul Educaþiei a reformat învãþãmântul. Adicã, ºcolile generale au fost comasate cu liceele. Monika BACIU Acum, o unitate ºcolarã din municipiul petroºani a solicitat desprinderea de unitatea ”mamã”, aspect care a ºi fost aprobat, drept pentru care din toamnã, aceastã instituþie

de învãþãmânt va funcþiona individual. ”La nivelul zonei de care rãspund eu ªcoala Generalã numãrul 7 a cerut decomasarea de Colegiul Economic Hermes, s-a aprobat iar din toamnã va fi ªcoala

Generalã numãrul 7. În aceastã perioadã s-a fãcut demersuri ºi pentru ªcoala Generalã numãrul 6 Carmen Sylva ca sã se despartã de liceul de infomatica Carmen Silva dar încã nu s-a aprobat de aceea din toamnã el va funcþiona tot cã anul acesta”, a declarat Vasile Fãgaº, preºedinte Federaþia Sindicatelor din Educaþie Spiru Haret. Potrivit ldierului de sindicat, aceastã deco-

Locurile de muncã ale învãþãtorilor depind de clasa ZERO Important e cã, la ultima discuþie, dl ministru Niþã a realizat cã altã soluþie nu existã, cel puþin în urmãtoarele 11 luni. O cantitate de energie, estimatã la 400 MWh ar putea fi preluatã la un preþ de 400 de lei, lucru care ar duce la garantarea tuturor locurilor de muncã”, a precizat Zoltan Lacataº, preºed. LSMVJ . Zoltan Lacataº spune

cu menþinerea locurilor de muncã ºi cu angajãri de personal. A spune cã o restructurare de personal duce la eficientizare e fals”, amai adãugat Lacataº. Producþia de energie a Complexului Energetic Hunedoara este acum de 500 -550 MWh, dar sindicaliºtii sperã sã obþinã mãcar pentru 400 de MWh preþul dorit.

masare este mult mai utilã decât comasarea. Asta în condiþiile în care unitãþile de învãþãmânt se aflã la câþiva kilometri distanþã, iar pentru orice aviz este nevoie ca solicitanþii sã se deplaseze la centrul de execuþie bugetarã. ”Dacã ne gândim bine zeci de ani de zile fiecare din aceste ºcoli au fost cu treaba lor ºi probabil cã în acest fel nici nu s-au acomodat mai ales cã sediul Colegiului Hermes este la pregãtitoare. Pãrinþii vor avea din start douã opþiuni, în sensul cã

ºi-ar putea Îpot nvãþãtorii pierde posturile. Pãrinþii opta pentru douã variante

”Clasa pregãtitoare rãmâne tot la fel ca anul trecut, sau fãcut investiþii foarte mari anul trecut în mobilier ºi nu se va schimba anul acesta nimic singurã problemã este aceea cã se pot alege locaþii sã poatã merge în clasa pregãtitoare la grãdiniþã sau la ºcoalã. Probleme sunt cu cadrele didactice pentru cã au fost angajaþi foarte mulþi învãþãtori pentru grupa pregãtitoare iar acum dacã grupa 0 va trece la grãdiniþã

ce se va face cu învãþãtorii care au fost angajaþi. Da, se vor desfiinþa pe când la grãdiniþe se descurcã destul de bine în sistemul de faþã”, a declarat Vasile Fãgaº, preºedinte federaþia sindicatului din educaþie Spitu Haret. În cazul în care nu vor fi modificãri majore, nu existã riscul ca profesorii sã îºi piardã locurile

este ºi normal sã se gospodãreasca singura fãrã sã fie legatã de un colegiu. Practic comasarea a fost o gresala, nu decomasarea”, a mai declarat sursa citatã. ªi la Lupeni o unitate de învãþãmânt a cerut decomasarea.

Nu mai vor sã înveþe upã jumãtate de an ºcolar, câteva sute D de copii din Valea Jiului au renunþat sau au fost nevoiþi sã renunþe la ºcoalã. În timp ce unii au ales sã nu mai meargã la ore ºi au fost exmatriculaþi, alþii s-au retras singuri.

în ceea ce priveºte clasa pregãtitoare. Ei îi pot trimite pe cei mici la ºcoalã sau la grãdiniþã. Dacã însã un învãþãtor nu va avea suficienþi elevi înscriºi acesta riscã sã rãmânã fãrã post. Monika BACIU

câþiva kilometrii de ªcoala Generalã Nr 7 ºi rezultã o pierdere de timp pentru cã dacã ai nevoie de o adeverinþã sau de mai multe acte trebuie sã te deplasezi pânã acolo. Atunci este ºi normal cã ªcoala Generalã Nr7 fiind o ºcoalã mare

Mircea NISTOR Dintre aceºtia din urmã unii au plecat dupã pãrinþii aflaþi la muncã în strãinãtate, în ideea cã-ºi vor continua acolo studiile. Alþii, însã, au ajuns „afarã” de capul lor în

de muncã. ”În situaþia în care nu se modificã nimic nu-ºi pierd învãþãtorii posturile. Locaþia este în discuþie, nu ºi cine preda”, a mai precizat sursa citatã.

Ministrul Educaþiei a anunþat cã intenþioneazã sã facã “un recensãmânt cât mai aproape de realitate”, pentru a simplifica procedurile de înscriere în clasa

locul corespunzãtor circumscripþiei va fi rezervat, astfel încât pãrintele sã nu-ºi punã problema cã dacã încearcã sã-ºi dea copilul la o altã ºcoalã sau într-un alt loc pierde locul din propria circumscripþie”, a explicat Pricopie. Acesta a spus cã vrea sã gãseascã soluþii pentru adecerea la pregãtitoare a copiilor care au rãmas anul trecut în grupa mare.

speranþa cã vor gãsi ceva de lucru, chiar dacã sunt minori. Foarte puþini dintre elevii auto-exmatriculaþi îºi vor mai relua, însã, studiile. Nu de alta dar au înþeles

cã ºi un bacalaureat luat nu mai reprezintã o garanþie de angajare, locurile de muncã în þarã fiind aproape inexistente. În acest timp, alþi copii au fost siliþi, din cauza problemelor familiale, sã renunþe la ºcoalã.

Chiar dacã unii ar fi vrut sã-ºi continue studiile, pãrinþii au fost nevoiþi sã-i retragã, nemaiputându-le asigura banii necesari rechizitelor sau hainelor.

Prea comozi sã-ºi ridice permisele

P

escarii nu se prea înghesuie sã-ºi ridice permisele. Încã de anul trecut câteva sute de acte aºteaptã sã fie ridicate de cãtre cei care le-au comandat. Dupã cum a precizat Ion Carvaþchi, preºedintele Asociaþiei „Pro Pescar” din Petroºani, una dintre cauze ar fi comoditatea. Mircea NISTOR „Cauzele ar putea fi mai multe dar eu consider cã, în principal, ar fi în numãr de douã. Prima – comoditatea excesivã iar a doua –

neînceperea sezonului de pescuit. Peste 300 de permise aºteaptã, încã de anul trecut, sã fie ridicate”, a declarat Ion Carvaþchi, preºedinte Asociaþia „Pro

Pescar” Petroºani. Pe de altã parte, asociaþia a preluat un lac în zona Minei Petrila, intenþionând sã-l populeze cu crap ºi caras. Acþiunea ar urma sã se deruleze chiar în aceastã lunã, peºtele urmând a fi adus de la o crescãtorie din Orãºtie. „Pânã la 1 aprilie vom introduce o tonã de peºte. Cam 300 de kilograme de crap ºi 700 de caras. De pescuit aici vor putea pescui membri aso-

ciaþiei noastre dar ºi alþi pescari. Cu toþii vor trebui sã achite câte 10 lei pe zi ºi vor putea reþine 2 kilograme de caras. În schimb,

rãpitor pot opri cât vor dar nu ºi crap, care va trebui sã fie eliberat”, a mai spus Ion Carvaþchi. În prezent, Asociaþia

„Pro Pescar” din Petroºani are peste 1.000 de membri, dupã acest aspect clasându-se pe locul 3 în Judeþul Hunedoara.


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 martie 2013 Ca sã scape de poprirea pe conturi

Edilii din Aninoasa împrumutã peste un milion de lei din Trezorierie

C

a sã rezolve, parþial, problema arieratelor, Primãria Aninoasa se împrumutã la Trezorerie. Suma maximã cu care administraþia publicã poate fi creditatã este de 1,1 milioane de lei, bani care nu acoperã salariile angajaþilor sau creditul bancar. Carmen COSMAN Peste 5 milioane de lei reprezintã valoarea totalã a arieratelor înregistrate de Primãria Aninoasa, cea mai sãracã administraþie din judeþ care este pe cale sã punã lacãtul pe uºã. Din suma totalã, 3,5 milioane de lei este creditul la bancã, contractat de vechiul edil, cu acceptul Consiliului Local Aninoasa, iar diferenþa sunt sume datorate cãtre diverºi furnizori de produse ºi servicii. O parte dintre datorii va fi însã rezolvatã cu ajutorul unui împrumut luat din Trezorerie cu care se vor achita sumele datorate societãþilor ce au cerut deja executarea silitã a Primãriei Aninoasa. „Vineri am fot la Finanþe ºi am discutat despre aceastã posibili-

tate. Suma maximã în care ne încadrãm este de 1,1 milioane de lei, dar cu ajutorul acestui credit nu putem plãti banca, ci doar celelalte arierate, conform facturilor anexate la cererea de împrumut. Cred cã, în maximum o sãptãmânã vom putea accesa acest credit, dupã ce va fi aprobat de Consiliul Local”, a declarat primarul oraºului Aninoasa, Nicolae Dunca. Banii angajaþilor din propriile încasãri Banii nu vor putea fi alocaþi nici pentru plata celor 57 de angajaþi ai aparatului administrativ, care la finele sãp-

tãmânii trecute au întrerupt lucrul, nemulþumiþi cã nu ºi-au luat banii nici pe luna ianuarie. Situaþia este destul de încurcatã. Ca sã poatã scoate banii din cont, ar trebui sã achite 5% din valoarea arieratelor, potrivit prevederilor legale, dar din încasãrile proprii edilii nu au de unde sã achite suma totalã. Nicolae Dunca spune cã a achitat cam 4% din totalul datoriilor, dar mai are nevoie de încã un procent de platã ca sã poatã scoate banii pentru salariile pe luna ianuar-

ie. De precizat cã încasãrile lunare ale primãriei sunt de circa 60.000 – 70.000 de lei ºi numai suma necesarã pentru plata salariilor este de 90.000 de lei lunar. Pentru a veni în sprijinul lor, prefectul Sorin Vasilescu a anunþat cã îi va ajuta cu promovarea unei hotãrâri de Guvern. „Am discutat cu domnul Prefect, care ne-a sfãtuit sã luãm acest credit pentru celelalte arierate, iar pentru bancã ne va ajuta sã iniþiem un proiect de hotãrâre de Guvern, care sã fie trimis al Bucureºti”, a mai spus edilul din Aninoasa.

Petroºani Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã” Luni, 25 martie 19:00

Consiliul Judeþean Hunedoara z Program Petroºani Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00 Preºedinte CJ Vineri 10:00 - 14:00

Anunþ Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP Dimineaþa aveþi o neînþelegere cu o rudã mai în vârstã. Este indicat sã evitaþi întâlnirile cu prietenii ºi cu rudele. Sunteþi agitat ºi s-ar putea sã nu vã înþelegeþi. Nu încercaþi nici un fel de speculaþii, pentru cã riscaþi sã pierdeþi!

Este posibil sã aveþi discuþii în familie din cauza banilor. Þineþi cont ºi de necesitãþile celorlalþi. Evitaþi cãlãtoriile ºi nu încercaþi sã faceþi mai mult decât se poate! Odihniþi-vã ºi evitaþi eforturile deosebite.

S-ar putea sã vã enervaþi din cauza unui partener de afaceri. Se pare cã nu vã înþelegeþi asupra problemelor financiare. Temperaþi-vã nervozitatea. Încercaþi sã vã destindeþi!

Nu vã convine nimic ºi simþiþi nevoia sã schimbaþi ceva. Este o stare de spirit trecãtoare. Doriþi sã împrumutaþi o sumã de bani, dar nimeni nu se oferã sã vã ajute. Pãstraþi-vã calmul, pentru cã riscaþi sã declanºaþi o ceartã în toatã regula!

Se pare cã sunteþi confuz ºi vã lipseºte simþul practic. Evitaþi cãlãtoriile ºi întâlnirile de afaceri. Relaþiile sentimentale pot merge mai bine, dacã vã ocupaþi mai mult de problemele familiei. Nu refuzaþi comunicarea cu cei din jur!

Dimineaþa, evenimente neprevãzute vã dau programul peste cap. Nu este cazul sã vã puneþi mari speranþe în succesul unei afaceri, pentru cã s-ar putea sã fiþi dezamãgit. Pãstraþi-vã calmul! Micile probleme de azi sunt trecãtoare.

Dimineaþa s-ar putea sã vã certaþi cu partenerul de viaþã din cauza unor probleme financiare. A venit momentul sã înapoiaþi unei rude o sumã împrumutatã mai demult, dar nu aveþi de unde. Apelaþi la prieteni. Încercaþi sã vã odihniþi!

Sunteþi nervos, pentru cã trebuie sã renunþaþi la o cãlãtorie în interes de familie. Este de preferat sã staþi acasã, pentru cã sunteþi predispus la probleme digestive. Suneþi nemulþumit de situaþia financiarã, dar relaþiile sentimentale nu sunt afectate.

Simþiþi nevoia sã faceþi o investiþie importantã pentru cãmin ºi intenþionaþi sã cheltuiþi o sumã importantã. Fiþi prudent, pentru cã nu este o zi favorabilã investiþiilor. Intuiþia nu vã ajutã prea mult. Consultaþi-vã cu partenerul de viaþã.

Fiþi mai atent la problemele celor apropiaþi. Partenerul de viaþã sar putea chiar sã vã reproºeze cã aþi devenit indiferent. Fiþi prudent, mai ales în chestiuni financiare!

Nu este momentul sã începeþi noi activitãþi. Nici cãlãtoriile nu sunt recomandate astãzi. Dimineaþa aveþi de fãcut mai multe drumuri scurte în urma unui telefon primit de la un partener de afaceri.

Dimineaþa aveþi tendinþa de a fi irascibil. Nu este exclus sã provocaþi o ceartã. Temperaþi-vã, pentru cã riscaþi sã vã faceþi duºmani. Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã ºi încercaþi sã vã odihniþi mai mult! Oboseala acumulatã vã marcheazã.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Martie 2013

Nu vã mai cununaþi ºi botezaþi unde vi se nãzare! V defavorizate, cu venituri reduse, cu mulþi copii, dar ºi pentru persoane bolnave sau vârstnici cu venituri mici. La aceeaºi ºedinþã s-a raportat ºi rezultatul inventarierii colectei organizate în bisericile ºi mãnãstirile ortodoxe din þarã ºi strãinãtate în luna decembrie 2012, ca urmare a Pastoralei Sfântului Sinod, la încheierea Anului omagial al Tainei Sfântului Maslu ºi al îngrijirii bolnavilor în Patriarhia Românã. Astfel, au fost colectate peste 3,3 milioane de lei, aproximativ 625.000 de kilograme de produse alimentare, circa 50.000 de kilograme de produse agricole, 150.000 de kilograme de

reþi sã vã botezaþi copilul la þarã, sau vreþi sã vã cununaþi religios într-un cadru romantic? Nu veþi mai putea sã hotãrâþi asta pentru cã sfinþii pãrinþi ai Bisericii Ortodoxe au hotãrât în locul dumneavoastrã: doar în parohia de care aparþineþi ºi unde v-aþi plãtit dãrile. Dacã sunteþi de la munte ºi aþi vrea sã vã uniþi destinele cu alesul/aleasa inimii într-un cadru romantic la malul Mãrii, ºtiind cã Dumnezeu este peste tot, nu veþi putea, cã nu vã lasã Biserica Ortodoxã. Sãptãmâna trecutã, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a hotãrât ca oficierea Tainei Botezului ºi a Tainei Cununiei sã aibã loc numai în bisericile parohiale, cu respectarea rân-

duielilor liturgice. Decizia a fost luatã joi, în ºedinþa Sinodului Bisericii Ortodoxe Române. Potrivit comunicatului Patriarhiei Române, decizia a fost luatã “pentru pãstrarea sacralitãþii ºi solemnitãþii acestor Sfinte Taine”. Dar în aceeaºi ºedinþã, sfinþii pãrinþi au mai lãsat de la ei ºi astfel Sinodul BOR a mai decis ca preoþii sã nu perceapã bani pentru slujbele de înmormântare în cazul familiilor

Spectacol pentru femei, la Petroºani

F

emeile din Petroºani s-au bucurat la început de primãvarã de un spectacol dedicat lor. Evenimentul a avut loc la Casa de Culturã Ion Dulãmiþã cu sprijinul primãriei, iar sala a fost plinã. Pe scenã a urcat chiar primarul Petroºaniului pentru a adresa câteva cuvinte femeilor. “Vreau sã vã spun ºi eu La mulþi ani ºi sã vã mulþumesc pentru tot ceea ce faceþi în fiecare zi pentru noi, bãrbaþii, pentru copii ºi pentru toatã lumea din jurul dvs. Vã mulþumesc cã ne suportaþi în fiecare zi ºi pentru cã sunteþi cele mai importante din aceastã lume, pentru cã dvs. daþi viaþã”, a spus

U

50

de cupluri, 50 de ani împreunã. 50 de cupluri din municipiul Lupeni vor fi premiate de cãtre reprezentanþii administraþiei locale. Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani Invitat sã le încânte în mod special pe doamnele ºi domniºoarele din salã, a fost renumitul cântãreþ Tinu

Vereºezanu. “La mulþi ani, doamnelor! Sã aveþi o primãvarã frumoasã, plinã de bucurii ºi multã sãnãtate. Am venit cu mare bucurie sã vã ofer câteva mãrþiºoare muzicale, pentru cã aºa este frumos de 1 Martie ”, a spus ºi Tinu Vereºezan. Întreaga salã a cântat alãturi de artist piesele cele mai cunoscute. La finalul spectacolului, femeile au plecat acasã emoþionate ºi mai ales relaxate. Luiza ANDRONACHE

Ambasadorul Canadei soseºte la Universitatea Petroºani

niversitatea din Petroºani va primi vizita unui ambasador. Este vorba de ambasadorul Canadei la Bucureºti care va fi prezent la Petroºani, miercuri, 6 martie. Demnitarul se va întâlni cu mai mulþi reprezentanþi ai instituþiilor publice din judeþul Hunedoara ºi din Valea Jiului, dar ºi cu reprezentanþi ai societãþilor miniere de aici. Problemele care vor fi abordate sunt în legãturã cu activitatea minierã. ”Vizita va avea loc miercuri la ora 12 la sala

Împreunã de jumãtate de secol

de lecturã a Bibliotecii Universitãþii din Petroºani. va participa excelenþa sa, ambasadorul Canadei la Bucureºti, consilierul pe probleme comerciale, administraþia localã, centralã, oameni de afaceri, manageri din companii care se ocupã cu exploatarea resurselor naturale din România, nu numaidin Valea Jiului. Domnia sa va face o prezentare de 30 de minute cu privire la dezvoltarea exploatãrii resurselor minerale în România comparativ cu acelaºi domeniu din Canada”, a declarat Victor Arad, prorectorul

Universitãþii Petroºani. Vizita ambasadorului Canadei este cu atât mai importantã cu cât la Universitatea din Petroºani nu a mai fost prezent un astfel de demnitar dinainte de Revoluþie. ”Probabil cã o sã ne alegem cu ceva cã statul canadian ºi când am fost în Canada am susþinut o lucrare pe închiderea minelor. Dupã prezentare m-au întrebat de ce se închid minele pentru cã ei atunci mi-au spus cã industria extractivã din Canada reprezenta 30% din PIBul Canadei ºi ei vor sã se implice în exploatarea

Cei 50 de bãtrânei care au împãrþit 50 de ani cu bune ºi cu rele vor fi premiaþi de administraþia localã pentru aniversarea nunþii de aur. ”Datoritã faptului cã aniversarea a

resurselor minerale ºi de ce nu ºi de cãrbune. Centralele de la Cernavodã sunt de origine Canadianã ºi probabil au ºi centrale pe cãrbuni. Nu ºtiu ce beneficii exacte vor fi, cred cã pentru Universitate este un lucru foarte important pentru cã cel puþin dupã Revoluþie nu a fost niciun ambasador care sã promoveze activitãþi din domeniul nostru de activitate”, a mai precizat sursa citatã. Întâlnirile de miercuri se vor întinde pe parcursul întregii zile. Acestea vor începe la primãria municipiului Petroºani ºi vor continua la biblioteca universitãþii. Monika BACIU

îmbrãcãminte, aproximativ 15.000 de cutii cu medicamente, produse igienico-sanitare ºi lemne de foc, fiind ajutate aproape 70.000 de familii sãrace, cu membri bolnavi sau cu mulþi copii, a precizat Patriarhia Românã într-un comunicat de presã. Sinodul BOR a aprobat înfiinþarea Asociaþiei Naþionale a Centrelor de Pelerinaj din Biserica Ortodoxã Românã, pentru o mai bunã organizare a pelerinajelor, “cu scopul apãrãrii ºi promovãrii activitãþilor pastorale ºi misionare ale Bisericii”, se spune în comunicatul Patriarhiei Române. Ileana FIRÞULESCU

50 de ani de la cãsãtorie reprezintã un eveniment deosebit în viaþa fiecãrei familii considerãm oportunã iniþierea unui proiect de hotãrâre având ca obiect aprobarea alocãrii sumei 25.000 din bugetul local al municipiului Lupeni, pentru familiile care au sãrbãtorit sau vor sãrbãtori în acest an nunta de aur”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului. Astfel, fiecare cuplu de aur va primi din partea Consiliului Local al municipiului Lupeni ºi al administraþiei locale suma de 500 de lei. 50 de cupluri aniverseazã în acest an nunta de aur. Monika BACIU


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 Martie 2013

Nimeni nu mai colecteazã selectiv

S-

au investit bani grei, s-au fãcut poiecte de informare ºi conºtientizare a polupaþiei ºi concluzia e aceeaºi: nimeni nu colecteazã deºeurile selectiv, la fel cum nimeni nu le strânge selectiv. Diana MITRACHE Pubelele de gunoi nu se mai deosebesc ºi nu mai sunt pe sortimente, deºi proiectul, numai la Petroºani a costat un milion de euro, iar edilii locali recunosc cã totul e încã un eºec. „Responsabilii SPADPP spun cã, întra-devãr,

colectarea selectivã nu funcþioneazã, sau funcþioneazã într-o foarte micã mãsurã. Singurele deºeuri colectate selectiv sunt cele câteva tone de cartoane care au fost strânse în ultima vreme. E vorba de 4 – 5 tone ºiîn rest nimic”, spune Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei

Petroºani. Singurii caree ne scapã de plasticul aruncat la întâmplare la container sunt oamenii sãraci. Asta o recunosc ºi cei de la Primãrie, care au constatat cã acest fenomen a luat amploare, dar fãrã ca oamenii sã arunce la containerul special destinat acestor deºeuri. „În ce priveºte PET-urile, aces-

tea sunt colectate de oamenii strãzii, care le valorificã ei, direct”, mai spune Taºcã. Programul de colectare selectivã a deºeurilor,

implementat de Primãria Petroºani, este prectic, un eºec total. Pentru

achiziþionarea pubelelor ºi pentru staþia de sortare sa cheltuit un milion de euro, însã, campaniile de educare a populaþiei nu au dat nici un rezultat. Oamenii au continuat sã arunce gunoiul dea valma. Deocamdatã, situaþia este în impas ºi asta în condiþiile în care gropile de gunoi actuale mai pot fi folosite foarte puþin. Dupã, nu se ºtie unde ne vom duce deºeurile ºi nici cât ne va costa, dar cert este cã vor fi selectate. Gropile de gunoi din Petrila, Lupeni, Aninoasa

Cetatea Deva reabilitatã cu 30 de milioane de lei

C

ontract de peste 30 de milioane pentru reabilitarea unui sit istoric. Administraþia localã din Deva a atribuit un proiect în valoare de peste 30 de milioane de lei unei societãþi din satu Mare care va executa lucrãrile de “Reabilitarea zonei urbane monument al naturii si istoric cu valoare turistica ridicata, din municipiul Deva“ - incintele II si III. Monika BACIU Reabilitarea Cetatii din Municipiul Deva prin executarea lucrarilor de descarcare de sarcina arheologica, lucrari de rezistenta, arhitectura, terasare, instalatii si racordare electrica, incintele II si III si

reabilitarea drumurilor si aleilor de acces. Lucrari de constructii de monumente istorice sau memoriale”. Anul trecut, autoritãþile devene anunþau cã renovarea Cetãþii Devei va ajunge la final în toamna anului 2012, deºi primele demersuri au fost

fãcute încã din anul 2006. Lucrãrile au început cu Incinta 1 (“nucleul” sau zona centralã a cetãþii, partea superioarã, pe care în acest moment sunt amplasate schele), unde aleºii locali din Deva anunþau, în urmã cu câþiva ani, cã intenþioneazã sã amenajeze o zonã de belvedere, o salã de conferinþe, dar ºi o librãrie ºi o cafenea, astfel încât turiºtii sã poatã petrece sus, pe cetate, câteva ore. Totuºi, Ministerul Culturii ºi Patrimoniului Naþional nu a fost de acord cu o parte dintre amenajãrile plãnuite pentru monumentul istoric. Mai mult, banii necesari lucrãrilor de

ªomajul on - line posibil în scurt timp

ª

omerii din Hunedoara vor putea sã beneficieze de o platformã interactivã on-line, prin care sã stea în legãturã directã cu angajatorii. Potrivit responsabililor AJOFM Hunedoara, platforma este aproape funcþionalã. Diana MITRACHE

Pânã în acest moment s-au finalizat lucrãrile la infrastructurã, au fost angajate cele 60 de persoane care vor deservi soft-ul, dintre care 40 sunt în Hunedoara, restul în Alba. Din 1 martie, a început încãrcarea on-line pe partea de arhivã a dosarelor din evidenþele AJOFM, iar din aprilie vor fi cooptaþi atât angajatorii, cât ºi ºomerii. Aºa se face cã într-o lunã,ºomerii vor fi la un simplu clik de un job mai bun, potrivit calificãrii sale.

restaurare nu au fost suficienþi, aºa cã echipele de muncitori sau rezumat, pânã acum, la executarea unor intervenþii de urgenþã. Pentru incintele 2 ºi 3, Primãria Deva a reuºit sã obþinã o finanþare europeanã totalã în valoare de 38.428.000 de lei, dintre care 25.300.000 de lei, finanþare nerambursabilã, în baza proiectului “Reabilitarea zonei urbane a Dealului Cetãþii, monument al naturii ºi istoric”. Conform

ºi alte localitãþi ale judeþului Hunedoara vor fi închise. Consiliul Judeþean Hunedoara a demarat un proiect prin care are în vedere închiderea depozitelor urbane neconforme în cadrul Proiectului ”Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara”. Este vorba de depozitele urbane neconforme de la Aninioasa, Petrila, Lupeni, Haþeg, Cãlan, Hunedoara, Uroi-Rapoltu Mare, Orãºtie. Valoarea proiecului pentru închiderea acestor gropi de gunoi este de 17.520.870,00 euro.

proiectului, banii din fonduri europene vor fi folosiþi pentru reabilitarea drumurilor ºi a aleilor, restaurarea zidurilor ºi a cãilor de acces, a celor douã porþi ale Cetãþii, iar bastioanele vor fi organizate ca spaþii expoziþionale, unde turiºtii vor putea sã vadã costume medievale, arme ºi armuri.

Primaria Petrila ia de pe mere ºi dã pe pere

P

rimãria Petrila are datorii cãtre furnizorii de servicii ºi la firmele care au executat lucrãri în localitate pe parcursul anului trecut, însã nu are suficienþi bani în buget pentru acoperirea acestora. Astfel, se încearcã accesarea unui credit cu dobândã de peste 5 % ºi cu o duratã de rambursare de circa trei ani. Luiza ANDRONACHE “Este vorba de Ordonanþa Guvernului nr. 3 din 2013, care obligã toate administraþiile publice locale sã-ºi achite arieratele, datoriile mai vechi de 90 de zile, pânã la termen de 31 martie, în procent de cel puþin 85 %, în caz contrar se blocheazã conturile primãriilor. În acest sens, ne-am fãcut calculele, socotelile, ºi am vãzut cã avem arierate în valoare de aproximativ 22 de miliarde lei vechi. Avem intenþia sã facem documentaþia pentru accesarea unui împrumut prin Trezorerie cu dobândã de aproximativ 5,5 %, pentru achitarea acestor datorii”, a declarat Ilie

Pãducel, primarul Oraºului Petrila. În aceeaºi situaþie, cu arierate de acoperit sunt ºi alte administraþii locale din Valea Jiului.


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook