CVJ, Nr. 338, Vineri 29 martie 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 338

Cronica Vãii Jiului Vineri, 29 Martie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

PROSTITUÞIE în faþa patrulei de poliþie

Doresc sã adresez tuturor celor care sãrbãtoresc Învierea Domnului cele mai calde urãri de sãnãtate, bucurie ºi speranþã.

Fie cã Sfintele Paºti sã ne ajute sã fim mai buni ºi solidari cu cei care au nevoie de noi.

Paºte fericit!

Mircea Ioan Moloþ preºedinte Consiliul Judeþean Hunedoara

Tuturor creºtinilor de rit catolic din municipiul Petroºani le doresc ca sãrbãtoarea Sfintelor Paºti sã le aducã speranþã ºi cãldurã în inimi, iar în case sã le pãtrundã lumina sãrbãtorii creºtine a Învierii Domnului.

Vã doresc sãrbãtori fericite alãturi de cei dragi!

Cristos a Înviat!

Tiberiu Iacob-Ridzi Primarul municipiului Petroºani

Tuturor credincioºilor catolici, ce sãrbãtoresc duminicã Paºtele, le doresc din toatã inima ca lumina, dragostea ºi pacea pe care Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne-a adus-o nouã, creºtinilor de pretutindeni, sã le încãlzeascã inimile ºi vieþile, sã se bucure de tot ce semnificã aceastã mare sãrbãtoare creºtinã alãturi de cei dragi. Învierea Domnului ne-a dat ºi ne dã mereu speranþã cã pentru noi toþi viaþa este un dar dumnezeiesc pe care trebuie sã-l preþium aºa cum se cuvine.

Eu ºi grupul parlamentar pe care-l reprezint, vã urãm Sãrbãtori fericite cu pace ºi belºug cu liniºte ºi primãvarã în suflet aºa încât cu bucurie fiecare dintre dumneavoastrã sã poatã spune:

HRISTOS A ÎNVIAT! sau BOLDOG HUSVÉTI ÜNNEPEKET KIVÁNOK! Senator Haralambie Vochiþoiu Lider Grup PP-DD din Senatul României

P

arcã nu era de ajuns cã prostituatele ºi-au stabilit cartierul general în faþa unui liceu de elitã din municipiul Petroºani. Acestea îºi racoleazã clienþii chiar în faþa oamenilor legii, iar totul a fost surprins de o camerã video. Pe filmare se vede cum prostituata pare chiar sã schimbe amabilitãþi cu poliþiºtii în loc sã fugã. ªi mai surprinzãtor este cã tânãra ºi-a racolat clientul ºi-ºi vede de treabã. >>> PAGINA A 5-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Martie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 au loc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 19:00 20:00 20:30 23:15

Acces Direct Observator Observator special Comoara naþionalã România danseazã

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 12:30 (r) 13:30 13:45 15:00 16:40 17:30 18:30 19:15 20:15

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Negustorii de copii 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Regina frumuseþii 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent 23:00 Dulcele sãrut al Daliei 1:30 Vine poliþia!

Prima TV 9:30 NCIS: Anchetã militarã (r) 10:30 Medium 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 14:00 Levintza prezintã (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo

Pastila Vouã (r) Aventurile lui Sinbad Pastila Vouã (r) Hoþul fantomã (r) Copii contra pãrinþi (r) Aventurile lui Sinbad Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche

15:30 Totul despre mame 16:00 Cu lumea-n cap (r) 16:30 Efectul WOW

TVR 1 9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r) 11:10 Zeul rãzboiului (r) 11:50 Zeul rãzboiului (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Pro patria 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 17:00 Finanþe ºi afaceri 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 martie 2013 S-a invocat „situaþia de urgenþã”

Firma ginerelui lui Blaga a primit contractul pentru paza minelor neviabile, deºi e în executare silitã!

U

n contract generos cu încredinþare directã, fãrã licitaþie ºi fãrã competitori. Aceasta este reþeta succesului prin care o firmã înglodatã în datorii ºi aflatã în executare silitã poate sã intre pe uºa din faþã a ofertanþilor ºi sã punã mâna pe un contract de aproape un million de lei noi pentru doar 90 de zile de activitate.

Carmen COSMAN Aflatã în executare silitã, firma ginerelui preºedintelui PDL, Vasile Blaga, adicã Axis Corporate Security SRL ºi-a asigurat un contract de 720.000 de lei pentru « paza obiectivelor, bunurilor ºi valorilor” pentru sucursalele Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului SA. Nu a trebuit sã se batã cu nimeni în licitaþie, pentru cã oficialii SNIMVJ au mers pe procedura negocierii fãrã anunþ de participare, invocând o „situaþie de urgenþã extremã, survenitã în urma unor evenimente care nu puteau fi prevãzute de autoritatea contractantã, în conformitate cu condiþiile stricte stabilite în directivã”. Directorul societãþii, Petru Drãgoescu, spune cã s-a procedat în acest mod pentru cã unitãþile miniere care compun SNIMVJ trebuiau pãzite pânã la organizarea licitaþiei. „În momentul de faþã, noi avem o problemã, este un

impediment la începutul activitãþii, iar acesta se datoreazã faptului cã, la momentul când vorbim nu avem bugetul aprobat. În momentul în care vom avea bugetul aprobat, vom da drumul la o licitaþie în vederea achiziþionãrii serviciilor de pazã pentru un contract cadru pe 2 sau poate chiar 3 ani, urmând sã facem contracte succesive pe fiecare an în parte. Numai cã, datoritã lipsei bugetului, suntem nevoiþi, aºa cum prevede OUG 34, sã achiziþionãm în regim de urgenþã, pentru maxim 90 de zile, aceste servicii”, a explicat Petre Drãgoescu.

A

xis a alergat singurã pe culoar

În anunþul de atribuire a licitaþie se spune cã s-a mers pe preþul cel mai scãzut ca ºi criteriu de atribuire, numai cã Axis Corporate Security nu a fost nevoitã sã tremure de teamã cã ar putea pierde con-

tractul. Oficialii SNIMVJ au transmis invitaþii de participare pentru 4 societãþi de profil, dar de prezentat s-a prezentat doar firma controlatã de Ionuþ Rudeanu, care a ºi câºtigat.

Pentru cele 720.000 de lei, societatea trebuie sã asigure paza pentru 29 de posturi neînarmate ºi 5 înarmate în flux continuu, adicã 365 de zile pe an, 24 de ore din 24, iar legislaþia prevede cã pentru fiecare post firma trebuie sã aibã 5,7 oameni, aºa încât sã se poatã respecta reglementãrile din Codul muncii.

E

xecutatã silit

Cu peste 967.000 de lei datorii la bugetul de stat, Axis Corporate Security SRl se aflã pe locul 18 la nivel judeþean în

Managerul CEH negociazã un preþ corect pentru energia electricã vândutã

C

omplexul Energetic Hunedoara vinde energie la cel mai mare preþ de pe piaþa reglementatã, potrivi datelor fãcute publice de Autoritatea Naþionalã de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Acest preþ ar putea fi majorat din aprilie, astfel încât CEH sã poatã plãti un preþ corect Societãþii Naþionale a Huilei pentru huila livratã.

Carmen COSMAN CEH ar putea vinde energie electricã mai scumpã comparativ cu preþul de acum, iar acest lucru se va reflecta ºi în preþul plãtit cãtre SNH pentru cãrbunele livrat.

Managerul Complexului Energetic Hunedoara, Daniel Andronache, a fost miercuri la Bucureºti, la ANRE ºi la Ministerul Energiei, pentru a discuta tocmai problema preþului de vânzare.

Sperãm cã, începând cu 1 aprilie, vom avea o

cantitate ºi un preþ reglementat care sã ne permitã sã funcþionãm normal. Ar trebui ca preºul

sã fie mai mare decât cel actual. Eu am explicat ce înseamnã sã ne pregãtim pentru preluarea SNH în cadrul Complexului ºi sã asigurãm din acest preþ ºi investiþiile pentru SNH”, a declarat Daniel Andronache.

U

n preþ bun, dar nu îndestulãtor ANRE care este

ceea ce priveºte valoarea sumelor restante ºi s-a decis executarea silitã în cazul ei. Nici acest lucru nu i-a împiedicat pe cei de al SNIMVJ sã o accepte ca ºi partener de afaceri, pentru cã legislaþia nu mai împiedicã firmele cu datorii sã intre la licitaþii. Legea spune cã autoritatea contractantã ARE DREPTUL exclude firmele cu datorii, dar nu este ºi obligatoriu! Înfiinþatã în 24 aprilie 2009, Axis Corporate Security are sediul în Deva ºi figureazã printre firmele care au obþinut de la Ministerului de Interne licenþã de funcþionare în domeniul pazã ºi protecþie, licenþã luatã de altfel la scurt timp dupã ce a fost înfiinþatã. A intrat pe uºa din dos în contracul de pazã al unitãþilor miniere, iniþial în relaþii contractuale cu reprezentanþii Companiei Naþionale a Huilei. În anul 2010, Scorseze Security International a câºtigat licitaþia

autoritatea competentã care aprobã preþurile reglementate de vânzarecumpãrare a energiei electrice ºi cantitãþile de energie electricã din contractele încheiate între producãtori ºi furnizorii clienþilor finali care opteazã pentru preþurile reglementate, cu respectarea calendarului de eliminare treptatã a acestora. ªi, conform cifrelor oficiale, pentru Complexul Energetic Hunedoara preþul stabili la ora actualã este de 271 lei/ MWh, la o cantitate de 308.795 MWh, ceea ce reprezintã 2% din cantitatea totalã de pe piaþa reglementatã. Practic, cel mai scump preþ este prevãzut pentru Complexul Energetic Hunedoara, dar acesta nu este ºi îndestulãtor. „Noi am fãcut niºte simulãri în care sã ºtim ce înseamnã

organizatã de CNH Petroºani pentru paza sucursalelor miniere din Valea Jiului. Deºi contractul iniþial prevedea clar imposibilitatea subcontractãrii cãtre terþi a serviciilor, pe fir a intrat ºi firma înfiinþatã de ginerele ex-ministrului Vasile Blaga, Ionuþ Rudeanu, asta deºi nu aveau suficienþi angajaþi.

Conform celor sesizate cãtre factorii responsabili, agenþii angajaþi de Axis erau undeva la un procent de 55% din acest numãr, drept pentru care au fost obligaþi sã presteze serviciul în program de 12 ore cu 24 de ore libere, acumulându-se astfel o medie de 250 de ore de serviciu prestate lunar.

Pentru neregulile constatate, ITM a sancþionat aceastã societate de mai multe ori.

preþul SNH ºi sã-l transmitem în preþul megawatt-ului, preþul GCal sã-l transmitem în preþul pe megawatt.

Ca sã putem sã facem ºi investiþii al SNH, sã nu avem nevoie de nicio altã sursã, preþul de care avem nevoie ar fi undeva

la 390 lei/ MW”, a mai spus Andronache.

Pentru a preþul corect sã devinã ºi preþul de vânzare este nevoie de voinþã politicã, transpusã într-o hotãrâre de Guvern.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 martie 2013

Vânzãtori care fenteazã legile

Z

ona din centrul municipiului Petroºani a devenit un parc ilegal de vândut maºini, dar fãrã ca cineva sã poatã fi tras legal la rãspundere. Asta þine de inventivitatea vânzãtorilor ºi o recunosc ºi cei de la Primãrie.

Diana MITRACHE κi scot maºinile la vânzare, la doi paºi de primãrie, în plin centrul oraºului Petroºani, dar nu prea pot fi traºi la rãspundere. Vorbim despre aºa-ziºii samsari de automobile, care au

devenit foarte ingenioºi ºi nici nu mai pot fi amendaþi pentru fapta lor. ªi asta chiar dacã îºi expun maºinile în buricul târgului, unde au vad bun, dar nu încalcã nicio lege. „Noi avem o HCL prin care se specificã faptul cã este e contravenþie uti-

lizarea de afiºe puse pe maºini, în scopul vânzãrii, maºini care sunt staþionate pe domeniul public ºi care astfel îngreuneazã traficul, dar aceºtia nu încalcã respectiva hotãrâre”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. În fapt, cei care vând au afiºat pe parbriz un simplu numãr de telefon ºi chiar dacã au fost traºi la rãspundere, nimeni nu a putut dovedi cã ar vinde autoturismul. „Ei au fost chemaþi la sediul poliþiei

Le place sã stea cu gunoiul sub ei

G

henele de gunoi din blocurile turn reprezintã adevãrate focare de infecþie. Chiar ºi aºa locatarii nu vor sã renunþe la acestea, deºi pericolul unor îmbolnãviri este iminent. Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara închide toboganele pentru ghenele din municipiul Petroºani.

Monika BACIU Cei de la DSP au trimis o înºtiinþare celor din administraþia publicã prin care le pun în vedere închiderea acestor puncte de colectare a deºeurilor. ”Prin prezenta vã informãm cã la Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara – Compartimentul Relaþii cu Publicul/Comunicare a fost depusã o reclamaþie în care este prezentat disconfortul produs de depozitul cu reziduuri solide/menajere provenite de la locatarii imobilului situat în Petroºani, str.

1 Decembrie 1918, bl. 97.

O echipã de control din cadrul DSP – Serviciul control în Sãnãtate Publicã Deva s-a deplasat la faþa locului, constatând cã modul în care sunt colectate ºi evacuate reziduurile solide menajere contravin prevederilor (...) de igienã ºi a recomandãrilor privind mediul de viaþã al populaþiei. Întrucât depozitul constituie un risc epidemiologic major pentru sãnãtatea publicã, dispunem închiderea acestuia, locatarii imobilului

urmând a evacua reziduurile menajere solide la

containerele situate în punctele gospodãreºti amplasate în apropiere”, se aratã în nota întocmitã de reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara.

Cei din administraþia localã au votat închiderea acestor tobogane din blocuri. „La sfârºitul lunii februarie, Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara a efectuat un control la blocul 97 de pe strada 1 Decembrie 1918 ºi a constatat cã

datoritã faptului cã locatarii acestui bloc folosesc toboganele pentru a arunca gunoaie existã un risc epidemiologic major, solicitândune în acest sens luarea unei hotãrâri vizavi de interzicerea folosirii acestor tobogane”, a declarat viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã.

Deocamdatã cei care

vor fi identificaþi cã nu aruncã deºeurile menajere în pubelele din zona blocurilor nu vor fi amendaþi, însã pe viitor administraþia localã de la Petroºani va institui ºi amenzi în acest sens. ”În urma proiectului de hotãrâre doar interzicem colectarea acestui gunoi, urmând ca ulterior sã stabilim ºi mãsurile de contravenþie împotriva celor care nu vor respecta aceastã hotãrâre”, a mai precizat sursa citatã.

Deºi aceste containere din scara blocurilor reprezintã focare de infecþie majore, oamenii nu acceptã ca acestea sã fie desfiinþate. Ei invocã fel ºi fel de motive pentru care acestea sunt utile.

locale, dar vã daþi seama cã e foarte greu de dovedit motivul pentru care îºi afiºeazã acel numãr. Aºa cã suntem oarecum uimiþi de ingeniozitatea lor ºi cãutãm sã ”Nu sunt de acord sã le desfiinþeze. Noi am dat bani pentru tobogane. Sã ne facã liftul ca sã putem coborî cu gunoiul. Eu nu pot sã cobor atâtea etaje cu gunoiul. Dacã le desfiinþeazã o sã fie vecini care o sã arunce gunoiul pe geam”, spune locatara imobilului vizat.

Un alt locatar însã recunoaºte faptul cã aici existã deficienþe în ceea ce priveºte colectarea deºeurilor. ” Dacã este un spaþiu amenajat conform normelor europene atunci ele nu trebuie desfintate în mod normal containerele se þin închise în încãperi nu în spaþiu liber. Noi am amenajat aici spaþiu închis deci consider cã e conform normelor.

E o problemã de igienã a blocului pentru cã oamenii nu respecta niºte reguli, ei vor arunca gunoaiele între cele douã spaþii închise între cele douã scãri, am mai avut o situaþie când gunoiul era pânã la etajul trei, am folosit douã camioane ca sã scoatem gunoiul afar ºi mai este o problemã acolo sunt ºobolani în subsolul blocului deci este unfocar de infecþie. Aºa mãcar luminãtorul este tot timpul curãþat ºi astfel se respectã niºte norme de igienã”, spune un alt locatar.

Astfel, oamenilor care locuiesc în acele imobile le place mirosul emanat de gunoiul menajer.

Mirosul este mai izbitor vara, însã se pare cã pe locatari nu îi deranjeazã acest aspect ºi nici faptul cã din cauza mizeriilor pot contacta diferite boli.

gãsim o mãsurã pe care sã o luãm pentru a evita acest lucru, pentru cã nu îi putem acuza în mod direct,pentru cã nu mai apare sintagma DE VÂNZARE”, a mai pre-

cizat Dorina Niþã.

Lega nu interzice proprietarilor de autovehicule sã-ºi afiºeze diverse înscrisuri pe parbriz, sau geamurile laterale, iar oamenii profitã.

Aºa se face cã, foarte aproape de primãria din Petroºani, la vad comercial ideal, maºinile sunt scoase la vânzare ºi, nu o datã, i-au încurcat pe cei de la salubritate în aceastã iarnã, când abia au fãcut deszãpezirea de vehiculele de pe banda I.

Ignorã regulile bunului simþ

P

arcare pe trotuar. Se pare cã unii conducãtori auto nu respectã nici cele mai elementare norme ale bunului simþ. Deºi amenzile pentru parcãrile necorespunzãtoare sunt usturãtoare, acest lucru nu îi deranjeazã pe bizonii din traficul petroºãnean, care îºi parcheazã maºinile dupã bunul lor plac.

Monika BACIU La câþiva metri de primãria municipiului Petroºani, un conducã-

ment la Brãdet.

Pentru cei prinºi în culpã, amenzile merg de la 400 la 1.500 de lei. În toamna anului trecut,

tor auto a ales sã îºi parcheze ”mândru”, maºina jumãtate pe trotuar.

Conform unei hotãrâri da consiliu local, constituie contravenþie accesul cu autovehiculele de orice tip pe zona pietonalã din centrul civic. Acelaºi lucru se aplicã ºi în cazul porþiunii amenajate ca zonã de agre-

Primãria municipiului Petroºani a reabilitat centrul civic ºi zona de agrement Brãdet, valoarea finalã a proiectului fiind de 17,277 milioane de lei, din care 14,626 milioane de lei reprezintã finanþarea nearmbursabilã.

Cu aceºti bani s-au reabilitat mai multe parcuri ºi s-a realizat o zonã de promenadã strict pentru pietoni.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 martie 2013

P

arcã nu era de ajuns cã prostituatele ºi-au stabilit cartierul general în faþa unui liceu de elitã din municipiul Petroºani. Acestea îºi racoleazã clienþii chiar în faþa oamenilor legii, iar totul a fost surprins de o camerã video.

Pe filmare se vede cum prostituata pare chiar sã schimbe amabilitãþi cu poliþiºtii în loc sã fugã. ªi mai surprinzãtor este cã tânãra ºi-a racolat clientul ºi-ºi vede de treabã.

Poliþiºtii au amendat-o circa o orã mai târziu, însã imaginea în care prostituata îºi racoleazã clientul în faþa lor poate fi perceputã altfel de un contribuabil.

O filmare (n.r. filmul poate fi vizionat pe www.cronicavj.ro) realizatã în municipiul Petroºani, chiar în faþa unei ºcoli apreciate, aratã cum o prostituatã negociazã tariful pentru o partidã de amor, ziua în amiaza mare, cu ºoferul unui TIR. Un echipaj de poliþie apare în zonã, foarte probabil cu o altã

Prostituþie în faþa patrulei de poliþie

misiune, însã o observã pe tânãra care practicã prostituþia chiar în momentul în care un camion opreºte iar ºoferul încearcã sã negocieze tariful. Unul dintre agenþi pare sã schimbe câteva vorbe cu tânãra ºi în loc sã o legitimeze imediat, se urcã în maºina de patrulare ºi pleacã de parcã nimic nu s-ar fi întâmplat. La fel ºi prostituata, nu înainte de a le zâmbi. Mai surprins pare sã fie ºoferul camionului care-ºi alungã temerile ºi o ia în cabinã pe tânãrã.

Nu este pentru prima datã când prostituatele care opereazã la ºosea, în faþa liceului din zona de nord a Petroºaniului, îºi

vãd de „treabã” sub ochii celor care trebuie sã le opreascã. Recunoaºte cu teamã o angajatã a liceului care spune cã de foarte multe ori echipaje de poliþie stau ºi la taifas cu „traseistele”.

Conducerea liceului susþine cã de un an de zile a fãcut reclamaþie ºi mai mult de atât nu poate face pentru cã locul este unul public. Conducerea Poliþiei Petroºani susþine cã le-a sancþionat pe prostituate, inclusiv pe cea care-ºi negocia tariful în faþa agenþilor, la circa o orã distanþã dupã incident. „Au aplicat o sancþiune contravenþionalã la Legea 61, doamnei respective, în valoare de

Ioan David va sta cel puþin douã luni dupã gratii

F

ostul ºef al Poliþiei Deva, Ioan David, condamnat în dosarul Spumã ºi Bibanu, în urma evaluãrii comisie de eliberãri condiþionate de la Penitenciarul Bârcea Mare, va sta cel puþin douã luni în închisoare, pânã la reevaluare.

Ceilalþi inculpaþi au termen de 4 luni pânã la urmãtoarea evaluare.

Ei au intrat cu toþii în comisie marþi, iar David a solicitat eliberea pentru cã a executat deja o parte din pedeapsã cât timp a stat în arest preventiv ºi are ºi vârsta necesarã reducerii

pedepsei, adicã peste 60 de ani.

Fostul ºef al Poliþiei Deva s-a predat la Poliþia Aninoasa ºi a fost dus direct la Penitenciarul Bârcea. În dosarul “Spumã ºi Bibanu” au fost arestate preventiv, începând din noiembrie 2004, 22 de persoane, acestea fiind trimise în judecatã prin rechizitoriu, în 28 decembrie 2004.

Ei au fost condamnaþi în 26 iunie 2007, la pedepse cu închisoarea între doi ºi nouã ani, de cãtre Curtea de Apel Piteºti. Decizia a fost contestatã la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, care a decis, în ianurie 2008, retrimiterea dosarului la instanþa de fond, Tribunalul Argeº.

Luiza ANDRONACHE

500 de lei. Mai mult de atât nu ne permite legea.

Practic, s-a constatat fapta, s-a aplicat sancþiunea. Nu este singurul caz, s-au aplicat mai multe sancþiuni în ultima perioadã ºi se fac controale periodice în zona respectivã. Persoana în cauzã, Raluca M., de 22 de ani din Petroºani a primit 30 de amenzi în cursul anului 2013 pentru prostituþie”, a precizat, inspectorul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

C

onfesiunile unei prostituate

Tinerele care au gãsit în “ieºirea la ºosea” o soluþie de a face bani

povestesc despre cum sunt chiar protejate de unii poliþiºti din Petroºani. Astfel, o prostituatã din Haþeg, care vine zilnic în Petroºani pentru a se prostitua, susþine cã un singur telefon trebuie sã dea dacã dã peste un „client” ce îi face probleme.

Femeia îºi spune Mãriuþa ºi opereazã în principal de la amiazã ºi pânã târziu în noapte.

Fãrã sã ºtie cã este filmatã, prostituata se confeseazã. „Era mai multe dar fata aia înaltã a plecat în strãinãtate zilele trecute. Acolo face mai mulþi bani. Sunt încã vreo douã din Petrila dar le-am bãtut ºi le-am gonit cã era urâte ºi stricau treaba.

Aici la liceu acum sunt eu ºi cu o fatã din Vulcan.

Ea vine de la 10-11 ºi pânã la 3-4. Eu de la 1 ºi pânã seara. Mai vin ºi altele dar noi douã suntem cam tot timpul aici.

Eu sunt fatã cinstitã, fac oral fãrã prezervativ ºi este 30 de lei. Un „normal” e tot 30 dar numai cu prezervativ, eu mã protejez. Am ºi locul meu, nu-i problemã,

Transport de lemn interceptat de poliþie

P

oliþiºtii din Uricani am amendat un locuitor al municipiului Vulcan, care transporta lemn fãrã aviz. Bãrbatul a fost descoperit în trafic ºi acum a avut de dat explicaþii oamenilor legii.

Incidentul s-a petrecut pe un drum naþional, la ieºirea din oraºul Uricani, iar ºoferul care transporta materialul lemnos nu a putut face dovada actelor necesare.

Pentru asta aprimit o amendã de 1.000 de lei. „Poliþiºtii Biroului pentru Combaterea Delictelor Silvice au efectuat un control pe linia prevenirii faptelor ilegale asociate din circulaþia ºi comercializarea materialului lemnos. În urma controlului, a fost

mergem pe satele alea de la Petrila, se face un drum la dreapta în pãdure. Acolo facem treaba, fac tot ºi normal ºi anal ºi oral. Eu n-am peºte pentru cã peºtii bat femeile sã le ia banii, deci nu vã fac probleme. Eu sunt fatã cinstitã, am copil de patru ani acasã ºi bãrbat. Am ºi „cauciuc” ºi pãturã ca sã nu murdãrim maºina”, spune prostituata în timp ce-ºi aratã „arsenalul”, plasã în care-ºi þine pachetul, o pãturã ºi prezervativele.

Femeia se laudã cã este prietenã cu poliþiºtii, iar unul dintre ei i-a spus cã „la orice orã dacã am probleme sã-i fac un apel ºi imediat apare”. „Mor vãzut ºi nu au treabã (n.r. vorbeºte de o patrulã de poliþie care chiar în acel moment trece prin zonã).

Am pe unul care moare când mã vede. Numa’ dacã dau un semnal acum ºi imediat apare ºi ii ia la întrebãri pe ãia care îmi fac necazuri. Totdeauna când am o belea trebe sã-l sun”, mai susþine prostituata.

Maximilian GÂNJU

identificat pe drumul judeþean 66 A, pe raza oraºului Uricani, un bãrbat de 48 de ani, din municipiul Vulcan, care transporta cu o autospecialã 10 piese de lemn rotund din specia fag, cu diametre mai mari de 20 cm la ambele capete ºi lungimi de 7 metri, avizul de însoþire primar fiind completat cu încãlcarea dispoziþiilor legale în vigoare ºi fãrã a avea marcate cele 10 piese transportate cu indicativul dispozitivului dreptunghiular prevãzut de normele privind circulaþia materialelor lemnoase în vigoare”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Diana MITRACHE

6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Martie 2013

“Da, l-am bãtut. ªi care-i problema? Ce te muºcã grija? E al tãu cumva?”

“A

dicã, ce, pe mine dacã tata m-a altoit din douã în douã zile – da’ aºa de îmi sãreau dinþi prin gurã, nu mângîieli de astea de le dau eu lui fiumeu de-i trece vânãtaia în trei zile – când eram copil, înseamnã cã nu am ajuns bãrbat de bãrbat?”

Ileana FIRÞULESCU

La cinci zile dupã lansarea campaniei “Copiii fãrã etichetã”,

60 de bloggeri s-au alãturat demersului, iar zeci de reviste au preluat mesajul. S-a nãscut astfel, pe internet, o „literaturã” impresionantã,

cu poveºti despre cum se distrug personalitãþi ale copiilor, cu situaþii care îi transformã din copii sclipitori în adevãrate plante, situaþii în care pãrinþii dezvoltã în propriii copii complexe care le stopeazã ascensiunea prin etichetãri repetate obsesiv precum „eºti prost, eºti rãu, eºti tâmpit, eºti urât” etc.

Toate acestea au fost adunate de Salvaþi

Copiii România într-o paginã numitã „Pãrinþi buni”, la care este membru activ ºi Centrul de Zi, Salvaþi Copiii Petrila.

Pentru a-ºi motiva campania, Salvaþi Copiii România a lansat, în 19 martie 2013, cel mai amplu studiu privind abuzurile împotriva

copiilor realizat în România ultimilor zece ani, odatã cu campania „Copiii fãrã etichetã”, a iniþiat un demers cu o mizã importantã: înlocuirea violenþei educaþionale cu metode educaþionale ºi parentale pozitive, pentru a asigura copiilor o evoluþie armonioasã.

Violenþa educationalã este la cote înalte în România: 38% dintre pãrinþi recunosc abuzul fizic asupra copiilor în familie; 63% dintre copii afirmã cã sunt bãtuþi acasã de cãtre pãrinþii lor, iar corecþiile precum „lovitul cu palma” sau „urecheala” nu sunt percepute de majoritatea pãrinþilor, ºi într-o anumitã mãsurã, nici de copii, ca fiind comportamente din sfera abuzului fizic; 20% dintre pãrinþi apreciazã pozitiv bãtaia ca mijloc de educaþie a copilului; 18% dintre copii afirmã cã au fost bãtuþi acasã cu bãþul sau nuiaua, 13% cu cureaua, 8% cu lingura de lemn.

sãptãmânã, alþi 60 de bloggeri li s-au alãturat.

Un adevãrat ambasador al acestei campanii este Cristian China Birta, chinezu.eu, care are toleranþã zero faþã de corecþiile fizice aplicate copiilor ºi a violenþei în familie, în general.

“Mi-am asumat ºi un obiectiv personal, de blogger: sã conving 100 de bloggeri sã susþinã aceastã campanie ºi sã scrie pe blogurile lor despre ea. Blogal

Initiative este, de altfel, partenerul Salvaþi Copiii” – a precizat chinezu, care a redat o situaþie – NEMERNICUL - care, spune el, este depãsitã cu mult de realitate.

N

emernicul

“Da, l-am bãtut. ªi care-i problema? Ce te muºcã pe tine grija? E al tãu cumva? Îi dai tu sã mãnânce? Ce drepturile copilului, du-te, mãh, de

aici cu aburelile astea, v-aþi trezit voi sã vorbiþi singuri ca radio. Adicã, ce, pe mine dacã tata m-a altoit din douã în douã zile – da’ aºa de îmi sãreau dinþi prin gurã, nu mângîieli de astea de le dau eu lui fiu-meu de-i trece vânãtaia în trei zile – când eram copil, înseamnã cã nu am ajuns bãrbat de bãrbat?

Ia uite la mine ce bine am ajuns: nevastã am (fã, dreaqu de zdreanþã, nu vezi cã vorbesc cu

Efectul acestei lansãri a fost nebãnuit. 36 de bloggeri au scris în mai puþin de 36 de ore de la lansarea campaniei “Copiii fãrã etichetã” în blogosfera! Articolele adevarate poveºti de viaþã - sunt impresionante. În mai puþin de o

Între lege ºi nedreptate femeie din Lupeni trece printr-o O situaþie dificilã, fãrã o rezolvare imediatã, iar asta din cauza legislaþiei în vigoare ºi mai ales a birocraþiei.

Ea spune insa ca va încerca sã-ºi caute dreptatea în orice condiþii.

Luiza ANDRONACHE Lenuþa Tomei a fost pânã în octombrie 2012 asistentul personal al fiicei sale bolnave. Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap a decis atunci cã fata nu mai are nevoie de însoþitor. Femeia a contestat hotãrârea în instanþã ºi a avut câºtig de cauzã, însã era prea târziu. „ Am o

fatã bolnavã, iar ea nu se poate deplasa fãrã mine.

Am fãcut o contestaþie, iar în timpul contestaþiei mi s-a spus cã nu mi se desface contractual de muncã.

Pânã am obþinut de la Judecãtoria Petroºani actele ºi pânã când am venit înapoi în primãrie, mi s-a spus cã nu mã mai primeºte. Vreau ºi eu sã ºtiu de ce. Salariu de însoþi-

tor, au zis cã mi se dã de la Guvern, iar primãria mi-a zis cã nu se fac angajãri.

Sunt câte 6 într-un birou ºi eu nu am dreptul sã mã zbat pentru copilul meu, sã am grijã de el?! ”, a spus Lenuþa Tomei.

Reprezentanþii primãriei Lupeni spun cã ºtiu situaþia ºi cã nu mai pot schimba nimic acum, mai ales cã legislaþia în vigoare nu permite angajãri sau reangajãri în sistemul public. Femeia va primi însã o indemnizaþie. “ În octombrie, comisia de evaluare a persoanelor cu handicap i-a dat o altã încadrare, fãrã însoþitor ºi din aceastã cauzã era clar cã i se va desface contractul de muncã. Noi am aºteptat încã douã luni, din octombrie pânã în decem-

brie ca sã rezolve problema, dar nu a reuºit decât în luna martie. Ea spune doar de primãrie, dar vina nu ne aparþine nouã, ci strict comisie de evaluare. Acum,

niºte unii aici, ce mã tot ºuºui?!), apartament am (de la comuniºti, cã ãia avea grijã de popor, nu capitaliºtii ãºtia cu drepturile omului), serviciu nu mai am cã m-au prins cu berea în atelier (de parcã o bere, douã se vede la un om sãnãtos, ce dreaqu).

Adicã am ajuns bine, ce sã o mai fredonãm. Ar trebui sã îi mulþumesc lu’ tata cã m-a învãþat de mic ce înseamnã viaþa, durã, nu plimbare în mall, cum o ard tinerii de azi.

Da, l-am bãtut.

Pentru cã aºa ajunge bãrbat, nu cu fiþele voastre din cãrþi de oameni care nu ºtiþi ce ie munca. ªi veniþi sã ne învãþaþi pe noi sã ne creºtem copiii, de parcã noi nu ne pricepem. Ne credeþi proºti sau cum?

Dacã pãrinþii ºi bunicii noºtri fãceau ce ne ziceþi voi sã facem nu mai construiau þara ºi neamul ãsta! Aºa cã dispãroiu de aici, cã poate aveþi treabã ºi vã reþinem. Zât, mãh, cã acum mã slobod la voi!“ În colþ, copilul tremurã. Pentru cã ºtie cã dupã ce vor pleca oamenii ãºtia care îl ceartã pe tatãl sãu, va primi iar bãtaie de la tata. ªi mama va plânge în bucãtãrie ºi nu se va bãga. Nu se bagã niciodatã. Ultima

ºi-a recâºtigat drepturile în instanþã, dar este acea Ordonanþã 7 în vigoare, în sensul cã dacã pleacã 7 persoane, se angajeazã una, iar în momentul de

datã când a încercat sã îl apere, a bãtut-o rãu de tot, de nu a mai vãzut bine cu un ochi o sãptãmânã. “Rãbda, dragul mamei, rabdã, cã o sã te faci tu mare ºi nu o sã te mai batã“, îi spune mama mereu. Dar el nu mai poate. Nu mai poate rãbda. Nu mai are de unde rãbda…

Ce poate deveni un

faþã nu s-a dat certificatul de handicap sã se revinã de la data din octombrie. Dar, ei i se ofera in acest moment somajul, plus indemnizatie de insoti-

astfel de copil? Un caz identic este cel al unui tânãr din Petroºani, care, din cauza umilinþelor ºi traumelor bãtãilor inimaginabile, cu mâini rupte, cu cap spart, cu mamã cãlcatã în picioare ºi ridicatã de salvare ca urmare a tratamentelor unui tatã “bãrbat de bãrbat”, a devenit la rândul sãu violent. κi trateazã com-

tor, ceea ce inseamna cu vreo 400 de lei in plus fata de cat beneficia ca asistent personal”, a declarat Gabriel Lungu, city manager Municipiul Lupeni. Femeia

plexele prin aceeaºi violenþã de limbaj ºi de atitudine crezând cã aºa îºi vindecã rãnile copilãriei ºi devine bãrbat. Poliþia, chematã chiar de mama tânãrului, a bãtut de multe ori la uºa apartamentului respectivei familii. Fiul ajunsese ca tatãl sãu, un nemernic, ºi acum îºi bãtea chiar ºi mama, pe lângã surori ºi prietene…

din Lupeni spune însã cã va încerca sã-ºi gãseascã dreptatea mai departe, la forurile superioare, pânã când va figura din nou ca angajatã cu carte de muncã.

6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Martie 2013

“Da, l-am bãtut. ªi care-i problema? Ce te muºcã grija? E al tãu cumva?”

“A

dicã, ce, pe mine dacã tata m-a altoit din douã în douã zile – da’ aºa de îmi sãreau dinþi prin gurã, nu mângîieli de astea de le dau eu lui fiumeu de-i trece vânãtaia în trei zile – când eram copil, înseamnã cã nu am ajuns bãrbat de bãrbat?”

Ileana FIRÞULESCU

La cinci zile dupã lansarea campaniei “Copiii fãrã etichetã”,

60 de bloggeri s-au alãturat demersului, iar zeci de reviste au preluat mesajul. S-a nãscut astfel, pe internet, o „literaturã” impresionantã,

cu poveºti despre cum se distrug personalitãþi ale copiilor, cu situaþii care îi transformã din copii sclipitori în adevãrate plante, situaþii în care pãrinþii dezvoltã în propriii copii complexe care le stopeazã ascensiunea prin etichetãri repetate obsesiv precum „eºti prost, eºti rãu, eºti tâmpit, eºti urât” etc.

Toate acestea au fost adunate de Salvaþi

Copiii România într-o paginã numitã „Pãrinþi buni”, la care este membru activ ºi Centrul de Zi, Salvaþi Copiii Petrila.

Pentru a-ºi motiva campania, Salvaþi Copiii România a lansat, în 19 martie 2013, cel mai amplu studiu privind abuzurile împotriva

copiilor realizat în România ultimilor zece ani, odatã cu campania „Copiii fãrã etichetã”, a iniþiat un demers cu o mizã importantã: înlocuirea violenþei educaþionale cu metode educaþionale ºi parentale pozitive, pentru a asigura copiilor o evoluþie armonioasã.

Violenþa educationalã este la cote înalte în România: 38% dintre pãrinþi recunosc abuzul fizic asupra copiilor în familie; 63% dintre copii afirmã cã sunt bãtuþi acasã de cãtre pãrinþii lor, iar corecþiile precum „lovitul cu palma” sau „urecheala” nu sunt percepute de majoritatea pãrinþilor, ºi într-o anumitã mãsurã, nici de copii, ca fiind comportamente din sfera abuzului fizic; 20% dintre pãrinþi apreciazã pozitiv bãtaia ca mijloc de educaþie a copilului; 18% dintre copii afirmã cã au fost bãtuþi acasã cu bãþul sau nuiaua, 13% cu cureaua, 8% cu lingura de lemn.

sãptãmânã, alþi 60 de bloggeri li s-au alãturat.

Un adevãrat ambasador al acestei campanii este Cristian China Birta, chinezu.eu, care are toleranþã zero faþã de corecþiile fizice aplicate copiilor ºi a violenþei în familie, în general.

“Mi-am asumat ºi un obiectiv personal, de blogger: sã conving 100 de bloggeri sã susþinã aceastã campanie ºi sã scrie pe blogurile lor despre ea. Blogal

Initiative este, de altfel, partenerul Salvaþi Copiii” – a precizat chinezu, care a redat o situaþie – NEMERNICUL - care, spune el, este depãsitã cu mult de realitate.

N

emernicul

“Da, l-am bãtut. ªi care-i problema? Ce te muºcã pe tine grija? E al tãu cumva? Îi dai tu sã mãnânce? Ce drepturile copilului, du-te, mãh, de

aici cu aburelile astea, v-aþi trezit voi sã vorbiþi singuri ca radio. Adicã, ce, pe mine dacã tata m-a altoit din douã în douã zile – da’ aºa de îmi sãreau dinþi prin gurã, nu mângîieli de astea de le dau eu lui fiu-meu de-i trece vânãtaia în trei zile – când eram copil, înseamnã cã nu am ajuns bãrbat de bãrbat?

Ia uite la mine ce bine am ajuns: nevastã am (fã, dreaqu de zdreanþã, nu vezi cã vorbesc cu

Efectul acestei lansãri a fost nebãnuit. 36 de bloggeri au scris în mai puþin de 36 de ore de la lansarea campaniei “Copiii fãrã etichetã” în blogosfera! Articolele adevarate poveºti de viaþã - sunt impresionante. În mai puþin de o

Între lege ºi nedreptate femeie din Lupeni trece printr-o O situaþie dificilã, fãrã o rezolvare imediatã, iar asta din cauza legislaþiei în vigoare ºi mai ales a birocraþiei.

Ea spune insa ca va încerca sã-ºi caute dreptatea în orice condiþii.

Luiza ANDRONACHE Lenuþa Tomei a fost pânã în octombrie 2012 asistentul personal al fiicei sale bolnave. Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap a decis atunci cã fata nu mai are nevoie de însoþitor. Femeia a contestat hotãrârea în instanþã ºi a avut câºtig de cauzã, însã era prea târziu. „ Am o

fatã bolnavã, iar ea nu se poate deplasa fãrã mine.

Am fãcut o contestaþie, iar în timpul contestaþiei mi s-a spus cã nu mi se desface contractual de muncã.

Pânã am obþinut de la Judecãtoria Petroºani actele ºi pânã când am venit înapoi în primãrie, mi s-a spus cã nu mã mai primeºte. Vreau ºi eu sã ºtiu de ce. Salariu de însoþi-

tor, au zis cã mi se dã de la Guvern, iar primãria mi-a zis cã nu se fac angajãri.

Sunt câte 6 într-un birou ºi eu nu am dreptul sã mã zbat pentru copilul meu, sã am grijã de el?! ”, a spus Lenuþa Tomei.

Reprezentanþii primãriei Lupeni spun cã ºtiu situaþia ºi cã nu mai pot schimba nimic acum, mai ales cã legislaþia în vigoare nu permite angajãri sau reangajãri în sistemul public. Femeia va primi însã o indemnizaþie. “ În octombrie, comisia de evaluare a persoanelor cu handicap i-a dat o altã încadrare, fãrã însoþitor ºi din aceastã cauzã era clar cã i se va desface contractul de muncã. Noi am aºteptat încã douã luni, din octombrie pânã în decem-

brie ca sã rezolve problema, dar nu a reuºit decât în luna martie. Ea spune doar de primãrie, dar vina nu ne aparþine nouã, ci strict comisie de evaluare. Acum,

niºte unii aici, ce mã tot ºuºui?!), apartament am (de la comuniºti, cã ãia avea grijã de popor, nu capitaliºtii ãºtia cu drepturile omului), serviciu nu mai am cã m-au prins cu berea în atelier (de parcã o bere, douã se vede la un om sãnãtos, ce dreaqu).

Adicã am ajuns bine, ce sã o mai fredonãm. Ar trebui sã îi mulþumesc lu’ tata cã m-a învãþat de mic ce înseamnã viaþa, durã, nu plimbare în mall, cum o ard tinerii de azi.

Da, l-am bãtut.

Pentru cã aºa ajunge bãrbat, nu cu fiþele voastre din cãrþi de oameni care nu ºtiþi ce ie munca. ªi veniþi sã ne învãþaþi pe noi sã ne creºtem copiii, de parcã noi nu ne pricepem. Ne credeþi proºti sau cum?

Dacã pãrinþii ºi bunicii noºtri fãceau ce ne ziceþi voi sã facem nu mai construiau þara ºi neamul ãsta! Aºa cã dispãroiu de aici, cã poate aveþi treabã ºi vã reþinem. Zât, mãh, cã acum mã slobod la voi!“ În colþ, copilul tremurã. Pentru cã ºtie cã dupã ce vor pleca oamenii ãºtia care îl ceartã pe tatãl sãu, va primi iar bãtaie de la tata. ªi mama va plânge în bucãtãrie ºi nu se va bãga. Nu se bagã niciodatã. Ultima

ºi-a recâºtigat drepturile în instanþã, dar este acea Ordonanþã 7 în vigoare, în sensul cã dacã pleacã 7 persoane, se angajeazã una, iar în momentul de

datã când a încercat sã îl apere, a bãtut-o rãu de tot, de nu a mai vãzut bine cu un ochi o sãptãmânã. “Rãbda, dragul mamei, rabdã, cã o sã te faci tu mare ºi nu o sã te mai batã“, îi spune mama mereu. Dar el nu mai poate. Nu mai poate rãbda. Nu mai are de unde rãbda…

Ce poate deveni un

faþã nu s-a dat certificatul de handicap sã se revinã de la data din octombrie. Dar, ei i se ofera in acest moment somajul, plus indemnizatie de insoti-

astfel de copil? Un caz identic este cel al unui tânãr din Petroºani, care, din cauza umilinþelor ºi traumelor bãtãilor inimaginabile, cu mâini rupte, cu cap spart, cu mamã cãlcatã în picioare ºi ridicatã de salvare ca urmare a tratamentelor unui tatã “bãrbat de bãrbat”, a devenit la rândul sãu violent. κi trateazã com-

tor, ceea ce inseamna cu vreo 400 de lei in plus fata de cat beneficia ca asistent personal”, a declarat Gabriel Lungu, city manager Municipiul Lupeni. Femeia

plexele prin aceeaºi violenþã de limbaj ºi de atitudine crezând cã aºa îºi vindecã rãnile copilãriei ºi devine bãrbat. Poliþia, chematã chiar de mama tânãrului, a bãtut de multe ori la uºa apartamentului respectivei familii. Fiul ajunsese ca tatãl sãu, un nemernic, ºi acum îºi bãtea chiar ºi mama, pe lângã surori ºi prietene…

din Lupeni spune însã cã va încerca sã-ºi gãseascã dreptatea mai departe, la forurile superioare, pânã când va figura din nou ca angajatã cu carte de muncã.

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 martie 2013

La Spitalul de Urgenþã Petroºani,

Astãzi se stabileºte valoarea coplãþii

C

oplata înseamnã birocraþie. Aceasta este concluzia la care au ajuns reprezentanþii unitãþilor sanitare din Valea Jiului. Cu câteva zile înainte de aplicarea acestei taxe managerii spitalelor din Valea Jiului încã nu au stabilit sumele ce vor fi percepute pacienþilor. ”La ora actualã din cunoºtinþele pe care le avem ºi din ce s-a publicat pe site-ul guvernului, în cursul sãptãmâni trecute s-a aprobat contractul cadru pe 20132014, în mod normal aici este prinsã ºi aplicarea

coplãþii de la 1 aprilie,dar din pãcate nu a apãrut ºi în monitorul oficial. Este motivul pentru care am amânat pânã în ziua de mâine ºi vom decide suma care va fi perceputã pacienþilor externaþi cu data de 1 aprilie. Problema este cã trebuie sã aparã o hârtie ofi-

cialã în Monitorul Oficial sau mãcar un comunicat care sã spunã foarte clar care sunt categoriile care plãtesc ºi care sunt acelea care nu plãtesc.

Adicã la un spital cã cel de la Petroºani care are undeva la 20.000 de externãri pe an pe internare continuã ºi undeva

„Peºti”- cercetaþi pentru tâlhãrie

D

oi indivizi împreunã cu douã femei au fost reþinuþi de poliþiºtii din municipiul Lupeni dupã ce au tâlhãrit un bãrbat.

Femeile l-au ademenit pe bãrbat sub pretextul cã vor sã facã amor cu el iar apoi l-au lãsat fãrã bunurile de valoare ºi bani.

Cei doi tâlhari îºi ofereau iubitele pentru partide de amor unor clienþi racolaþi din localurile din Lupeni, iar apoi îi jefuiau.

Poliþiºtii din localitate aveau indicii despre acest lucru ºi au reuºit sã-i prindã pe tâlhari. „În noaptea de 25 spre 26 martie 2013, douã persoane de sex feminin ºi douã de sex masculin au acostat într-un bar victima ºi sub pretextul oferirii unor favoruri sexuale au deposedat-o de suma de 500 de lei ºi

un telefon mobil. Partea vãtãmatã era sub influenþa bãuturilor alcoolice”, a declarat, comisar Dan Mocanu, ºeful Poliþiei Lupeni.

Cei doi indivizi, Mihai C, Dumitru S. ºi complicele lor, Ana M., ºi Sanda B., aveau un mod de operare neobiºnuit.

Nu-ºi agresau victimele ci le furau bunurile dupã ce bãrbaþii fãceau pe soþii încornoraþi. Aºa au fãcut ºi la ultima loviturã. Cele douã femei l-au ochit pe bãrbatul bãut bine ºi dupã ce au intrat în vorbã cu el, l-au chemat la o partidã de amor în trei.

Omul a crezut cã a dat norocul peste el ºi s-a dus, însã dupã ce s-au dezbrãcat în piele goalã, peste ei au intrat cei doi indivizi care ºi-au jucat rolul stabilit dinainte, cel de soþi înºelaþi. Au fãcut un

la 6-7-8000 de internãri de spitalizare de zi, trebuie sã ºtim foarte clar din acestea câte plãtesc dacã într-adevãr urgenþele nu intra în discuþie,mãcar din internãrile continue 60-65% sunt urgente, deci din start 13.000 nu plãtesc deci rãmân 7000 care plãtesc. Din punct de vedere efectiv al utilitãþii ºi funcþionalitãþii e o treabã pur birocraticã ce va trebui stabilitã ºi sã vedem cum o vom aplica”, a declarat managerul SUP, medicul Alin Vasilescu.

Nici la Vulcan nu s-a stabilit încã ce sumã vor plãti pacienþii externaþi pentru coplatã. Tot din acelaºi motiv ca la Petroºani. Pânã când în Monitorul Oficial nu va fi publicatã hotãrârea conducerile unitãþilor sanitare nu pot lua nicio decizie.

uvernul a ªase persoane S-a aprobat subvenþia pentru aprobat, în G sfârºit, subvenþia din Petrila nu pentru Societatea Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Naþionalã de Închideri vor plãti impozit de Mine Valea Jiului.

ª

ase persoane din Petrila au fost scutite de la plata impozitului pe clãdiri. Este vorba de ºase persoane fizice infestate cu HIV sau care au în îngrijire persoane infestate cu HIV. Hotãrârea a fost adoptatã de consilierii locali de la Petrila. Astfel, conform proiectului de hotãrâre aceste persoane vor fi scutite de la plata taxelor ºi a impozitelor pe clãdiri în anul în curs.

Monika BACIU

scandal monstru cu scopul de a-ºi speria victima, iar în tot acest timp femeile au avut grijã sã ia tot ce era de valoare.

Omul, bucuros cã a scãpat nebãtut de soþii încornoraþi, a fugit fãrã sã se uite înapoi, iar mai apoi a constatat cã a rãmas fãrã banii pe care-i avea la el ºi fãrã telefon. A depus plângere ºi anchetatorii au reuºit sã-i prindã pe suspecþi.

Potrivit poliþiºtilor indivizii mai sunt cercetaþi ºi pentru alte infracþiuni comise cu violenþã aflate în lucru la Poliþia Lupeni. Cei patru au fost duºi ieri dupã amiazã la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani urmând sã fie duºi în faþa judecãtorilor pentru mandate de arestare preventivã.

Maximilian GÂNJU

Potrivit legii, aceste persoane beneficiazã de mai multe ajutoare din partea statului român. În funcþie de gradul de handicap stabilit de cãtre Comisia de Expertizã, persoanele seropozitive pot beneficia de facilitãþi cu privire la transport (gratuitãþi pe mijloacele de transport în comun legitimaþii pentru transportul urban gratuit, indiferent de localitatea în care circulã persoana respectivã, un numãr de bilete gratuite pe autobuz/tren în funcþie de gradul de handicap), buget suplimentar, acordat în funcþie de gradul de handicap, scutire de impozit ºi bilete gratuite la tratament.

Monika BACIU

Se pregãtesc pentru BAC pe Internet

“Am constatat cã existã destul de mulþi elevi cãrora le este mai uºor sã vadã o emisiune de televiziune, sã asculte informaþiile care se prezintã acolo ºi sã-ºi aprofundeze astfel cunoºtinþele de istorie. În acest sens, împreunã cu colegii mei Viorel Ciobanu, Adrian Liga ºi Liviu Lazãr am gândit ºi realizat un set de emisiuni care se intituleazã ‘Istorie pentru Bacalaureat’. Aici

Suma este mai micã decât cea prognozatã ºi va trebui sã acopere ºi lucrãrile neefectuate în anii precedenþi.

Executivul a adoptat în sfârºit hotãrârea care stabileºte suma pe care o va primi sub formã de subvenþie pentru 2013 Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului SA. Înfiinþatã în noiembrie 2012, SNIMVJ înglobeazã cele trei unitãþi miniere considerate neviabile, Petrila, Paroºeni ºi Uricani aflate pe program de închidere pânã în 2018.

Pentru ele, cu acordul Comisiei Europene, Guvernul plãteºte anual

un ajutor financiar care sã acopere atât diferenþa dintre venituri ºi cheltuieli, cât ºi aºa – numitele cheltuieli excepþionale, respectiv cele cu reconversia profesionalã, disponibilizãrile de personal, închiderile subterane, legãtura dintre subteran ºi

am prezentat toate cele nouã teme ale programei pentru Bacalaureat, unele dezvoltate în mai multe emisiuni complexe, iar acum tinerii absolvenþi le pot urmãri pe YouTube sau pe site-ul asociaþiei”, a declarat miercuri preºedintele APIR “Clio” Hunedoara, profesorul Simion Molnar, unul dintre iniþiatorii proiectului, potrivit Agerpress.

Emisiunile sunt completate de alte programe realizate de cei patru profesori la un post local de televiziune, elevii fiind astfel în mãsurã sã-ºi îmbunãtãþeascã noþiunile de istorie necesare pentru Bacalaureat, în completarea studiului individual. În opinia

preºedintelui APIR Hunedoara, forma adoptatã pentru a prezenta lecþiile de istorie va fi una bine primitã de tineri, aceºtia fiind utilizatori frecvenþi ºi obiºnuiþi ai internetului.

APIR Hunedoara este una dintre cele mai dinamice organizaþii neguvernamentale din judeþ.

Constituitã în anul 2009, APIR este editorul propriei reviste de istorie “Perspective Istorice”, publicaþia fiind cu apariþie semestrialã. De altfel, un nou numãr al revistei va fi prezentat joi, cu ocazia lansãrii site-ului APIR Hunedoara. APIR Hunedoara numãrã peste 40 de membri.

Monika BACIU

suprafaþã ºi ecologizarea perimetrelor.

Potrivit programului de închideri, suma aferentã anului 2013 a fost calculatã la 175 de milioane de lei, însã cea aprobatã prin bugetul ministerului ºi atribuitã prin hotãrâre de Guvern este mai micã, de

numai 163 de milioane de lei.

jutor de stat, A monitorizat de minister

Petre Drãgoescu, directorul SNIMVJ spune cã, în aceste condiþii, trebuie reduse costurile ºi crescute veniturile prin mãsuri

organizatorice, dat fiind faptul cã banii trebuie folosiþi ºi pentru lucrãrile care trebuiau realizate în anii 2011 – 2102 ºi care trebuie fãcute în acest an.

Din suma totalã, 131,4 milioane de lei este subvenþia pe producþie, iar diferenþa reprezintã subvenþia pe cheltuieli excepþionale. Din aceºti bani trebuie achitate ºi drepturile salariale pentru 250 de oameni care trebuiau disponibilizaþi încã de anul trecut, gratuitãþile pensionarilor pentru 2012, precum ºi lucrãrile de închideri restante.

Ajutorul de stat va fi suportat integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei, care va monitoriza nivelul subvenþiei, astfel încât preþul cãrbunelui livrat de

unitãþile producãtoare de cãrbune, care beneficiazã de ajutor, sã nu fie mai mic decât preþurile cãrbunelui de o calitate similarã provenit din terþe þãri. În data de 22 februarie 2012, Comisia Europeanã a autorizat România sã acorde, din fondurile publice, un ajutor de aproape 1,17 miliarde lei, adicã aproximativ 270 de milioane de euro, în vederea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din cele trei unitãþi deþinute de CNH. Având în vedere obligaþiile asumate de Guvernul României cu instituþiile internaþionale privind reducerea arieratelor CNH Petroºani, începând cu 1 noiembrie 2012 a fost înfiinþatã Societatea Naþionalã Închideri Mine Valea Jiului Petroºani, care gestioneazã ajutorul de stat acordat închiderii minelor Petrila, Paroºeni ºi Uricani.

Car men COSMAN

Monica Iacob Ridzi are grijã de femei D eputatul din Valea Jiului, Monica Iacob Ridzi îi cere sprijin ministrului Sãnãtãþii.

De aceastã datã pentru a-i cere sã promoveze programul gratuit de depistare al cancerului de col uterin.

ile pentru copii ºi indeminzaþiile pentru mame, acum Monica Iacob Ridzi îi cere sprijin ministrului Sãnãtãþii pentru a promova campania de testare gratuitã. Douã întrebãri îi sunt adresate ministrului Eugen Nicolãescu de cãtre duputata din Valea Jiului. În prima, ministrului îi este solicitat un rãspuns Dupã ce s-a ocupat de hrana care sã vizeze modul în care a copiilor din ºcoli, ori de alocaþipromovat ºi cum va promova programul de testare Babeº- Papanicolau, iar Demersul lui cel de a doua face referire Haralambie Vochiþoiu la publicarea numãrului real al femeilor testate a eºuat pânã acum. „Am aºteptat sã vãd primele semnale care sã preceadã implementarea programului ºi în regiunea pe care o reprezint în Camera Deputaþilor, respectiv Valea Jiului, dar din pãcate, pânã în acest moment, constat cã acest reduse cu 75 la sutã. Mai exista o categorie de persoane al cãror venit lunar pe membru de familie ocuitorii nu vor plãti mai este de maxim 800 de lei sã ieftin apa potabilã. În beneficieze de tarife reduse cu 50 la sutã. În urma deciziei urma ºedinþei de Guvern de Guvernului, familiile din Valea Jiului miercuri, legislativul a avizat care se încadreazã în aceste nefavorabil proiectul privind categorii nu vor beneficia de aceste acordarea pentru familiile cu subvenþii. Legea ar urma sã se venituri reduse a diferenþelor de aplice doar pentru locuinþele de tarif laserviciile de alimentare domiciliu de pe raza teritorialã a cu apã ºi canalizare furnizate de localitãþilor din Valea Jiului, pânã la finalizarea proiectului ”Extinderea ºi S.C. ApaServ S.A. Valea Jiului. reabilitarea infrastructurii de apã ºi Iniþiativa legislativã propunea ca apã uzatã în judeþul Hunedoara (Valea Jiului)” implementat de familiile al cãror venit mediu lunar ApaServ. Diferenþele de preþ pe membru de familie este de pentru subvenþionarea preþului maxim 400 de lei sã fie scutite de apei potabile ar urma sã se suporte la plata tarifului, cele unde venitul de la bugetul de stat. este de maxim 600 lei pe membru Monika BACIU de familie sã beneficieze de tarife

Preþul apei nu va fi subvenþionat în Valea Jiului

P

regãtire pentru BAC, online. Elevii care doresc sã se pregãteascã la Istorie pentru examenul de bacalaureat pot face acest lucru folosindu-se de tehnica modernã, dupã ce Asociaþia Profesorilor de Istorie din România “Clio”, filiala Hunedoara (APIR), a realizat ºi postat pe Internet o serie de lecþii special dedicate absolvenþilor de liceu.

Actualitate 9

L

program nu funcþioneazã, cu toate cã aici trãiesc multe femei cu o condiþie materialã modestã ºi pentru care testele ºi analizele medicale gratuite reprezintã, de foarte multe ori, o ultimã ºansã.

Este evident faptul cã în localitãþile din Valea Jiului programul nu a fost ºi nu este promovat, nu este cunoscut de cei interesaþi ºi, ceea ce este mai grav, nu este aplicat. Personal, am convingerea, stimate domnule Ministru, cã promovarea ºi implementarea eficientã a aces-

tui program de prevenire a îmbolnãvirilor de cancer de col uterin la femei, poate conduce, în primul rând, la creºterea gradului de sãnãtate a populaþiei ºi, mai apoi, la eficientizarea bugetului Ministerului Sãnãtãþii, prin reducerea costurilor generate de tratamentul persoanelor depistate în fazele avansate ale acestei boli”, a precizat Monica Iacob Ridzi în scrisoarea deschisã adresatã ministrului Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu.

Diana MITRACHE

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 martie 2013

La Spitalul de Urgenþã Petroºani,

Astãzi se stabileºte valoarea coplãþii

C

oplata înseamnã birocraþie. Aceasta este concluzia la care au ajuns reprezentanþii unitãþilor sanitare din Valea Jiului. Cu câteva zile înainte de aplicarea acestei taxe managerii spitalelor din Valea Jiului încã nu au stabilit sumele ce vor fi percepute pacienþilor. ”La ora actualã din cunoºtinþele pe care le avem ºi din ce s-a publicat pe site-ul guvernului, în cursul sãptãmâni trecute s-a aprobat contractul cadru pe 20132014, în mod normal aici este prinsã ºi aplicarea

coplãþii de la 1 aprilie,dar din pãcate nu a apãrut ºi în monitorul oficial. Este motivul pentru care am amânat pânã în ziua de mâine ºi vom decide suma care va fi perceputã pacienþilor externaþi cu data de 1 aprilie. Problema este cã trebuie sã aparã o hârtie ofi-

cialã în Monitorul Oficial sau mãcar un comunicat care sã spunã foarte clar care sunt categoriile care plãtesc ºi care sunt acelea care nu plãtesc.

Adicã la un spital cã cel de la Petroºani care are undeva la 20.000 de externãri pe an pe internare continuã ºi undeva

„Peºti”- cercetaþi pentru tâlhãrie

D

oi indivizi împreunã cu douã femei au fost reþinuþi de poliþiºtii din municipiul Lupeni dupã ce au tâlhãrit un bãrbat.

Femeile l-au ademenit pe bãrbat sub pretextul cã vor sã facã amor cu el iar apoi l-au lãsat fãrã bunurile de valoare ºi bani.

Cei doi tâlhari îºi ofereau iubitele pentru partide de amor unor clienþi racolaþi din localurile din Lupeni, iar apoi îi jefuiau.

Poliþiºtii din localitate aveau indicii despre acest lucru ºi au reuºit sã-i prindã pe tâlhari. „În noaptea de 25 spre 26 martie 2013, douã persoane de sex feminin ºi douã de sex masculin au acostat într-un bar victima ºi sub pretextul oferirii unor favoruri sexuale au deposedat-o de suma de 500 de lei ºi

un telefon mobil. Partea vãtãmatã era sub influenþa bãuturilor alcoolice”, a declarat, comisar Dan Mocanu, ºeful Poliþiei Lupeni.

Cei doi indivizi, Mihai C, Dumitru S. ºi complicele lor, Ana M., ºi Sanda B., aveau un mod de operare neobiºnuit.

Nu-ºi agresau victimele ci le furau bunurile dupã ce bãrbaþii fãceau pe soþii încornoraþi. Aºa au fãcut ºi la ultima loviturã. Cele douã femei l-au ochit pe bãrbatul bãut bine ºi dupã ce au intrat în vorbã cu el, l-au chemat la o partidã de amor în trei.

Omul a crezut cã a dat norocul peste el ºi s-a dus, însã dupã ce s-au dezbrãcat în piele goalã, peste ei au intrat cei doi indivizi care ºi-au jucat rolul stabilit dinainte, cel de soþi înºelaþi. Au fãcut un

la 6-7-8000 de internãri de spitalizare de zi, trebuie sã ºtim foarte clar din acestea câte plãtesc dacã într-adevãr urgenþele nu intra în discuþie,mãcar din internãrile continue 60-65% sunt urgente, deci din start 13.000 nu plãtesc deci rãmân 7000 care plãtesc. Din punct de vedere efectiv al utilitãþii ºi funcþionalitãþii e o treabã pur birocraticã ce va trebui stabilitã ºi sã vedem cum o vom aplica”, a declarat managerul SUP, medicul Alin Vasilescu.

Nici la Vulcan nu s-a stabilit încã ce sumã vor plãti pacienþii externaþi pentru coplatã. Tot din acelaºi motiv ca la Petroºani. Pânã când în Monitorul Oficial nu va fi publicatã hotãrârea conducerile unitãþilor sanitare nu pot lua nicio decizie.

uvernul a ªase persoane S-a aprobat subvenþia pentru aprobat, în G sfârºit, subvenþia din Petrila nu pentru Societatea Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Naþionalã de Închideri vor plãti impozit de Mine Valea Jiului.

ª

ase persoane din Petrila au fost scutite de la plata impozitului pe clãdiri. Este vorba de ºase persoane fizice infestate cu HIV sau care au în îngrijire persoane infestate cu HIV. Hotãrârea a fost adoptatã de consilierii locali de la Petrila. Astfel, conform proiectului de hotãrâre aceste persoane vor fi scutite de la plata taxelor ºi a impozitelor pe clãdiri în anul în curs.

Monika BACIU

scandal monstru cu scopul de a-ºi speria victima, iar în tot acest timp femeile au avut grijã sã ia tot ce era de valoare.

Omul, bucuros cã a scãpat nebãtut de soþii încornoraþi, a fugit fãrã sã se uite înapoi, iar mai apoi a constatat cã a rãmas fãrã banii pe care-i avea la el ºi fãrã telefon. A depus plângere ºi anchetatorii au reuºit sã-i prindã pe suspecþi.

Potrivit poliþiºtilor indivizii mai sunt cercetaþi ºi pentru alte infracþiuni comise cu violenþã aflate în lucru la Poliþia Lupeni. Cei patru au fost duºi ieri dupã amiazã la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani urmând sã fie duºi în faþa judecãtorilor pentru mandate de arestare preventivã.

Maximilian GÂNJU

Potrivit legii, aceste persoane beneficiazã de mai multe ajutoare din partea statului român. În funcþie de gradul de handicap stabilit de cãtre Comisia de Expertizã, persoanele seropozitive pot beneficia de facilitãþi cu privire la transport (gratuitãþi pe mijloacele de transport în comun legitimaþii pentru transportul urban gratuit, indiferent de localitatea în care circulã persoana respectivã, un numãr de bilete gratuite pe autobuz/tren în funcþie de gradul de handicap), buget suplimentar, acordat în funcþie de gradul de handicap, scutire de impozit ºi bilete gratuite la tratament.

Monika BACIU

Se pregãtesc pentru BAC pe Internet

“Am constatat cã existã destul de mulþi elevi cãrora le este mai uºor sã vadã o emisiune de televiziune, sã asculte informaþiile care se prezintã acolo ºi sã-ºi aprofundeze astfel cunoºtinþele de istorie. În acest sens, împreunã cu colegii mei Viorel Ciobanu, Adrian Liga ºi Liviu Lazãr am gândit ºi realizat un set de emisiuni care se intituleazã ‘Istorie pentru Bacalaureat’. Aici

Suma este mai micã decât cea prognozatã ºi va trebui sã acopere ºi lucrãrile neefectuate în anii precedenþi.

Executivul a adoptat în sfârºit hotãrârea care stabileºte suma pe care o va primi sub formã de subvenþie pentru 2013 Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului SA. Înfiinþatã în noiembrie 2012, SNIMVJ înglobeazã cele trei unitãþi miniere considerate neviabile, Petrila, Paroºeni ºi Uricani aflate pe program de închidere pânã în 2018.

Pentru ele, cu acordul Comisiei Europene, Guvernul plãteºte anual

un ajutor financiar care sã acopere atât diferenþa dintre venituri ºi cheltuieli, cât ºi aºa – numitele cheltuieli excepþionale, respectiv cele cu reconversia profesionalã, disponibilizãrile de personal, închiderile subterane, legãtura dintre subteran ºi

am prezentat toate cele nouã teme ale programei pentru Bacalaureat, unele dezvoltate în mai multe emisiuni complexe, iar acum tinerii absolvenþi le pot urmãri pe YouTube sau pe site-ul asociaþiei”, a declarat miercuri preºedintele APIR “Clio” Hunedoara, profesorul Simion Molnar, unul dintre iniþiatorii proiectului, potrivit Agerpress.

Emisiunile sunt completate de alte programe realizate de cei patru profesori la un post local de televiziune, elevii fiind astfel în mãsurã sã-ºi îmbunãtãþeascã noþiunile de istorie necesare pentru Bacalaureat, în completarea studiului individual. În opinia

preºedintelui APIR Hunedoara, forma adoptatã pentru a prezenta lecþiile de istorie va fi una bine primitã de tineri, aceºtia fiind utilizatori frecvenþi ºi obiºnuiþi ai internetului.

APIR Hunedoara este una dintre cele mai dinamice organizaþii neguvernamentale din judeþ.

Constituitã în anul 2009, APIR este editorul propriei reviste de istorie “Perspective Istorice”, publicaþia fiind cu apariþie semestrialã. De altfel, un nou numãr al revistei va fi prezentat joi, cu ocazia lansãrii site-ului APIR Hunedoara. APIR Hunedoara numãrã peste 40 de membri.

Monika BACIU

suprafaþã ºi ecologizarea perimetrelor.

Potrivit programului de închideri, suma aferentã anului 2013 a fost calculatã la 175 de milioane de lei, însã cea aprobatã prin bugetul ministerului ºi atribuitã prin hotãrâre de Guvern este mai micã, de

numai 163 de milioane de lei.

jutor de stat, A monitorizat de minister

Petre Drãgoescu, directorul SNIMVJ spune cã, în aceste condiþii, trebuie reduse costurile ºi crescute veniturile prin mãsuri

organizatorice, dat fiind faptul cã banii trebuie folosiþi ºi pentru lucrãrile care trebuiau realizate în anii 2011 – 2102 ºi care trebuie fãcute în acest an.

Din suma totalã, 131,4 milioane de lei este subvenþia pe producþie, iar diferenþa reprezintã subvenþia pe cheltuieli excepþionale. Din aceºti bani trebuie achitate ºi drepturile salariale pentru 250 de oameni care trebuiau disponibilizaþi încã de anul trecut, gratuitãþile pensionarilor pentru 2012, precum ºi lucrãrile de închideri restante.

Ajutorul de stat va fi suportat integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei, care va monitoriza nivelul subvenþiei, astfel încât preþul cãrbunelui livrat de

unitãþile producãtoare de cãrbune, care beneficiazã de ajutor, sã nu fie mai mic decât preþurile cãrbunelui de o calitate similarã provenit din terþe þãri. În data de 22 februarie 2012, Comisia Europeanã a autorizat România sã acorde, din fondurile publice, un ajutor de aproape 1,17 miliarde lei, adicã aproximativ 270 de milioane de euro, în vederea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din cele trei unitãþi deþinute de CNH. Având în vedere obligaþiile asumate de Guvernul României cu instituþiile internaþionale privind reducerea arieratelor CNH Petroºani, începând cu 1 noiembrie 2012 a fost înfiinþatã Societatea Naþionalã Închideri Mine Valea Jiului Petroºani, care gestioneazã ajutorul de stat acordat închiderii minelor Petrila, Paroºeni ºi Uricani.

Car men COSMAN

Monica Iacob Ridzi are grijã de femei D eputatul din Valea Jiului, Monica Iacob Ridzi îi cere sprijin ministrului Sãnãtãþii.

De aceastã datã pentru a-i cere sã promoveze programul gratuit de depistare al cancerului de col uterin.

ile pentru copii ºi indeminzaþiile pentru mame, acum Monica Iacob Ridzi îi cere sprijin ministrului Sãnãtãþii pentru a promova campania de testare gratuitã. Douã întrebãri îi sunt adresate ministrului Eugen Nicolãescu de cãtre duputata din Valea Jiului. În prima, ministrului îi este solicitat un rãspuns Dupã ce s-a ocupat de hrana care sã vizeze modul în care a copiilor din ºcoli, ori de alocaþipromovat ºi cum va promova programul de testare Babeº- Papanicolau, iar Demersul lui cel de a doua face referire Haralambie Vochiþoiu la publicarea numãrului real al femeilor testate a eºuat pânã acum. „Am aºteptat sã vãd primele semnale care sã preceadã implementarea programului ºi în regiunea pe care o reprezint în Camera Deputaþilor, respectiv Valea Jiului, dar din pãcate, pânã în acest moment, constat cã acest reduse cu 75 la sutã. Mai exista o categorie de persoane al cãror venit lunar pe membru de familie ocuitorii nu vor plãti mai este de maxim 800 de lei sã ieftin apa potabilã. În beneficieze de tarife reduse cu 50 la sutã. În urma deciziei urma ºedinþei de Guvern de Guvernului, familiile din Valea Jiului miercuri, legislativul a avizat care se încadreazã în aceste nefavorabil proiectul privind categorii nu vor beneficia de aceste acordarea pentru familiile cu subvenþii. Legea ar urma sã se venituri reduse a diferenþelor de aplice doar pentru locuinþele de tarif laserviciile de alimentare domiciliu de pe raza teritorialã a cu apã ºi canalizare furnizate de localitãþilor din Valea Jiului, pânã la finalizarea proiectului ”Extinderea ºi S.C. ApaServ S.A. Valea Jiului. reabilitarea infrastructurii de apã ºi Iniþiativa legislativã propunea ca apã uzatã în judeþul Hunedoara (Valea Jiului)” implementat de familiile al cãror venit mediu lunar ApaServ. Diferenþele de preþ pe membru de familie este de pentru subvenþionarea preþului maxim 400 de lei sã fie scutite de apei potabile ar urma sã se suporte la plata tarifului, cele unde venitul de la bugetul de stat. este de maxim 600 lei pe membru Monika BACIU de familie sã beneficieze de tarife

Preþul apei nu va fi subvenþionat în Valea Jiului

P

regãtire pentru BAC, online. Elevii care doresc sã se pregãteascã la Istorie pentru examenul de bacalaureat pot face acest lucru folosindu-se de tehnica modernã, dupã ce Asociaþia Profesorilor de Istorie din România “Clio”, filiala Hunedoara (APIR), a realizat ºi postat pe Internet o serie de lecþii special dedicate absolvenþilor de liceu.

Actualitate 9

L

program nu funcþioneazã, cu toate cã aici trãiesc multe femei cu o condiþie materialã modestã ºi pentru care testele ºi analizele medicale gratuite reprezintã, de foarte multe ori, o ultimã ºansã.

Este evident faptul cã în localitãþile din Valea Jiului programul nu a fost ºi nu este promovat, nu este cunoscut de cei interesaþi ºi, ceea ce este mai grav, nu este aplicat. Personal, am convingerea, stimate domnule Ministru, cã promovarea ºi implementarea eficientã a aces-

tui program de prevenire a îmbolnãvirilor de cancer de col uterin la femei, poate conduce, în primul rând, la creºterea gradului de sãnãtate a populaþiei ºi, mai apoi, la eficientizarea bugetului Ministerului Sãnãtãþii, prin reducerea costurilor generate de tratamentul persoanelor depistate în fazele avansate ale acestei boli”, a precizat Monica Iacob Ridzi în scrisoarea deschisã adresatã ministrului Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu.

Diana MITRACHE

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 martie 2013

Restricþii apã S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru Vineri, 29.03.2013 în: - Petrila, între orele 9,00 - 15,00.

Zona afectatã Sat Jieþ.

Motivul restricþiei - remediere pierdere pe aducþi-

unea Jieþ Petroºani, între orele 9,00 - 15,00.

Zona afectatã str.

Maleia. Motivul restricþiei - remediere pierdere pe aducþiunea Jieþ Mulþumim pentru înþelegere,

Anunþ Rectificãrile privind drepturile cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente anului 2012, vor fi finalizate pânã în data de 15 aprilie 2013.

Dupã aceastã

datã nu vor mai putea fi realizate decontãri ale acestor drepturi ºi ca atare nu vor mai putea fi depuse docu-

mente justificative la sediile sucursalelor SNIMVJ SA. Plata efectivã a ultimelor regularizãri se va realiza în sãptãmâna 22 – 26 aprilie 2013.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

Radare 28.03.2013

DN 76 Luncoiu de Jos – Brad * DN 74 Brad – Criºcior * DN 76 Brad - Baia de

Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

Criº * DN 76 Baia de criº Târnava de Criº * DN7 Mintia – Veþel * DN7

Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Bãniþa , DN 66

„Ultima haltã în Paradis”, ultimul spectacol al lunii martie

„Cred cã cea mai veche meserie din lume a fost aceea de a iubi”...

..

. spune regizorul spectacolului „Ultima haltã în Paradis”.

Aºa cum v-aþi obiºnuit, comediile jucate pe scena teatrului din Petroºani sunt senzaþionale. La fel va fi ºi la sfârºitul acestei sãptãmâni (30 martie, ora 18), la ultima premierã a lunii martie. „Este o piesã atipicã pentru dramaturgia contemporanã româneascã, scrisã de Valentin Nicolau, care pe lângã alte însuºiri culturale, aceea de a fi directorul unei edituri de prestigiu,

„Nemira”, de a fi fost directorul Televiziunii Române ºi altele, o are ºi pe aceea de dramaturg.

Este o piesã despre cea mai veche meserie din lume.

Cred cã cea mai veche meserie din lume a fost aceea de a iubi. E vorba de un Don Juan ajuns în pragul pensiei, la finalul vieþii, care trebuie sã predea cunoºtinþele pe care le-a acumulat. Este o piesã despre tandreþe, despre respectul faþã de femeie, ºi cred eu, aºa ca parte masculinã, cã cel mai mare respect pe care îl poþi arãta unei femei este sã o iubeºti. E o distribuþie ambiþioasã, tânãrã, în cele douã roluri mas-

culine sunt distribuiþi Nicolae Vicol ºi Cãtãlin Grigoraº, existã o tripletã de femei perfecte, Izabela Badovics, Nicoleta Niculescu ºi Oana Liciu, o tânãrã componentã a trupei, Bianca Holobuþ ºi, într-un rol mai special, care necesitã talent ºi experienþã, managerul Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu”, Nicoleta Bolcã. Sper sã fie o reuºitã a acestui teatru, care sã fie în lunga serie de reuºite din ultimii ani.” Andrei Mihalache, regizorul spectacolului „Ultima haltã în Paradis”. „Rolul pe care îl

intepretez este unul din cele secundare.

Din puþinul timp pe care-l am liber, am acceptat sã joc pentru cã mi-a plãcut ideea de a pune în scenã un asemenea spectacol.

Am niºte colegi valoroºi, dar cred cã cea mai mare bucurie am sã o fac mamei mele, ºi-a dorit toatã viaþa sã fiu doctor, iatã cã n-am ajuns, dar am avut ºansa sã fac asta pe scenã. Iubesc spectacolul acesta, pentru cã dincolo de umor are sensibilitate. Iar

sensibilitatea vine de la Andrei Mihalache, el ca om, nu neapãrat ca ºi regizor. Poate cã în toate montãrile de pânã acum nu ºi-a arãtat ºi partea asta...

Sunt convinsã cã va fi un real succes, se va râde în hohote, dar sperãm cã la final vã vom smulge mãcar o lacrimã.” – Nicoleta Bolcã, manager al Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani.

De asemenea, sã nu-i uitãm pe cei mici, pentru care actorii Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” au pregãtit clasica poveste „Tinereþe fãrã bãtrâneþe ºi viaþã fãrã de moarte”.

Duminicã, 31 martie, ora 12.

Oana Tuþu, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani

Anunþ Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 073558077

Consiliul Judeþean Hunedoara z Program Petroºani Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00 Preºedinte CJ Vineri 10:00 - 14:00

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

HOROSCOP Sunteþi cu capul în nori. Amânaþi întâlnirile de afaceri. Chiar dacã nu aveþi chef de vorbã, nu refuzaþi comunicarea cu cei din jur.

Acordaþi mai multã atenþie persoanei iubite!

Vã merge foarte bine pe plan sentimental. Este posibil chiar sã faceþi o declaraþie de dragoste Nu vã implicaþi în afaceri! ªansele de reuºitã sunt reduse. Fiþi cât se poate de corect ºi respectaþi legea cu stricteþe.

Vã treziþi cu moralul la pãmânt ºi aveþi dificultãþi de concentrare.

Este recomandabil sã nu începeþi activitãþi pe care nu sunteþi sigur cã le puteþi finaliza. Seara primiþi oaspeþi dragi.

Dimineaþa sunteþi indispus ºi nimeni nu vã poate intra în voie.

Familia nu este de acord sã renunþaþi la o excursie. Ascultaþi-i ºi pe ceilalþi ºi cãutaþi o soluþie de compromis. Încercaþi sã vã mai ºi relaxaþi!

Dimineaþa primiþi o sumã mare ºi vã faceþi planuri îndrãzneþe.

Nu vã pripiþi. Ar fi bine sã vã sfãtuiþi cu partenerul de viaþã.

Astãzi vã completaþi foarte bine.

Abtineþi-vã de la excese!

Un bãrbat mai în vârstã vã propune sã vã asociaþi într-o afacere.

Nu hotãrâþi nimic fãrã sã vã consultaþi cu partenerul de viaþã. Nu staþi prea bine cu banii, însã relaþiile cu persoana iubitã sunt bune. Aveþi toate ºansele sã petreceþi o searã romanticã.

În prima parte a zilei sunteþi puþin aerian ºi comunicaþi mai greu. Intuiþia nu vã ajutã prea mult, aºa cã acceptaþi ajutorul prietenilor ºi al familiei. Limitaþivã la activitãþi de rutinã!

Dacã nu vã odihniþi mai mult, sar putea sã aveþi probleme cu sãnãtatea. O discuþie în contradictoriu cu o persoanã mai în vârstã vã pune pe gânduri. Fiþi calm ºi prudent, ca sã evitaþi un scandal.

Dimineaþa este posibil sã fiþi apatic ºi sã nu vã puteþi concentra. Nu vã asumaþi nici un risc în afaceri.

Dacã aveþi ocazia sã mergeþi într-o vizitã, nu staþi pe gânduri!

Se pare cã nu sunteþi în cea mai bunã formã fizicã ºi intelectualã.

Sunteþi indispus ºi confuz.

Evitaþi întâlnirile de afaceri ºi cu prietenii. Riscaþi fie sã pierdeþi bani, fie sã vã certaþi cu un prieten bun. Acordaþi mai multã atenþie copiilor.

Aveþi tendinþa sã vã supraestimaþi puterile. Nu fiþi încãpãþânat ºi nu forþaþi lucrurile! Dacã nu vã temperaþi orgoliul, riscaþi sã vã certaþi cu prietenii ºi cu familia. Acordaþi mai mult timp odihnei!

Starea de confuzie va poate afecta relatiile pe plan social si situatia financiara. Va sfatuim sa nu va implicati in afaceri, chiar daca vi se pare ca puteti da lovitura. Dupa-amiaza va revine cheful de viata si reusiti sa comunicati cu cei din jur.

Politicã 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Martie 2013

Stop parcului eolian de la Petrila! Zonã protejatã! iercuri, primarul oraºului Petrila, M Ilie Pãducel era negru de supãrare. O adresã de la Consiliul Judeþean Alba îl anunþa cã amenajarea parcului eolian, proiect iniþiat de Petrila la graniþa cu Alba, în zona DobraiaCugir, nu este agreatã. ªi asta pentru cã respectiva zonã este protejatã fãcând parte din siturile europene Natura 2000.

Ileana FIRÞULESCU

moniul natural pe teritoriul Uniunii Europene.

273 de situri de importanþã comunitarã - situri

Miercuri, primarului Petrilei i s-a comunicat cã proiectul parcului eolian nu este agreat pentru cã terenurile aferente fac parte din situl Natura 2000. Vestea a venit dupã patru ani de demersuri, monitorizãri, întâlniri ºi negocieri, audienþe, cereri ºi muncã…

Natura 2000 este instrumentul principal pentru conservarea patri-

Natura 2000 - au fost create în 2007 în urma aderãrii la Uniunea Europeanã, în conformitate cu douã directive europene, care au fost transpuse în legislaþia româneascã prin Ordonanþa de Urgenþã nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei ºi

faunei sãlbatice.

“Nu putem sã ne facem treaba, cã ne bagã alþii beþe în roate. Acum ni se spune cã aria este protejatã ºi cã terenul face parte din Natura 2000, deºi proiectul ºi discuþiile sunt de aproape patru ani. Voi merge la Alba sã vedem ce putem face. În momentul ãsta am primit o adresã prin care directorul Mihai Popescu, din cadrul Consiliului Judeþean Alba, ne comunicã asta” - a declarat foarte supãrat Ilie Pãducel, primarul Petrilei.

De precizat cã dupã ce s-a încheiat monitorizarea zonei ºi s-a confirmat cã sunt condiþii pentru construirea parcului eolian, constructorii firmei germane – Ramina Eol – s-a apucat

Are doar…450 de metri

Unul dintre cei mai scurþi kilometri din lume, pe DN 66

P

e DN 66, Petroºani – Simeria, drumul s-a scurtat dar bornele au rãmas aceleaºi. Aºa cã avem unul dintre cei mai scurþi kilometri din lume, asta dacã nu cumva este cel mai scurt!

Carmen COSMAN Cu o jumãtate de kilometru este mai scurt „kilometrul” mãsurat de bornele de pe DN 66 la podul de la intrarea în localitatea Ciopeia, dinspre Petroºani. ªi nu de azi – de ieri, ci de dinainte de 1989.

Situaþia treneazã spre amuzamentul ºoferilor care tranziteazã des aceastã cale de acces sau spre nedumerirea celor care vin pe aici pentru prima datã, dar administratorii drumului – Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale – nu s-au gândit sã remedieze problema.

A

u venit primii oieri în piaþa de la Petroºani. Paºtele Catolic e întâmpinat cu miei la 25 de lei kilogramul.

Diana MITRACHE La Petroºani au ajuns în pieþe primii ciobani cu miei. La catolici e Joia Mare ºi oierii au adus primele exemplare la vânzare. Vii sau tãiate, animalele pascale se vând. Ce-i drept cã nu se înghesuie încã cumpãrãtorii, dar oierii cred cã le va merge bine pânã sâmbãtã. „Sunt prima zi aici. Vin de la Caransebeº ºi vânzãrile merg

ªi poate cã ar fi trecut în uitare, la fel ca ºi multe altele, dacã directorul Cancelariei Prefectului de Hunedoara, Dan Terteci, nu l-ar fi readus în atenþie. „Celebrele minuni din

Caracal au o concurenþã serioasã. Judeþul Hunedoara, graþie constructorilor, a inventat un kilometru mai scurt. Astfel, la podul de la intrarea în localitatea Ciopeia dinspre Petroºani, este o premierã absolutã. Kilometrul are... 450 de metri. Asta este distanþa dintre cele douã borne kilometrice care anunþã, nu-i aºa, kilometri diferiþi.

Explicaþia este simplã: drumul a fost reabilitat, în zonã s-a modificat traseul acestuia, s-a scurtat drumul, dar s-a omis rebornarea cãii rutiere. Deci, avem cel mai scurt kilometru din lume”, spune Dan Terteci într-o postare pe o reþea de socializare. Încurcãtura vine din …negura vremii, adicã de prin anii ’80, când s-a construit acel

de amenajat terenul în paralel cu demersurile pentru obþinerea avizelor.

Amenajarea cuprinde zona dinspre Sureanu ºi Dobraia, zonã aflatã la graniþa cu oraºul Cugir – judeþul Alba, oraº în care firma germanã doreºte sã se extindã pentru ca investiþia sã fie rentabilã, parcul eolian urmând sã funcþioneze pe teritoriul celor douã judeþe.

Valoarea investiþiei se ridicã la 150 de milioane de lei, acesta fiind cel mai mare parc eolian din þarã. Dupã ce va fi finalizatã investiþia, acesta va produce în sistemul energetic naþional 70 MW/orã. În DobraiaPetrila ar urma sã fie montaþi 40 de stâlpi – mori de vânt.

“Este greu când vrei ºi poþi sã construieºti lucruri folositoare ºi alþii nu te lasã” – a spus supãrat primarul Petrilei.

pod, iar drumul s-a scurtat. Au rãmas, însã, bornele neclintite.

Poate cã nu mai sunt aceleaºi, poate cã sunt altele, dar amplasamentul nu s-a modificat deloc. „Administratorul drumului, CNADNR, va trebui sã identifice o soluþie, probabil o rebornare a cãii rutiere, care sã corespundã distanþei actuale.

Drumul s-a scurtat cu 550 de metri”, ne-a declarat Dan Terteci, chestionat în privinþa posibilitãþii de redresare a situaþiei mai puþin obiºnuite.

25 de lei kilogramul de miei vii potrivit de bine. Vindem cu 25 de lei, dar am avut cumpãrãtori. Am vândut vreo 25 de miei de dimineaþã joi ºi sigur vor mai veni în zilele urmãtoare”, spune un coiban, care tãia mieii la abator. „Merge vânzarea. Au venit câþiva. Unii doar întreabã, dar e prima zi ºi maimari vânzãri ne aºteptãm la Paºtele ortodox”, spune un alt vânzãtor.

Primii cumpãrãtori au venit timid la piaþã, dar unii chiar vor doar organe de miel. „Am venit pentru ceva organe pentru drob.

Atât. Dar ºi acestea costã 10 lei kilogramul. Mi s-a pãrut mult pentru maþele de miel”, spune o femeie. „Nu cumpãr azi. Poate pânã sâmbãtã iau mai ieftin”, spune un alt pensionar venit la piaþã sã se

informeze de preþul mieilor.

Spaþiile au fost amenajate în piaþã ºi abatorul a primit toate avizele. Nu mai rãmâne decât ca

vânzãtorii sã aºtepte credincioºii catolici sã cumpere miei la 25 de lei kilogramul.

Asta în timp ce carnea de oaie se vinde cu 18 lei.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Martie 2013 Condiþionat de buget,

ANT sprijinã dezvoltarea turisticã din Valea Jiului

L

ucrãrile de dezvoltare a domeniilor schiabile din Valea Jiului bat pasul pe loc. Pentru acest an, reprezentanþii Guvernului nu au alocat bani pentru continuarea lucrãrilor.

Mai mult decât atât, nu au fost plãtite nici sumele pentru unele lucrãri realizate anul trecut.

Monika BACIU ”Consiliul Local Lupeni a depus la MDRT, facturi pentru lucrãrile executate în baza contractului încheiat între Consiliul Local Lupeni ºi prestator (constructor) în valoare de 52.105.658 lei care nu au fost decontate din cauza reducerilor bugetare din anul 2012”, se aratã în documentele Ministerului Turismului.

Pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã

pentru Turism a plãtit cãtre consiliul local Lupeni suma de

36.997.000 de lei.

Sumele plãtite pentru perioada 2011-2012 au fost folosite de cãtre beneficiar pentru construcþia telegondolei, amenajarea pârtiilor de schi, instalaþia de zãpadã artificialã dar ºi alte utilitãþi.

Contribuþia administraþiei locale din Lupeni a fost de peste 5 milioane de lei.

L

a Petroºani, s-a pus ”lacãt”

În ceea ce priveºte lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng acestea au fost stopate din cauza lispei banilor. Pânã acum cei de la ANT au plãtit pentru investiþia din Parâng suma de 25.889.000, iar contribuþia administraþiei locale a fost de 6.109.798 de lei.

V

ulcan avantajat faþã de Petroºani Autoritatea Naþionalã pentru Turism a alocat mai mulþi bani pentru dezvoltarea domeniului schiabil din Pasul Vâlcan faþã de cele din Parâng.

Pentru lucrãrile realizate aici au fost alocate peste

Risc de avalanºe în Retezat ºi Parâng

T

uriºtii care merg în Parâng sau în Retezat în aceastã perioadã trebuie sã fie cu mare bãgare de seamã. Salvamontiºtii atrag atenþia asupra pericolului producerii de avalanºe.

Carmen COSMAN La peste 2.000 de metri altitudine riscurile de producere a avalanºelor sunt mari, atenþioneazã salvamontiºtii hunedoreni. La fel se întâmplã ºi în zonele de creastã sau pe jgheaburile unde zãpada s-a adunat în cantitãþi mai mari din cauza viscolului.

toare numãrul turiºtilor sã creascã, pentru cã la munte a nins zilele acestea. Iubitorii sporturilor de iarnã sunt sfãtuiþi sã evite zonele cu înclinaþii mai mari de 25-30 de grade, predispuse la producerea de avalanºe. „În Masivul Retezat, nu le recomand turiºtilor sã se

„Avalanºele se pot produce de la altitudini mai mari de 1.700 de metri, dar cea mai mare cantitate de zãpadã s-a depozitat la peste 2.000 de metri”, a declarat Ovidiu Bodean, ºeful Serviciului Public Judeþean Salvamont Hunedoara. Pe o scarã de 1 la 5, riscul este între 2 ºi 3, spun salvamontiºtii, pentru cã existã

Învãþaþi sã recicleze

D

zone periculoase, dar ºi altele în care riscul este mai scãzut.

Salvamontiºtii îi sfãtuiesc pe cei care urcã la munte sã fie cu mare atenþie mai ales cã se aºteaptã ca în perioada urmã-

esenele animate îi învaþã pe copii sã recicleze încã de mici. În plus, au ºi ºansa sã câºtige premii atractive. În consecinþã, pânã în data de 5 mai, Ministerul Educaþiei Naþionale ºi postul de televiziune pentru copii Minimax deruleazã campania educativã Minimax învaþã copiii sã recicleze.

iascã din materiale reciclabile personajele pe care le îndrãgesc, adicã Mini, Max, Cuþulache ºi Pisicuþa. Odatã realizate, copiii, pãrinþii sau profesorii vor trimite o pozã cu lucrarea lor pe adresa

www.facebook.com/minimaxromania. Câºtigãtorii vor fi aleºi dintre cei care vor strânge cele mai multe like-uri ºi vor avea

Carmen COSMAN Programul se desfãºoarã în toate ºcolile primare ºi grãdiniþele din þarã ºi are ca obiectiv conºtientizarea ºi responsabilizarea socialã privind reciclarea deºeurilor ºi protecþia mediului. În cadrul acestui program va fi organizat un concurs care antreneazã creativitatea celor mici. Aceºtia sunt invitaþi reconstru-

40 de milioane de lei. ”Pânã în prezent, ANT a plãtit cãtre Consiliul Local Vulcan (...) suma de 48.051.000 lei”, se aratã în documentele Ministerului Turismului.

Mai mult, cei de la Turism spun cã lucrãrile de dezviltare a domeniilor schiabile din Valea Jiului vor continua, în funcþie de banii disponibili. ”Þinând cont de potenþialul turistic ºi de contextul social ºi economic al Vãii Jiului,

cele mai creative ºi complexe lucrãri. Premiile oferite constã în 50 de biciclete, 80 de enciclopedii ºi 75 de soft-uri educaþionale. Cea mai bunã lucrare realizatã are ºansa de a cuceri premiul special - o vizitã a celor patru personaje Minimax la ºcoala sau grãdiniþa câºtigãtorului.

Autoritatea Naþionalã pentru Turism intenþioneazã sã continue sprijinirea financiarã a proiectelor menþionate, dar acest lucru este condiþionat de alocãrile financiare de la bugetul de stat”, se mai aratã în documente.

Pânã când vor fi alocaþi bani fie pentru continuarea lucrãrilor fie pentru conservarea acestora, acestea riscã sã se degradeze sau sã fie furate.

aventureze pe Creasta Judelui, ca sã traverseze spre lacul Zãnoaga dinspre lacul Bucura, pentru cã acolo este o porþiune dificilã. Atenþia este necesarã ºi pentru cei care doresc sã vinã de pe ªaua Bucurei spre Vârful Peleaga. Creasta este folositã de foarte mulþi turiºti, dar zona este periculoasã ºi s-au întâmplat foarte multe accidente, mai ales dimineaþa, când zãpada este îngheþatã ºi faciliteazã alunecarea”, a mai spus Bodean.

Riscuri sunt ºi în zona vârfurilor Parângu Mare ºi Cârja, din Masivul Parâng, unde în aceastã perioadã merg mai ales iubitorii schiului de turã.